Fisa – Ce evaluăm? Cum intervenim?

Evaluarea Psihologică
Psiholog clinician Zamfir Andrei

Diferentiem intre "a fi" si "a avea" (cazul depresiei)

Carl Rogers: APN + atitudine nonevaluativa. Important este sa avem acces la lumea interna a
pacienului (reprezentarea lui despre lume)

Modelul medical in psihoterapie

 pierde din vedere relatia terapeutica care este factorul central de succes in schimbarea
terapeutica.
 nu toate problemele pacientilor care apeleaza la psihoterapie pot fi clasificate nosologic (ex.
Conflictele intre soti). Nu toti dintre cei care solicita psihoterapie sunt bolnavi mintali.
 diagnosticul presupune etichetare care promoveaza stigmatizarea.
 in acest model problema se afla in pacient, iar solutia in exterior. Evaluarea presupune
identificarea a ce nu functioneaza. Dupa modelul psi problema se poate afla in sistemul de
relatii al pacientului. In modelul psi, solutia poate fi si in pacient.
 in modelul medic. problema este explicata in termeni medicali (variabile biologice), ca atare
solutia este in domeniul medical. Mediul vede excitatia, psihologul vede emotia.

Evaluarea in psihoterapie
Conceptualizarea clinica a cazului
Organizeaza toate faptele importante ale cazului in jurul unei surse cauzale explicative. Defineste
aceasta sursa in termenii factorilor care pot fi supusi interventiei directe. Contine metodele si
obiectivele de explicatie-abordare a cazului.

Conceptualizari clinice de tip integrativ

 terapeutul alege conceptualizari clinice bune indiferent de formarea lui de baza.

1. date sociodemografice (nume, prenume, varsta, status marital, status ed, profesie, structura de
familie de origine)
2. diagnostic stabilit anterior, tratamentul pe care il urmeaza (ce reactii adverse poate avea)
3. lista de probleme
4. scurta anamneza centrata pe istoria problemei
5. obiectivele terapiei
6. conceptualizarea cazului/explicarea problemei din perspectiva unei teorii
7. metode si tehnici de psihoterapie utilizate care isi au originea in conceptualizarea clinica si sunt
orientate catre obiectivele stabilite
8. scurta descriere a curei terapeutice ( reactia clientului la tehnicile utilizate, tipuri de prescriptii
utilizate, evaluari periodice)
9. evaluare post-cura.

Modalitati de evaluare a oportunitatii prescrierii a unei interventii terapeutice

I. Care sunt calitatile pacientului bun pentru terapie?

1. capacitatea clientului de a stabili o relatie cu terapeutul
2. motivatia clientului (dorinta de schimbare, autointelegere, nivelul distresului, beneficiile
secundare ale bolii)
3. asumanea responsabilitatii
4. obiective realiste

1
Fisa – Ce evaluăm? Cum intervenim?Evaluarea Psihologică
Psiholog clinician Zamfir Andrei

II. Calitatea aliantei terapeutice:

1. clientul sa fie in acord cu tehnicile utilizate
2. istoria relationala (capacitatea pacientului de a investi incredere)
3. conditii de viata suportiva (timp pentru psihoterapie, venituri financiare adecvate, suport la
locul de munca, suport familial

III. Factori care vizeaza modelul de functionare a pacientului

1.
capacitate de autointrospectie
2.
existenta unei acuze principale
3.
recunoasterea pattern-urilor neadaptative
4.
caracteristici specifice pacientului individual:
grad de integrare a super-egoului (capacitate de mentinere a onestitatii in absenta unui control
extern)
 puterea eului (care sunt slabiciunile eului): slaba rezistenta la frustrare, slab control al
impulsurilor, lipsa toleranta a anxietatii
 lipsa tendintelor spre somatizare
 raspunsurile la interventiile cu scop evaluativ: defense nemodificabile (negari, rationalizari),
raspuns pozitiv la interventii transferentiale,

Ipoteze clinice pentru conceptualizarea cazului

ipoteza clinica nucleu = o singura idee care ne ajuta sa structuram datele despre pacient a.i. sa ajungem
la mai bune luari de decizii:
Ipoteze biologice:

1. existenta unei cauze biologice. Interventia psihologica implica adaptarea pacientului la

limitarile biologice
2. Interventii medicale. cazuri implicarii medicatiei psihotrope.
3. conexiuni minte-corp. Are la baza cunostinte holiste minte-corp cu efecte mentale. Utila in
majoritatea tulburarilor psihosomatice.

Ipoteze - crize, situatii stresante si tranzitii

Evitam patologizarea excesiva si minimizarea unor manifestari ratand unele consecinte grave.
1. Urgenta. Iminenta unor abuzuri, cazuri suicidare.

Managementul clientului violent:

 mentineti o atmosfera de calm, nu faceti presiuni.

 daca pacientul se simte amenintat, inlaturati amenintarea.
 definiti-va rolul "sunt aici pentru a va ajuta sa va controlati emotiile.
 nu blocati accesul pacientului catre usa.
 asigurati-va ca aveti suportul persoanelor disponibile.
 scadeti cat se poate emotionalitatea clientului utilizand limbaj simplu referitor la fapte, ajutand
persoana sa se exprime prin cuvinte.
 furnizati limitele situatiei.
 recompensati orice semn ca pacientul isi controleaca comportamentul.
 chemati politia in situatii de urgenta.
 utilizati tot ce va securizeaza chiar daca pacientul s- ar simti ofensat.

2
Fisa – Ce evaluăm? Cum intervenim?Evaluarea Psihologică
Psiholog clinician Zamfir Andrei

Evaluarea potentialului de suicid

1. fiti directi in abordarea temei suicidului aratand confort.

2. puneti intrebari specifice la durata si intensitatea gandurilor suicidare.
3. interesati-va de existenta unui plan " cum va ganditi sa faceti acest lucru?"
4. evaluati letalitatea metodei alese (detalitatea planului)
5. explorati comportamentul suicidar ca modalitate de comunicare (ce mesaj doreste clientul sa
comunice celor din jur)
6. a intrerupt comunicarea cu ceilalti ???
7. culegeti detalii cu referire la tentative anterioare ( strategie de coping)
8. evaluati resursele suportului social (izolarea clientului)
9. evaluati nivelul depresiei si existenta unei psihoze
10. evaluati nivelul curent al abuzului de substante
11. explorati factorii precipitanti (stresor acut). pattern al unui comportament suicidar clinic
12. evaluati nivelul de ambivalenta
13. exista cazuri asemenatoare in familie?
14. au fost realizate pregatiri finale pentru moarte?

Recomandari privind interventii la pacienti cu ideatii suicidare

1. informam cat mai repede posibil familia si persoanele semnificative despre situatia suicidara si
cerem supravegherea pacientului
2. asistati clientul in dezvoltarea constietizarii propriilor mesaje cognitive care intaresc sentimentul
de disperare/neajutorare
3. realizati un contract cu clientul in care specificati ce va trebui sa faca de fiecare data cand reapare
ideatia suicidara (angajare in alte activitati)
4. asistati clientul sa descopere in propria experienta evenimente datatoare de speranta si incredere
in viitor
5. asistati clientul in dezvoltarea alternativelor de coping in ideatia suicidare (centrare pe aici si
prezent - centrare pe respirarie, privirea gandurilor ca evenimente care vin si trec, sa nu fortam
gandurile negative sa treaca sau sa mentinem prea mult pe cele pozitive)
6. "fericirea nu este obiectiv in viitor, ci drumul/calea catre viitor"
7. cresterea implicarii sociale - da sentimentul valorii personale
8. asistam clientul sa constietizeze factorii care au generat debutul ideatiei suicidare

Stresori situationali

 evaluam masura in care reactia este in concordanta cu evenimentele din viata pacientului.
 evitare luarii deciziilor sub influenta starilor emotionale intense

Setare obiective

 normalizam reactia pe care o are pacientul fata de un eveniment negativ

 evaluarea gradului de urgenta
 orientarea directiei de problem solving
 ajutarea clientului sa inteleaga criza = sa inteleaga ca criza este un eveniment de scurta durata
 facilitarea exprimarii emotionale (il impulsionam sa provoace o ordonare logica a evenimentelor)
- cazul stresului post-traumatic

3
Fisa – Ce evaluăm? Cum intervenim?Evaluarea Psihologică
Psiholog clinician Zamfir Andrei

 dezvoltarea unui plan de actiune (alternative, principalele etape)

 identificarea resurselor, suportului social
 monitorizarea progresului
 prevenirea recaderilor ( recunoasterea unei noi situatii de criza etc.)

Ipoteza- Tranzitia temelor mentale

Ipoteza Pierderi si doliu

 pierderi externe: moartea unei persoane apropriate, dezastre naturale.

 pierderi interne: pierderea unei membru al corpului, pierderea unor functii ale corpului
 pierderi combinate (pierderea serviciului - pierderea de cap de familie)
 teoria proceselor duale.

Stadii ale doliului:

1. Soc, negare, letargie

2. Confruntarea cu pierderea si trairea doliului
3. Rezolvarea pierderii si acceptarea rezultatului
 acceptarea realitatii pierderii
 travaliul durerii (trairea durerii cauzate de pierdere)
 adaptarea la un mediu fara persoana sau lucrul pierdut
 relocarea emotionala si continuarea vietii (noi investitii emotionale in alte lucruri si persoane)

Tipuri de doliu complicat

1. cronic: focusare excesiva pe pierdere si mentinerea unei relatii fantasmagorice cu persoana

pierduta
2. amanat/ inhibat sau absent: doliu netrait ("fac ce faceam si inainte")
3. traumatic: confruntare foarte intensa si persistenta cu pierderea. traorea unor simptoame
asemanatoare cu stresul post-traumatic

Factori care contribuie la doliul complicat

 relatia cu cel decedat

 tipul de deces, asteptat, neasteptat
 proces de doliu in sine
 personalitatea si istoria individului

Interventii terapeutice folosite

 centrate fie pe procese ale pierderii, fie pe insanatosire

Procese ale pierderii, tehnici: tehnica scaunului gol, imageriei dirijate, scrierea unei scrisori, tehnici
de comemorare (colaj cu fotografii, scrisori ale decedatului), ritualuri de adio in raport cu suferinta si
durerea
Procese axate pe insanatosire: tehnici de terapie narativa (provocand clientul sa dezvolte o poveste
coerenta despre propriul viitor fara prezenta persoanei decedate dar avand amintirea acesteia precum si
libertatea de a se angaja in noi relatii), tehnici de terapie cognitiv- comportamentala (identificare
ganduri limitative care impiedica persoana sa se angajeze in proiecte sociale), dezvoltarea de
deprinderi.