Sunteți pe pagina 1din 12

Bune practici în sectorul economiei sociale

TRANSFERUL DE BUNE PRACTICI


A ECONOMIEI SOCIALE ÎN ROMÂNIA

Oana BANU1

Abstract
Articolul de faţă îşi propune să evidenţieze modul în care are loc transferul de bune practici a economiei sociale în
România la nivelul unor organizaţii neguvernamentale din regiunile Sud Muntenia şi Sud Vest Oltenia. În prima parte a
articolului am reliefat factorii care au influenţat dezvoltarea economiei sociale în România, precum şi o serie de precizări
privind dezvoltarea economiei sociale la nivelul sectorului neguvernamental din România. Prima parte a articolului
continuă cu menţionări în ceea ce priveşte terminologia şi utilitatea bunelor practici, precum şi modul în care se poate
realiza transferul de bune practici.Partea a doua a articolului face referire la descrierea şi prezentarea modului în care se
poate realiza transferul de bune practici în cadrul unor proiecte/programe (care vizează integrarea anumitor grupuri
vulnerabile: persoane cu dizabilităţi, romi, femei, tineri în activităţi de economie socială) desfăşurate de către organizaţii
neguvernemantale din regiunile Sud Muntenia şi Sud Vest Oltenia.
Cuvinte-cheie: economie socială, organizaţii neguvernamentale, proiecte, bune practici, transfer

1. Introducere economiei sociale s-a dezvoltat iniţial ca un domeniul


major de intervenţie prin proiecte structurale, iar
Economia socială a luat naştere acum două secole şi a1 subsecvent s-a consolidate ca un model conceptual
avut la bază dorinţa indivizilor de a lupta împotriva sărăciei (Cozarescu, 2012: 133). Economia socială are la bază
şi a altor evenimente neprevăzute, de a se sprijini reciproc reglementarile legislative şi prevederile legale specifice
în situaţii de dificultate şi de a contribui la bunăstarea domeniilor de activitate ale organizaţiilor care activează în
comunităţii prin plasarea şi organizarea operaţiunilor domeniul protecţiei sociale, sănătate, ocuparea forţei de
financiare într-un mod echitabil. muncă, etc. Unul dintre cele mai importante sectoare de
activitate specifice organizaţiilor din domeniul economiei
Economia socială în România înglobează în special
sociale este sectorul serviciilor de interes general
organizaţii neguvernamentale, cooperative, organizaţii
(educaţie, social, formare profesională, ocupare). Acest
mutuale sau de ajutor reciproc.
sector contribuie într-un mod relevant la dezvoltarea
În ultima perioadă, economia socială a devenit un subiect coeziunii şi solidarităţii necesare unei societăţi.
de interes la nivel naţional, deşi este considerat un
concept nou, numărul organizaţiilor neguvernamentale
care activează în domeniul economiei sociale au crescut 2. Dezvoltarea economiei sociale la
considerabil pe parcursul perioadei de tranziţie. Sectorul nivelul organizaţiilor
neguvernamentale
1 Cercetător în cadrul Asociației pentru Dezvoltare și Promo- Unul din principalii factori care au contribuit la dezvoltarea
vare Socio-Economică CATALACTICA, Bucureşti, România. economiei sociale în România este industrializarea din
E-mail: oana.banu10@gmail.com

Anul II – Nr. 2/2012 17


Oana BANU

perioada comunistă. Urbanizarea forţată a condus la ce fac subiectul discuţiei, în raport cu instituţiile publice.
destructurarea relaţiilor sociale din mediul rural cu impact Cel mai adesea, organizaţiile funcţionează ca persoane
asupra capitalului social. Schimbările socio-economice de juridice distincte, dar, în raport cu cadrul juridic şi practică
după revoluţie şi dezindustrializarea în contextul trecerii din România, ca şi din majoritatea ţărilor lumii,
de la economia planificată la economia de piaţă au funcţionarea lor este posibilă şi fără ca ele să aibe
direcţionat spre scăderea locurilor de muncă şi implicit personalitate juridică, caz în care responsabilitatea juridică
creşterea şomajului. Neadecvarea măsurilor de protecţie a acţiunilor realizate se răsfrânge în mod personal asupra
socială la problemele sociale imediate a expus aceste membrilor. (Ghid de bune practici pentru organizaţiile
grupuri vulnerabile la sărăcie. (Ewa Les şi Maria neguvernamentale, 2010)
Jeliazkova, 2007, p.190) Dezvoltarea sectorului neguvernamental a avut loc pe
Economia socială include cooperative, societăţi mutual, fondul unor transformări politice, economice şi sociale din
asociaţii non-profit, fundaţii şi întreprineri sociale, societatea românească, din regiune sau de la nivel
furnizează o gamă largă de bunuri şi servicii în Europa şi european.
generează milioane de locuri de muncă. „ONG-urile pot desfăşura activităţi economice în confor-
Conform Raportului de cercetare privind economia socială mitate cu scopul principal al organizaţiei. Excepţie fac or-
în România din perspectivă europeană comparată reali- ganizaţiile de utilitate publică, care pot desfăşura activităţi
zată în cadrul proiectului „Economia socială – Model ino- economice, dar numai atât timp cât activităţile economice
vator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor care nu au legătură cu activităţile de utilitate publică nu
defavorizate”, Bucureşti, MMFPS 2010, economia socială constituie principala activitate a organizaţiei de utilitate
poate funcţiona sub următorarele forme de organizare: publică şi se află sub ponderea de 50% din totalul venitu-
 Organizaţii voluntare (deseori ataşate unui cult rilor nonprofit. Desfăşurarea de activităţi în afara scopului
religios şi furnizează servicii); este posibilă numai prin societăţi comerciale având ca
asociaţi unici ONG- urile. Profitul realizat (cu excepţia
 Grupurile de întrajutorare ale cetăţenilor (fac referire celui reinvestit) se utilizează pentru realizarea scopului
la noi modalităţi de muncă şi de incluziune socială în ONG- ului.” (Cace, Arpinte, Scoican, 2010, p.53.).
funcţie de disponibilitatea resurselor locale);
Procesul de trecere la o economie de piaţă a avut un rol
 Structuri publice sociale (incubatoare); determinant în dezvoltarea sectorului neguvernamental
 Organzaţii cooperatiste (întreprinderi ale comunităţii din România. Organizaţiile neguvernamentale au devenit
care promovează în comunitate interese specifice agenţi ai pieţei libere producând şi schimbând bunuri şi
servicii, operând cu costuri şi pe baza unor balanţe finan-
unor grupuri);
ciare, reprezentând şi o ofertă de angajare pentru mulţi
 Noi forme de organizaţii nonprofit (implicate în furni- cetăţeni.
zarea serviciilor publice şi desfăşoară activităţi co- ONG-urile sunt orientate spre realizarea anumitor scopuri
merciale de susţinere financiară a serviciilor oferite): şi obiective. Dezvoltarea parteneriatului public-privat şi a
 Fundaţii de caritate, asociaţii şi fundaţii (care deţin formulelor de management a favorizat dezvoltare
entităţi comerciale, care au scopul de a contribui la sectorului organizaţiilor neguvernamentale. Aceşti factori
mărirea veniturilor pentru beneficii publice). pot influenţa procesul de reformă a guvernării şi a
administraţiei publice prin adaptarea unor tehnici şi
Organizaţiile neguvernamentale sunt structuri metode inspirate de managementul organizaţiilor private
instituţionalizate de natura privată care pot activa fie ca la managementul organizaţiilor publice, pentru a câştiga
grupuri informale, fie ca persoane juridice, şi care sunt un plus de eficienţă, transparenţă şi responsabilitate în
independente în raport cu orice autoritate publică. oferta şi gestionarea politicilor publice (Cace, Nicolăescu,
Din punct de vedere juridic, în România, organizaţiile ne- Scoican, 2010a, p.64, 65).
guvernementale pot exista sub trei forme: asociaţie, O entitate a economiei sociale este considerată o
fundaţie, federaţie. În general, entităţile tipice pentru sfera organizaţie neguvernamentală dacă îndeplineşte
organizaţiilor neguvernamentale sunt asociaţiile şi funda- următoarele condiţii:
ţiile. Reglementarea-cadru a acestora evită să le desem-  dacă este o organizaţie independentă faţă de guvern
neze generic, dar ele se regăsesc ulterior fie explicit, fie (ONG);
implicit prin recunoaşterea caracteristicilor lor principale în
 dacă este nonprofit - să nu ţintească spre un profit
alte acte normative care se referă la organizaţii negu-
folosit în scopuri personale;
vernamentale (Cace, Nicolăescu, Scoican, 2010a, p.65).
 dacă este înfiinţată, organizată sau operată de o
La nivel naţional, sintagma generic utilizată de „organizaţii iniţiativă privată pentru a asigura compensarea
neguvernamentale” (sau ONG) poziţionează organizaţiile absenţei interesului politic;

18 REVISTA EUROPEANĂ DE ECONOMIE SOCIALĂ


Transferul de bune practici a economiei sociale în România

 dacă este voluntară - toată lumea ar trebui să aibă colaborare permanentă între instituţii, se pot produce
dreptul să participe ca voluntar; schimbării organizaţionale în domeniul inovării, învăţării,
prin schimb de experienţă sau transfer de bune practici.
 dacă operează sub o evidenţă care defineşte clar
operaţiunile sale şi structura administrativă; Bunele practici într- un anumit domeniu contribuie la
îmbunătăţirea standardelor specifice domeniului respectiv.
 dacă asigură, menţine şi promovează valorile
Bunele practici furnizează modele noi de practici care însă
democratice;
respectă standardele ce defines minimul acceptabil/admis
 dacă asigură, menţine şi promovează autonomia de în ceea ce priveşte calitatea serviciilor în domeniul
a- şi alege operaţiunile şi finanţarea. respectiv.
Aceste caracteristici analitice trebuie să fie prezente de- a După Perin (2003), în managementul cunoaşterii există
lungul întregii existenţe a entităţii care doreşte să fie două tendinţe cu privire la modul în care o anumită
clasificată drept organizaţie neguvernamentală (Cace, intervenţie socială ar putea fi desemnată şi promovată ca
Nicoalescu, Anton, Rotaru, 2011, p.86, 87). bună practică:
Organizaţiile neguvernamentale sunt active în orice  există cercetători care susţin faptul că nu este legitim
domeniu în care se manifesta nevoia societăţii: educaţie, să promovezi o practică socială ca fiind un model de
ştiinţă, cercetare, cultură, protecţie socială, minorităţi, „bună practică” până când respectiva intervenţie nu a
drepturile omului, protecţia mediului, protecţia copilului, fost evaluată ca fiind de succes în contexte şi situaţii
etc. (Ghid de bune practici pentru organizaţiile diferite; această tendinţă impune un standard
neguvernamentale, 2010). metodologic înalt în schimbul de bune practici, implică
Conform precizărilor făcute în Ghidul de bune practici costuri ridicate şi necesită o perioadă de validare mai
pentru organizaţiile neguvernamentale, elaborat în cadrul îndelungată;
proiectului „Practice Good Practice” în reliefarea  raportându-ne la celălalt curent de gândire, dată fiind
practicilor pozitive definitorii organizaţiilor presiunea care se exercită asupra practicienilor şi a
guvernamentale, se face referire la : principiile de factorilor de decizie în rezolvarea unor probleme
guvernare, management, resurse umane, resurse sociale, nu se poate aştepta apariţia „răspunsului
finaciare, oferta de servicii, relaţii externe. perfect” sau a „dovezii definitive” privind succesul
Principiul fundamental al unei organizaţii unei practici sociale ca urmare a unui demers de
neguvernamentale se referă la scopul definitoriu al evaluare aprofundată a acesteia. Faptul de a nu fi fost
serviciului oferit societăţii în ansamblu. În felul acesta, supusă unui demers de evaluare nu înseamnă că
fiecare organizaţie neguvernamentală din societatea civilă practica respectivă nu a fost utilă; conform
are rolul de a oferi sprijin adecvat, de a influenţa susţinătorilor acestei tendinţe, deciziile se adoptă
guvernele, organizaţiile şi corporaţiile internaţionale, de a adesea pe baza informaţiilor incomplete şi/sau
colecta fonduri, de a educa publicul, de a repartiza imperfecte, iar a avea informaţii furnizate în timp util,
resursele şi de a reprezenta membrii, beneficiarii, fie şi în condiţii de imperfecţiune, este mult mai
donatorii şi actorii cei mai importanţi din comunitate. Prin folositor decât a nu avea nicio informaţie. (Cace,
realizarea acestui rol extins, o organizaţie Nicolaescu, Scoican, 2010b, p.118).
neguvernamentală va atinge obiective publice sau va Transferul de bune practici are ca obiectiv transmitera la
contribui la capitalul social al comunităţii, promovând în nivelul parteneriatelor sociale naţionale a bunelor practici
acelaşi timp o cauză ce îi asigură continuitatea în acţiunile din alte ţări membre ale Uniunii Europene în domeniul
sale. Responsabilitatea fundamentală a unei organizaţii economiei sociale, prin organizarea de seminarii, mese
neguvernamentale este de a-şi coordona acţiunile într-un rotunde şi simpozioane, schimb de bune practici, vizite de
mod neconflictual pentru a nu afecta oamenii, comunităţile documentare, redactarea şi publicarea unui manual de
şi resursele naturale utilizate (Cace, Nicolaescu, Anton, bune practici. Rezultatul aşteptat face referire la transferul
Rotaru, 2011, p.82). de experienţe, capacităţi şi bune practici în cadrul
organizaţiilor neguvernamentale provenind din contexte
3. Transferul de bune practici în cadrul socio-culturale diferite. (Integrat – resurse pentru femeile
şi grupurile roma excluse social proiect cofinanţat din
organizaţiilor neguvernamentale Fondul Social European prin Programul Operaţional
În cadrul organizaţiilor neguvernamentale se impune Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013).
nevoia dezvoltării unor modele de bune practică în Utilizarea termenului de „bună practică” se face prin
interiorul acestora, care să fie transpuse şi către exterior, traducerea lui din literatura de specialitate anglo- saxonă
prin schimbul de informaţii, experienţe, rezultate. Printr-o (engl. „good practice”).

Anul II – Nr. 2/2012 19


Oana BANU

Rolul central în definirea conceptului de „bună practică” îl categorie de utilizatori, care poate fi, de asemenea,
are ideea de utilitate a unei intervenţii şi faptul de a fi o împărţită, în funcţie de rolurile pe care le au, în: decidenţi
intervenţie folositoare altora. Utilitatea unei bune practici politici, manageri, cercetători, practicieni. Scopul final
poate să derive şi din insuccesul ei, care, prin feedback poate fi şi el diferit: furnizarea de informaţii pentru
negativ, ar putea conduce la apariţia unei intervenţii dezvoltarea de politici, dezvoltarea intervenţiilor practice,
corectoare, care poate deveni o soluţie practică pentru cercetare, dezvoltarea de programe international. (Cace,
rezolvarea unei probleme. Mai mult decât atât, între cele Nicolaescu, Scoican, 2010b, p.126).
două direcţii ideale (de tip plus şi minus infinit) pe care le Utilizarea bunelor practici devine semnificativă o data cu
denumim „succes deplin” şi „eşec total”, care nu se lansarea unei noi intervenţii (cei care propun această
întâlnesc niciodată în practică, există un continuum de intervenţie trebuie să demonstreze că se raportează şi la
intervenţii a căror valoare („bună” sau „rea”) depinde doar experienţa altora, că au avut în vedere rezultatele deja
de locul unde va fi amplasat punctul de referinţă. Şi obţinute în domeniul respectiv), precum şi cu prilejul
aceasta numai dacă analizăm impactul estimat. Dar dacă revizuirii de programe/proiecte şi când apar probleme sau
extindem analiza şi la impactul neaşteptat, am putea când există indicii pentru a considera abordări alternative.
constata că, deşi neestimat, acesta a condus la schimbări
importante şi benefice pentru un anumit grup- Transferul de bune practici se poate realiza prin
ţintă/comunitate/societate în ansamblu (Cace, Nicolaescu, următoarele modalităţi:
Scoican, 2010b, p.112).  Organizarea unor sesiuni de informare şi sensibilizare
Conform precizărilor pe care le face Perrin (2003), orice prin punerea la dispoziţie a unor materiale, spre
intervenţie socială care funcţionează (în totalitate sau consultare, cum ar fi: publicaţii, cărţi, reviste; studii şi
parţial) şi care se dovedeşte a avea relevanţă practică la cercetări, rapoarte; prezentări ale diferitelor
orice nivel şi în altă parte decât în contextul său de conferinţe; studii de caz/ cazuri de bună practică;
aplicare (transferabilitate) poate fi considerată bună documente strategice; acte normative.
practică. Orice tip de activitate, proces, strategie, tehnică,  Susţinerea unor servicii specifice pentru susţinerea
la orice nivel al unui proiect sau program care se structurilor de economie socială: prelucrarea de date
dovedeşte a avea impact planificat sau neaşteptat, poate şi furnizarea de informaţii (indicatori sintetici, studii,
fi considerat o potenţială bună practică. etc.); facilitarea dialogului între actorii publici şi privaţi
Ceea ce determină clasificarea unei intervenţii ca fiind relevanţi; elaborarea de proiecte pentru accesarea de
bună practică este valorizarea ei în raport cu anumite fonduri nerambursabile.
criterii. Pentru a denumi o intervenţie socială în raport cu  Susţinerea unor servicii specifice pentru beneficiarii
alte intervenţii din acelaşi domeniu ca fiind bună practică, direcţi ai activităţilor de economie socială:
este necesar ca intervenţia să fie analizată şi clasificată organizarea de evenimente la nivel local (târguri,
astfel în funcţie de un set de criterii. De exemplu, expoziţii, ateliere, conferinţe); organizarea periodică a
Organizaţia Internaţională a Muncii, în cadrul Programului unor burse locale pentru locuri de muncă în domeniul
internaţional pentru eliminarea muncii copilului, a definit în economiei sociale; facilitarea de schimburi de
cadrul programului un set de criterii pentru stabilirea experienţă între operatorii interni şi externi în
bunelor practice: inovativitatea, eficacitatea, domeniul economiei sociale. (Cace, Nicolăescu,
transferabilitatea, continuitatea/durabilitatea, relevanţa, Anton, Rotaru, 2011, p.103).
respectful faţă de normele etice, eficienţa în
implementare. (Cace, Nicolaescu, Scoican, 2010b, p.114).
În practică se întâlneşte şi termenul de „cele mai bune
4. Prezentarea modelelor de bună
practici”, folosit pentru a desemna practici de succes sau practică din cadrul organizaţiilor
proiecte inovative care au avut rezultate ce sunt apreciate neguvernamentale
ca fiind foarte bune.
În continuarea articolului sunt prezentate modelele de
Referitor la utilizarea bunelor practice ale economiei
bună practică relevante, precum şi transferul de bune
sociale, se consideră că există trei direcţii de analiză ce
practici din cadrul proiectelor/programelor de la nivelul
pot fi considerate: utilizatorii, scopul final şi contextul. În
unor organizaţii neguvernamentale din regiunile Sud
ceea ce priveşte sistemul de bune practici, există două
Muntenia şi Sud Vest Oltenia.
categorii mari de utilizatori: cei care participă şi la celelalte
procese cuprinse în sistemul bunelor practici (colectare şi Proiectele şi programele cuprinse în descriere fac referire
validare) şi utilizatorii care doar beneficiază de bunele în mod special la transferul de bune practici rezultate din
practici, fără a participa direct la colectarea şi validarea activităţile de economie socială realizate în cadrul acestor
lor. Provocarea cea mai mare o constituie a doua proiecte.

20 REVISTA EUROPEANĂ DE ECONOMIE SOCIALĂ


Transferul de bune practici a economiei sociale în România

Anul II – Nr. 2/2012 21


Oana BANU

22 REVISTA EUROPEANĂ DE ECONOMIE SOCIALĂ


Transferul de bune practici a economiei sociale în România

Anul II – Nr. 2/2012 23


Oana BANU

24 REVISTA EUROPEANĂ DE ECONOMIE SOCIALĂ


Transferul de bune practici a economiei sociale în România

Anul II – Nr. 2/2012 25


Oana BANU

26 REVISTA EUROPEANĂ DE ECONOMIE SOCIALĂ


Transferul de bune practici a economiei sociale în România

Prezentarea acestui transfer a domeniului economiei Tranferul de bune practici din cadrul proiectelor prezentate
sociale prin identificarea anumitor practici, utilizând un urmăreşte extinderea informaţiilor şi a experienţei în
anumit model, oferă posibilitatea de a clarifica importanţa domeniul economiei sociale, iar acest fapt se transpune şi
corelării cunoştinţelor acumulate în domeniu şi a în extinderea şanselor şi posibilităţilor ca indivizii să fie
transferului celor mai bune idei între promotorii economiei parte integrantă a societăţii, având dreptul la integrare
sociale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. socio-economică, unde să nu se confrunte cu situaţii de
discriminare, stigmatizare sau excludere pe piaţa forţei de
Prin acest tip de abordare se urmăreşte diseminarea şi muncă.
transferarea experienţei dobândită atât în interiorul
organizaţiilor active în domeniul economiei sociale pentru Impactul bunelor practici se reliefează prin modalităţile
adoptarea şi încorporarea practicilor şi politicilor, cât şi în proactive ale proiectelor de a încorpora experienţele
interiorul celor care fac politicile pentru a încorpora înregistrate şi în alte zone de implementare în cadrul
practicile de succes în politicile pentru ocupare şi regiunilor vizate de activităţile viitoare. Astfel, evaluarea şi
incluziune socială. monitorizarea economiei sociale reprezintă o provocare
atât pentru beneficiari cât şi pentru structurile implicate în
Acestă parte a articolului face referire la prezentarea şi derularea proiectelor în acest domeniu (Katsikaris L.,
descrirea unui set de organizaţii neguvernamentale Parcharidis I., 2010).
implicate în activităţi de economie socială din regiunile
Sud Muntenia şi Sud Vest Oltenia. Cu toată complexitatea de forme specifice de organizare
şi de companii din sectorul economiei sociale, este
În prezentarea organizaţiilor şi a transferului de bune posibilă identificarea unor trăsături comune: inovarea,
practici se au în vedere următoarele secţiuni: viabilitatea, colaborare puternică, management
 Numele organizaţiei neguvernamentale; democratic şi abordarea de jos în sus. Toate acestea
 Scopul organizaţiei; dovedesc că economia socială poate contribui în mod
efectiv la coeziunea socială şi poate fi unul dintre
 Regiunea/judeţul din care fac parte aceste organizaţii principalii jucători care luptă împotriva excluziunii sociale.
neguvernamentale;
Pentru atingerea acestui scop, actorii din economia
 Titlul proiectului/programului (domeniul economiei socială din fiecare ţară europeană trebuie să studieze şi
sociale); Proiecte/programe derulate în perioada să se raporteze la pluralitatea şi complexitatea domeniului
2009-2012; în toată Europa.
 Obiectivul proiectului/programului;
 Beneficiarii (grupul ţintă); Bibliografie
 Transferul de bune practici.
Bremond J., Geledan A. (1995). Dicţionar economic şi social.
Bucureşti: Editura Expert
5. Concluzii Cace S., Arpinte D., Scoican A., Theotokatos H., Koumalatsou
E. (2010). Economia socială în Europa. Bucureşti: Editura
Prezentarea de mai sus a acestor bune practici selectate Expert
din sectorul economiei sociale la nivel organizaţional scot Cace S., Daniel, Arpinte D., Scoican A. (coord.) (2010).
în evidenţă faptul că organizaţiile neguvernamentale din Economia socială în România, două profiluri regionale.
economia socială sunt caracterizate de un grad ridicat de Bucureşti: Editura Expert
pluralitate şi diversitate. Cace S., Nicolaescu V., Anton A., Rotaru S. (2011).
Cele mai multe dintre acestea sunt caracterizate de Organizaţiile neguvernamentale şi economia socială,
Manual de intervenţie. Bucureşti: Editura Expert
acţiuni inovative bine gândite, care se adaptează cu Cace S., Nicolaescu V., Scoican A. (2010a). Manualul de
succes la noile condiţii socio-economice. Se poate spune promovare a economiei sociale. Bucureşti: Editura Expert
că sectorul economiei sociale este un incubator pentru noi Cace S., Nicolaescu V., Scoican A. (2010b). Cele mai bune
iniţiative economice şi sociale promovate de noi actori, practici în sectorul economiei sociale în Grecia şi alte state
care au contribuit la lărgirea şi diversificarea furnizării de ale Uniunii Europene. Bucureşti: Editura Expert
posibilităţi şi de sprijin pentru grupurile dezavantajate. Clark, G. (1998). Non-Governmental Organizations (NGOs) and
Politics in the Developing World, Political Studies, 46, p.
Obiectivele general al proiectelor a avut în vedere mărirea
36-52.
şanselor de integrare profesională, precum şi implicarea Cozarescu, M. (2012). The Social Economy In Romania,
în activităţi de economie socială a indivizilor care aparţin Between Praxis And The Need Of conceptualizing
grupurilor vulnerabile (tineri, romi, persoane cu dizabilităţi, Practice, Journal of Community Positive Practices, Nr.
femei etc.). 1/2012, 124-135

Anul II – Nr. 2/2012 27


Oana BANU

Katsikaris L., Parcharidis I. (2010). Monitoring and Evaluation of ***„Anul European de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii
the Social Economy. Journal of Communitz Positive sociale”, document cadru strategic, 2010, p. 4
Practices, nr. 3-4/2010, Year X, pp. 84-92 ***Council of Europe (2002), Fundamental Principles on the
Lambru M., Mărginean I. (2005). Parteneriatul public-privat în Status of NGOs in Europe and explanatory memorandum,
furnizarea de servicii sociale. Bucureşti: Editura Ziua. Strasbourg.
Lambru, M. (2004). Relaţia între sectorul de afaceri şi sectorul ***Studiu privind economia socială în România: actori implicaţi,
nonguvernamental între sponsorizare şi construcţia de stadiul de dezvoltare, reglementări, mecanisme de
relaţii parteneriale. Fundaţia Concept. implementare (2011), proiectul RIES – Reţeaua
Les E., Jeliazkova M. (2007). The social economy in Central Incubatoarelor de Economie Socială, Asociaţia Europa
East and South East Europe”Social economy: building pentru Dezvoltare Umană şi Academia de Studii
inclusive economie”. OECD Economice Bucureşti.
Munteanu M. (2011). Economia socială – experienţă proprie şi
incertitudini, Revista de economie socială, nr. 1/2011,
vol.1. Bucureşti: Editura Hamangiu Surse internet
Patton, M.Q. (2001). Evaluation, knowledge management, best Carta principiilor economiei sociale, disponibile la :
practices, and high quality lessons learned, American http://www.cedag eu.org/index.php?page=social
Journal of Evaluation economy&hl=en_US. , consultat în data de 15.05,2012
Perrin, B. (2003). How Evaluation Can Help Make Knowledge Good Practice through Exchange - proiectul Social Economy
ManagementReal, în Rist, R. and Stame, N. (eds), From Exchange Network (SEEN), disponibil la: Good Practice
Studies to Streams, New Brunswick, NJ: Transactions through Exchange” disponibil la:
Publishers. http://ec.europa.eu/employment_social/equal/products/prod
Pop, L. M. (2002). Dicţionar de politici sociale. Bucureşti: Editura 133_en.cfm, consultat în data de 20.05.2012
Expert. http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Rapoarte-
Rusu O.; Petrescu C.; Vîlcu I. (2007). Locul şi rolul organizaţiilor Studii/301210Raport%20de%20cercetare_ES.pdf,
neguvernamentale pe piaţa de servicii sociale în România, consultat în data de 20.05.2012
FDSC. Integrat – resurse pentru femeile şi grupurile roma exclusde
Salamon L., Anheier, H. (1992). In search of the nonprofit social , disponibil la:
sector: In search of definitions, Voluntas, 13(2), p. 125–52. http://www.integrat.org.ro/transfer_de_bune_practici.html,
Salamon, L.M., Anheier H. (1995). Defining the Nonprofit proiect cofinanţat din Fondull Social European prin
Sector, Manchester, Manchester University Press. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Sklias, P. (1999). Non-Governmental Organisations and the Umane 2007- 2013, consultat în data de 15.05.2012
International Political Economy, with Special Reference to Legea nr. 118/2005, disponibilă la: http://www.lege-online.ro/lr-
the European Union’s Development Policy, Nuntius LEGE-118-2005-(61447).html, consultată în data de
Publications. 25.05.2012
*** Commission staff working document – joint report on social Legea nr. 381/1991, disponibilă la: http://www.dreptonline.ro/
protection and social inclusion 2008, country profiles, legislatie/lege_concordat_preventiv_mandat_ad_hoc_381_
Bruxel, 2009 2009.php, consulată în data de 25,05.2012
*** Ghid de bune practici pentru organizaţii neguvernamentale MMFPS, „Raportul comun privind protecţia socială şi incluziu-
(2010). Opportunity Associates România în cadrul nea socială pentru 2009”, disponibil la: http://www.mmuncii.
proiectului „Practice Good Practice”, finanţat de Trust For ro/pub/imagemanager/images/file/RapoarteStudii/301210R
Civil Society in Central and Eastern Europe. aport%20de%20cercetare_ES%20anexe.pdf
*** Ghid privind perspectiva de dezvoltare a economiei sociale Raport de cercetare privind economia socială în România din
în România (2010), Reţeaua Incubatoarelor de Economie perspectivă europeană comparată, Bucureşti, 2010,
Socială – abordarea strategică a dezvoltării resurselor disponibil la: http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/
umane, Proiect cofinanţat din Fondul Social European, images/file/Rapoarte-Studii/301210Raport%20de%20
POSDRU 2007-2013 cercetare_ES.pdf, consultat în data de 20.05.2012

28 REVISTA EUROPEANĂ DE ECONOMIE SOCIALĂ