Pedagogia Montessori

Modelul pedagogic Montessori pune copilul în centru. Copiii Montessori învaţă într-
un mediu non competitiv şi care-i susţine în permanenţă, concentrându-se pe individualitatea
copilului şi pe nevoile lui specifice.

Copiii sunt încurajaţi să muncească independent, în ritmul lor, educatorul putând să

lucreze cu fiecare în parte sau în grupuri mai mici. Atunci când mediul răspunde tuturor
trebuinţelor copiilor, aceştia devin, fără vreo manipulare din partea adultului, sanatos fizic,
împlinit intelectual şi psihologic, foarte bine educat, emanand bucurie şi bunătate unul faţă de
altul.

Acest sistem atribuie copiilor anumite responsabilităţi şi îi ajută să îşi dezvolte stilul
personal de acumulare a cunoştinţelor, timp în care educatorii acţionează ca un ghid care le
încurajează şi le facilitează acţiunile.

Un principiu esenţial al educaţiei Montessori este că educatorul trebuie să fie în

permanenţă atent la ce face copilul şi nu invers. Educatorul este, desigur, o parte foarte
importantă a acestui proces. El trebuie să creeze mediul deosebit şi ordonat, în care copilul să
poată să inveţe. Educatorul şi copiii împart tot spaţiul dintre ei. Nu există o arie destinată
educatorului sau o catedră şi tot spaţiul este folosit pentru activităţi.

Tipul experienţei de învăţare şi metodele învatamantului Montessori

- Educatoarea are un rol nonintervenţionist în clasa.

- Mediul şi metoda încurajează autodisciplina.

- Predarea este, în principal, individuală.

- Grupele sunt alcatuite din copii de vârste diferite (de la 3 la 6 ani).

- Lucrul în grup îi încurajează pe copii să înveţe singuri şi să se ajute reciproc.

- Se organizeaza un program Montessori de participare a părinţilor la procesul de educaţie.

1
“Sa nu faci niciodata pentru copil ce poate face si singur”

Dupa parerea mea copiii trebuie sa fie încurajaţi să muncească independent, în

ritmul lor, sa aiba responsabilităţi, să îşi dezvolte stilul personal de acumulare a cunoştinţelor,
sa fie sprijinit in dezvoltarea voinţei proprii. Prin decizii constante (alegeri) se dezvoltă
abilitatea copilului de a-şi asculta interesele şi impulsurile . Atunci când mediul răspunde
tuturor trebuinţelor copiilor, aceştia devin, fără vreo manipulare din partea adultului, sanatos
fizic, împlinit intelectual şi psihologic, foarte bine educat, emanand bucurie şi bunătate unul
faţă de altul.

Copilul care este ajutat frecvent poate fi ezitant, perfecționist până la abandon („dacă nu e
bine, nici nu mai încerc”), pentru că vine cu experiența „așa nu, îți arăt eu”. În schimb, copilul
care lucrează singur se aruncă vitejește înainte, cu o sănătoasă nepăsare, tocmai pentru că nu
simte presiunea unui model perfect.

Răspunsurile lui, nu mereu corecte, câștigă însă în autenticitate, prospețimea gândirii și

creativitate. Ceea ce nu înțelege, copilul trebuie să lămurească în clasă, nu să ceară
explicațiile acasă.

Educaţia Montessori vs Educaţia tradiţională

O comparaţie între cele doua metodele:

Tipul experienţei de învăţare şi Tipul experienţei de învăţare şi

metodele învăţămantului metodele învatamantului Montessori
tradiţional
- Educatoarea este centrul atenţiei, - Educatoarea are un rol
al clasei şi al activităţii. nonintervenţionist în clasa.

- Educatoarea este cea care impune - Mediul şi metoda încurajează

disciplina. autodisciplina.

- Predarea se face cu întreaga - Predarea este, în principal,

2
clasă. individuală.

- Grupele se formează cu copii de - Grupele sunt alcatuite din copii de

aceeaşi vârstă. vârste diferite (de la 3 la 6 ani).

- Toate cunoştinţele sunt date de - Lucrul în grup îi încurajează pe copii

către educatoare. să înveţe singuri şi să se ajute reciproc.

- Copilul are un orar fix al - Copilul îşi alege singur activitatea.

activităţilor.
- Copilul descoperă singur conceptele
-În procesul de conceptualizare, cu ajutorul materialelor auto-corective.
copilul este dirijat de educatoare.

- Copilul are un timp de lucru

- Copilul lucrează atât timp cât doreşte
stabilit de educatoare.
la proiectul pe care îl alege singur.

- Copilul învata în ritmul său propriu.

- Ritmul instruirii este fixat de
grupă şi de orar.

- Materialul îl ajută pe copil să-şi

- Educatoarea corectează greşelile
descopere greselile.
prin repetari, pedepse şi
recompense.
- Copilul îşi consolidează învatarea
prin repetiţie şi prin stările pozitive.
- Consolidarea învăţării se face din
exterior.
- În clasă există materiale care se
adresează tuturor simţurilor şi ajută la
- Exista foarte puţine materiale
o învăţare totală.
pentru dezvoltarea senzorială.

- Copilul poate lucra acolo unde

- Copilul are scaunul/locul sau
doreşte, se deplasează prin clasă şi
propriu: I se cere să stea linistit, să
vorbeste cu cine doreste, fără a
asculte şi să participe în timpul
perturba activitatea altora; poate alege
lecţiilor cu toată grupa.
să lucreze şi în grup.
- Implicarea părinţilor este redusă

3
şi voluntară. - Se organizeaza un program
Montessori de participare a părinţilor
la procesul de educaţie.

In pedagogia Montessori -principiul de bază este auto-educarea și aplicarea celor

învațate direct. Încurajarea copiilor de a lua mereu decizii proprii pe care să le respecte.

 Demnitatea

Demnitatea fiecărui om este de neatins. Stima reciprocă se bazează pe aprecierea

egalităṭii oamenilor indiferent de diferenṭele individuale, cunoṣtinṭe, capacităṭi sau poziṭie
socială. Premisa unei relaṭii bune este respectul care se reflectă în modul de a vorbi, de a
acṭiona, în dispoziṭia de a discuta ṣi de a arata înṭelegere pentru sentimentele celuilalt.
 Respect ṣi respectul de sine
Fiecare persoană se străduieṣte sa arate respect celuilalt ṣi propriei persoane. Respectul
de sine presupune a nu fi forṭat a se supune cuiva ṣi a putea sta în spatele propriei păreri, fără
a se lăsa implicat in conflicte de putere cu alṭii.
Respectul faṭă de celalalt înseamnă a nu se folosi de persoane sau mai tinere, a nu
pedepsi pe alṭii pentru a nu accepta propriile viziuni sau păreri. Fiecare se străduieṣte să
acṭioneze cu respect, chiar si atunci cand celălalt nu o face.

4
  Libertate ṣi responsabilitate

Ṣcoala dă profesorilor ṣi elevilor libertate în măsura în care aceasta poate fi dusả cu

responsabilitate. Cine participă la luarea deciziilor trebuie sa poarte ṣi responsabilitatea
acestora. Cine accepta regulile ṣi le respectă poate avea pretenṭia asupra acestei libertăṭi.

 Relaṭii interpersonale

Toṭi, atât elevii cât ṣi pedagogii se străduiesc să creeze un climat prietenos, respectuos
ṣi de întrajutorare. Fiecare încearcả să îl trateze pe celălalt aṣa cum
îṣi doreṣte sa fie tratat el însuṣi si sa ajute acolo unde ajutorul este cerut.

 Invăṭarea
“Ajută-mă să fac singur”, propoziṭie
rostită de un copil din prima grădiniṭă deschisă
de Maria Montessori, ce a devenit mai apoi o
teză de bază a pedagogiei Montessori, este un
principiu de care ṭinem cont în mod special în
ṣcoala noastră. Fiecare este răspunzător pentru
invăṭarea sa. Pedagogii îṣi asumă rolul de
îndrumător ṣi oferă ajutor acolo unde este

5
necesar. Invăṭarea se poate realiza doar prin propria minte, prin prorpiile mâini ṣi propria
inimă.
 Despre succes
Fiecare individ este răspunzător de bunul mers al ṣcolii ṣi al procesului de învăṭământ.
Fiecare copil și fiecare pedagog se străduieṣte să se comporte în aṣa fel încât să contribuie în
mod constructiv la procesul educativ ṣi să facă în aṣa fel încât pauzele să fie recreative.
 Conflictul
Violenṭa nu este o soluṭie. Ne străduim să aplanăm conflicte într-un mod cât mai
corect fără a apela la violenṭă. Cine critică, trebuie sa fie conṣtient de ce doreṣte să
imbunătăṭească cu critica sa. Atunci aceasta devine constructivă ṣi de folos. Acel ce critică
trebuie să o facă în aṣa fel încât să nu rănească pe alṭii.
 Serviciul ỉn folosul comunităṭii
Fiecare preia sarcini pentru comunitate. In timpul unei zile petrecute la ṣcoală sunt de
îndeplinit sarcini mai mari sau mai mici, care fac ca timpul petrecut aici de către fiecare dintre
noi sa fie unul plăcut. Este corect ca fiecare să participe la aceste acṭiuni.

 Colaborare
Ṣcoala are nevoie de încrederea ṣi colaborarea părinṭilor, a pedagogilor ṣi a elevilor.
Discuṭii deschise ṣi o colaborare strânsă în cadrul ṣcolii este indispensabilă pentru a crea
condiṭii optime pentru învăṭare.
 Mediul pregatit / spaṭii
Ne creem mediul în aṣa fel încât să ne simṭim bine în el. In fiecare clasă se caută
soluṭii pentru a stimula învăṭarea. Fiecare dintre noi contribuie la păstrarea ṣi îngrijirea
mediului intern ṣi extern în care se desfăṣoară activitatea.

 Consider ca în pedagogia Montessori, mediul educational este unul noncompetitiv

deoarece rolul pedagogului este:
- de a “observa” copiii și de “a pregăti mediul” favorabil pentru autoformare, pe baza
observațiilor făcute;

6
 - de a crea situații de învățare și nu de a preda direct, fiind mai mult un ghid decat un
lider.
- este parte integrata a mediului pregătit;
- nu are poziție centrală în desfasurarea procesului de educație;
- direcționează activitatea;
- stimulează interesul copiilor;
- instruiește nevoile și interesele acestora;
- nu intervine niciodată atunci cand un copil este concentrat;
- intervine numai dacă a constatat că acesta are nevoie de ajutor, nu poate să se descurce
singur, nu știe ce să facă sau îi deranjează pe ceilalți colegi;
- are competențe dobandite prin studii de spacialitate pentru a preda în acest sistem de
învătământ;
- are cunoștințe de bază pentru a putea preda, respectând principiile pedagogice,
disciplinile din ariile curriculare Montessori.
 Iar rolul copilului

Pedagogul M- Copilul îşi alege singur activitatea.

- Copilul descoperă singur conceptele cu ajutorul materialelor auto-corective.

- Copilul lucrează atât timp cât doreşte la proiectul pe care îl alege singur.

- Copilul învata în ritmul său propriu.

- Materialul îl ajută pe copil să-şi descopere greselile.

- Copilul îşi consolidează învatarea prin repetiţie şi prin stările pozitive.

- În clasă există materiale care se adresează tuturor simţurilor şi ajută la o învăţare totală.

- Copilul poate lucra acolo unde doreşte, se deplasează prin clasă şi vorbeste cu cine doreste,
fără a perturba activitatea altora; poate alege să lucreze şi în grup.

7
  Pedagogul Montessori nu pedepsește
niciodată copiii, dar nici nu le oferă
recompense. Se consideră că singura
recompensă de care are nevoie un copil este
cea provenită din mulțumirea de sine, din
fapul că a realizat un lucru bun și corect,
bazandu-se pe propriile lui puteri.
 Copilul nu este corectat atunci cand
greșește. Se consideră că înca nu a ajuns să
stăpânească suficient conceptul învățat, materialul va fi strans și reluat cu alt prilej, după o
lecție individuală sau perioadă de timp. Daca în timp copilul repetă aceeași greșeală,
pedagogul îi oferă oportunități de învățare, optimizată prin colaborări cu alți colegi mai mari
și prin lucrul cu alte materiale care să-l ajute să înțeleagă conceptele prezentate.
 Copilul nu este format de pedagog, se formează singur.
 Copiii prosperă atunci cand li se oferă libertate într-un mediu propice nevoilor lor. Dacă după
o perioadă de intense concentrate și dupa lucrul cu materialele, copiii dau dovadă de vitalitate
și mulțumire de sine, scopul este realizat.
 Copiii sunt liberi să-și aleagă singuri activitățile și locul de desfășurare al acestora.
Lecția este un apel la atenție. Daca un obiect corespunde dorințelor intime ale copilului și
reprezintă ceva care să-l satisfacă, atunci îl antrenează într-o activitate prelungită. O alta
caracteristică a lecției este simplitatea, educatorul nu trebuie să se piarda în vorbe goale ,
vorbele puține la număr trebuie sa fie simple în cel mai înalt grad și să reprezinte exact
adevărul. A treia caracteristică a lecției este
obiectivitatea , ceea ce înseamnă că
personalitatea educatorului dispare, ramânând
în lumina numai obiectul asupra caruia vreau să
se concentreze atentia copilului.

Dupa parerea mea pedagogia

Montessori este o pedagogie a libertatii
deoarece
 Nu există note sau alte forme de recompensă sau pedeapsă, nici deschise, nici subtile.
 Evaluarea se face prin portofolii, observarea de catre cadrul didactic și prin fișe de
progres. Proba dacă sistemul funcționează constă în realizările și comportamentul

8
 copiilor, satisfacția, maturitatea, bucuria, dragostea de a învața și nivelul ridicat al
activitații.
 Feed-back-ul și analiza calitativă a performanțelor unui copil sunt furnizate prin:
- observarea atentă a fiecarui copil în parte pentru a sesiza evoluția sa în diferitele
domenii, a fazei sensibile în care tocmai se afla în vedere creării unui mediu
adecvat din care să îsi poata extrage informația necesară satisfacerii nevoii de
cunoastere.
- completarea fiselor zilnice de progres, sub forma unei liste de competențe,
activitați și puncte critice .
- o sinteză semestrială asupra realizărilor copilului sub forma unei narațiuni.
- întilniri semestriale individuale în care se oferă familiei fiecarui copil în parte un
feed-back asupra evoluției copilului și se gasesc soluții comune pentru
îmbunatațirea unor punte slabe. La dorința parinților sau recomandarea
pedagogilor, la această întilnire poate participa și copilul.
- absența catalogului, a notelor sau a oricarei forme de recompensă materiale sunt
specifice pedagogiei Montessori.

Rezultatele asteptate ale metodei Montessori

Copiii își formează caracterul, formarea caracterului fiind la fel de importantă ca și
formarea academică :
- învată să aibă grijă de ei înșiși, de ambianța din clasă, să aibă grijă unul de celălalt,
să fie toleranți și să se accepte reciproc, vorbește politicos, sunt respectuoși și gata
oricând să acorde ajutor, să desfășoare activitați sociale în comunitate;
- învață să gatească, să pastreze curat și să curățe spațiul de lucru, construiesc,
lucrează în gradină;
- învata mersul gratios.
Copii își dezvoltă o atitudine pozitivă față de scoală și de învatare și un comportament
social acceptabil:
- curiozitatea statornică și concentrare;
- inițiativa și perseverenta;
- încrederea în sine;
- abilitatea de a lua decizii;
- simșul responsabilității fată de alți membrii ai clasei, școlii și comunității;
- deprinderii de autocontrol și autodisciplină.

9
 Atunci când mediul răspunde tuturor trebuințelor copiilor, aceștia devin, fără vreo
manipulare din partea adultului, sănătoși fizic, împliniți intelectual și ăsihologic, foarte bine
educați emanând bucurie și bunătate unul fată de altul.
Această fundație solidă îi va permite copilului educat într-un mediu Montessori să
beneficieze de ea pe tot parcursul educației școlare, pe tot parcursul vieții.
Metoda Montessori este o metodă universală, iar atunci când este practicată corect are
potentialul de a ghida omenirea spre pace, a carei exersare începe cu fiecare individ.

10