Laboratorul 7

CALCULUL AZIMUTULUI CU AJUTORUL RELAŢIEI sin Z

Procedeul se foloseşte pentru determinarea azimutului din unghiul la zenit. Relaţia redată
în continuare oferă valoarea cuadrantală a unghiului la zenit.

sin Zˆ = sin P � cos d

sec h �
Înălţimea h din relaţie poate fi înălţimea măsurată cu ajutorul sextantului corectată pentru
a se ajunge la valoarea înălţimii adevărate (vom studia acest lucru în semestrul al II-lea) sau
înălţimea estimată determinată cu ajutorul relaţiei sin h pe care am folosit-o în primul laborator.
Unghiul la pol şi declinaţia se calculează cu ajutorul tablelor efemeride din almanahul
BROWN’S şi vom studia acest lucru în cursul acestui semestru.

Valorile funcţiilor introduse în relaţie sunt toate pozitive deoarece înălţimea h şi

declinaţia d au valori cuprinse între 0°- 90° deci ambele sunt în cadranul I iar sinP chiar dacă
unghiul la pol are valori în cadranele I şi II ele vor fi de asemenea pozitive.
În situaţia în care unghiul la pol are valori mai mari de 90°, se reduce la primul cadran iar
valoarea finală a lui sin Z rămâne întotdeauna pozitivă.
Este necesar să se determine cadranul în care se obţine unghiul la zenit. Pentru a afla
cadranul unghiului la zenit se folosesc datele din tabelul de mai jos:

Semnul Mărimea Mărimea

Contare Sens
lui d lui d lui he
contrar cu  - -
contrar cu  La fel ca
h > hI
de acelaşi d < unghiul la
h < hI
semn cu  identic cu  pol (P)
d > -

Notaţia hI reprezintă înălţimea astrului în primul vertical. Cu litera h este notată

înălţimea adevărată măsurată la astrul respectiv. Acelaşi tabele va fi folosit şi în cazul calculării
elementelor dreptelor de înălţime, situaţie în care h va deveni he (înălţimea estimată, determinată
prin calcul cu ajutorul relaţiei sinh).Valoarea acestei înălţimi se determină cu ajutorul Tablei 30
din DH-90 care are ca argument vertical latitudinea observatorului () iar ca argument orizontal
declinaţia astrului (d).
Semnificaţia celor două inegalităţi dintre he şi hI este următoarea:
- primul vertical separă planul orizontului adevărat al observatorului în două cadrane
nordice (I şi IV) şi două cadrane sudice (II şi III)
- pentru un observator din emisfera nordică, în perioada de la 21 martie la 22 septembrie,
un astru, în mişcarea lui pe sfera cerească de la răsărit la apus, poate trece prin toate cele
patru cadrane în ordinea: cadranul I, cadranul II, culminaţie în azimut Az = 180 °,
cadranul III şi cadranul IV. În aceeaşi perioadă de timp, un observator din emisfera sudică
va vedea astrul răsărind în cadranul I şi apunând în cadranul IV după ce a culminat în
azimut Az = 000 °;
- de la 22 septembrie la 21 martie fenomenul este invers pentru observatorul din emisfera
nordică: el va vedea astrul răsărind în cadranul II şi apunând în cadranul III după ce a
culminat în azimut Az = 180 °. În aceeaşi perioadă de timp observatorul din emisfera
sudică va vedea astrul răsărind în cadranul II, trecând apoi prin cadranul I, culminând în
azimut Az = 000 ° şi continuându-şi drumul prin cadranul IV pentru a apune în cadranul
III;
- dacă h < hI înseamnă că astrul nu a trecut prin primul vertical şi se află în cadranul I
pentru observatorul din emisfera nordică sau în cadranul II pentru observatorul din
emisfera sudică şi ca urmare prima literă a unghiului la zenit cuadrantal va fi aceeaşi cu
litera latitudinii
- dacă h > hI înseamnă că astrul a depăşit primul vertical şi a trecut în cadranul II pentru
observatorul aflat în emisfera nordică sau în cadranul I pentru observatorul aflat în
emisfera sudică şi drept urmare, prima literă a unghiului la zenit cuadrantal va fi contrară
celei a latitudinii observatorului.
În utilizarea tablei Tablei 30 din DH-90 vor fi situaţii în care nu există valori pentru
înălţimea aştrilor în primul vertical. Acest lucru semnifică faptul că astrul respectiv nu trece
prin primul vertical.
Valoarea azimutului se obţine din valorile cuadrantale după regulile cunoscute.

APLICAŢII

1. La data de 15.11.2008 în punctul estimat de coordonate:  e = 34� 25'.6 N şi

l e = 043�31'.3W , la ora cronometrului A = 15 57 37 se măsoară la Soare înălţimea
h m s

h = 33� 40 '.2 în vederea efectuării calculelor necesare determinării corecţiilor compaselor

de la bord. Declinaţia astrului pentru acest moment este d = S18� 41'.3 iar unghiul la pol
este PW = 019� 42'.8 . Se cere valoarea azimutului la astru pentru momentul observaţiei.

PW = 019�42 '.8 sin P = 0,33731

h = 33�
40 '.2 sec he = 1, 20157
d = S18�41'.3 cos d = 0,94727
sin Z = 0,38397
Z = 22� .6 d �
34 '.6 = 22�
Z = SW 22� .6 � Az = 180�+ Z
Az = 202�
.6

Semnul Mărimea Mărimea

Contare Sens
lui d lui d lui he
contrar cu  - -
contrar cu  La fel ca
h > hI
de acelaşi d < unghiul la
h < hI
semn cu  identic cu  pol (P)
d > -
2. La data de 20.11.2008 în punctul estimat de coordonate:  e = 10� 15 '.5 NS ;i
l e = 021�05'.4W , la ora cronometrului A = 09 12 46 se măsoară la Lună înălţimea
h m s

h = 61� 58'.8 în vederea efectuării calculelor necesare determinării corecţiilor compaselor

de la bord. Declinaţia astrului pentru acest moment este d = N 08� 07 '.5 iar unghiul la pol
este WP = 021 �
14 '.6 . Se cere valoarea azimutului la astru pentru momentul observaţiei.

PW = 021�14 '.6 sin P = 0,36232

h = 61�58'.8 sec he = 2,12865
d = N 08�07 '.5 cos d = 0,98996
sin Z = 0, 76351
Z = 49�46 '.5 d �
Z = NW 49� .8 � Az = 360�- Z
Az = 310�.2

Semnul Mărimea Mărimea

Contare Sens
lui d lui d lui he
contrar cu  - -
contrar cu  La fel ca
h > hI
de acelaşi d < unghiul la
h < hI
semn cu  identic cu  pol (P)
d > -

3. La data de 24.04.2008 în punctul estimat de coordonate:  e = 25� 22 '.8 N şi

l e = 060�48'.2 E , la ora cronometrului A = 10 12 34 se măsoară la planeta Marte
h m s

înălţimea h = 47� 08'.6 în vederea efectuării calculelor necesare determinării corecţiilor

compaselor de la bord. Declinaţia astrului pentru acest moment este d = N 23� 34 '.4 iar
unghiul la pol este EP = 047�17 '.6 . Se cere valoarea azimutului la astru pentru momentul
observaţiei.

PE = 047�17 '.6 sin P = 0, 73483

h = 47�08'.6 sec he =1, 47022
d = N 23�34 '.4 cos d = 0,91654
sin Z = 0,99019
Z = 81�58'.0 = 82�
.0d :  d < h < hI = 67�
.6
Z = NE82�.0 � Az = Z
Az = 82�
.0
Semnul Mărimea Mărimea
Contare Sens
lui d lui d lui he
contrar cu  - -
contrar cu  La fel ca
h > hI
de acelaşi d < unghiul la
h < hI
semn cu  identic cu  pol (P)
d > -
4. La data de 28.11.2008 în punctul estimat de coordonate:  e = 01� 10 '.4 S şi
l e = 083�26'.7 E , la ora cronometrului A = 23 21 43 se măsoară la steaua Rigel (Beta
h m s

Orionis) înălţimea h = 26� 32 '.2 în vederea efectuării calculelor necesare determinării

corecţiilor compaselor de la bord. Declinaţia astrului pentru acest moment este
d = S 08� 11'.3 iar unghiul la pol este PW = 063�
21'.1 . Se cere valoarea azimutului la astru
pentru momentul observaţiei.

PW = 063�21'.1 sin P = 0,89377

h = 26�32 '.2 sec he = 1,11775
d = S 08�11'.3 cos d = 0,98980
sin Z = 0,98882
Z = 81� .4 d :  d > 
25'.7 = 81�
Z = SW 81�.4 � Az = 180�+ Z
Az = 261�
.4

Semnul Mărimea Mărimea

Contare Sens
lui d lui d lui he
contrar cu  - -
contrar cu  La fel ca
h > hI
de acelaşi d < unghiul la
h < hI
semn cu  identic cu  pol (P)
d > -
5. La data de 30.11.2008 în punctul estimat de coordonate:  e = 38� 27 '.2 N şi
l e = 140�
09 '.7W , la ora cronometrului A = 00 36 28 se măsoară la steaua Arcturus
h m s

(Alpha Bootis) înălţimea h = 16� 10 '.5 în vederea efectuării calculelor necesare

determinării corecţiilor compaselor de la bord. Declinaţia astrului pentru acest moment
este d = N19� 08 '.0 iar unghiul la pol este PW = 084� 12 '.2 . Se cere valoarea azimutului la
astru pentru momentul observaţiei.
sin P = 0,99488
PW = 084� 12 '.2
sec he = 1, 04121
h = 16� 10 '.5
d = N19� 08'.0 cos d = 0,94475
sin Z = 0,97864
08'.2 d :  d <  h < hI = 31�
Z = 78� .9
Z = NW 78� .1 � Az = 360�- Z
Az = 281�.9

Semnul Mărimea Mărimea

Contare Sens
lui d lui d lui he
contrar cu  - -
contrar cu  La fel ca
h > hI
de acelaşi d < unghiul la
h < hI
semn cu  identic cu  pol (P)
d > -
 INDICAŢII METODICE

1. Reamintim sau verificăm prin sondaj câteva elemente despre Lună şi mişcarea ei aparentă:
modul de variaţie al declinaţiei şi fazele Lunii- măcar ca denumire
2. Anunţăm tema laboratorului
3. Prezentăm relaţia şi modalităţile ei de folosire: pentru determinarea azimutului în vederea
verificării corecţiilor compaselor sau pentru trasarea dreptelor de înălţime
4. Facem demonstraţia că rezultatul operaţiunilor va fi întotdeauna pozitiv
5. Demonstraţia privind regulile de stabilire a cadranelor este greoaie pentru studenţi, aşa că
vom desena direct pe tablă tabelul care ne oferă regulile de stabilire a punctului de contare
(N sau S) şi sensul (E sau W) pentru valoarea cuadrantală a unghiului la zenit insistând să îl
reţină încaietele lor pentru că nu îl găsesc în nici o publicaţie
6. Introducem noţiunea de nălţime în primul vertical - hI- înălţimea astrului atunci când
azimutul său este 90° sau 180° şi prezentăm Tabla 39. Atragem atenţia că pentru spaţiile
albe din tablă nu există soluţie pentru formula cu ajutorul căreia a fost calculată tabla pentru
că în astfel de situaţii înălţimea astrului este negativă şi nu poate fi măsurată
7. Lăsăm studenţii să calculeze valoarea unghiului la zenit până la valoarea rotunjită de grade
şi zecimi de grad după care, împreună stabilim modul de navigare prin tabel. La ultima
aplicaţie le cerem să stabilească singuri modul de contare şi sensul unghiului Z
8. Preferabil este să începem cu aplicaţia 1, apoi 3 şi apoi 5