Sunteți pe pagina 1din 57

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE


SĂNĂTATE

EVALUAREA STĂRII DE NUTRIŢIE A COPIILOR


DIN CICLUL PRIMAR CONFORM METODOLOGIEI
OMS PRIN PARTICIPAREA LA PROIECTUL
"EUROPEAN CHILDHOOD OBESITY
SURVEILLANCE INITIATIVE (COSI)"
RAPORT NAŢIONAL ROMÂNIA 2017

ISSN 2601 – 7466


ISSN-L 2601-7466
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Evaluarea stării de nutriţie a copiilor din ciclul primar conform


metodologiei oms prin participarea la proiectul "European
childhood obesity surveillance initiative (COSI)"

Raport naţional România


2017

Autori: Dr. Constanța Huidumac, Dr. Lăcrămioara Brîndușe


Revizie și editare: Dr. Alexandra Cucu, Dr. Ciprian Ursu

1
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

CUPRINS

Introducere Pag. 6
Obiective Pag. 7
Metodologie Pag. 9
Proiectarea studiului Pag. 9
Loc de desfășurare Pag. 9
Populația de studiu Pag. 9
Eșantionarea Pag. 11
Mărimea eșantionului Pag. 11
Perioada de timp dedicată măsurătorilor Pag. 12
Instrumente și tehnici de măsurare Pag. 12
Instruire și standardizare Pag. 12
Colectarea datelor Pag. 13
Controlul calității datelor Pag. 15
Procesarea datelor Pag. 15
Analiza datelor Pag. 16
Raportarea datelor Pag. 16
Considerații etice Pag. 16
Rezultate Pag. 18
Caracteristici demografice ale copiilor Pag. 18
Antecedente personale și heredo-colaterale ale copiilor Pag. 19
Activitatea fizică a copiilor Pag. 24
Comportamentele alimentare ale copiilor Pag. 29
Caracteristici antropometrice ale copiilor Pag. 37
Practicile privind nutriția și activitatea fizică în școli Pag. 44
Concluzii şi recomandări Pag. 50
Bibliografie Pag. 53

2
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Lista tabelelor

Numărul și titlul tabelului Pagina

Tabel nr. 1. Ratele de participare și consimțământul copiilor/părinților 10


Tabel nr. 2. Distribuția copiilor incluși în analiza finală în funcție de gen și grupa
de vârstă 15
Tabel nr. 3. Definiția obezității (OMS și IOTF) 16
Tabel nr. 4. Antecedentele familiale privind hipertensiunea arterială 22
Tabel nr. 5. Antecedentele familiale privind diabetul zaharat 23
Tabel nr. 6. Antecedentele familiale privind hipercolesterolemia 23
Tabel nr. 7. Frecvența jocului activ/în forță în timpul săptămânii în funcție de
sexul copilului 26
Tabel nr. 8. Frecvența jocului activ/în forță în timpul săptămânii în funcție de
mediul de rezidență al copilului 26
Tabel nr. 9. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcție de
sexul copilului 26
Tabel nr. 10. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcție de
mediul de rezidență al copilului 27
Tabel nr. 11. Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în
funcție de mediul de rezidență 27
Tabel nr. 12. Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în
funcție de sexul copilului 28
Tabel nr. 13. Corelația dintre parametrii antropometrici și comportamentele
copiilor 28
Tabel nr. 14. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție
de genul copilului 31
Tabel nr. 15. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție
de mediul de rezidență al copilului 32
Tabel nr. 16. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție
de grupa de vârstă a copilului 34
Tabel nr. 17. Mediile măsurătorilor antropometrice în funcție de gen 38
Tabel nr. 18. Greutatea copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul de
rezidență 38
Tabel nr. 19. Înălțimea copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul de
rezidență 39
Tabel nr. 20. Circumferința taliei copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și
mediul de rezidență 39
Tabel nr. 21. Circumferința șoldului copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și
mediul de rezidență 40
Tabel nr. 22. Indicele de masă corporală al copiilor în funcție de grupa de vârstă,
gen și mediul de rezidență 41
Tabel nr. 23. Facilitățile școlilor privind activitatea fizică în funcție de localizare 45
Tabel nr. 24. Prevederile curriculare privind durata activităților fizice în școală 46
Tabel nr. 25. Facilitățile școlilor privind transportul școlar în funcție de localizare 46
3
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Tabel nr. 26. Facilitățile școlilor privind alimentația în funcție de localizare 47


Tabel nr. 27. Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la băuturi în funcție de
localizarea școlilor 48
Tabel nr. 28. Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la alimente în funcție de
localizarea școlilor 49

Lista graficelor

Numărul și titlul graficului Pagina

Grafic nr. 1. Distribuția copiilor în funcție de gen și mediul de rezidență 18


Grafic nr. 2. Distribuția copiilor în funcție de vârstă și mediul de rezidență 19
Grafic nr. 3. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în
funcție de mediul de rezidență 19
Grafic nr. 4. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în
funcție de genul copilului 20
Grafic nr. 5. Date privind nașterea copilului la termen 20
Grafic nr. 6. Frecvența alăptării în funcție de mediul de rezidență 21
Grafic nr. 7. Frecvența alăptării în funcție de grupa de vârstă a copilului 21
Grafic nr. 8. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale
privind hipertensiunea arterială 22
Grafic nr. 9. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale
privind diabetul zaharat 22
Grafic nr. 10. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale
privind hipercolesterolemia 23
Grafic nr. 11. Compararea distanței de la/până la școală în funcție de mediul
de rezidență al copiilor 24
Grafic nr. 12. Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de genul
copiilor 24
Grafic nr. 13. Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de mediul de
rezidență al copiilor 25
Grafic nr. 14. Mijloacele de transport utilizate pentru transportul de la/până
la școală în funcție de mediul de rezidență 25
Grafic nr. 15. Structura eșantionului în funcție de declarația copiilor privind
micul dejun în ziua măsurătorilor 29
Grafic nr. 16. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de gen 29
Grafic nr. 17. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de mediul de
rezidență 30
Grafic nr. 18. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de grupa de
vârstă 30
Grafic nr. 19. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție
de grupa de vârstă 36
Grafic nr. 20. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție
4
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

de sexul copilului 36
Grafic nr. 21. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție
de mediul de rezidență 37
Grafic nr. 22. Distribuția copiilor în funcție de îmbrăcămintea la momentul
măsurătorilor 37
Grafic nr. 23. Prevalența obezității la copiii de 7 ani în funcție de sex 41
Grafic nr. 24. Prevalența obezității la copiii de 8 ani în funcție de sex 42
Grafic nr. 25. Prevalența obezității la copiii de 9 ani în funcție de sex 42
Grafic nr. 26. Compararea prevalenței obezității la fetele de 8 ani între cele
două runde ale studiului (R3 – 2012/2013 și R4 – 2015/2016) 43
Grafic nr. 27. Compararea prevalenței obezității la băieții de 8 ani între cele
două runde ale studiului (R3 – 2012/2013 și R4 – 2015/2016) 43
Grafic nr. 28. Structura școlilor în funcție de localizare 44
Grafic nr. 29. Gradul de siguranță a drumului de la/către școală în funcție de
localizare 47
Grafic nr. 30. Funcția persoanelor care au completat formularele școlilor 49

5
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INTRODUCERE

În rândul copiilor, în 2016, aproximativ 41 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani au fost
supraponderali sau obezi. Odată considerată o problemă a țărilor cu venituri ridicate, Excesul de
greutate și obezitatea constituiau probleme de sănătate publică doar în țările dezvoltate până nu
demult. Acum se înregistrează o crește alarmantă în țările cu venituri mici și medii, în special în
mediul urban. În Africa, numărul copiilor supraponderali sub 5 ani a crescut cu aproape 50% din
2000. Aproape jumătate dintre copiii sub 5 ani care erau supraponderali sau obezi în 2016 locuiau
în Asia.
În rândul copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani, s-au înregistrat peste 340 de
milioane de supraponderali sau obezi în 2016. Prevalența excesului de greutate și a obezității în
rândul copiilor și adolescenților cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani a crescut dramatic, de la doar
4% în 1975 la puțin peste 18% în 2016. Creșterea a apărut similar în rândul băieților și fetelor: în
2016, 18% dintre băieți au fost supraponderali. În timp ce în 1975, mai puțin de 1% dintre copiii și
adolescenții cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani erau obezi, în anul 2016 au fost obezi 124 milioane
de copii și adolescenți (6% dintre fete și 8% dintre băieți).
În 2016, peste 1,9 miliarde de adulți (18 ani și peste) erau supraponderali. Dintre aceștia, peste
650 de milioane de adulți au fost obezi. În același an, prevalența supraponderalității a fost de 39%
la adulții în vârstă de 18 ani și peste (39% dintre bărbați și 40% dintre femei). Prevalența obezității
era de 13% la nivel mondial (11% dintre bărbați și 15% dintre femei). Astfel, prevalența globală a
obezității aproape s-a triplat între 1975 și 2016.
Cauza fundamentală a obezității și excesului de greutate este un dezechilibru al balanței
energetice între numărul caloriilor ingerate și cel al caloriilor consumate. Acest dezechilibru este
determinat atât de alimentația bogată, hipercalorică, cât și de scăderea activității fizice, pe baza
creșterii sedentarismului.
Obezitatea în copilărie poate avea consecințe atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Principalele consecințe imediate asupra stării de sănătate ale obezității din copilărie includ:
- Tensiune arterială ridicată și hipercolesterolemie, ceea ce constituie factori de risc pentru
afecțiunile cardiovasculare
- Risc crescut de afectare a toleranței la glucoză, a rezistenței la insulină și de apariție a
diabetului zaharat tip II
- Creșterea riscului de apariție a afecțiunilor respiratorii (astm bronșic, apnee în somn)
- Probleme de mișcare și disconfort musculo-scheletic
- Afecțiuni hepatice, calculi biliari și reflux gastro-esofagian
- Probleme psihologice (ex. anxietate, depresie)
- Respect de sine scăzut și reducerea calității vieții
- Probleme sociale (stigmatizare, marginalizare)
Consecințele pe termen lung ale obezității din copilărie se asociază cu:
- Creșterea riscului de obezitate la vârsta adultă.
- Gradul de obezitate al adulților este mai mare la persoanele care au fost supraponderale
sau obeze în copilărie
- Risc crescut de apariție a bolilor cronice, de exemplu afecțiuni cardiovasculare, diabet
zaharat tip II, cancer

6
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Este recunoscut faptul că prevenţia este singura opţiune valabilă pentru stăpânirea epidemiei,
practicile curente de tratament sunt de a menţine mai curând problema sub control decât
vindecarea. O evaluare detaliată şi comprehensivă a dimensiunii problemei de sănătate publică
este imperativă pentru a stimula un răspuns politic adecvat.
Schimbările în modelele de activitate fizică și comportamentele alimentare constituie adesea
rezultatul schimbărilor de mediu și a schimbărilor sociale. Aceste schimbări se asociază dezvoltării
și/sau lipsei de politici de susținere în sectoare precum sănătatea, agricultura, transportul,
planificarea urbană, mediul, prelucrarea produselor alimentare, distribuția, marketingul și
educația.
A fost recunoscută nevoia de standardizare şi de armonizare largă a sistemului de supraveghere a
obezității la copii. Ca urmare, s-a stabilit în cadrul Biroului European al OMS un program de
supraveghere în unele ţări din regiune.
În acest context, OMS a lansat iniţiativa COSI (European Childhood Obesity Surveillance Initiative),
care se află acum la cea de-a patra etapă. Studiul a început în 2007, în prima etapă au fost
implicate 13 ţări, în etapa 2010 s-au alăturat încă 4 ţări, în 2012 in etapa a treia s-a alăturat şi
România iar in etapa a patra 2015/2016 numărul tot mai mare de țări participante la COSI este în
prezent de 31 de țări. Pe lângă obţinerea unor date corecte de la nivelul întregii ţări, evaluarea
stării de nutriţie după o metodologie standardizată permite şi realizarea unor comparaţii între
ţările Regiunii Europene.

OBIECTIVE

Sistemul de Supraveghere a Obezităţii în Copilărie (COSI) este un proces sistematic continuu de


colectare, analiză, interpretare şi răspândire a informaţiei descriptive pentru monitorizarea
greutăţii excesive, aceasta fiind identificata de către OMS ca o problemă de sănătate publică
serioasă în Europa. De asemenea datele pot fi extrapolate pentru proiecte de cercetare, aceste
date de supraveghere, devenite o rutină, furnizează cea mai importantă informaţie pentru
înţelegerea problemei.
Obiectivul studiului este de a măsura tendinţele în supraponderalitate şi obezitate la copiii în
vârstă de 6-9 ani pentru obţinerea unei înţelegeri corecte a progresului epidemiei şi a regresului ei;
utilizarea unei metodologii comune permite şi comparaţiile între ţări în cadrul Regiunii Europene.
Implementarea unui sistem de supraveghere simplu, standardizat, armonizat şi susținut este
importantă în umplerea unei lacune în informaţia longitudinală despre starea de nutriţie, în
atacarea şi monitorizarea epidemiei de obezitate a copiilor şi în identificarea grupelor de risc. Este
de asemenea important să poată fuziona cu alte protocoale pentru evaluarea impactului
intervenţiilor în şcoli.
Deşi fiecare ţară este liberă să-şi dezvolte un sistem corespunzator circumstanţelor locale, este
imperativ ca datele să fie colectate conform unui protocol agreat în comun şi care să conţină
problemele de bază stipulate. Sistemul este proiectat să fie cât se poate de simplu şi nu trebuie să
ceară resurse suplimentare majore. Nu există intenţia de a înlocui sistemele de supraveghere a
sănătăţii, antropometrice şi de alimentatie care sunt deja în funcţie sau în studiu de planificare,
din contră, sistemul trebuie sa fie integrat în ele. De aceea, România a optat pentru includerea
acestui studiu în Programul Naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru
sănătate.
La fiecare etapă de colectare a datelor, obiectivul principal este ca în fiecare grup de copii din
şcoala primară să se masoare:
7
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

 greutatea, înălţimea şi indicele de masa corporală (IMC);

 prevalenţa subponderalităţii, greutăţii normale, supraponderalităţii, obezităţii, indicelui


mediu de masă corporală şi media IMC;

 schimbările anuale în prevalenţa supraponderalităţii, obezităţii şi media indexului de masă


corporală faţă de grupul anterior de copii de aceeaşi vârstă .

Ţările participante au opţiunea de a extinde măsurătorile antropometrice de bază. Astfel in etapa


trei Romania a optat pentru măsurătorile antropometrice de bază la copiii de 8 ani iar in etapa
patru s-a extins grupa de vârsta la care acestea au fost aplicate de la 7 la 9 ani si s-au colectat
datele despre: circumferinţa taliei şi a şoldurilor, co-morbiditatea asociată, obiceiuri alimentare,
activitatea/inactivitatea fizică, precum şi a detaliilor despre părinţi şi scoală. Multe studii au
evaluat numai prevalenţa supraponderalităţii. Sistemul Cambridge de Supraveghere a Sănătăţii în
Scolile Publice din Statele Unite include, de asemenea, un grup longitudinal şi rezultatele indică
predispoziţia copiilor să devină supraponderali în primii ani şi să rămână supraponderali şi la vârstă
mai înaintată. Monitorizarea incidenţei şi remisiunii în timp este valabilă pentru identificarea
grupurilor ţintă pentru prevenirea şi intervenţia la nivel local înainte ca supraponderalitatea să se
stabilească. Ţările participante sunt, deci, încurajate, pe baze voluntare să includă o urmărire
atentă a grupului iniţial de copii aleşi pentru studiu şi să repete toate măsurătorile astfel ca rata
incidenţei sau a remisiei supraponderalităţii sau obezităţii să poată fi estimată.

A treia etapă de colectare a datelor a fost în timpul anului scolar 2012/2013 si a patra etapa în
timpul anului scolar 2015/2016. Urmează etape repetate la fiecare 2-3 ani. După cea de-a 8-a
reuniune a COSI din Dubrovnik, Croația (18-20 mai 2015), s-a decis să se reducă chestionarele la
trei (Copil, Școală și Familie) și să se facă câteva modificări în formulare. Acest protocol final
împreună cu manualul de proceduri a fost utilizat pentru colectarea de date COSI pentru a patra
etapă de măsurători, planificată pentru anul școlar 2015/2016. România participă pentru a doua
oară la studiul privind obezitatea în rândul copiilor de vârstă școlară, de data aceasta colectându-
se atât datele antropometrice ale copiilor incluși în studiu, cât și informații furnizate de tutorii
copiilor privind comportamentul acestora referitor la activitatea fizică și obiceiurile alimentare. La
acestea se adaugă datele furnizate de cadrele didactice cu privire la dotările și facilitățile oferite de
școală pentru un stil de viață sănătos.

În cea de-a patra etapă, România și-a propus următoarele obiective în cadrul acestui studiu:
 evaluarea măsurătorilor antropometrice (înălțime și greutate corporală) care determină
statusul nutrițional și calcularea indicatorilor de creștere pe baza acestor măsurători
(subponderalitate, normoponderalitate, supraponderalitate și obezitate);
 identificarea nivelului de activitate fizică a copiilor utilizând datele furnizate de aparținătorii
acestora;
 evaluarea obiceiurilor alimentare ale copiilor pe baza datelor declarate de către familiile
copiilor participanți la studiu;
 colectarea informațiilor despre practicile privind nutriția și activitatea fizică în școli.

8
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

METODOLOGIE

Proiectarea studiului
S-a aplicat modelul studiului semi-longitudinal, în sensul că la fiecare etapă de colectare a datelor
(ce va fi repetată la intervale definite) este selectată o noua secţiune transversală, drept eşantion,
dintre copiii de aceeaşi vârstă. În plus, ţările participante pot opta pentru o proiectare prospectivă
a grupului, în care eşantionul iniţial de copii este urmărit pentru o etapă.
România a ales să realizeze studiul pe populații diferite de vârstă stabilită, astfel că studiul este
descriptiv, cross-secțional, realizat în manieră transversală.

Loc de desfăşurare
Acest studiu are ca target grupul care este cel mai sensibil la influenţele mediului şi la care s-a
înregistrat cea mare creştere a incidenţei obezităţii (ajungând la 2% în unele ţări în anii 2000) şi
anume copiii de vârstă şcolară. Educaţia este obligatorie în majoritatea ţărilor din Europa, astfel că
majoritatea copiilor sunt cuprinşi în sistemul de educaţie. Odată ce un eşantion reprezentativ la
nivel naţional de școli primare este selectat la introducerea sistemului, aceleaşi şcoli pot rămâne
ca bază de studiu la nivel naţional. O selectare potrivită a şcolilor ca bază de eşantionare permite o
imagine generală descriptivă a populaţiei. Acest tip de abordare permite colectarea datelor cu
resurse financiare, umane şi instrumentale reduse, uşurând şi dezvoltarea unor relaţii bune cu
acele şcoli. Suplimentar, fiecare şcoală poate furniza informaţii valoroase pentru planificarea
intervenţiilor locale şcolare, permiţând urmărirea progresului local împotriva obezităţii. Unul din
dezavantajele acestui sistem poate fi o continuă povară pe acelasi sistem local de sănătate şcolară
şi o atenţie prea puternică asupra intervenţiilor din aceste şcoli, care în timp poate conduce la o
mai mică reprezentativitate în ce priveşte prevalenţa supraponderalităţii. Deci, ţările participante
pot decide sa selecteze noi eşantioane de şcoli reprezentative la nivel naţional la fiecare etapă de
colectare a datelor.
Ţările participante au de asemenea posibilitatea implementării sistemului de supraveghere în
toate şcolile primare din ţară.
În România s-a optat pentru un eşantion reprezentativ de 207 şcoli, din mediul urban şi rural, alese
prin randomizare simplă, folosind ca bază de eşantionare totalitatea şcolilor primare din ţară
(4589 de şcoli) care au un număr de copii înscrişi de cel puţin 40 de elevi / şcoală. În România
există 41 județe, din fiecare județ selectându-se câte 5 școli, 3 școli din mediul rural și 2 școli din
mediul urban. De asemenea, au fost selectate 2 școli din municipiul București. Astfel, în total au
fost selectate 207 școli, 123 din mediul rural și 84 din mediul urban.
În etapa a patra (2015/2016) au fost incluse în studiu aceleași 207 școli ca în etapa precedentă –
(2012/2013). Școlile au fost clasificate în funcție de localitate ca provenind din orașe mari, orașe
mici, suburbii și comune/sate.
Toate cele 207 școli selectate au participat la studiu:

Rata de participare a școlilor = nr. școli care au participat la studiu / nr.școli selectate să participe
la studiu * 100 = 207*100/207 = 100%

Populaţia de studiu
Măsurătorile au loc în şcoli primare. Există flexibilitatea de a selecta una sau mai multe din grupele
de vârsta 6 ani, 7 ani, 8 ani sau 9 ani ani. Aceste patru grupe de vârstă sunt alese deoarece ele
preced pubertatea şi elimină posibile diferenţe dintre ţări care ar putea fi atribuite variațiilor în ce
9
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

priveşte vârsta la care apare pubertatea. De asemenea, la aceste vârste, identificarea obezităţii
este valoroasă pentru previziunea condiţiei de adult. Pe lângă aceasta, în jurul vârstei de 6 ani
adipozitatea începe sa revină (începe cea de-a doua perioadă de creştere rapidă a grăsimii
corporale). Fixând eforturile de prevenţie asupra copiilor înainte de începerea pubertăţii este
importantă în reducerea incidenţei obezităţii.
În etapa a treia (2012/2013), în România, studiul s-a desfășurat doar pentru grupa de vârsta 8 ani.
În etapa a patra (2015/2016) - au fost incluși în studiu copii din trei categorii de vârstă – 7 ani, 8 ani
și 9 ani. Astfel, au fost înregistrați 9094 de copii (4509 fete și 4585 băieți). (tabel nr.1)

Tabel nr. 1. Ratele de participare și consimțământul copiilor/părinților


Fete Băieți Total
N % N % N %
Înregistrați 4509 100 4585 100 9094 100
Examinați 3742 82,99 3869 84,39 7611 83,69
Absenți 545 12,09 509 11,10 1054 11,59
Refuzul 29 0,64 25 0,54 54 0,59
copiilor
Refuzul 193 4,28 182 3,97 376 4,13
părinților

Au fost calculate ratele de participare și de refuz al participării la studiu în funcție de genul


copiilor:

1. Rata de participare a copiilor = nr. de copii care au fost examinați / nr. de copii care au
fost invitați să participe * 100 = 7611*100 / 9094 = 83,69%
Rata de participare a copiilor (fete) = nr. de fete care au fost examinate / nr. de fete
care au fost invitate să participe * 100 = 3742*100 / 4509 = 82,99%
Rata de participare a copiilor (băieți) = nr. de băieți care au fost examinați / nr. de băieți
care au fost invitați să participe * 100 = 3869*100 / 4585 = 84,38%
2. Rata de refuz al copiilor = nr. de copii care refuză ei înșiși să fie măsurați / nr. de copii
care au fost invitați să participe * 100 = 54*100 / 9094 = 0,59%
Rata de refuz al copiilor (fete) = nr. de fete care refuză ele însele să fie măsurate / nr. de
fete care au fost invitate să participe * 100 = 29*100 / 4509 = 0,64%
Rata de refuz al copiilor (băieți) = nr. de băieți care refuză ei înșiși să fie măsurați / nr.
de băieți care au fost invitați să participe * 100 = 25*100 / 4585 = 0,54%
3. Rata de refuz al părinților = nr. de copii ai căror părinți nu și-au dat consimțământul să
fie măsurați / nr. de copii care au fost invitați să participe * 100 = 376*100 / 9094 =
4,13%
Rata de refuz al părinților (fete) = nr. de fete ale căror părinți nu și-au dat
consimțământul să fie măsurate / nr. de fete care au fost invitate să participe * 100 =
193*100 / 4509 = 4,28%
Rata de refuz al părinților (băieți) = nr. de băieți ai căror părinți nu și-au dat
consimțământul să fie măsurați / nr. de băieți care au fost invitați să participe * 100 =
182*100 / 4585 = 3,97%
4. Rata de absență a copiilor = nr. de copii absenți în ziua măsurătorilor / nr. de copii care
au fost invitați să participe * 100 = 1054*100 / 9094 = 11,59%
10
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Rata de absență a copiilor (fete) = nr. de fete absente în ziua măsurătorilor / nr. de fete
care au fost invitate să participe * 100 = 545*100 / 4509 = 12,09%
Rata de absență a copiilor (băieți) = nr. de băieți absenți în ziua măsurătorilor / nr. de
băieți care au fost invitați să participe * 100 = 509*100 / 4585 = 11,10%

Eşantionarea
Date fiind diferenţele dintre ţări în sistemele de educaţie şcolară, vârsta de începere a şcolii,
numărul de copii din clasă, este dificil să se propună o abordare uniformă a selecţiei care să fie
egal aplicabilă. Aşa ca s-a sugerat că vârsta ar fi prima prioritate pentru procedurile de selecţie.
Conform primei consultări din 2007 cu ţările participante, majoritatea copiilor dintr-un grup
specific de vârsta (6 ani) corespund unei anume clase. Dacă toţi copiii unui grup specific de vârsta
ţintă sunt în aceeasi clasă, atunci eşantionul poate fi desenat în interiorul aceleiaşi clase. Dacă
grupul specific de vârsta ţintă este răspândit în mai multe clase, toate clasele unde copiii din acest
grup de vârsta sunt prezenţi vor fi eşantionate.
Eşantionarea grupată (tip cluster) foloşeste ca unitate de eşantionare primară şcoala sau clasa. În
cazul primei opţiuni: (a) este luat un eşantion randomizat simplu al şcolilor primare (publice,
private şi speciale) proporţional ca dimensiune; şi (b) în fiecare scoală eşantionată este aleasă
întamplător o clasă pentru fiecare grup (grupe) de vârstă ţintă. Dacă mai puţin de 1% din copiii
ţintă sunt înscrişi în şcoli speciale sau private, ţările participante pot alege să excludă aceste şcoli
de la eşantionare. În cazul celei de-a doua opţiuni, este luat un eşantion randomizat simplu al
claselor şcolare primare. Dacă este nevoie, eşantionarea poate fi făcută pentru reducerea ratei de
non-răspuns care va fi menţinută la un nivel cât mai coborât posibil. Ţările participante pot de
asemenea opta pentru includerea tuturor copiilor din ţară din respectivul grup de vârstă. Aceasta
poate necesita mai multe aranjamente logistice pentru respectarea metodologiei.
România a decis să continue la etapa actuală să utilizeze eșantionul de școli din etapa anterioară,
respectiv 207 școli, eșantion reprezentativ la nivel național. Baza de eșantionare a fost
reprezentată de toate școlile elementare din țară (4589 școli) care În România, din fiecare judeţ
s-au selectat câte 5 şcoli - 2 în urban şi 3 in rural – iar din Bucuresti 2 şcoli.
Din fiecare școală au fost selectate randomizat câte două clase, una de clasa I și una de clasa II
(în 4 școli din mediul rural a fost doar câte o clasă, astfel încât din mediul rural s-au inclus în studiu
122 clase I și 120 clase a II-a, iar din mediul urban s-au selectat 84 clase I și 84 clase a II-a. În total,
au fost selctate 410 clase, 206 clase I și 204 clase a II-a).

Mărimea eşantionului
Este necesar ca dimensiunea efectivă finală a eşantionului să fie de 2800 de copii (1400 băieţi şi
1400 fete), pentru fiecare grupă de vârstă.
La runda a 4-a a studiului au fost examinați 7611, din care au fost excluși, într-o primă etapă 24 de
copii (unul nu avea completată data nașterii și 23 de copii care nu aveau completate
înălțimea/greutatea), astfel că au rămas în studiu 7587 copii. Din cauza numărului mic de copii cu
vârste sub 7 ani și a celor de peste 10 ani, aceștia au fost excluși.
Astfel, la etapa actuală a studiului au fost incluși în studiu copii din trei grupe de vârstă, distribuiți
după cum urmează:
- 7 ani – 1187 copii
- 8 ani – 3569 copii
- 9 ani – 2652 copii.

11
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Perioada de timp dedicată măsurătorilor


Datele sunt colectate o singură dată în timpul unui an şcolar. Ţărilor participante li se cere să se
facă măsurătorile în toate eşantioanele de copii într-o perioadă cât mai scurtă posibil, preferabil în
patru săptămâni şi nu mai mult de 10 săptămâni. Este important să se evite colectarea datelor în
primele două săptămâni ale perioadei şcolare (trimestru/semestru) sau imediat după o vacanţă
importantă. Fiecare ţară decide asupra perioadei când au loc măsurătorile în fiecare şcoală.
Compatibilitatea datelor între ţări va fi îmbunătăţită dacă toate datele sunt colectate în aceeasi
perioadă a anului şcolar, deşi circumstanţele locale pot să nu permită această abordare. Ca
urmare, nu este obligatoriu ca datele să fie colectate în aceeaşi perioadă în toate ţările, dar este
recomandat.
Fiecare etapa de colectare a datelor se va face la intervale precise (ex. la 2 sau 3 ani). Acordul va fi
dat de Echipa de Investigatori COSI.
În etapa a patra (2015-2016), colectarea datelor s-a realizat în perioada 10 mai -7 iunie 2016.

Instrumente şi tehnici de măsurare


Este de preferat ca măsurătorile antropometrice să fie făcute în cursul dimineţii, înaintea
prânzului, urmând procedurile standardizate.
Ţărilor participante li se cere să folosească aceleaşi instrumente (cântare, taliometre) în toate
şcolile şi să le calibreze, preferabil în fiecare zi de măsuratoare (instrumentele de calibrare sunt
disponibile; unele echipamente sunt deja calibrate de compania furnizoare şi nu trebuie calibrate
de utilizator). În toate cazurile instrumentele trebuie sa fie corecte şi precise.
Comparabilitatea dintre ţări a datelor va fi îmbunătăţită dacă fiecare ţară va folosi aceleaşi seturi
de instrumente antropometrice, dar aceasta nu este obligatoriu. La achizitionarea noului
echipament se recomandă achiziţionarea aceluia care este deja folosit în alte ţări. Din lista
instrumentelor agreate de OMS, România a optat pentru cântarul Beurer PS07 şi pentru
taliometrul portabil SECA 206 şi a achiziţionat, în runda a 3-a, 45 de astfel de seturi pe care le-a
utilizat pentru ambele etape de măsurători. Cei 84 de examinatori au fost instruiţi privind tehnicile
de măsurare, conform metodologiei OMS.

Instruire şi standardizare
Pentru fiecare etapă de colectare, examinatorii au fost instruiţi să facă măsurătorile standardizate
cât mai corect şi precis posibil, conform tehnicilor prescrise şi instrucţiunilor pentru examinatori.
Instruirea include o trecere în revistă a cunoştințelor, a obiectivelor studiului, folosirea
standardizată a chestionarelor/formularelor, efectuarea măsurătorilor aşa cum este descris în
protocol, sprijinirea copiilor cu anxietăţi, calibrarea instrumentelor de măsurare, înscrierea
imediată a valorilor după citire şi scrierea clară pentru a reduce greşelile în timpul transferului de
date. Este scoasă în evidenţă stricta respectare a tehnicilor de măsurare şi a procedurilor de
înregistrare. Atenţie deosebită se acordă confidențialităţii, prevenirii stigmatizării sau violenţei
copiilor vulnerabili şi acordarea de răspunsuri adecvate la întrebările venite de la copii, personalul
şcolii sau părinţi.
Atât administratorii datelor (managerii de date) cât şi cei care culeg datele sunt instruiţi la
începutul colectării datelor asupra tuturor aspectelor legate de administrarea datelor.

12
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Colectarea datelor
În etapa actuală au fost pregătite trei formulare pentru colectarea datelor: un formular pentru
copil, un formular pentru şcoală si un formular pentru familie. Ele includ întrebări cu răspunsuri
precodate şi sunt cât mai scurte posibil. Formularul examinatorului şi formularul şcolii sunt însoţite
de instrucţiuni detaliate. Atât formularele cât şi instrucţiunile de completare au fost traduse și
redactate în limba română, iar toate informatiile legate de metodologia de aplicare şi de tehnicile
standardizate de măsurare a greutăţii şi înălţimii au fost editate într-un manual de lucru.
1. Formularul copilului – conţine următoarele variabile: data naşterii (sau vârsta), sexul,
domiciliul, şcoala, clasa, data măsurătorii, indicarea orei măsurătorii, hainele purtate în timpul
măsurătorii, adresa şcolii, greutatea şi înălţimea copilului. Acordul copilului este obţinut
înaintea începerii măsurătorilor. Greutatea şi înălţimea copilului sunt uşor de măsurat, dar
indicatorii antropometrici derivaţi din aceste măsurători sunt adesea consideraţi mai folositori
decât valorile greutăţii şi înălţimii. Indicele de Masă Corporală (IMC) este o apreciere a
greutăţii în functie de înălţime, şi este un indicator bine cunoscut în aprecierea stării de
nutriţie, arătând dacă un copil este subponderal, normal, cu risc de supraponderalitate,
supraponderal sau obez. Când greutatea şi înălţimea corpului sunt măsurate de o persoană
instruită, IMC este mult mai precis decât dacă valorile sunt autoraportate sau raportate de
părinţi, ţinând cont de faptul că oamenii au tendinţa să raporteze o greutate mai mică decât
cea reală (în special cei obezi) şi să supraevalueze înălţimea. Examinatorii au fost instruiţi să nu
calculeze IMC la locul măsurătorilor. IMC are propriile limitări. Spre exemplu, nu se poate face
distincţia între greutatea masei musculare şi cea a grăsimii; evaluarea grăsimii abdominale este
importantă pentru că un exces de grăsime abdominală (independent de grăsimea totală a
corpului) este asociat cu tulburări metabolice cum ar fi hiperinsulinemia şi dislipidemia. În plus,
o circumferință mare în talie în copilărie continuă în perioada adultă. În literatura de
specialitate este menţionat că raportul talie /şolduri (circumferinţa taliei în relatie cu înălţimea
şi greutatea) nu este atât de precis precum circumferinţa taliei în copilarie, în ce priveste
adipozitatea centrală (Lohman TG, Roche AF, Martorell R, eds. Anthropometric standardization
reference manual. Champaign, Human Kinetics Books, 1988). Măsurătorile şoldului furnizează
o informatie valoroasă despre masa musculară gluteofemurală şi structura osoasă. De aceea
este recomandată măsurarea circumferinţei taliei şi şoldului, pe o baza voluntară, pentru a
caracteriza o populaţie în termenii distribuţiei grăsimii abdominale, independent de grăsimea
totală.
2. Formularul pentru şcoală - Acest formular este completat de directorul şcolii, de profesorii
implicaţi în activitatea educativă din clasele eşantionate sau de cineva care se poate
documenta şi raporta despre locaţia scolii, numărul copiilor înregistraţi şi măsuraţi (examinaţi),
clasele eşantionate, numărul copiilor care au refuzat examinarea şi numărul copiilor absenţi în
ziua de măsurare. Sunt incluse câteva caracteristici de mediu ale şcolii, cum ar fi frecvenţa
orelor de educaţie fizică, disponibilitatea terenurilor şcolare de joacă, posibilitatea de
achiziţionare a alimentelor şi băuturilor în şcoală şi iniţiativele școlii în ceea ce priveşte
promovarea unui stil de viaţă sănătos.
Deşi obezitatea are cauze biologice, individuale şi de mediu, mediul constituie un factor cheie
în creşterea ei rapidă. Şcoala poate influenţa dietele copiilor prin furnizarea prânzului în şcoală,
controlul valabilităţii alimentelor şi băuturilor şi includerea în curricula şcolară a educaţiei
nutriţionale. Şcolile sunt de asemenea locuri importante pentru promovarea activităţii fizice.
Acest formular înregistrează informaţii despre disponibilitatea rutelor sigure către şcoală,
transportul la şcoală, curricula şcolii, alimentaţia în şcoală, existenţa automatelor de alimente

13
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

şi băuturi, precum şi despre disponibilitatea fructelor, legumelor, laptelui. Directorul şcolii sau
profesorii claselor eşantionate vor completa formularul. Este recomandat ca formularul să fie
completat în prezenţa examinatorului. Informaţiile colectate prin aceste formulare pot ajuta
şcolile în dezvoltarea unei strategii de prevenţie sau a unui program de intervenţie bazat pe
educaţie pentru sănătate, cu scopul de a promova alegerile sănătoase.
3. Formularul pentru familie. Două grupuri de obiective - dieta optimizată şi creşterea activităţii
fizice - sunt esenţiale pentru combaterea obezităţii. Pe lângă măsurătorile antropometrice,
este importantă obţinerea datelor despre dieta copiilor şi obiceiurile legate de
activitatea/inactivitatea fizică. Totuşi, această colectare a informaţiilor este voluntară şi ţările
participante pot alege toate sau numai o parte din date. Aceste date sunt colectate prin
formularul de înregistrare pentru familie care este completat de părinţi sau aparţinători,
posibil împreună cu copilul. Caracteristicile socio-economice ale familiei şi co-morbiditatea
asociată cu obezitatea pot fi obţinute prin intermediul acestui formular. Dacă ţările
participante decid să folosească formularul de înregistrare pentru familie, el poate fi ataşat
scrisorii destinate părinţilor pentru informarea lor privind aceasta iniţiativă şi pentru obţinerea
acordului lor.

România a optat, la această rundă, pentru raportarea şi prelucrarea la nivel internațional a


informaţiilor culese prin toate cele trei formulare. În runda anterior desfășurată în țara noastră, au
fost analizate doar formularele obligatorii. La nivelul fiecărui judeţ au fost desemnate câte 2
persoane (medici sau asistente medicale cu experienţă în medicina şcolară) responsabile de
implementarea tuturor activităţilor planificate în judeţul respectiv in cadrul proiectului COSI. Toţi
cei 84 de examinatori au participat la un instructaj organizat la Bucuresti, INSP, pe data de 7
aprilie 2016. Cu ocazia instructajului, au fost distribuite manualele de lucru, formularele şi
echipamentele necesare măsurătorilor. Fiecare echipă judeţeană a primit pe bază de proces verbal
un cântar şi un taliometru. Măsurătorile au fost planificate în şcolile selectate astfel încât acestea
să se desfăşoare în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii pentru toţi copiii. Deplasările la şcolile
selectate în vederea efectuării măsurătorilor (înălţime, greutate) şi aplicării chestionarelor au fost
efectuate în intervalul 10 mai - 7 iunie 2016. Administrarea formularului copilului i şi măsurarea
greutăţii şi înălţimii pentru o clasa cu 25 de copii durează aprox. 2-3 ore. Formularele completate
au fost returnate către INSP până la data de 30 iunie 2016.
Implementarea iniţiativei de supraveghere în scoli se face în strânsă colaborare cu profesorii şi
restul personalului din şcoli. Principiile de bază ale confidenţialităţii, intimităţii şi obiectivităţii
trebuie asigurate în timpul procesului. Măsurătorile se fac într-o cameră separată din şcoală
(cabinetul medical şcolar – acolo unde există). Copiii nu vor fi informaţi despre greutate şi
înălţime. Copiii pot fi foarte sensibili în ce priveşte greutatea şi înălţimea proprie sau a copiilor din
preajmă. Măsurarea greutăţii şi înălţimii ar putea să accentueze sensibilităţile şi să crească riscul
stigmatizării. Este important ca procesul de măsurare să se desfăşoare astfel încât potenţialul
pentru orice nedreptate să fie minim.
Măsurătorile trebuie facute în contextul abordării de către şcoală a promovării sănătăţii şi a stării
de bine. Şcoala se va asigura că acţiunea nu va fi privită ca fiind un act izolat şi invaziv ci va fi primit
de copii drept preocuparea şcolii pentru sănătatea lor.
În timpul analizei datelor, greutatea corpului va fi corectată cu greutatea îmbrăcămintei purtate de
copil în timpul cântăririi.
Astfel, din greutatea măsurată a copilului se scade greutatea hainelor după cum urmează:
- dezbrăcat – 20 grame

14
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

- costum de gimnastică – 250 grame


- haine subțiri – 360 grame
- haine groase – 600 grame
Controlul calităţii datelor
Asigurarea calităţii datelor începe prin completarea cu atenţie a formularelor de către examinator
şi cu verificarea completării corecte şi a codificării de către supraveghetor. Sistemul de introducere
a datelor include verificări în scop de validare. Se vor face verificări adiţionale pentru inconsistenţe
şi necompletări ca şi pentru corectitudine, validare (cum ar fi verificarea erorilor şi a valorilor în
afara domeniului); se recomandă a se face copii de rezervă.
Au fost excluși din prelucrare copiii cu date incomplete privind hainele purtate în timpul
măsurătorilor, astfel încât au rămas în studiu un număr de 7253 copii, distribuiți pe categorii de
vârstă după cum urmează:
- 7 ani – 1160 copii (27 copii cu date incomplete)
- 8 ani – 3498 copii (71 copii cu date incomplete)
- 9 ani – 2595 copii (57 copii cu date incomplete)
Au fost comparate datele completate în formularul examinatorului și formularul părintelui din
punct de vedere al genului copilului, datei de naștere etc.

Procesarea datelor
După colectarea completă a datelor în şcoală, formularul copilului împreună cu formularul pentru
şcoală sunt înaintate centrului naţional de coordonare pentru prelucrare. Datele sunt
computerizate în ţară, în limba engleză, conform cu sistemul comun de introducere a datelor şi
manualului de coduri. Datele au fost introduse in baza de date internatională prin utilizarea
Programului Open Clinica.
Administratorul de date este responsabil pentru instruirea persoanelor care introduc datele si se
asigură de calitatea acestora, arhivarea formularelor precum şi corectarea, validarea şi
depozitarea lor. Fiecare ţară trimite o copie a dosarului cu date corectate Biroului Regional alături
de un raport dataliat privind procedurile de corectare.
Înainte de analiza datelor, a fost realizat un proces de curățare a datelor în funcție de scorul Z
pentru înălțime, greutate și indice de masă corporală. Asfel au fost excluse valorile extreme și
neplauzibile.
După calcularea scorului Z au fost excluse următoarele cazuri:
- Greutatea pentru vârstă – valorile sub -6 și peste +5 – 7 copii
- Înălțimea pentru vârstă – valorile sub -6 și peste +6 – 1 copil
- Indicele de masă corporală pentru vârstă – valorile sub -5 și peste +5 – 3 copii
De aceea, în procesul de analiză a datelor au rămas 7242 copii. (tabel nr. 2)

Tabel nr. 2. Distribuția copiilor incluși în analiza finală în funcție de gen și grupa de vârstă
Grupă de vârstă Gen Total
Băieți Fete
7 ani 545 (14,9%) 614 (17,2%) 1159 (16,0%)
8 ani 1795 (49,0%) 1697 (47,4%) 3492 (48,2%)
9 ani 1323 (36,1%) 1268 (35,4%) 2591 (35,8%)
Total 3663 (100%) 3579 (100%) 7242 (100%)

15
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Analiza datelor
Datele sunt analizate atât la nivelul ţării, la centrul naţional de coordonare, cât şi la nivel european
de Echipa de Investigatori COSI. Toate analizele sunt facute cu ajutorul unui program de statistică
comun cum ar fi Stata (StataCorp LP USA) sau SPSS (SPSS Inc.Cicago,USA).
În urma analizei, copiii sunt clasificaţi ca fiind cu greutatea mai mică decat normal (subponderali),
cu greutate normală, cu supraponderalitate sau cu obezitate conform standardelor OMS 2007
pentru copiii de vârsta şcolară şi adolescenţi. (tabel nr. 3)

Tabel nr. 3. Definiția obezității (OMS și IOTF)


Definiția IOTF - IMC (kg/m²) Definiția OMS – scor-Z
< 16 – subponderalitate grad 3
16 – 16,99 – subponderalitate grad 2 < - 3SD – subponderalitate severă
17 – 18,49 – subponderalitate grad 1 -3SD - -2SD - subponderalitate
18,5 – 24,99 - normal -2SD - 1SD - normal
25 – 29,99 -supraponderalitate 1SD – 2SD - supraponderalitate
30 – 34,99 - obezitate >2SD - obezitate
>35 – obezitate severă > 3 SD – obezitate severă

Datele obținute sunt analizate pentru runda actuală a studiului, iar pentru datele obligatorii, care
au fost colectate și în runda anterioară, se analizează și diferențe privind prevalența obezității între
cele două runde.

Raportarea datelor
Datele naționale vor fi incluse într-un raport european al rezultatelor fiecărei runde de colectare a
datelor, permițând o evaluare a fezabilităţii şi sustenabilităţii sistemului de supraveghere. Acesta
va permite pentru corectarea proiectării şi o posibilă extensie a reţelei. Datele vor fi incluse în baza
de date a Biroului Regional OMS pentru nutriţie, obezitate şi activitate fizică.

Consideraţii etice
Sistemul de supraveghere este implementat conform Ghidului Internaţional de Etică pentru
Cercetări Biomedicale care implică subiecţi umani. Depinzând de circumstanţele locale, aprobarea
Comisiei de Etică este cerută comitetelor etice importante.
Părinţii sunt complet informaţi despre procedurile studiului şi se obţine consimţământul lor pentru
măsurători şi pentru utilizarea datelor (scris, în limba naţională), anterior introducerii copilului în
sistem. Acesta este făcut fie printr-o scrisoare, fie printr-o întâlnire de informare la şcoală. Sunt
explicate obiectivele studiului, măsurătorile antropometrice şi comunicarea datelor obținute. În
funcţie de circumstanţele locale legale, ţările participante au posibilitatea alegerii
consimţământului informat de tip pasiv sau activ şi va fi preferată abordarea care va conduce la
cea mai mare rată de răspuns. În circumstanţe excepţionale nu este necesară obţinerea
consimţământului părinţilor.
Este asigurată confidenţialitatea colectării şi arhivării datelor. Copiii vor fi identificaţi prin numere
de identificare şi fiecare înregistrare menţionează doar aceste numere. Numai o singură persoană
din şcoală are lista completă a numerelor de identificare precum şi numele corespunzătoare şi
adresele copiilor eşantionaţi. Nicio informatie despre subiecţi nu este dată oamenilor din exterior.
Formularele sunt stocate în seifuri la centrul naţional de coordonare.
16
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Părinţii au dreptul să știe înălţimea şi greutatea copiilor lor. Deşi aceste date nu vor fi date în mod
obişnuit, ele pot fi date la cerere. Copiilor nu li se vor comunica datele celorlalţi copii. Numele
copiilor nu vor fi incluse în dosarele electronice de date.
Este vital ca examinatorii să lucreze astfel încât sa fie minimalizată stigmatizarea şi anxietatea. Ei
trebuie să respecte dreptul copiilor şi părinţilor de a refuza participarea la studiu.
Rezultatele specifice unei anumite şcoli nu vor fi date în mod curent şcolii respective.

17
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

REZULTATE

În România s-a optat pentru un eşantion reprezentativ de 207 şcoli, din mediul urban şi rural, alese
prin randomizare simplă, folosind ca bază de eşantionare totalitatea şcolilor primare din ţară
(4589 de şcoli) care au un număr de copii înscrişi de cel puţin 40 de elevi / şcoală. Din fiecare județ
s-au selectat câte 5 şcoli - 2 în urban şi 3 în rural – iar din București 2 şcoli. Au fost incluse în studiu
clasele I și a II-a, astfel încât au fost înregistrați 9094 copii. Dintre aceștia au fost examinați (după
excluderea celor absenți în ziua măsurătorilor și a celor care nu și-au dat consimțământul sau ai
căror părinți nu și-au dat consimțământul pentru participare la studiu) 7611 copii. După efectuarea
procesului de control al calității datelor, a fost realizată analiza datelor pe o populație de 7242
copii, aparținând grupelor de vârstă 7 ani (1159 copii); 8 ani (3492 copii) și 9 ani (2591 copii).

Caracteristici demografice ale copiilor

Copiii incluși în analiza datelor provin în proporție de 50,4% din mediul rural și 49,6% din mediul
urban.
Din punct de vedere al structurii în funcție de gen, 50,6% dintre copii sunt de gen masculin și
49,4% de gen feminin.
Dintre cei 7242 copii incluși în analiză, 16% sunt de 7 ani, 48,2% sunt de 8 ani și 35,8% sunt de 9
ani.
Distribuția copiilor în funcție de gen și mediul de rezidență este omogenă, neexistând diferențe
semnificative statistic (p=0,772). (grafic nr. 1)

Grafic nr. 1. Distribuția copiilor în funcție de gen și mediul de rezidență


P=0,772

Distribuția copiilor în funcție de grupa de vârstă și mediul de rezidență nu prezintă diferențe


semnificative statistic (p=0,772). (grafic nr. 2)

Grafic nr. 2. Distribuția copiilor în funcție de vârstă și mediul de rezidență

18
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

P=0,373

Antecedente personale și heredo-colaterale ale copiilor

În ceea ce privește relația dintre copil și persoana care a completat formularul familiei, se constată
o diferență semnificativă statistic în funcție de mediul de rezidență (p<0,001). Ponderea
formularelor completate de mame este similară în cele două medii, dar ponderea formularelor
completate de tată este mai mare în mediul urban cu 2,7%, iar în mediul rural o persoană (alta
decât părinții) este cea care a completat formularul în proporție de 6%. (grafic nr. 3)
De asemenea, se înregistrează o diferență semnificativă statistic în funcție de genul copilului
(p<0,001) în ceea ce privește relația dintre copil și persoana care a completat formularul familiei.
Ponderea mamelor care completează formularele fetelor și a taților care completează formularele
băieților este cu aprox. 3% mai mare față de părinții care completează formularele copiilor de gen
diferit cu al lor. (grafic nr. 4)
Se remarcă tendința completării formularului de către părintele de același sex cu copilul, precum și
implicarea mai mare a tatălui în mediul urban.

Grafic nr. 3. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în funcție de mediul de
rezidență
P<0,001

19
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Grafic nr. 4. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în funcție de genul
copilului

P<0,001

Peste 90% dintre copiii incluși în cercetare au fost născuți la termen (la 37 săptămâni sau după 37
săptămâni de graviditate), iar aproape 7% dintre părinți afirmă nașterea prematura a copiilor lor.
1,23% dintre părinți nu pot preciza dacă s-au născut la termen sau nu copiii lor. (grafic nr. 5)

Grafic nr. 5. Date privind nașterea copilului la termen

A fost analizată relația dintre mediul de rezidență și alăptarea copilului. Se remarcă o frecvență
mai mare semnificativ statistic (p=0,021) a alăptării în mediul urban. (grafic nr. 6)
Media duratei alăptării în mediul urban (8,90±6,93 luni) a fost mai mare semnificativ statistic
(p<0,001) față de media duratei de alăptare în rural (9,60±6,88 luni).
20
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Grafic nr. 6. Frecvența alăptării în funcție de mediul de rezidență

P=0,021

Frecvența alăptării copiilor nu înregistrează o diferență semnificativă statistic (p=0,351) în funcție


de grupa de vârstă a acestora. (grafic nr. 7)
Media duratei de alăptare pentru toți copiii este 9,24±6,91 luni, fără să existe diferența între cele
trei categorii de vârstă (p=0,548).

Grafic nr. 7. Frecvența alăptării în funcție de grupa de vârstă a copilului


P=0,351

22,42% dintre părinți afirmă că cel puțin o persoană din familie a fost diagnosticată sau tratată
pentru hipertensiune arterială. (grafic nr. 8)

21
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Grafic nr. 8. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind hipertensiunea


arterială

Părinții din mediul urban (23,9%) declară într-o proporție semnificativ mai mare (p<0,001) că au în
familie cel puțin un membru cu hipertensiune arterială față de cei din mediul rural (20,9%). (tabel
nr. 4)

Tabel nr. 4. Antecedentele familiale privind hipertensiunea arterială


Antecedente familiale privind Mediu de rezidență Total
hipertensiunea arterială Urban Rural
N 758 657 1415
da
% 23,9% 20,9% 22,4%
N 2306 2312 4618
nu
% 72,8% 73,6% 73,2%
N 103 174 277
nu stiu
% 3,3% 5,5% 4,4%

11,44% dintre membrii familiilor copiilor participanți la studiu declară antecedente heredo-
colaterale de diabet zaharat. (grafic nr. 9)

Grafic nr. 9. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind diabetul zaharat

Tabel nr. 5. Antecedentele familiale privind diabetul zaharat


22
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Antecedente familiale privind Mediu de rezidență Total


diabetul zaharat Urban Rural
N 391 329 720
da
% 12,4% 10,5% 11,4%
N 2704 2691 5395
nu
% 85,6% 85,8% 85,7%
N 63 116 179
nu stiu
% 2,0% 3,7% 2,8%

Diabetul zaharat este menționat în antecedentele familiale de 12,4% dintre părinții din mediul
urban, semnificativ mai mult față de cei din mediul rural (10,5%). (tabel nr.5)
17,18% dintre părinți afirmă că cel puțin o persoană din familie a fost diagnosticată sau tratată
pentru hipercolesterolemie. (grafic nr. 10)

Grafic nr. 10. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind


hipercolesterolemia

Părinții din mediul urban (21,1%) declară într-o proporție semnificativ mai mare (p<0,001) că au în
familie cel puțin un membru cu hipercolesterolemie față de cei din mediul rural (13,2%). (tabel nr.
6)
Tabel nr. 6. Antecedentele familiale privind hipercolesterolemia
Antecedente familiale privind Mediu de rezidență Total
hipercolesterolemia Urban Rural
N 664 413 1077
da
% 21,1% 13,2% 17,2%
N 2332 2489 4821
nu
% 74,1% 79,7% 76,9%
N 149 221 370
nu stiu
% 4,7% 7,1% 5,9%

23
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Activitatea fizică a copiilor

Există o diferență semnificativă statistic (p<0,001) între distanțele de la/până la școală în funcție
de mediul de rezidență al copiilor. (grafic nr. 11)

Grafic nr. 11. Compararea distanței de la/până la școală în funcție de mediul de rezidență al
copiilor
P<0,001

Grafic nr. 12. Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de genul copiilor
P=0,026

Frecventarea unui club de sport/dans diferă semnificativ în funcție de sexul copiilor (p=0,026) și în
funcție de mediul de rezidență al acestora (p<0,001). Astfel, băieții sunt în proporție mai mare
membri ai unui club sportiv sau de dans, de asemenea copiii din mediul urban, pe fondul unei
accesibilități crescute la cluburile sportive, sunt într-o proporție mai mare membri ai acestora.
(grafice nr. 12 și 13)

24
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Grafic nr. 13. Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de mediul de rezidență al copiilor

Mijloacele de transport utilizate pentru transportul copiilor de la/până la școală diferă semnificativ
(p<0,001) în funcție de mediul de rezidență, copiii din mediul rural mergând într-o proporție mai
mare pe jos sau cu bicicleta. (grafic nr. 14)

Grafic nr. 14. Mijloacele de transport utilizate pentru transportul de la/până la școală în funcție
de mediul de rezidență

P<0,001

25
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Frecvența jocului activ/în forță Urban Rural Total


Niciodată 1,1% 0,8% 0,9%
Mai puțin de o oră pe zi 7,2% 3,4% 5,3%
În jur de 1 oră pe zi 23,1% 11,7% 17,4%
În jur de 2 ore pe zi 43,6% 41,9% 42,8%
În jur de 3 ore sau mai mult pe zi 25,0% 42,3% 33,6%
Tabel nr.7. Frecvența jocului activ/în forță în timpul săptămânii în funcție de mediul de rezidență
al copilului (p<0,001)

Peste 40% dintre copiii din mediul rural se joacă activ/în forță mai mult de 3 ore în fiecare dintre
zilele săptămânii, iar alți 40% se joacă în jur de 2 ore zilnic. Astfel, copiii din mediul rural fac
activitate fizică prin joc semnificativ cu o frecvență mai mare (p<0,001) comparativ cu cei din
urban. (tabel nr. 7)

Frecvența jocului activ/în forță Băieți Fete Total


Niciodată 1,1% 0,7% 0,9%
Mai puțin de o oră pe zi 4,6% 6,0% 5,3%
În jur de 1 oră pe zi 16,2% 18,7% 17,4%
În jur de 2 ore pe zi 43,7% 41,8% 42,8%
În jur de 3 ore sau mai mult pe zi 34,4% 32,8% 33,6%
Tabel nr. 8. Frecvența jocului activ/în forță în timpul săptămânii în funcție de sexul copilului
(p=0,003)

Băieții se joacă activ/în forță un număr mai mare de ore în timpul săptămânii (p=0,003). (tabel nr.
8)

Frecvența jocului activ/în forță Băieți Fete Total


Niciodată 0,5% 0,5% 0,5%
Mai puțin de o oră pe zi 1,1% 1,5% 1,3%
În jur de 1 oră pe zi 3,4% 4,7% 4,1%
În jur de 2 ore pe zi 13,0% 14,8% 13,9%
În jur de 3 ore sau mai mult pe zi 82,0% 78,5% 80,2%
Tabel nr. 9. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcție de sexul copilului
(p=0,005)

La sfârșit de săptămână, peste 80% dintre copii se joacă activ/în forță 3 ore sau mai mult zilnic. Se
remarcă o diferență semnificativă statistic (p=0,005) în funcție de sexul copilului și la sfârșitul
săptămânii, băieții jucându-se un număr mai mare de ore. (tabel nr. 9)

26
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Tabel nr. 10. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcție de mediul de
rezidență al copilului (p<0,001)
Frecvența jocului activ/în forță Urban Rural Total
Niciodată 0,4% 0,7% 0,5%
Mai puțin de o oră pe zi 1,6% 1,0% 1,3%
În jur de 1 oră pe zi 5,1% 3,0% 4,1%
În jur de 2 ore pe zi 15,8% 11,9% 13,9%
În jur de 3 ore sau mai mult pe zi 77,1% 83,4% 80,2%

De asemenea, frecvența copiilor din mediul rural care desfășoară activități de joacă activă/în forță
un interval de timp mare zilnic la sfârșitul săptămânii este semnificativ mai mare comparativ cu
frecvența copiilor din mediul urban care se joacă activ/în forță un interval mare de timp (p<0,001).
(tabel nr. 10)

Tabel nr. 11. Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în funcție de
mediul de rezidență

Mediu de N Medie S.D. P value


rezidență
Nr. ore petrecute în Urban 1393 3,43 2,09
< 0,001
clubul de sport/dans Rural 610 2,81 1,91
Nr. ore utilizare Urban 2977 2,81 1,62
dispozitive
0,299
electronice/TV la Rural 2811 2,86 1,54
sfâșitul săptămânii
Nr. ore utilizare Urban 2866 1,83 1,10
dispozitive
0,002
electronice/TV în Rural 2805 1,91 1,02
timpul săptămânii

Copiii incluși în studiu care provin din mediul urban își petrec în medie 3,43±2,09 ore zilnic la
clubul de dans/sport, semnificativ mai mult (p<0,001) comparativ cu cei din mediul rural care
petrec în medie 2,81±1,91 ore/zi.
Media numărului de ore petrecute de copiii din mediul urban utilizând dispozitivele electronice și
televizorul este de 2,81±1,62 ore/zi la sfârșitul săptămânii și 1,83±1,10 ore/zi în timpul săptămânii,
iar copiii din mediul rural petrec mai mult timp utilizând dispozitivele electronice și televizorul,
2,86±1,54 ore la sfârșitul săptămânii (nesemnificativ statistic – p=0,299) și 1,91±1,02 ore în timpul
săptămânii (semnificativ statistic – p=0,002). (tabel nr. 11)

27
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Tabel nr. 12. Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în funcție de
sexul copilului
Sex N Medie S.D. P value
Nr. ore petrecute în Băiat 1043 3,58 2,18
< 0,001
clubul de sport/dans Fată 960 2,87 1,85
Nr. ore utilizare Băiat 2904 2,88 1,47
dispozitive
0,019
electronice/TV la Fată 2884 2,78 1,68
sfâșitul săptămânii
Nr. ore utilizare Băiat 2844 1,91 1,01
dispozitive
0,005
electronice/TV în Fată 2827 1,83 1,11
timpul săptămânii

Băieții petrec semnificativ mai multe ore la clubul de sport/dans (p<0,001), dar utilizează
semnificativ mai mult timp dispozitivele electronice și televizorul, atât în timpul săptămânii
(p=0,005), cât și la sfârșitul săptămânii (p=0,019). (tabel nr. 12)

Indicele de masă corporală al copilului, precum și circumferința taliei se corelează pozitiv


semnificativ statistic cu indicele de masă corporală al ambilor părinți și cu durata de utilizare a
dispozitivelor electronice, atât în timpul săptămânii, cât și la sfârșitul săptămânii. Cu alte cuvinte,
cu cât durata de utilizare a dispozitivelor electronice și indicele de masă corporală al părinților sunt
mai mari cu atât indicele de masă corporală al copilului și circumferința taliei sunt mai mari.
Indicele de masă corporală al copilului și circumferința taliei nu se corelează semnificativ statistic
cu indicele de masă corporală al părinților și cu durata de utilizare a dispozitivelor electronice.
(tabel nr. 13)

Tabel nr. 13. Corelația dintre parametrii antropometrici și comportamentele copiilor


IMC IMC Nr. luni Utilizare Utilizare
părinte I părinte II alăptare electronice în electronice
timpul la sfârșitul
săptămânii săptămânii
Circumferința Rho 0,147** 0,152** 0,000 0,045** 0,052**
taliei Sig. (2- <0,001 <0,001 0,994 0,001 <0,001
tailed)
IMC copil Rho 0,170** 0,174** 0,005 0,041** 0,053**
Sig. (2- <0,001 <0,001 0,713 0,002 <0,001
tailed)
** corelație semnificativă la un nivel de 0,001

28
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Comportamentele alimentare ale copiilor

În ziua realizării măsurătorilor, doar 76,62% dintre copii declară că au luat micul dejun. 21,82%
declară că nu au luat micul dejun în ziua măsurătorilor. (grafic nr. 15)

Grafic nr. 15. Structura eșantionului în funcție de declarația copiilor privind micul dejun în ziua
măsurătorilor

Momentul zilei la care s-au făcut măsurătorile a fost înainte de prânz (94,3%) sau după prânz
(5,3%). În 0,1% din cazuri această informație lipsește.
În cadrul eșantionului studiat nu se remarcă o diferență semnificativă statistic în ceea ce privește
frecvența micului dejun în funcție de sexul copilului (p=0,627) și în funcție de grupa de vârstă
(p=0,373). (grafice nr. 16 și 18)

Grafic nr. 16. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de gen

P=0,627

29
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Copiii din mediul urban obișnuiesc să consume micul dejun în fiecare zi într-o proporție mai mare
(67,56%) comparativ cu cei din mediul rural (p=58,92%). 6,05% dintre copiii din mediul urban și
8,38% dintre copiii din mediul rural nu consumă niciodată micul dejun. În concluzie, copiiii din
mediul urban au un comportament semnificativ mai sănătos în ceea ce privește micul dejun
(p<0,001). (grafic nr. 17)

Grafic nr. 17. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de mediul de rezidență
P<0,001

Grafic nr. 18. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de grupa de vârstă

P=0,373

În ceea ce privește comportamentele sănătoase privind alimentația, fetele consumă cu o frecvență


semnificativ statistic mai mare fructe (p=0,002) și legume exceptând cartofii (p=0,005).

30
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Dacă ne referim la comportamentele nesanogene, băieții consumă semnificativ statistic mai


frecvent gustări sărate (popcorn, chipsuri, alune etc.) (p=0,001) și alimente de genul pizza,
hamburger, cartofi prăjiți, mezeluri (p=0,030). (tabel nr. 14)

Tabel nr. 14. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție de genul


copilului
Frecvența P
Categorie Niciodată Mai puțin de Câteva zile Cele mai În fiecare value
alimente/ o dată/săpt. (1-3 zile) multe zile zi
băuturi (4-6 zile)
Fructe proaspete
Băieți 1,3% 6,1% 28,8% 22,9% 40,9% 0,002
Fete 0,8% 4,5% 26,9% 24,7% 43,0%
Legume (fără cartofi)
Băieți 3,4% 11,0% 36,4% 23,9% 25,3% 0,005
Fete 2,4% 9,8% 34,3% 26,2% 27,2%
100% suc de fructe
Băieți 12,5% 30,4% 34,7% 11,2% 11,2% 0,527
Fete 13,3% 31,5% 34,5% 10,4% 10,2%
Băuturi răcoritoare cu zahăr
Băieți 18,5% 41,2% 23,7% 8,6% 8,0% 0,306
Fete 19,0% 43,1% 23,1% 7,6% 7,2%
Lapte aromat
Băieți 60,7% 15,9% 11,2% 4,9% 7,3% 0,718
Fete 61,9% 14,6% 11,4% 5,0% 7,1%
Băuturi răcoritoare dietetice
Băieți 82,0% 9,9% 4,4% 1,5% 2,1% 0,896
Fete 81,9% 9,6% 4,8% 1,7% 2,0%
Lapte degresat/semidegresat
Băieți 38,9% 13,5% 18,6% 11,5% 17,6% 0,418
Fete 40,3% 13,7% 19,0% 11,3% 15,7%
Lapte integral
Băieți 21,6% 13,8% 24,5% 15,5% 24,6% 0,679
Fete 21,6% 14,7% 24,9% 15,7% 23,1%
Brânză
Băieți 8,7% 16,9% 40,2% 19,3% 14,9% 0,148
Fete 7,0% 16,9% 40,3% 20,4% 15,4%
Iaurt, budincă de lapte, cremă de brânză, alte produse lactate
Băieți 5,2% 14,8% 37,2% 23,2% 19,6% 0,272
Fete 4,5% 15,3% 37,8% 24,4% 18,0%
Carne
Băieți 1,9% 6,5% 28,3% 32,1% 31,2% 0,160
Fete 1,4% 5,7% 28,4% 34,2% 30,3%

31
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Pește
Băieți 11,8% 49,8% 28,1% 6,3% 4,0% 0,056
Fete 10,4% 51,9% 27,6% 7,0% 3,1%
Gustări sărate (chips, popcorn, alune etc)
Băieți 6,6% 37,5% 31,4% 11,6% 13,0% 0,001
Fete 8,1% 40,7% 28,1% 12,1% 10,9%
Gustări dulci (bomboane, ciocolată etc)
Băieți 2,3% 20,2% 38,2% 19,6% 19,7% 0,672
Fete 2,0% 21,3% 38,0% 18,5% 20,2%
Dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, gogoși, plăcintă)
Băieți 2,0% 34,4% 41,0% 14,2% 8,4% 0,325
Fete 1,9% 36,8% 40,2% 13,7% 7,5%
Alimente ca pizza, cartofi prăjiți, hamburger, cârnați/mezeluri, plăcintă cu carne
Băieți 4,0% 44,4% 32,9% 10,8% 7,8% 0,030
Fete 4,9% 47,2% 30,1% 10,8% 7,0%

Copiii din mediul rural consumă cu o frecvență semnificativ mai mare legume exceptând cartofii
(p=0,011), suc de fructe 100% (p<0,001), băuturi răcoritoare cu zahăr (p<0,001), lapte aromat
(p<0,001), băuturi răcoritoare dietetice (p<0,001), lapte integral (p<0,001), brânză (p<0,001), alte
lactate (p<0,001), carne (p<0,001), pește (p<0,001), gustări sărate (chipsuri, alune, popcorn etc.)
(p<0,001), gustări dulci (bomboane,ciocolată) (p<0,001), dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, etc.)
(p<0,001) și alimente ca pizza, hamburgeri, mezeluri, cartofi prăjiți (p<0,001).

Copiii din mediul urban consumă cu o frecvență semnificativ mai mare fructe (p=0,001). (tabel nr.
15)
Tabel nr. 15. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție de mediul de
rezidență al copilului
Frecvența P value
Categorie Niciodată Mai puțin de Câteva zile Cele mai În
alimente/ o (1-3 zile) multe zile fiecare
băuturi dată/săptăm (4-6 zile) zi
ână
Fructe proaspete
Urban 0,8% 4,5% 27,2% 24,9% 42,6% 0,001
Rural 1,4% 6,1% 28,6% 22,7% 41,2%
Legume (fără cartofi)
Urban 2,8% 11,0% 35,1% 26,4% 24,6% 0,011
Rural 3,1% 9,9% 35,6% 23,6% 27,8%
100% suc de fructe
Urban 8,8% 32,7% 37,8% 11,6% 9,0% <0,001
Rural 17,2% 29,1% 31,3% 10,0% 12,4%
Băuturi răcoritoare cu zahăr
Urban 22,2% 48,5% 19,5% 5,5% 4,4% <0,001
Rural 15,2% 35,5% 27,4% 10,9% 11,0%
Lapte aromat

32
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Urban 65,6% 14,3% 10,1% 4,3% 5,8% <0,001


Rural 56,8% 16,2% 12,6% 5,6% 8,7%
Băuturi răcoritoare dietetice
Urban 84,3% 8,9% 4,2% 1,3% 1,4% <0,001
Rural 79,5% 10,7% 5,0% 2,0% 2,7%
Lapte degresat/semidegresat
Urban 38,7% 13,3% 18,2% 12,4% 17,3% 0,057
Rural 40,4% 13,9% 19,3% 10,3% 16,0%
Lapte integral
Urban 22,9% 13,9% 25,3% 16,7% 21,2% <0,001
Rural 20,1% 14,5% 24,1% 14,5% 26,7%
Brânză
Urban 7,4% 16,6% 44,2% 20,2% 11,5% <0,001
Rural 8,2% 17,2% 36,3% 19,5% 18,8%
Iaurt, budincă de lapte, cremă de brânză, alte produse lactate
Urban 3,6% 12,4% 39,6% 26,9% 17,5% <0,001
Rural 6,1% 17,9% 35,4% 20,6% 20,0%
Carne
Urban 1,0% 5,4% 27,2% 36,8% 29,5% <0,001
Rural 2,2% 6,8% 29,6% 29,5% 32,0%
Pește
Urban 11,0% 52,0% 29,8% 5,8% 1,4% <0,001
Rural 11,2% 49,6% 25,9% 7,5% 5,8%
Gustări sărate (chips, popcorn, alune etc)
Urban 9,3% 47,5% 28,4% 8,2% 6,6% <0,001
Rural 5,3% 30,5% 31,2% 15,6% 17,5%
Gustări dulci (bomboane, ciocolată etc)
Urban 1,9% 21,9% 39,7% 19,4% 17,2% <0,001
Rural 2,5% 19,6% 36,5% 18,6% 22,8%
Dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, gogoși, plăcintă)
Urban 1,9% 38,6% 41,3% 12,9% 5,3% <0,001
Rural 2,0% 32,5% 39,9% 15,0% 10,6%
Alimente ca pizza, cartofi prăjiți, hamburger, cârnați/mezeluri, plăcintă cu carne
Urban 4,5% 53,3% 30,4% 8,1% 3,8% <0,001
Rural 4,5% 38,1% 32,7% 13,6% 11,1%

Există diferențe semnificative statistic în privința diverselor categorii de alimente în funcție de


vârstă. Astfel, copiii de 7 ani consumă cu o frecvență mai mare fructe (p=0,006), pe când suc 100%
de fructe consumă mai frecvent copiii de 8 ani (p=0,001). Copiii de 7 ani consumă cu o frecvență
semnificativ mai mică băuturi răcoritare cu zahăr (p=0,024) și pește (p=0,040). (tabel nr. 16)

33
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Tabel nr. 16. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție de grupa de


vârstă a copilului
Frecvența P value
Categorie Niciodată Mai puțin de Câteva Cele mai În
alimente/ o dată/săpt. zile (1-3 multe zile fiecare zi
băuturi zile) (4-6 zile)
Fructe proaspete
7-8 ani 0,7% 5,0% 27,4% 20,5% 46,4% 0,006
8-9 ani 0,9% 4,8% 28,2% 24,3% 41,8%
9-10 ani 1,4% 6,1% 27,7% 24,7% 40,1%
Legume (fără cartofi)
7-8 ani 2,8% 10,4% 34,7% 23,5% 28,7% 0,295
8-9 ani 2,9% 10,7% 34,8% 24,7% 26,9%
9-10 ani 2,9% 10,2% 36,4% 26,2% 24,3%
100% suc de fructe
7-8 ani 10,3% 33,8% 35,3% 10,3% 10,4% 0,001
8-9 ani 11,9% 30,5% 34,8% 11,4% 11,5%
9-10 ani 15,4% 30,3% 34,0% 10,3% 9,9%
Băuturi răcoritoare cu zahăr
7-8 ani 19,3% 43,5% 24,9% 6,8% 5,5% 0,024
8-9 ani 18,8% 41,8% 23,3% 7,6% 8,5%
9-10 ani 18,4% 42,0% 22,7% 9,4% 7,4%
Lapte aromat
7-8 ani 61,3% 14,3% 13,0% 4,2% 7,1% 0,717
8-9 ani 61,6% 15,1% 10,9% 5,2% 7,2%
9-10 ani 61,0% 15,8% 10,9% 5,0% 7,3%
Băuturi răcoritoare dietetice
7-8 ani 81,3% 10,5% 4,8% 1,2% 2,1% 0,267
8-9 ani 82,5% 9,2% 4,5% 1,4% 2,4%
9-10 ani 81,6% 10,2% 4,6% 2,0% 1,5%
Lapte degresat/semidegresat
7-8 ani 41,9% 12,2% 16,9% 13,1% 15,8% 0,255
8-9 ani 39,7% 13,8% 18,7% 11,4% 16,5%
9-10 ani 38,4% 14,0% 19,6% 10,7% 17,3%
Lapte integral
7-8 ani 22,4% 13,4% 23,6% 16,5% 24,1% 0,083
8-9 ani 20,3% 14,1% 24,4% 15,6% 25,5%
9-10 ani 22,8% 14,8% 25,6% 15,2% 21,6%
Brânză
7-8 ani 8,6% 13,6% 43,3% 18,9% 15,7% 0,074
8-9 ani 7,7% 17,2% 39,4% 20,0% 15,6%
9-10 ani 7,6% 18,0% 40,0% 20,1% 14,2%
Iaurt, budincă de lapte, cremă de brânză, alte produse lactate
7-8 ani 4,0% 12,7% 35,2% 27,3% 20,8% <0,001
8-9 ani 4,7% 14,6% 37,4% 23,3% 20,0%
34
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

9-10 ani 5,4% 16,8% 38,8% 22,8% 16,1%


Carne
7-8 ani 1,6% 4,8% 27,1% 35,1% 31,4% 0,354
8-9 ani 1,6% 6,6% 27,7% 33,1% 31,0%
9-10 ani 1,7% 5,9% 29,8% 32,5% 30,2%
Pește
7-8 ani 9,5% 49,8% 29,8% 6,1% 4,7% 0,040
8-9 ani 10,9% 50,8% 27,8% 6,8% 3,8%
9-10 ani 12,2% 51,4% 27,1% 6,7% 2,7%
Gustări sărate (chips, popcorn, alune etc)
7-8 ani 8,9% 38,7% 30,4% 10,9% 11,1% 0,336
8-9 ani 7,1% 39,4% 29,9% 11,3% 12,4%
9-10 ani 7,0% 38,9% 29,3% 13,1% 11,8%
Gustări dulci (bomboane, ciocolată etc)
7-8 ani 1,8% 19,8% 38,1% 20,0% 20,4% 0,279
8-9 ani 1,8% 21,0% 39,1% 18,8% 19,4%
9-10 ani 2,8% 21,0% 36,8% 18,9% 20,5%
Dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, gogoși, plăcintă)
7-8 ani 2,2% 34,3% 42,4% 14,0% 7,2% 0,249
8-9 ani 1,5% 35,6% 41,0% 14,1% 7,7%
9-10 ani 2,4% 36,1% 39,2% 13,8% 8,5%
Alimente ca pizza, cartofi prăjiți, hamburger, cârnați/mezeluri, plăcintă cu carne
7-8 ani 4,1% 47,7% 31,7% 9,5% 7,1% 0,374
8-9 ani 4,2% 46,0% 31,8% 10,6% 7,5%
9-10 ani 5,1% 44,7% 31,1% 11,8% 7,4%

Opinia familiei privind statusul ponderal al copiilor diferă semnificativ în funcție de vârsta copilului
(p=0,039), percepția părinților cu vârstă mai mare fiind că au copii cu greutate mai mare. (grafic nr.
19)

35
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Grafic nr. 19. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție de grupa de vârstă

P=0,039

Opinia familiei privind statusul ponderal al copiilor nu diferă semnificativ în funcție de sexul
copilului (p=0,727). (grafic nr. 20)

Grafic nr. 20. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție de sexul copilului

P=0,727

Părinții din mediul rural își percep copiii ca fiind mai slabi (p=0,024), spre deosebire de cei din
mediul urban care consideră într-o proporție mai mare că au copii supraponderali. (grafic nr. 21)

36
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Grafic nr. 21. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție de mediul de
rezidență
P=0,024

Caracteristici antropometrice ale copiilor

Caracteristicile antropometrice măsurate în cadrul studiului includ înălțimea, greutatea,


circumferința șoldurilor și circumferința taliei.
La momentul efectuării măsurătorilor, 70,6% dintre copii purtau îmbrăcăminte ușoară, 19,37%
îmbrăcăminte pentru gimnastică, 6,2% numai lenjerie și 3,8% purtau îmbrăcăminte grea. (grafic nr.
22)

Grafic nr. 22. Distribuția copiilor în funcție de îmbrăcămintea la momentul măsurătorilor

37
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Se constată că toate măsurătorile antropometrice analizate înregistrează o creștere a mediilor de


la o grupă de vârstă la alta și că toate valorile medii sunt mai mari pentru băieți. (tabel nr. 17)

Tabel nr. 17. Mediile măsurătorilor antropometrice în funcție de gen


Măsurătoare Grupa de vârstă Fete Băieți
antropometrică
Greutate (kg) 7 ani 26,68±6,13 27,73±6,84
8 ani 28,44±6,61 28,94±6,82
9 ani 30,54±7,27 32,13±7,82
Înălțime (cm) 7 ani 127,78±5,95 129,37±6,28
8 ani 130,91±6,71 131,60±6,90
9 ani 134,93±7,02 136,26±7,25
Circumferința taliei (cm) 7 ani 58,05±7,66 59,42±8,34
8 ani 59,05±7,61 60,11±7,63
9 ani 59,90±8,31 62,73±8,79
Circumferința șoldului (cm) 7 ani 68,02±7,80 68,72±7,65
8 ani 69,43±7,32 69,42±7,52
9 ani 71,38±8,10 72,46±8,35

Compararea greutății copiilor în funcție de grupa de vârstă, sexul și mediul de rezidență este
prezentată în tabelul nr. 18.

Tabel nr. 18. Greutatea copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de rezidență (kg)
Grupa Sex Mediu de N Mediană Medie Deviație Minimum Maximum
de rezidență standard
vârstă
Urban 287 26,6400 28,7309 6,87274 17,64 54,64
Masculin Rural 258 24,9950 26,6340 6,64801 16,75 55,64
Total 545 25,8500 27,7383 6,84182 16,75 55,64
7 ani
Urban 305 25,9800 27,2688 6,17592 16,44 57,14
Feminin Rural 309 24,7500 26,1157 6,05902 16,14 52,34
Total 614 25,2650 26,6885 6,13955 16,14 57,14
Urban 874 28,0900 29,7006 6,83597 17,84 59,74
Masculin Rural 921 26,5400 28,2193 6,73499 16,14 58,28
Total 1795 27,4400 28,9405 6,82277 16,14 59,74
8 ani
Urban 832 27,6400 29,2073 6,61308 16,84 55,64
Feminin Rural 865 26,1400 27,7180 6,52996 16,64 59,64
Total 1697 26,9400 28,4481 6,61098 16,64 59,64
Urban 663 31,6400 33,3164 7,72819 19,64 65,64
Masculin Rural 660 28,7500 30,9426 7,74271 17,44 66,64
Total 1323 29,9400 32,1322 7,82314 17,44 66,64
9 ani
Urban 633 30,6400 31,6448 7,21541 17,64 66,34
Feminin Rural 635 27,6500 29,4496 7,17012 16,64 68,75
Total 1268 29,1400 30,5455 7,27329 16,64 68,75

38
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Compararea înălțimii copiilor în funcție de grupa de vârstă, sexul și mediul de rezidență este
prezentată în tabelul nr. 19.

Tabel nr. 19. Înălțimea copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de rezidență (cm)
Grupa Sex Mediu de N Mediană Medie Deviație Minimum Maximum
de rezidență standard
vârstă
Urban 287 130,000 130,599 6,3421 111,0 149,0
Masculin Rural 258 128,000 128,007 5,9323 105,2 150,0
Total 545 129,000 129,372 6,2810 105,2 150,0
7 ani
Urban 305 128,200 128,749 5,9814 115,8 157,0
Feminin Rural 309 127,000 126,825 5,7735 109,0 147,7
Total 614 127,650 127,780 5,9513 109,0 157,0
Urban 874 132,500 132,684 6,7798 113,2 159,0
Masculin Rural 921 130,100 130,575 6,8618 111,0 164,4
Total 1795 131,000 131,602 6,9011 111,0 164,4
8 ani
Urban 832 131,150 131,926 6,6067 110,0 156,0
Feminin Rural 865 130,000 129,941 6,6662 112,1 155,9
Total 1697 130,400 130,914 6,7090 110,0 156,0
Urban 663 137,500 137,785 6,9199 119,8 168,0
Masculin Rural 660 134,250 134,730 7,2672 110,8 164,0
Total 1323 136,000 136,261 7,2554 110,8 168,0
9 ani
Urban 633 136,500 136,318 6,6478 116,5 162,0
Feminin Rural 635 133,200 133,539 7,1066 112,0 163,7
Total 1268 134,750 134,926 7,0177 112,0 163,7

Compararea circumferinței taliei copiilor în funcție de grupa de vârstă, sexul și mediul de rezidență
este prezentată în tabelul nr. 20.

Tabel nr. 20. Circumferința taliei copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de
rezidență (cm)
Grupa Sex Mediu de N Mediană Medie Deviație Minimum Maximum
de rezidență standard
vârstă
Urban 287 58,000 60,197 8,1863 48,8 93,0
Masculin Rural 258 57,000 58,560 8,4465 32,0 89,0
Total 545 58,000 59,422 8,3430 32,0 93,0
7 ani
Urban 305 57,000 58,550 7,5502 42,1 86,0
Feminin Rural 309 56,000 57,567 7,7563 44,5 106,0
Total 614 56,450 58,056 7,6642 42,1 106,0
Urban 874 59,000 60,440 7,6098 24,0 88,0
8 ani Masculin
Rural 921 58,000 59,810 7,6407 31,3 95,3

39
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Total 1795 58,700 60,117 7,6301 24,0 95,3


Urban 832 58,000 59,423 7,3164 38,0 92,0
Feminin Rural 865 57,000 58,701 7,8850 19,1 100,0
Total 1697 57,800 59,055 7,6179 19,1 100,0
Urban 663 61,950 63,369 8,8348 44,3 94,0
Masculin Rural 660 60,000 62,094 8,7148 40,1 98,0
Total 1323 60,800 62,732 8,7949 40,1 98,0
9 ani
Urban 633 59,000 60,310 8,0358 28,0 98,0
Feminin Rural 635 58,000 59,496 8,5621 42,5 161,6
Total 1268 58,800 59,903 8,3102 28,0 161,6

Compararea circumferinței șoldului copiilor în funcție de grupa de vârstă, sexul și mediul de


rezidență este prezentată în tabelul nr. 21.

Tabel nr. 21. Circumferința șoldului copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de
rezidență (cm)
Grupa Sex Mediu de N Mediană Medie Deviație Minimum Maximum
de rezidență standard
vârstă
Urban 287 68,000 69,822 7,3791 56,0 97,0
Masculin Rural 258 66,350 67,501 7,7900 54,0 98,0
Total 545 67,300 68,727 7,6568 54,0 98,0
7 ani
Urban 305 67,000 68,738 8,2261 51,0 131,0
Feminin Rural 309 66,000 67,323 7,3066 51,0 100,0
Total 614 67,000 68,025 7,8020 51,0 131,0
Urban 874 69,000 70,168 7,6214 43,0 97,0
Masculin Rural 921 67,200 68,711 7,3664 43,6 96,8
Total 1795 68,150 69,421 7,5249 43,0 97,0
8 ani
Urban 832 69,300 70,261 7,1089 46,0 95,3
Feminin Rural 865 67,900 68,632 7,4361 39,0 102,0
Total 1697 68,550 69,430 7,3210 39,0 102,0
Urban 663 72,500 73,626 8,1640 56,0 102,0
Masculin Rural 660 70,000 71,283 8,3821 54,0 140,0
Total 1323 71,000 72,458 8,3530 54,0 140,0
9 ani
Urban 633 72,000 72,390 7,4832 55,0 103,0
Feminin Rural 635 69,000 70,377 8,5657 41,0 170,0
Total 1268 70,350 71,382 8,1031 41,0 170,0

Compararea indicelui de masă corporală al copiilor în funcție de grupa de vârstă, sexul și mediul de
rezidență este prezentată în tabelul nr. 22.

40
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Tabel nr. 22. Indicele de masă corporală al copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul
de rezidență (kg/m²)
Grupa Sex Mediu de N Mediană Medie Deviație Minimum Maximum
de rezidență standard
vârstă
Urban 287 15,9106 16,7376 3,20140 11,23 29,19
Masculin Rural 258 15,5479 16,1327 3,08986 10,11 28,20
Total 545 15,6910 16,4512 3,16070 10,11 29,19
7 ani
Urban 305 15,8665 16,3609 2,93298 10,61 29,87
Feminin Rural 309 15,2801 16,1323 2,94457 10,98 29,95
Total 614 15,4502 16,2458 2,93865 10,61 29,95
Urban 874 16,0741 16,7535 2,96638 10,81 29,60
Masculin Rural 921 15,7114 16,4114 2,89718 10,48 30,16
Total 1795 15,8876 16,5779 2,93525 10,48 30,16
8 ani
Urban 832 15,9920 16,6748 2,93848 10,73 26,98
Feminin Rural 865 15,5747 16,2921 2,91726 9,74 29,16
Total 1697 15,7908 16,4797 2,93307 9,74 29,16
Urban 663 16,6142 17,4326 3,23706 10,60 30,49
Masculin Rural 660 16,0103 16,9075 3,21204 8,72 32,15
Total 1323 16,2634 17,1707 3,23407 8,72 32,15
9 ani
Urban 633 16,3677 16,9238 3,08818 11,56 30,08
Feminin Rural 635 15,6312 16,3860 3,01788 10,22 30,41
Total 1268 15,9900 16,6545 3,06380 10,22 30,41

La copiii de 7 ani, prevalența supraponderalității este mai mare în rândul fetelor (18,10%)
comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (13,00%). Prevalența obezității la
fete (10,70%) este mai mică comparativ cu prevalența obezității la băieți (14,90%). (grafic nr. 23)

Grafic nr. 23. Prevalența obezității la copiii de 7 ani în funcție de sex


P=0,001

41
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

De asemenea, la copiii de 8 ani, prevalența supraponderalității este ușor mai mare în rândul
fetelor (16,30%) comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (15,20%).
Prevalența obezității la fete (9,0%) este mai mică comparativ cu prevalența obezității la băieți
(13,50%). (grafic nr. 24)

Grafic nr. 24. Prevalența obezității la copiii de 8 ani în funcție de sex


P<0,001

La categoria de vârstă 9 ani, prevalența supraponderalității la fete este de 17,70%, mai mare față
de cea a băieților (15,80%). Prevalența obezității în rândul băieților (14,70%) este semnificativ mai
mare comparativ cu prevalența obezității în rândul fetelor (6,8%). (grafic nr. 25)

Grafic nr. 25. Prevalența obezității la copiii de 9 ani în funcție de sex


P<0,001

În ceea ce privește prevalența obezității și supraponderalității în rândul fetelor,nu se înregistrează


diferențe semnificative statistic între cele două runde ale studiului (p=0,653). (grafic nr. 26)

42
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Grafic nr. 26. Compararea prevalenței obezității la fetele de 8 ani între cele două runde ale
studiului (R3 – 2012/2013 și R4 – 2015/2016)
80.00%
P=0,653
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
normoponderalita supraponderalitat
subponderalitate obezitate
te e
Round 3 5.25% 71.16% 15.35% 8.24%
Round 4 5.50% 69.20% 16.30% 9.00%

Prevalența obezității la băieți înregistrează o scădere semnificativă la grupa de vârstă 8 ani,


scăzând de la 15,03% la 13,50%. De asemenea, prevalența supraponderalității la băieți crește între
cele două runde ale studiului de la 14,71% la 15,20%. (grafic nr. 27)

Grafic nr. 27. Compararea prevalenței obezității la băieții de 8 ani între cele două runde ale
studiului (R3 – 2012/2013 și R4 – 2015/2016)
P=0,004

43
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Practicile privind nutriția și activitatea fizică în școli

Dintre cele 207 școli participante la studiu, cele mai multe (116 școli) sunt localizate în mediul rural
(comune/sate), urmate de școlile din orașe mari (56 școli) și cele din orașele mici (31 școli). Cele
mai puține școli participante sunt din suburbii (3 școli), probabil deoarece mediul suburban nu
este definit. La una dintre școli datele privind localizarea nu au fost completate. (grafic nr.28)

Grafic nr. 28. Structura școlilor în funcție de localizare

În ceea ce privește facilitățile pe care școlile le oferă elevilor privind activitatea fizică, aproape
toate școlile dețin terenuri de sport, existând totuși cinci școli (două din orașe mari și trei din
mediul rural) care nu dețin teren de sport.
Situația privind sălile de gimnastică este mai precară, mai ales în mediul rural. Dacă școlile din
orașele mari dețin în proporție de 89,3% săli de gimnastică, iar cele din orașele mici în proporție de
93,5%, școlile din mediul rural dețin săli de gimnastică în proporție de 56,9% (p<0,001).
Prezența orelor de educație fizică în curricula este declarată pentru toate școlile participante (este
cunoscut faptul că educația fizică este materie obligatorie în curricula școlară).
Copiii au permisiunea de a utiliza terenul de sport pentru activități fizice în condiții meteorologice
extreme (ploaie, zăpadă, vânt, caniculă) într-un sfert până la o treime din școlile participante la
studiu, fără diferențe semnificative în funcție de localizare (p=0,460). De asemenea, nu se
înregistrează diferențe semnificative în funcție de localizare în ceea ce privește permisiunea
copiilor de a utiliza terenul de sport în afara orelor de joacă (p=0,549), aceasta variind între două
treimi în suburbii și în mediul rural și trei sferturi în orașe.
Utilizarea sălilor de gimnastică în afara orelor de clasă nu este permisă în 71,8% din școlile din
mediul rural, 58,1% din orașele mici și 72,2% din orașele mari.
Aproximativ jumătate dintre școlile participante la studiu au organizat activități fizice și sportive
cel puțin o dată pe săptămână pentru copiii claselor primare, fie pentru toate clasele, fie pentru o
parte dintre acestea. De asemenea, nu se înregistrează diferențe semnificative în funcție de
localizare în ceea ce privește organizarea activităților fizice (p=0,483).

44
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

La aceste activități participă mai mult de jumătate dintre copii în două treimi dintre școlile care
organizează acest tip de activități. Nu se înregistrează diferențe semnificative în funcție de
localizare în ceea ce privește participarea la activitățile organizate (p=0,324). (tabel nr. 23)

Tabel nr. 23. Facilitățile școlilor privind activitatea fizică în funcție de localizare
Localizare
Facilitate Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat P value
Teren de sport
Da 54 (96,4%) 31 (100%) 3 (100%) 113 (97,4%)
Nu 2 (3,6%) 0 (0%) 0 (0%) 3 (2,6%) 0,761
Sală de sport
Da 50 (89,3%) 29 (93,5%) 1 (33,3%) 66 (56,9%)
Nu 6 (10,7%) 2 (6,5%) 2 (66,7%) 49 (42,2%) < 0,001
Ore de educație fizică în curriculă
Da, pentru toate -
clasele 56 (100%) 31 (100%) 3 (100%) 116 (100%)
Condiții meteorologice extreme
Da 21 (37,5%) 8 (26,7%) 1 (33,3%) 30 (25,9%)
Nu 35 (62,5%) 20 (66,7%) 2 (66,7%) 79 (68,1%) 0,460
Lipsă 0 (0%) 2 (6,7%) 0 (0%) 7 (6,0%)
Utilizarea terenului de sport
Da 42 (75,0%) 23 (74,2%) 2 (66,7%) 75 (65,2%)
Nu 14 (25,0%) 8 (25,8%) 1 (33,3%) 40 (34,8%) 0,549
Utilizarea sălii de sport
Da 15 (27,8%) 10 (32,3%) 0 (0%) 20 (18,2%)
Nu 39 (72,2%) 18 (58,1%) 3 (100%) 79 (71,8%) 0,113
Lipsă 0 (0%) 3 (9,7%) 0 (0%) 11 (10,0%)
Desfășurarea activităților fizice
Toate clasele 20 (35,7%) 16 (53,3%) 1 (33,3%) 49 (42,2%)
O parte 8 (14,3%) 4 (13,3%) 0 (0%) 17 (14,7%) 0,483
Nu 25 (44,6%) 8 (26,7%) 2 (66,7%) 49 (42,2%)
Lipsă 3 (5,4%) 2 (6,7%) 0 (0%) 1 (0,9%)
Participare la activități fizice
>jumatate din copii 23 (67,6%) 16 (66,7%) 1 (50,0%) 52 (68,4%)
<= jumatate din copii 7 (20,6%) 5 (20,8%) 0 (0%) 15 (19,7%) 0,324
Nu sau <un sfert din 1 (2,9%) 1 (4,2%) 1 (50,0%) 3 (3,9%)
copii
Lipsă 3 (8,8%) 2 (8,3%) 0 (0%) 6 (7,9%)

Prevederile curriculare includ lecții de educație fizică având durata medie de 100 minute
săptămânal, fără a se înregistra diferențe în funcție de localizarea școlilor. (tabel nr. 24)

45
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Tabel nr. 24. Prevederile curriculare privind durata activităților fizice în școală
Clasa Localizare
Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat P value
Clasa 1 (M±SD) 99,64±15,13 97,59±12,14 96,67±5,77 100,35±17,53 0,263
Clasa 2 (M±SD) 100,78±14,67 98,40±12,80 95,00±7,07 100,34±18,03 0,189
Transportul copiilor cu autobuzul școlar se face pentru toți copiii în mai mult de jumătate din
școlile din mediul rural. Se înregistrează o diferență semnificativă în ceea ce privește transportul
copiilor cu autobuzul școlar în funcție de localizarea școlii (p<0,001).
Percepția reprezentanților școlilor privind gradul de siguranță al drumului de la/către școală
pentru mersul pe jos sau cu bicicleta nu diferă semnificativ în funcție de localizarea școlii
(p=0,895). (tabel nr. 25)

Tabel nr. 25. Facilitățile școlilor privind transportul școlar în funcție de localizare
Localizare
Facilitate Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat P value
Transportul copiilor cu autobuzul școlar
Da, pentru toți copiii 5 (9,3%) 8 (25,8%) 1 (33,3%) 60 (52,2%)
Doar pentru anumite 1 (1,9%) 0 (0%) 0 (0%) 3 (2,6%)
clase
Doar pentru copiii din 5 (9,3%) 4 (12,9%) 0 (0%) 5 (4,3%)
mediul rural < 0,001
Doar pentru copiii care 6 (11,1%) 2 (6,5%) 2 (66,7%) 31 (27,0%)
locuiesc departe
Nu 37 (68,5%) 15 (48,4%) 0 (0%) 13 (11,3%)
Lipsă 0 (0%) 2 (6,5%) 0 (0%) 3 (2,6%)
Gradul de siguranță al drumului pentru mersul pe jos sau cu bicicleta
1 Extrem de sigur 5 (9,8%) 2 (6,7%) 0 (0%) 17 (15,2%)
2 10 (19,6%) 7 (23,3%) 0 (0%) 25 (22,3%)
3 8 (15,7%) 4 (13,3%) 1 (33,3%) 14 (12,5%)
4 5 (9,8%) 0 (0%) 1 (33,3%) 9 (8,0%)
5 10 (19,6%) 8 (26,7%) 0 (0%) 19 (17,0%)
6 5 (9,8%) 2 (6,7%) 1 (33,3%) 7 (6,2%) 0,895
7 2 (3,9%) 1 (3,3%) 0 (0%) 4 (3,6%)
8 5 (9,8%) 4 (13,3%) 0 (0%) 9 (8,0%)
9 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 2 (1,8%)
10 Extrem de nesigur 1 (2,0%) 2 (6,7%) 0 (0%) 6 (5,4%)

Siguranța drumului pe care elevii îl parcurg de la/către școală este percepută ca fiind mai mare în
orașele mici și în suburbii și cea mai scăzută în mediul rural. (grafic nr. 29)

46
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Grafic nr. 29. Gradul de siguranță a drumului de la/către școală în funcție de localizare

P=0,789

O mare parte dintre școlile participante la studiu cuprind în curricula școlară educație pentru
nutriție (ca materie de sine stătătoare sau lecții incluse în curricula altor materii – educație pentru
sănătate, biologie etc.).
Doar 7,1% dintre școlile din orașele mari, 3,2% din orașele mici și 2,6% din mediul rural au cantine
școlare.

Mai mult de jumătate dintre școlile din orașele mari și 40% din orașele mici au magazine de unde
pot fi cumpărate alimente sau băuturi și doar 12,1% dintre școlile din mediul rural (p<0,001).
Aproximativ 80% dintre școli interzic publicitatea și marketing-ul privind alimentele hipercalorice și
sărace în nutrienți care ar putea submina promovarea dietei sănătoase, echilibrate. (tabel nr. 26)

Tabel nr. 26. Facilitățile școlilor privind alimentația în funcție de localizare


Localizare
Facilitate Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat P value
Educație nutrițională
Da 43 (76,8%) 29 (93,5%) 2 (66,7%) 99 (85,3%)
Nu 10 (17,9%) 2 (6,5%) 1 (33,3%) 15 (12,9%) 0,353
Lipsă 3 (5,4%) 0 (0%) 0 (0%) 2 (1,7%)
Cantină
Da 4 (7,1%) 1 (3,2%) 0 (0%) 3 (2,6%)
Nu 52 (92,9%) 30 (96,8%) 3 (100%) 113 (97,4%) 0,518
Bufet
Da 28 (51,9%) 12 (40,0%) 2 (66,7%) 14 (12,1%)
Nu 26 (48,1%) 18 (60,0%) 1 (33,3%) 100 (86,2%) <0,001
Lipsă 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 2 (1,7%)
Automate alimente/băuturi
Da 8 (14,3%) 1 (3,2%) 0 (0%) 7 (6,0%)
Nu 47 (83,9%) 30 (96,8%) 3 (100%) 109 (94,0%) 0,254
Lipsă 1 (1,8%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
Interzicerea reclamelor la alimente/băuturi nesanogene
Da 45 (80,4%) 23 (74,2%) 3 (100%) 92 (79,3%)
Nu 11 (19,6%) 7 (22,6%) 0 (0%) 23 (19,8%) 0,784
Lipsă 0 (0%) 1 (3,2%) 0 (0%) 1 (0,9%)
Accesul elevilor la diverse tipuri de băuturi este semnificativ mai mare în cazul școlilor din mediul
urban. Contrar prevederilor legale, elevii au acces la băuturi cu adaos de zahăr, de asemenea mai
ales în mediul urban. (tabel nr. 27)
47
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Tabel nr. 27. Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la băuturi în funcție de localizarea școlilor
Localizare
Facilitate Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat P value
Apă
Gratis 40 22 2 86
Cu plată 13 7 1 4 0,020
Nu sunt disponibile 5 2 0 18
Ceai
Gratis 1 0 0 1
Cu plată 16 8 2 10 0,021
Nu sunt disponibile 26 14 1 62
Suc de fructe fără adaos de zahăr
Gratis 0 0 0 0
Cu plată 8 1 1 4 0,043
Nu sunt disponibile 31 21 2 67
Băuturi neacidulate cu adaos de zahăr
Gratis 0 0 0 2
Cu plată 16 9 2 10 0,005
Nu sunt disponibile 32 17 1 67
Băuturi acidulate cu adaos de zahăr
Gratis 0 0 0 0
Cu plată 18 7 1 7 <0,001
Nu sunt disponibile 33 19 1 70
Lapte aromat cu adaos de zahăr
Gratis 0 1 0 0
Cu plată 3 0 0 3 0,203
Nu sunt disponibile 42 22 2 72
Băuturi calde cu adaos de zahăr (cacao, ceai, lapte)
Gratis 0 0 0 0
Cu plată 14 4 1 6 0,002
Nu sunt disponibile 35 19 1 70
Lactate
Gratis 45 28 2 96
Cu plată 2 0 0 2 0,504
Nu sunt disponibile 3 3 1 9
Alte băuturi cu îndulcitori
Gratis 1 0 0 1
Cu plată 10 3 1 6 0,046
Nu sunt disponibile 38 19 2 69
Băuturi energizante
Gratis 0 0 0 0
Cu plată 1 1 0 2 0,392
Nu sunt disponibile 46 22 2 75

48
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Unele dintre școli oferă elevilor accesul la unele alimente atât gratis cât și cu plată, iar cele mai
multe alimente nu sunt disponibile. Aproximativ jumătate dintre școli, respectiv 45,8%, oferă acces
gratuit la fructe.
Deși legislația interzice comercializarea alimentelor care pot avea consecințe nefaste asupra
sănătății (Legea 123/2008, Ordin nr. 1563/2008), există un număr important de școli în incinta
cărora elevii au acces la gustări dulci și sărate.
Disponibilitatea acestora este semnificativ mai mare în mediul urban. (tabel nr. 28)

Tabel nr. 28. Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la alimente în funcție de localizarea
școlilor
Localizare
Facilitate Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat P value
Fructe proaspete
Gratis 31 13 2 49
Cu plată 3 2 0 4 0,801
Nu sunt disponibile 18 12 1 40
Legume
Gratis 0 0 0 0
Cu plată 1 0 0 3 0,604
Nu sunt disponibile 41 22 3 72
Gustări dulci
Gratis 0 0 0 3
Cu plată 24 11 2 8 <0,001
Nu sunt disponibile 26 15 1 66
Înghețată
Gratis 0 0 0 0
Cu plată 7 6 0 4 0,052
Nu sunt disponibile 33 18 1 70
Gustări sărate
Gratis 0 1 0 1
Cu plată 18 9 2 8 <0,001
Nu sunt disponibile 31 16 1 68

Cele mai multe formulare ale școlilor au fost completate de către directori (78,74%), iar 14,98% de
către un cadru didactic. (grafic nr. 30)
Grafic nr. 30. Funcția persoanelor care au completat formularele școlilor

49
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Caracteristici demografice ale copiilor


Eșantionul studiului a inclus 50,4% copii din mediul rural, iar 50,6% sunt de sex masculin,
distribuția copiilor în funcție de sex și mediul de rezidență fiind omogenă.
Dintre cei 7242 copii incluși în analiză, 16% sunt de 7 ani, 48,2% sunt de 8 ani și 35,8% sunt de 9
ani.

Antecedente personale și heredo-colaterale ale copiilor


Datele privind familia au fost completate majoritar de mame, însă se remarcă tendința completării
formularului de către părintele de același sex cu copilul, precum și implicarea mai mare a tatălui în
mediul urban.
Peste 90% dintre copiii incluși în cercetare au fost născuți la termen (la 37 săptămâni sau după 37
săptămâni de graviditate), iar aproape 7% dintre părinți afirmă nasterea prematură a copiilor lor.
Alăptarea copiilor este mai frecventă în mediul urban, cu medie a duratei alăptării semnificativ mai
mare.
În ceea ce privește antecedentele heredo-colaterale, prevalența declarată a hipertensiunii
arteriale în familiile copiilor este de 22,42%, pentru diabetul zaharat este 12,4%, iar pentru
hipercolesterolemie de 17,18%. Părinții din mediul urban declară într-o proporție semnificativ mai
mare că au în familie cel puțin un membru cu hipertensiune arterială, diabet zaharat sau
hipercolesterolemie față de cei din mediul rural.

Activitatea fizică a copiilor


Băieții sunt în proporție mai mare membrii ai unui club sportiv sau de dans, de asemenea copiii din
mediul urban, pe fondul unei accesibilități crescute la cluburile sportive, sunt într-o proporție mai
mare membri ai acestora.
Mijloacele de transport utilizate pentru transportul copiilor de la/până la școală diferă semnificativ
în funcție de mediul de rezidență, copiii din mediul rural mergând într-o proporție mai mare pe jos
sau cu bicicleta. Distanțele de la/până la școală sunt semnificativ mai mari în mediul rural.
Peste 40% dintre copiii din mediul rural se joacă activ/în forță mai mult de 3 ore în fiecare dintre
zilele săptămânii, iar alți 40% se joacă în jur de 2 ore zilnic. Astfel, copiii din mediul rural fac
activitate fizică prin joc semnificativ cu o frecvență mai mare comparativ cu cei din urban. Băieții
se joacă activ/în forță un număr mai mare de ore în timpul săptămânii.
La sfârșit de săptămână, peste 80% dintre copii se joacă activ/în forță 3 ore sau mai mult zilnic. Se
remarcă o diferență semnifictivă statistic în funcție de sex și la sfârșitul săptămânii, băieții jucându-
se un număr mai mare de ore.
De asemenea, frecvența copiilor din mediul rural care desfășoară activități de joacă activă/în forță
un interval de timp mare zilnic la sfârșitul săptămânii este semnificativ mai mare comparativ cu
frecvența copiilor din mediul urban care se joacă activ/în forță un interval mare de timp.
Media numărului de ore petrecute de copiii din mediul urban utilizând dispozitivele electronice și
televizorul este de 2,81±1,62 ore/zi la sfârșitul săptămânii și 1,83±1,10 ore/zi în timpul săptămânii,
iar copiii din mediul rural petrec mai mult timp utilizând dispozitivele electronice și televizorul.

50
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

Băieții petrec semnificativ mai multe ore la clubul de sport/dans, dar utilizează semnificativ mai
mult timp dispozitivele electronice și televizorul, atât în timpul săptămânii, cât și la sfârșitul
săptămânii.
Indicele de masă corporală al copilului, precum și circumferința taliei se corelează pozitiv
semnificativ statistic cu indicele de masă corporală al ambilor părinți și cu durata de utilizare a
dispozitivelor electronice, atât în timpul săptămânii, cât și la sfârșitul săptămânii.

Comportamentele alimentare ale copiilor


În ziua realizării măsurătorilor, doar 76,62% dintre copii declară că au luat micul dejun.
În cadrul eșantionului studiat nu se remarcă o diferență semnificativă statistic în ceea ce privește
frecvența micului dejun în funcție de sex și în funcție de grupa de vârstă.
Copiii din mediul urban au un comportament semnificativ mai sănătos în ceea ce privește micul
dejun.
În ceea ce privește comportamentele sănătoase privind alimentația, fetele consumă cu o frecvență
semnificativ statistic mai mare fructe și legume exceptând cartofii.
Dacă ne referim la comportamentele nesanogene, băieții consumă semnificativ statistic mai
frecvent gustări sărate (popcorn, chipsuri, alune etc.) și alimente de genul pizza, hamburger,
cartofi prăjiți, mezeluri.
Copiii din mediul rural consumă cu o frecvență semnificativ mai mare legume exceptând cartofii,
suc de fructe 100%, băuturi răcoritoare cu zahăr (p<0,001), lapte aromat, băuturi răcoritoare
dietetice, lapte integral, brânză, alte lactate, carne, pește, gustări sărate (chipsuri, alune, popcorn
etc.), gustări dulci (bomboane, ciocolată) (p<0,001), dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, etc.) și
alimente ca pizza, hamburgeri, mezeluri, cartofi prăjiți. Copiii din mediul urban consumă cu o
frecvență semnificativ mai mare fructe.
Opinia familiei privind statusul ponderal al copiilor diferă semnificativ în funcție de vârsta copilului,
percepția părinților cu vârstă mai mare fiind că au copii cu greutate mai mare. Opinia familiei
privind statusul ponderal al copiilor nu diferă semnificativ în funcție de sexul copilului. Părinții din
mediul rural își percep copiii ca fiind mai slabi, spre deosebire de cei din mediul urban care
consideră într-o proporție mai mare că au copii supraponderali.

Caracteristici antropometrice ale copiilor


Caracteristicile antropometrice măsurate în cadrul studiului includ înălțimea, greutatea,
circumferința șoldurilor și circumferința taliei. Se constată că toate măsurătorile antropometrice
analizate înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta și că toate valorile medii
sunt mai mari pentru băieți.
La copiii de 7 ani, prevalența supraponderalității este mai mare în rândul fetelor (18,10%)
comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (13,00%). Prevalența obezității la
fete (10,70%) este mai mică comparativ cu prevalența obezității la băieți (14,90%).
De asemenea, la copiii de 8 ani, prevalența supraponderalității este ușor mai mare în rândul
fetelor (16,30%) comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (15,20%).
Prevalența obezității la fete (9,0%) este mai mică comparativ cu prevalența obezității la băieți
(13,50%).

51
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

La categoria de vârstă 9 ani, prevalența supraponderalității la fete este de 17,70%, mai mare față
de cea a băieților (15,80%). Prevalența obezității în rândul băieților (14,70%) este semnificativ mai
mare comparativ cu prevalența obezității în rândul fetelor (6,8%).

În ceea ce privește prevalența obezității și supraponderalității în rândul fetelor,nu se înregistrează


diferențe semnificative statistic între cele două etape ale studiului (p=0,653).
Prevalența obezității la băieți înregistrează o scădere semnificativă la grupa de vârstă 8 ani,
scăzând de la 15,03% la 13,50%. De asemenea, prevalența supraponderalității la băieți crește între
cele două etape ale studiului de la 14,71% la 15,20%.

Practicile privind nutriția și activitatea fizică în școli


Dintre cele 207 școli participante la studiu, cele mai multe (116 școli) sunt localizate în mediul rural
(comune/sate), urmate de școlile din orașe mari (56 școli) și cele din orașele mici (31 școli).
În ceea ce privește facilitățile pe care școlile le oferă elevilor privind activitatea fizică, aproape
toate școlile dețin terenuri de sport, existând totuși cinci școli (două din orașe mari și trei din
mediul rural) care nu dețin teren de sport.
Situația privind sălile de gimnastică este mai precară, mai ales în mediul rural. Dacă școlile din
orașele mari dețin în proporție de 89,3% săli de gimnastică, iar cele din orașele mici în proporție de
93,5%, școlile din mediul rural dețin săli de gimnastică în proporție de 56,9%.
Prezența orelor de educație fizică în curricula este declarată pentru toate școlile participante (este
cunoscut faptul că educația fizică este materie obligatorie în curricula școlară).
O mare parte dintre școlile participante la studiu cuprind în curricula școlară educație pentru
nutriție (ca materie de sine stătătoare sau lecții incluse în curricula altor materii – educație pentru
sănătate, biologie etc.).
Doar 7,1% dintre școlile din orașele mari, 3,2% din orașele mici și 2,6% din mediul rural au cantine
școlare.
Mai mult de jumătate dintre școlile din orașele mari și 40% din orașele mici au magazine de unde
pot fi cumpărate alimente sau băuturi și doar 12,1% dintre școlile din mediul rural.
Aproximativ 80% dintre școli interzic publicitatea și marketing-ul privind alimentele hipercalorice și
sărace în nutrienți care ar putea submina promovarea dietei sănătoase, echilibrate.
Accesul elevilor la diverse tipuri de băuturi este semnificativ mai mare în cazul școlilor din mediul
urban. Contrar prevederilor legale, elevii au acces la băuturi cu adaos de zahăr, de asemenea mai
ales în mediul urban.
Unele dintre școli oferă elevilor accesul la unele alimente atât gratis cât și cu plată, iar cele mai
multe alimente nu sunt disponibile. Aproximativ jumătate dintre școli, respectiv 45,8%, oferă acces
gratuit la fructe.

52
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

BIBLIOGRAFIE

1. A strategy for Europe on nutrition, overweight and obesity-related health issues. Brussels,
European Commission, 2015
2. Africa JA, Newton KP, Schwimmer JB. Lifestyle interventions including nutrition, exercise,
and supplements for nonalcoholic fatty liver disease in children. Dig Dis Sci.
2016;61(5):1375–1386.
3. Bacha F, Gidding SS. Cardiac abnormalities in youth with obesity and type 2 diabetes. Curr
Diab Rep. 2016;16(7):62. doi: 10.1007/s11892-016-0750-6.
4. Basic texts on food hygiene – third edition. Rome, Codex Alimentarius Commission, 2003.
5. Bass R, Eneli I. Severe childhood obesity: an under-recognized and growing health problem.
Postgrad Med J. 2015;91(1081):639-45. doi: 10.1136/postgradmedj-2014-133033.
6. Beck AR. Psychosocial aspects of obesity. NASN Sch Nurse. 2016;31(1):23–27.
7. Branca F, Nikogosian H, Lobstein, T, eds. The challenge of obesity in the WHO European
Region and the strategies for response. Copenhagen, World Health Organization Regional
Office for Europe, 2007
8. Cole TJ et al. Body mass index cut offs to define thinness in children and adolescents:
international survey. British Medical Journal, 2007, 335:194.
9. Cole TJ et al. Establishing a standard definition for child overweight and obesity worldwide:
international survey. British Medical Journal, 2000, 320:1240–1243.
10. Cote AT, Harris KC, Panagiotopoulos C, et al. Childhood obesity and cardiovascular
dysfunction. J Am Coll Cardiol. 2013;62(15):1309–1319.
11. Currie C et al., eds. Health Behaviour in School-Aged Children: a WHO cross-national study.
Research protocol for the 2001/2002 survey. Edinburgh, University of Edinburgh, 2002.
12. de Onis M et al. Measurement and standardization protocols for anthropometry used in
the construction of a new international growth reference. Food and Nutrition Bulletin,
2004, 25:S27-S36.
13. de Onis M, Wijnhoven TMA, Onyango AW. Worldwide practices in child growth monitoring.
Journal of Pediatrics, 2004, 144:461–465.
14. Diet, nutrition and the prevention of chronic diseases. Report of a joint WHO/FAO expert
consultation. Geneva, World Health Organization, 2003 (WHO Technical Report Series, No.
916) (http://whqlibdoc.who.int/trs/WHO_TRS_916.pdf).
15. Dietz WH. Health consequences of obesity in youth: childhood predictors of adult disease.
Pediatrics, 1998, 101:518–525.
16. Elmadfa I et al. eds. European nutrition and health report 2004. Basel, Karger, 2005.
17. European Charter on Counteracting Obesity. Copenhagen, WHO Regional Office for
Europe, 2006
18. European Opinion Research Group. Special Eurobarometer: physical activity. Brussels,
Commission of the European Communities, 2003.
19. Freedman DS et al. The relation of overweight to cardiovascular risk factors among children
and adolescents: the Bogalusa Heart Study. Pediatrics, 1999, 103:1175–1182.
20. Gaining health. The European Strategy for the Prevention and Control of
Noncommunicable Diseases. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2006
(document EUR/RC56/8, http://www.euro.who.int/Document/RC56/edoc08.pdf).

53
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

21. Global strategy on diet, physical activity and health. Geneva, World Health Organization,
2004 (http://whqlibdoc.who.int/publications/2004/9241592222_eng.pdf).
22. Goran MI et al. Prediction of intra-abdominal and subcutaneous abdominal adipose tissue
in healthy pre-pubertal children. International Journal of Obesity and Related Metabolic
Disorders, 1998, 22:549–558.
23. Gordon-Larsen P, The NS, Adair LS. Longitudinal trends in obesity in the United States from
adolescence to the third decade of life. Obesity. 2010;18(9):1801-–804.
24. Halfon N, Kandyce L, Slusser W. Associations between obesity and comorbid mental health,
developmental, and physical health conditions in a nationally representative sample of US
children aged 10 to 17. Academic Pediatrics. 2013;13.1:6–13.
25. International ethical guidelines for biomedical research involving human subjects. Geneva,
Council for International Organizations of Medical Sciences/World Health Organization,
1993.
26. Janssen I et al. Utility of childhood BMI in the prediction of adulthood disease: comparison
of national and international references. Obesity Research, 2005, 13:1106–1115.
27. Jensen MD, Ryan DH, Apovian CM, et al, for the American College of Cardiology/American
Heart Association Task Force on Practice Guidelines; Obesity Society. 2013 AHA/ACC/TOS
guideline for the management of overweight and obesity in adults: a report of the
American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice
Guidelines and The Obesity Society. J Am Coll Cardiol. 2014;63(25 Pt B):2985–3023. doi:
10.1016/j.jacc.2013.11.004.
28. Krassas GE, Tzotzas T. Do obese children become obese adults: childhood predictors of
adult disease. Pediatric Endocrinology Reviews, 2004, 1(Suppl. 3):455–459.
29. Legea nr. 123/2008 pentru o alimentatie sanatoasa in unitatile de invatamant
preuniversitar, Monitorul Oficial, Partea I nr. 410 din 02/06/2008
30. Lehingue Y. The European Childhood Obesity Group (ECOG) project: the European
collaborative study on the prevalence of obesity in children. American Journal of Clinical
Nutrition, 1999, 70(Suppl.):166S–168S.
31. Lloyd LJ, Langley-Evans SC, McMullen S. Childhood obesity and risk of the adult metabolic
syndrome: a systematic review. Int J Obes (Lond). 2012;36(1):1–11
32. Lobstein T et al. Obesity in children and young people: a crisis in public health. Obesity
Reviews, 2004, 5(Suppl. 1):4–104.
33. Lohman TG, Roche AF, Martorell R, eds. Anthropometric standardization reference manual.
Champaign, Human Kinetics Books, 1988.
34. Measuring childhood obesity. Guidance to primary care trusts. London, Department of
Health, 2006
35. Medium-Term Strategic Plan 2008–2013 and Proposed Programme Budget 2008–2009.
Geneva, World Health Organization, 2007 (document A/MTSP/2008-2013 and PB/2008-
2009, http://www.who.int/gb/e/e_amtsp.html).
36. Mohanan S, Tapp H, McWilliams A, Dulin M. Obesity and asthma: pathophysiology and
implications for diagnosis and management in primary care. Exp Biol Med (Maywood).
2014;239(11):1531–40.
37. Morrison KM, Shin S, Tarnopolsky M, et al. Association of depression and health related
quality of life with body composition in children and youth with obesity. Journal of
Affective Disorders 2015;172:18–23.

54
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

38. Narang I, Mathew JL. Childhood obesity and obstructive sleep apnea. J Nutr Metab. 2012;
doi: 10.1155/2012/134202.
39. Ordin nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si
scolarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii si
adolescenti,
40. Physical activity and health in Europe: evidence for action. Copenhagen, WHO Regional
Office for Europe, 2006 (http://www.euro.who.int/document/e89490.pdf).
41. Physical status: the use and interpretation of anthropometry. Report of a WHO Expert
Committee. Geneva, World Health Organization, 1995 (WHO Technical Report Series 854).
42. Pollock NK. Childhood obesity, bone development, and cardiometabolic risk factors. Mol
Cell Endocrinol. 2015;410:52-63. doi: 10.1016/j.mce.2015.03.016.
43. Robertson A et al, eds. Food and health in Europe: a new basis for action. Copenhagen,
WHO Regional Office for Europe, 2004 (WHO Regional Publications, European Series, No.
96).
44. Rolland-Cachera MF et al. Adiposity rebound in children: a simple indicator for predicting
obesity. American Journal of Clinical Nutrition, 1994, 39:129–135.
45. Steps to health: a European framework to promote physical activity for health.
Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2007
(http://www.euro.who.int/Document/E90191.pdf).
46. The “Five keys to safer food” manual. Geneva, World Health Organization, 2006
(http://www.who.int/foodsafety/ publications/consumer/manual_keys.pdf).
47. The world health report 2002. Reducing risks, promoting healthy life. Geneva, World
Health Organization, 2002 (http://www.who.int/whr/2002/en/).
48. WHO (2015). European Database on Nutrition, Obesity and Physical Activity (NOPA) [online
database]. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe (http://data.euro.who.int/nopa/
49. WHO child growth standards. Training course on child growth assessment: B, measuring a
child’s growth. Geneva, World Health Organization, 2006.
50. Who European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) - Protocol, Version October
2016
51. Who European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) - Manual of data collection
Procedures, Version October 2016
52. WHO global strategy for food safety: safer food for better health. Geneva, World Health
Organization, 2002 (http://whqlibdoc.who.int/publications/9241545747.pdf).
53. WHO Multicentre Growth Reference Study Protocol. Appendix B. Measurement and
standardization protocols. Geneva, World Health Organization, 1999.
54. WHO Multicentre Growth Reference Study Protocol. Appendix B. Measurement and
standardization protocols. Geneva, World Health Organization, 1999.
55. Wilkinson JR et al. Surveillance and monitoring. Obesity Reviews, 2007, 8(Suppl. 1):23–29.
56. World Health Organization, US Centers for Disease Control and Prevention. 2006 Manual
for conducting the Global School-based Student Health Survey. Geneva, World Health
Organization, 2006

55
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
București 2017