Sunteți pe pagina 1din 2

CERASSELA ANGHEL – PROF. LB.

ENGLEZĂ- ŞCOALA ‚NICOLAE IORGA’ PLOIEŞTI

IMPACTUL TRECERII DE LA CICLUL PRIMAR LA CEL GIMNAZIAL


Managementul clasei

Experienţa de 19 ani în învăţământ, întâi ca învăţătoare, apoi ca profesoară de limbă engleză


la clasele I-VIII mi-a demonstrat importanţa unui bun management al clasei.
O bună organizare începe chiar din prima zi de şcoala. Profesorul îşi cunoaşte noii elevi, dar
este la fel de important ca elevii să cunoască câteva lucruri despre profesor, aşteptările pe care
acesta le are, modul său de lucru, câteva lucruri despre materia predată şi felul cum va fi făcută
evaluarea. Acest lucru contribuie la începerea unei relaţii constructive elev-profesor.

În continuare vreau să vorbesc despre relaţia diriginte-elevi, deoarece un management bun


al clasei înseamnă existenţa unui parteneriat între aceştia. Voi descrie câteva metode pe care le-am
aplicat şi care au avut succes la clasele la care am fost dirigintă:

 La prima oră de dirigenţie, sau la sfârşitul clasei a IV-a, diriginta cere elevilor să răspundă la câteva
întrebări care o vor ajuta să îi cunoască mai bine (materiile care îi plac, cele la care întâmpină
dificultăţi, ce face în timpul liber, dacă are probleme de sănătate sau familiale).

 Elevii vor alege o imagine şi un slogan care să îi reprezinte, să le dea sentimentul de unitate.
Deasemeni, diriginta va propune elevilor realizarea unui ‚caiet al clasei’, un fel de jurnal al
claselor V-VIII care va conţine poze, notarea evenimentelor , rezultatelor la diferite concursuri etc.
 Cutia cu bilete. Elevii mai timizi, care vor să comunice cu diriginta pe calea scrisului, o pot face,
scriind un bileţel sau chiar pot trimite un e-mail la adresa pe care diriginta le-o comunică.

 Regulamentul de ordine interioară şi toate celelalte reguli, sunt reduse la 3 responsabilităţi, uşor
de reţinut:1. să nu îţi faci rău ţie însuţi; 2. să nu faci rău celorlalţi; 3. să nu strici obiecte.

 Vor fi prezentate şi exersate proceduri pentru fiecare sarcină ( intrarea şi ieşirea din clasă, predarea
lucrărilor, aşteptarea profesorului în clasă sau la cabinet, etc. )

 Aprecierea lucrurilor bune şi ignorarea celor rele, care nu sunt foarte importante. Elevul nu trebuie
“prins” că nu a învăţat şi să primească notă mică. I se va da o şansă, să înveţe lecţia sau să îşi facă
tema pentru a doua zi.

 Întărirea încrederii în propria persoană, autoaprecierea, aplicarea gândirii pozitive, încurajarea, în


special după ce se corectează.
 Să fim pozitivi! Să încercăm să eliminăm cuvântul ‘NU’ în loc de ‘nu alergaţi pe hol’, putem
spune ‘mergem pe hol’); atunci când elevii folosesc cuvinte urâte despre un coleg, vor spune 3
lucruri bune şi îşi vor cere scuze.

 Acordarea libertăţii de a alege ( teme pentru acasă, lista temelor la dirigenţie, etc);

 Aplicarea terapiei de şoc (J.J.Rousseau” Fă exact opusul faţă de ceea ce se face de obicei şi vei
proceda aproape întotdeauna corect”).

 Folosirea metodei sandwich-ului( ceva bun - critica - ceva bun)

 Dejucarea problemelor (Otto Eduard Leopold von Bismark – “Cu copiii poţi să faci orice, atâta
timp cât te joci cu ei”);

 Înlocuirea lui POTI/AI PUTEA cu VREI/ AI VREA şi folosirea întrebărilor de tip reflexiv- ‘ce
crezi că ar trebui să...’

Este bine să tinem cont de faptul că lucrurile pe care elevii le apreciază cel mai mult la un
profesor sunt: entuziasmul şi dorinţa de a face o lecţie buna, obiectivitatea şi empatia.

BIBLIOGRAFIE
Canfield Jack, Harold Clive Wells – 100 ways to enhance self concept in the classroom: a handbook for
teachers, counselors, and group leaders, USA, 1994
Ziglar Zig – Putem creste copii buni intr-o lume negativa!, Editura Curtea veche, Bucuresti, 2000
Gray John – Copiii sunt din rai, Editura Vremea, Bucuresti, 2001