1.

Pieseleprincipale de îmbracăminteînepocapaleoliticului:
Piesele principale de \mbr~c~minte erau: pe cap, plasa [i probabil c~ciula de blan~, pe trup,
[or]ul sau fusta cu franjuri din frunze sau fibre vegetale, lân~ sau fâ[ii din piele etc. (ultima s-a
transmis [i \n epoca bronzului cu aceea[i form~, dar executat~ din materiale ]esute) sau fusta
compact~ din blan~, u[or rotunjit~ \n fa]~, p~strându-[i coada, a[a cum apare \n picturile
rupestre din Cogul-Lerida, Spania, ca [i capa r~scroit~, rotunjit~, \nchis~ \n fa]~ cu be]i[oare \n
form~ de T. Din scoici, din]i, oase, pietre se f~ceau amulete [i podoabe, coliere, diademe, br~]~ri
etc. Num~rul [i frumuse]ea acestora a crescut pe m~sura dezvolt~rii schimburilor comerciale,
dar mai ales \n func]ie de organizarea social~, f~când necesare deosebiri vizibile \ntre grupuri,
familii, vârste, func]ii [i ranguri.
2. Pieseleprincipale de îmbracăminteînepocaneoliticului:
Ve[mintele cunoscute erau probabil bonete [i c~me[oaie, din pânz~ de in sau stof~ de lân~, la
\nceput ]esute \n fâ[ii \nguste, \nf~[urate pe trup. Inciziile de pe unele statuete, interpretate de
unii arheologi drept tatuaje, par a indica mai degrab~ drapaje, (ca broboada r~sucit~ \n jurul
bra]elor din Creta sau Micene) sau pantalonii similari celor din India (dhoti). În picioare erau
\nc~l]ate opinci din piele. În morminte s-au g~sit [i numeroase podoabe din scoici sau din]i de
animale, purtate de preferin]~ de b~rba]i (mii de scoici erau \n[irate de la centur~ pân~ la
genunchi, \ntr-un mormânt aproape de Menton, Fran]a).

3. Caracterul general al costumuluipopoarelor primitive:

Specific~ unui stadiu primitiv de civiliza]ie pare s~ fi fost \ntotdeauna nu atât vestimenta]ia, cât
modificarea aspectului trupului \nsu[i, schimbarea coloritului natural prin pictare, remodelarea
lui prin automutilare, \ncrustarea podoabelor direct \n carne
4. Costumulfemeiescînegiptul antic:
Pe cap, machiajul scotea \n relief formele mari ale chipului, ochii erau contura]i cu negru \n
form~ de pe[te [i cu umbre verzi pe pleoape. P~rul era tuns scurt sau lung pân~ la umeri,
perucile mai bogate decât cele masculine. O panglic~ sau o diadem~ legat~ orizontal, rigid~,
\nnodat~ la spate, avea prinse pe frunte cobra sau o floare de lotus. Un con a[ezat pe cre[tet
con]inea o unsoare parfumat~ care se topea \ncet. So]ia faraonului purta coroana de pene a
zei]ei Isis, o pas~re ([oim sau erete) a[ezat~ pe cre[tet, cu aripile deschise [i coborâte sau o mitr~
rigid~ (ca de exemplu, Nofretete). Pe trup, fusta, având aceea[i larg~ \ntrebuin]are [i acela[i rol
ca [i [enti-ul, era din ]es~tur~ dreapt~, \nf~[urat~ \n jurul trupului pân~ sub sâni, fie strâns~ de
un [nur trasat prin tivul de sus sau de un cordon, fie ]inut~ de una sau de dou~ bretele. Era
completat~ deseori de gulerul rotund, lat, ca o cap~. Roba, [alul, podoabele [i sandalele erau la
fel cu cele b~rb~te[ti.
5. Costumulbărbătescînegiptul antic:
Pe cap, p~rul negru, cre] era tuns scurt, ceva mai lung la spate. Faraonul [i aristocra]ii purtau
peruc~ lung~ din p~r sau fibre vegetale, colorat~. Barba era ras~, dar pentru ceremonii faraonul
purta o barb~ fals~, tronconic~. Faraonul se distingea prin basmaua (klaft) din pânz~ v~rgat~ sau
mitra format~ din coroana alb~ a Egiptului de Jos (bonet~ \nalt~) [i coroana ro[ie a Egiptului de
Sus (borul) semnificând st~pânirea asupra \ntregii ]~ri. El ]inea \n mâini papirusul, emblema
Egiptului de Sus [i nuf~rul, al Egiptului de Jos, iar ca \nsemne ale puterii cârja (harponul), biciul,
m~ciuca [i crucea cu bucl~ (anc). Natura divin~ a faraonului [i a familiei sale era indicat~ de
ornamente simbolice, cum era cobra (ureus), semnul soarelui ata[at \n frunte la o diadem~
orizontal~ (la fel ca azi lampa medicilor oreli[ti) sau [oimul indicând descenden]a din zeul Horus,
fiul lui Osiris, fiul Soarelui. Pe trup, un [tergar \nnodat peste [ale ([enti) era piesa de baz~,
constituind \mbr~c~mintea obi[nuit~ a sclavilor, dar [i a aristocra]ilor \n lupte sau la vân~toare.
 Acesta avea forme variate de pantalon scurt sau de fustanel~, putând fi din pânz~ dreapt~
\ntins~, drapat~ sau plisat~, apretat~ cu ap~ de orez [i uscat~ la soare, sus]inut~ \n talie de un
cordon din pânz~, marcat cu numele st~pânului scris \n hieroglife, pentru sclavi, iar pentru
aristocra]i, din piele cu pl~ci din metal emailat. Gulerul-pelerin~, ]esut sau brodat, cu aplica]ii de
metal, email sau pietre semipre]ioase, se purta doar cu [enti sau peste rob~. C~ma[a, o tunic~
necroit~, r~scroit~ rotund la gât, cu [li] \n fa]~, ar~ta ca [i azi gandura arab~. Roba era alc~tuit~
la fel, dar dintr-un dreptunghi cât de dou~ ori \n~l]imea omului, r~scroit pentru cap mai jos de
jum~tate, pentru ca, \mbr~cat~, s~ trag~ poalele \n sus la mijloc, aducând faldurile \n centru.
Lucrat~ din pânz~ groas~, opac~ sau fin~, transparent~, dreapt~ sau plisat~, se purta cusut~ sau
liber~ pe p~r]i, cu sau f~r~ cordon, dar mereu cu amploarea strâns~ \n fa]~. ßalul mare era
drapat pe umeri, prins \n cordon. Ca accesorii, principalele podoabe erau pectoralul, br~]~rile [i
inelele cu forme geometrice, regulate, din aur, cu email [i pietre semipre]ioase. Preo]ii aveau ca
semn distinctiv o piele de leopard pe um~r. În picioare, faraonii purtau sandale \mpletite din
fibre vegetale, \mpodobite uneori cu aur [i email, pe când sclavii umblau descul]i.
6. CostumulSumero –Akkadian bărbătesc:
7. CostumulSumero –Akkadian feminin:
8. CostumulAsiro –Babilonianbărbătesc:
9. Ce apareîncostumînperioadaAsiro –Babiloniană ?
10.CostumulbărbătescînCreta:
11.Costumulbarbatescgrecesc in stil ionic:
12.Costumulfeminingrecescînstildoric:
13.Costumulbarbatescgrecescînperioadaclasică:
14.Costumul feminine înCreta:
15.Costumulbarbatescgrecescînstildoric:
16.Costumulfeminingrecescînstil ionic:
17.Costumul feminin în India:
18.Costumul bărbătes în India:
19.Costumul feminin etrusc:
20.Costumul bărbătesc etrusc:
21.Costumul feminin în Roma antică:
22.Costumul bărbătesc în Roma antică:
23.Costumul geto-dacilor:
24.Costumulfemeiescpopular moldovenesc.
25.Piesevestimentarespecificela bărbațiîncostumul popular moldovenesc.
26.Enumerați etapele metodologiei sistemice, inclusiv sub-etapele.
27.Explicați ce este teoria sistemică și din câte etape este formată? Teoria
sistemelor reprezintă un ansamblu de concepte, cunoştinţe, metode şi principii independente
de aplicaţii, necesare şi utile studiului structurii, proprietăţilor şi caracteristicilor dinamice ale
sistemelor în general, ale sistemelor automate în mod special. In cele ce urmează, prin sistem
vom înţelege un ansamblu de elemente ce interacţionează între ele şi cu exteriorul, cu
respectarea unor reguli, legi şi principii, în vederea realizării unui sens, obiectiv, scop. •
Caracterul structural-unitar reflectă proprietatea unui sistem de a fi reprezentat ca o conexiune
de subsisteme a căror acţiune este orientată spre un anumit sens (scop). • Caracterul cauzal-
dinamic reflectă proprietatea unui sistem de a evolua în timp sub acţiunea unor factori interni şi
 externi, cu respectarea principiului cauzalităţii (conform căruia, orice efect este rezultatul unei
cauze, efectul este întârziat faţă de cauză şi, în plus, cauze identice generează în aceleaşi condiţii
efecte identice). • Caracterul informaţional reflectă proprietatea unui sistem de a primi,
prelucra, memora şi transmite informaţie.
28.Metodologia designului.
29.Explicați ce esteTeoriadesignului- structurașiconcepțiile de bază.
30.NoțiunigeneraledespreglobalizareșiTeorii ale globalizării
31.Explicați ce esteCapitalismulînindustriamodei. Capitalismul este un sistem
economic care se distinge prin proprietatea privată asupra factorilor de producție, precum și prin urmărirea
profitului, în general pe o piață competitivă. Caracteristicile centrale ale capitalismului includ proprietatea
privată, acumularea de capital, schimbul voluntar de mărfuri (i.e. comerț), un sistem de
prețuri și piețe competitive. Industria capitalistă industrială a marcat dezvoltarea sistemului de fabrică din
fabrică, caracterizat printr-o diviziune complexă a forței de muncă între și în cadrul procesului de muncă și
rutina sarcinilor de lucru; și în cele din urmă a stabilit dominația globală a modului de producție capitalist
[41].

Explicați ce esteLegilegenerale ale percepției. 6.2. Legile percepţiei F a p t u l c ă

percepţiile dispun de o serie de legităţi a fost cel mai bine
a r g u m e n t a t şidemonstrat, experimental, de către gestaltism, orientare psihologică care a apărut ca o reacţie
împotriva
asociaţionismului, concepţie simplistă şi empiristă ce
considera percepţiile carezultat alasocierii senzaţiilor. În
locul elementelor este în pus întregul, în
l o c u l a s o c i a ţ i e i e s t e p u s ă structura dinamică polivalentă. Forma totală, întregul (gestaltul) este nu
rezultatul
sintezei, ci un faptprimar
, un produs al organizării, iar organizarea, procesul care
d u c e l a g e s t a l t . Reprezentanţii gestaltismului (W. Kohler, M.
W e r t h e i m e r , K . K o f f k a ) , c o n s i d e r ă p e r c e p ţ i a c a fiind
o formă, primordial în ea este întregul, elementele (senzaţiile),neavând o existenţă

r e a l ă , i n d e p e n d e n t ă . P e r c e p ţ i a t r e b u i e
t r a t a t ă , d e a c e e a , d u p ă l e g i l e f o r m e i ş i n u d u p ă l e g i
l e asociaţiei.
32.
33.Explicați ce esteTeoriapercepției.
34.Performinguldecostum;
35.Experimentulartisticinterdisciplinar
36.Explicați ce esteDeconstructivismulînmodă.
37.Ce prezintătermenul de inter-media?
38.Teoriiledistribuției
39.Ce esteteoriadifuzăriiinovației?
40.Din câteetape se formeazăteorialuiRogersși care suntele?
41.Apartenența de gen învestimentație.
42.Teoriatrickle-down sauteoriapieței de masă.
43.Teoriatrickle-across sauteoriafluxuluiorizontal.
44.Teoria trickle-up sauteoriafluxuluiascendent.
45.Noțiunidebranding. Procesul a implicat crearea unui nume unic și imaginea
unui produs în mintea consumatorilor, în principal prin campanii publicitare
 cu o temă consistentă. Branding își propune să stabilească o prezență
semnificativă și diferențiată pe piață care atrage și păstrează clienții fideli. Un
brand este un nume, semn sau simbol folosit in identificarea produselor sau serviciilor unui producator si utilizate
pentru a-l diferentia de competitie.” Un brand este modul in care este vazut un produs, un serviciu sau o companie in
Pe scurt, branding-ul este procesul de construire al unui brand. De
mintea consumatorilor.
regulă, acest proces este pe termen lung, și implică o masă mare de oameni. În funcție de felul
cum e prezentat (sau ambalat), anumite brand-uri se construiesc într-un timp mai scurt.
46.Ce esteteoriadifuzăriiinovației? Difuzarea inovației este definită de Everett M. Rogers ca fiind
"procesul prin care o inovație este comunicată prin anumite canale, în timp, printre membrii unui sistem
social".[1] Prin această definiție, procesul de difuzare constă din patru elemente esențiale: inovația, canalele
de comunicare, timpul și sistemul social. În conexiune directă cu difuzarea inovației se află procesul de
adoptare a inovației care constituie succesiunea de evenimente, începând cu conștientizarea
consumatorilor asupra noilor produse inovative, conducând la o utilizare de probă și culminând cu utilizarea
completă și regulată a noului produs, fie de către consumatori finali, fie de către firme utilizatoare.
47.Ce prezintă termenul de inter-media? utilizarea sau implicarea mai multor
mijloace media, cum ar fi dansul, diapozitivele, muzica electronică, filmul și
pictura simultan; multimedia.
48.Ce este teoria sistemică și din câte etape este formată?
49.Explicați noțiunea de branding
50.În ce consta teoriiaeconomică a modei a lui ZombartVerner, a legăturii
capitalismuluicu moda?
51.Teoria clasei superioare a lui ThorsteinVeblen constă în:
52.Explicați moda ca fenomen al culturii din punct de vedere al teoreticienilor.
53.Care este structura modei (funcțiile, valorile)?
54.În ce constă industria modei?
55.În ce constă inovația modei și care sunt ciclurile modei?
56.Evoluția teoriilor modei, termenului modei.