Jocurile liber alese şi rolul lor în dezvoltarea cognitivă a

preşcolarului
1 9 i a n u a r i e 2 0 1 9 • L i l i a n a P r i c o p i • Ș c o a l a G i m n a z i a l ă I o a n C e r n a t N r. 1 , H a v î r n a , G r ă d i n i ţ a
Balinţi (Botoşani) • România

Grădiniţa de copii este locul în care copilul găseşte un mediu educaţional propice, unde-şi poate
dezvolta personalitatea. Este locul unde copilul de la intrarea în grădiniţă şi până la finalul
programului, desfăşoară diverse activităţi atât liber alese, pe domenii experenţiale, de
dezvoltare personală, dar şi recuperatorii, astfel că, după o zi de activitate, să se întoarcă acasă
„mai bogat”.

Totuşi este cunoscut faptul că activităţile liber alese sunt cele mai îndrăgite de copiii. Sunt acele
momente ale zilei, în care preşcolarul îşi poate desfăşura activitatea la două sau trei
centre( sectoare) în funcţie de nivelul său de dezvoltare, unde poate crea, poate interacţiona,
unde-şi poate pune imaginaţia la lucru, astfel încât să se simtă util şi să poată face faţă
provocărilor, pur şi simplu aici se poate juca.

După curriculum din 2009, copilul pe parcursul activităţilor de la jocuri liber alese, trebuia să
parcurgă toate centrele deschise întro zi, ceea ce acum după varianta noului curriculum s-a
schimbat, copilul parcurgând ce sector doreşte, ne fiind obligatoriu ca acesta să treacă pe la
toate centrele.

Activităţile liber alese pot fi desfăşurate pe sectoarele: Bibliotecă, Ştiinţă, Construcţii, Artă, Nisip
şi Apă.

La fiecare centru, în funcţie de tema propusă pentru ziua respectivă, educatoarea va selecta
sectoarele, astfel încât să fie sigură de eficienţa lor, ţinând cont de varianta actuală a actului
didactic integrat. În funcţie de obiectivele urmărite, vor fi propuse spre desfăşurare teme,
conţinuturi, care prin abordarea lor vor duce la o dezvoltare: cognitivă, motrică,
afectivă,estetică, socio-relaţională, civică a micuţului, dar şi la o activitate ludică dezirabilă.

La activităţile liber alese de la centrul Bibliotecă, copiii sunt dirijaţi şi coordonaţi pentru a
desfăşura activităţi de tipul: lecturi după imagini, vizionare de poveşti, repetare de poezii, jocuri
de rol, de creaţie, dramatizări, miniscenete, prin toate acestea dezvoltând copilului capacitatea
cognitivă, analizând lucrurile, comparând situaţii, selectând, grupând personaje după tipul lor de
acţiune: în bune ( pozitive), rele (negative), lingvistic fiind pus în posturi foarte diferite:
exprimarea corectă, gramaticală, literară, intrarea în pielea unor personaje, jucând roluri de:
mamă, doamnă, doctor, vânzător, etc, se pune astfel accent pe o exprimare corectă, logică, se
ţine cont de gradul de asimilare a cuvintelor şi expresiilor noi, frumoase, pe care copilul să le
integreze în vorbirea curentă, se observă cu această ocazie modul de transmitere a unui mesaj,
de receptare a acestui, de redare a unor texte lirice cunoscute, a unor secvenţe din poveşti.
Prin joc captăm atenţia copilului şi capacitatea receptivă a acestuia creşte, fiind un partener loial
în activitatea ludică.

La sectorul Construcţii, desfăşurăm jocuri de tipul : îmbinăm piese lego imitând clădiri din
mediul înconjurător: şcoala, biserica, gara, spitalul, grajdul animalelor, piaţa de legume etc. La
sectorul Construcţii, selectăm piese
de aceeaşi culoare, formă, mărime,construim puzzel, plasăm piese pe şablonul de mozaic,
îmbinăm jumătăţi şi formăm întregul etc.
La acest sector, majoritatea colegilor spun că la construcţii copiii creează, dar noi ştim că şi la
sectorul construcţii copiii analizează, îşi pun întrebări de tipul: „Unde să pun piesa ca să fie
corect?, Care piesă urmează?
De ce nu se îmbină piesa de la puzzle?”
Prin toate aceste întrebări nu face altceva să-şi dezvolte, gândirea, procesele de analiză,
sinteză, comparaţie, face analiză logică şi punţnd jocul pe prim plan, deoarece jucându-se le
învaţă pe toate, punând în valoare imaginaţia şi creativitatea ei obţin lucruri minunate.

La sectorul Ştiinţă, copii desfăşoară activităţi de tipul: experimentare, lectura după imagini,
poveşti, memorizare, jocuri senzoriale, degustare. La aceste activităţi copiii învaţă: să observe,
să guste, să compare gusturi, să sorteze obiecte după cerinţă, criterii: fructe, legume, flori,
animale sălbatice, animale domestice, fructe proaspete , confiate, ambalate, să exemplifice ,să
descrie, să clasifice etc.

La toate sectoarele, prin jocurile liber alese copiii deprind mai uşor, manipulează mai bine,
creează mult mai relaxant. Pentru copii activităţile liber alese sunt cele mai plăcute, stau pe
covor, îşi selectează locul, jucăria preferată, îşi foloseşte imaginaţia, încearcă să fie mai
competiv, mai creativ, mai atent la detalii, mai activ .Prin activităţile liber alesese dezvoltă ţi se
stimulează capacitatea intelectuală a copiilor preşcolari.

La sectorul Artă, desenează, colorează, pictează, modelează, lipesc, îşi pun în practică
cunoştinţele şi abilităţile deja formate, combină culorile, aplică corect culorile pe un spaţiu dat,
întinde pasta de lipit cu mare precizie, modelează şi creează obiectele dorite, în funcţie de tema
dată, iar prin jocurile desfăşurate şi la sectorul Artă, copii îşi dezvoltă sfera cunoaşterii, pe
lângă cea motrică şi estetică.

Jocurile liber alese dezvoltă capacitatea copilului preşcolar în ceea ce priveşte acţiunea,
implicarea directă a acestuia în cadrul activităţilor, valorifică cunoştinţele şi abilităţile
preşcolarilor , făcând din aceştia nişte copii dezinvolţi, dornici de cunoaştere, dornici de
relaţionare, cu mult drag de ceea ce este grădiniţa.

Într-o frază, putem spune fără nici o îndoială că „prin joc copilul învaţă, prin joc copilu îşi
formează bagajul de cunoştinţe şi abilităţi cu care va păşi pragul şcolii mai târziu şi, de ce nu, şi
al vieţii.”