Sunteți pe pagina 1din 4

1. CS. Cîte serovariante dupa antigenul O se împarte Yersinia enterocolitica?

(-)18
(+)50
(-)6
(-)20
(-)29
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. pag 69

2. Cs. Cîte probe de recoltare materialului pentru examenului bacteriologic se efectueaza în


Yersinia entercolitica?
(+)2-3 probe
(-)4-5 probe
(-)5-6 probe
(-)6-7 probe
(-)7-8 probe
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 69

3. Pentru diagnosticul Yersiniozei se vor utiliza:


(+)reacția de aglutinare
(+)RHAI
(-)PCR
(+)reacția imunoenzimatica
(-)ELISA
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 116

4. În profilaxia Yersiniozelor e necesar:


(+)crearea unor conditii optime de pastrare a produselor alimentare
(-)defectarea oportuna a rezervuorului hidrologic de microbi
(+)controlul sistematic asupra pastrarii legumelor și fructelor
(-)vaccinarea conform unor instructiunii speciale
(+)respectarea de catre lucratorii gospodariilor zootehnice a regulilor igienice la îngrijirea
Animalelor
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 128

5. Diagnosticul diferențial al Yersiniozei se efectueaza ai:


(+)dezinteria
(+)febra tifoida
(+)hepatita virala
(+)artrita
(-)mucoviscidoza
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 127

6. Yersinia enterocolitica are urmatoarele manifestari clinice:


(-)rinoree
(+)diareea pronuntata
(+)limfadenita cervicala
(+)eruptii palmare și plantare
(-)tuse
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 125

7. Pseudotuberculoza afecteaza urmatoarele sisteme:


(+)gastrointestinal
(+)locomotor
(+)cutanat
(-)respirator
(-)cardiovascular
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 115

8. Formele clinice avem localizata in pseudotuberculoza:


(-)forma fulminanta
(+)forma abdominala
(+)forma icterica
(+)forma catarala
(+)forma septicemica
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 68

9. Agentul patogen al pseudotuberculozei se caracterizeaza prin:


(-)este sporulat
(+)bacil cu capete rotunjite
(-)este imobil
(+)nu formeaza spori
(+)este mobil
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 116

10. În tablou clinic a pseudotuberculozei se observa simptome:


(-)infectioase
(+)intoxicatie
(-)diareice
(+)alergice
(-)hemoragic
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 68

11. СS.Cîte variante seriologice subdivizeaza în pseudotuberculoza:


(-)5
(+)8
(-)10
(-)18
(-)28
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 69

12. CS.Care este sursa principala a infecției pseuotuberculoase:


(+)rozatoare
(-)pisicile
(-)păsările
(-)cîinele
(-)vitele cornute
Surse: V. Pokrovski. Compendiu de Boli Infectioase. Pag 117

13. Cs.Pentru forma cutanata de antrax și anume cea carbunoasa este caracteristica trecerea a trei
culori de la centru spre periferie :

(-)în centru vezicula neagra, urmata de o fișie îngusta de culoare sangvinolenta, apoi o centura lata a
unui val purpuriu, ce se proemineaza deasupra pielii.

(-)la periferie rozeole multiple sangvinolente, apoi papule galbene și in centru vezicula alba.

(+) în centru crusta neagra, urmata de o fișie îngusta galbui-purulenta, apoi o centura lata a unui val
purpuriu ce proiemina deasupra pielii, pe care apar vezicule secundare.

(-)sangvinolent în centru cu o demisiune neagra și apoi o fișie purulenta

(-)în centru multiple vezicule fire de culoare galbuie, purulenta, urmata de o centura de necroza
neagra, apoi o fișie de culoare roșie.

Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 121

14. Carbunele cutanat are urmatoare forme:


(-)edemul pulmonar
(-)pustula benigna
(-)pustula neagra
(+)edemul malign
(-)edemul benign
Surse: M. Chiotan. Boli infectioase. Pag 529

15. Cs.Antibiotice de elecție în tratament antraxul este:


(+)penicilina G
(-)metronidazol
(-)meropenem
(-)omeprazole
(-)vancomicina
Surse: I. Rebedea. Boli infectioase. Pag 261
16. Antraxul pe frotiuri directe sau în cultura apare ca:
(-)coci gram pozitivi
(-)bacile gram negativi
(-) bacile gram pozitiv sub forma de cap de leu
(+)bacile gram pozitiv, înconjurate de capsula, cu formare de spori
(-)nu poate fi indificat prin metoda bacteriologica
Surse: I. Rebedea. Boli infectioase. Pag 261
17. Antraxul este confirmat prin metode diagnostice:
(+)metoda bacterioscopica
(+)metoda bacteriologica
(-)metoda radiologica
(+)metoda biologica
(+)reacția imunofluorescenta
Surse: I. Rebedea. Boli infectioase. Pag 261

18. Ce forme generalizate de antrax cunoașteți:


(-)forma cutanat
(+)forma septica carbunoasa primara
(-)forma pulmonara
(-)forma intracutana
(+)forma septica carbunoasa secundara
Surse: Materiale didactice in bolile infectioase, tropicale si parazitare. Ghid practic. 2004. Pag 122

19. Bacillus antracis este un bacil:


(+)gram pozitiv aerob
(-)nesporulat
(+)sporulat
(-)mobil
(+)aerob
Surse: M. Chiotan. Boli infectioase. Pag 527
20. Antraxul visceral are urmatoarele forme:
(+)septicemica
(+)meningo-carbunoasa
(+)pulmonara
(+)digestiva
(-)cardiovasculara
Surse: M. Chiotan. Boli infectioase. Pag 529