ACTUL ADMINISTRATIV I

Rezumat

1. Între guvernare şi administrare – dimensiuni ce definesc rolul bidimensional al

executivului român, nu poate fi pus un semn de egalitate, deşi limita de demarcaţie
dintre acestea este foarte dificil a fi stabilită.

2. Nu trebuie confundate actele administrative, pe de o parte, cu operaţiunile

administrative şi faptele materiale. Cele două din urmă categorii nu concretizează o
manifestare de voinţă exprimată în scopul producerii unor efecte juridice, ci sunt
forme concrete, materiale, prin care se acţionează asupra realităţii existente; iar
scopul realizării acestora poate consta în mijlocirea emiterii/adoptării de acte
administrative, precum este avizul, sau în executarea legii la modul concret, precum
sunt activităţile concrete de prestare a unor servicii publice.

3. Atât Guvernul, cât şi Preşedintele României – autorităţile aflate în fruntea

ierarhiei administraţiei publice, exercită atribuţii care ţin de ambele dimensiuni ale
rolului executivului român, fiind identificabile atribuţii ce țin de guvernare, precum
şi atribuţii ce ţin de administrare.

4. Formele de activitate ale administraţiei publice sunt: actele juridice, operaţiunile

administrative şi faptele materiale din sfera administraţiei publice.

5. Conform prevederilor legale în vigoare – Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, actul administrativ este
actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în
vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau
stingând raporturi juridice. Acelaşi act normativ asimilează actului administrativ şi
alte acte identificate, expressis verbis, în conținutul legii amintite.

6. Trăsăturile actului administrativ sunt: este forma juridică principală de activitate a

administraţiei publice; reprezintă manifestarea de voinţă expresă, unilaterală şi
supusă unui regim de putere publică; poate presupune exercitarea de către instanţa
de judecată, de regulă instanţa de contencios administrativ, a unui control de
legalitate; emitentul poate fi o autoritate sau instituţie publică sau o autoritate,
instituţie publică învestită cu prerogative de putere publică, dar nu face parte din
Page 1 of 2
administrația publică, sau o persoană de drept privat împuternicită să presteze
anumite servicii publice; precum şi actul administrativ produce efecte juridice, în
sensul că dă naştere, modifică sau stinge drepturi şi obligaţii, specifice raporturilor
de drept administrativ.

7. Actele administrative se pot clasifica în funcție de mai multe criterii, cele mai
importante fiind: în funcţie de organul emitent, respectiv în funcţie de întinderea
efectelor juridice. Actele administrative individuale se împart în: acte prin care se
stabilesc drepturi şi obligaţii unui subiect de drept determinat; acte de atribuire a
unui statut personal; acte de aplicare a constrângerii administrative; acte cu caracter
jurisdicţional.

Page 2 of 2