Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Răscumpărarea Şi Aspectele Ei.

    Încărcat de

    Eduard Stefan Maria
    291 vizualizări4 pagini
    Rascumpararea si aspectele ei

    Titlu original

    6.-Răscumpărarea-şi-aspectele-ei.

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Rascumpararea si aspectele ei

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    291 vizualizări4 pagini

    Răscumpărarea Şi Aspectele Ei.

    Încărcat de

    Eduard Stefan Maria
    Rascumpararea si aspectele ei

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 4
    242 DUMNEZEU MANTUITORUL, ASPECTELE RASCUMPARARIT Asa.cum am spus, Riscumplrarea este mnt de Hristos pentru toati omenirea, global Aceasti lucrare este deosebit de bogat, implica o muljime de aspecte, ‘Teologia a incercato sistematizare a acestor aspecte, dimensiuni sau direct ale mantuirii obiective. in general, se socotesc trei aspecte ale Rascumpariri: 1. aspectul de jerafa 2, aspectul recapitulariv 3.aspectul oniologic (intial, esenfal) a obiectiva, savarsita 1 Aspectul de jertfa Sub acest aspect, Rascumpirarea se manifest ca find jerta depling, perfect, adusi de Hristos in faja Tatlui cerese, ca pret de r€scumparare pentru pcatee lumi. Temetwribiblice “Casa iubit Dumnezeu lumea, nei pe Unul-Nascut Fiul Su L- dat, ca lumea sn parc sai vail vesnic&” (oan 3, 16). “Si s-a dat pe Sine prinos si jertft lui Dumnezeu intra miros de bund mireasma” (Efe. 5,21), . “Séngel lui Hristos s-aadusertf ui Durnnezeu fir de print” Eve 9.14). “Ea strabitutcerurile pentru ca i se nfiigeze pentru noi inaintea lui Dumnezeu” (Evrei9,24) Temeiwi paristce: Sf Atanasie cel Mare ce: “Dar de veme ce. tebuia si moar numai deca, cesta find mai ales motival petrucarea venta noi. aadus gjertfa Pentru tofi dnd templul Sau spre moarte (Evrei 9, 12,24), cas fac pe tot nevinovat si iertaf de neascultarea de la nceput sisi Se arte totodat pe Sine ‘mai inal eet marta, acitnd trupul SiunestrcSciosdrept prea invieituturoe” (Cratat despre inruparea Cuvdntulu, XX). Tar Sf Maxim Mrturisitorl afrma, in mod cuprinzator: “Tain intups (Cuvéntlui cuprnden sine nfelesltuuror... sina tutor Piptrlor vate vr ASPECTELE RASCUMPARARII 243 sicugetateCBci cel ce acunoscut tana cruci s'amoréntuli ainjees raiunile ‘celor mai inainte spuse; ar cel cea cunoscutinfcesul tani al invert, acunoscut scopul spre care Dumnezeu a fntemeiat toate” (Cele 200 capete despre ‘eunostinja de Durmnezeu, 66, n Filocalia I, p. 148). Pentru calumea si seape de pat, pacatul rebuia pedepsit cu moartea. ‘De aceea, lisus Hristosaluat fea umand care purta si moartea ca "blestem" pentru pacat,“ficndu-se pentr noi blestem” (Gal.3, 13), iar prin aseultare a {naintat spre moartea in Dumnezeu, moartea din iubire faté de Dumnezeu. in acest fel, EI“a omordt cu moartea (cea pentru Dumnezeu) pe moarte”(moartea caplata picatulu, ca blestem).Prin El, pcatul lumii a fst birit i destin: “Lund deci Domnul osdnda aceasta a picatului meu liber ales, adi ptimirea, stricciunea simoartea cee dupa fre, s-a ficut pentru mine plcat, prin ptimire, rmoarte si stricaciune, imbricdnd de bundvoie, prin fre, nda mea, El care mu «exaosindit dupa voiacea liber din EI” (Sf. Maxim Mactursitorul, Réspunsuri cedire Talasie, 42). Intrucdt moartea suportatd de Hristos a fost moarte pentru pcatul lumii, ea fost o moarte dreapt,c3citoat firea omeneascd trebuie si iaplata morfi; dar inrucat El personal era fr picat, ea erao moarte nedreapt. Prin urmare, a fost drept si simoard, dara fost dept isi invie. Cualte cuvinte, dreplatea ui personal dept, birt “dreptatea” mori in aces fel dreptaten Jui Dumnezeas-amanifesainfnaln tat deplindtatca ci. tnimplinirea dest aacestei dreptti, culmineazA gi straluceste perfectiunea aspectului de eral Rascumpairii -Aceastl jer inseamna in acelasi timp sirefacerea comuniunii omului cu Dumnezeu. in general, in teologia de pana acum, aspectul de jet? era ‘exprimat ca find mai ales o omagiere o cinstre adusé lui Dumnezeu, pentru ‘Indrepta necinstrea facut de strimosi prin pacatulstrimogese. Aceasté conceptie este destul de improprie i de nedemni de iubirea absolut a lui Dumnezeu, care cu siguranfi nu are nevoie si nu ateaptd niciodat& omagiere, ci numai iubirein calitate de Parinte ceresc. Aspectl de jertf inseam, cu siguranfa,refacerea comuniunii prin smerenia deplina si sacrificil perfect i ‘ubitoral Omului-Dumnezeu, in numele intregi omenir Aspectul de jertf, infeles ca suportare a pedepsei lui Dumnezeu (eum zc protestanfii) sau ca omagiu si impacare a bundtaii eu dreptatea divind (cam zc catolicii este desigur vulgar, reductiv si simplist.° 244 DUMNEZEU MANTUITORUL 2. Aspectul recapitulativ Prin “recapitulare" injelegem calitatea prin care lisus Hristos, datorita {iri umane, i cuprinde, “i recapituleazi” in sine pe tofioamenii. Prin aspect recapitulativ injelegem, deci, acfiunea mantuitoare a lui Hristos, prin care in Iucrarea de jertfa si indumnezeire am fost tof adusijertfasiindumnezeii, in ‘mod virtual Temeiuri biblice: “Dumnezeu fiind bogat in mild..ne-a ficut vii impreuni cu Hristo... ‘mpreund cu FI ne-a sculat si impreundne-a agezat intra cele ceresti in Hristos Tisus” (Ffeseni2, 4) “Precum intru Adam tofi mor, asa intru Hristos toti vor invia’ (Cor. 15, 22) Sf. Ap. Pavel exprima exemplar realitatea acestei dimensiuni a Rascumpaari: “$i impreund cu El ne-a sculat si impreund ne-aagezatinire cele ceresti, in Hrisos lisus” (Efes. 2,6), Temeiuri patristice: Cultul divin ortodox are o formulare fericits si splendid a aspectului ‘ecapitulati in una din céntaile Inver: “Teri m-am ingropat impreund cu Tine, ‘Hristoase,astiz ma scol impreund cu Tine, inviind Tu; ie m-am ristignitimpreund ‘cuTine, insuti ma preamareste Mantuitorule, intru impeiriia Ta!” Sf. Atanasie cel Mare, pe umele Sf. Irineu, spune ca “Mantuitorul nua Yenit ca si sufere moartea Lui, ci pe cea 8 oamenilor. De aceca, nu a depus ‘rupul print-o moarte a Lui, ci mu era suspus acesteia, odatice era Via, ci 4 primit-o pe cea de la oameni ca si o desflinfeze si pe aceasta." (Tratat despre intruparea Cuvéntului, XI), Ir Sf: Maxim Martursitorul,int-o formulare devenitaclasic’ zice: “Prin ‘ina ascunsi de veacuri side generaii, iar acum descoperita prin intruparee adevarat si desavarst.aFiului lui Dumnezeu, Acesta anita Sine dupiposts, ‘nchip neimpartisit sineamestecatfrea noaste ar peo. ne-afixatin Sine ca printr- paral sine-a invrednicit sd fim una si aceeasicu Sine dup omenitatea Lai, dupaicum am fost induit dianinte de veacuri si fim in El ca madulare ale trupului Sau...” (Ambigua, Tk). Deci, in tot ceea ce a ficut lisus Hristos ne-a cuprins intr-un mod mistetios, dar real pe toi; oata omenirea datorit8 inrudiii de fire umané, Participa intr-un fel, intr-un grad oarecare la toate actiunile Mantuitorului. in ASPECTELE RASCUMPARARIL 245 ‘umanitatea lui Hrists sunt cupringitofioamenii, pntrucdinea seal plinitatea ‘xistenfe tuturor.E] este Omul exemplar, model de vial siizvor de umanitate i ‘vit pentru tof. Hristos nea put cuprinde virtual in totceea cea ficutEl acta, peniuca exist o misterioas unitate a omeniiintregin Hrsios. Criterul,semnul sau temeiul acest’ unital consttue faptulc8 Hristos define prin calitatea si faptele Sale, n cadrul fri umane, pozitiade Adam nou, de incepatoral une noi ‘umaniti. Siasa cum Adam cel vechi cuprinde ca trims, intreaga umanitate, totastfel, dar mult mai direc si mai eficient ea Izvor total de vial suprema, ‘Hristo recaptuleaz in sine tntreaga umanitat. El este in flul cesta ati inceptor ‘at sicentrual umanitti noi. Elare aceat calitat i datorit fapeulicd umaniatea Luieste purtati de Persoana divina a Fiului lui Dumnezeu. De accea, Elare puterea de a radia in toaté omenitea, ca dintr-un Soare central, razele de lumini si via ale enerilorTrupuli Su scrficat iinviat, Este adevirat 8 acest aspect, cade altel nteaga Rascumpiare, insearnnt nunfai o mantuire virtual, in principiu, care devine efectiva mumai prin ‘improper voluntar, prin mantuireasubiectva, Darmantuireasubicetvai sie posibila numai prin acestedimensiuni ale Rascumpaii 3. Aspectul ontologie Mantuitorul n-a venits8 adued apropierea de Dumnezeu numei printr-o impacare ci, mai ales, pinto schimbare finjala‘a omului, pin la aseminarea cu Dumnezeu, Aspectul ontologic se refer la transformarea finial, esenfiali a fri tumane a Mantuitorului, in opera Sa deriscumpérare, rin tot ecea cea ficut ‘Mntuitorul, de la nastere, prin ascultarea, suferinfte, patimile, depasires ispitelor, suferinfa pe cruce, moartea si mai ales invierea Sa, isus Hristos si- a transformat clita, s-ainnot,s-a perfectonat frea umand. Orice aefiune, orice fapta sivarsita de fiecare om, aduce o schimbare in firea lui; faptele consecvente, devenite obiceiuri, devin a doua natura. Infelegem deci c& aceasta ‘tansformare este nu numai posibila ci chiar reala si complet in Hristo. Asuménd toate slabiciunile,suferinfele si patimile lisus Hristos le-a depasit, Tidicdndu-sifirea ao now condiie uman8, mult superioar, Prin aceasta, 4 climinat din firea sa umand slabiciunile si moartea, ridicdndu-sifirea la hestricciune i perfectiondind-o mu numai moral, i mai ales oniologie.lisus Hiristos este primul om care a reusit si depaseased slabiciunile fri umane, s8 ‘epseasca cercul vicios plicere-durere, deschizaind calea perfection gi i | 246. DUMNEZEU MANTUITORUL ‘obtineri nemurri petra tof oamenii Prin El fireumand, fend eforturdeoscit, adic invingndsufringg fimoarea, a juns dela stricdciune si moarte a incorupibilitae gi nemurins Inacest fel, Fla dovedit cd fiecare om este capabil, virtual sau in potenfa, sj depiigeascd acest cere vicios $i moartea $s obfind nemurirea, ‘Inansamblul nvatituri restine, Riscumpararea stn. strins’ legiturg

    S-ar putea să vă placă și