Sunteți pe pagina 1din 64

Capitolul II

1. Plan de îngrijire a pacienților cu insuficiență respiratorie acută


2. Plan de îngrijire a pacienților cu astm bronșic
3. Plan de îngrijire a pacienților cu pneumonie bacteriană acută
4. Plan de îngrijire a pacienților cu bronșiectazie
5. Plan de îngrijire a pacienților cu pleurezie
6. Plan de îngrijire a pacienților cu tromboflebită
7. Plan de îngrijire a pacienților cu IMA
8. Plan de îngrijire a pacienților cu HTA
9. Plan de îngrijire a pacienților cu vărsături
10. Plan de îngrijire a pacienților cu diaree
11. Plan de îngrijire a pacienților cu HDS
12. Plan de îngrijire a pacienților cu colecistită acută
13. Plan de îngrijire a pacienților cu abdomen acut chirurgical netraumatic
14. Plan de îngrijire a pacienților cu insuficiență renală acută
15. Plan de îngrijire a pacienților cu IRC
16. Plan de îngrijire a pacienților cu litiaza renală
17. Plan de îngrijire a pacienților cu glomeruronefrită acută difuză
poststreptococică
18. Plan de îngrijire a pacientelor cu cistită
19. Plan de îngrijire a pacienților cu pielonefrită acută
20. Plan de îngrijire a pacienților cu traumatism renal
21. Plan de îngrijire a pacienților cu anemii
22. Plan de îngrijire a pacienților cu poliglobulii
23. Plan de îngrijire a pacienților cu leucemie acută
24. Plan de îngrijire a pacienților cu leucemie cronică
25. Plan de îngrijire a pacienților cu strabism ( vicii de refacție )
26. Plan de îngrijire a pacienților cu conjunctivită
27. Plan de îngrijire a pacienților cu cataractă
28. Plan de îngrijire a pacienților cu glaucom acut
29. Plan de îngrijire a pacienților cu contuzii, plăgi ale ochiului
30. Plan de îngrijire a pacienților cu arsuri chimice ale ochiului
31. Plan de îngrijire a pacienților cu corpi străini, conjunctivali, corneeni și
intraoculari
32. Plan de îngrijire a pacientelor cu boala inflamatorie pelvină
33. Plan de îngrijire a pacientelor cu prolaps
1 genital
34. Plan de îngrijire a pacientelor cu afecțiuni tumorale ale aparatului genital
35. Plan de îngrijire a gravidei cu sarcină normală în trimestrul III
36. Plan de îngrijire a lăuzei în primele două ore
37. Plan de îngrijire în lăuzia fiziologică
38. Plan de îngrijire a gravidei cu disgravidie precoce
39. Plan de îngrijire a gravidei cu disgravidie tardivă
40. Plan de îngrijire a gravidei cu iminență de avort
41. Plan de îngrijire a pacientelor cu placenta praevia
42. Plan de îngrijire a pacientelor în lăuzia patologică ( infecția puerperală )
43. Plan de îngrijire a unui pacient imobilizat la pat în aparat gipsat
44. Plan de îngrijire a pacienților cu amputație
45. Plan de îngrijire a pacienților cu extensie, tracțiune
46. Plan de îngrijire a pacienților cu tendinită

1.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENŢĂ RESPIRATORIE


-se caracterizează.prin imposibilitatea plămânilor de a asigura oxigenarea sângelui
și eliminarea de CO2(în condiții de repaus și de effort)
-cauzele insuf. resp. acute pot fi de origine brohopulmonare și extrapulmonare
-în orice formă de insuf. resp. acuta gravă fără etiopatogeneză cunoscută ,se aplică
de regulă,în urgențe,unele măsuri terapeutice generale
 Circumstanțe de apariție:-obstrucția căiilor respiratorii superioare
-alterarea funcției centrului respirator
 Simptome:-dispnee
-cianoză
-tahicardie
-durere toracică
-transpirații abundente
-anxietate
-confuz,delir
 Probleme:-alterarea respirației
-diminuarea scimburilor gazoase
-diminuarea perfuziei tisulare
-potențial de complicații

Diagnostic de Obiective Interventiile asistentei Evaluare


nursing
1.Alterarea permeabilizarea -pt dezobsturarea căilor După
respirației căilor respiratorii respiratorii supraglotice aşez desobsturarea
manifestat prin -combaterea pacientul în decubit dorsal,cu căilor
hipoxie legat hipoxiei capul în hiperextensie cu respiratorii
de obstrucția -prevenirea subluxarea mandibulei pt ,pacientul
căilor complicatiilor evitarea alunecarii limbii respiră
respiratorii -după2 care cu introducerea spontan fără
supraglotice policelui înfăşurat în dificultate
tifon,îndepărtez corpii străini
din faringe
-după dezobsturarea buco-
faringelui mă asigur că
pacientul are respiraţie
spontană şi aşez pacientul în
pozitie şezând pt a facilita
expansiunea pulmonară
2.Diminuarea -combaterea -dacă pacientul nu necesită -pacientul nu
shimburilor hipoxiei respirație artificială prezintă
gazoase -favorizarea administrez O prin mască sau semne de
manifestate ventilației prin sondă nazală hipoxie,
prin dispnee și pulmonare -liniştesc pacientul
cianoză legat -asigur un microclimat
de hipoxie corespunzător
-administrez medicatia
prescrisă de medic
-corticoizi,bronhodilatatoare
antibiotice

3.Potențial de -prevenirea -petru prevenirea unor comp- -pacientul nu


complicații complicațiilor licații,urmăresc în permanenţă prezintă
-combaterea respirația,expectorația,culoare semne de
anxietătii a feței,pulsul ,TA,diureza pe complicații
care le notez în FO
-ajut pacientul în satisfacerea
celorlalte nevoi fundamentale
-liniștesc pacientul și explic
necesitatea oxigenului și
poziției în care este așezat

2. ÎNGRIJIREA PAC. CU ASTM BRONŞIC

-se caracterizează prin dispnee paroxistică expiratorie,provocate de obstrucţia


bronhiilor prin bronhospasm(bradipnee cu expir prelungit,bolnavul este găsit in poz
şezând,în ortopnee,cu capul inclinat pe spate,bolnavul este chinuit de setea de aer)
-în primul rând trebuie diferenţiat AB de astmul cardiac sau edem pulmonar acut
,prin caracterul dispneei
 Circumstante de aparitie:-contact cu 3 alergeni
-infectii
 Factori fav:expunere la frig,ceaţă,umezeală,trecerea bruscă de la aer cald la
aer rece,emoţii
 Semne si simptome:-uneori stare prodromală:rinoree,strănut,tuse uscată
-dispnee cu caracter expirator
-bradicardie
-transpiratii
-tuse cu expectoratie

 Problemele pacientului:-alterarea resp


-anxietate
-disconfort
-alterarea somnului
Diagnostic Obiective Interventiile asistentei Evaluare
de nursing
1.Alterarea -combaterea -aplic masurile de urganta pt combaterea -pacientul
respiratiei crizei de crizei nu mai
manifestat astm bronsic -asez pacientul in pozitie sezand care sa este in
prin dispnee faciliteze respiratia criza
cu caracter -identific si inlatur factorii care au putut
expirator declansa criza
legat de -linistesc pacientul
criza de
astm bronsic
2.Disconfort -combaterea -ajut pacientul in satisfacerea celorlalte -pacientul
manifestat anxietatii nevoi fundamentale nu mai are
prin -amelioraea -administrez medicatia prescrisa de sete de
anxietate reactiei medic:bronhodilatatoare,corticoizi,antihist aer
legat de inflamatorii aminice,
setea de aer bronsice antibiotice
-asigur o hidratare corespunzatoare
pentru fluidificarea secretiilor
-masor functiile vitale si le notez in FO
-asigur un microclimate corespunzator si
linistesc pac

3.Potential -prevenirea -pt prevenirea comlpicatiilor urmaresc -pac nu


de complicatiilor atent functiile vitale ale pac prezinta
complicatii -educarea -educ pacientul cum sa-si administreze complicatii
legat de pacientului medicamentele acasa,mai ales pompele
needucarea sau in cazul minorilor educ parintii
pacientului acestora
-recomand regim alimentar in timpul
tratamentului
4 cu cortizon
-explic importanta consumului de lichide
-necesitatea curelor balneo climaterice
-recomand gimnastica respiratory si
toaleta cav bucale dupa expectoratie
-ajut pacientul sa invete masurile de
prevenire a crizelor de AB
-recomand regim de viata echilibrata

3.INGRIJIREA PAC CU PNEUMONIE BACTERIANA ACUTA

-este un proces inflamator,de natura infectioasa,la nivelul parenchimului pulmonar


-germenii:-pneumococ
-streptococ
-stafilococ
 Circumstante de aparitie:-contaminare hematogena cu punct de plecare
infectii in organism
-septicemii
-secundare unor int . chirurgicale
-infectii nozocomiale
 Factori:-varstnici,copii
-frig,umezeala
-afectiuni care scad imunitatea,rezistenta la
infectii:DZ<IRA>SIDA<alcoolism,ins hepatica
 Simptome:-a)pneumonia pneumococica
-debut brusc,cu frison,febra in platou,polipnee,junghi to-
racic,tuse,la inceput uscata,apoi cu expectoratie(galben ruginie,vascoasa),tahi-
caerdie,frecvent herpes labial
-b)pneumonia streptococica
-debut insidios,frisoane,febra,dispnee cu cianoza,stare gen.
alterata
-c)pneumonia stafilococica
-debut insidios cu febra remitenta,stare gen. alterata,dispnee
cu cianoza
 Probleme:-alterarea resp
-obstructia cailor resp
-potential de deshidratare
-disconfort
-potential de complicatii

Diagnostic de Obiective Interventiile asistentei Evaluare


nursing
1.Alterarea -combaterea -in perioadele febrile asigur -pacientul nu
starii generale infectiei repaus5 la pat este febril si nu
manifestat -prevenirea -administrez medicatia prezinta semen
prin febra deshidratarii prescrisa de de deshidratare
,frisoane legat medic,antiinflamatoare,antibiotic
de infectie -asigur o alimentative lichida si
semilichida pentru prevenirea
deshidratarii si favorizarea
mobilizarii secretiilor
-asigur o igiena rigiroasa a
tegumentelor si a mucoaselor
-recoltez produse patologice si
biologice pt examene de
laborator
2.Alterarea -imbunatatirea -asez pacientul in pozitie -pacientul
respiratiei respiratiei sezand,si explic necesitatea respira normal
manifestat pozitiei nu este
prin dispnee -asigur un microclimat cyanotic
cu cianoza corespunzator,administrez
legat de oxigenoterapie
obstructia -masor functiile vitale pe care le
cailor notez in FO
respiratorii -ajut pac in efectuarea
exertitiilor respiratorii
-ajut pac in satisfacerea
celorlaltel nevoi fundamentale
3.Potential de -prevenirea -urmaresc atent pacientul pt -pac nu
complicatii complicatiilor observarea a eventualelor prezinta
complicatii cum ar fi , cresterea complicatii
temperaturii dupa adm de
antibiotic,intensificarea durerii
toracice,modificari ale sputei
-incurajez pacientul sa adopte
pozitii care faciliteaza
expectoratia
-educ pacientul
-necesitatea lichidelor
-alterarea perioadelor de
activitate cu perioade de repaus
-toaleta cav buc dupa
expectoratie
-

4. INGRIJIREA PAC CU BRONSIECTAZIE

-se caracterizeaza prin dilatarea si deformarea


6 bronhiilor,manifestata clinic prin
hemoptizii si tuse ce expectoratie purulenta
 Circumstante-infectii pulmonare repetate
-obstructii bronsice
-congenitala
 Factori:-frig,umezeala
-expunere la pulberi si subst. iritante
 Simptome:-tuse la inceput uscata,apoi cu expectoratie,dimineata
-hemoptizie
-dispnee
-dureri toracice
-febra moderata
-anexie in cazurile in care pac inghit sputa purulenta
 Probleme:-obstructia cailor respiratorii
-diminuarea schimburilor gazoase
-potential de alterarea a nutritiei
Diagnostic de Obiective Interventiile Evaluare
nursing asistentei
1.Alterarea -dezobsturaea -asigur repaus la -pacientul are caile
respiratiei cailor respiratorii pat in perioada de respiratorii
manifestat prin -combaterea acuitizare dezobsturate
obstructia cailor hemoptiziei -aplic masurile de
respiratorii legat de combatere a
hemoptizie hemoptiziei,
-adm
oxigenoterapie
-administrez lichide
pt fluidificarea
secretiilor
-mobilizez secretiile
prin taponament si
drenaj postural
2.Alterarea starii -combaterea -administrez -pacientul este
generale legat de infectiei tratamentul prescris stabil
infectie de medic
-educ pacientul sa
expectoreze in
scuipator si dupa
expectoratie sa-si
efectueze toaleta
cav bucale

3.Potential de -prevenirea -educ pacientul -pac nu prezinta


complicatii complicatiilor pacacientul sa evite complicatii
7 factorii fav orizanti

-necesitatea cure
lor balneo-
climaterice
-asanarea focarelor
de infectie din
organism

5.INGRIJIREA PAC CU PLEUREZIE

-se caracterizeaza prin existenta lichidului intrapleural, cu caracter exudat,secundare


unui proces inflamator la nivelul foitelor pleurale
 Circumstante:-pneumopati bacteriene sau virotice cancer pulmonar,TBC,RAA
-posttraumatice
-secundare unor abcese de vecinatate
 Simptome:a)pleurezia serofibrinoasa TBC: - frison ,febra
, -transpiratii(noaptea),
-inapetenta,slabiciune
-durere toracica
-scadere ponderala
-dispnee:apare numai cand exu-
datul este masiv si comprima plamanul
-tuse
-bombarea toracelui si limitarea
miscarilor in timpul respiratiei la nivelul hehitoracelui afectat
b)pleurezii pulurente:-frisoane repetate
-febra remitenta
-durere toracica
-tahicardie
-paloare,HTA
-alterarea starii genarele
 Probleme:-disconfort
-alterarea respiratiei
-potential de alterarea nutritiei
-intoleranta la effort

Diagnostic de Obiective Interventiile asistentei Evaluare


nursing 8
1.Alterarea -imbunatatirea -repaus la pat in pozitie -pacientul nu
respiratiei respiratiei care faciliteaza are dureri
manifestat prin -favorizarea expansiunea pulmonara
durere toracica expansiunii -pozitie care diminueaza
toracice durerea si facilteaza
-imbunatatirea ventilatia maxima
shimburilor -administrez medicatia
gazoase prescrisa de medic
-simptomatic de
combatere a
transpiratiilor,a tusei
,durerii
-etiologic
tuberculostatice,antibiotice
,corticoizi
2.Alterarea starii -combaterea -asigur repaus la pat in -pacientul este
generale infectiei perioadele febrile stabil,are
manifestate prin -diminuarea -asigur o alimentatie usor tegumentele si
intolerant la effort manifestarilor digerabila bogata in mucoasele
legat de infectie clinice vitamine si un aport intr-o igiena
crescut de lichide permanenta
-ajut pacientul in
satisfacerea celorlalte
nevoi fundamentale,avand
mare grija la igiena
tegumentelor si a
mucoaselor
-efectuez IDR la PPD
-recoltez produse
patologice si biologice
pentru examene de
laborator
-masor atent functiile
vitale si cele vegetative,le
notez in FO
-pregatesc pac pt
examinari paraclinice

3.Potential de -prevenirea -observ atent pacientul pt -pacientul nu


complicatii complicatiilor a observa semnele si prezinta
simptomele eventualelor semen de
9complicatii complicatii
-invat pacientul sa
efectueze gimnastica
respiratory si necesitatea
acestora si la domiciliu
-invati pacientul cum sa-si
continue tratamentul la
domiciliu si importanta
expectorarii sputei si
toaleta cav bucale dupa
expectoratie

6.INGRIJIREA PC CU TROMBOFLEBITA

-este obstructia lumenului venos cu trombus,insotita de inflamarea peretelui venos


 Circumstante:-cardiopatii,obezitate,varice
-imobilizari prelungite
-traumatisme,ultimele luni de sarcina,infectii
-afectiuni carefavorizeaza tromboza
-afectiuni in care se productulburari de
coagulare (anemii,leucemii,poliglobulii)
 Simptomatologie:-e diferentiata in fct de vasele afectate si stadiul
subfebrilitate
-tahicardie
-local:durere pe traiectul venei: poate fi spontană sau provocată de
palpare digitală, mişcări, mers; se intensifică în stadiul edematos
-impotenţă funcţională proporţională cu evoluţia bolii
-edeme
o -examinări paradinice
-flebografie
-echografie Doppler
-
o Problemele pacientului: o diminuarea
mobilităţii fizice
o impotenţă funcţională
o alterarea perfuziei
tisulare periferice
 inflamarea pereţilor
venoşi
 disconfort
10
 durere
 potenţial de
complicaţii
o migrarea trombusului
Diagnostic du Obiective Intervenţii Evaluare
nursing
1.Disconfort -combaterea durerii -- repaus la pat în -pac.nu prezintă
manifestat prin -corectarea perioadele febrile şi dureri
impotenţă tulburărilor dureroase
funcţională legat biologice -poziţionare care să
de durere favorizante favorizeze întoarcerea
venoasă (cu membrul
inferior ridicat)
-administrarea
tratamentului
medicamentos prescris
- ajutarea pacientului
să-şi satisfacă nevoile
fundamentale în
perioada imobilizării şi
aplicarea măsurilor de
combatere a efectelor
imobilizării la pat

2.Alterarea -combaterea stazei -administrez -pac este stabil


perfuziei tisulare venoase tratamentul prescris de
manifestat prin medic
inflamarea -monitorizez funcţiile
pereţilor venoşi vitale şi le notez în FO
-şi dacă pulsul şi
temperature sunt în
limite normale se poate
începe mobilizarea
progresivă
3.Potenţial de -prevenirea - observarea semnelor -pac nu prezintă
complicaţii complicaţiilor şi simptomelor de semen de
manifestat prin 11
complicaţii: complicaţii
migrarea -semne renale:
trombusului hematuria
-semne de embolie
pulmonară
-educaţia pacientului:
purtarea de ciorapi
elastici

masajul membrelor

mers pe jos zilnic


evitarea ortostatismului
prelungit
alternarea perioadelor
de activitate cu
perioade de repaus

. 7.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

Infarctul miocardic este o zonă de necroză ischemică la nivelul miocardului produsă


prin obliter.area unei ramuri coronariene.
 Etiologia: m 90-95% din cazuri, ateroscleroza coronariană.
o Factorii care favorizează apariţia infarctului, cunoscuţi sub numele de factori
de risc, sunt: vârsta, sexul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat,
obezitatea, fumatul, stresurile, sedentarismul etc.
o Factorii declanşatori: efort, mese copioase, stres etc.
 Semne clinice esenţiale care trebuie să atragă atenţia asupra unui infarct
miocardic acut (I.M.A.) sunt:
durerea precordială sau retrosternală care poate fi însoţită de transpiraţii reci,
agitaţie, anxietate, uneori greţuri şi vărsături;
hipotensiunea arterială;
febra apare la 12-24 ore de la debut;
uneori starea de şoc (şoc cardiogen) manifestată prin paloare, tegumente reci
şi umede, puls rapid filiform, alterarea stării generale şi oligurie gravă.
I.M.A. este una din afecţiunile unde evoluţia poate conduce la moarte, iar îngrijirea
acestor bolnavi constituie o urgenţă medicală.
Asistenta medicală trebuie să ştie să acorde primul ajutor oricând şi oriunde va fi
solicitată.
Deoarece mortalitatea cea mai mare (2/3 din cazuri) are loc în această fază,
12
asistenta trebuie să ştie principalele probleme de rezolvat în această perioadă
 Probleme:-durere
-senzatia de moarte iminenta
-scaderea debitului cardiac
-deficit de autoingrijire(intoleranta la efort)
-potential de complicatii
Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
nursing
Alterarea starii - prevenirea -pacientul este
generale morţii subite -aşez pacientul în poziţie cât stabil
manifestat prin -combaterea mai comodă în pat (este bine hemodinamic si
durere legat de durerii ca paturile să fie cu somiere respirator
scăderea reglabile, pentru a se evita
debitului poziţiile forţate)
cardiac
-la indicaţia medicului:
-sedez durea cu: derivaţii de
opiacee (morfină, mialgin),
fortral sau amestecuri litice
(romergan+largactil+mialgin)ş
i pentru combaterea anxietăţii:
sedaţive (fenobarbital,
diazepam); pe cât posibil se
evită administrarea
sedativelor concomitent cu a
opiaceelor;
-adm oxigenoterapie.
-monitorizez atent cu
supravegherea permanentă în
primele zile a E.C.G., T.A. şi a
ritmului cardiac.
- recoltez sânge pentru
probele de laborator indicate
de medic
- pregătesc medicamente
pentru eventuale complicaţii.

2.Potential de - prevenirea - pentru evitarea eventualelor -pacientul un


complicatii complicatiilor complicaţii.urmaresc atent prezinta
manifestat prin -limitarea pacientul complicatii
extinderea extinderii -asigur o alimentaţie pasivă la
necrozei legat necrozei pat, în primele zile în decubit
de şocul suferit dorsal.,treptat voi trece la
alimentaţie
13 activă la pat
-se interzice total fumatul
-se va ajuta bolnavul să
folosească urinarul şi
bazinetul, fără a fi ridicat în
poziţie şezând.
-constipaţia trebuie combătută
cu clisme uleioase sau
laxative uşoare.
-baia generală sau parţială se
face la pat fără a obosi
bolnavul (în primele zile fără a
fi ridicat).

-mobilizarea se face progresiv


(şederea pe marginea patului,
şederea în fotoliu, ridicarea
din pat), sub controlul pulsului
şi tensiunii
-se vor evita discuţiile cu voce
tare, chemările la telefon.
-nu se permite vizitarea în
grup.
-se evită vizitele lungi.
-nu se comunică veşti
neplăcute

3.Anxietate -combaterea :- sedaţive (fenobarbital, -pacientul este


manifestat prin anxietatii diazepam); pe cât posibil se destul de linistit
frica legat de evită administrarea un mai este
senzatia de sedativelor concomitent cu a anxios
moarte opiaceelor-
iminenta se instruieşte bolnavul asupra
modului de viaţă la externare:
modul cum se iau
medicamentele; semnele
supradozării digitale;
prezentarea la control
periodic.
-se va încerca să se
restabilească la aceşti bolnavi
încrederea în sine,
readucerea la capacitatea lor
de muncă anterioară
îmbolnăvirii
14 şi dezvoltarea
funcţiilor lor fizice şi psihice.
-prin aceasta urmărim
instruirea bolnavului asupra
modului de viaţă la
externare:-modul cum trebuie
luate medicamentele
-semnele
supradozării digitalice

-prezentarea la control
periodic
Atenţie! O bună educaţie a
bolnavului reduce şansele
unei decompensări sau
agravări

8.INGRIJIREA PACIENTULUI CA HTA

Hipertensiunea arterială se caracterizează prin creşterea presiunii arteriale


(sistolice şau diastolice) peste valorile normale (139/89 mmHg).
 Culegerea datelor
• circumstanţe de apariţie
fără cauze directe (H.T.A. esenţială)
secundară unei afecţiuni renale, endocrine, cardiovasculare, neurologice (H.T.A.
secundară) 60

• factori de risc
- stres psihic
- fumat
- obezitate
- sedentarism
- ingestie excesivă de sodiu
• persoane cu risc
- cei cu responsabilităţi sociale crescute
- cei cu regim de viaţă dezechilibrat
- cei cu comportament agresiv, hipercompetitiv
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
 Semnele şi simptomele sunt diferenţiate în funcţie de stadiul
H.T.A.
- creşterea moderată a valorilor T.A. tranzitorie
- creşterea permanentă a valorilor T.A. 15
- cefalee occipitală, frecvent dimineaţa, cu caracter pulsatil
- ameţeli
- astenie, oboseală
- tulburări de vedere
- tulburări de memorie şi concentrare
- parestezii
- palpitaţii
- dureri precordiale
- dispnee la efort
- hemoragii (epistaxis, metroragii) -
 Problemele
- scăderea debitului cardiac
pacientului
scăderea forţei de contracţie a ventriculului stâng (insuficienţă ventriculară stângă)
- alterarea perfuziei tisulare
scăderea debitului cardiac

-potenţial de accident
-tulburări de vedere
-diminuarea toleranţei la efort
-slăbiciune, oboseală
-potenţial de complicaţii
Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
nursing
1.Alterarea starii -scaderea valorilor - asigurarea
generale T A in limite repausului fizic şi
manifestat prin acceptabile psihic
scaderea debitului -combaterea
cardiac legat de factorilor de risc
alterarea perfuziei - măsurarea
tisulare T.A., puls, respiraţie
- administrarea
tratamentului
medicamentos
prescris
- efectuarea
bilanţului hidric
(intrări-ieşiri) pentru
prevenirea depleţiei
de potasiu, care
provoacă aritmii
- asigurarea
unei alimentaţii
16 echilibrate ţinând
cont şi de
afecţiunile
existente:
-
hipocaloric - în
obezitate
-
hipolipidic - în
ateroscleroză
-
reducerea aportului
de sodiu
- lichidele
administrate
fracţionat pentru a
evita creşterea
bruscă a T.A.

2.Potential de -prevenirea -asigirarea -pacientul este


accidente accidentelor repausului la pat stabil
manifestat prin -regim de viata
diminuarea echilibrat
tolerantei la efort -alterarea
legat de perioadelor de
oboseala repaus cu
,slabiciune perioade de
activitate
-evitarea stresului
psihic
3.Potential de -prevenirea - efectuarea -pacientul un
complicatii complicatiilor bilanţului hidric prezinta semne de
(intrări-ieşiri) pentru complicatii
prevenirea depleţiei
de potasiu, care
provoacă aritmii
-- suprimarea
fumatului
-combaterea
obezităţii
- exerciţii fizice,
plimbări
- alimentaţie
echilibrată
17 - control periodic
la dispensar
9.INGRIJIREA PAC CU VARSATURI

Vărsăturile survin în numeroase şi variate afecţiuni; pot apărea în îmbolnăviri ale


aparatului digestiv, precum şi în îmbolnăviri extradigestive.
Bolile în care pot apărea vărsăturile şi care constituie urgenţe chirurgicale sau
medicale sunt:
- abdomenul acut (apendicită acută, colecistită acută, pancreatită acută, ocluzie
intestinală, ulcer perforat, peritonită);
-edemul cerebral şi hipertensiunea intracraniană cauzate de: encefalopatia
hipertensivă, hemoragii şi tromboze cerebrale, abces cerebral, tumori cerebrale,
encefalite, meningite. (în aceste cazuri apar vărsături de origine centrală = nu sunt
precedate de greaţă şi se produc fără eforturi);
- infarctul miocardic;
- intoxicaţiile acute;
-infecţiile acute.
Bolile cronice care pot produce vărsături sunt:
- bolile cronice gastrointestinale, hepatobiliare, pancreatite;
- insuficienţa renală şi numeroase alte boli.
Uneori, vărsăturile domină tabloul clinic şi reprezintă prin sine o stare de urgenţă
datorită efectului lor asupra organismului: deshidratare şi demineralizare cu
perturbarea echilibrului hidroelectric şi acido-bazic.
Manifestări de dependenţă( simptome şi semen): -stare generală alterată,
tegumente şi mucoase uscate, tahicardie, tulburări de ritm, hipotensiune arterială,
dispnee cu polipnee, oligurie, tulburări nervoase (somnolenţă, convulsii, comă).
Problemele pacientului:
-potenţial de deshidratare
-alterarea stării generale
-potenţial de complicaţii
-anxietate

Diagnostic de Obiective 18
Interventii evaluare
nursing
1.Alterarea stării -prevenirea -dacă conţinutul -pac un mai are
generale deshidratarii si stomacului a pătruns în vărsături,un
manifestat prin a altor căile respiratorii, prezintă semne de
deshidratare complicatii asistenta va face imediat deshidratare
legat de aspiraţia acestuia şi va
dezechilibrul aşeza bolnavul în poziţie
acido bazic de drenaj postural.
-dacă vărsăturile sunt
cauzate de ingestia unor
substanţe toxice sau din
cauza unei stenoze
pilorice, se face spălătură
gastrică.
- La indicaţia medicului,
va aplica măsurile
adresate bolii de bază şi
va institui o perfuzie cu
ser fiziologic.
-Asistenta protejează
lenjeria cu o muşama şi
traversă. în funcţie de
poziţia bolnavului,
muşamaua şi traversa se
fixează de gâtul
bolnavului aflat în poziţie
şezând sau se fixează
sub cap şi gât, în cazul
poziţiei de decubit.
Asistenta va îndepărta
protezele dentare dacă
există.
Când apare vărsătura,
asistenta va ţine ea însăşi
cu o mână tăviţa renală
sub gură şi bărbie, iar cu
cealaltă va susţine
fruntea bolnavului.
Pentru a atenua greaţa,
asistenta va sfătui
bolnavul să inspire
profund
- Va administra
19
medicamente pentru
combaterea simptomatică
a vărsăturilor, de
preferinţă injectate sau
supozitoare.
2.Disconfort -alterarea - Bolnavii cu greţuri şi -pac prezintă o
manifestat prin disconfortului vărsături vor fi amplasaţi stare generală
alterarea srarii în camere bine aerisite şi, relativ bună
generale legat de dacă este posibil, vor fi
vărsături izolaţi cu un paravan de
restul salonului.
Poziţia bolnavului (dacă-i
permite starea) va fi
semişezând sau şezând.
Dacă bolnavul nu poate fi
ridicat în pat, va fi aşezat
în poziţie de decubit
dorsal, cu capul într-o
parte, aproape de
marginea patului.

Potential de -prevenirea -pt prevenirea -pac un


complicatii complicatiilor complicaţiilor as.nu prezintă,complicaţii
manifestat prin părăseşte pac
aspirarea -ajută pacientul în timpul
conţinutului vărsăturilor ,asigurându-
stomacal în căile se că pac. nu a aspirat
respiratorii voma în căile respiratorii

10.INGRIJIREA PAC CU DIAREE

Diareea poate apărea singură sau însoţeşte vărsăturile.

Diareile acute constituie urgenţe datorită tulburărilor hidroelectrolitice şi ale


echilibrului acido-bazic, mai ales dacă sunt asociate şi cu vărsături.
Manifestări de dependenţă:
-tegumente şi mucoase uscate
-tahicardie
-dispnee
-tulburări nervoase 20
Problemele pacientului:
-alterarea stării generale
-disconfort
-potenţial de deshidratare
-anxietate
Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
nursing
1.Alterarea stării -reechilibrarea -pentru rehidratare -pac nu este
generale tulburărilor as montează o deshidratat
manifestat prin hidroeloctrolitice perfuzie,dar se
deshidratare legat -reducerea numărul poate rehidrata şi
de nr mare de scaunelor po dacă pac un
scaune diareice prezintă şi vărsături
-asigură
confort,intimitate
-notează nr şi
consistenţa
scaunelor
-recoltez produce
de sânge pentru
examene biologice
şi bacteriologice.
2.Disconfort -combaterea -se administrează -pac nu mai are
manifestat prin disconfortului medicaţia prescrisă aşa nr mare de
alterarea -reducerea nr de medic scaune
tegumentelor şi scaunelor -se serveşte ,tegumentele şi
mucoaselor la -pac să aibă pacientul cu plosca mucoasele sunt
nivelul anusului tegumentele şi ori de câte ori este integer
legat de mucoasele integre nevoie
incontinenţa de -se face toaleta
materia fecale anusului după
fiecare defecaţie
-se asigură repaus
total,şi reîncălzirea
pacientului
3.Alterarea nutriţiei -pac să aibă o -se asigură o -pac are o igienă şi
manifestat prin alimentaţie toaletă riguroasă o alimentaţie
déficit legat de corespunzătoare -se asigură o corespunzătoare
scaune diareice alimentaţie hidrică
în prímele 24
h,după care treptat
se introduc cantităţi
21 mici de carne slabă
fiartă,ou fierte
moi,brănză de vaci
11. INGRIJIREA BOLNAVILOR CU HDS

Hemoragiile digestive superioare (H.D.S.) pot fi secundare unei afecţiuni


digestive sau reprezintă manifestarea unei boli generale.
Cauzele HDS pot fi: Ulcerul cronic gastric şi duodenal reprezintă cauza principală şi
cea mai frecventă (80% din cazuri) a hemoragiilor digestive superioare.
Alte cauze: tumori benigne şi maligne ale tubului digestiv (esofag, stomac, intestin),
gastrite hemoragice acute (corosive şi medicamentoase), varice esofagiene,
enterite, hipertensiune portală de diverse cauze (ciroză hepatică, tromboză a venei
porte etc.).
Cauze generale: boli ale vaselor, boli de sânge (sindroame hemoragice etc.)
 Simptome şi semne(manifestări de dependenţă)
- de anemie pot precede sau însoţit de hematemeza şi melena.
- în hemoragiile mici, stare de slăbiciune, ameţeli, paloare, transpiraţii, tahicardie.
- în hemoragiile mari, bolnavul prezintă anxietate, sete accentuată, transpiraţii reci,
extremităţi reci, puls mic şi rapid, lipotimie, tensiune arterială scăzută până la colaps.
.
 Problemele pacientului
-alterarea stării generale
-disconfort
-anxietate
-potenţial de complicaţii

REGULĂ GENERALĂ: în orice hemoragie digestivă internarea în spital este


obligatorie, de obicei într-un serviciu chirurgical.

Diagnostic de nursing Obiective Intervenii Evaluare


1.Alterarea stării generale -combaterea -asigur repaus la -pacientul este
legat de anemie anemiei pat stabil din punct
manifestat prin -recoltez sănge de vedere
ameţeli,paloare,transpiraţi pentru hemodinamic
i reci determinarea
hemoglobinei şi
hematocritului
-supraveghez
funcţiile vitale
-administrez
22 medicaţia
prescrisă de medic
-pregătesc
pacientul în
vederea transfuziei
de sânge
2.Disconfort manifestat -combaterea -ajut pacienta în -starea pacientei
prin slăbiciune legat de disconfortului satisfacerea este
hemoragie nevoilor satisfăcătoare
fundamentale
-asigur o igienă
corespunzătoare
-urmăresc atent
funcţiile vitale
3.Anxietate manifestat -combaterea -liniştesc pacienta -pacientul un
prin frică legat de starea anxietăţii că după mai este anxios
de slăbiciune administrarea
medicamentelor,şi
oprirea HSU-lui îşi
va recăpăta forţa
de dinaintea
-educ pacienta că
la orice mişcare
bruscă sângerarea
poate
reapărea,deacea
trebuie să respecte
indicaţiile
medicului

12.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU COLECISTITĂ ACUTĂ

Colecistitele sunt inflamaţii ale vezicii biliare acute sau cronice.


Culegerea datelor:circumstanţe de apariţie
- incidenţa maximă la femeie între 30-50 ani, care prezintă
malformaţii congenitale, litiază biliară
- paciente cu tulburări neuroendocrine

23
Simptome şi semne
- în colecistitele acute - frison, febră 39-40°C, stare generală
alterată, durere intensă în hipocondrul drept, cu iradiere în umărul
drept sau în spate, vărsături biliare, icter
Problemele pacientului:
-alterarea confortului
-hipertermie
-risc de deshidratare
-anxietate
Diagnostic de obiective Intrvenţii Evaluare
nursing
1.Stare -ameliorarea -asigur repaus la pat -pacientul
generala durerii -administrez medicaţia nu mai
alterată -combaterea prescrisă de medic prezintă
manifestată disconfortului ,antialgice,antispastice, dureri
prin disconfort antiemetice şi
legat de durere antiinfecţioase
-pregătesc pacientul
pentru examinări clinice
şiparaclinice
2.Dezechilibru -reechilibrare -administrez medicaţia -pacientul
hidroelectrolitic hidroelectroliti prescrisă de medic este
legat de că -montez line venoasă echilibrat
dezhidratare -combaterea periferică pentru
manifestat prin hipertermiei administrarea lichidelor
hipertermie şi alimentaţie
parenterală
3.Anxietate -combaterea -liniştesc pacientul ,mai -pacientul
manifestat prin anxietăţii ales în timpul nu mai
frică legat de -prevenirea vărsăturilor este
eventuale complicaţiilor -pregătesc anxios
complicaţii pacientul,psihic şi fizic
în vederea actului
chirurgical,atunci când
medicul decide această
conduită terapeutică
-instruiesc pacientul
privind regimul de viaţă
după externarea din
spital şi să evite
excesele alimentare

24

13.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL


NETRAUMATIC
Abdomenul acut chirurgical netraumatic este reprezentat de totalitatea durerilor
abdominale intense şi de durată cu debut brusc însoţite de tulburări locale şi
generale care necesită intervenţie chirurgicală de urgenţă (apendicita acută, ulcer
gastric şi duodenal perforat, ocluzie intestinală, colecistită acută, pancreatită acută,
litiază veziculară, peritonită acută, sarcină ectopică).

Culegerea
circumstanţe de apariţie:
datelor
- alimentaţie bogată în grăsimi, mese copioase (pancreatită
acută, colecistită acută
- eforturi fizice mari
- persoane cu antecedente personale de boală ulceroasă,
litiază biliară, dureri abdominale, femei cu amenoree
manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
- dureri - continue progresive - în inflamaţii (apendicită, co
lecistită, pancreatită, peritonită)
- dureri colicative cu intervale nedureroase între ele (colică
litiazică, ileus mecanici)
- dureri supraacute cu ameliorare de câteva ore, apoi se
asociază cu semne de peritonită în infarctul mezenteric
- iradierea durerii poate fi în umărul drept, în colecistită sau în
spate în pancreatită

contractură abdominală (apărare musculară)


vărsături alimentare sau biliare • frison
meteorism abdominal • stare de şoc • colaps
oprirea tranzitului intestinal pentru materii de fecale şi gaze (ileus)
Probleme
durere abdominală
anxietate
imobilitate
risc de complicaţii: - deshidratare
-alterarea gravă a respiraţiei şi circulaţiei (şoc, colaps)
Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
nursing
1.Alterarea stării -diminuarea durerii -asigur repaus la -pac este stabil ,un
generale 25 pat prezintă dureri
manifestat prin -pregătesc
disconfort legat de pacientul pentru
durere examinări clinice şi
paraclinice
-administrez
medicaţia prescrisă
de medic
-montez linie
venoasă periferică
pentru adm
medicaţiei şi pt
alimentaţie
parenterală
-pregătesc
pacientul pt
intervenţia
chirurgicală
2.Risc de -prevenirea -rehidratez -pac un prezintă
complicaţii complicaţiilor pacientul pe cale semne de
manifestat prin -reechilibrare parenterală complicaţii
deshidratrae legat hidroelectrolitică -ajut pacientul în
de vărsături timpul vărsăturilor
-adm medicaţia
prescrisă de medic
pentru combaterea
vărsăturilor
-urmăresc bilanţul
hidric
3.Anxietate -pacientul să -liniştesc pacientul -pacientul este
manifestată prin înţeleagă că în timpul liniştit
frică legat de necesitatea operaţiei total va
intervenţia intervenţiei,ţi să decurge normal
chirurgicală aibă încredere în -după operaţie se
echipa de îngrijire va simţii mai bine
-că taotă echipa
este pentu ca el să
fie mai bine

14.INGRIJIREA PACIENTULUI CU IRA

I.R.A. - constă în suprimarea bruscă a funcţiei


26 renale care determină acumularea de
produşi metabolici în sânge
.

Suprimarea funcţiei renale survine ca urmare a:


- reducerii filtratului glomerular
- reducerii permeabilităţii glomerulare
-obstrucţiei lumenului tubular
-creşterii reabsorbţiei tubulare
şi are consecinţă finală oligo-anuria, alterarea echilibrului hidro-electrolitic şi
acido- bazic.
Circumstanţe de apariţie
- reducerea aportului sanguin la rinichi (deshidratări, hemoragii,
arsuri)
-diminuarea filtratului glomerular şi a capacităţii funcţionale (glomerulonefrita acută,
leziuni ale vaselor rinichilor)
-necroză tubulară (intoxicaţii, şoc toxico-septic, nefropatii interstiţiale)
-obstrucţia căilor excretoare (litiază uretrală, tumori).

Simptomatologie. Semnul esenţial al I.R.A. este oliguria, până la anurie. Există însă
cazuri când diureza este păstrată, fiind însă deficitară din punct de vedere calitativ
(hipostenurie, azostenurie).
Paralel apar oboseală, stare de rău general, cefalee, vărsături, meteorism, limbă
„arsă", halenă amoniacală, sughiţ, diaree, dispnee, tahipnee, respiraţie Kussmaul
sau Cheyne-Stokes, diateză hemoragică, somnolenţă, agitaţie psihomotorie,
convulsii, stări confuze, comă în forme foarte grave.
Semne de laborator:
-retenţie de substanţe azotate: cresc ureea sanguină, creatinina, acidul uric;
-apare acidoza renală; R.A. (rezerva alcalină) scade;
-apar tulburări hidroelectrolitice: creşte potasiul, scad sodiul şi calciul;
-în urină: albuminurie, hematurie, cilindrurie, leucociturie - funcţie de etiologie.

Problemele
- alterarea volumului lichidlan:
-alterarea senzorială şi cognitivă legată de tulburările hidro-electrolitice
(hiponatriemia determină stare de confuzie,
■ convulsii; hiperhidratarea intracelulară determină tulburări de conştientă)
potenţial de complicaţii
-imobilizarea la pat poate duce la apariţia escarelor, tromboflebitelor
-hiperhidratarea extracelulară prin forţarea diurezei sau aport excesiv de sare poate
duce la HTA, edem cerebral, edem pulmonar acut
-acidoza - determină tulburări respiratorii 27
-alterarea nutriţiei: deficit este legată de: prezenţa vărsăturilor sau a creşterii diurezei
-denutriţia rapidă prin hipercatabolism
-alterarea perfuziei tisulare legată de scăderea volemiei
-alterarea integrităţii pielii şi mucoaselor
-tulburările hemostazei duc la apariţia unor hemoragii la nivelul tegumentelor şi
mucoaselor
-deficit de autoîngrijire: legat de starea de slăbiciune, oboseală
Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
nursing
1.Alterarea stării -evaluarea funcţiei -repaus la pat,cu -pac este stabil,un
generale manifestat renale urmărirea atentă a prezintă semne de
prin deshidratare -înlăturarea diurezei deshidratare
legat de reducerea cauzei -pregătesc
aportului sanguin la declanşatoare pacientul pentru
rinichi -corectarea examinări clinice şi
dezechilibrului paraclinice
hidro-electrolitic -montez linie
venoasă periferică
pt adm trat prescris
de medic
-urmăresc funcţiile
vitale şi vegetative
2.Alterarea nutriţiei -combaterea -asigur o -pac are o
manifestat prin vărsăturilor alimentaţie alimentaţie
hipercatabolism,lega -corectarea parenterală,în corespunzătoare
t de vărsături şi denutriţiei timpul vărsăturilor diagnosticului
creşterea diurezei -după care asigur
o nutriţie adecvată
recomandat de
medic
3.Anxietate .prevenirea -pentru prevenirea -pac un prezintă
manifestat prin frică complicaţiilor complicaţiilor semne de
legat de complicaţii -suport emoţional urmăresc atent complicaţii
al pacientului starea pacientului
-asigur o igienă
corespunzătoare
-am mare grijă la
asepsie şi
antisepsie
-liniştesc pacientul
-explic necesitatea
tratamentului,şi
28 importanţa
indicaţiilor
medicale
ATENŢIE! Evidenţa exactă a diurezei este baza de pornire a tratamentului şi criteriul
de orientare al medicului.

15.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENŢĂ RENALĂ CRONICĂ

Insuficienţa renală cronică (I.R.C.) survine ca urmare a alterării ireversibile a funcţiei


renale în urma distrugerii unui număr mare de nefroni (prin ischemie, necroză,
scleroză, inflamaţii în cursul unor afecţiuni renale) rinichiul nu mai poate răspunde
necesităţilor funcţionale.
Apar astfel incapacitatea de a excreta produşi de metabolism şi de a reacţiona la
excesul sau deficitul de lichide şi săruri.
I.R.C. este o scădere progresivă a capacităţii funcţionale renale, cu retenţia în
organism a substanţelor toxice rezultate din metabolism şi cu evoluţie spre uremie
terminală. Evoluţia poate fi lungă (de ani sau decenii). Fiind vorba de o îmbolnăvire
de lungă durată, bolnavul va trebui să respecte un anumit regim de viaţă. Boala
prezintă un stadiu compensat (cu stare generală bună) şi un stadiu decompensat
(când apar pusee acute). îngrijirea acestor bolnavi este în funcţie de stadiul bolii.
Circumstanţe de apariţie:
- afecţiuni care distrug parenchimul renal, scad capacitatea
funcţională a rinichiului: glomerulonefrita cronică, pielonefrita
cronică, nefropatie diabetică, rinichi polichistic.
• factori de acutizare a manifestărilor clinice
- efort fizic intens
-dietă inadecvată: restricţie de apă şi sodiu nejustificate; aport de
proteine necorespunzător valorilor creatininei, ureei
- medicaţie nefrotoxică
- reducerea volemiei (vărsături, diaree, diuretice în exces)
- accidente cardiovasculare
- H.T.A.
- insuficienţă cardiacă
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
- tulburări neurologice de tip centrai şi periferic
- schimbări de comportament
- alterarea nivelului de conştienţă
- astenie, cefalee
- crampe şi contracturi musculare
- parestezii 29
- convulsii
- comă
 tulburări cardiovasculare
- H.T.A.
- insuficienţă cardiacă
- pericardite
- aritmii
- edeme
 tulburări osoase
- dureri osoase şi articulare
- calcifieri osoase
- deformări
- fracturi
 tulburări digestive
- anorexie
- greaţă
- vărsături
- H.D.S.
- gastrite
- stomatite
- diaree sau constipaţie
- tulburări respiratorii
- respiraţie Cheyne-Stockes sau Kussmaul

 -tulburări metabolice
-hiperlipidemie
-hiperlipoproteinemie
-scăderea toleranţei la glucide
 -tulburări cutanate
prurit, în special noaptea
leziuni de grataj
descuamări
zone de hiperpigmentare
 tulburări hematologice
anemie
 tulburări generale
scăderea ponderală, slăbiciune, oboseală
tulburări hidro-electrolitice
hiperhidratare celulară consecutivă hiponatriemiei
 tulburări acido-bazice
acidoză metabolică
 Simptomatologia este diferenţiată în funcţie de stadiul I.R.C.
 examene de laborator
30
-creatinina plasmatică crescută
-ureea plasmatică crescută
-rezerva alcalină şi pH-ul scăzute în acidoza metabolică
-hiponatriemie
-hipopotasemie
 Problemele
pacientului
-alterarea echilibrului hidro-electrolitic
-vărsături, diaree
-exces de diuretice
-restricţii dietetice
-alterarea echilibrului acido-bazic
-degradarea funcţiei tubulare
-alterare senzorială (potenţial)
-tulburări hidro-electrolitice
-alterarea integrităţii pielii
-leziuni de grataj
-alterarea proceselor cognitive (potenţial)
-tulburări hidro-electrolitice şi acido-bazice
-reducerea mobilităţii fizice
-imobilizare la pat
-anxietate
-evoluţia nefavorabilă a bolii
-iminenţa unei intervenţii chirurgicale (transplant renal)
-perturbarea conceptului de sine
-necesitatea efectuării dializei

Problemele
pacientului
-degradarea funcţiei tubulare
-alterarea integrităţii pielii
-alterarea proceselor cognitive (potenţial)
-tulburări hidro-electrolitice şi acido-bazice
-reducerea mobilităţii fizice
-anxietate
Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
nursing
1.Alterarea stării -minimalizarea -asigur repaus la pat -pacientul este
generale deteriorării -administrez tratamentul cu risc de
manifestat prin funcţiei renale medicamentos pt deteriorare
dezechilibru -corectarea corectarea dezechilibrelor minimă
hidro-electrolitic tulburărilor hidro-electrolitice şi acido-
legat deteriorarea presente bazice
31
funcţiei renale -pt corectarea tulburărilor
hematologice,cardio-
respiratorii,gastrointestinal
e
-asigur o alimentaţie
corespunzătoare
-cântăresc zilnic pacientul
-măsor funcţiile vitale şi
cele vegetative
-recoltez produce biologice
pt examene de laborator
2.Potenţial de -prevenirea -administrez diuretice la -pacientul nu
complicaţii legat complicaţiilor indicaţia medicului prezintă semne
de excesul de -urmăresc atent aportul de de complicaţii
sodiu manifestat sodiu ,pe care voi majore
prin individualiza în funcţie de
supraîncărcare a manifestări clinice
sectorului
extracelular
3.Anxietate -combaterea -liniştesc pacientul că -pac un mai
manifestat prin anxietăţii dializa un doare,şi este aşa de
frică legat de -educarea şedinţele se fac ciclic deci anxios
dializă pacientului un necesită internare
permanentă
-explic necesitatea
repausului la pat
-necesitatea restricţiilor
alimentare
-evitarea frigului,umezelii,a
efortului fizic intens
-importanţa igienei
riguroase a tegumentelor

16.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZĂ RENALĂ

Litiaza renală este o afecţiune caracterizată prin prezenţa calculilor în bazinet şi căile
urinare.
Poate evolua sub formă latentă sau colicativă.
• circumstanţe de apariţie:
- stază urinară (prin diferite obstrucţii)
- infecţii urinare repetate 32
- deshidratări masive care duc la creşterea concentraţiei urinare
- afecţiuni în cursul cărora creşte eliminarea urinară a substan
ţelor ce formează calculi
- hiperparatiroidie, osteoporoză (se elimină fosfat şi oxalat de
calciu)
- gută, rinichi polichistic (se elimină acid uric)
- modificarea pH-ului urinar:
- scăderea acidităţii duce la precipitarea acidului oxalic
- creşterea acidităţii accelerează precipitarea acidului uric
- în mediul alcalin se precipită fosfaţii
 factori favorizanţi
- climă caldă şi uscată
- imobilizare prelungită la pat
- aport excesiv de săruri minerale:
- apă bogată în săruri de calciu
- alimente bogate în oxalaţi şi acid uric: spanac, ciocolată,
cacao, viscere
 manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
- durere lombară permanentă sau provocată de efort
- durere colicativă
- poziţie antalgică
- anxietate, nelinişte, agitaţie
- tenesme vezicale
-disurie, polakiurie
- greţuri, vărsături
- paloare, transpiraţii, extremităţi reci
• examinări paradinice *
- evidenţierea calculului (cistoscopie, urografie, radiografie
simplă, echografie)
- examenul urinei: hematurie (macro sau microscopică), în
sediment: cristale de acid uric, uraţi, fosfaţi sau oxalaţi.
 Problemele pacientului
- alterarea confortului
- legată de durere vie, disurie, polakiurie
- potenţial de deficit de volum lichidian
legată de vărsături, transpiraţii abundente
-potenţial de alterare a nutriţiei, prin deficit
legat de greaţă, vărsături
-potenţial de complicaţii
legat de cura de diureză la pacienţii cu H.T.A.
-, insuficienţă cardiacă
legat de dilatare pielo-caliceală
Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
33
nursing
1Alterarea stării -combaterea durerii -asigur repaus la -pacientul un
generale manifestat -asigurerea pat prezintă dureri
prin disconfort legat confortului -administrez
de durere medicaţia prescrisă
vie,disurie,polakiurie de medic pentru
calmarea durerii,şi
tratamentul
specific,în funcţie
de natura calculului
-recoltez sânge şi
urină pentru
examene de
laborator
-pregătesc
pacientul pentru
investigaţii
radiologice
-pregătesc
pacientul şi îngrijiri
ulterioare în cazul
efectuării unor
tennici de ablaţie
sau de distrugere a
calculilor
2.Potenţial de déficit -corectarea -urmăresc atent -pacientul un
de volum lichidian dezechilibrelor bilanţul hidric prezintă semne de
manifestat prin hidro-electrolitice -administrez complicaţii
deshidratare legat -prevenirea medicaţia prescrisă
de complicaţiilor de medic
vărsături,transpiraţii -observ semnele şi
abundente simptomele unor
complicaţii
3.Alterarea nutriţiei -asigurarea dietei -asigur o -pacientul un
manifestat prin corespunzătoare alimentaţie prezintă semne de
déficit legat de corespunzătoare malnutriţie
greţuri,vărsături -administrez
medicaţie
antiemetică,şi la
nevoie alimentaţie
parenterală
-servesc pacientul
cu cantităţi mici de
34 mai multe

17. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GLOMERULONEFRITĂ ACUTĂ DIFUZĂ


POSTSTREPTOCOCICĂ
Glomerulonefrita acută (G.N.A.) difuză poststreptococică este o infecţie a
glomerulilor apărută după o infecţie streptococică din organism.
Apare după 7-21 zile de la infecţia streptococică şi este mai frecventă la copii.
 Culegerea datelor
-circumstanţe de apariţie
- infecţie streptococică; angină, scarlatină, infecţii ale pielii,
infecţii respiratorii
• factori favorizanţi
-frig
- umezeală
- surmenaj
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
- edeme la nivelul pleoapelor, periorbitale la început, iar apoi
în regiunile declive
- astenie, anorexie, subfebrilităţi
- oligoanurie
-hematurie macro sau microscopică
-H.T.A.
-jenă lombară
-examene de laborator
-A.S.L.O. crescut
-densitate urinară normală sau crescută -în sedimentul urinar: hematii şi cilindrii
-complement seric scăzut
 Problemele pacientului
-alterarea perfuziei tisulare la nivel renal
-atingerea glomerulilor
-potenţial de exces de volum lichidian
-aport inadecvat de lichide şi sodiu
-deficit de autoîngrijire
-imobilizare la pat
-potenţial de complicaţii (I.R.A., edem cerebral)
-scăderea capacităţii funcţionale a rinichiului
-creşterea tensiunii arteriale

Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare


nursing
1.Alterarea -minimalizarea -asigur repaus la -manifestările
perfuziei tisulare la manifestărilor 35 pat clinice sunt
nivel renal clinice -administrez minime,adică pac
manifestat prin -combaterea medicaţia prescrisă un mai este
edeme la nivelul infecţiei de medic edemaţiat
pleopelor legat de -măsor funcţiile
atingerea vitale
glomerulilor -reduc aportul de
sare şi de lichide în
funcţie de
gravitatea
HTA,oliguriei şi a
edemelor
-pregătesc
pacientul pentru
examinări clinice şi
paraclinice
2.Deficit de -prevenirea -ajut pacientul în -pacientul un ami
autoîngrijire complicaţiilor satisfacerea prezintă
manifestat prin -asigurarea nevoilor disconfort,şi nici
imobilizare la pat confortului fundamentale ,mai semne de
legat de prevenirea -asigurarea unei ales în perioada complicaţii
complicaţiilor alimentaţii repaosului la pat
corespunzătoare -explic necesitatea
respectării
regimului igieno-
dietetic
-învăţ pacientul să
evite efortul fizic
intens care
predispune la
apariţia
complicaţiilor
3.Anxietate -combaterea -liniştesc pacientul -pacientul un este
menifestat prin anxietăţii -explic anxios
frică legat de -reintegrare pacientului
necunoaştere profesională ,importanţa
tratamentului şi a
controlului medical
periodic,şi reluarea
progresivă a
activităţii

18.INGRIJIREA PACIENTEI CU CISTITA


Cistita este o inflamare a mucoasei vezicii
36urinare.

Culegerea datelor
circumstanţe de apariţie
-contaminarea ascendentă, punctul de plecare fiind infecţii la nivelul vaginului,
perineului sau în urma manevrelor instrumentale nesterile (sondaj)
-contaminare descendentă din rinichi şi bazinet
 manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
-disurie
-polakiurie
-tenesme vezicale
-durere suprapubiană
-examene de laborator
-urină: piurie, hematurie, bacteriurie
 Problemele pacientei
-alterarea eliminării urinare
-inflamaţia vezicii
-disconfort
-durere, disurie
-potenţial de complicaţii
-riscul extinderii infecţiei spre interstiţiu! Renal

Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare


nursing
1.Alterarea stării -combaterea -repaus la pat -pacienta un
generale manifestărilor -administrez prezintă dureri,un
manifestat prin clinice acute tratamentul prescris mai are déficit la
eliminare -combaterea de medic eliminare
ineficientă legat de infecţiei -administrez lichide în
durere,disurie,infec cantitate mare
ţie -recoltez urină pentru
examene de laborator
2.Potenţial de -prevenirea -asigur tratarea -pacienta un
complicaţii recidivelor afecţiunilor prezintă semne de
manifestat prin -asigurarea unei ginecologice complicaţii
recidive legat de igiene -asigur o igienă -are o igienă
igienă corespunzătoare riguroasă mai ales ale corespunzătoare
necorespunzătoar organelor genitale
e -ofer lenjerie curată
ori de căte ori este
nevoie
-pregătesc băi calde
de şezut
3Anxietate -combaterea -ofer o educaţie -pacienta un mai
manifestat prin anxietăţii 37sanitară este anxioasă
frică legat de -educarea corespunzătoare
necunoaştere pacientei privind igiena
organelor genitale şi
necesitatea lenjeriei
curate
-explic necesitatea
hidratării
corespunzătoare

19. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITĂ ACUTĂ

Pielonefrita acută este o infecţie a bazinetului şl a interstiţiului renal. Germenii


incriminaţi sunt: coli, proteus, stafilococul, klebsiella

 Culegerea datelor
o circumstanţe de apariţie
-contaminare ascendentă, cu punct de plecare:
-infecţii vaginale, ale uretrei
-manevre instrumentale nesterile (sondaj, cistoscopie)
-obstrucţia căilor excretoare
-contaminare hematogenă sau limfatică cu germenii unei infecţii O.R.L., dentare,
tegumentare, a prostatei
o factori favorizanţi
-sarcina
-diabetul zaharat neechilibrat
-stare nutriţională deficitară
o manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
-anorexie
-frison, febră
-dureri lombare
-disurie, polakiurie, nicturie
o examinări de laborator
-sânge: V.S.H. crescută, leucocitoză
-urină: leucociturie, cilindri leucocitari, hematurie, bacteriurie
o Problemele pacientului
-alterarea perfuziei tisulare
-atingerea interstiţiului renal
-disconfort
-durere, disurie
Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
nursing
1.Alterarea -identificarea -asigur repaus la pat -pacientul un mai
38
stării generale germenului -administrez medicaţia are dureri
manifestat prin cauzal şi prescrisă de medic
febră,frison combaterea -pregătesc pacientul pentru
,durere legat infecţiei examene clinice şi paraclinice
de atingerea -combaterea -aplic căldură pe regiunea
interstiţiului durerii lombară
renal -asigur o hidratare
corespunzătoare
2.Alterarea -combaterea -exclud din alimentaţia -pacienta are o
stării de anorexiei pacientei alimentaţie
nutriţie -asigurarea alcoolul,cafeaua,condiméntel corespunzătoare
manifestat prin unei alimentaţii e
anorexie legat echilibrate -ofer lichide în cantitate
de alimentaţie suficientă
inadecvată
3.Potenţial de -prevenirea -asigur o educaţie sanitară -pacienta un
complicaţii complicaţiilor corespunzătoare prezintă semne
manifestat prin -educaţie -explic pacientei necesitatea de complicaţii
extinderea sanitară igienei organelor genitale şi a
infecţiei legat regiunii perianale
de -educ pacientul să-şi golească
needucarea complet vezica urinară pentru
pacientului a evita distensia vezicii

20. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TRAUMATISME RENALE

Traumatismele renale pot fi:


-închise (rupturi intrarenale, lezarea capsulei renale, lezarea calicelor şi bazinetului)
-deschise (distrugerea ţesuturilor care adăpostesc rinichii şi lezarea rinichilor)

Culegerea
• circumstanţe de apariţie
datelor
- accidente rutiere, la locul de muncă sau sportive, arme de
foc, arme albe
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
- durere lombară
- variază ca intensitate, nu întotdeauna proporţional cu
gravitatea leziunii
- poate uneori să fie secundară unor leziuni
39 musculare sau
osoase
- hematuria
- prezentă întotdeauna în leziunile renale
- poate fi micro sau macroscopică
- hemoragie intraperitoneală
- hematom perineal dureros la palpare
- evacuare de urină prin plagă şi în cavitatea peritoneală, în
special în traumatisme deschise
• examinări paradinice
- radiografie renală pe gol
- echografie renală
- examinări de laborator:
- urină
-sânge: hematocrit, hemoglobină, uree, creatinină
Problemele
- disconfort
pacientului
- durere
- potenţial de complicaţii
- scăderea funcţiei renale
- deficit de autoîngrijire
- imobilizare la pat
Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii Evaluare
1.Alterarea stării -combaterea -acord primul ajutor în funcţie de -pacientul un are
generale manifestat durerii gravitatea traumatismului dureri
prin disconfort legat de -asigurarea -asigur repaus la pat
durere confortului -administrez medicaţia prescrisă
de medic
-pregătesc pacientul pentru
explorări funcţionale ale
rinichiului
-recoltez produce biologice
pentru laborator
-pregătesc pacientul pentru
îngrijirile pre-şi
postoperatorii,dacă este nevoie

2.Potenţial de -prevenirea -urmăresc atent funcţiile vitale -pacientul un


complicaţii manifestate complicaţiilor ale pacientului prezintă semne
prin scăderea funcţiei -la orice modificare anunţ de complicaţii
renale legat de medicul
traumatism -administrez tratamentul
medicamentos
-urmares40atent pansamentul de
pe plagă
3.Anxietate manifestat -combaterea -ajut pacientul în satifacerea -pacientul un mai
prin déficit de anxietăţii nevoilor fundamentale este anxios
autoîngrijire legat de -liniştesc pacientul că din orice
traumatism traumatism este recuperare dacă
pacientul are răbdare şi
urmăreşte instrucţiunile
personalului medical

21. INGRIJIREA PAC CU ANEMII

Anemia reprezintă scăderea numărului de hematii şi/sau a hemoglobinei sub valorile


normale.
Circumstanţe de apariţie
-prin pierdere de hematii
-posthemoragice
-hemolitice (anemia hemolitică a nou-născutului şi prin incompatibilitatea de sânge în
sistemul AOB)
-prin insuficienţă de producerea hematiilor şi hemoglobinei
-anemia feriprivă
-anemia Birmer
Anemiile acute
- traumatisme
- medicaţia antiinfiamatoare administrată fără protecţie gas
trică (determină hemoragii digestive)
- hemoragii în antecedentele personale ale femeilor
o -Semne şi simptome
- ameţeli
- paloarea tegumentelor instalată brusc
- tahicardie
- puls filiform
- hipotensiune arterială
- dispnee
- lipotimie
- tulburări degestive (greaţă! meteorism, tulburări de tranzit)
Anemia cronică
- persoane care lucrează în mediul toxic
- persoane care au alimentaţie cu carenţă de fier
- persoane consumatoare de alcool, tutun
- persoane cu antecedente personale ca:41gastrectomie, lam-
bliază, reacţie Adler pozitivă în scaun
o manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
- ameţeli
- cefalee
- astenie
- palpitaţii
- dureri precordiale
- dispnee
- paloarea buzelor
- a palmelor
- plantelor
- mucoasa bucală atrofiată
- unghii şi păr friabile
- febră 39° C
- amenoree
 Probleme
• Anemia acută
- alterarea respiraţiei şi circulaţiei
- risc de pierdere a conştienţei
- risc de şoc hemoragic
• Anemia cronică
- intoleranţă la activitatea fizică
- alterarea respiraţiei şi circulaţiei
- tulburări de memorie

Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare


nursing
1.Alterarea stării -combaterea -aplic măsurile de urgenţă -pacientul este
generale anemiei -asigur repaus la pat în poziţie stabil din punct de
manifestat prin trendelenburg vedere
lipotimie,dispnee -urmăresc atent funcţiile vitale hemodinamic
legat de -recoltez sânge pt
sindromul hemoleucogramă
hemoragic -în funcţie de rezultat la indicaţia
medicului pregătesc materialele
necesare pt transfuzia de sânge
-administrez lichide pt
reechilibrarea hidroelectrolitică
2.Potenţial de -prevenirea -administrez medicaţia prescrisă -pac. Nu prezintă
complicaţii complicaţiilor de medic semen de
manifestat prin -urmăresc atent funcţiile vitale complicaţii
risc de pierdere ale pacientului,TA,puls,respiraţie
42
a cunoştinţei -urmăresc hemoglobina şi
legat de şocul hematocritul
hemoragic -urmăresc coloraţia
tegumentelor
3.Anxietate -combaterea -liniştesc pacientul -pac este liniştit
manifestat prin anxietăţii -explic necesitatea poziţiei
frică legat de trendeledburg şi a transfuziei de
traumatism sânge

22.INGRIJIREA PAC CU POLIGLOBULIE

Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin creşterea nr.hematiilor şi a hemoglobinei în


sângele periferic.
• Circumstanţe de apariţie
- persoane cu afecţiuni cardiace congenitale
- persoane cu insuficienţă cardiacă şi pulmonară
- intoxicaţii cu anilină
Semne şi simptome)-
- cefalee
- ameţeli
- astenie
. – acufene
- greţuri
- vărsături
- tegumente roşii, cianotice şi pruriginoase
hipertensiune arterială şi dispnee

 Problemele pacientului
-alterarea respiraţiei şi circulaţiei
-intoleranţă la activitate fizică
-tulburări de vedere, auz
-alterarea integrităţii mucoaselor şi tegumentelor
-risc de hemoragie - epistaxis, hemoptizie, HDS—
Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
nursing
1.Alterarea stării -pacientul să aibă -asigur repaus la pat -pacientul preintă o
generale o stare de bine -recoltez produce biologice pt stare relativ bună
manifestat prin fizică şi psihică examene de laborator
disconfort -administrez tratamentul
,dispnee,cianoză prescris de medic:citostatice
legat de -ajut pacientul în satisfacerea
respiraţie şi celorlalte
43 nevoi fundamentale
circulaţie
inadecvată
2.Alterarea -pacientul să -asigur o igienă riguroasă -pacientul are
integrităţii prezinte -urmăresc atent coloraţia mucoasele şi
mucoaselor şi mucoasele şi tegumentelor tegumentele
tegumentelor tegumentele -asigur o hidratare integre
manifestat prin intacte corespunătoare
tegumente -asigur un microclimat
roşii,cianotice şi corespunător
puriginoase legat -în caz de greţuri şi vărsături
de circulaţie administre antiemetice
inadecvată
3.Potenţal de -prevenirea şi -urmăresc atent funcţiile vitale -pacientul un
complicaţii înlăturarea ale pacientului prezintă semne de
manifestate prin complicaţiilor -urmăresc coloraţia complicaţii
epistaxis,HDS tegumentelor
legat de boală -anunţ medicul la orice
schimbare la pacient
-administrez corect tratamentul
prescris de medic

23.INGRIJIREA PAC CU LEUCEMIE ACUTA

Leucemia acută este o boală neoplazică,caracterizat prin pierderea capacităţi de


dif. Şi maturaţie a celulelor hematopoetice şi infiltraţia măduvei şi a altor organe cu
celule imature. Prin metaplazie ţesutul leucozic ia locul seriei roşii şi numai are
cine forma hematii; apar şi tulburări de coagulare.
 -manifestări de dependenţă
durere şi senzaţie de greutate în hipocondrul stâng (spleno- megalia)
scădere ponderală
prurit tegumentar
adenopatie generalizată şi simetrică (în leucemia limfoidă cronică);
manifestările apar în pusee acute, cu o evoluţie spre exitus în 10 ani.
 Probleme
Leucemia acută
-hipertermia
-intoleranţa la efort fizic
-deficitul de volum lichidian
-alterarea integrităţii mucoasei bucale
44
-incapacitatea de hidratare alimentară
-risc de alterare a stării generale, exitus prin complicaţii hemoragice şi septicemice.
Diagnostic de îngrijire Obiecti Intervenţii Evaluare
ve
1.Alterarea stării generale - -asigur repaus la pat -pacientul prezintă
manifestat prin pacien -la indicaţia medicului recoltez sânge o stare relativ bună
paloare,astenie,dispnee tul să pt examene de laborator
legat de sdr.anemic prezint -în fucţie de rezultat pregătesc
e pacientul pt transfuzia de sânge
perioa -administrez medicaţia prescrisă de
de de medic:coricoterapie,antibiotice,citostati
remisi ce
e cât -asigur o igienă corespunzătoare
mai -asigur satisfacerea celorlalte nevoi
lungi fundamentare

2.Alterare nutriţiei - -asigur igiena cavităţii bucale -pacientul are o


manifestat prin anorexie pacien -asigur alimentaţia în funcţie de stare alimentaţie
legat de hemoragiile tul să a pacientului corespunzătoare
gingivale,splenomegalia aibă o -la indicaţia medicului asigur şi
alimen alimentaţie parenterală
taţie
adecv
ată
3.Anxietate manifestat prin - -facilitez relaţia cu familia şi anturajul -pacientul un mai
frică ,nelinişte legat de pacien pacientului este aşa de anxios
diagnostic tul să -ajut pacientul să-şi exprime
fie sentimentele şi temerile
susţinu -explic pacientului că un va fi lăsat
t de singur
familia
-să
benefi
cieze
de o
moarte
demnă
şi
liniştită

24.Ingrijirea pac cu leucemie cronica

45
Leucemii/e sau leucozele sunt hemopatii maligne caracterizate prin hiperplazia
ţesuturilor hematopoietice (mieloid şi limfoid) şi metaplazia lor.
Prin metaplazie ţesutul leucozic ia locul seriei roşii şi numai are cine forma
hematii; apar şi tulburări de coagulare.
 Manifestări de dependenţă
durere şi senzaţie de greutate în hipocondrul stâng (spleno- megalia)
scădere ponderală
prurit tegumentar
adenopatie generalizată şi simetrică (în leucemia limfoidă cronică);
manifestările apar în pusee acute, cu o evoluţie spre exitus în 10 ani
Leucemia cronică
intoleranţă la activitatea fizică
dureri osoase şi în hipocondrul stâng
prurit tegumentar
disconfort abdominal
pierderea imaginii de sine
modificarea schemei corporale (în leucemia limfoidă cronică), prin prezenţa
adenopatiilor.

 Obiective
pacientul să prezinte perioade de remisiune cât mai lungi ceea ce prelungeşte
durata de viaţă.
în perioadele terminale, pacientul să fie susţinut de familie, anturaj şi să
beneficieze de o moarte demnă şi liniştită

Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare


îngrijire
1.Alterarea stării -pacientul să -asigur repaus la pat -pacientul
generale prezinte -la indicaţia medicului recoltez sânge prezintă o
manifestat prin perioade de pt examene de laborator stare
paloare,astenie,di remisie cât mai -în fucţie de rezultat pregătesc relativ
spnee legat de lungi pacientul pt transfuzia de sânge bună
sdr.anemic -administrez medicaţia prescrisă de
medic:coricoterapie,antibiotice,citostati
ce
-asigur o igienă corespunzătoare
-asigur satisfacerea celorlalte nevoi
fundamentare

2.Alterare nutriţiei -pacientul să -asigur igiena cavităţii bucale -pacientul


manifestat prin aibă o -asigur alimentaţia în funcţie de stare are o
anorexie legat de alimentaţie a pacientului alimentaţie
hemoragiile adecvată -la indicaţia medicului asigur şi corespunz
gingivale,splenom alimentaţie
46 parenterală ătoare
egalia
3.Anxietate -pacientul să fie -facilitez relaţia cu familia şi anturajul -pacientul
manifestat prin susţinut de pacientului un mai
frică ,nelinişte familia -ajut pacientul să-şi exprime este aşa
legat de -să beneficieze sentimentele şi temerile de anxios
diagnostic de o moarte -explic pacientului că nu va fi lăsat
demnă şi liniştită singur

25.INGRIJIREA PAC CU STRABISM

Strabismul este un viciu de refracţie şi reprezintă lipsa de paralelism a globurilor


oculari,şi poate fi paralitic(paralizia nervilor cranieni III,IV,şiVI) şi
neparalitic(congenital sau apare în primul an de viaţă)
-privire înăuntru:-convergent
-privire înafară:-divergent
Manifestări de dependenţă
-strabismul neparalitic:-copilul nu prezintă vedere dublă ,dar prezintă riscul pirderii
vederii la ochiul nefolosit
-strabismul paralitic-pacientul prezintă vedere dublă
Problemele pacientului
-comunicare ineficientă la nivel sensorial-vizual
-anxietate
-risc de izolare social

Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare


de nursing
1.Potenţial -corectarea din -descoper precoce strabismul -pacientul nu
de timp a strabismului copilului sub un an şi îndrum prezintă semne de
complicaţii neparalitic păriţii copilului la medic specialist riscde pierderea
manifestat pentru tratament corespunzător ochiului nefolosit
prin -educ familia să se implice în
infirmitate efectuarea de exerciţii cu ochiul
legat de care prezintă musculature slăbită
pierderea -explic necesitatea pansamentului
ochiului ocular pe ochiul sănătos
nefolosit
2.Risc de -intergrarea -explic părinţilor necesitatea -pacientul nu
izolare copilului cu exerciţiilor şi aducerea copilului la prezintă semne de
manifestat strabism tratament în serviciile specializate izolare
prin -corectarea -în situaţia ăn care celelalte
comunicare strabismului tratamente 47 nu au dat rezultate
ineficientă la pregătesc pacientul pt intervenţia
nivel chirurgcală(până la 6 ani)
sensorial
legat de
strabism
3.Anxietate -combaterea -liniştesc pacientul că această
manifestat anxietăţii boală se pote trata şi nu are
prin frica nevoie de pansamentul ocular
legat de numai atâta timp cât se reface şi
izolare ochiul bolnav
socială

26.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CONJUNCTIVITĂ.

Conjunctivita este inflamarea mucoasei conjunctivale.


Circumstanţe de apariţie:
-mediu cu praf
-persoane cu rezistenţă scăzută
-persoane cu condiţi de igienă precară
-bazinet de înot
-apă infectată
-traumatisme oculare
Semne şi simptome
-îroşirea conjunctivei,senzaţie de arsură,secreţie conjunctivală-seroasă,mucoasă
sau purulentă
Problemele pacientului
-durere de intensitate diferită
-scurgere de secreţie ocular
-anxietate
-risc de complicaţii(ulceraţii)

Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare


1.Disconfort -combaterea -asigur repaus la -pacientul simte
manifestat prin disconfortului pat şi repaus viual reducerea
durere ,senzaţie de -reducerea în cameră inflamaţiei
arsură ,secreţie inflamaţiei semiobscură
oculară legat de -aplic tratamentul
inflamaţie prescris de
medic:spălături ale
sacului conjunctival
48 cu soluţii antiseptic-
aplic pansament
ocular

2.Anxietate -combaterea -liniştesc pacientul -pacientul nu mai


manifestat prin frică anxietăţii că prin tratament este aşa de anxios
legat de pierderea corespunzător şi
vederii adecvat nu-şi va
pierde vederea
-educ pacientul în
vedrea evitării
infectării ochiului
3.Prevenirea -prevenirea -administrez -pacientul nu
complicaţiilor complicaţiilor tratament general prezintă semne de
manifestat prin cu antibiotic şi complicaţii
ulceraţii legat de antiinflamatoare
reapariţia infecţiei pentru prevenirea
complicaţiilor
-educ pacientul în
vederea evitării a
apelor infectate ,a
bainelor de înot
-recomand o igienă
riguroasă a ochilor

27.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CATARACTĂ

Cataracta este boala ocular caracterizată prin opaficierea progresivă a cristalinului.


Culegerea datelor:
-circumstanţe de apariţie:
-persoane vârstnice(cataracta senilă)
-traumetisme(c taumatică)
-boli metabolice-DZ,avitaminoze(c secundară)
-boli infecţioase ale mamei în timpul sarcinii(c congenital)
-manifestări de dependenţă:
-scăderea acuităţii viuale care poate fi insidioasă(senilă)sau rapidă(traumatic)
-localizarea cataractei unilateral şi apoi la celălalt ochi(senilă)şi bilateral(în c
congenital)
-în cataracta senilă în faza de imaturizare pupila are culoare alb cenuşie sau alb
mat,iar în faza hipermatură este alb lăptos
Problemele pacientului:
-comunicare ineficientă la nivel sensorial visual
-anxietate
-risc de accidente 49
-reducerea autonomiei în autoîngrijire
Diagnostic Obievtive Intervenţii Evaluare
1.Disconfort -pacientul să-şi -îndrum pacientul -pacientul
manifestat prin recapete vederea la specialist pt a beneficiează de
comunicare aprecia necesitatea tratament adecvet
ineficientă la nivel actului chirurgical
sensorial visual -pregătesc
legat de pierderea pacientul pentru
vederii intervenţie
-administrez
tratamentul
prescris de medic
2.Potenţial de -reducerea -ajut pacientul să -pacientul nu
complicaţii riscurilor de se orinteze în timp preintă semne de
manifestate prin accidentare şi în spaţiu risc
risc de accidente -ajut pacientul în
legat de vedere satisfacerea
deficitară celorlalte nevoi
fundamentale
3.Anxietate -combaterea -liniţtesc pacientul -pacientul nu mai
manifestat prin frică anxietăţii că în timpul este aşa de anxios
legat de intervenţia intervenţiei riscurile
chirurgicală şi de sunt minime
pirderea totală a -explic necesitatea
vederii intervenţiei
-asigur pacientul că
după intervenţie îşi
va recăpăta
autonomia în
autoîngrijire

28.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GLAUCOM

Este o afecţiune extreme de gravă caracterizată prin creşterea tensiunii intraoculare


şi scăderea acuităţii vizuale cu modificări ale cămpului vizual prin atrofia nervului
optic.
Forme clinice:
-glaucom infantil şi glaucomul adultului cu manifestare acută sau cronică.
Circumstanţe de apariţie:
-tulburări congenital de drenaj a umorii apoase (glaucoma infantile)
-persoane cu system nervos labil ,emotive
-schimbări bruşte de temperatură
Manifestări de dependenţă:
 glaucom acut 50
-dureri ocular şi perioculare foarte vii cu iradiere temporal,occipital şi însoţite de
lăcrimare
-scăderea acuităţii vizuale
-grţuri vărsături
-anxietate
-alterare stării generale
 glaucomul cronic

-dureri periorbitale permanente


-scăderea insidioasă a vederii-cetitate în 10-15 ani
Problemele pacientului
-dureri ocular şi perioculare
-intoleranţă digestivă
-comunicare ineficientă la nivel sensorial-vizual
-anxietate
Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
1.Alterarea stării -pacientul să -asigur repaus la pat -pacientul prezintă
generale manifestat aibă o stare de în cameră o stare relative
prin comunicare bine fizic şi semiobscură bună
ineficientă la nivel psihic -pregătesc materialele
senzorial –vizual legat necesare pt
de scăderea acuităţii măsurarea tensiunii
vizuale intraoculare
-administrez
tratamentul prescris
de medic
-pregătesc pacientul
preoperator şi
îngrijesc pacientul
postoperator

2.Disconfort -diminuarea -administrez -pacientul resimte


manifestat prin dureri disconfortului tratamentul reducerea
ocular,greţuri,vărsături medicamentos disconfortului
legat de creşterea recomandat de medic
presiunii intraoculare pt reducerea tensiunii
intraoculare
-asigur alimentaţie
hiposodată şi cu un
aport redus de lichide
3.Anxietate manifesta -combaterea -educ pacientul să -pacientul nu mai
prin frică ,nelinişte anxietăţii urmeze correct este aşa de
legat de evoluţia bolii tratamentul local şi anxios
51general
-recomand regim de
viaţă ordonată,cu
respectarea orelor de
somn
-educ pacientul să
poarte ochelari fumurii
pe timpul zilei,să evite
trecerile bruşte de la
temperature scăzute
la căldură
-încurajez pacientul
privind evoluţia
favorabilă a bolii dacă
respectă
recomandările
medicale

29,30,31..ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CONTUZII,PLĂGI ,ARSURI


CHIMICE,CORPI STRĂINI,CONJUNCTIVALI,CORNEENI ŞI INTAOCULARI ALE
OCHIULUI ALE OCHIULUI

Traumatizarea ochiului este frecventă,şi leziunile pot duce la pierderea vederii


ochiului traumatizat,dar pot periclita şi vederea celuilalt ochi.
Circumstanţe de apariţie:
-accidente casnice şi de muncă
-în timpul jocului la copii
-accidente grave de circulaţie
Manifestări de dependenţă:
-durere,senzaţie de corpi străini în ochi,tulburări de vedere în
contuzii,plăgi,arsuri,corpi străini conjunctivali,corneeni şi intraoculari
-durere,lăcrimare,fotofobie,scurgerea umorii apoase la exterior şi hemoftalmie în
cazul corpilor intaoculari
Problemele pacientului:
-comunicare ineficientă la nivel sensorial-vizual
-durere,anxietate
-risc de complicaţii-infecţii,zdrobirea globului ocular
Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
1.Risc de -prevenirea -aplic pansament steril la -pacientul nu
complicaţii complicaţiilor locul accidentului şi trimit printă semne de
manifestate prin pacientul de urgenţă la un complicaţii
pierderea acuităţii serviciu de specialitate în
vizuale legat de caz de contuzii
truamă -în
52 caz de arsuri chimice
spăl repetat ochiul cu apă
prin stropire cu
mâna,aplic pansament
protector şi trmit pac la
spital
-în cazul corpilor
străini,corneeni,intaoculari
spăl cu apă abundentă
,după care aplic
pansament şi trimit pac la
spital
2.Disconfort -combaterea -la spital pregătesc -pac nu mai are
manifestat prin durerii matirialele necesare pt aşa durei mari
durere examinare şi îndepărtarea după aplicarea
ocular,lăcrimare corpilor străin intraoculari tratamentului
legat de -administrez local prin
traumatizarea instilare midriatice şi în
ochiului general antibiotice
-pentru calmarea durerii
antialgice şi soluţii
anestezice
3.Comunicare -combaterea -liniştesc pacientul că prin -pacientul nu mai
ineficientă la nivel anxietăţii îndepărtarea agentului este anxios
sensorial –vizual agressor şi tratament
manifestat prin adecvat îşi va recăştiga
anxietate legat de vederea
frica pierderii -învăţ pacientul cum să
vederii folosească mijloacele de
protecţia ochiului mai ale
la serviciu
-educ copii asupra evitării
accidentelor şi
necesitatea vederii

32.INGR. PAC CU BOALA INFLAMATORIE PELVINA

Boala inflamatorie pelvină cuprinde infecţii ale uterului,anexelor şi peritoneului pelvin.


Culegerea datelor:
53
-cauze determinate de agenţi patogeni,transmişi în timpul actului sexual sau a unor
investigaţii,după manevre abortive,după intervenţii chirurgicale
-cauze favorizante:-nerespectarea măsurilor de asepsie şi antisepsie,lipsa de
igienă,tampoane vaginale neschimbate mai mult de 4 ore,leziun de grataj,debilitate
fizică generală,diabet
Manifestări de dependenţă(semne şi simptome)
- durere în hipogastru sau în fosa iliacă în funcţie de localizare; jenă, senzaţie de
greutate
- leucoree prezentă sau absentă, alteori în cantitate redusă
- febră în formele acute
- tulburări urinare
- balonare, greţuri, uneori vărsături, influenţarea tranzitului intestinal când este
interesat peritoneul pelvin
- tulburări menstruale
- oboseală, indispoziţie
Probleme
- alterarea confortului în legătură cu durerea
- deficit de cunoştinţe în legătură cu evoluţia şi complicaţiile, în legătură cu
îngrijirile ulterioare
- alterarea vieţii sexuale în legătură cu bolile transmise sexual şi cu durerea
- potenţial deficit de volum lichidian în legătură cu greţurile şi vărsăturile
Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
nursing
1.Disconfort -ameliorarea durerii -asigur condiţii de -pacienta
manifestat prin -combaterea odihnă şi de repaus exprimă
alterarea disconfortului -măsor funcţiile vitale diminuarea
confortului legat de -combaterea şi cele vegetative durerii
durere,gerţuri şi infecţiei -administrez
vărsături antialgice indicate de
medic pt combaterea
durerii
-montez linie venoasă
periferică pentru
administrarea
lichidelor şi a
tratamentului
medicamentos
-recoltez produse
biologice şi le trimit la
laborator
2.Potenţial de -prevenirea -explic necesitatea -pacienta nu
complicaţii complicaţiilor tratamentului cu prezintă semne
manifestat prin antibiotice şi de complicaţii
alterarea stării 54 antiinflamatoare
generale legat de -asigur o igienă
durere cronică riguroasă mai ales la
zonele genitale
-prin asigurarea
aportului necesar de
lichide previn
costipaţia
3.Anxietate -combaterea -liniştesc pacienta -pacienta nu mai
manifestat prin anxietăţii prin discuţii liniştitoare este aşa de
nelinişte legat de -educarea -educ pacienta să anxioasă
needucare pacientei evite ortostatismul
prelungit
-să poarte lenjerie de
bumbac
-informez pacienta în
legătură cu bolile
transmisibile sexual
şi prevenirea acestuia

33.ÎNGRIJIREA PAC CU PROLAPS GENITAL

Prolapsul genital reprezintă coborârea organelor genitale ca urmare a slăbirii


mijloacelor de susţinere (planşeul pelviperineal) şi de suspensie (ligamentele
uterine).
Coborârea este mai mult sau mai puţin accentuată realizând diferite grade de
prolaps.
- gradul I: uterul coboară în interiorul vaginului, colul nu se evidenţiază la vulvă;
coboară peretele anterior al vaginului, antrenând vezica (cistocel) şi peretele
posterior, antrenând rectul (rectocel)
- gradul II: uterul este coborât, colul apare la vulvă între cistocel şi rectocel
- gradul III: uterul iese în afara vulvei, ca o tumoră acoperită de mucoasa
vaginală violacee, congestionată.
Culegerea datelor
Cauze:-ruptură de perineu în urma naşterilor
Manifestări de dependenţă:
-senzaţie de greutate şi tracţiune dureroasă în hipogastru,iradiată în plicile inghinale
-tulburări urinare:-incontinenţă la la efort,disurie,polakiurie
-tulburări intestinale:-constipaţie,incontinenţa gazelor sau a materialelor fecale în
55
situaţie în care este interesat sfincterul anal
-leucoree când se asociază leziuni ale colului(infecţii cronice,edem,eroziuni
Probleme:
-alterarea imaginii corporale din causa coborârii uterului
-alterarea stimei de sine din causa incontinenţei urinare ,a tulburării actului
sexual;posibilă alterare a relaţiilor familiale
-alterarea confortului din causa durerii,incontinenţei,leucoreei
-deficit de cunoştinţe în legătură cu operaţia
Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare
1.Alterarea -să accepte -asigur repaus şi condiţii -pacienta a
confortului operaţia,să de odihnă acceptat
mannifestat prin crească stima de -asigur pacienta că după intervenţia
durere,incontinenţă,l sine intervenţia chirurgicală chirurgicală
eucoree legat de se va simţii mult mai
apariţia prolapsului bine
-asigur o pregătire
preoperatorie adecvată
-montez linie
venoasă,administrez
antialgice şi
antibiotice,recoltez
produce biologice şi
patologice
-asigur o toaletă
riguroasă mai ales a
zonei genitale
-conduc pacienta în sala
de operaţie
2.Potenţial de -prevenirea -asigur o îngrijire -pacienta un
complicaţii manifestat complicaţiilor postoperatorie adecvată prezintă
prin suprainfecţie -ajut pacienta la semne de
legat de intervenţie efectuarea toaletei complicaţii
regiunii genitale
-administrez tratamentul
antiinfecţios indicat de
medic şi antialgice la
nevoie

3.Anxietate -combaterea -ajut pacienta să-şi -pacienta un


manifestat prin anxietăţii explice temerile mai este
nelinişte legat de -instruiesc pacienta în anxioasă
déficitul de legătură cu îngrijirile
cunoştinţe postoperatorii
-să evite ortostatismul
56 prelungit
-să evite efortul fizic
-să evite relaţiile sexuale
timp de 6-8 săptămăni
-să-şi menţină o bună
igienă locală
34.ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU AFECŢIUNI TUMORALE ALE APARATULUI GENITAL

Tumorile genitale reprezintă formaţiuni chistice sau solide, benigne sau


maligne, localizate la nivelul aparatului genital feminin.
Se dezvoltă lent, la început, fără simptome apoi, pe măsură ce cresc, apar
tulburări menstruale, leucoree, durere.
Cele mai frecvente sunt: fibromul uterin, chistul ovarian, leziunile
precanceroase, cancerul de col.

Culegerea datelor:
-apar de obicei după 30 de ani, cu excepţia chistului dermoid care apare şi în
copilărie
- cancerele ovariene se întâlnesc şi în perioada prepubertară şi climacteriu (50%
din tumorile ovariene)
-pentru cancerul de col factorii de risc stabiliţi prin studii epidemiologice sunt:
parteneri sexuali multipli, debutul vieţii sexuale înainte de 17 ani, tabagismul, nivel
socio-economic scăzut, carenţe de vitamine
Manifestări de dependenţă:
-în fibrom:menoragie prelungită,cu cheaguri ,metroragii,anemie
-în cancerul de col uterin:sângerări reduse cantitativ,intermitente la contact sexual
sau la spălături vaginale
-în chistul de ovar.-apar mai rar menometroragie,mai frecvent apărând
amenorea,hipomenoreea,dismenoreea
-durere ca o jenă,tensiune în abdomenul inferior şi este însoţită de
febră,greţuri,vărsături în torsiunea de chist,în cancer apare în formele avansate
,putând fi continuă sau intermitentă
-leucoreea-este prezentă în cancer,apare înaintea sângerării şi este de obicei
neglijată
-alte manifestări în neoplasme
-tulburări urinare:disurie,polakiurie,nicturie în cancerul uterin şi ovarian
-tulburări digestive:constipaţie,colici intestinale,tenesme rectale
-scădere în greutate
Probleme:
-deficit de cunoştinţe
-anxietate în legătură cu investigaţiile şi diagnostic
-teamă în legătură cu intervenţia 57
-posibilă alterare a relaţiilor sexuale din cauza tratamentului,scăderii libidoului
după operaţie,dispareunie determinată de scăderea estrogenilor
-posibilă alterării imaginii de sine din cauza operaţiei(histerectomie,anexectomie)

Diagnostic Obieczive Intervenţii Evaluare


1.Alterarea stării -combaterea -calmarea durerii cu -în urma
generale din cauza durerii antialgice la indicația intervențiil
durerii și -creşterea medicului or aplicate
disconfortului confortului -supraveghera funcțiilor pacienta
manifestat vitale.puls,resp,TA prezintă o
prin:dispnee,agitație -educarea pacientei în stare de
efectuarea de tehnici bine și
de relaxare și de ameliorare
respirație a durerilor
-asigurarea unei poziții
corespunzătoare:antial
gică
-asigurarea unui
microclimat
corespunzător
2.Alterarea nutriției -pacientul să -asigurarea unui regim
și hidratării datorită fie echilibrat alimentar
imobilizării la pat din pctdv corespunzător:supe
manifestate nutrițional și strecurate,supe
prin:inapetență,scăd hidroelectroli creme,zeamă de fructe
ere ponderală,grețuri tic
vărsături -diminuarea
grețurilor și
vărsăturilor

35.PLAN DE ÎNGRIJIRE A GRAVIDEI CU SARCINĂ NORMAL ÎN TRM III

Sarcina este o asociere armonioasă între mamă şi făt, un fenomen fiziologic a


cărei asistenţă cade în competenţa asistentei medicale de obstetrică şi ginecologie.
Această asociere armonioasă este însă
58 predispusă la tulburări, întrucât funcţiile
organismului sunt suprasolicitate.

Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare


1.Alterarea -să-şi dozeze -sfătuiesc gravida -gravida este
confortului efortul fizic,să se să evite suficient de
manifestat prin odihnească ortostatismul odihnită
intoleranţă la efort suficient prelungit,să se
legat de dureri -să păstreze o odihnească mai
lombare şi postură corectă,să mult dacă
articulare poarte încălţăminte oboseşte,să
adecvată solicite ajutor la
treburile
gospodăreşti
-să-şi găsească o
poziţie bună pentru
somn în care să
respire mai bine,la
nevoie sprijinită pe
perne
-să se odihnească
cu picioarele
aşezate mai sus
2.Potenţial de -să cunoască -informez gravida -gravide a înţeles
complicaţii semnele naşterii despre semnele toate riscurile
manifestat prin premature declanşării
posibilă -să cunoască travaliului
traumatizare a semnele rupturii precoce,caracterul
fătului şi a mamei premature a ritmic al
din cauza ruperii membranelor contracţiilor
premature a -cauzele care pot
membranelor declanşa travaliul
-să se prezinte la
medic pentru
consult şi de
urgenţă dacă nu
mai simte mişcări
fetale

3.Anxietate -să se diminueze -educ gravida în -gravida nu mai


manifestată prin anxietatea privinţa declanşării este aşa de
teamă în legătură travaliului şi în anxioasă
cu naşterea şi cu 59 legătură cu
cea prematură naşterea
prematură
-învăţi să facă
exerciţii respiratorii
care o vor ajuta şi
în timpul naşterii
-ofer informaţii
despre raporturile
sexuale şi explic
necesitatea
reducerii lor în
ultimele două luni
-liniştesc gravida
că nu o să fie
lăsată singură nici
în timpul travaliului
şi nici în timpul
naşterii

36.LĂUZA ÎN PRIMELE DOUĂ ORE

Lăuzia cuprinde primele 6 săptămăni după naştere,în timpul lăuziei pot apărea
hemoragii cauzate de resturi placentare.
Culegerea datelor
Manifestări:
-oboseală ,tendinţă la somn uneori frisoane
-puls rar, bradicardic
-uter dur contractat,glob de siguranţă la nivelul ombilicului
-sângerare moderată
Probleme:
-posibilă alterare a ritmului şi frecvenţei cardiac în legătură cu hemoragia post-
partum
-disconfort în legătură cu leziunile perineale,cu distensia ţesuturilor
-posibilă infecţie

60

37.ÎNGRIJIRI ÎN LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

Lăuzia cuprinde primele 6 săptămăni după naştere,în timpul lăuziei pot apărea
hemoragii cauzate de resturi placentare.
efectuează sondaj vezical în caz de retenţie urinară în primele ore după naştere

38.GRAVIDA CU DISGRAVIDIE PRECOCE

Disgravidiile sunt manifestări patologice determinate de evoluţia sarcinii şi pot


pune în pericol viaţa femeii.
în prima jumătate a sarcinii apar vărsături simple care nu alterează starea
generală şi dispar în luna a IV-a.
în cazuri patologice vărsăturile sunt incoercibile, grave, asociate cu scădere în greutate,
stare generală alterată.

39. ÎNGRIJIREA GRAVIDEI CU DISGRAVIDIE TARDIVĂ

Disgravidia tardivă se caracterizează prin: edem, hipertensiune arterială,


albuminurie. Se depistează în cadrul controlului prenatal.
Disgravidia tardivă nesupravegheată evoluează spre preeclampsie şi eclampsie.

61
40.GRAVIDA CU IMINENŢĂ DE AVORT

Avortul reprezintă întreruperea spontană sau provocată a sarcinii în primele 6


luni. După acest termen expulzia produsului de concepţie poartă denumirea de
naştere prematură, fătul fiind viabil.

41.GRAVIDA CU PLACENTA PRAEVIA

Placenta se inseră pe segmentul inferior, putând să ocupe în întregime orificiul


colului uterin. Poate fi depistată în timpul controlului prenatal prin examen
echografic.

62
42.ÎNGRIJIREA PACIENTEI ÎN LĂUZIA PATOLOGICĂ(INFECŢIA PUERPERALĂ)

în timpul lăuziei pot apărea hemoragii cauzate de resturi placentare, de inerţia


uterină.
Asistenta anunţă medicul, nu părăseşte lăuza, se conformează indicaţiilor
medicale.
 Infecţia puerperală este prevenită astăzi prin protecţie cu antibiotice la
gravidele şi lăuzele cu risc (ruptura prematură a membranelor, infecţii vaginale sau
alte focare infecţioase).
 Manifestări, semne: febră, tahicardie, subinvoluţie uterină, modificarea
aspectului şi mirosului lohiilor, dureri.
 Infecţiile glandei mamare apar, mai ales, la primipare datorită conformaţiei
anormale a mamelonului, lipsei de igienă.
La început apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt porţi de intrare pentru
microbi, apoi, dacă nu se iau măsuri, pot apărea limfangita, galactoforita, abcesul
sânului.

43.PACIENŢI IMOBILIZAŢI ÎN APARAT GIPSAT

Culegerae datelor:

- accidente rutiere, casnice, la locul de muncă au consecinţe;-fracturi


-luxaţil
- -entorse
-rupturi de tendoane, muşchi, ligamente
Manifestări de dependenţă

63
-urmărirea mişcărilor şi segmentelor distale (degetele membrelor inferioare şi
superioare)
- observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat (cianoză, paloare)
- sesizarea medicului în cazul în care pacientul acuză furnicături, amorţeli, presiune
la nivelul membrului afectat
- sesizarea oricărui miros emanat de la nivelul aparatului gipsat (mirosul fetid
denotă prezenţa escarei de decubit sau infecţia plăgii)
- observarea schimbării culorii aparatului gipsat la nivelul plăgii (sânge, secreţii
purulente)
- aşezarea obiectelor de strictă necesitate lângă patul pacientului şi înlăturarea
obstacolelor
- ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale
- aplicarea măsurilor de combatere a efectelor imobilizării la pat
- educaţia pacientului:
- modul de folosire a mijloacelor auxiliare pentru schimbarea poziţiei şi deplasare;

44.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU AMPUTAŢIE


Amputaţia este îndepărtarea unui segment anatomic .
Culegerea datelor:

45ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU EXTENSIE,TRACŢIUNE

46.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TENDINITĂ

64

S-ar putea să vă placă și