CEREREA DE ASISTENȚĂ

MEDICALĂ.
MODELUL GROSSMAN
Conf. Dr. Daniela DRUGUȘ
2
CUPRINS

 CEREREA DE SĂNĂTATE ȘI DE ÎNGRIJIRI

MEDICALE
 CEREREA DE SĂNĂTATE – MODELUL LUI
GROSSMAN
3
OBIECTIVELE CURSULUI

După acest curs, veți fi capabili să:

▸Înțelegeți teoria cererii pentru servicii medicale
▸Înțelegeți de ce cererea pentru servicii medicale este
diferită de cererea pentru alte bunuri sau servicii
▸Puteți utiliza modelul lui Gossman pentru capitalul
sănătății
▸Vă familiarizați cu literatura de specialitate legată de
relația dintre venituri și starea de sănătate
4
TERMENI ECONOMICI

o Curba cererii o Frontiera posibilităților de

o Curba cererii inelastică la preț producție
o Curba cererii elastică la preț o Funcția de utilitate
o Coplata o Factorul de discount
o Plan de repartizare a o Statică comparativă
costurilor
o Preț
o Asigurare
5
REFERINȚE
1. Michael F. Drummond, Mark J. Sculpher, Karl Claxton, Greg L. Stoddart,
George W. Torrance, Methods for the Economic Evaluation of Health Care
Programmes, 4th Edition, Oxford University Press, 2015 (cap. 2)
2. Deaton A. Policy implications of the gradient of health and wealth Health
Affairs 21(2):13‐30. 2002
3. Michael Grossman, The Human Capital Model of the Demand for Health,
1999, NBER Program (DOI): 10.3386/w7078
4. Grossman M, The human capital model, Chapter 7 - Handbook of Health
Economics, Vol. 1A, Newhouse JP and Culyer AJ (eds), North-Holland, 2000.
5. Jay Bhattacharya, Timothy Hyde, Peter Tu, Health Economics, Palgrave
Macmillan, 2014 (cap. 1, 3, 4)
6. Sherry Glied, Peter C. Smith, The Oxford Handbook of Health Economics,
Oxford, 2011
7. Atul Gawande The Cost Conundrum, The New Yorker, June 2009.
CEREREA DE
SĂNĂTATE ȘI DE
ÎNGRIJIRI MEDICALE
7
= curba cererii inelastică la preț

𝐸 = curba cererii elastică la preț

Preț
𝐸

Cantitatea de îngrijiri medicale

 8

 Este curba cererii pentru îngrijirea sănătății

descendentă? Cu alte cuvinte, sunt oamenii sensibili
la costurile asistenței medicale?
 Dacă răspunsul la întrebarea de mai sus este ”da”,
persoanele care se confruntă cu costuri diferite sau
au disponibilitatea să plătească în plus, obțin, prin
urmare, rezultate diferite în ceea ce privește
Preț

𝐸 sănătatea?

Cantitatea de îngrijiri medicale

9

▸Sunt persoane care au o stare

de sănătate mai bună pentru că
primesc îngrijiri medicale mai
bune și mai frecvent?
▸Dacă da, ce ar trebui să facă o
societate, dacă nu,
Studii privind cererea
de asistență medicală
11
12

𝑀
13

Experiment randomizat
= un studiu care atribuie aleatoriu tratamente
diferitelor grupuri de participanți la studiu
14
Experiment controlat randomizat

Un experiment controlat
randomizat include un grup de
control care este ales aleator și
nu primește niciun tratament,
un tratament placebo sau
tratamentul obișnuit pe care l-ar
fi primit dacă nu s-ar fi înscris în
studiu
15
Două experimente randomizate de asigurări de sănătate

RAND HIE Medicaid Oregon

 1974 – 1982  două grupuri de persoane din Oregon cu
 statutul de asigurat a fost repartizat venituri mici
aleator  persoane care au câștigat la loterie și au
 2000 de familii oportunitatea să aplice pentru o asigurare de
sănătate publică prin intermediul Medicaid
 Coplată: %, %, % și 9 %
 persoane care au participat la loterie, dar nu
au câștigat, și nu au avut oportunitatea să
aplice pentru Medicaid.
curba cererii pentru ▸ Înscrierea la Medicaid nu a fost automată
îngrijiri medicale este pentru câștigătorii loteriei, câștigătorii loteriei
orientată în jos aveau cu % mai multe șanse să le fie acoperită
asigurarea medicală decât la cei care nu au
câștigat.
16

COPLATA
= fracție a facturii medicale pentru care
este responsabil pacientul
17
COPLATA

▸O sumă fixă pe care o plătești pentru un serviciu medical

anumite medicamente

consultații la medicul specialist

anumite servicii chirurgicale
18

PLAN DE REPARTIZARE A
COSTURILOR
= plan cu o coplată pozitivă astfel încât costurile să
fie împărțite între asigurat și asigurator
19
PLAN DE REPARTIZARE A COSTURILOR. EXEMPLU

15000 $ Asigurarea plătește % Exemplul 3

Peste limita bugetului: 5000$
12500 $ 2500 $ Deductibili
+ $ Coplată
5000 $
10000 $ Asigurarea plătește % după
Tu ce costurile ating această limită
7500 $ plătești Asigurarea plătește % Exemplul 2
25% COPLATA: 25%
Pentru o intervenție chirurgicală
5000 $ care costă . $, pacientul
plătește $, asigurarea $

2500 $ Exemplul 1
DEDUCTIBIL: 2500$
Plătești % deductibil Plătești toate serviciile medicale
până la o sumă de $
$
20

Curba cererii pentru

servicii medicale
Este curba cererii de asistență medicală descendentă?
21

Cum definim cantitatea, Q?

Cum definim prețul, P?

22
Asistența ambulatorie

▸orice interacțiune cu un medic sau alt profesionist din

domeniul medical care nu implică șederea peste noapte
▸în mod obișnuit, cazurile severe necesită ședere peste
noapte pentru monitorizare și recuperare, deci cazurile
din ambulatoriu tind să fie mai puțin complexe
▸asistența ambulatorie este, uneori, numită și îngrijire
ambulatorie
 (a)
23
Media anuală a consultațiilor în funcție de patologie
Plan
Total Acut Cronic
Gratuit 2.99 2.29 0.70
25% 2.32 1.78 0.54 37%
50% 2.11 1.60 0.51
95% 1.90 1.44 0.46 (a) Keeler et al. (1988). RAND.

34% (b)
% consultații Nr. Consultații
(b) Amy Finkelstein et al. (2012) The Oregon Health Câștigătorii loteriei 63.6 2.22
Insurance Experiment: evidence from the first year,
Quarterly Journal of Economics, 127(3): 1057–1106, Necâștigători 57.4 1.91
Supplementary Data. Oxford University Press.
24
Spitalizarea și îngrijirea de urgență

 Îngrijirea pacientului = orice interacțiune cu un medic

sau alt specialist medical care implică o ședere peste
noapte în spital

Cererea de îngrijiri medicale acordate în spital poate să

nu fie la fel de susceptibilă la prețuri ca îngrijirea în
ambulatoriu?
25

(a)
Plan Media anuală a consultațiilor

Gratuit 0.133

25% 0.109

50% 0.099
(b) Amy Finkelstein et al. (2012) The Oregon Health
95% 0.098 Insurance Experiment: evidence from the first year,
Quarterly Journal of Economics, 127(3): 1057–1106,
(a) Keeler et al. (1988). RAND. (b) Supplementary Data. Oxford University Press.

% consultații Nr. consultațiilor

24% Câștigătorii loteriei 7.4 0.103

Necâștigătorii loteriei 7.2 0.097

 * Indică diferențe semnificative față de planul gratuit pentru p= %
26 (a) ** indică diferențe semnificative față de planul gratuit pentru p= %

Probabilitatea utilizarea serviciilor

Plan medicale de urgență

Gratuit 22%

25% 19%*

50% 20%
(b) Amy Finkelstein et al. (2012) The Oregon Health
95% 15%**
Insurance Experiment: evidence from the first year,
Quarterly Journal of Economics, 127(3): 1057–1106,
(a) Keeler et al. (1988). RAND. (b) Supplementary Data. Oxford University Press.

% consultații Nr. consultațiilor

Câștigătorii loteriei 26.7 0.48

Necâștigatorii loteriei 26.1 0.47

27
Asistență medicală pediatrică
28
Asistență pediatrică

* diferențe semnificative comparativ cu planul gratuit

0 – 6 ani 7 – 16 ani

Imunizare Orice tip de Imunizare Orice tip de

prevenție prevenție
Gratuit 58.9 82.5 21.2 64.8

Coplată 48.7* 73.7* 21.7 59.6

Sursa: Newhouse (1993) RAND

Procentul îngrijirilor pediatrice preventive pe o perioadă de trei ani, pe vârste și tip de îngrijire
29
Alte tipuri de îngrijiri medicale
30
Alte tipuri de îngrijiri medicale
Sursa: Newhouse (1993) RAND

* diferențe semnificative față de grupul cu servicii medicale dentare Plan Cheltuieli medii ($) % gratuit
gratuite
+ grupul cu venituri mici cuprinde cea de-a treia gospodărie cu cele Gratuit 42.2 -
mai mici venituri; grupul cu venituri mari curpinde a treia
gospodărie cu cele mai mari venituri 25% 28.4 67%
Sursa: Newhouse (1993) RAND
50% 13.1 33%
Utilizarea serviciilor medicale
de îngrijire dentară în funcție 95%
de nivelul venitului 18.1 43%
Cheltuieli pe cap de locuitor
Grup cu venituri mici+ Grup cu venituri mari+ pentru îngrijiri medicale
psihiatrice, în funcție de tipul
% pentru orice Cheltuieli medii % pentru orice Cheltuieli medii de asigurare
utilizare ($) utilizare ($)
Gratuit 57.8 317 74.7 339

95% 39.8* 216* 61.3* 234*

31
Utilizarea antibioticelor

** diferențe semnificative față de grupul cu asigurări fără coplată

Nr. de antibiotice per persoană

Plan
Infecții bacteriene Infecții virale

Gratuit 0.47 0.17

Coplată 0.24** 0.08**

Sursa: Newhouse (1993) RAND
Măsurarea sensibilității la
preț în funcție de elasticitate
33
Elastiticitatea cererii

Datele privind îngrijirea ambulatorie și dentară

Sursa: Keeler et al (1988) RAND

ELASTITICITATEA CERERII:
(0.88, 95%) (1.9, 95%) raportul care reprezintă
95% modul în care o modificare
coplată

procentuală a prețului
determină o modificare a
cantității cerute, măsurată
25%
(1.06, 25%) (2.32, 25%) ca o modificare
Q procentuală față de
Îngrijire dentară
cantitatea inițială
Îngrijire ambulatorie
34
un plan de asigurare cu o Prețul serviciilor medicale crește cu:
coplată de 25% → la un 95− 5
× %= %.
plan cu o rată de coplată 5
de 95%
- cererea scade de la 2.32 – 1.9/an, adică 18%

− . − . . − .
= = = =− .
− %− % % .
− < <
- analog elasticitatea cererii pentru îngrijirea dentară este -0.06

95% → 25%
 → −
≝ =
 → −

− . − . . .
= = = =− .
− %− % % − .
- analog elasticitatea cererii pentru îngrijirea dentară este -028
35 ∆ +
, & , pe o singură curbă a cererii ⇒ 𝑎𝑟𝑐 ≝
∆ +
unde ∆ = − și ∆ = −
− < 𝑎𝑟𝑐 <  𝑎𝑟𝑐 pentru îngrijirile ambulatorii este -0.17

<−  𝑎𝑟𝑐 pentru îngrijirile dentare este -0.16

Gwartney et al 2008
Sursa: Developed from Newhouse &
Elasticitatea pentru diverse bunuri

Internări: -0.14
Mese la restaurant: -2.3 Dentare: - 01.16
Ambulatorii: -01.7
Toate îngrijirile: -0.22

Cafea: -0.25

Filme: -0.9
Roșii proaspete: -4.6 Sare: -0.1
-1
-5 -3

cereri elastice cereri inelastice

Prețurile serviciilor de
sănătate afectează
sănătatea?
37
 într-un studiu diferit al programului Medicaid din SUA se constată că la populația
asigurată medical rata mortalității este redusă.

 Meyer și Wherry analizează extinderea asigurărilor de sănătate la o populație de

copii săraci din SUA: constată că asigurarea unei asistențe medicale la copii negri a
crescut probabilitatea lor de supraviețuire în adolescența târzie cu între 13 – 18%
comparativ cu copiii negri care nu au fost eligibili pentru extinderea unei asigurări
medicale.

(a) Experimentul RAND HIE (b) Experimentul Medicaid din Oregon

(a) Rata mortalității relative b Rata mortalității absolute în doi ani

Toți participanții Participanți cu risc crescuta Toți participanții

Gratuit 0.99 1.90 Câștigători 0.8%

Coplată 1 2.10* Necâștigători 0.8%

aparticipanții au fost clasificați ca fiind cu risc crescut ținând cont de tensiunea (a) Sursa: Newhouse (1993) RAND
arterială, valorile colesterolului, obiceriurile legate de fumat la începutul studiului (b) Amy Finkelstein et al (2012) The Oregon Health Insurance
* Arată diferențe semnificative față de planul gratuit p = % Experiement
38

Indicatori de sănătate după planul de sănătate în programul RAND HIE

Indicator Gratuit Coplată

VEMSa1 95.0 94.8

Tensiunea arterială diastolică mmHg 78.0 78.8*

Colesterol (mg/dl) 203 202

Glicemie (mg/dl) 94.7 94.2

Hemoglobina (g/100 ml) 14.5 14.5

Vederea la distanță 2.4 2.5*

Vederea în apropiere 2.35 2.44*

Simptome articulare cronice % din eșantion 30.0 31.6

VEMS = volumul expirator maxim pe secundă

* arată diferențe seminficative față de planul gratuit pentru p= %
Sursa: Newhouse (1993) RAND
39

Impactul câștigului obținut la loterie în primul an al experiementului Medicaid din Oregon

Câștigători Necâștigători

Au supraviețuit la un an după loterie 99.2% 99.2%

Au raportat o stare de sănătate bună 58.7% 54.8%**

Au raportat o stare de sănătate acceptabilă sau mai bună 88.9% 86.0%**

Au raportat o stare de sănătate neschimbată sau mai 74.7% 71.4%

bună în ultimele luni
Nr. de zile stare de sănătate fizică bună 22.2 21.9*

Nr. de zile stare de sănătate psihică bună 19.3 18.7**

Nu au prezentat depresie în utlimele două săptămâni 69.4% 67.1%**

* diferența dintre câștigătorii loteriei este statistic semnificativă pentru p= %
* * diferența dintre câștigătorii loteriei este statistic semnificativă pentru p= %

Amy Finkelstein et al (2012) The Oregon Health Insurance Experiement: evidence from the first year, Quaterly Journal of Economics
40

 cererea de asistență medicală este descendentă

 oamenii iau în calcul prețul atunci când hotărăsc câte servicii medicale au nevoie,
chiar și atunci când au patologii grave
 compromisurile economice contează chiar și în domeniul medical
 analiza economică este relevantă și în acest domeniu
 dacă asistența medicală este gratuită așa cum se întâmplă în multe țări ,
oamenii vor cere o mulțime de servicii medicale, chiar dacă unele dintre ele nu le
sunt utile pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate.
 dacă asistența medicală nu este gratuită, unii dintre pacienți nu vor mai fi atenți
la starea lor de sănătate
 acest compromis între eficiența economică și echitatea socială formează nucleul
dezbaterii privind politica în domeniul sănătății.

CONCLUZII
Cererea de sănătate:
Modelul Grossman
42
43
O zi în viața modelului Grossman

RESTRICȚII DE TIMP ÎNTR-O SINGURĂ PERIOADĂ

FUNCȚIA DE UTILITATE PENTRU O
SINGURĂ PERIOADĂ  în orice perioadă dată t, individul are α unități
de timp la dispoziție și se confruntă cu
 utilitatea unui individ pentru o periodă t următoarea constrângere de timp
este dată de
𝑀
𝛼= + + +
𝑡 = 𝑡, 𝑡
unde
unde 𝑀
→ = timp petrecut muncind
→ 𝑡 este nivelul stării de sănătate
→ = timp petrecut relaxându-se
→ 𝑡 este un bun complex (jocuri video,
bilete la operă, compania prietenilor → = timp petrecut pentru îmbunătățirea
etc.) stării de sănătate
→ = timp petrecut bolnav
44

𝑀
LUNI ( )

MARȚI ( )

MIERCURI ( )
EXEMPLU
45

Activitate Exemplu Scop

𝑀 Muncește la o centrală Câștigă venituri pentru a
Munca ( )
electrică, predă cumpăra elemente care
economia sănătății vor îmbunătăți S și Z

Relaxare ( ) Rezolvă un puzzle, Îmbunătățește R

merge la operă, stă pe
Facebook

Îmbunătățirea sănătății Jogging, somn de Îmbunătățește S

( ) frumusețe, spus unei
intervenții chirurgicale

Fiind bolnav ( ) Petrecerea zilei acasă Niciunul, este

stând în pat, nefăcând întotdeauna timp
nimic pierdut
EXEMPLU
46
Producția de sănătate și relaxare
▸În orice perioadă dată t, înainte ca individul să aloce timp sau bani, 𝑡 începe
de la 0.
👉 Notăm ▸ 𝑡 începe de la 𝑡− , dar este modificată prin deciziile care influențează starea
 variabilele intrărilor de sănătate și achizițiile pe care un individ le face într-o perioadă de timp t.
de timp personal care
▸Prin urmare 𝑡 și 𝑡 sunt determinate de următoarele funcții de producție:
determină S și R: și
𝑡 = 𝑡− , 𝑡 , 𝑀𝑡
.
 cu M notăm intrările 𝑡 = 𝑡 , 𝐽𝑡
de pe piață pentru → unde 𝑀𝑡 = reprezintă intrările de pe piață, ca de exemplu, vaccinurile,
sănătate benzile pentru alergat, în starea de sănătate S pe o perioadă de timp t
 cu J intrările de pe → 𝐽𝑡 = reprezintă intrările de pe piată, ca de exemplu, jocurile video, biletele
piață pentru R la operă, cărțile, în starea de bine, R.

 R este un flux creat și consumat în fiecare perioadă,

 S este un stoc care se acumulează sau se detriorează de la o perioadă la alta.
47
Constrângerea bugetului de către piață

▸câștigă un salariu w pe unitatea de timp;

𝑊
▸timpul total petrecut muncind în perioada t este 𝑡 , deci venitul total 𝑌𝑡
pentru perioada de timp t este
𝑌𝑡 = 𝑤 ∙ 𝑡𝑊
▸salariile ⇆ educația individului și alți factori cu care se confruntă le determină
▸individul se confruntă cu următoarele constrângeri bugetare:
- poate cheltui venitul 𝑝𝑀 ∙ 𝑀𝑡 + 𝑝 ∙ 𝐽𝑡 ≤ 𝑤 ∙ 𝑡𝑤 = 𝑌𝑡
pe două elemente: ▸ pentru a simplifica problema, să presupunem că individul nu poate economisi
intrările de pe piață
venitul rămas pentru a-l cheltui în viitor ⇒
pentru sănătate 𝑀𝑡 )
și bunurile de uz 𝑝𝑀 ∙ 𝑀𝑡 + 𝑝 ∙ 𝐽𝑡 = 𝑤 ∙ 𝑡𝑤 = 𝑌𝑡
casnic (𝐽𝑡 ). ▸constrângerile legate de timp și de buget nu sunt independente; sunt legate de
- fie 𝑝𝑀 și 𝑝 prețurile deciziile individuale legate de timpul petrecut muncind ( 𝑤 ).
acestor două bunuri.
48
Timpul productiv și timpul petrecut bolnav

𝑀
≡α− = + +

> 𝑖
𝛼

?? modul în care se poate reduce

timpul petrecut bolnav

𝑖
𝑡
49

TREI ROLURI ALE SĂNĂTĂȚII ÎN MODELUL LUI GROSSMAN

1. Sănătatea este un bun de consum. Contribuie direct la utilitatea individului

pentru fiecare perioadă. A fi sănătos este o valoare în sine.
2. Sănătatea este generatoare de timp productiv care este util pentru
producerea sănătății și a bunurilor de uz casnic.
3. Sănătatea este o formă de capital. Spre deosebire de bunurile casnice, aceasta
este durabilă de la o perioadă la alta. Poate să se acumuleze sau să se
deprecieze) de-a lungul timpului, deci îmbunătățirea stării de sănătate astăzi
poate duce la o stare de sănătate mai bună, mâine.
O zi optimă
51
Frontiera posibilităților de producție pentru S și R

a FPP tipică incorect

b FPP corectă

FPP=
frontiera
posibilităților
de producție

𝑖
52
Alegerea optimă a lui S și R dintr-o perioadă

Creșterea
utilității

Figura 1 Figura 2
53
Alegerea optimă a lui S și R dintr-o perioadă

∗
∗ ∗
Această grijă execesivă pentru corp,
care întrece orice preocupare pentru
gimnastică, împiedică mai mult decât
orice.
Platon, Republica
Echilibrul
muncă-recreere-îmbunătățirea sănătății
56

+ =𝛼

𝑡
𝑖
57

𝑀
𝑀

=α−
58

Când starea de sănătate se

îmbunătățește, individul are
mai mult timp productiv la
dispoziție. Acesta poate
petrece mai mult timp
′
muncind sau relaxându-se. Din
punct de vedere grafic,
constrângerea de timp a
individulului se îndreaptă spre
exterior și îi permite să ajungă
în ′ , un nou optim, dar cu mai
mult 𝑀 , și utilitate decât
în D.
Extinderea modelului
Grossman
60
Funcția de utilitate cu mai multe perioade

= , , , ,…, 𝜑− , 𝜑− , 𝜑, 𝜑

unde
 𝑡 este starea de sănătate pentru 𝑡 = , … , 𝜑
 𝑡 este cantitatea de bunuri casnice într-o perioadă t,
 𝜑 este durata vieții pe perioade.

⇒
utilitatea generală de viață

𝜑
𝜑 𝑡
= , + , + , + ⋯+ 𝜑, 𝜑 = 𝑡, 𝑡
𝑡=

 ∈ ,
61
Sănătatea ca bun de invetiție

▸sănătatea este o formă de capital uman asemănătoare cunoașterii sau educației.

▸corpul uman, la fel ca o mașină sau un cuptor, poate avea o durată de viață lungă dar
suferă uzura tipică care apare chiar și la o utilizare atentă
▸să notăm cu rata de depreciere, prin intermediul căreia vom măsura disiparea stării
de sănătate S de la o perioadă la alta.
▸⇒ funcția de producție pentru sănătate care să reflecte deprecierea sănătății în timp
va arăta astfel:
𝑡 = − 𝑡− , 𝑡 , 𝑀𝑡
62
Capitalul de sănătate

 Ce se întâmplă cu utilitatea unei persoane pe durata vieții atunci când sănătatea sa într-o anumită
perioadă este miraculos crescută cu o mică măsură?
 Care sunt costurile investiției în sănătate, S?
𝑀 𝑀

Rata de restituire
Rata de restituire

𝑟+

∗
𝑖 𝑖
Statică comparativă
64
Educația și eficiența producerii sănătății
‼ relații dintre starea de sănătate și statutul socio-economic

Rata de restituire
𝑀 𝑀

𝑟+

∗ ∗
𝑖
65
Îmbătrânirea și moartea endogenă

𝑟+ 𝑖
Rata de restituire

𝑟+

𝑟+
𝑀

∗ ∗
𝑖
Unificarea modelului
Grossman
67

 Frontiera posibilităților de producție demonstrează compromisul dintre

producția de sănătate și producția de bunuri casnice
 Graficul producției de sănătate leagă sănătatea de disponibilitatea timpului
de producție pentru muncă, relaxare și îmbunătățirea stării de sănătate
 Graficul legat de muncă-relaxare ilustrează compromisurile în alocarea
timpului finit între muncă și relaxare
 Curba de eficiență marginală a capitalului EMC schițează avantajul
restituirilor utilității marginale a vieții față de nivelurile inițiale de sănătate
b curba de producție a sănătății 68

Rata de restituire
𝑟+

𝑟+

𝛼
𝑌

𝑖
𝑖

∗
∗
𝑀

∗
𝑌
∗
𝑌

a eficiența marginală a capitalului

𝑌
𝑀

∗
∗
∗
𝑌

𝑌
∗ ∗
𝑌
𝑌

c graficul muncă - relaxare d frontiera posibilităților de producție

69

 modelul Grossman începe de la premisa că sănătatea este o alegere

 deciziile mici pot să aducă schimbări mari în ceea ce privește starea de
sănătate
 scăderea productivității marginale a investițiilor în sănătate și
constrângerile de timp ⇒ predicții puternice în ceea ce privește sănătatea
și îmbătrânirea, starea de sănătate și statutul socio-economic
? dovezile empirice sunt în concordanță cu aceste predicții

CONCLUZII
70

Mulțumesc!
Alte întrebări?
Îmi puteți scrie pe daniela.drugus@umfiasi.ro