SIr ..

l de
vr'lJclslle
Sha! dft fUltlHe
:-r.::;r·,.....,:r-T--::r:-:=
~·,\rCll or> Or,.r'Dl~
SIr"l de prolrclle
Slral de' ptolaclit> a r:ad~cjnIlOf

~7~

::: : ,,;'

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::;:;::

NEUFE
~ ::: :;:::::: ..: .::::::: .:.:::::: ' ..:::::.:::: .: ..:: .
::: .: : ::::::::: : ::: :::: ..

~- ~ 1.20--1

..
-) 0
-8810

000
'::~ .r 1it_' /C=.· -"I
\\ b. Bueo""'j.[.
J;' ,
.J:~
,, ,
,.

~VlANUALULARHITECTULUI
L:LEMENTE DE PROIECTARE 51
, DE CON5TRUCTIE
,

~
&) If! 90"

~
~
b) Inclmate la 60"

Editia a 37-a, adaugita ~i prelucrata ~

f . ~1.50 - 1 6 0 · 2 0 0 '04"'
AI \ rn Ie::. i" _..
NEUFERT

MANUALUL ARHITECTULUI
ELEMENTE DE PROIECTARE $1 DE CONSTRUCTIE

Baze, norme, prescrjp'~ii pentru amplasament, constructie, con­

formare, necesarul de suprafete, relatiile dintre spatii, dimensi­

uni pentru cladiri, Incaperi, amenajari, echipamente

aVlnd omul drept unitate de masura $i scop

Un manual pentru profesioni~ti, comanditari,

invatamint ~i studii
Fondat de Ernst Neufert
Continuat de Peter $i Cornelius Neufert . Ludwig Neff' Corinna Franken $i

DD D~ NEUFERT PlANUNGS AG
la comanda fundatiei l\Jeufert.

www.neufert.de/bel

A 37-a editie adaugita $i prelucrata

cu peste 6.900 ilustratii $i tabele

Editura Alutus
Miercurea Ciuc, 2004
Publicat In original In limba germana de Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH,

D-65189 Wiesbaden, Germania, cu titlul original «Ernst Neufert. Bauentwurfslehre. 37. Auflage (a 37-a editie)".

Edilia In Iimba romfma

Coordonator:

Hanna Derer

Referent:

Radu Nicolae

Traducere: Layout ~i Produclie

Hanna Derer
Alexandru Gavozdea • v.issvi d9 prge6
Alexandru Grdblacher
Alexandru Baciu
Domnica Paunescu
Andrei Covaciu
Dan Racoveanu
Alec Pop
Corectura Carina Radulescu
Claudiu Constantinescu Razvan Radulescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfmiei

Manualul arhitectului: elemente de proiectare ~i de constructie / Peter ~i Cornelius Neufert, Lugwig Neff, Corinna Franken. ­
Miercurea Ciuc: Alutus, 2004
Bibliogr.
Index.
ISBN 973-8642-8-7
1. Neufert, Peter II. l\ieufert, Cornelius Ill. Neff, Ludwig IV. hanken, Corinna

Datele cuprinse In aceasta carte nu sint supuse nici unei forme de responsabilitale sau de garantie. In consecinta, au­

torii $i editura nu l$i asuma raspunderea $i deci nu l$i asuma In nici un mod responsabilitatile care deriva In vreun fel

din utilizarea acestor date sau a unor parti din acestea.

Editii ale acestei lucrari, tiparite sub licenta, ex isla In limbile ceha, chineza, croata, engleza, franceza, greaca, indonezi­

ana, italiana, iugoslava, japoneza, maghiara, poloneza, portugheza, rusa, slovena, spaniola $i turca.

Editura Alutus multume$te domnului arhitect George Bouariu $i doamnei Julianna Both pentru a Ii avul ideea traducerii

prezentei lucrari In limba romana $i pentru a fi mijlocit, In discutiile preliminare cu Vieweg Verlag, preluarea licentei.

Toate drepturile rezervate

© Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH, BraunschweigiWiesbaden, 2002

© Alutus S.A. Miercurea Ciuc, pentru edilia romimeasca

Lucrarea si toate partile acesteia sint protejate prin legea dreptului de autor. Orice utilizare in afara limitelor restrictive ale legii dreptului

de autor este interzisa si pasibila de pedeapsa daca nu beneficiaza de acordul editurii. Acest fap! este valabil in special pentru multi­

plican, traduceri, copiere pe microfilm 5i stocarea 5i prelucrarea in sisteme electron ice.

Editura Alutus detlne toate drepturile asupra prezentei traduceri. Reproducerea, Integral sau partial, a prezentei lucrari, prin once miJloa­

ceo este Interzisa. Pot Ii lolosite Iragmente In scop promotional sau stiinlilic, cu acordul explicit al editurii

Tiparit la Alutus S.A. Miercurea Ciuc

str. Harghita nr. 108/ A; tel. (0266) 372 407; fax (0266) 371 837; www.alutusprintro; office@alutusprint.ro


Prefata la prima editie
Prelucrarea exemplelor a fast elaborata cu colaborarea
arhitectului Gustav Hassenpflug t. Au mai colaborat la
prelucrarea desenelor arhitec\ii Richard Machnow, Willy
Voigt, Fritz Rutz $i Konrad Sage. Prelucrarea tehnica In
vederea tiparirii a fast asigurata de arhitect Adalbert
Dunaiski.
Normativele au fast puse la dispozitie de catre
Comitetul German pentru Norme. Extrase din acestea au
fast inserate in forma prescurtata sau concentrata. in
ceea ce prive$te exactitatea reglementarilor, este valabila
ultima edi\ie a normativului in cauza.
Prelucrarea domeniilor speciale a fast sprijinita de cen­
trele de consiliere $i birourile de informa\ii men\ionate la
inceputul capitolelor respective. Lor Ie mul\umesc pentru
Prefata la a 30-a editie
De la aparilia primei edi\ii in anul 1936, tehnicile de con­
struc\ie $i de proiectare s-au modificat vijelios. Desigur, pe
parcursul deceniilor, cu ocazia fiecarei editii, nouta\ile au fast
integrate $i intreaga carte a fast verificata. Dar a reviwire $i
a completare temeinice $; complete, care sa aiba in vedere
toate conceptele $i normativele noi, au putut fi incheiate abia
acum, dupa ani intregi de munca. Cu aceasta. ocazie, prac­
tic nici a pagina nu a fast uitata, macar datorita noli nume­
rotari $i trimiterilor noi rezultate din aceasta.
in acest sens, un sprijin important I-a constituit acordul
redactorului-$ef al revistei "Deutsche Bauzeitschrift", cole­
gul S. Linke, pentru utilizarea suplimentelor speciale DBZ,
inso\ita de mentionarea surselor respective.
in fine, datorita specializarii Inalte a tehnicilor de con­
struc\ie contemporane, a fast necesar sa solicitam cola­
borarea speciali$tilor.
in consecinta au fast prelucrate:
LifturiiScari rulante - de ing. E. Sillack; Iluminat - de fi­
zicianul W. Tubbesing; Protectia fata de incendii - de dr.
ing. P. Bornemann; Statii de pompieri - de prof. ing. J.
Portmann; Terase/lzolatie termicalPiscine - de dr. ing. P.
Prefata la a 33-a editie
inca din timpul vietii, autorul - multrespectatul meu tata,
Ernst Neufert - m-a pregatit ca sa preiau spre continuare
mO$tenirea lui literara.
Colaboratorii nO$tri au fast Peter Miltmann $i Peter
Graf, specialistul nostru in carti de construc\ii ing.-arh.
Ludwig Neff, preluat de timpuriu din biroul parintesc, iar
eu am fast pregatit sa incep lucrul la noul Manual al arhi­
tectului cind, In februarie 1986, prin moartea lui Ernst
Neufert, Insarcinarea a devenit camp let valabila.
Lumea contemporana a constructiilor, dezvoltata
. intr-un grad inalt, impune creatorilor de construC\ii alte ce­
rinte tehnice $i stiin\ifice decit cele care, acum 55 de ani,
pe timpul in care a aparut prima editie din Manualul arhi­
tectului, reprezentau "masura lucrurilor". in consecinta,
pentru un Manual al arhitectului real mente "nou" era nece-
PREFETE
devotamenlul cu care au colaboral.
Bibliografia a fast dispusa la finalul paqii de text, astfel
ineit sa permita vederea de ansamblu. Din acela$i motiv
textul a fast formulat cit mai concis posibil $i intotdeauna
in rela\ie cu desenele aflate pe aceea$i pagina.
in cawl in care cititorul considera ca lipsesc indica\ii
importante pentru proiectare, II rag sa ma anun\e, astfel
IncH acestea sa poata fi cuprinse eventual intr-o noua
editie.
Berlin W 9, 15 martie 1936 Ernst Neufert
Kappler; Instala\ii de Incalzire - de ing. H. Nachtweh;
Materiale sintetice - de consilierul in construc\ii ing. A.
Schwabe: Constructii $i amenajari pentru sport - de prof.
ing. J. Portmann. ing.-arh. S. Lukowski.
. Redactarea $i modificarile grafice au fast asigurate de
arhitectul Ludwig Neft.
A~a cum a fost mentionat $i in prima prefa\a. unele fir­
me $i asociatii au sprijinit din nou actualizarea continutu­
lui. Acestea, inclusiv adresele, sint mentionate la incepu­
tul paginilor respective $i sint sigur dispuse sa olere infor­
matii actuale.
A 30-a editie cuprinde acum In total peste 6.000 de de­
sene, tabele $i diaQrame, iar extinderea indicelui de ter­
meni la 8.000 de cuvinte-cheie va U$ura suplimentar uti­
Iizarea. Chiar daca nu au fast folosite, articolele rezumati­
ve speciale din revistele de specialitate ale DBZ la care
face trimitere bibliografia vor imboga\i substantial cartea
privita ca tezaur.
Darmstadt, in august 1978 Ernst Neufert
sar sa fie conservata forma geniala a caqii, dar $i structu­
rarea in sens contemporan a con\inutului.
De aceea ne-am decis imediat sa reprelucram, restruc­
turam, redesenam complet lucrarea $i sa a extindem pen­
tru a putea cuprinde in ea tot ceea ce trebuie sa $tie astazi
arhitectul $i inginerul pentru a proiecta. Tot ceea ce trebuie
$tiut, dar fidel dupa Ernst Neufert $i nimic mai mull.
Aceasta lucrare a costat edilura $i i-a castell pe cei nu­
mero$i care au contribuit cu cuno$tin\e de specialilate 4
ani $i jumatate de munca intensa. De aceea, Increzatori,
speram cu totii ca lucrarea va constitui un cI$tig pentru cei
care a achizi\ioneaza. cautlnd a carte contemporana de
constructii.
KGln, in septembrie 1991 Peter Neufert
PREFETE
Prefata editurii la a 33-a editie
Acum mai bine de jumatate de secol, tinarul arhitect Ernst
Neutert a avut nu doar ideea, ci si energia sa dea viata
lucrarii Manualul arhitectului, care a devenit un sprijin in­
dispensabil pentru munca arhitectului si a proiectantului.
EI a mentinut permanent tineretea lucrarii si a adaptat-o
mereu la cerintele vremii. Ultima prelucrare importanta a
avut loc in 1979 (editia a 30-a), inainte de moartea lui in
anu11986.
A devenit sarcina tiului sau, Peter Neutert, si a echipei
sale de proiectare sa preia lucrul continuu dedicat acestei
Prefata la a 35-a edilie
Daca, timp de 12 ani de la moartea cunoscutului autor
Ernst Neutert, ai constientizat drepturile si obligatiile de
autor mostenite. atunci se turiseaza nevoia de
nesatistacut de a-i da socoteala tatalui pentru ceea ce au
facut urmasii Ludwig Neff, Peter Neutert si biroul de pro­
iectare SA Neufert Mittmann Graf Partner.
Stimati cititori, titi buni si titi martorii acestei "contesiuni'"
Clnd a murit tata! meu, in februarie 1986. pe piata era a
32-a editie germana. Noi am retacut lucrarea pentru a
33-a editie, printr-o prelucrare care a durat mai bine de 4
Prefata la a 37-a editie
Aceasta editie coincide din nou cu un schimb de gene­
ratii Si contirma atemporalitatea acestei ciirti. Dar ca toate
schimbarile, si aceasta aduce numeroase modificari.
Alaturi de vechiul colaborator, domnul Ludwig Neff, acum
doamna Corinna Franken face parte din echipa si imparte
responsabilitatile acesteia. Prelucrarea a fost complet
transpusa in sistemul de prelucrare automata a datelor.
Este un sentiment inaltator sa lucrez\ la opera bunicului
si a tatalui si sa Ii vezi pe numerosii colaboratori, coautori
si desenatori care fac ca aceasta carte sa fie ceea ce este.
A enumera toate numele ar insemna sa depasesc limitele
prefetei. Ca reprezentanti i-as numi pe Nicole Delmes,
nascuta Neufert, Julia Ehl si echipa biroului de proiectare
Neufert SA K61n. De data aceasta autorii de specialitate
sint, printre altii, R. Eckstein, A. Weinzierl Si M. Bauer.
Multumiri deosebite trebuie adresate si numerosilor cititori
si utilizatori care, prin propuneri, intrebari si critici. au con­
tribuit la imbunatatirea cMii.
A fost creat un nou forum pe Internet pentru Manualul
opere. In special cu ajutorullui Ludwig Neff care a partici­
pat in mod determinant inca din timpul in care traia au­
torul, a fost posibil ca 0 noua prelucrare completa sa fie
inceputa si incheiata dupa 0 munca de mai mul~i ani.
Editia este mindra ca Manualul arhitectului care, intre
timp, a fost tradus in 13 limbi, a putut ti continuat intr-o
noua redactare si structura, dar conform conceptului lui
Ernst Neufert.
Wiesbaden, septembrie 1991
ani si care a fost dificila din toate punctele de vedere,
refacind desenele si textul pentru tiecare pagina Si
adaugind multe subiecte actuale.
Actuala editie, a 35-a, din anul 1998, a fost din nou ex­
tinsa cu capitole importante precum Cladiri din lemn, Cla­
diri cu consum red us de energie, Energia solara, Con­
structii ecologice, Sere si Extinderi din sticla.
K61n, iunie 1998 Peter Neufert
arhitectului. Exista posibilitatea de a contacta redac~ia Si
de a primi informatii suplimentare pentru subiectele din MA
(www.neufert.de/bel).
in aceasta editie au fost din nou prelucrate numeroase
cap/tole, dar au tost adaugate Si unele noi: Amenajari pen­
tru sporturi nautice/marine, Sporturi de plaja, Terenuri de
joc, Amenajarea podurilor. Hoteluri. Evacuarea deseurilor
menajere, Exemple de proiectare grupuri sanitare, Detalii
pentru piscine, Mobilier de bucatarie si vesela, Pereti cu
rezistenta la foc, Lucarne, Norme de baza pentru alimenta­
rea cu apa, Crame, Fatade din lemn, Forme de sarpante,
Alimentatie publica - fast-food-uri, Echipamente si mobilier
pentru gradina, Normative referitoare la economisirea en­
ergiei - exemple de calcul. Lifturi, Simulari ale luminii natu­
rale prin mijloace electronice. In plus, numeroase pagini au
fost actualizate Si adauglte.
K61n, iulie 2002 Cornelius Neufert

Aceasta carte s-a nascut din documentatia cursurilor
mele de la Facultatea de Constructii de stat din Weimar.
Documentatia este bazala. pe masuratori, experienta $i cu­
nO$tinte acumulate In practica $i cercetarea legata de om
care slnt necesare In proiectarea constructiilor, dar fara a
pierde din vedere noile posibilitati $i cerinte.
Pentru ca, pe de 0 parte, stam pe umerii stramo$i1or $i,
pe de alta parte, totul este curgator, sintem copiii timpului
nostru si, In plus, adeseori, punctul de vedere al fiecaruia
este diferit. Motivele rezida In diferentele dintre educatia
pregatitoare $i formarea profesionala; In influentele pe ca­
re Ie exercita mediul; in aptitudini $i In gradul aferent de
autoeducare.
Ramlne Insa 0 problema deschisa daca "verdictul cert"
pe care II dam azi este corect In mod definitiv, caci si acest
lucru depinde de timp. Conform experientei,- 0 epoca ulte­
rioara judeca mai drept dedt a noastra, care inca nu dispu­
ne de distanta necesara unei imagini de ansamblu. De aici
rezulta ce rezeNe trebuie sa 'si asume 0 Invatatura ca sa
nu devina una falsa. Caci, in ciuda tendintei spre adevar si
obiectivitate, in ciuda tuturor eforturilor de a privi critic ideile
preferate $i de a nu indeparta cu u$urinta indoiala, orice
Invatatura ramlne subiectiva $i dependenta de timp $i de
context. Pericolul unei Invataturi lalse poate Ii evitat daca
invatatura Insa$i ne asigura ca nu este incheiata, ci ca slu­
je$te $i este supusa vietii, devenirii $i dezvoltarii.
Acest lucru confera elevului acea atitudine spirituala la
care se relerea Nietzsche dnd spunea: "Nur wer sich
wandelt, bleibt mit mir verwandt. " ("Doar cine se schimba
ramine inrudit cu mine. ")
Esentialul unei astlel de invataturi a ve$nicei deveniri,
slujitoare a dezvoltarii, rezida In faptul ca nu ofera retete,
nu ofera "Intelepciune la conserva" - "canned wisdom", ci
numai piesele de constructie, elementele, pietrele unghiu­
lare $i, alaturi de acestea, metoda de combinare, de con­
structie, de compozitie $i a armoniei.
Acum peste 2.500 de ani, Confucius a formulat aceasta
idee In cuvintele: "ii dau elevului meu un coif, pe celelalte
trei trebuie sa Ie gaseasca singur!" Un arhitect Innascut
sau unul cu dorul de a construi In inima 'si va acoperi ure­
chile $i ochii daca i se va da solutia unei probleme, pentru
ca are atita imagina(ie $i atltea idealurilnclt Ii trebuie nu­
mai elementele pentru a porni sa faca din ele un intreg!
Cine si-a c1stigat 0 data Increderea In sine, cine a patruns
interdependentele, cine a inteles jocul lor\elor, al materiale­
lor, al culorilor, al masurilor, cine poate sa absoarba realita­
tea, imaginea cladirilor, cine a studiat $i cercetat critic efectul
lor, cine le-a reconstruit mental, acela se alia pe singurul
drum adevarat spre cea mal mare bucurie a vietii, pe care
numai cel ce creeaza muncind 0 poate simti. La aducerea lui
pe un asemenea drum trebuie sa contribuie aceasta viziune
de viata. Ea trebuie sa II elibereze de toate invataturile $i, in
linal, chiar de aceasta, $i trebuie sa II conduca spre propria
activitate creatoare; trebuie sa fie un ajutor de Inceput; pa$ii
urmatori - construitul- trebuie sa Ii faca fiecare singur.
PROLEGOMENE
Formele timpului nostru rezulta din acela$i drum pe ca­
re I-au parcurs $i predecesorii pentru a ajunge la templele,
catedralele sau palate Ie splendide pentru care nu au avut
modele, dar care, corespundeau propriilor lor imagini $i
dorinte, propriilor lor idei $i idealuri care erau apropiate
nostalgiilor lor. Fie $i numai comanda formulata corespun­
zator treze$te imagini care, prin posibilitatile tehnice ale
vremii $; prin conditiile locale, pot capata forme care se
aseamana prea putin cu tot ceea ce exista deja. Aceste
cladiri pot fi mult mai bune din punct de vedere tehnic, pot
avea capacitati superioare celor anterioare daca slnt con­
forme cu gradul actual de dezvoltare al tehnicii. Dar pot sa
se $i compare din punct de vedere artistic cu edificiile de
acela$i lei din trecut.
Daca se compara 0 cladire industria/a contemporana,
luminoasa, spatioasa, aVlnd dimensiuni potrivite $i 0
structura zvelta $i U$Oara, cu 0 manufactura din secolul al
18-lea sau un atelier din veacul al 15-lea, atunci $i cel mai
obtuz conseNator va vedea superioritatea noilor noastre
constructii. Aceasta inseamna ca, de liecare data clnd te­
mele de proiectare corespund unei necesitati reale a vre­
mii noastre, se a$teapta ca arhitectii plini de viata $i de­
schi$i timpului lor sa aiba realizari care rezista unei com­
paratii cu cele mai reu$ite cladiri ale predecesorilor, sau
care chiar Ie slnt superioare acestora.
De aceea, Intr-o facultate vie trebuie oferite In primul
rind 0 imagine a timpului $i 0 privire spre viitor, iar privirea
spre trecut numai am cit este inevitabila sau de dont.
Acest lucru este recomandat $; de unul dlntre "marli"
nO$tri, Fritz Schumacher, atunci cind, In studii/e sale de­
spre profesia arhitectului, avertizeaza ca, prin privirea
scrutatoare spre trecut, tinarul student se pierde prea mult
in rafionamente de istoria artei $i se lasa indemnat de tit­
lui de doctor inspre cai $tiinfifice secundare. ceea ce se
intlmpla cu preful ace/or forte indispensabile pentru extin­
derea necesitafilor ramificate ale creafiei.
In opozitie, este mai corect sa i se ofere studentului dom
elementele, a$a cum se intimpla $; In "Manualul arhitectu­
lui", in care m-am straduit sa reduc piesele proiectarli, sa Ie
schematizez, chiar sa Ie abstrag, pentru impiedica utiliza­
torul sa imite $i pentru a-I obliga sa conlere de la sine lonna
$i configura\ie lucrurilor. Diferitele configuratii sint oricum
aduse la un anumit numitor comun de cursul timpului, 13
acest acord specific care caracterizeaza aspira\iile spre
aceea$i directie a oamenilor unei epoci si care capata in sti­
lui vremii 0 expresie vizibila $i remanenta:
Ernst Neufert
iNDRUMARE PENTRU UTILIZAREA ACESTEI CARTI
Structura cartii - prin organizarea continutului - urmeaza modul
in care se desfasoara normal procesul de construire. insa
multe domenii inrudite sint grupate laolalta. daca relatii mai im­
portante nu au determinat separarea lor.
Sint tratate separat toate componentele unei constructii valabile,
daca nu pentru toate. cel putin pentru multe tlpuri de cladiri.
Acest lucru rezulta si din prescriptiile referitoare la preparative 5i
la proiectare. precum si din celelalte baze ale proiectarii. De aici
au rezultat 46 de grupe.
Cuprinsul . . . . pagina IX
ofera a subimpartire mai detaliata a grupelor mentionate anterior
precum 5i descrierea continutului fiecarei pagini.
Indexul . . ..................... .pagina 652
indica. dupa fiecare pozitie. paginile In care slnt cuprinse aspecte
esentlale despre termenul respectiv.
Explicarea prescurtarilor si a simbolurilor ... pagina 1
Prescurtanle au fast inevitabile deoarece, prin intermediul acesto­
ra. se economiseste spatiu si se simp1ifica imaginea de ansamblu.
in masura 'in care nu au putut fi utilizate prescurtari uzuale. cele
nou concepute au fast astlel alese, incit un cititor atent sa poata
recunoa5te semnificatia lor si fara a folosi pagina 1.
Pentru utilizator, avantaJul deosebit al acestei lucrari consta in re­
zumarea concisa a cunostintelor fundamentale de proiectare 5i
constructii intr-o singura carte.
Planurile, sectiunile, formele 5i lipurile sint exemple 5i exclusiv
suport pentru cifre. Ele contin dimensiunile-limita uzuale care au
omul drept masura a obiectelor din jurul sau.
CUM SE UTILIZEAZA ACEASTA CARTE?
Luam exemplu elaborarea unui proiecl sau a unui anle-proiect
pentru a clad ire administrativa.
Se clte5te cu atentie formularul de pe pagina 51 51 se raspunde
detaliat la toate Intrebarile in cauza, precum si la cele care re­
zulta din situ;:,:ii speciale, se definesc prin pagina 362 relatiile un­
ei cladiri administrative, se calculeaza conform DIN 277 volumul
brut de spatiu in m', se modifica, in raport cu suma destinata
construetiei, dimensiunile spatiilor, se proiecteaza cladirea con­
form procesului de lucru de la pagina 49, se dimensioneaza,
conformeaza 5i mobileaza de exemplu sala de mese, conform in-
Nota coordonatorului edi1iei In limba romana
in conformitate cu licenta in baza careia a fost elaborata, aceasta
editie in Iimba romana reprezinta traducerea - neadaptata, neac­
tualizata 51 neadaugita - a editiei a 37-a in Iimba germana. in
consecinta, indicativele, prescurtarile 5i simbolurile standardizate
prin diferitele normative 5i reglementari germane au fost mentinute
dicatiilor pentru Restaurante paginile 468 - 471 sau pentru
Hoteluri paginile 478 - 481, sala eventual existenta se doteaza
cu a scena conform indicatiilor pentru Teatre paginile 490 - 499.
conform indicatiilor referitoare la Acustica paginile 138 -140, se
ia in considerare integrarea unui proiector de cinematograf con­
form paginilor 500 - 501,
dimensiunile salilor de conferinte conform indicatiilor referitoare
la Facultati paginile 326 - 330, ale bibliotecii conform
indicatiilor referitoare la Biblioteci paginile 341 - 346, dispune­
rea birourilor conform paginilor 347 - 358, a spatiilor de desen
5i a laboratoarelor conform paginilor 321 - 336, realizarea unui
seif conform paginii 371, a garajelor 5i parcajului conform pagi­
nilor 446 - 458.
Pentru eventualele Locuinte penlru director, administralor, bucatar
s.a. se cauta la paginile 282 - 306, iar pentru forma, dimensiunile
si amenajarea diferitelor incaperi - la paginile 242 - 267,
pentru circulatii 5i imprejmuire la paginile 211 - 214, pentru
plantarea gradinii 5i allele asemenea la paginile 223 - 238 5i, in
fine, pentru partea de constructii, pentru locul si tipul constructiv
al scarilor. lifturilor la paginile 202 - 209. Dimensiunile si modul
de executie ale ferestrelor 5i ale ul;lilor la paginile 187 - 192.
Fundatiile, izolatii1e impotriva umiditatii din sol la paginile 68 ­
72, peretii, grosimile acestora la paginile 73 - 76. despre aco­
peri!?uri la paginile 83 - 91. sistem de incalzire 5i de ventilare
la paginile 109 - 112, iluminare 5i insorire la paginile 145 - 154,
despre dimensiuni ordonatoare 5i dimensiuni de normare la
paginile 61 - 62.
Tabelele comparative necesare pentru transform area cifrelor indica­
te in aceasta carte In metri, in special pentru transformarea in masu­
rile engleze, se afla la finalul partii de text, la paginile 632 - 634.
Pe aceste baze variate, proiectantul poate concepe cladirea
sigur !iii rapid $i in conformitate cu cerintele speciale ale co­
menzii, cu conditiile dictate de peisaj si cu sentimentul vietH
din vremea sa l;li de felul sau.
in carte sint marcate cu sageata vector t,.- desenele care sint cu­
prinse pe CD-ROM-ul - Neutert. Bauentwurfslehre - Aligemeiner
Bauentwurf - $i care pot fi exportate In programele CAD existente
pe piata 5i pot fi prelucrate in continuare.
ca atare. De asemeni, diferitele erori inerente din original au fast
corectate, in masura in care corectura s-a dovedit certa 5i nu a
denaturat sensul general al continutului. Erata editiei germane a
fast integrata in textul in limba romana. care, in ciuda eforturilor
depuse, nu este probabil scutit de propriile sale erori.
CUPRINS

Explicarea simbolurilor Teseri de caramizi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 78

Explicarea simbolurilor $i a prescurtarilor $eminee 79

CO$uri de fum 80

Norme de baza Sisteme de ventilare 82

$arpante 83

Unita\i SI 2
ponstructii portante ale acoperi$ului - detalii 85

DIN 198.476.829.4999 4

Invelitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 86

Desene 5

Forme de acoperi$ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 88

Paginarea desenelor , 6

Lucarne $1 ferestre de mansarda . 89

Poduri locuibile. amenajarea podur'il~~ . : : : : : : . : :

Simboluri pentru desene in constructi; 7

: :: 90

Drenarea cladirilor $i a terenurilor . . . . . . . . . . . . . . .. 12

Acoperiri in terasa ... . 92

Conducte de apa $i de canalizare . . . . . . .

Instalatii de gaze in constructii supraterane
. . . . . . . .. 18

20

Acoperiri In terasa - det~l;i'~~~p~ri'$'u'ri' ~~Id~' ::::::: 93

Acoperi$uri in terasa - alternative acoperi$uri reci '" 94

Instalatii electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 22

Plantarea acoperi$urilor " 95

Instalatii de securizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 25

Plantarea acoperi$urilor - alcatuirea acoperi$ului 97

Desenul 26

Plantarea acoperi$urilor - extras:

Bazele dimensionarii . Proporlii Direct. Asoc. acoperi$.-gradina 98

Construciii din materiale textile 99

Omul ca unitate de masura $i scop . . . . . . . . . . . . . .. 28

Structuri pe re\ea de cabluri 100

Masura tuturor lucrurilor 29

Structuri suspendate $i tensionate 101

Dimensiuni $i necesarul de spatiu . . . . . . . . . . . . . . .. 30

Structuri spaiiale - principii 102

Omul $i vehiculele , 32
Structuri spatiale - utilizari 103

Omul $i locuinta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 33
Structuri multietajate 105

Clima spatiilor interioare 34

Plan$ee 106

Bi%gia constructiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 35

Pardoseli 107

Ochiul 38

Omul $i culoarea .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 40
Incalzire . ventilare
Baze 41

Incalzirea 109

Aplicaiii 43

Aplicaiii: modulor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 44
Pare uri de rezervoare 113

Centrale energetice 114

Proiectarea Centrale hidroelectrice 115

Arhitectura solara 116

Elemente de constructie ca rezultat al

Energia solara 119

prelucrarii materialelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 45

Racirea incaperilor 120

Forme arhitectonice ca rezuitat al

Camere frigorifice 121

sistemelor constructive 46

Tehnici de ventilare a incaperilor 123

Noi sisteme constructive $i noi forme 47

Locuinie $i forme ca expresie a

Fizica construcliilor . Proteclia cladirilor
epocii $i a modului de viaia ... . . . . . . . . . . . . . . . . .. 48

Procesul de desfa$urare a lucrarilor 49

Protectia termica - termeni - mecanisme 127

Lucrari preliminare - colaborarea beneficiarului 50

Protec\ia termica - difuzia vaporilor 128

Chestionar .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 51
Protectia termica - tipuri constructive 129

Detalii de proteciie termica: peretele exterior 130

Conducerea lucrarilor de construclie Proteciia fonica 133

Proteciia Jonica la sunete aeriene 134

Executia '. . . . . . . .. 52

Protectia fonica la sunete aeriene $i structurale 135

Conducerea lucrarilor de constructie ­

Protectia la vibratii -<sunete structurale .. ': 137

dimensiuni de baza . 60

Acustica spaliului 138

Dimensiuni de baza . 61

Protectia la trasnet , 141

Dimensiunile referitoare la axe 62

Antene 144

Normativul modularii :::::::::::::::::: 63

Sistem de coordonate, dimensiunile coordonatelor ... 64

lIuminat· sticla . lumina naturala
Parlile cladirii IIuminat 145

Terenul de fundaiie­ !Iuminat - tuburi cu materiale fluorescente pentru

fundatii, gropi de fundaiie, $anturi .. . . . . . . . . . . . . .. 65

Instalatii de publicitate 154

Groapa de fundatie - sprijine, $anturi, fundatii 66

Sticla 155

Trasarea cladirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 67
Mase plastice 163

Lucrari de terasament $1 fundatie 68

Lumina naturala 164

Izolarea constructiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 70
Lumina solara 177

Drenaj pentru protectia amenajarilor constructive . . .. 71

Ferestre . u~i

Zidihie din pietre naturale 73

Zidarie din pietre artificiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 74

Luminatoare - cupole de lumina ., 180

Pereiii exteriori, felul de constructie cu

Ferestre 181

economisirea energiei 77
Ferestre de mansarda 185

 CLlPRINS
Curatarea c1adirilor 188
inca peri ale locuintei

Usi - 189

Dormitoare 258

Po~ 192

Dormitoare - tipuri de paturi 259

Sisteme de lnchidere 193

Dormltoare - pozitlonarea patului _ 260

Siguranta c1adirilor si a terenurilor .. _. _ 194

Dormltoare - ni~e de pat si dulapuri-perete 261

Garderobele 262

Scari 'ascensoare
Bai - dotari 263

Scari _ 196
Celule sanitare - prefabricate 265

Rampe - scari elicoidale 199

Sai - pozitia In locuinta 266

Scari de evacuare - cai de salvare 201

Sai - exemple de proiectare 268

Scari rulante pentru c1adiri adapostind

magazine ~i birouri 202

Piscine acoperite
Cai rulante 203

Ascensoare - ascensoare pentru persoane In

Piscine acoperite private _ . 269

cladiri pentru locuinte 204

Piscine acoperite, detalii 271

Ascensoare - ascensoare pentru persoane In birouri,

banci, hote/uri, ascensoare pentru paturi 206

Spalatorii-instalatii de spalat
Ascensoare - pentru bunuri de dimensluni mici 207

Ascensoare hidraulice 208

Spalatorii-instalatii de spalat 273

Ascensoare din sticla pentru panorama 209

Balcoane
Strazi . Spatii de circulatie Balcoane ..... ........................... 2~

Strazi . 210

Circulatia bicicletelor .. . 215

Drumuri . strazi
Autostrazi . . . . . . . . . . . . . . . . 217

Tramvaie 218

Drumuri si strazi . . 2m
Spatii de C1rculatie _. . 219

Ponderarea circulatlei 221

Locuinte de vacanta . tipuri de locuinte . construirea
Spatii de circulatie - protectia fonica 222
cladirilor de lemn . constructii ecologice . cladiri cu
multe niveluri
Gradini . sere Locuinte de vacanta . 277

Gradini - lmprejmuiri . 223

Casute de vacanta - casute de gradina 278

Pergole, alei, scari, ziduri de sprljin _. _.. 225

Construlrea cladirilor de lemn 279

Terasamente .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .226
Pozitia cladirii . . . . . . . .. . 281

Consolidarea versantilor 227

Constructia de locuinte 282

Plante agatatoare sl cataratoare 230

Locuinte ln~iruite . . . . . . . . . . . . . . . . 286

Straturl lnalte ~I pe movile 231

Locuinte cuplate .............. . 287

Gradini - modele . . . . . . . 232

Locuinte cu atrium _ 288

Mobila si unelte ., 233

Locuinte . . . . . . . . . 289

Sera. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . 234
Locuinte cu sere 290

Copaci Si garduri vii 235

Locuinte - In forma de patrat, cub sau cart 292

lazul de grad ina 236

Locuinte din lemn, constructii ecologice 293

lazuldelnot _ 237
Locuinte In panta 295

Utilitatea apei de ploaie 239

Locuinte marl _. _ 298

Piscine de gradina . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240

Locuinte - exemple internationale 299

Locuinte cu bazin de lnot In gradina 241

Cladiri de locuinte cu multe niveluri 301

Cladiri cu multe niveluri 302

incaperi anexe . intrari Locuinte sociale de lnchiriat 303

Vestibuluri, windfang-uri, intrari 242

Cladiri de locuinte cu multe niveluri 304

Intrari, garderobe 243

Cladiri de locuinte cu accesu/ printr-un coridor 305

Holuri 244
Cladiri In terase 306

Spatii de depozitare 245

Adaposturi antiaeriene . . . . . . 307

incaperi gospodaresti Asanarea cladirilor vechi

Incaperi gospodare~ti 246
Asanarea c1adirilor vechi 309

Evacuarea resturilor menajere . 248

Conservare ~i asanare ............ . .. 314

Debarale, camari 249

Crama . 250

Bucatarii 251
Seoli
Bucatarii - mobilierul 253
Scoli 317

Locurile de luat masa - vesela ~i mobilier 256

Incaperi de dimensiuni mari In constructia ~colilor 324

 CUPRINS
Facultati . camine studente~ti . laboratoare Tehnologie de transport ~i de depozitare 405

Facultati - amfiteatre 326

Hale " , 406

incaperi pentru desen 331

Cladiri etajate 407

Camine studente~ti 332

Grupuri sanitare 408

Laboratoare ...............................•. 333

Instalatii de spalat 410

Dotari sanitare 411

Vestiare, dulapuri haine 412

Gradinite' locuri de joaca . hoteluri pentru tineret

Camine de zi pentru copii 337
Modificari de functiune
Echipamente ~i locuri de joaca 338

Hoteluri pentru tineret 339

Modificari de functiune 413

Ferme . cre~terea animalelor

Biblioteci . constructii administrative' banci
Cotete pentru animale mici - In scop de hobby 415

Biblioteci 341

Ferme avicole 418

Constructii administrative - elemente de baza 347

Ferme pentru Ingra~area porci/or 419

Constructii administrative - elemente de baza,

tipologia 349
Ferme pentru cre~terea porcilor 421

Dimensionarea. necesarul de suprafata 354

Grajduri de cai ~i cre~terea cailor 422

Cre~terea vitelor 424

Dimensionarea, distributia spatiulu; 355

Dimensionarea, necesarul de spatiu pentru

Cre~terea vitelor - fngra~area taurilor 425

amenajare 357
Ferme 426

Ferme, clima grajd 431

Dimensionarea, constructia 359

Dimensionarea, instalatii tehnice In cladire :}60

Dimensionarea, locuri de lucru dotate cu monitoare .. 361

Cfli ferate
Dimensionarea, necesarul de spatiu pentru mobilier . 362
Instalatii de cale ferata 432

Organizarea In plan 363

Triaje de marta 435

Constructii administrative, exemple 364

Gari 436

Cladiri Inalte 365

Elemente verticale 367

Parcari . garaje . constructii destinate parcarilor .
Banci - generalitati 370
benzinarii . pompieri
Banci - seifuri 371

Autogari 438

Pompierii ~i cladirea pompierilor 440

Pasaje acoperite . tipologie

Autovehicule 443

Tipologie 373
Autovehicule mari 445

Exemple istorice 374

Parcari 446

Exemple 376
Autovehicule - viraje 448

Acoperiri cu sticla, luminatoare 377

Autovehicule - parcari ~i Intoarceri 449

Rampe de lncarcare 450

Magazine' magazine universale . magazine cu Rampe, poduri de InCarCare, platforme ridicatoare 451

autoservire Intrari, garaje 452

Magazine 378
Carport-uri 453

Magazine alimentare 379

Garaje ~i constructii destinate parcarilor 454

Livrarea produselor 380

Cladiri destinate parcarilor 456

Zonele dinaintea caselor ~i

Parcari ~i constructii destinate parcarilor 457

centre de produse proaspete (piete) 383

Cladiri destinate parcarilor, exemple 458

Macelarii mari cu depozit 384

Benzinarii -:' 459

Centre de carne 385

Popasur; 461

Tehnici de depozitare Aeroporturi

Depozite fnalte 386
Aeroporturi 462

Proiectare/logistica 387

Reglementari referitoare la siguranta 388

Restaurante
Sisteme de rafturi 389
Restaurante 468

Restaurante, sali de mese, restaurante rapide 470

Ateliere . constructii industriale Bucatarii pentru restaurante 472

. Timplarie 390
Bucatarii mari 475

intreprinderi de dulgherit ~i de prelucrare a lemnului . 392

Vagoane restaurant 477

Ateliere de reparatii auto 396

Ateliere autovehicule 399

Hoteluri . motel uri . cladiri pentru congrese

Brutarii 400
Hoteluri 478

Cladiri industriale '.' . 402

Bucatarii de hotel 483

 CUPRINS
Moteluri . . ..... 484
Radioterapie . 583

Centre de congrese . ...... 485

Laborator, diagnosticare functionala 585

Fizioterapie 586

Gradini zoologice "Clinici de zi", operatii ambulatorii 587

Gradini zoologice si acvarii 487

Zona de aprovizionare 588

Zona administrativa 592

Teatre . cinematografe . centre multifunctionale . invatamlnt Sl cercetare 593

circuri Urgenta . . . . . . . . . . . . .. . 594

Teatre 490
Spitale speciale .... . . . . . . . . . . . . 595

Cinematografe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. 500
Medieina nueleara. patologle 597

Centre multifunctionale 502

ingrijirea lauzelor si a nou-nascutilor 598

Cinematografe drive-in 503

Zone de ingrijiri speciale . 599

Circuri. stationare . 504

Aziluri de batrini . centre de batrini

Constructii sportive
Stadioane . . 505
Aziluri de batrlni 600

Zona destinata spectatorilor . 506

Terenuri de joe. . . . . . . . . . . . .. 507

Biserici . muzee . sinagogi . moschei
Amenajari pentru atletism .510
Biserici 603

Sali pentru mentinerea conditiei fizice si pentru fitness 514

Orgi 605

Terenuri de tenis . 516

Clopote, clopotnite 607

Golf miniatural . ... 518

Sinagogi . . . . . . . . . . . 608

Terenuri de golf . . . . . .520

Moschei 609

Sporturi nautice - porturi 522

Sporturi nautice - ambarcatiuni cu plnze 525

Muzee 610

Amenajari pentru sporturi nautice, barci cu motor 526

Exemple internationale 612

Ambarcatiuni de sport - barci cu rame 527

Exemple germane ....... .... . 613

Centre hipice, manejurl . . 528

Trambuline de schi . 530

Cimitire
Patinoare, piste pentru patine cu rotile 531

Curse de viteza pe rotile, skate boarding 533

Crematorii 614

Cros cu biciclete - BMX 534

Cimitire . 615

Poligoane de tir 535

Sali de sport pentru gimnastica si jocuri 537

Protectia la incendiu
Badminton . 543

Prevenirea incendiilor . 616

Squash 544

Instalatii de semnalizare a incendiului . . . 617

Piste de popice si de bowling 545

Piscine acoperite 546

Instalatii de sprinklere 618

Bazine In aer liber 551

Instalatii de stingere cu pulverizare de apa

Bazine acoperite 5i In aer liber 552

instalatii de stingere a focului cu CO 2 619

Saune 554
Instalatii de stingere cu pulbere,

Sali pentru joeuri mecanice 557

instalatii de stingere cu spuma 620

Instalatii de aspiratie a fumului si caldurii 621

Spitale' cabinete medicale .

Conducte de apa de stingere,

constructii pentru persoane cu handicap

lnchiderile de protectie la foe 624

Cabinete medicale 558

Inchiderile In peretii puturilor de ascensor F 90 625

Centre medicale . 559

Comportamentulla incendiu al materialelor si

Constructii pentru persoane cu handicap 560

elementelor de constructie _ 628

Constructii pentru persoane cu handicap, locuinta 561

Pereti rezistenti la incendiu 631

Spatiul vital fara obstacole 563

Spitale - generalitati 564

Managementul proiectului 565

Masuri . greutati . norme
Forme de constructie . . . . . . . . 567
Unitati de masura si greutate 632

Dimensionare 569
Raportul unitatilor de masura germane tata de eele engle­
Coridoare, usi, scari, ascensoare 571
zesti 633

Blocuri operatorii 572

Transformarea unitatilor de masura englezesti In

Blocuri operatorii, Incaperi principale 573

milimetri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 634

Supravegherea post-operatorie a pacientilor 574

Operatii, masuri de securitate 575

Incarcari permanente . . . . . . . . . . . . . . . . . 635

Filtre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 576

Statiile de terapie intensiva 577

Bibliografie . . 642

Zona de tratament 578

Zona de tratament - obstetrica 582

Index 652

 EXPLICAREA SIMBOLURILOR ~I A PRESCURTARILOR

Preaeurtari tI almboluri Unit. mllsurll, prescurtllrl Alfabetul
in plan un grecesc
DIN 1356 DIN 1301

Ankl -Gdr Garderoba. A.GI. Uniunaa de MuncA Constr. Industriale

10 cm 12 mm (dim ens. A (L (a) Alta
Anr • Ole Oltciu BauNVQ .. Reglem. ref. Ia utiliz. dadirilor { sussint mm) Il 1\ (b) Bela
Ar Depozltare BEL ., M.A. Manualul arhilecturui
• Dep
Ifdm ml - metri liniari r y (g) Gama
a .b 8am aOl Manualul reglem. in construC\ii
toli englezesti Do il (d) Delta
8ch • al Bjblioled! voa Reglem. fal. la CQn\ract. execu\lel
picioare eng1ezesti E f (e) Epsilon
Bd • Po PardoseaJa MBO Reg!am. in conslr. model
H sau h H sau h . inallime sau cota Z 1; (z) Zeta
alk .81c 8alcon so Reglem. in construC\ii
B sau b I . talime sau tat de II '1 (e) Eta
Sr bzw. .. rosp. rospoctiv
FI S - suprafata (-) II (lh) Tela
o .sv I~p. r.orvrlOfl DIN Deul5Che Indus,rio·Normen ..
h ora I I (I) Iota
Normele industriale germane
Min sau min minut sau la fiecare minut K " (k) Kapa
Do Mansarda. Ell ... 81. Electric
S sau s secunda sau la fiecare sec. 1\ A (I) Lambda
Dga .Ap AcoperiS plantat LNA .. Tun Tevi scurgero usoara fara innMlfl
12° toale indicatiile in grade ­ Mil (m) Miu
Dr • HI Hoi erw de doril
in Celsius (K) N v (n) Niu
Du .Du DuS entspr. .. coresp. corespunzalor
J energie ~ ~ (x) Xi
0, .. Dna lncAp. doamnei .. $.urm. ~i urmaWarele
WS cant. cald. - cantitate caldura o () (0) Omikron
Eg .p Parter ggL (gegl.. ggls.) .. dad esla cazul
N putere II ]I (p) Pi
Ell pann\i IBA E ICI Dis!. ifllre axe (inlerax) clad. indus!. "" 2.50
Pa presiune !' P (r) Ro
_51 Sulragerie S. - pag Pagina
2°3'4" 2 grade, 3 minute, L (} (5) Sigma
• Cro Coridor Stud • 5\00. Siudent, student:. { 4 sec. diviz. in 360 de grade T T (I) Tau
.Oa Qaspeli UBA .. leA olSI. inlra axe (interax) clad., adapDsl. .1.25
% sau vH procente, din sUla, sutime Y l' (y) Ipsllon
SpallU verde UVV .. PA Prescnptie raf. la prevanirea accidenlelor
la mie, din mie, miime <I> <\! (I) Fi
Garaj imago nr. 1

vezi
o diametru X X (ch) Chi
il"lCAp. domnului
OK MS - muchia superioara 'I' 'I' (ps) Psi
• icz lndlZlr9 8ibliografie
FO MSP - muchia sup. a pardoselii () r" (0) Omega
.a Budllflrie Oe'lrba li
SO MSS . muchia sup. a sinei
Ke _Pv Femei
M scara
Kg -5 Subsol Hoc;hw. to Nam N:vBI apa mare
_ Dh I per (de ex. 11m ~ tone pe metru)
KI Oop. haino Niodrw. .. NaT Nive' apt'lledUS
NW ON - dlametru nominal
Ko • Crb Oep. carbuni HH$, _ NaM Ni... el a~ maxIm

Kr - Pgj Ponbagai DV .. PrO Pralucrarea d<llelor

Simbolurl matematlce Clfre romane
K, .. Cop i~p. copii EDV .. PAD PrelucrarBa aulomala a dalelor
> mai mare decil I ~ 1
M .. ona inc"'p. bona i.M. • i.m. in medlo/cenlru
~ mai mare sau egal cu II ~ 2
M, .. Mz il"lCAp. muzi~ ca. .. eta circa, apfOl:.imatw
< mai mic decit III ~ 3
N ,. NS Ni$a dgl. .. asem. asemenea
;a mai mic sau egal cu IV ~ 4
os 5 E Etaj oVlI .. eviL e....enlual
L suma de V = 5
PC .. Pgt porgola gem. .. conI. conform
·r unghi VI = G
Pd • Spc Parcare l.AUg. .. in.gon 1n general
sin sinus VII ~ 7
'" DIp Dulap reI. .. rei (elatr.,.
cos cosinus VIII ~ 8
... Drm Oormilor '" ....j. vezijos
Ian tangenta IX ~ 9
to Ls Loc sedare vgl. "" compo compar~ cu
clg cotangenta X ~ 10
Sk • 5ct Secr.'ar(a) vorh. .. axis!. a)(lslenl

*
in medie sau in centru XV ~ 15
So • Fiu Fiu usw. ,. $.am.d. Si asa mal departe
ega I C~ 100
Sp = Cm Camara VDE UnlLJn. ,ngineiilor de inslal electrice germani
identic cu CL 150
Spl '" Chv Chiuveta u. U. d<lcA e cazul
nu egal cu CC 200
S, a CJ Cam. Joaca. spez. .. spec. specifiC
aproape egal cu CCC 300
Tg .. Pes Parcaj subleran s.o, .. v.s. vazl sus
aproximativ r in jur de CD 400
To .. Fi Fiica. 50g aS3numilul

Tr 0: Tr Terasa lit. ,. bibr. Bibliogralle

• congruent D ~ 500
similar (si pentru DC ~ 600
T, .. ici inc.'"lp, ceai u.A. $1 similar
repelarea cuvintului) DCC ~ 700
Vr .. Vb Vest/bul UV c UV Ullravlolele
00 inlinit DCCC ~ 800
Vrr .. Cam C~mar~ HaD. Reg1em. in constr. in Hossa
paralel cu CM ~ 900
Wa • Spl Sp~Jalorlo RT - parle inc. parte do incapere
egal ~i paralel cu M 1000
WC -WC WC ele. .. elc. sl asa mai departa
nu identic cu MCMLX ~ 1960
WI .. WI W,ndfang aq. .. ochi..... ectwalent
ori, inmul~t cu
Wg
Wr
.. Sr

.. Spa
Sora

Spa\lu a$\eplar8
R.z,d.

A.... M.
i I Spalli de slallonara indelungattl
a oamendor
I impartit prin
J.. perpendicular
WI a ig incAp. gosped. GRZ • POT ProceflluVgradul de ocuparo a teranului
V volum
W, " Cz Camertj de Zl GFZ ·CUT Coefieientur/gradul de ulilizare a terenLJlui
unghi steric
Z, .. Cam Camera SMZ .. V constr. Vol. conslr. rap. la supra!. parcelei
radacina din
BP .. Plan urb. Plan urbanlslic
cre~tere finila Imagini compalibile CU
AccBS secundar FH - H cOrfllSa intjl\lmea la cornisa
congruent CAD pe CD·ROM·ul
Scara GE .. Z. manu!. lana prod. manulact.
[:, lriunghi , Neuferl,
Ascensor GI '" lana indo lona indLJSlnaJa
ii in aceiasi sens, paralel Manualul arliilcclului­
NORD
j.j, in sens contrar, para lei proicctul gCill~(al
..

Mar/mea de baz8. IDenumirea

1 Lunglme

2 Masa
! 51mbol
I unitatjj de baza l
\metru

kilogram
i
!
,

kg
1 Deflnltie
bazata pe
lunglmea de unda
a radiallel de cnpton

I prototlp
I Internallonal
:
i

Unitatj 51 cuprinse
In defln\t\e
­
­
Prefixele si simbolurile acestora sint:

Systeme Internationale d'Unites -

NORME DE BAZA
UNITATI81
m
3 Timp ,secunda i s perioaea radlal181
­ ~ 10"
I
I I de cesiu \ T (tera) umtafe (billon) (centi) = 11100
3
unitate

G (giga) = 10 9 unltate (miliard) m (mili) = 10- (a m,a parte)

4 ~nlensitatea lamper i A I tort a electrodlnamica\ kg. m, s

M (mega) = 10' unlta,e (milion) (micro) = 10-' (imp la 1 mil,on)

curentulu! ! intra doi conductori

I
electnc I !
-­
k (kilo) = 10 3 un/tate (deomledeop) (nano) = 10- 9
(imp. la 1 miJiard)

5 Temperatura i kelvin
I
~ctul tripJu ­ h (hecto) = 100 unitate p (pIca) = 10-'2 (imp. la 1 billon'

It"""""
I al apel 15
da(decal ~ 10 unitate I (femto) = 10- (imp, la 1 biliard)

termO~inamjCa) ! i ,

d (deCl) = 1110 unitate (atto) = 10 '8 (imp, la 1 tnllard)

6 Inlensltatea Icandeia cd I radialia la solidili- I kg. s

Pentru desemnarea unw multlplu zecima\ nu se po ate utihza dedt un singuf prefix
lumlnoasa ~
carea platlnei I
1- 7 Cantitatea de
substanta
Imol mol II

I
masa moleculara
I
kg
@ Multlpli si submultlpli zecimali ai unltatilor

G) Unltati de baza 51
Marime de masurat Unitatea in sistemul International
Isistemul SI), prevazu' din 1978
Factor de
~ransformare

Lunglme 1m metru
Supralata ! m2 metrul palrat
Volum m 3 metrul cub
1
Masa kg kilogramUI

I Faria N Newton::; 1 kg m/s 2 9.8 i

i a) Izolalle tennlcA Presiune I Pa Pascal = 1 NI m? 133.3
I Simbol Unitate Semnltlcatl8 (in paranteza. semnillcatia antenoara) _~ , Pa
I \ CC. K) temperatura
! bar Bar = 100000 Pa ~ 100000 N m 0,98 i
Temperatura :! ~c grad CelSIUS {dOa" ca sca\ade temperatura)
Kelvin·
I
1 I
Lucrul mecanlcl - 10 '
(Energla, Ws,J, secunda Watt ~ Joule = metrul Newton 4.186 I
Cant. de cald) Nm
Wh ora Watt ~ 3.6 KJ 1.'63

73~163 I
; kWh kilowattul ::: 10' Wh =00 3.6 MJ
Puterea : W Watt
coeflcientul de transmlSI8 termlca (valoarea de Iransm_l~ icurent e\.,
Gurent cald.) 'W Watt 1.163 I
"(m"2--,K~I:..W. .'_ _v".:a:",lo",,a::_r,::ea""..::,z::o.:::,a,,,r1~1 t.._e~rm='c,::e~ _
r_1_:~,·-,_-_-_-_"(m"2_:Kc.l_"W"I_ _r-,e_z_is",te",n,,,ta".:.::te,,,rm~""c:,:,a _
~ prev13zut dm 1975 ~
1- 1 . k
:-0'
{m'-'K/W) rezistenta la Iransmlsla termles.
Im 2K/W·cm) coefrclentul rezistenter termlce
~~
-­
o Transtormarea unltatilor de baza

rz-­
~ __JYJh 1 m3 K}
IWh'kgK) capacltatea term,ca speclllc"
coellclentul capacltalll de lnmagaz1nare a caIOurll
_
_ 1 m' m = 1 m 2 1 m' 1 S-1 "" 1m S-l (= 1 m.'Sj
1 m' 1 5 .. 2 ::: 1 m S-2 (= 1 m/s?)
(', (1 "K) coeflclentul de dliatare IInlara
I~ (rnK) coeflclentul de dlSlantare 1 kg 1m 1 S-2 ~ 1 kg m s" 1= 1 kg mis-') !

~_---,(~P-=a~) -"p"re"'s::.'U"'n"e::.a___________ _ _
1 kg' 1 m- 3 = 1 kg m- 3 (= 1 kg'm 3 ) I
I Pc IPa) prGslunea (partiala; a vaporllor
"1 m "1 m 15-' = "1 m:' 5- 1 {::: 1 m 2 ;s)
~
f
g"
g,. >:
Ig)
(g)
canlilatea de vaporl
cantitatea de ap~ condensata _
~
® Exemple de ..unlta1i 51 denvate" intre un:tatl!e de baza

(%; umiditatea relatlva a aerulul _ _~

I~_ _I_-",) c_oe_f_lclentul de re:'lstenta la dillme (tauorul de fEZlsl !a ~~ Coulomb 1 C ~ 1 As Ohm 1 n = 1 V'A

I U'd tem) grosrmea echlvalenta a stratulul de asr (reziSlenta 13. dlfuzle) Farad 1F ~ 1 As!V Pascal 1 Pa ~ 1 Nm
e
~ (glm 2hPa) coeficientul de permeabilrtate 13 vapor! (val. de perm la vap~ Henry 1h = , Vs!A Siemens 15 = l, U

I 1 .\:; (m<'hPa;gl rezlstenta (a aduzla vaponlor Hertz 1 Hz = 1 5- 1 ::: (1 lSI Tesla 1 T

Lt/. (W/mK) lactorul de st"'ra=t

1
Joule 1J = 1 Nm ~ 1 Ws Volt 1 V ,-1 W'A I
(W/mK) lactorul stralurrlor de aer
Lumen 1 1m = 1 cd sr Watt 1W = 1J s I
f---:P---~(~/k~W=h),_ ___'p::..rc.e_"tu_=1c,:-a.._Id:,:,u::ri_'- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - i
Lux 1 tx = 1 Im/m' Weber 1 Wb =1 Vs
b) Proteclie tonicA Newton 1N ~ 1 kg mis'
II
~i_"._ _--"Im"'--) '::::u::ng"'i::m"e"::a--'d.._e~u::_n.._d:':'a ~ La Indlcarea puterll electnce aparente. Watl-ul poate fl oenumit $1 voltampere (~
1---'1 ("H..Z"' ~f'-'re.c. ,,v=en__'t:':'a_,___-----------------­ puterea electnca reactlva Var (ver), Weber-ul secunda volt (Vs).
r fqe (Hz') frecventa Ilmlta
'I f, (Hz' frecventa de rez.~o::_n.:::a"'n::la'__ ---I ® Denumirile si simbolurile un or unMitl 51 derivate
Eo"" (N/cm 2 ) modului de elastlcitate dinamlca
5' (Nlcm 3 ) rigiditate dlnamlca ._
R (dB) va~oarea Izolani ionice (sunet transmls pnn aen in (abarator 1 N ~< 1 s x 1 m 2 = 1 Nsm 2 1 A Y 1 s = 1 As = 1 C

Rrt , (dB) valoarea medre a lzolarii fonice (sunet transmls prin aer,l 1 rad x 1 S2 = 1 rad Sl (= 1 rad/sl 1 As/V ~ 1 C:V = 1 F

R' (dB) valoarea IzoltHii lonlce a constructlel (sLnet prrn aer)

LSM I,dB) valoarea prote8\lei fonlce (a sunetul transmis pnn aer
IransmlS
(j) Exemple de unitati 51 denvate intre unitatile de baza Sl unitatile denvate cu
denumiTi proprii

~ _ _(~_ _niVeIUI normat pentru zgomotu~.pact ~_.~

i ViM (dB) valoarea de imbunatatlre a suportulul d=e:...p::..'"a"'nS"'e:.::u _I Rezistenta la permeabilitatea termlcal!'\~ 1 m'h K!kcal ~0,8598 m'K'W
~ IdB) valoarea protectlei lonlce la zqomotul de 'Impact
CoefiClentul de conouctlVl1ate termlea i. = 1 keal/m hK = 1.163 WI m K
a H masura de absorb..:.tlc.e..::a"'s:cu_n_e"'tu_'u_" -1 Valoarea de transmisle term/ea k = 1 kcalim'h K ~ 1.163 W'm'K
A 1m 2 ) suprafata eehlvalenta de absorbtle asunelulu_i ~
Valoarea de transfer lermle (I = 1 kealim:2h K =1,163Wm'K
_,r_ _~"im",--I --'r"::a~z':'a"::d"'e-'-re':'v:.:e"-rb=e::_r:-at,,'e=__ _I
DenSl1atea bruta = 1 kg/m 3 = 1 kg'm-'
L IdB) reducerea nivelulul de zgomol
1- Greuratea de ealcu! ~ 1 kp!m 3 ~ 0.01 kN'm 3

Rezistenta la preslune = 1 kp/cm' =0.1 N/mm 2

-----
® Simboluri frzlee in slstemul 51 ® Transforl1area valorilor tabelare in noile unitatl de masura

2
Unltlltl de mllsurll in constructll NORME DE BAZA
Introducerea legala a unita\ilor SI s-a desfa~urat continuu intre 1974 ~i 1977. De la 1 ianuarie 1978 este
UNrTAll 51 .... [IJ
valabil sistemul de masuri interna\ional cu unita\i SI (SI = Systeme Internationale d'Unites).

f-g-f-~o-~-0-4-5-(e-d-r1-ia-7-'-I20~-0-1-)-=~ ~:

Ma.rimea Sim,
bol
Unilalea Sl I~ni\atelegata Unitale anterioar~ Rela\ie

Oenumire Sim~ Oenumlre Sim· Oenumire Sim­

bol bol bol
--
Unghi plan «,n,y Aadiant rad 1 rad. 1 mlm. 57.2960 .63,662 gon 15
de 360' pia 1 pia. 2 n rad B 25
unghi drepl L 1" = 1/4pta = (n/2) rad B 35
Grad grad sexagesimal l' = 1"/90 = 1 pla/360 = :tl180 rad B 45
Minul l' = 1'/60 B 55
r-------------- - - - - - -
Secunda 1"= 1'160= 1'13600 Belon usor LB 10

Gon gon grad centesimal 9 19on = 1 q = 1"/100. 1 pla/400 = (vezi .Normallvul penlru LB 15

• n/200 rad beton usor 51 beton armol LB 25

minut centesimal a 1 c = 10-'gon U50r cu alcaluiri LB 35

sec. centesimala cc 1 cc = (10-') c .10-' gon inchise') LB 45

Lungime I Metru m Micrometru I,m 101 (inch) in 1 in = 25,4mm (edilia 6.73) LB 55

Milimelru mm picior (1001) ft 1 ft. 30,48cm Beton usor cu alcaluin po­ LB 2

Centimetru em bral [latham) fathom llathom • 1.828Bm roase in vrac pen1ru perc\i LB 5
Oecimerru dm mila (mile) mil 1 mil. !609,344m ~232 (edllia 9.87) L~ __.
Kllometru km mMmarina. sm 1sm = 1,852km
Ciment
Z 25

Supralala.supra­ A,q Melru patral m'

DIN 1164 ponea I
Z 35

lala sect. transv;

(edllia 1 1.2000)
Z 45

Suprala\a
Ar a 1 a = 10'm' Z 55

terenurilor Heclar ha 1 ha= 10~m:Z _.~~---

Liant de anhidril AB 5
Volum V Metru cub m' DIN 4208 (edllia 4.97) AB 12
L1lru I 11"" 1 dm 3 • lO-3 m3 AB 20
Velum normat V, Melru cub norm. Nm' t Nm 3 ., 1 m3 in Slare narmatA
Otel·belOn BSt 220;340
Melru cub cbm cbm = 1 m' DIN 488 parteo 1 BS1420 ' 500
Timp. interval I Secunda s ~984L . __ BSI5001550
de limp. durata Minutul min 1 min = 60 s Prescurti1rile penlru malenalele de
Ora
liua
h
d
1h=60min=3600s
1 d = 24 h = 86400 s
®2 construc\ie in raport cu delini\ia
rezislentei
Anul a 1 a = 8765,8 h = 31,557' 10's
Frecventa
Indicele
f Hertz Hz 1 Hz = l/s Ja indicarea frecventeror in
ecuatii de marime

r p. resc. m-a~
perioadei,

j noui1
Pulsalia w Secunda lis w= 2 x, caramida
DIN 105 (edilia 8 891
MZ2
MZ 4
reciproca

Vileza
w Radiant prin radls w=2xn DIN 105 panea a 2·a
(edilla 889)
IMz6
Mz8
unghiular~ secunda
Mz12
Turatia, n Secunda lis lis" Vs = Uls
Mz 20
Viteza de
reciproci1 Rotalii pe s rls Ro!atii pe s Uls
Mz28
turalie
ROlalii pe min r/min AOlalii pe mrn Ulmin
CM:trnid:t rezisltlnl,'"J. Mz 39
Vltoza v Molfi pe mls Kllomelri kmih 1 mis .3.6kmill $i clinclleT Ml 5:~
secunda pe ora nod kn 1kn = I smlh " 1,852hmlh DIN 105 porleo " 3a Mz 66
c-----­ i (edllia 5.84)
Acceleralla q 'Metri pe mis' ._-~~~---

gra"itationa1a. secunda. Gal Gal 1 Gal = 1 cmls' = 10-'mls' Caramida de gresie calcar KSV 6
la patral DIN 106 (edilla 9.80) KSV 12
KSV 20
Masa: m Kilogram kg

KSV 28
groutolea (ca
Gram g 19. 10-' kg

rewHat al cinta-
Tona t 11= 1 Mg.l0 kg , Blocuri penlru Zld~rie Si Rz 12
'
ririi) ljvr~ englez.1 pd 1 pd = 0,45359237 kg caramida pentru As 12
livra germana pi 1 pt = 0.5 kg cos uri neancorate Rz 20
chintal zll 1 ztr = 50 kg DIN 1075 Rs 20
chintal dublu d' ldz = 100kg (edqla481) R 28
R 39
Fona F Newton N 1 N = 1 kgimls' = 1 Wslm = 1 Jim

lana gravita-
G dina dyn 1 dyn = 1 9 cmls' = 10'" N
Blocuri pllne dIn HSV6

lionala
gram-lana p 1P = 9,80665 . 10-' N zgura de turnal
HSV12

kilogram-lana kp 1 kp = 9,80665 N DIN 398 (edilia 6.76)

HSV 20

tona-tona Mp 1 Mp = 9806.65 N HSV 28

kilogram-lana kg 1 kg = 9.80665 N Blocuri din BCA

G2
ton a-lana I 1 1= 9806.65 N DIN 4165 (edll~~1196)
G4
Tensiunea meca· u Newton Nlm' Newton pe NI G6
nica., rezisten\i1 pe milimetru­ mm' kp/cm 2 1 kp/cm' • 0,0980665 Nlmm' BCA
GB 3.3
metru patral palral kp/mm 1 kplmm' = 9,80665 Nlmm' DIN 4223 iedltia 7.58)
GB4,4
-~--_._.- ~-------'

Lucru\ mecanic. W.E Joule J 1 J= 1 Nm= 1 Ws= 10'erg Caramlda cu goluri LLB 4
energia K,lowall ora kWh 1 kWh = 3.6 . 10' J = 3.6 MJ din beton usor LLB 6
cal putere·or.1 PSh 1 PSh = 2,64780' 10' J LLBI2
erg erg 1 erg = 10-' J

Car~mida cu goluri Hbl2

Canl. de caldura
0 Joule J calorie cal 11 cal=4.1888J= 1,163'10-'Wh

din bel on usor DIN 18 151 11014

Mom. de rota lie.
M Melri Newlon Nm kilogram lana· kpm 1 kp m • 9,80665 J
(edilio 9.87) Hbl6
Mom, de inca", M. sau Joule J melri
Blocuri pllne din V2
Pulerea, P Wall W 1 W = 1 Jls = 1 N mls = 1 kg m'ls'
belon usor DIN 18152 V4
flux de energlB

"1:
(edill" 4.87) V6
cal putere PS 1 PS • 0.73549675 kW
--~---

Temperalura.
I--­
T grad Kelvin oK 10K= 1K
- V12
Blocu(l cu golu" Sl HD 4
termodinamica, grad Rankine 'A,'Ak lOR = '19 K

blocu" cu galuri T din HD 6

lemp. Celsius..
II Gradul Celsius 'C ij = T- To To = 273,15K
beton cu alctlluire inchis~
Intervalul $i MJ 'C grad grd 60 = 6 T, liind valabil:

DIN 18153 (edilla 989)

dilerenla de
sau 1 K • 1 'C = 1 grd ---_._-_. -,... _- _.. ­
--

lemperatura, hT in ecuatii se ulilizeaza

C~r~mid~ penlru plonseo ZWT 12
temperatura
II, grad Fahrenheil 'F II, = 9i, 0 + 32 = 9i, T- 459,67
Si !Inrs"e" pmo\llor \ ZWT 18
Fahrenheit,
DIN 4159 lZWT 24
temp. Aeaumur
0"_ I grad Reaumur 'A OR = 4/s e, 1 oR ~ 5/."C (ed'I,a 10.991
--~-~~-
ZWT
--_._--~--
38
M\
G) UnHali SI 5i unitali legale (exlras pentru domeniul conslruC\iilor) o PrescurtJ.ri)e penlru materialele de
construclle cu modlllc<trea dp!ml!ill'l
rezistontei in divlzluni de 5%

3
I"
·
II
I ••

y.'2
T /./ ..... -­ NORME DE BAZA
DIN 198.476.829.4999

f- >:/2 ­ Sursa: DIN Deutsches Institut fUr Normung e.V. (Institutul German

-----!-----­ T xJ2
" y
"
" "~L:?
pentru normare) Berlin

,Ir--T-­ "­
", Formatele norm ate constituie in prezent 0 baza pentru conform area

'-__-'-:_..1_--, 1 ", mobilierului de blrouri. La rindullui, acesta determina intr-o oareca­

re masura, modul in care este conceput planul.

f---- x -----I in consecinta, cunoasterea exacta a formatelor DIN este extrem de

importanta pentru proiectant.

(J) - ® Formate pr1mare Formatele normate au fost stabilite de dr. Porstmann din suprafata

de 1 m'. EI a divizat conform raportului intre laturi:

x : y = ,2 ~ @ Lungimea laturii x = 0.841 m

Formal Sena A Sena B Sena C x . y =1 Lungimea laturii y = 1,189 m

clasa I
Formatul primar (dreptunghiul cu suprafata de 1m' si lungimile de

~ c.u 84_1_'_1_'_8~9_-----, 1_0_00_ _

1 "_1_4 917 1~ laturi mentionate anterior) formeaza baza pentru seriile de formate.

I 1 594 y 841 707 1000 648 '. 917

I Seria de formate A se obtine prin divizarea (,.injumatatirea") sau

I 2 420 594 500' 707 485 ' 648 I dublarea formatului primar ~ CD + @.

r-;
i---­

15
4

148 ~
297'
210,
420
297
210
353,
250 >
176,
500
353
250
324 "

229 '
162
::: ~
i

229
Seriile suplimentare B. C sint prevazute pentru dimensiuni de hirtie

dependente. de ex. plicuri. foi de indosariat si mape ~

Formatele serie! B sint formatele mediei geometrice ale

16-----,-0-5- 148 i25--,7-6----~,~1 formatelor din seria A.

I ~

Formatele seriei C sint mediiIe geometrice pentru serille A si B ~ @.

i 7 74, 105 88 / 125 __

81 114-_-~
Formatele alungite se obtin prin divizarea longitudlnala in dOUEl. pa­

I 8 52 74 62, 88 57 81 i
I 9 ~. 37 / 52 44 62 '-----i tru sau opt a formatelor princ!pale (plicuri, etichete. desene etc.) ~

®+@

'C 26 31 44 I Fisele de cartoteca fara extensie corespund exact formatului nor­

r;~ '8 26 22 31 I mal. Fisele cu extensie sint mai mari cu un ,.tab" adica au la margi­

! 12 13 18 15 > 22 --.--J nea superioara 0 extensie necesara clasificarii.

Foile de indosanat. mapele. biblorafturile sint mai late decit forma­

@ Seril supl1mentare tele normate cu dlmensiunea necesara indosarierii.

Pentru latime trebuie alese pe cit posibil dimensiuni din cele 3 serii

de formate A, B, C ~ (J) DIN 821.

I--~ormat S,mbol : mm ] Blocnotesurile si copierele au formate normate exacte. in cazul mar­

ginii perforate. aceste foi sint mai mici decit formatele normate cu

~OngiL_~ 1:2 A~05 x 297 I exact dimensiunea acestei margini ~ ®.

i StertlonglL A4 : 114 A~ 52 x 2~ Cartile brosate taiate si revistele au exact formatul normal.

I Optlme long. A7 1/8 A7: 9 x 105 1 Daca la legare este necesara 0 taiere suplimentara, atunci aceste

, Jum. 10ngl1. C4' 1'2 C4 ,114 x 324 foi sint mai mici dedt formatele normate dar in schimb coperta Ie

depaseste corespunzator. inaltimea copertei trebUie sa corespunda

I etc -I
exact formatului normat ~ @.

® Formate alung,te Latimea copertei este determinata de procedura de legare.

118118 1/4 1/2A4

N"

® Formate alunglle A4

!------210 - - - - ­

<Q
lD
(2) B'blioratt de indosanere f---LaL oglinZi l Mar9. sup. ""'T
,

'Vi" 8t ~ 5 '~ In CIcero In (mm]

eea mal O!
mare latlme 0 Uitimea oglin2ii zatului 37 , 38 167 171
--
/ '
a Imaglnll I .~ Inaltlmea ogllnzi! zatuiUl If Em'! \ltlll de coloana) i 55 I 551/2 247 250
;;':"'- x
I :=
,ro " Olstanta dintre spa!turi 1 5
;:::===::::...':===~.E ~
® Biocnotesufi. cop1ere
cea mar mare latime a ,mag . doua spalturi , 37 167

I~ I I
~.

eea mal mare latlme a mag un :;pall 18 81

eea mal mare I ~$ r- marg In' a II'" (Jum marg ,ndoSi. etalon 16 14

<)
-Iatlme a Imaglnli 167-
i' .,','> marg ext a hlrt (marg later 1 etalon

~rg. ~up.
27 25

/ " '----_ _---"Iii a hirl. Imarg. sup.). elalon

Lmarg. :nf. a hir!. (marg. InL). eta!on
20 I
30
19
28
~',' Margine rnfenoara

f.j1\
® Can I brosate. tal ate
Pentru oghnda zatulul 51 latlmile de Imagine ale formatu\ui normal A4 sin\
~ valablle. conform DIN 826. normele de mal SUS"- @

4
 NORME DE BAZA
DESENE
fr 0ele dt, desen nel61s16 DIN 824, 476
tu l~_~CJ~ ~s~r;t~eltAll -­
pe lIecere Islur6 declt
Normele de desen u~ureaz!'! munca arhitectului in ceea ce prive~te

f-­ Dseen orlglns/tAlel ~I

cople - ordonarea desenelor in atelier, pe ~antier, la convorbiri, la transmi­

tere ~i la arhivare. Desenul original sau copia taiale lrebuie sa co­

respunda formatelor din seria A -. CD 0 - @.

a
Zone de lext ~I
numerotare Dlstanta a dlntre zona rezervata textulu1lill margine este

la rormatele AO - A3 = 10 mm

a la formatele A4 - A6 = 5 mm.

La desenele mai mici este permisa 0 margine de indosariere de

G) De~en norrrwl 25 mm care reduce supralata util!'! a rormatului.

Dlmens. de fai conI. DIN AO DINA! DINA2 DIN A3 DINA4 DINA5 in mod exceptional, formatele alunglte pot fi obtinute prin insirui­

DIN 476 sena A

---­ rea mai multor bucati de aceea~i lorma sau de forme invecinate din

Formal: loale brul~

neli'JI,1la mm 880x,230 625x880 450x625 330x450 240x330 165x240 seria de formate.

----­
Formal: IO~lIe Ilnll.1 Din latimile uzuale de suluri de hirtie pot Ii utilizate penlru seria A:

1.11(11d. mm 841x1189 594,841 420x594 297,420 210,297 148'210 pentru hirtie de desen, calc 1 500, 1 560 ITlm
® Dimensiuni de loi (din care deriva 250,1250,660,900 mm)
A pentru hirtie de copiatoare 650, 900,1200 mm.
in cawl in care, dinlr-un unic suI. lrebuie sa poat!'! Ii obtinute loate

formalele cu excep\ia formalului AO, la\imea sulului lrebuie sa fie de

f.::·····'"
I-. rI.. .0,.'
900 mm.

Pentru indosarierea in bibliorafturi a formate lor A4 desenele trebu­

ie pliale in modul urmalor ... @.

I
1. Zona rezervata textului lrebuie sa se afle mereu deasupra si in
I Decupaj DIN A2 . DIN Al'
pozitie corecta.

II~'~~~
DINAD 2. La inceputul procesului de pliere trebuie mentinuta intotdeauna
latimea de 21 em (primul pliu) si anume prin a~ezarea unui ~ab·
L..: _ _ . _ . _ . _ =.J
o Dlmensiuni DIN A2' DIN At· DIN AD
Ion de 21 x 29,7 em.
3. incepind din C se repliaza 0 portiune triunghiulara (pliul al
2-lea) astfel incH, la desenul complet pliat, sa lie perforat sau in­

G
8~

iTF:"':~ - - - III dosarial numai cimpul din stinga ios, marcat cu 0 cruce.
4. Desenul va Ii pliat in continuare spre stinga, la 0 latillle de
18,5 em, cu un ~ablon de 18,5 x 29,8 em, Incepind cu latura a.
2 1 I
Penlru compensare, parlea care nu se desface la pliere va Ii pli­
I "' a I
Decupaj DIN A3
ata la jumatate ~i astfel partea de desen cu zona de text va ajun­
ge deasupra. Formatele alungite trebuie pliate in acelasi sens.
-t 20
I Zonl text
I ~'- .. . rc:-:-.-..-. '.
5. $trailurile rezultate se pliaza incepind cu latura b
l!:~ Pentru intarirea marginii de perlorare ~i indDsariere, pe spalele
(}) Dimensiunea DIN A3 partii de desen perforate, se poate lipi un carton format A5 =
rr=-'- ~ 14,8 x 21 em. Prin respectarea indicatiilor de mai sus este posibila

20~1

l.!:: .~
plierea loilor de orice dimensiune. in caw I in care, dupa reducerea
cu pliullat de 21 em, lungimea rezultala nu este multiplu par - 2, 4,
6 etc. - al dimensiunii de 18,5 em, atunci la\imea ramasa se pliaza
® Dimens. DIN A5 Decupaj DIN A4 la jumatate.

OlvizJ,re
plr.
a
:f\_AllI
Num,'hul cimpunlor egale Ja d:mensiunea

16 12
A2
8
I

I6 I
A3
8
I A4
4
b 12 8 6 4

® Dimenslunea DIN A4 CD Divizarea in cimpuri (palrale)

DINA2

(N
® Dimensiuni de pliuri $i
scheme de pllere

5
--­ NORME DE BAZA
PAGINAREA DESENELOR
(conf. DIN 6, 15, 16, 36, 406, 823,1352 und 1356)

~ pag. 11

Pentru indosariere, marginea din stinga trebule lasata Iibera

Sec\lune de sud de nord

de text si desene pe a lalime de 5 cm. Zona de text din ex­

tremitatea dreapta G) contine:

1.lndicatii referitoare la tipul de desen (schitil, ante-proiect,

proiect etc.)
2.lndicatil referitoare la tipul cladirii reprezentate sau reteri­
toare la piesele desenate (plan de situatie, plan. sectiune,
SUb501 Parter Ectal Planul gradmll vedere, perspectivil etc.)
' '111 I Zona de text 3.Scara
Scara 1
4 Eventuallndicatli referitoare la mase

~~ In cazul plan uri lor elaborate in vederea avizarii (suprav8­

gherea constructiilor). desenul mai cuprinde'
1. Numele (semnatura) comanditarului
2. Numele (semniltura) arhitectulu!
Fundalll Disp. grinzllor D1sp. capnonlor Plan de situatie
3. Eventual numele (semnatura) sefului de proiect

CD Pagrnarea adecvata a unul desen 4. Eventual numele (semnatura) antreprenorului general

5. Notatl! ale oticiului de supraveghere in constructii

10 S 10 20
30 40 a) ref. la veriflcan 1 eventual pe
I I I II I I I I I b) ref. la aVlzare 1 dasul faii

® Dispunerea adeevata a Ind/calillor de seara In cazul planurilor de situatie, a planurilor etc, desenul tre­
buie sa contina si indicarea nordului.

SCARI DE REPREZENTARE (contorm DIN 825) ~ @

in zona de text, scara pr;ncipala a desenulUI trebuie rndlcata cu caraetere mari. celelalte cu caractere mlci: aces tea din
urna trebul€ repetate in dreptul reprezentarilor in cauza. Obiectele trebuie reprezentate la seara: dimensiunile pentru
\.... partiJe care nu sint reprezentate la scara trebuie 5ubliniat8. Pe cit posibil trebuie alese numai urmatoarele scari de re­
prezentare:

T
pentru desenele clad!rii 1:1. 1:2,5.1:5. 1:10.1 :20. 1:25.1 :50.1 :100. 1:200.1 :250,

pentru planun de sl!uatie 1:500, 1:1000, 1:2000, 1:2 500. 1:5000, 1:10000. 1:25000.
1625

1375

COTE ~I ALTE INSCRIP'Tl1

~
Icontorm DIN 406, paglnlle 1 - 6) ~ @
(3) Toate eDtele S8 refera la constructla la fO$U (grosimi de zjduril La reprezentarile cladlnlor supraterane. dlmensiunile
sub 1 m S8 Indica de oblcei in em, dlmensiunile peste 1 min m, mai nou ins.3- SOL [ ] . S8 indica peste 101 $i In mm.
1625 \40.9:1 Co,urlle de fum. Instalatlile de gaze sub presiune $1 ghenele de ventilatle se coteaza la finit $i pnn tractli (Iatlme/lun­
1375
± 0,0 glme). in cazul in care sint Clrculare pnn simbolul

C = diamelru.

1 Dlmenslunlle rlglelor de lemn S8 coteaza tot ca fraclle, in forma: la1Ime/inaftime.

'\ Raportul intre inAltlmea ,IIAtlmea lreplelor de scara se indica in lungul axei de circulatle - dlmensiunea Ireptel de­

desubt. cea a contratreplei deasupra (- pag. 8).

Dlmensiunile lerestrelor si ale usHer se consemneaza ca in cawl anterior, in lungul axel mediane -Iatirr.ea deasupra,

inal;tmea libera dedesubt (~pag. 8).

Nlvelurlle de cAlcare ale pardoselllor de nlvelurl etc. se refera la muchia superloara a pardoselii dirt parter ca la cota

zero (± 0.00<

Exemplu de cot are normata a unui plan neregulat. Indicativele de incl.perl S8 seriU in lnteriorul unui cere
Dlmensiunile Indicate sint la rosu - pag, 55
Suprafetele incAperllor in m' se scriu intr-un patrat sau dreptunghi ~ @.

Linlile de seCfiune In planur, se deseneaza ca lime punctata $1 sinl denumite cu majuscule, in ordine altabelica, lite­

"-269..- 2 ,75 re(e fitnd sense in sensulin care se face vederea. In afara sagetilor norrnate pentru cote - 0 sint uzua!e linlutele in­

:.: ?r.:: 7 ~ . clrnate - ® precum :;;i liniutele verticale care sin! utll/zate in general :;;i In aceasta carte.
poz!tlonarea clfrelor lrebu;e astfel facuta incH prrvltoru l asezat in tata desenulul sa Ie poata citl us or, tara sa intoarca
iI desenul.

+ 2,69
l Toate cotele din cvadrantul drept al imaginil. incluSlv lalura perpendrculara. se scriu in directia linle! de cota de la dreap­
tao lar cele din cvadrantul sting de la slinga. - @-t 0
.......
ro
'0
~

in planurl ~
,~
I
~-- 6250 - - - - - - ­
0
:.. :.. :.. . :.:?f:i::v:.:.:.:!•.:.•....
-13 ;0.00

L
.1'- 6250 --t f-----­
- 25 .3.12 ®
6250
(2) Cotarea 'lnaltlmilor in sectllml $1 vederl ® I- 525a -11­

· ....t
Cameradezl Dormltorul NORME DE BAZA

[] G)
Masa
85 x 85 x 78 = 4 Pers.
=
130 x 80 x 78 6 Pers.
oD ® Pal95x 195 SIMBOLUAI PENTAU DESENE DE CONSTAUCTII

o
Noplier~
50 x 70,60 x 70
@ Dulap'
~ Dulap inferior
f'2I Masa rotunda
\V 90 • 6 Pers.
12) @ Dulap suspondal
D
o @ Mas" do c,1lcol

~D
f3\ Masa de alte forme
t23' Pat dublu

\f;9/ 95 x 195, 100 x 200

\:V 70-100

co
Aragaz electric

f4\ Mas~ exfensibila

\.V 120 x 180

® Pal matrimonial @ Masi"~ do Sp,)I,ll vas"

DO ® ScaunfTaburef
12) 45x 50
145x 195

@ Frigider
IDI ® Fotoliu 70 x 85

t2?:' Pat de copii

'el 70 x 140 -170 @ Lad~ Irigorilic~

C2J (j) Canapea

95 x 195
l~(a sp~la(
t26' Dulap de haine
IeJI 60 x 120
Cuploare ~I aragaze CU sursa de energle din

@ Combustlbil solid
1[- II ® Canapea 80/1.75
Bala

!(
r.:i'A Cada

\f:Y 75 x 170, 85 x 185

@Ulei

® Pian 60/1.40 - 1.60

m
t28'Cada mic~

1eJ170x 105, 70x 125

@Ga,

tfri\o
~
Pian cu coada scurta

155x 114
Pian de salon
o t29' 80
lEY
Dus

x 80. 90 x 90, 75 x 90
® Curenl electric

o
200x 150
Pian de concerte
275 x 160
® Dusdecol(
90 x 90
®Radialor

@Televizor

@ Lavoar
~ 50 x 60, 60 x 70
® Crtzan ptr. ins!;))
de inS,ilzlre cu grtlt<H

Masa de cusul

tfi\2
~ 50/50-70
@ 21avoare

Masin~ de cusul

50/90
t33' Lavoar dublu ® Inslal. de incal' cu g;Il
@ Mas~ de inf~sat 80/90 'e!J 60 x 120, 60 x 140

t34' Lavoar incaslrat

@ Lad~ de rufe 40/60 o '045 x 30
® Instal. de inctllz. CU ulei

M?I Closet

@ Lad~ 4011.00 - 1.50 'e!J 38 x 70

t36' @ Gllen~ n1ic~ de gunol

@ Dulap 60/1.20 Pis oar
~ 35/30

~
~ Bideu
Garderoba "2!J 38/60
@ GlJon~ marn do gUlioi
I I I I I I @ 7Distantadinlrecirlige
15- 20 em @ Pisoare

@ Garderob~ J'H . H·······t

:.:::.::: :.

!@I
\31
Dulap de haine - rule
50 x 100 -180
Bu~tArla

[ill t39' Chiuvel~

~60x100
~
.:.f : : ):.. @ GilI'll,) de vOlltilall"

~
@
Birou

70 x 1.30x 78
80 x 1.50 x 78
I~ool @ Chiuvel~ dubla

60 x 150
j~
~ G<\ KII .c: Lift plr, bolnavi

~LII

DO ..::.::.::: ~ Ldl do Illarl.'

~
::::.:::::::.:
@ Chiuvet~ in Ireple PII ., Lilt do pi.~rso\ln(}

.:.~~.:
SA = Lift plr. all mente
@ Jardiniera fill = Lilt hldraullc

o @ Chiuvela de
~ devers are .::.r .::.\."

7
111
1

I
,O' O ••
Ferestre cu ramll oarbll SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUCTII DIN 107
NORME DE BAZA

"'<'>'"I"'
'-N
"'I'"
'-N
"''"

R}S_~_=_
Ferestrele simple cu batale Fereastra cu cercevea dubla (K)
CD interloara economlsesc spa\lu, ofera
spatlu penlru radiaroare
SI batal8 Interloara, fOI de 5tlCIa
duble (D). fereestra cuptata (V)
Fereastra simpla cu bataie
extenoara
Fpreastra dUDia (0) cu batal8
exlenoara

.h_h__ =
Ferestre cu rame ~I~ Ferestre glisante ~ I~
~~ °1'"
"'N
~~ ~:£

®
~:_= ~-~~-~
FereasHa slmpla
® Fereastra dubla (0). cu cercevea
dubla IK). lereastra cuplata IV) (J) Fereastra simpla IS! ® Fereastra dubla iSOt

@ FOI balanle - usa cu doua 101

~~i:~~~~i~~~~~i~vrll~~~~~:~:~:~i~:~ ~\I~
@ FDaie oivDtanta @ FDale-pendu
~
@ FOI-pendu') \\./ \r
---1/1t><
usa cu dauB fOI

><:/H .---­
-.

@ Foale turnanta @ Usa gllsanta @ Usa g\\sanla In ambele ser,SUri ® Usa. glls3:.ta cu dlspozitiv de m:llcare
cu dispozitiv de r1dH:::are

m~m rrm~mI m(>Q)Eill

@ Usa turnanta cu doua tol @ Usa turnanta cu lrel fOI @ Usa turnanta cu patru fOI @ Usa p:,anta

@ taraprag @ cu prag pe 0 pane

r§ cu prag pe
\f3I ambele pani

La ferestre partea stinga este desenata intotdeauna cu nisa, cea

12 trepte dreapta fara nlsa. ~ CD - ®

187.51250 Usile turnante inlocuiesc windfang-urile ~ @ - @ inchidere lm­

Subsol Parter Eta! Pod potriva curentului a unui golin cladire.

Deoarece usile turnante au 0 capacitate redusa de a prelua fluxul

® Scan CL a rampa
de circulatie, in perioadele de vir/, foile de usa se pliaza si se im­

ping lateral.

Scllrile cu 0 rampa corespund executiei in lemn cele cu doua ram­

- .....
I~ 2750 I
81r. A21290
1+5,5001
81r. 1721290
pe executiei in piatra sau beton ~ @I - @

in fiecare plan de nivel se reprezinta sectiunea orizontala prin casa scarii,

la aproximativ 1/3 din inaltimea de nivel, deasupra cotei pardoselii.

Treptele trebuie numerotate in ordine de la :t 0.000 in sus Si in jos.

inaintea numerelor aferente treptelor situate sub ± se trece simbo­

lul- (minus).

Numerele se tree pe prima treapta si pe podes!.

8 If. dr.
187.51250
187.51250 8tr. Linia mediana debuteaza printr-un cere si se incheie printr-o

187,51250

~ sageata (inclusiv in subsol).

Subsol Parter Pod

® Scan cu doua rampe

8
a) Supral. de calcarel NORME DE BAZA

b) Supral. plansee lara scMerea }

c) Supral. de peret i golunlor in m2 cu SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUqll

d) Supral. libere lereslre

2 zecimale
e) Supraf. IIbere u$i
Siral de elans"re

1) TIpuri de pardoseli

g) Tlpuri de vopSllorjj sau finisaje pentru pereti

•••••• Barier<1 de vapori
h) Tipuri de vopsilorii sau linisaje penlru plansee

CD Indicaliile releriloare la dimensiun; si alie inscriptii, dac~ sint solicilale

.----. •• -=••• Folie de separJre/dln maleriJI plasric

---------- Hirtie rrnpregnata cu uler

_ . - _ . _ . _ . _ . - -­ Fi$ie de etansare cu slral intenor de lestitur:J

Plansee (D) Pereli (W)

TUIn) \7VV \IillJJL Fi$ie de elan$,UB cu Slral intorlor din me!.,1

Vopsea pe baza de var"" Dk PI~ci "". -WI

Vopsea cu clei DI
Wk
WI Lemn DhWh
IIIII 11111 Slra! do COllllJonsare punclu;\! hpirH

Vopsea minerala Dm Wm Clincher "" .. -Wkl

Vopsea de ulei , D6 Wo Tapet. DIWt

IIIIIII111111 illllllllllllJIW Strat de adezlv pe loat~ supr.1fa\.1

Vopsea pe baza de cear~ , Dw Ww etc.

Matenal de sp~clui(

Obloane rabalabile SI } in golurile de fereslre resp. de usi,

Obloane rulanle RI evenlual in spale
Slrar de platns compactal

Jaluzele ZI

..... "
Nisip

f2\ PrescurU\rile pentru denumirile tipurilor de vopsitorii $i finisaje

\.=J deslinale planseelor (D) Si peretilor (W) Pre-vopsitone. grund de adercnifl.

r:c [J r [ I J---r:rn-:n Slam pentru hldrolzol<lPI

-----=--------~--- VopsitorlfJ de etJnsare (do ex. dou:J sllCllun)

1) Sape Fe Placi ceramice . Fbsz

Aslalt Fea Plac; de argila Fbi

Suport lencuIJI<iarll1:Jlura tencUlal~

Ghlps Feg elc.

Xllolll Fes 3) Pavaje Fp

Impregnare

-
Terrazzo Fet Lemn Fph

Cimonl Fez Pavele de granit sau sienit .. Fpg o () o () o o Straillilroni

eiC. Pavele de zgur~ .. Fps
2} Stra~uri superioare Fb Cartlmida . Fpz PlaCa de drenare

Cauciuc Fbg elc. GW

Clincher Fbk 4) Lemn Fh

Ap~ IreallCa 'de pe vmsanUSI~lul~

Uno:eum Fbi Lernn moale Fhw

PltJcl asfallice Fba Baghele de lag Fhb

Piaci de granit Fbgr Baghele de slejar . Fhe

Placi de p,alra de var Fbka Baghete de pin. Fhk

Umldllale care iese la supraf<1I:J., IllUC0g,11.

Placl de pialra artH,clala Fbku Baghete de Pilch pine Fhp

••••
•••••••••••••••••
murd;'l.ne ele

Placi de marmura Fbm Parchet de lag Fhbp

Placi de gresle Fbsa Parchel de slejar Fhep

Placi Solnhol . Fbso elc,

UmidltJte care p<'l.lrunde

Piaci de xilOII\ Fbsh

® Prescurtari penlru lipurile de pardoseli Sol. p~nlirH vP~lelJI

rosu
Aburl galb albaslru galb Gaz d. general ® Elansari, Izolalii DIN 18 195 slmboluri

pentru elansarl, apa lara proSlune

ro~u Illb ro~u Aburl flerb, galb rosu garb Gaz Urb., lamp, WlW\lN~ SlrJ! rzolalor itllpOlfiVa c,~ldurJ[ si a Zg0r11011l11Jl
in gener:l!
fOSU verde rO$u Abul1 de .ml. galb verde galb Gazdeaplk
verde Api polablll galb mara galb Gaz de sond~ Matenal de etansare din fibre de plaIr.:'!
verde "b verde Api condens gal0 alb galQ, alb galb
AcetllenA MaterJal de etansare dm flbr:l de f.tlcltl
verde galb verde Api conden. 810xld ckt carbon
verde rO$U verde Api preslun. galb negru galO ~egru galO

Maleria! de etansare din fibre de lenlll

verde port verde Api alllIli galb albaslru galb albaslru galb
Oxlg.n
verde negru verde Api utll., rlu Hldrogen

MateTlal de etansare din Ilbre de lurbn.

verde negru verde negru verde galb rosu galo rosu galO

Rambl. hldl1lullc
Api ""'II galb
Azol
verde galb verde galb

Amonlac:
XX:XXXXYJ: Matenal sintetic spongios

alOaslr

albaslr
A«

alb aloastr AIlrflorb.

garb

port
mov

AcId
9alb mov galb
/\JV\ZV\l\1\ Plul~

u1b:l!,tr (OSU albuslr Aer pre. port tO$U port Acid cone 1{~l~l\l\fJVJljllMTINDN2 Placc1 talas cu nlilgneslt
albas!r nOQTu albastr Prer CAro. mov ~Io

g<110 Gu fumsl, co•• curl1at mov rcsu mov LI.1e cone ~ Plac:J din !alas cu cl:nenl

• • • •

galb negru galO Gaz fumal, co., brut Petrol

• • • • PI~ci de ghips de conslrucllo

I mara I gillO I milro laaz ImalO lalb I mara I Bonzol

, UI. do gudron I Qudron •• • •• • •
• • •• •
I mara I negru I marc Inogru

bii:J • • • P\;jci de ghlpS carton

~rasu 8erl%lnl c::1IJ V1d
@ Culorile indicative penlru instalatii DIN 2403 ® Izola\l;

9
II
,. t • •
1, Reprezentare
monocolora

111111:11111111-..•.. •·..·-

:)L~(~~~)
tt~~ )~ 'I
" Reprez
multlcolora.

Verde
oeschls

Sepia
"i, Presc.- ~ trebu21e adaugat )a
$1

larba
la daca este cazul

Turba si aS8nanatoare
SIMBOLURI PENTRU DESENELE DE CONSTRUCnl
NORME DE BAZA

DIN 1356 -> QJ

Elem. de const" Oecupaj Dlmensiunl Pozltte Raportat la

~ Siena arsa Sol 0 Planseu o Str"pungere Latime x u sub OK Muchia superioar-
W Perete 5 Slit Adincime x U peste UK Muchia inferioar Y

B Podea K Canal lnaltime FB Planseu la rosu

Alb-negru Umplutura de pamint F Fundatie
FFB Pardos. frnita
Mara CDscat Zldane de caram\da cu
Ral 3016 mortar de var @ Simboluri pentru decupaje

Mara roscat Zidarie de caramrda cu

ZM Denumire Simboi Cote Reprezenlare in
Ral3016 mortar de ciment
Plan Vedere

Mara rascat
KZM
Zidane de caramida cu
mortar de var-ciment
La' I Adinr lin'l i ~~:~~'ie)
Ral3016

Mara roscat !2Q Zidarie de caramtda poroasa cu Q)

Q)
Strapungere de planseu

Slit in planseu
DO

OS
A

A
x
x
B

B x C
08
-A­ = '-A-I
Ral3016 ZM mortar de ciment ~ (deasupra) ~=

'"
0::
11111/ B =C
............

Mara rascat
Ral3015
BI
KZM
Zidarie de caramlda cu golun
cu mortar de var-clmen:
Slit
(dedesubt)
OS A x B x C
i(lllli,II B
I
~
Strapungere in podea BO A x B
Mara rascat
KL
Zidarie de clincher .9 .
Q) a5:: (lundatle = FO) C=:] B =
Ral3016 cu mortar de Clment r:cnco -A­ ~A-

-0"0
-"00:
I " ~ - " Canal de podea BK A x B x C ~'A
Mara roscat Zidarie din caramlda de ai ClJ
Ral3015
Ks
gresle calcaroasa cu mortar de var
>"­
Z
Silt de podea BS :1 Ii B 91dF~
Strapungere de perete WO A x C
Mara rascal
Ral 3015
SCH
Zldane dm tul
cu mortar de var (fundatie = FO Iinie intre"
in ol"n I <lJh<olirllJil == -A-
06
-A­
Mara rascat
Ral3015
i ...... Zidarie din.
cu mortar , ", , ..
;:;
iii
Q.
Silt in perete (orizonlal)
fundatle = FS - 0
WS A x B x C
:'::':';"(liii(IIT 8 - A -
~
c
I
=
Slit in perete (vertical) WS A x B x C :':":'C;;;':';-:-:':': I
Mara roscat
Ral30'5
,
!
Zidarie de platra narurala
cu mortar de CIment fundatie = FS - 0 -A-
l B
I IIII1 c
Sepia
A) Ghena de podea in sectlu1e
81la tel In plan
Gn-negru Zgura

Galben zinc Nlsip A) Tubul in vedere

8) la tel !n plan

Ocru FEG Casu" in plan

Casurl de gaze in plan

;::.. Alb Mortar de tencuiala

Violet Plese prefabncate dm beton

(3) Reprezentarea decupajelor
RAL 4005

Albastru-verde
RAL 6000

Beton armat

WD 1
~WS
//~~;;.>///~~.>: ~ Ohv i Beton nearmat
~~;;~~ ;:-,~~;:' :'#",~~~ RAL 6013

TCf::j Negru Metal

Maro Lemn suprafete section ate

LJ~ RAL 8001
----~----'------------
sect. transversa,e SI longltudlnale
urmind sa fIe inchlse urmind sa ramina deschlse

111\()OUiWll Albastru petroi

RAL 5008
Materlale pentru Izolatil
® Oecupaje tip Sli\, strapungeri

-- Negru Si
alb

Gri
RAL 7001
:
Etansa.ri

Elemerte conslrulte vechl

Q
Monument al nalUnj (i1mllele extenoare linle CU punctej
alerent:
NSG '" Rezervalle nalurala: LSG == Rezervalle de pelsaJ
GLB == Componenla de pelsaJ prO\€J31a
§ 23 == canf. § 23 HENalG spa\lu vital proteJal
GA '" Areal pentru speCl1 cu pro/eelle speclala sau pe cale de dlspantl€

(!) Simboluri in plan uri Si sectiunl

Protec\\a arborilm Copac ce ~rebule indeparlal. CU

Plan de Situalle
SuprafetB de C1rculati,
publiee BXlstentc
Amenal
de 'Imbun
fGar r = 250
Copac cu denum. speCie I.
cenlrul \runchlulUI raza
COfoanel 51 clfcumferlnta
trunehlulUi (existent. Iinie
denumlrea speclel. centrul trun­
ehiulul raza coroanel SI elfcum­
lennla trunchiulul

continua. prepus
Supra/ete de C1rculalle
c = 50 Iinie-punet;·
stabih\e dar Spalru verde
inca nereallzate
public
IT-+-+. elmr!l" GnJO de arbustr de indepartat partial
eXistent· line continuE.
::. ,', ,'. j Parcare mopus Iinie-puncl'
de inoepartal !Inle conllnu2 cu cruCI

Ir~ ~~~~;~~ SI I(:)! Teren spor!

D
---=------... weeK-end Delimltar€'a supratelelor des~lnalc conSlructlllor ale caror sulun sin! po uale
~ AmenaJan prOlectale
~~
constslenl
Dellmltarea suprafetelor ale caror solu'i Sin! pOiuale consistent.
l=~ ~g~~~te
® SImbol~fi.pentru
amenaJan de leren
® SimboJurt amenaJare spatii libere

10
 NORME DE BAZA
3 I 4 5 I 6
DIN 1356 - 1
Clasa de linii
Pentru desenele de constructii,
I II III" IV l'
Iiniile se utililealtl conform ­
Domeniu de ulilizare Asocierea cu scara 0).
'" 1 : 100 "" 1 : 50
In cazul desenelor executate in
tu~ trebuie respectate grosimile
Grosimea Ilniei indicate.

Unie continuA Delimitarea suprafetelor sectionale 0.5 0.5 1,0 1,0

-~- -;-]j_~! 3 4 .J
Unit. de Dimensiuni pesta
m~sur~ sub 1 m 1m

~ ~= 'fl"::~'I~fl~;?

Linie continua. Muchii ~i contururi vizibile ale 0,25 0,35 0,5 0.7
compo constr., delimit. supral. de sect. la
compo constr. ingusle sau mid

Linie conlinua. Linii de col~, ajuI~loare plr. COle, de in­ 0,18 0,25 0,35 0,5 4 mm 50 24 Be" 3760
dicatii,linii curente, deJimitarea reprez. par­ "-- _._~ - ._---..
tiale, reprezenlAri simplificate
Unitalea de masura utilizattl tre­
Linie in\le(upt~ Muchii ~i contururi acoperite ale 0,25 0,35 0,5 0,7 buie consemnattl ill zona de
componentelor text, in relalie cu scara.

Linie·punct Marcarea poziliei planurilor de sec,iune 0,5 0.5 1,0 1,0

f_-----------t----------~---~-t_.-~i_--_t_---f_---.-
® Unit~li de m~sur~

Linie-punct Axe 0,18 0,25 0,35 0,5 --_ Dole

-- Morlm
.-.-- S"p~

Lime punclal~ Compo in lala resp. pesle planul de secliune 0,25 0,35 0.5 0,7 - - - B;'lrier<'
- -- lzok'ltle
I , - PI"nseu 10 rosu
Cole Dimensiunea caractereJor 2.5 3,5 5,0 7,0 /:: "/: ~ ,<,'", "'.':/' " ',,'Co <' ".;

" Clasa de linii \ trebuie utilizatc1 numC!i atunci cind un desen a lost elaborat cu clasa de linii \\1, a fost mic~ora\ in raportul 2:1 l;ii re­
lultatul trebuie prelucrat in continuare. In aces! caz. in desenul elaborat cu clasa de linii III trebuie lucral cu dimensiunea de caracte­
ra 5,0 mm, Clasa de linii I nu indepline:;.te condi\iile impuse de microfilmare.
" Clasa de IInii IV trebuie ulilizal~ la desenele de execulle dac~ esle prev~zuI~ 0 miCsorare de ex. de la scara 1:50 la scara 1:100 sl
rezullatul trebuie sa indeplineasc~ cerin\ele impuse de microfilmare. Rezultatul micsor~rii poate Ii prelucrat cu clasa de linii II.

r-­ - Val. coler

Oac~ desenele pentru construqii sint executate de mina. sau automatizat, in tu~ $i cu instrumente de desen normate, atunci trebuie : I -- Lin'" de COI<1
prolerale grosimile de linii din labelul CD.
Indicatiile acesluia se refer~ la ulilizarea eficlenl~ a lehnicilor de reproducere uzuale. .. Llil. "IUt. col"
I ! r Limll,lltr1ll1j
• 3.76 -'---- t' do col."1
CD Tipuri ~j grosimi de linii

o~

~~ !~
II Oenuminle tipurilor de cots
<
~ l~ .

:j~U
;.:

24~lBB'54~45.-426 24 w
3E

~-437,5
-236,5.:11·
- - ---674---~-
.;
-.i
.. ----­ - --­ - -­ -­ -01­ - - ­ -"1
I
- - -
O~4\
-­
® COlare in alara reprezenlaril de ex. 1:100 cm
Q
I
1
I
,
'" I
I

'"
I

IIf-'M'~p., ,UJ" I ,
() I

1
I
I I
,

LU cD I I I I t:JJ
N I
I I
C2

---l"'t~.LJtJ.1Jll
I I
'" I
I
I
I ,I
"L- ;:: 236 674 __
43_7_,5
l'-6-'5-+--+­
_.t__ <:
,
I

I
I

I
I
® Colarea p'la~lrllor ~i a golurllor de ex, scara: 1:50 cm <; I
I
I
I
<: I

~ ,~ i
I ()

,~
I I
---­ -

I-
I I
N I
0 I
0208
I
I
, I
I BB'
I I I 62' '"
0

- 1---< 0,00 Axil 01 02 01 2 3

C1mp Dc Ob 0. b
a.
.. .. r

~ ~ ~
~
0 Ob2 Ob2 b,
~. ~~M ;!. b,
~
N
... NNN '
'

o COlarea plln coordonale de ex. scara: 1:50 cm, m ® Carolaj de cimp bazal pe axe

11
1/1
I"
. I •• ,"
5
,;;
COrldUC1€
I sublerane

0
,
Conducle
oluvlale I

I.§

DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR

NORME DE BAZA

~
i:'i'O

I E' 0 ,~ ~
o 0 ,
I
I Materl,l:
"Jorma DIN o
"0 "a § .~
> u
II "c·-
G.!!e
C
ON Conducle de Conducte
Pante mmlme pentru
I
Conducte Conducte Conducte pluvlale
,
sau semnlJl de
0 0 ~ ape LJzate p1uvlale apa mlxla ape uzate 51 apa mlxla
calltale d.D d v I o
suprav constr "0 "8 ,0
i
0
"0 in mterlorul in atara In mtenorul In atara In afara
.lI'"~

" ,
Io
," § L cladmlor cladlriior cladlnlor clad,rdor cladlrlior
,
0
~
Q
I ~C
"ij
l'o ,, g ~ i p]na la_'O_C---'I ,,SO '-- , '100 ~. 1:50 _'__ 1.DN ON
~
"0 , _
c U
a
U U , ,- U ,- 0
i _1_25---,_ _ ':_'0_0_-+-_'_:_66_,-_,~_
',_6_6,_7_+_ _ 1.0N 1.0N

Teava COin i DIN' 230-'

r 150 1'66.7 1.100 1:66.7, "Dr'I; 1 ON
1'~~---~~--
I

, mat ceramiC DIN EN 295-'·3 I ­ i A1 ne· I ,peste 200 ,.ill:4 : 1. Qb1

eu mula : combustloil : ~__ 2 _ _' _ _ ~ 2
Gradul de ! ! I

I
I

umplere hid \ I

I:~~v~e~;mlc 'I ~:~ ~~3~~~., -3 i _ !

\
(con!. DIN
i 1986 T eil 2) i
0.5 0.7
I
0,7 os 0.7"
eu capele lIse
• Pentru conduclele subrerane de la deschiderea nommala iDN) 150 $1 0­
.•• Pentru conduclele 5ubterane de la ON 150 racordare la un camln cu scurgere Iloer.<l $1 1.0
Teava din I DIN EN 295-:·3
L--
, mal ceramiC ! 51 aprobare

eu capel€ ilse ,

+ I A' I ® Pantele mlnime ale conductelor

I perete SLJbtlre
I De la loculin care conducta principala iese din c1iidire trebuie avuta
Teava Clr,
~elon eu fall

Teava CI;;
:

0 N 4G32
0 N 4032
I
----',-A1­
A1
J, in vedere posibilitatea de inghet. In functie de situatia topogralica
0,80 m, 1,00 m, 1,20 m. Denumirea de conducte exterioare cladirii
belOn cu m:Jfa I se refera la acele conducte care se dispun in plan in afara Iimitelor
TeaV3 din
belon arma!
DIN 403:i T i - - I A1 I construite. Conductele situate sub talpa subsolului sint considerate
; -------J conducte aflate in interiorul c1iidirii.
Teava dlr; Aprobare Schimbarea de direclie la conductele subterane sau colectoare este
strela
!A1 !
admisa numai cu coturi prefabricate in conditiile in care liecare cot
I~m~~st'b" I
,Teava. din DI'\l19840·j-2

: flbroclmenl
nu are vole sa aiba decit maxim 45°. In cazul in care executarea
jonctiunii dintre conductele subterane nu este posibila cu piese tur­
! Teava din DIN 19850-,-2 I +
- i ­
. IlbrOClmen\ I
nate trebuie realizat un camino

La conductele subterane si colectoare ramificatiile nu pot Ii exe­

~ leVI dIn ',ab1a II DIN 18461

I (Zinc. cupru
- I A1 cutate decit cu maxim 45°. La conductele culcate sint interzise ra­
I
I alumlnlu
mificatiile duble. 0 conducta nu are voie sa debuseze - in sensu I
, aIel zineal
,
scurgerii - intr-alta cu deschidere nominala mai mica (exceptie:
, Teav? din I DIN 19522-' conducte pluviale situate in afara cliidirii).
i Ionia tart: - I + T ! + i - i A1
mLJ!a ISMLl
Imag. Simbol Denumire
!,

! Teava dm O\eil DIN 19530 ' 2 I lJ== )--- @ Piesa cu mula

; ': 0 nVn V~
f---­

:1~a~~1 AplObare I 1::==:::1 >------< Piesa cu tlansa

I T , A1 Plesa de bliurcatle
\f3
I neoxldab,1
n::::::::::l:ll ®
>---{ Plesa cu f1ansa·mufa
cu flanse

I Teava U dm I
DINV19534·1-2' - I ­
- : - I ~~f~~em,c I >L- ® Plesa cu muta cu ~ "vr t23' P,esa de b,furcat,e
,

I
~VC

- - - - < -_ _-+-_~-,.--i---'----i.-+ ------l stutUfi U I \f::3J cu mute

~~~~uU ~ r=j\ c~ mula cu
nJJ YrY t24'
Ii din i Zulassung i Plese
! exler OnOLJlal:
I.-!..J 2 slulun Ramif,catie
r-l- ® Piesacu flansa cu ~ \eY paralela cu mute
! Teava din
; PVC pro!l;ata !

bvc I ZulassLJng

I
. ----J
c-I
~ ® P,esacu mula cu
stutun de 1lanse

slutuTi de flansa
t=P + @ ~:~:g cruce cu

l
eu In! ~~rai. cu
?- ® Pies~ mufa
10 ramif,cal,e cu muta
cu. cu
~uma

I Teava PV: C DIN 1'3538 .81 45',70'.90' 0::::= y:::: @ Plesa de Irecere cu
-d.....- ®
muta L ~ 300 + 600
I I Plesa cu muLa cu

I
:j
•
Teava PE-HD:, DIN 19535-1-2 ! 82 normal !i
'--r- 11 2 ramiticatii cu mufe @ Plesa de trecere
, I
i Ignrtug 45',70'.90' n::= J::::;>- 2 eu mula la eapatul
~ r;;:;., Piesa cu tlansa cu lar9
~ DIN 19537·'-2 - ! - - i " I­
I
@ ramificatre cu Hans.§.
Il==tJ t::::=-< @ P,esa de treeere
I. 1 45',70'.90' cu flansa
I Teava, PE·HD i Aorobare
! cu perete I :\ @ Piesa cu mufa cu
p-- 13 ramificatle cu !Jansa ~ t::::>( t§ Plesa de treeere
I prolilat
45',70',90' \E!I flansa·mula

laya I DIN '9SS0 ~ @ Col cu mufa

pp
~ J::::o>.< '30' mufa·flansa
Pies." ae Ireeere
\:?::!I
i Teava PP I Aprobare ~ @ Cot cu tlansa
intant cu
mlneralc )-D- f:31\ Plesa de curafare
y- @ ~~t~l~al) I:::Y L ~ 300-550
ABS-'ASA
i PVC-Rohr
i DIN 19561

,
'-. ® (difente
Cot cu tlansa
unghiuri)
~ ~>---. ® Dop
ABSiASAiPVC I AorO::lare I I
'\..J @ Cot duolu cu flansa

I,~~I::I~a~ue),1 I i-Ii I .. \ 82 . + .. I, ­ ~I
11::::: ~--- @ Capac
I mlnerale 11MI19 Cot cu muta 15'.
\31 30', 45', 60'. 70'
I Teaya UP-G-F+'O-'N-'9-S-S-S.-,--t---'1-_·--C'-----'--+--:--_-;-I'--+----+[.,--.;..1­ tee:: ~--- Q1) Flansaoarba
I '
1 @ Col cu flansa·mufa
Semmhcatla Simbolulllor .. peate (I utillzata - nu Lrebule utillzala reSp. nu corespunde 1
I

I I t2:r Cot :Je trecere cu

\E.Y mufa
® Stton (ptr, miros)
Q) Domemi de uti!lzare a tevilor de scurgere @ Piese lurnate pentru leyi de scurgere

12

-------,--,--r--------------,
NORME DE BAZA
Simbol
Denumire Unitate Exphca\le (defim\le, DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR ~I A TERENURILOR

Calculul cantltA\1I de apA ulatA

InlonSllala a plOIl­ rrt~1 1/(5' hal Can lila lea de ploale in funcl'a de care sa dimensioneaza.
de calcut camp. instal. de 8\1ac" cu durala de ploaie alerenla (T) $i Cantilalea evaluala ca maxima in ceea ce prive~le apa uzala lis es­

Irecventa precipilaliilor (n).

te delerminanla penlru slabilirea deschiderilor nominale. Aceasta

SJpralata pe care A m~ Supralata de influenta masura\a in plan orlzonlal rAJ, canlilale Irebuie sa ia in considerare simullaneitatea fluxurilor pro­

cad precipil3lide de pe care apele pluvlale sa scurg in instal. de evac.

venile din surse diferile si, in consecinla, se calculeaza prin insuma­

Coellcient de 1;' in sensul acestu\ normaliY, rapoT1ul dintre canlltalea de rea valorilor de racord silsau prin Iluxul elecliv.

5curgere ploaie ce revine inslal. de evac. $i canlitatea talala da

ploaie din supralala pe care cad precipila\li1e. Vs=K'Y IAWs + Ii"
Vezi $i DIN 4045: 1985-' 2.
Valorile orientative penlru coeficientul de scurgere sint cuprinse in

AIIUX de apa V. lis Fluxul ea volum efectiv care nu esle privil d.p.d.v. -+ 0. Calculul pentru LAWs este reprezentat, pentru diferi(i coefici­

al slmuHaneltatii.
enti de scurgere Kin tabelul 3.

Scurgerea apet V. lis Scurgerea ape' de proaie de pe 0 supra'ata. inehlsa. pe care in cazul in care canlitatea maxima de apa uzata Vs asHer calcul31;}

de plome cad preciplla\lile la a intenSI(ale a ploii de caleul dala.

este mai mica dedi valoarea de racord maxima atunci determinanta

Scurgerea apei V, lis Scurgerea in inslal. de evac., relullafa din numarul de va Ii cea din urma.

ulale obiecla drenale racordate la aceasta, cl..lll..larea in calcl..ll

a slffiultaneiltttii. in cazul instala\iilor de drenare care nu prezinta caracterislicile Ilpu­

rilor de cladiri cuprinse in tabelul 2 coelicientul de scurgere Klrebu­

Scuroeroa apei V. lIs Suma ~lntr~ scur08rea ape\ uzale $\ scurgerea apei de ploaie
mlX1e VIII '" V,. V;. VeziOIN4045:1985-12. ie stabilil de la caz la caz, in func\ie de utilizarea specifica.

1--­
Flux de lransport V, lis FluxU' ca volum lIxat d.p.d.v. al calculelOT ce reprezinla K
capacil. unui milloc de transport Din' DIN 4045: 1985-12 Tipul cl~djrji, jnstalalia de evacuare
I/s

Val03rea de racard AW, Valoama aleren\~ I..lnui obiECI drena1 n&cesar la Locuin,e, restaurante, pensiunl,
0,5
dimensionarea instaJaliei de evacuare bireuri. sceli

(1 AW.':11/sj.
- Spitale (cu inlernare), restaur ante mario hOlelufl
0,7
Indica lor de scurgere K lis Valoare dependent~ de lipul de cladire: rezull~ din carac­ Sp~.l~torii, dU$uri publice
1,0'
lerisllcile de seurgere.
Laboratoare in zone industriale
1.2'
f--~---------~---------
Capacllalea de V, lis Capacilatea de calcul a unel instal. de evae. in
.' • in cazul in care canlrtatea maxim~ ~ nu esle determinant~.
scurgere 511uatia de -phn~, lara supra- sau 5ublenSIune stalica

Sculgerea la V, lis Capacilatea unei instal. de evac. in sllualia de umplere ® Valeri orientative penlru coeficientul de scurgere
ump1erea partrala par\lala. Vezi DIN 4045: 1985·12

Grad de umplere hid, Aaportul dinlre iMltimea de umpforo h $1 dlametrul d, in

cazut unel insla1atri culcale.
Obiec\ul do racord sau tipul de Inslallllie '.'al de lacord
AW.
Panla cm/m
ChiuvOla.. lavoar, bldeu,
sene de spaltlloare 0.5 50
------- ----_ .... --- --­
RugolrlJ.loa ;n h, Masura a rugoillalii care ia in calculloale pierderlfe de lIux Chluvel.1. de bucttltlfle plr. devorsare (chluvel". sp<'lli1lor
exploalare in ins(alatule de evacuare. Vezi DIN 4044: 19S0·{}7. s!mplu $1 dublu) mel. ma$ina de spalat v<lse pina ta 12
tac1ml..lrl slandafd, sllon, maslna de s~lat de Ul casnlC
Deschidere DN 'ndlcalor care e51e uhllzal ca 0 caraclefislict'I a pieselor care pin:'!. la 6 kg rule U~C<lle cu siren (ml!OS) propriu
nominal<'l so potnve5c In\re ole de ox \0'.'1, racordl..lri, plose tUTnf'llo.
Doschldoron nomma':! trobuio sA !to apropio do v.1lonroa Mi1$illl"l spfll:lt plr. m.,1 mull do 6 kg :il pini1 1.1 12 kQ rufo uor;r t .5' /0"
dO!lctlldurli nIJCIJ~,l1ro. vOli DIN 2402, Ln m.~'tur:"lrorIIH hldrn
uheo, dOf,cllidoroa nominal."! ponlo fi ullhza,,, In locul eolui Mi1SIO:'l. dl.' sp;'l!:ll vaso mdusl1lal/1. r.'\olor 2' 100'
neCOS'HO. numai daca supralata in seC\lune calcuiala din
deschide/sa minima eSle mai mic3 decit cea caleulatt!. dm
I----------~----_._--------
Scurgere de pardoseala. ON 50

--
, 50
deschiderea nominalt!. eu maxim 5%, Aapor1alla diamelruf ON 70
'.5 70
unei seC\luni circulare acesllucru corespunde cu aproxim. ON 100 2 ,00
2.5%. Om: DIN4045:1985-12 f - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - f-----­
Closet, aparal de cla!lt 2,5
'00
Deschiderea OS mm D\menslumle \nlerioare (necesare) al81evllor, pieselor Cuvtt de dU$, cuva spalal plCioare, dus t
50
neeesafa lurnate. capacelor de c"mine alc. eu abaterl1e admise ---------1-------­
care trabUle stabillle·. de ex. ea indica lor de productie
penlru respectarea supraletei de sec\lune neCesare.
Cad~acQ(ddlre c_' f-----'_ _ 1 . 50

010; 4045: 1985·12 Cada. cu racord dlrecl, regal:'l.la un racord do pin a :a 1m

ru~~~~ S' d"pusa peSie pa,doseala, record la 0 co. nduc!" __' ._

05_ mm Deschideroa minima. admes:'l. pnn norma\lv, care relulla dIn 40
Deschiderea
minima deschiderea necesara dlminuala cu abalerea mlnrma
Cada sau cl..lv~ de dl..l$ cu racord IndIrect (scu/gere) ......
admlst't. Din: DIN 4045: 1985-12
racord in spalere scurgerll pinttla 2 m lunglme _ _,_._~_. I _ 50
DlamelruJ Inlerior d,~ mm DlamelrUr inlerlor al inSlal. de evac. care rezulttt din Cada. sau cuv:'l. de dU$ cu racord indlroCt (scurgerel
mportarea abalerii de 5% la supralata nominala racord in spalelo scurgeru peste 2 m lunglme 70
(calcutala din ON alerenl d l )
Racord intre venlilul de scurgete ar c:'l.zd si 5curgorea b.-'w 40
1----_._-­ -.-- - - - ­
!nundars Slare in caro apa uzala $ilsau apa de ploaie ies dm instal.

DISpolJllv de scurgere pentru~fabora!o<He

de evac. sau nu pol palrunde in aceasta $r lie ramin la

supralata lie patrund in e1Mlre.

Scurgerea unui cablnel SlomalolOO1c

Din: E DIN EN 752-1: 1992-08

conI, DIN 13937 rasp. inslar. de olrmin, a amaJgamulul 0.5' 40'

Suprasolicllare Slare in care apa uzala. $l/sau apa de ploaie ios CU prosiuno
Pisoar (mdivldual)' 0.5 50
din instal. da ev<l,C, dar nu ajung ta suprafa\a $i, in cense­

cinta nu provoac:'l. inundatli.

O(''iCI11(jI'rO;l rlOlTlIo,l',"l ;1.
Din: E DIN EN 752-1: 1992·08
r;lcoldului coltw:lor
DN

DISlan\a. par\lala o poqiune de conclucla pe care nu se mod'lica Iluxur ca ,-----------------­ --------­

T. Numa.rul de pisoaro pina. la 0.5 70
volum, diarrelrul d l $i/Sau panta.
pina la I 70
pina la '.5 70
pest96 2 100
Aile dehni\li de lermeni vozi DIN 1966 - 1 1 __
, In CillUI aCostor vnlorl do oxocutio dimonlllonmon !lubuIO!;;"( 5tllundalllelnlol'l pll \/,110111" rtUIo,
"In prezan!: dimonsiune llmrta inlorJoara.

G) Termeni pentru drenarea cI~djrilor Si terenurilor

® Valcri de racord ale obiec!elor de dfenat Si valeri de bal~ penlru descllidorilo
neminals ale cenductelor de racord indlvlduale (cenducle do racord celoclo.1ro)

13
 ·
II

t· I • •
Tlpul unltati!
I 3) LoculnlA cu mal multe camere
L- pentru obl€ctele de drana! dm tcate spatille sanltare
DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 TERENURILOR
NORME DE BAZA

b) LoculnlA cu mal mulle camere

Dlmenslonarea Instalatlllor de drenare dupA racordul unor conducte
pentru obl€ c tele de drenat dm 10ate spatille sanitare,
sub presiune
dar fara buca."ta"r-='e _

Conductele cu oghnda Iibera din urma unei conducte de evacuare sub pre­
GarsonlerA 4

pentru to ate obiectele de d"r"e_na:ct _

siune trebUie dimensionate in modul urmator:

Camere de holel ,I
pentru tDate obl8ctele de drenat

allele asemenea 4

a) La conductele pluviale fluxul de transport al pompelor Vp se adauga la

scurgerea apei de ploaie Vr .
B) La conduclele de apa uzata ~i mixta determinanta esle intotdeauna va­
r:j\ Valorl de racord ale unor unltall anumlTe lpentru conducte cu cadere libera.
\..V colectoare $1 sUbterane) loarea cea mai mare - transportul prin pompe sau restul cantitatii de
Valori de racord reduse apa, cu condijia ca. la insumarea lui Vp cu Vm resp. Vs sa nu se atinga
in cazul situajiilor de solicitare importanta conform tabe!ului 2. pentru umplerea completa a conductei subterane sau colectoare. Verilicarea
masuratori trebuie luat in considerare afluxul de apa Ii., resp. fluxul de prin calcul a umplerii complete lrebuie lacuta numai la conductele di­
transport al pompei ~ sau scurgerea apei de ploaie V, . in aceste situatii mensionate pentru un grad de umplere h/di = 0.7. in cazul in care mai
nu se electueaza transform area in valori de racord AWs . multe pompe de apa uzata solicita 0 singura conducta subterana sau
colecloare atunci fluxul de transport total al pompelor poate Ii redus de
Tlpul cazulul de sollcltare Importanta Fiuxul de ca1cul ex. fiecare pompa suplimentara este prevazuta eu 0.4 Vp.
Soalatoare 51 dusuri in serle Afluxui de apa ~ Dlmensionarea Instalatlllor de apA uzatil- conducte de racord
Laboratoare Afluxul de apa ~ ~®
----
Instalatil de evacuare conform DIN 1999 .~ 1 pin a la - 3 Alluxul de apa ~
Pentru racordurile individuale ale chiuvetelor. lavoarelor si bideurilor care
DIN 4040 - 1 $1- 2 $i DIN 4043 .
nu prezinta mai mult de trei modilicari de directie (inclusiv cotul de eva­
Pompe de drenaj. ins\alatii de evacuare a fecaieior. auto­ Fluxul de transport ~ cuare la clapeta de retinere a mirosului) poate fi execulata desehiderea no­
mate de spalat rufe Sl vase mari care sinl racordate la ir. a: pompei minala ON 40. Oaca sint prezente mai mult de trei schimbari de directie.
~e eva~n conducle sub preslu~ _
raeordul individual trebuie executat eu deschiderea nominala ON 50.
Canlitatea de apa pluvJala in InSlalatille mlxte Scurg. apel de Ploaie \% I,
Conduete de racord colectoare ~ @
® Cazurlle de solicltare Importanta La eonductele de raeord colectoare eu deschlderea nominala ON 50 si

care nu sint ventilate lungimea conductei L inclusiv raeordul individual eel

mal departat nu are voie sa depaseasca max. 3 m. la aeelea cu deschide­

ON in raport cu
Racordunle ',ndlvlauale cmerille de rea nominala ON 70 max. 5 m si la cele cu deschiderea nominala ON 100

dlspunere
(lara racorduri de closet) max. 10m: dilerenta de inaltime H trebuie sa fte

neven- ven­ mai mica de 1 m.

Cn:erll de dlspunere
I !Ila j tllal La conductele de racord colectoare cu deschiderea nominala ON 50 Si lun­

1 DN
001eC1e'12 de drenCl~
ide baza L Inaltlme H Nurnarul gime L de pina la 6 m resp. la conductele de racord eolectoare cu desehl­

m'l de DN ON
I
derea nominala ON 70 si 0 lungime L de pina la 10m si diferente de

. COlun­
--=.::.c=___ ,
~-------_.-------

1 p·lna. la :;
40: 40
inallime H de 1 pina 3 m incepind cu portiunea descendenta trebuie

40 pina la J pina ia 1 ~-----------~, aleasa deschiderea nomina\a imedlat superioara sau trebule prevazuta.

Lavoar. , peste 3 50 40
c--------­
chluveta peste 3 peste 1 :
ventilarea.

bldeu 40 sau I peSTe 3 70 50 Conductele de racord coleetoare cu lungimi de peste 5 m. deschiderea no­

pina la 3
minala ON 100. raeorduri de closete ~i diferente de lnaltime H de 1 m sau

Gada
mai mult trebuie ventilate.

- rae la eond cadere fib

40 p. la 0.25 40 40
prln FB I

- ON cand cad. f1bera 70,

Conduete de racord colectoare ON in raport CU
'------­ enlerH!e de dlspunere
p'lr,a la 3 p la 0.25 rAW,
-.-------, fara
___5_0-+_5~ Crilenl de dlspunere
maxim admls ~
i Cada 50 oeste 3 peste 1 Ilml­ DN
eu racord direct sau tarl 70 50 neven i Lunglme L inallime H neventllat I ventl\at
_ _ _ _ _~'
1
pina la 3 ' tilat m m' ON: ON

'I a
Cad cu raeord L3ra 50 pina la 3 pina la 1 50------1---------------J
40 pina I,a 3 p.laO.2~ IIml- 40 40
la scurgerea de pardoseal.3
tan
1.5
50
P
ina fa 6 p:sle 1: .1 0
------L~.~~e la ead~ IInera I
1 . i 50 I

i Scurgere de pardoseala.
: pina la 5 p'lna la 1 I
'--------, lara
______ 70 I 70
' 3 . 7 0 , pina la $ , olna la 1 70 .---~
,~.--~,- - - - I- - - 7 0 - - - '- - - - - ,--p~ste '1-.- - ' - 0 0 - - ---70--1
I ~~er~~~;~ cad a sau dus 70 peste 5 peste 1 I~~/I· 100 70 L 4.5 I ; plna la 10 ! pina la 3 ide la cad. fibera 1
: I
L----~------;----'-:p,--i_na:..·_la_1_~a"l_U,-p·_IO_a..:la_3_ 1
-;---- _
1 100 pinala1 100
lara lara we i pina la 10
50 peste 3 peste 1 Ilml­ 70 I 50 peste 1
Racordun Indlvlduale 100 ,
: pina la 3 tar_'_ _- ­ ____--i-­ -L--­ Eina la_3_+--_ _
peste 5 peste 1 :
50 peste 6 sau peste 3
-----1
Racorduri Indlvlduale
70 sau 100 70
'I peste 3 ventllarea
r-----------+--­ slr1ct necesara
1
1

I i pina la 10i pina fa 1 I,

~-_-.-!
100 I 100
Racordufllndlvlduale
I far a closet (WC) ·taO peste 1~au peste 1 i 1

125 100 pina la 1 100 ~

1 Dina la 3 I
---j
;-
i Closete (WCI T----wo I pina la 5 I pina ~ 100 100
tOO
cuWC
peste 5 peste1 Ventlfarea strict neCesara I
Closete (WC). fara ---+--,--+-- -----~
peste 1 i toale Ventilarea stnet necesara
max_ 1 m distant a 100 lim I- 100 100
pina ia 4 I
WC eu un lavoar (WI") la parter
orlzonlala pina \a caderea lib ttHi
---------,
100 - H maxim 4 m peste condueta culcata
!aale peste 3 ventilare - dlstanta WC-ulul lata de caderea fibera maXim 1 m
Racordurl Indlvlduale 1
strict neeesara
--- .-- ._-----_.

Dilerenta de inaltlme de la racordulla a

conducta venlilata pina \a clapeta oe rellne­
re a mlrDSUIUI a obiectulul drenat
Lunglmea de conducta desfasurata pina la Imaglnea 2
elapeta de reunere a mirosulul

I H Dlferenta de inailime de la racoraul la 0 conducta venll\ata (de cadere libera, coJeet. sau
Lunglmile Sl dlferentele de inaltrme ma~rme admlse pentru racorourl Indivlduale
subteranaJ pina clapeta de reMere a mlrosului srtuala eel mal sus
: ?, Numarul de eoturl Inclusiv cotu! dl': evacuare al elapetel de reMere a mirosuiul Lunglmea de condueta desfasurata pina la elapeta Oe retmere a mlrDsulul

@ Deschidenle nominale ale racardurllar Indlvlduale in rapDrt CU crlterille de dlspunere o Deschidenle nominale ale racorduiui de colectare in raport cu crrteriile de dlspunere

14
 II,
K = 0,5 lis K = 0,7 lis K= 1,0 lis NORME DE sAZA
DN ., lis Numar Numar Numar DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR ~I A TERENURILOR
dim," max. rAW, maxim rAW. maxim rAW, maxim
mm admis. de closete de closete de closete Instalalll de evacuare a apelor uzate
70'" 68,2 1,5 9 - 5 - 2 - Deschiderea nominalii a conductelor de apii uzatii trebuie sa fie min.
100 97,5 4,0 64 13 33 8 16 4 DN 70. Conductele de apii uzatii ventilate se dimensioneazii conform
125 115,0 5,3 112 22 57 14 28 7 - CD. Deschiderilor nominale alerente conductelor de ap~ uzata cu­
121,9 6,2 154 31 78 20 38 10
150
~- ----~

146,3 10,1
~-_.~--

408
--­
82
---­
52 -t02\~
prinse in - (DIe sinI asociate sumele valorilor do racord pini'l la caro
f--~
208
pot fi solicitate conductele de c~dere in cauzii. in plus, penlru a evita
Vezi explicatiile.
0)
••, Nu pol Ii racordale mai mull de 4 scurger; de bucalarie ­ pag_ 13 @ la a conducta problemele in exploatarea conductelor de cAdere a fost limilat num~rul
de cadere separala (conducla de bucatarie)_ de c10sete ce pot Ii racordate (obiect de drenat cu un Ilux pal1ial ridicat
de materiale solide $i de apii). De asemeni, a fost indicat<'i $i suma AWs
G) Conducte cu cadere penlru apa uzala cu ventilara principala
- pag. 13 care rezultii din scurgerea apei uzate Vs '
Conductele de apii uzatii cu ventilare secundarii pot fi solicitate cu 0
K. 0,51/5 K. 0,71/5 K. 1,0 lis
II,
DN ., lis Numarul Numarul Numarul
scurgere de apii uzatii mai mare cu 70% in compara\ie cu cele cu von­
tilare direct<'i.
d,m,o max. rAW, maxim rAW, maxim rAW, maxim
mm admis_ de closete de close Ie de closete Conductele subterane $i colecloare (conducte de apii uzatii culcate)
70'" 68.2 2,1 18 - 9 - 4 - trebuie dimensionate conform (hldi = 0,5). Conductele subterane din
100 97.5 5,6 125 25 64 16 31 8 afara c1adirilor cu deschiderea nominalii mai mare de DN 150 pot Ii di­
125 115,0 7.4 219 44 112 28 55 14
mensionate conform (hldi = 0,7).
121,9 8.7 303 61 154 39 76 20
Valorile scurgerii la umplere pal1ial~ la conductele cu pant<'i minim<'i 'min
150 146,3 14,1 795 159 406 102 199 50
(vezi. $i DIN 1986-1:1988-6, tab. 4) sint marcate in raport cu locul de
., Vezi explicaliile.
.., Nu pol Ii racordale mai mult de 4 scurgeri de bucatarie - pag. 13 @ la a conducla amplasare in conducte situate in interiorul c1Adirii respectiv conducte ex­
da cadare saparata (conducla da bucataria). terioare. Valorile amenajiirii in trepte pot fi utilizale la dimensionarea
conductelor numai in cazuri individuale justilicate (vezi. DIN 1986­
® Conducte cu cadera penlru apa uzata cu ventilare laterala
djrect~
sau indirecta
1:1988-06).

~
K. 0,51/5 K=0,71/s K= 1,0 lis Dimensionarea instalaliilor de evacuare a apelor pluviale .

v~ Dimensionarea scurgerii apei de ploaie . Dimensionarea

DN ., 115 Numarul Numarul Numanul intensili'llii de calcul a ploil

max. LAW, maxim LAW. maxim rAW. maxim

d\r<"!\
mm admis. de closele de closete de closete
Scurgerea de pe 0 suprafatii pe care cad precipitatii1e trebuie calculat~

70"\ 68,2 2.6 27 - 14 - 7 - in baza ecua\iei @ .

~. ff(n) .

100 97,5 6,8 185 37 94 24 46 12 \:::J Vr =4"A' 10000 mils

f
I 125 115.0 9,0 324 65 165 41 81 20
121,9 10,5 441 88 225 56 110 28
in care: Vr reprez. scurgerea apei de ploaie in lis;
2
150 146,3 17,2 1183 237 604 15\ 296 74
A reprez. supraf. aferenta pe care cad precip. in m ;
OJ Vezi expJicatiile. 'T(n) reprez. intensitatea de calcul a ploii in lI(s . hal;
'" Nu pol Ii racordale mai mult da 4 scurgeri de bucatarie - pag. 13 @ la 0 conducta 4' reprez. coelicientul de scurgere, conform - ®.
do cadere soparata (conducta de bucatarie).
- Conductele de apii pluviala in $i din exteriorul cladirii trebuie dimensio­
@ Conducte cu cadere penlru apa uzal~ cu venlilare secundar~ nate de regula in raport cu 0 inlensitale de calcul a ploii de minim
300 1/(5 . hal. In acest sens pot Ii utilizate ecuatiile ® sau ~ ®
Tipul de supra tete _Coel. de scurgere pag. 16. In cazul unor instalatii de drenare a acopen~urilor de dimensi­

'I' uni importante sau situate in interior, in completare la DIN 1986-1:

Supralete impermeabite de ex. 1988-061rebuie previizule scurgeri de urgen\~ suficiente. Ca abatere de

- acoperisuri > 3~ panta.

- supraf. de beton, rampe
la aceasta regula sinl valabite urmatoarele:

- supraf. consolid. cu rosturi elansate 1,0 - pentru conductele colectoare $i subterane din interiorul cladirilor, de

- imbracaminli aslaltice comun acord cu autoritiHile locale, poate fi stabilita 0 intensitate de cal~

- pavaj cu rosturi umplule

- acoperisuri ~ 3 0 panta.
J 0,8 cui a ploii mai mica dar nu sub "ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5)- in

- acoperisuri cu pietris 0.5 acesl caz, penlru scurgerile de acoperi$ mal mari (incepind cu aprox.

- acoperisuri plantale 1)
5,000 m 2 ) este necesara realizarea unui calcul de suprasolicitare pen­

- pentru plantatii intensive 0,3

- penlru planlalii extensive inc. cu 10 cm gros_ 0,3 tru evenimentul hidrologic care trebuie evaluat in forma unei "ploi de 5

- pentru planlalii exlensive sub 10 cm gros. 0,5 minute" care se produce la fiecare 20 de ani '5(0,05)' in m<'isura in care

I-----
Supral. pa~ial permeabite sl capacit. de evac. red usa autoritali1e locale nu dau indicatii in ceea ce prive$le cantitatea de pre~

- pavaj din paveIe de belon pe pat de nisip sau zgur~, cipita\ii calculele pOI fi bazate pe valorile - pag. 16 @. in limilele do­

supralele cu dale 0,7

- pavaje cu roSlurile > 15 %, meniului de suprasolicitare fortele de reaclie care apar trebuie avute in

de ex. 10 x 10 cm :;;i mai mici 0,6 vedere la dispunerea conductelor conform DIN 1986-1: 1988 - 06.

- supralele legate cu ap~ 0,5

- Conductele de apii pluvialii subterane, situate sub suprafele care nu

- locuri de joaca plr. cop,i partial consolidale 0,3

- lerenuri de span cu drcnuri trebuie prolejate talii de inundare pot Ii dimensionale in raport cu 0 in­

- supral. mat. sintetice, gazon sinlelic 0.6 tensitate de calcul a ploii mai mica, de ex. 200 lI(s' hal, dar nu mai pu\in

- supraf. lise 0,4

de "ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5) $i de comun acord cu autorili'llile

- gazon 0,3
- locale.

Supr~f. permeabile cu capaci!. de evac. nesemnificaliva sau

nula de ex. - Dilerentele de intensitate de calcul a ploii rezultate intre ipotezele de di·

- parc~ri si terenuri plantate mensionare diferite penlru drenarea imobilelor respectiv pentru drellarea

- pardoseli din pietri s sau zgura, pietri s rOlund incl. cu

a~ezarii trebuie eventual compensate prin retinerea apelor pluviale pe

consolid~rl pa~iale ca
- ale, cu suprat. legata cu apa sau 0,0 parcela la 0 ploaie de minim 15 minute (eventual prin infiltrare, inundarea

- accese carosab. Si parca.ri indlvid. cu dalaj suprafetelor care nu sufera pagube, bazine de retinere $.a.m.d.).

inierbal
- Acoperi$urile speciale, de ex. acelea proiectate pentru a Ii inundabi­

l) Conform directivelar ptr. proiectarea. execulia Si inlretinerea plantatiilor de acoperis Ie. trebuie etansate pin~ la cola de inundare ~i trebuie execulale con­

- directlvele pentru plantatii1e de acoperis ­

form calculelor stat ice aferente.

8) Coelicienti de scurgere 'I' pentru calculul scurgerii apei de ploaie Vr

15
II·
1'1 • •
DN
V,

I's
max
admlS
_ _ _r_=}~~
_ 'i'= 1.~", O.8~_9~~ ..:~'" 0.8 ~-9~-J
A
m~
A
m~
A
m2
~~_'_h_a_)

A
m::'
A
m2
A

m 2

DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR

NORME DE BAZA

50 0.7 24 30 48 18 23 36
In1enSIlati a_lp_,,--PI_oi_,_ _

-----_.

60' 1.2 40 49 79 30 37 59 I
Localltatea (5,,::' r5 :0 05

. - . _ - - - -•.. _ - - - - - - - - - ­
75 1,8 60 75 120 45 56 90

I/(S hal
80-;--~-~_;_·107-17-1 ---~--80-'129'

~_....:2 __ .2..56 ~ 195

118"
120"
7.3
7,6
242
253
303
317
3~_
485
507
117'-'-1-46---2~:

182
190
227
238
364

380

I Alzey
,-----------~'

Baden·Baden
>---------.

Bltterteld'
~_._----_.-
114
------­
120 ..
95
__ 254
267
. _ - - - - - _ ._
212
540

569

_. -

450

~ 25 8.5 283 353 565 212 265 424

Bonn 108 240 512

._-----------­
150 138 459 574 918 344 431 689
8raunlage 96 214 455

200 29.6 986 1233 1972 740 924 1479

Bremen 108 240 512

. DlmenSlunl cont. DIN 18460. Penlru conducte piuv\ale din tabla valorj'le din laDe:
Bremerhaven 117 260 554

S8 bazeaza pe scurgeri in torma de pilnle (stuIUrI)

------
.. Corespunde DN 125 dupa DIN 19535·1, DIN 19538 DIN V 19560 s, DIN V 19561
Bremervbrde 102 227 367

f1' S~pratete p~ care cad preClpl~atiile care pot fl alnbu\te conduc\elor piuvlale cu D'eburg 132 294 625

-----'­
\J cadere Ilbera 51 conduGtelor pluvrale de racord cu pante mini me == 1.0 em' m Dortmund 120 267 569

hd=0,71 ._---­

Dresden" 102 227 484

Indiferent de calculele - G) deschiderile nominale ale conductelor dispu­

se subteran trebule sa fie minim DN 100, Essen 96 455

Drenarea acoperi~urilor cu flux sub presiune F,ensburg 100 223 474

- _ . - - - - - - - - - - - - - - - - - _ . _ - - - - . _ - - -..- - . ­
Pentru acest sistem sint necesare arguniente hidrologice referitoare la Frankfurt' Ma;n 120 26- 569

obiectul in cauza. Pentru dimenslonarea instalatiei de drenare sub presiu­ Garmlsch-Partenklrchen 200 946

ne Intensitatea de calcui a plol; trebuie sa fie de minim 300 I/(s . hal GeisenkrrChen 120 267 569

in masura in care stabillrea scurgerilor conform DIN 19599 nu este Glef3en 569

depasita. cumularea din zona scurgerii care este necesara pentru aceasta
tunctlune nu este conslderala 0 mundare a suprafetei de acoperis,
.. 9."t"".gen 98_ _._ _. ~ _._
._ _ __4~,,- ..

~9rambek'Hol:_t . ._'_'_7_--'. _ _~60_. 554

Acoper,surile speciale. de ex. cele cu inundare proiectata. trebuie etansate

Halle' 84',87 396

s, d,mensionate dm punct de vedere static pina la cota de inundare, ~-_._---------_. __. - - - . - - - - ._­

La d,menslonarea instalatiilor pluviale sub preslune inaillmea de care se ~_~mburg_, ~?__ . .=20 46~_,__

poate dlspune este considerata ca flind maxim distanta dmtre scurgerea de Hannover 100 223

acopens si planu! de retentie, La reducerea deschiderilor nominale ale con­ ! Hannover-Langenhagen

._---.-------- ---------._-."---------­
98 218 46"':

ducte' in sensul de scurgere sint ad mise abaterile de la normele din DIN 1.~ombLJrg (Saa":l... .__. '_3_' ~~ 621 __

1986-' :1988-06, sectiunea 61 ,2, atit \imp cit exista argumente hidrologi· Idar-Ooerst€1n 125 278 592

ce La scurgere, adica la trecerea in conducta subterana sau colectoare

~gOlsl~ '_0~ ~_4_____=.~ __.
care functioneaza pnn cadere libera, trebuie asigurata transtormarea
Jever 74 165 351

energlei cinetice importante pnn reduce rea vitezei de scurgere la ,~ 2.5 m/S. ~Kbln -----9'7--'-2-'5- -·--·458­
Intensitatea "ploilor de 5 minute" calculatll conform sistemului ba­
i Konstanz 150 33~ _ _ . ~ __

zat pe coeficientul de limp

Kreleld ,'12 249 53',

Ca exemple de "plol de 5 minute" care, la scara regionala, sin! depasite

- in sens statistic - 0 data la doi ani respectiv 0 data ia 20 de ani, sint
! Lamperthelm \H~-;~--~'--129---:~~-----~---

prezentate evaluarile urmatoare extrase din foile de lucru ATV (Conditii I Llngen (Ems) 130 289 616

I ----------- -­
tehnice de contractare a lucrarilor) A 118, tabelul 15. Se atrage atentla Le,pzlg~1 ~ _ _ ~_! 216 <16_0 _
in mod deosebit asupra faptului ca in prezent aceste valori sint pre­ ! Loshelm (Saar!.) '139 309 659

r-----------------~-+--.-------------

lucrate in raport cu valorile de precipitatii modificate, in cazun Justificate Lubeck 106 236 502

in mod special. In care conductele de drenare a terenurilor se dimen­ !Ma'n2 117 '--26-0- - - - 554 - - ,

sioneaza in functie de aceste intensitati ale ploii trebuie utilizate valorile

~MonChengladbaCh ~_~, 2..?_4 ~_.
prezentate in ultima editie a foilor de lucru ATV A 118
I MOhlhausen' 87 I
'194 412

Intensitati de ploaie care sint depasite anual (,5110, pentru T ~ 15 minute

MUnchen 135 30', 640

conform Reinhold sl al evaluanlor noi din foile de lucru ATV A 118 si In­
tensitatile de 5 minute rezultate in consecinta pnn calculul bazat pe co­
eficlentul de tlmp. 111 247 526

(,5(1, Ploaie de 15 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data ! Oldenbu..:rg=-- _ 108 240 512

pe an, Constanta de asezare conform foii de lucru ATV A 118, OsnabrOck 150 334 711

Aceasta intensitate a ploii poate Ii utilizata la dimensionarea con­ ! Passau 123 274 583

ductelor de drenare a terenurilor numai in cawri cu Justiflcari spe­ Russelshelm 130 289 616

'rSaarlan-d-(a-Ii-ge~m-)---
I

ciale, 135 301 640

(51O.5! Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data la

._-­
; SaarloUis 136 303 64"

2 ani.
j Sprendlingen 296 630
I 133 1

(51O.05! Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data la ',Stuttg~--------'--126--'-28-0-----5-96-­
20 de ani.
Dimenslonarea conductelor de ape mixte ~rthaus/SOlling 119 265 564

Scurgerea apei mixte Vm care este determinanta pentru dimensionarea I Tner 131 292 621

conductelor de ape mixte se compune din scurgerea de apa uzata Vs si i~Ublngen 200 ~ d45 948

scurgerea de ape pluviale \i; aferente. , Ulm (Donau) 140 I 312------66-3-­

-----------------------------
Vm ~ Vs + V, in lis ~tzlar ~~2 _ _ J.__ 272 ~8_ _
I Wilhelmshaven 85 189 403

Deschiderile nominale pentru toate conductele dispuse subteran trebu'

IWolfSburg I 112 249 531

ie sa fie de minim DN 100, Deschiderile nominale pentru conducte sub·

terane pentru ape mixte in alara cladirilor, racordate la un cam In cu scur·
i *) Aceste valori au fos! extrase direct dIn Rernhold "Regenspenden In Deu-ts-c-hl-an-d-~'

'1' (Grundwerte fur dIe Entwasserungstechnlk)" - .,Intensilali ale pioil in Germanla (Valorl

gere Iibera $i peste DN 150 pot Ii calculate conform (hid, ~ 1, umplere I de baza pentru Instalatiile de drenare( GE 1940

completa fara presiune interioara sau exterioara),

W- Inlens,lat, ale ploi,

16

 1 Racord la gaze

2 Instal. princip. de

NORME DE BAZA
inchidere gaze DIN 1986,18012, ORENAREA CLAOIRILOR!;)I A TERENURILOR
3 Pies~ de izo!are
La locuintele unilamiiiale si cele pentru doua tamilii nu sint necesare spntli pentru
4 Robinel de inchidere
5 Cantor gaze racordul cladirii. Spaliile de racordare a cladirilor lrebule proiectilte cu ilcordul in·
6 Compensator potential Ireprinderilor de alimentare si evacuare. Spaliile trebUie sa lie accesibile din spillii
7 Tevi inc~lzire general accesibile (de ex. casa scarii, coridorul pivnllei) sau direcl din exterior. Nu
B Teav~ de canalizare esle admis sa tie ulilizale ca spatii de Irecere. Trebule d,spuse pe peretele eXlerr­
9 Priz~ la p~mint de
fundalie
or al clMirir prin care tree conductele de racord - @ . Perelll trebuie sa CD -
corespunda clasei de rezislen\a la loc de minim F30.
10 Caset~ de racord
Usile trebule s~ fie de minim 65/195 cm. in cazul in care exisltl un racord liller·
electric
11 Cablu lelelon molicare usile trebule prevazute cu foi de usa plme. Dac~ exisla Tacord de apa Silu
12 ParaMsnel la termolicare este necesara 0 scurgere de pardoseala. Spatiile de racordare a
13 Posibilil. de ventilaTe c1adirilor lret)uie sa dispuna de ventilare directa din exlenor. Temperatura incape­
14 Racord de ap~ rii nu trebuie sa depaseasca 30'C. Temperalura apei polabile nu \rebula sa
-0 dep~seasca 25°C. jncaperea lrebule (erila de inghel. Dimensiuni de incaperi: pina
la cca 30 unilali de 10cuiVtermoficare penlru cca 10 unitati de locuil' la\imeillrbcrtl
", ,80 m, lungimea 2,00 m. inaltimea 2.00 m - Pin~ la cca GO d,' urll(at! de CD.
locuiVlermollcare penlru cca 30 unit~li de locuil: latime 1.80 m. lungime 3.50 rn.
A Inslalatia de antene
inallime 2,00 m. Nisa de racord eSle prevazuta pentru locuinte unilamiliale lara
8 Inslalatia de paralr~snet
E Legare la p~minl resp. subsol, peretele de racord pentru cl~diri CU pini'lla 4 unilali de locui!. inctlporen do
(j) inc~pere penlru racordarea cl~dinlor conI. DIN 18012 leg. la p~m. de lundatii racord penlru clad!ri cu mal mull de 4 unitati de locuil -. (j).
F Instalatia de telelon
G Teav~ de 9aze
H Teava. de inc~lzjre Caset~
PE Cablu de protectie contoar
V Cablu de racord la
o retea cu proleclie prin
imp~minlare
W Con tor de ap~
I Piesa de izolare a
conductei de gaze
L Filellung

~i7 : ~;!~". i
p Sin~ de compensaTe a Curent el.

o Conducle de compensaTe a potenlialului

Cladlrea
I
potenlia/ulul
R Teav~ de canalizare
8 Caseta de racord plr.
Curenl de inalt~ lens. 4 8iM de I

I -0 60
compensare I

I i· .•···•··· . ·•·········.. ······.. ···..····:::::r::=:::::-:::-c~ I

"-'-'-f--t--+--r-~-'-'-'- . :·. .· •·•. :..•

~
.::-:-:.:.. ~d57Q[
r T' r
175 1,;Jj.·.:···. : · :· .·: · · polonlial
. :.: :':. '. 5 Telecomu- I

Plan ".A- _'_ l)' :i . .' .' .'<..

.,I@:
J_ , 250 n1Calll .
I . ..... ... - .
6 Ap~ !

5 I~ 891 40 1+----- 795 --------H 40 L

III 0' I I Vedere

~] -
Nls~ penlru racordarea cl~dirilor
~ . I I
.3 I~DI-2Ot- JD13O_ IJOi Lim,l~
-'-'- -)3" "'", ~ -'-'- 1 C~min de vizitare
Condo sub pr~
cu clapet~ de
==~~======= CaOjll slrada ;) 1.0 retcn\ie
2 Canal ap~ uzat~
3 Canal ape mixte
4 Canal ape pluviale
5 Racord de ap~
SeC1June 6 Racord de gaze

~~I :~+all 7
8
Racord de larmofic.
Racord eleclric C:-t r1:1 I
Slrad:"l.
g ~I I $) I 9 Racord post~
() .1 15 I -(])
"0/ -f i
~ lara. ca.min de vlzilare
Racorduri de cl~djri

Sect. lranSIJ Deschidere llbera (LW)

camm a caminp.lor, in m
plr, 0 adjncime a ctlmlnelor de
VentHare pesfe acoperis
Plan de relentie
:> 0.4m p'na. la < 0.8 0.8

o 0.8
,., Muchfa superioara a capaculut de la
c~minul canaliz~rii publlce
o 0.9 ::r.O.9

= 0.6 x 0.8
ItlrA SpriJIIl urcare
0,8): 1
cu spfljln urc.
Cond sub pre_\===1l~~,[<

~
Talpa condo de racord
~
'I Pe~ilo 2 m in~ttlmo do lucru posle lalp.1
C<'lmmulUl, cflminele pol II reduso fa un -::- Talpa canaliz~rii publ.
Exemplu rocord articulat dlamclftJ de 0.8 m . v
C~min de viz itare cu
racord articulat

® Dimensiuni de c~mine - 0 Racord la canalizarea publicA

115 -800 115

1----+1 01J 12...B5JUlLRJilj---1

H-tl--tf---#--Jt-lHHI .
?O 20 Xl 20 2Q 20 20 2Q 1 Yenhlare mecanictJ
baielWC 100 n
2 Ap~ uzat~ 1002)
3 Tur incAlzjre ON 25 ,.------­ ._--~------

4 Relur inc~lzire DN 25 Capac. inalt. Iransp. in m Dlmensiuni in m

5 Ap~ cald~ DN 20 \ransp.
6 Circula\le ON 15
7 Ap~ rece DN 25
-®
f­
Locuint~

Locurn\a colecl.
unltam. m'th
m'th
.
ili 47
64i 22
12
14
'-­
~--
A
--,- --­
1000
-~----

1800
8 ..­
.. -
1000
1300
_.Z
4
7
---f--
Ansamblu mare m 1 /h 144 1100 18 2600 1950 8

® Inslalaiiede ridicare DIN 1986 T31, 4045

17

II·
I· t ••
Simboluri ,i semne pentru conducte ,i obiecte de drenare
DIN 1451, 1986, 18460. 14462
DIN 1988
NORME DE BAZA
CONDUCTE DE APA lill DE CANALIZARE

Plan Vedere Denumire Plan Vedere Denumire

I /
-D5­
:g
f7\ Conducta de apa uzata
I2J Conductele sub preslune -{QJ [Q] @ Pompa de drenare de subsol
I S8 marcheaza cu DS

- - DR-­
g
I

I
®2
Conducta pluviala
Conducteie sub presiune
S8 marcheaza cu DR
~~ it' W @ Instalatle de lid,care a fecalelor

IC~ \::==:J @Cada

® Conducta de ape mlxte

[l
il'..-Ji ==:J @ Cuva dedus
f4\ Conducta de ventilare. Indicatil d~
--­ 11
~ sens ca ­ ® de ex incepind 51
desfasurindu-se ascendent ~ CJ ® Lavoar. chiuveta de baie

/ =
iCJJ 'R @ Bideu
0 in raport cu tlpul de conducta ® Conducta de cadere

0) /
Indica Ii: de sens
a) trecind incolo
V ~ @ P,soar

b) incep. 51 des!. descendenl

b)
"'", fil @
~
c) venmd de sus 51 incheindu-se
0) Plsoar cu cL3.tlre automata

d)
~
d) incep. si des!. ascendent
V

t @
~

---+-­ ® Schlmb de material de construc'~ie ~ 5L Vas de closet. dispus pe

pardoseala
1Qj
1 -----< (j) inchldere de capat de teava

8=­~ V ® Vas de closet. atasat de perete

~
i
Teava de curatare cu deschldere
-E3­
® rotunda sau dreptunghiulara
f 0 j ,-------, ® Chiuveta de deversare
L---.-J
®
--EJ I Capac de curatare

L_
10::" ' 1:5
t
I­
1~5
@ Schimbare de deschldere nommala

@ Retentie de mlras
~~
L

~~l
II
,
L-J'

I ~
I
~,

CIJ
@

@
Ch,uvela simpla

Chluveta dubla

~ CL­ @
2Rlg0ladesCurgereSaUdedrenare
--;~
fara retentl8 de mires
iC:::J -@J @ Masma de spalat vase
[J­ CJ­ t13' Rlgola de scurgere sau de drenare
\J..:3) cu retentl8 de mlros

DO­ LTI­ '14' Scurgere cu inchldere de retenlie -@J ~ @ MaSlna de spalat

\!.Y pentru apa fara lecale

--\lr ~ @ Separator de graslml

..
--j0l ....: 01
L!.J
@ Uscator de rute
-€>­ !StI @ Separator de amidon -'~ B~ @ Dispozitiv de climatlzare
~'-'

~ '"1Ir @
7Separatordebenzina
(separator de lIchlde w;;oare)

(f2 @ Statie de epurare

mica. SISt. cu 2 etaje
® Conducta apa incendii.
uda
E.___
.......1'0)­ """TIT @ Dispozitiv de retinere a namolului

~ ~ @ Separator de acizi
W@ Statie de epurare
mica. SISt. multletaJat
@ Conducta apa Incendii.
uda-uscata

~ Conducta apa mcendii

FNT

FT
--<8r LKr '20' Separator de lichid de incalzrre {) @ Slatie de epurare uscata
Ie:JJ (separator de Ilchlde usoare) mica. SISt. multletajat

F SPR
L"'­ Ui-­ @ @ @ Conducta sprinkler
H S, H Sp
Baliera de ilchid de incalz"e
(10 Statie de epurare
mica. 51St. multletaJat
c:::'-­
HSO
[lli-
H Sp
~ Bariera de IlcfHd de incalzlre cu
\f::9 inchrdere de retentie

t23' inchldere de retentle pentru apa

-€) @ Put absorbant.
groapa de scurgere
@ Instalatie splinkler
r'
'VI
~I

••
-::JO­ -::D-­
~ lara fecale

'24' Inchldere de retenlie pentru apa cu @ Hidrant subteran UH

-I­ -cI'--­ 'E:Y lecale , ® Instalatle pulvenzare
t2?' Camin cu scurgere Ilbera rreprezenta\

.1 @ Hidr. suprateran UH
r\
n
-0­ v::.::lJ cu conducta de ape. uzata)

® Racord stingere
F"
--@-
r'i
----'-E3-­
@ Camln cu scurgere inchlsa
incendll - WH
Racord turtun @ Instalatle Slroplr8 :~I

18
 Sttapungere de pereta ca ..... ©
,cu indIo NORME DE BAZA
G) Conduct:' de a~a. E3 @ sau pl~n~~u cu leavA de
~5
®2 Malcarea POlltlSl pentru 0
armalura de inchidere sau
protectl8 $1 etansare ® carea presiunij de
mlra!8 $1 de ieSlre 1n
bar
ALiMENTAREA CU APA
)( de reductio ] @ inchjdere de conducla
DIN 1988
Zl ~ Venlit de scurgere,

1 ® ) @ venHI de golire
~eg~IUra delasabila, Inst;\r~llo do
p~nlru 0
Marcarea pozitie;
armaturA de exlrac\le
In general
~ @ dcdunZ(1ffl: lnSI~I<llle

V @
de dosoflnLzaro
Tipul de Jegalura poale Ii Balaria de perele
) @ Leg3lurA delasabila
indica! simphfical prin
prescurtari -QD- ® Flaru

I ®
®
legalura fixa V legatura ln$urubala
G·AL regatura cu Iilel pe
dreapla-stinga
?) @ Salaria "'2rticala 0 @) Pomptl
~

1
leg3lura. prin furtun

( ] ) Apar.a11~rA pa'1i
rolatlve
F
KU
M
KL
legatura cu Ilansa
cup\aj

legalura cu mula

imbinare prin prindere

=t>- ® Ameslecator
i $
r·-·_·-·_·-·,
! 30 m'l h !
I I
L._._._._._....i
!@ In,lolal'. do "d,cme
a pro5 1u nll

-0 ® ®

*
Aparal cu pAr(i rolali . . . e Legalura cu llansA

--§ ®
9 ® Ind~caIO~ sau aparal
de lnregls.lrare

it-
Legalura. cu surub,
@ ~ega1Ura prin
lnsufubare
GJ- @ Rezervor de spalare
pen1ru c1ose1

M<1sin:'\ de sp:'l1:U

®
~ @ ~
Masm."1 do sp.:lI.1l

-0--
Legatura cu mula
@ ~ispoZII~"'" de mas.urare, 6 @ Du,

. . . a<;e

Integral In conducla

TW8D

TWW5D-WD
GJ)
@
Apa. potabila rece.
de ex. ON 80

Ap" polabila. caldA (W),

-fJ- @cIJPlal
6 ®
@
Ous cu lurtun
---rn ® Usc..'llor df! rule

TWZ40
@
de ex, ON 50

Apa pOlabil3, c(rculatte (Zl. + @ ~egatufi fixe.

In general
Trpul de lega.tura. poale rl

Z Arm~lura cu
lnchldere
auto-

-{;j @ Aparat de cllm<t(I~,lrry

TW15
~ @
de ex, ON 40

Ap~ polabila reee. lurtun,

indlcal simphlical prin
prascurtAri
S [egatura sudata Z @ Spalalor sub presiune

§ ® Apari\t ptf
nh"l~urmo.l t1uxulUi
deex, ON 15 L leg. prln lIplro cu cio­
canut de lipil
A
® Venl11alm de to . . .1
velum, "'P:\f~\ pH

@
Marcarea pOliliel pentru 0 K leg. prin lIplrB cu adellV
I @
m.:lsurmo,11rocorll

G leg~[ura cu $urub

n ®
modlficare de deschidere Conlor do valum,
50 I 40 15 nominala. M
P
legalura cu mula

legalura prin presare

Venlila!le de I~""'i cu conlor do 3p,"1
) de ex, de la ON 50 [a ON 40 conduCla de plcurars
@ Armalura de
~
@ca-@
16 5( ca piesA de reduc(/e
I><l
)(
inchidere, in general

@
rn @ Cor,lar pIt c.V'II!:1lr'.1
do c,"Ildl.Jf"

ST CU @
)
l
Marcafea pOli~iei pentru
modllicari de malerlal, de
[)f::) @ Rebinet de lnc~idere l'
Dispozl.ti.. . de aensire
de te.. . i y @ Racord pIt. ~p<:lr:llfl
de m."Isuf~lafi

ell. de la olel la cupru

@ @
-lSI- @ Crapela de inchidera
+
Dispollti.. . de aeflSlre
de le"i, Ilux do lrecore EB Ap.lf:l! plr
91 m."l~llr;tr(';t

-+- @ Cruce de conduclo

(lara. tegalU(3)
[><] @ Vent11 de inChldefe,
. . . enld de Irecere I
® DISpozi11...... de e.. . acu3lO
a aeru!w din le.. . i
El ®
lornporallilli

Ap:lf;1\plf n':,\"",Uf,Hl'.""
prO!\IUnll

@ Ramilicalie pe a parte
Tiput de leg~lura poate Ii
@ Mmc;ne "uplimrynl.lf ,"I
indica! simplilical prin
presGurlari
III Dispozill.. . de '\1' ;tp plr m.1!O dlll'r. dlJ pl('<;

---+-
gonor,11ar dry m~lJul',url
@ Ramllicalie ~
I inlrerupcre a levllor I"
de lens
G . . . entll drepl

[] ®
ambele pa'11
S . . . enlll inclinal
@ Conducl~ D . . . en[11 de reduclie
@' Dispoll!l.. . de imple,
inroglslr;t!Or
0

;:ip
ascendenta

Indicalii
a) cu trecere prin
S
UP

@
. . . enlil sub lencuiala

Venlil de call *
+:::l­
®
7
dicare a IIUllUlui rn . . . ers

Ventil ~~ trecere cu
dispozlll.. . de
e.. . e'l' se IndIC,"1 llpd do
;tparill prm prescur!'HIJ.
v
v volum
!lux

b) illcepind 51 desfasu- T lernpelillur,"1

~ @ impiedicare a Iluxului

0 rindu-se ascendenl
c} . . . enind de jos
Ven\ll CU \rei cAi
m.. . ers
.\p ddoH:j(l\~ do IcnStuno

p
Z~
Ventll de scurgere cu

d) incepind $i des13$u­
® dlspozitl.. . de aeflsire $i
--------- (§) Conducl.:'l dn QIi,d.lI0

P @
rindu-se ascendent
® ® Ventll CU patru cai

II leI de lurlon

®
~
e) . . . enmd de sus Si
r:f inchemdu-se Propul51O pllll IlwdlJ

-iIr- @ S.eparare.electrica.. [):(] @. Robine! de trecere Venhl de scurgere

®
@
plesa de Izolare
Tipul de legatura poale fj
!~ @
cu dlsp. de imp. a flux.
in...... dispoz\!t.. . de aC!ISlfe '1 PropLI,,1O prm Untor

1 ®
indlcal simplilical prln
24
Compensalor de
potential,
legare la pamin!
prescurtari

K
KL
cep
bita
Si 'llel de lurtun

Siguranta de spargere a
r @
ProplJl~tO prm
inC.'ruro Cll glnul<llo

f1 @ t:zs:l @ -B- @ te.. . llor, sJguran\a do

f Prop(JI~'oI0 prll1 lL'rp
mcul\JI

y
Cot de dila\are Robmel cu trei cai fupare a lurlunelor

T @
®
PtopulslO r11rH'u;tI."1
~r1J-
26
Compensator de lungime,
@ @ @ Scurgere Iibera.
compensalor tea.. . a de
undo
Robinel cu palru ca; separare de slslem
~ @ Prapu{<;lo pfln ll1C'lor
oltlclnc
~ @ Compensator
~ @ Dispozill.. . de separate
presgarnlluri
@ Colier ptf. inceperea
a levdor '? @ PIOPllt';IO pflfl

zs @ )CJ- mnnlbl.1n.:'l

®
~
Puncl fix conducla lorajulu; (de ex, lateral)

® PriMere condUCla cu
ghldaj
In 7
Venlll de siguranla,
incarcat pnn 10l1a unUI
",c

@ Prapul:,lo prtn pl'iIOrl

tA ® Colier cu . . . entil ptr.

~
inceperea lorajului

~
c:::::::::L ® Panla conduc1ei, (de ex;. sus) @ Venh! de sigurant:'!, do @ PrapUkltl pfln

de ex, 5%
coIl. incarcal pfln forp 1 olecllat1l.1gnol
unul arc

® Strapungere de perete
!Xl ® .. Aeductor de presiune.
@
sau planseu cu leava. de
protectle
entil de presiune de
Hecere -@D- @ Instala\19 de dOlare 1!J 104
Anzervor, f.''1I:'!,
pre~lUno, doschl:'i, cu
prO.1plm

19
--- Simboluri pentru instalatii de gaze

25 Conducta culcata la vedere leu

mdlcarea deschiderll nomlnale)
Conducta cuicata acopenta (cu
indlcarea deschideril nOmlnalel
INSTALAlll DE GAZE iN CONSTRUCTII SUPRATERANE
incalzitor de rezerv8. de apa cu
gaz

lncalzltor de \ncapen cu gaz

Aparate
NORME DE BAZA

Putere
, caloflca
kW
'Volum
de gaze
'm 3,'h
Schlmbare de secllune ptr. racard la perete exterior incalzitor 8.8 - 28.1 1.14-3.62
)( transversal,a (CU IndlCarea (cu indlcarea valorll de racord) de apa cu gaz
deschlderil nomlnale)
~ Intrarea intr-o cladlre a unel
Cazan de inc?lzlre cu incaizltor de
apa In c\rcu It
9.5 - 28.4 1 23 - 3 67
gaz
ir;ml conducte de gaz
Rezervor 5.1-13.9 '070-1.91
Conduc1<.=i. mODIIa de apa flerbtnte
---jIll-­ ® Piesa de (zolare Ga: co2 rece bleu Soba gaze'
cazan gaze
2.6-60.3 :0.34-7.79 i
Cularl pemru conducte
/
® Conducta ascendenta
ros.; carmII'
neg r..

@ Valorl de racord Ins~alatil de gaz

/
(J) Conducta ascendenta conllnuu
, =:>'"77r--O-"-:-:;-"'-'-'----' _

® Conducta descenden13
~
'I

50
Intersectarea a dDua conducte
® lara legatura

® Legatura In cruce

@ Pune! de ramiflcare

---jRT ® Piesa de curatare T

-+RK @ PI€Sa de curatare K

Gaz crasenesc LC.-'m",-'J - -

III @ Legatura CU l'.I.et lung

@ Legatura cu surub RacOid de c!adlre in unahl Produse de ardere ·In cazul

gazulul
Siguranta de llux Sl clapeta de
evacuare a gazelor
crept in raoort CLJ fatada

II @
..
@
@
Legatura cu flansa

Legalura sudala.

Robrnet de jnChldere
1 Combmall€ de
rnlrareln cladlre
:2 AD reglare preslune
3 Organ de inChlder~
4 Con tor
@ jnchizator
Conducta ae
f5 Conducla ascendenta
uz "!ill'illill=plI..,Li=:=~f=~======
7 Conduc!a de raml!lcalre
® Ventll de inchldere 8 ArmCilura racord aparate
Inslal de lnchldere CiJ

@
DISPOZIIIV de fnchldere cu

declansare termlca
declansare 18rmica
9 EChrpamenl gaz. cuplor
·tncalzllor apa

® Rablnet de coil

@ DJspozitlV de reg\are a preslunil

@ Contor ie subsol ® Cantor la niveluriie supraterane

@ Contor de gaze
1 Conducta de allmenlaTe

:t"l'~"Cp;I!vf..: GVU ? reteaua oraseneasca

2 Conducl.3 de racord a
Cuptor cu gaze (4
,:,:: (dom.a~ -{>I<J--Insta~
cladrrll din ole I

OChlurl)
::::> I1m.pub!.) : latOf 3 Teava \nvelrs
01
····4 I~ 4 Sl~uranla de tragere 1 Cond drSp. liber cond, de gaze pOl fl dISP, Sl In
5 Instal. prmClp de inchld ex! cladlrll. de ex plr un SISlem de i'icalzlre De
I i HAE I cu plesa de acopens. 0 conoucla df' gaz nu lrebu:e ienla de
Cuptor de incalzlre cu
I rzoiare Inlegrata inghe\
gaze (4 ochlu,,)
6 GraMa dlnlre GVU Sl 2 Conducta de gaz sub tenCUIala
Instalator 3 Cond de gaz in camrne sau canale trebule ven·

7 DISPOZlllv de reg laTe a Illate Deschlderea cca , 0 cm~ La pli"lnsee sus·

@ F"gider cu gaz
@ Ahmentare cu gaz preslunll pendate aces Ie golur', \reOUIe dlslrlDulte 09 d!a·

gonal§.

@ Dispunerea conductelor de gaz

Pompa de caldura cu
gaz

1 Valoarea mrnlm§. 1 m'fkW

Jt
8D Teava de evacuare a gazului 2 Gal aer ardere
(cu indlcarea e,) la calane pina la 50 kW
50 cm 2 in aproplerea sol
3 Gol aer ardere
~CM Instalatii de evacuare a
gazelor (cu indicarea dlmens.);
la cazane peste 50 kW
sectlunea lransv. a goiulul
$1 ptr. cO$un de evacuare 150 cm 2 +2 em:' per kW, care
depaseste 50 kW

II
Flltru
exemplu cazan 65 kW
50kW+15kW
150 cm".,.(15x2", 30,' cm"
incalzltor de incapen cu =180 em:
gaze

incalzitor de apa curenta cu

gaze

Racord de cladlre pentru apa si gaz

incalzitor de apa
combinata cu gaze
intr-o caseta lata de 1 m si adinca
de 0.30 m
® incapere de dispunere '" 35 kW

20

 ," I''""'' ', " '.re""

NORME DE BAZA

~ 'Sl' ' ~ ''''.':r[ ~\ ~ :;;:;

1n~I I~rnl

Golul de evacuare sub leava de

INSTALATII DE GAZE iN CONSTRUCTIILE SUPRATERANE
~ DIN 18017 --+

Instalatiile destinate consumului de gaze pot Ii dispuse in incapori nllrn;ll

m

~;~;~~~~~~:[~:;n~;~~;ig~;:~i
daca nu se genereaza pericole determinate de pozi\ie, marime, structllra
_ 1,80 i!111 constructiva $i tip de exploatare $i trebuie sa lie omologale do DVGW
-, oblUral (Deutsche Vereinigung des Gas- und Wasserfaches e. V. - Uniunea
) ~y La lei ghena de venlilalie din
I ~ 150 em'.- ~il __ap_r_o_Pi_e_re_a_p_a_rd_o_s_e_li_i _
Germana in Domeniile Gaz $i Apa),
Dislanta dintre componentele realizate din maleriale inflamabile $1 par1i1e ex~

Q)
~// H
inca/zilor de apa cu gaze in baie interioara eu venlilare tip Keln
terioare incalzite ale unei astfel de instalalii sau distanta pin a la 0 eventuala
protectie la radialii trebuie sa excluda pericolul de incendii. Dislan\a dinlre
acesle componenle $i partite exterioare incalzile trebuie sa lie- 5 crn,

1i '""~" '"
Inlerspa\iile dinlre componentele realizale din maleriJle inllamJbilll $i COI1l~

'~C"'<"'rB_a_ie '."";=Ir=a===
ponenlele exlerioare incalzile precum $i ,ntre prOlec\iile la radi;l\ii $i in~
stalatiile destinate consumului de gaze nu trebuie incllise aStiel incil sa se
?:' 150cm2 _ produca acumulare de caldura. Nu trebuie obturata ie$irea sistemului de
evacuare a gazelor,

jnC~i.lzilor de apa.. in flux continuu in

La velrele pe pere,i exteriori cu camera de i1fdere inchistl $i in cawl lHle,
bucatarie cu lereastra imbracaminti inchise de tip dulap trebuie asigurala 0 legatura cu incaperea d•.'
Golul de evacuare spre ghena de dispunere prin goluri de ventilare superioare $i inlerioare de cite ~- 600 cm'
ventilatie sub teava de evacuare
peste siguranta de flux a sectiune libera. Golurile de ventilatie trebuie dispuse conform indicallilor $i de~
incalzitorulu! de apa sene lor elaborate de producatorul aparaturii. in raport cu captu$eala volrei,
I imbracamintea lrebuie dislantata lateral $i in (ala cu - 10 crn.
V V m: Vetrele, cu excep\la celor dispuse pe pereti exteriofl, trebuie dlspuse cit IllZli
_~ m­ aproape de cO$ul de fum.
® incalzitor de apa cu gaze in baie interioara cu ventilare lip Keln
Determinanla penlru dimensiunile $1 ventilmea inc,ipcfli oste sollcIIJf(!;lno~

~ ,i
minala la dileren\ele de temperatura resp. suma solicili'lfIlor nOIllIr1;lle 1,1 dr~
Bucatarie cu lereastra
feren\ele de lemperalura.
La spa\iile interioare cu ventilare conlorm DIN 18017 voluillul inc:iperll Ir"
? 150cm 2 _ buie calculat in lunctie de dimensiunile de conslruclle. Dlll1CllSIunile d"
construClie sin! dimensiunile finite ale spatii10r ~r doscllidorlior.

,~i
incalzitoare de apa mic; (pentru flux continuu)
Golul de evacuare spre ghena de
venlilalie sub teava de evacuare in incaperi de pina la 5 m 3 volum nu se dlspun incalziloare de ap;i rnici, la
Golul de venlilare superior nu volum de peste 5 m 3 $; pina la 12 m 3 gazele emanJte de inc;ilzitO.lr('le ell'
este necesar
apa mici Irebuie evacuate prin instala\ii de eV.lcuare. inc,ipenla trehuie
I ~ 150cm 2 _ EI--------­ prevazute cu sisteme de ventilare. Peste 12 m,_ 20 m'trebuie Sci axisle un

,;/
® inctilzitor de apa. cu g(lze in baie intenoara. cu ventilare tip Kern; admis numai
daca este d,sponib,l 1 m3 volum de incapere pentru liecare kW instala!
sistem de venlilare sau incalzitorul de apa mic trebuie prcvawl cu sislcm
de evacuare a gazelor, in incaperile peste 20 m ' se pollnstalJ I.'lfa sdcrnc
de evacuare $i tara sisteme de ventilare.

1
l" .,~,~- []]

~, ~Bra_i_e t Bucatarie cu fereastra

Golul de venlilare spre ghena

sub leava de evacuare dar peste
2
·150cm siguranla de Ilux

IJ ~m~ Exemple penlru sisteme de ardere.

incalzitor de ap~ cu gaze in baie interioara. cu ventiJare prin

8) incaperea adiacema.
® aductie de aer 5i evac~are a

gaze10r P::!: acoperis

s~pr~;Tcon'in~
I--,al~ Wi care~
__ l:5_ inall:... ~sl~leaz~
~
14~~ ..!-!~~"'-f!l()W/""--~ Wlm'
I
1l1
6 m' 15 m3 3.75 kW 27 Wlm' 34 W/m' 47 W/m' 94 W/m'

.::-~~:~~:~-=;:-,:~- ~i=:

Malerlalo dp COW,lr
1;1 dls!. dl'! bloClll1 dn
cOI\';lr inll,lIl1,t!II!/1
InCI,
OINIBIGO
16 40 10 71 91 125 250
----- ~
18 45 11,25 80 102 141 282
I 20 50 12,5 89 1114 156 312 CO$urile de evacuare a
r _._-22 55 13,75 98 125 172 344 gazelor pot debuta la lIecare
din nivelurile in cauza.
~-~ -65- - - - - rr
24 60 15 107 136 188 376
501100 mm
16,25 116 148 203 406

t 28 75
'--­
17,5 I 125 160 219 438 075/1.00 m~@ II
(2) ® Racordur; '0 cosul de
® Ma.nmea $i capacitatea aparatelor de inca-Izi! COS de evacuare a gazelor
evacuare.1 9;1ze 1or

21
118 -EJ
I' t ••
Aparate consumatoare de curent electric

G) Ap. eleclric.
®
In general --7<
--7<
@
@
Sursa de iluminat.
In general

Sursa de ilum. multiplu

NORME DE BAZA
INSTALATJI ELECTRICE
DIN 40711, 40717

1:.1 Plila electrica

cu 3 ochlun
5 x 60 30 cu 'nd,c. nr. de lampi si

pule rea, de ex. 5 lamp,

a dte 60 W C9 @ Ceasornic secundar

~:.n ®
@ Sursa de ilum.nat
Plila electrlca
cu parte de carbune --X
¥
mobil
@ Sursa de iluminal cu
comutator
C9 @ Ceasomic primar
1£J @ Dictafon

~:::I
8) Plita eleclrlca
cu cuptor
--7<
®
33
Sursa de iluminat cu
punte electrlca ptr.
S8r11 de lampi 0 ® Ceasomlc primar de
semnallzare
~ ® Ap. de inreg,slrare

1~ ® Cuptor --:X @ Sursa ,de iluminat cu

reductle
~
@ Ampliflca~,?r, virtul

~ ® siguranta
Sursa de iluminat de
61 conducte,rndica
sensu I de ampllficare -{5] @ Magnetofon

@
~
m
Sursa de ilumrnat de

~~I ® Aparat cu microunde

(X @
avan8
Retlector U ® dlsL in
Ap. de comun. la mare
general, coni
@ Tablou de apel 5'
anu(are
DIN 40700, p. 10
{~I (2) Grill cu infrarosii
®
C) @ Sursa de iluminat GU
suphmenl de avane e @ Ap. de comun. la
mare dist., multiplu -B­ @ Cantor

%1L~
Plita de incalzit
C) @ Sursa de iluminat cu
2 cablun separate
[gJ @ Ap. de comun. la
mare dISt., at8stat
{J9A ® Tablou de cantor de
@ @ Ap. de comun. la ex. CU slguranta

® ~ 40
Sursa de ilumlnat ptr.
lamp' de descarcare g 6 mare dis!, pa~ial

~ Masina de spalat $1 accesorll

@
omologal
®
--wJ­
3
vase
G=:J 41
Sursa de iluminat ptr
lampi de desc. cu
~ ® Ap. de comun. la
mare dist., omologat
9
Ceasornlc de contact. de
ex. ptr. modi!. tarif curent
electric
Indlcatii
-ill] @ Aparat de bucatarre
>---<
@
42
Sursa de ilummat ptr.

-r=l @
Frigider. resp
congeiator. ptr. nr. de
>--+------+-i
36W
@
lampa fluorescenta.
in general
Banda de ilum. de ex.
3 corpuri a cite 36 W
oJ @ Difuzar GJ ® Semnal.de~
temperatura

D ®
l-...J stele vezi
DIN 8950 Te,I2 ~
58 W
@ Banda de ilum. de ex.
2 corp. a Cite 2 x 58 W
i01l @ Rad,oreceptor
Releu de \Imp. de ex
ptr. liumin. casa scanl

-§ @ ®
li
Congelalor nr. de Reieu Intermitent.
Aparate de semnalizare ~i
stele vezi sus
de radioemisie-recep\ie [g @ Televizor
comutator interm.

~ @ @ Semnal. de controi, @ Comutator socurr

@
Aparal de clrmallzare

-f!J 4 de ex. cu comut. de

slguranta
~
® Ap. telel. simplex. de
ex. ptr. cladlre sau
poarta ~ ®
electnce

Reieu ptr. frecventa

acustlca

~ID -{~J []B- @1

Aparat de incalzit
@ Semnal. de v.brall! Ap. telel duplex. de
®
@
apa. In general
(pendul de seif) ex. ptr cladrre sau
poarta
-§- Bariera ptr. frecventa
acustlca

8+ Rezervor de apa
calda
-1 ",,,, I
@ Semnal. lumlnos.
banera optiC a D @
7
Centrala de
telecomunicatii, in
general Q @ Alarma. in general
@
@ Incalzilor de flux
contlnuu ~ @ Disp. de deschid. a
@ Alarma cu mdic. t,p
-eJ @
48
Semnalizator
@
uSllor
9 curent

Q @ Friteuse
secundar tip buton
ptr. Incendii ® 74
Semnal. luminos
tampa semnaliz..
semnalluminos
W @Gong

(jJ @ ill @ Semnal. de incendii

P- ® Buton de sonerie

li?
Ventilator automat
@ Alarma ptr. comutat
@
~
@ Generator,
In general -{Z] @ Semnal. pol,t,e [rnJ
oD
oD
76
Tablou de apel cu
butoane 51 placute
de slguranta

-G @ Motor, in general
b- @
ptr. nume

Microfon

9 @ Alarma cu disp. de
retire

®
-G @
21
Motor cu indicarea
tipului de proteetle
conI. DIN 40050
-U Semnal. de incend!i

cu dlsp. de retire -q @ Microreeeptor

electronic
0­-9- @ Alarma de motor
-Q ® Semnal. pI.
E @
~ ®
Distribuitor prrnc,pal
Uscator de miini. Indlcatorul de topire (telecomunlcatil) @ Alarma fara anu\are
uscator de par 05 automata, alarma
continua
® m
-@] @
9 @
~ @
Semnal'z. de Disp. de ramificare Alarma cu semnallz
Mas,na de spalat temperatura automat
~ sub tenculala optiC

® ~ @ Buzzer

i1J ~ Uscator de rufe -{H] (§) Se~naliz. ~ecundar

ptr. lncendll automat ~
m
Disp. de ramlflcare

peste tencuiala

W @summer

@
~
[J:::J ® inClaxon,
Radiator cu Infrarosii

~~ @ Laca! de trecere
slsteme de siguranta
general
~ @ Srrena. in general
illJJJ ® Incalzitor pt. Incaperr
[3::J @ Claxon cu Indic.
@
~
In general Sirena cu Indlc. tlpulu1
@
-g
lrpulul oe curent

+~r
Baza u~el instalalii de de curent
6 semnallzare a

rTiTTIIl @ !ncalzito~ cu ,calaura incendlilor

® @
~o
~ Inmagazlnala
Interton cladrre Sirena cu. indlcarea
111 freeven!e" de ex.

OJ @
2
Geam transparent
Incalzll electnc -©J ® Slstem d~ semnalizar_e
lumlnoasa, automata,
de ex_ fotocelula
-dJ @ Interton poarta
4: I
270 @
1
140 Hz
Sirena cu sunet
fluctuant. de ex
150 - 270 HZ

22
 Curent electrIc DIN 40710

~A
CD
®
Curenl conlinuu

~urenl allernallv,
In general
0
(I)
@ Inslala\le ilOlal~ in
lubun
@ lnstalatie izolat~ pte
40 inc~perl uscale,
de ex, sirm~ lubular~
-0 @
-id ®
Translator, in general

Ap. de redresare,
de ex. r~cord
altematlv

curent
NORME DE BAZA
INSTALATII ELECTRICE
DIN 40717, 40711, 40710

II
"
I

0:
~,·r

, ~,;
., .....

@ Inslala\le Izolal~ W.

-{2]
~2kHz ell Cu indicarea
(f)
inc~peri um~de de ex.

Inslala\i; de Inc~p. umede '- ®6 Ondulalor, de ex.

~T
o Ireeventel
Cur~nt atternativ
lehn,c
(kl @ ~ablu plr. dlsp~n.re
In exterior sau In sol
schimbare poli, trans-
formalor de pulsatle (I>
Elecl de

@ apropiere/mlscme, in

general

~
®5 Cwent continuu sau
curent alternativ
Instalalll, Indlcatlve,
~ @ Siguran\3., in general ~ @ Efect de atingcre, in
general

(curenl electriC) scopurl de utlllzare

"-./" ®
CD
Curent mlxl --- - - - @ Inslal. de ~rolectle, de ex.

f,1. lepare a p~minl, legare

a nu sau comut. de

sigurant~ (vechi) itt SigurantA cu lilet

@ de ex. lOA si lip D II ,
Irlpolar~
:C> @ Se~naljzalor de miscnro

pas IV cu InfraroSIi

-_. __ ._- @ @
~

®
Curenl allernaliv
frecven\~ acustlc~
semnahzare
Instalatie de
-'-
Siguranla. ptr. pulere
@ maxima. la lensiune ctJ Releu lemponzal, de ex.
pt. casu sctlrll

~
r---=
Curent allernaliv de
inalta Irecvent~
@ Inslalatle de
lelecomunica\li ~ joas~ (NH),
de ex. 50 A marimea
¢J @ Com~t"tor 'SOGur!

@ Instalalie de eleclnea

B::5
R3
® Curenl alternahv de radiodiluziune
T
3 ~ 63A @
00
Comutator de

frecvent~ maxlm~
,W @ Instalaile cu 80 separare a @ Doz~gonl~
caracteristici slguranlelor, de ex.
63 A, tripolar

Elemente de sprlJln pentru @ Reprezenlare

I
@ S;0mulalor, @ Prlz~ de conlacl mull,pl~

Instalatllle IIbere • DIN 40722

i '

T
3

@
slmplifical~
) Inlrerup~tor A"
A®
Inslalatie de prolectie
@ Cablu, I (lip sigurant~ fuzlbil~) I
@ Comulator de
Pnz~ de contact cu
in general
r @ Instalalle cu ~~ 8 proteetle la curent
greSlt, Gvadripolar
prolcet1e simpia

--------

e
@ Cablu subteran
@ Punct de sprijin,
I

! @
impaminlare

Inslala)i. cu , '''~ ®
83
Comutator de
proleetle a pulenl, de
!'\
jl'/P[
@ Cn mai sus pi' curenl
tnfazal
stilp, in gene,al / conduclor noulru
ex. 16 Ai trlpolar

0 @ Slilp ancoral Cu 20 x 4 ® Sln~ de curent

~
Comulalor de
@ proleetie a mOlorulul, r~'\ @ prolectle
PfIZ~ de conlacl cu
dubl~

@ Stilp de lemn ,S',SIIISSSS'!" ® str~ln~ tripolar

@ ~rrz~ de conlacl cu
~

Instalalie

$(
III Releu de
@ Slilp de acoper~~, bral. @ Alte reprezen\~ri, de ex, ® 5uprasarcina, Inlrerup:llor

• stilp din teav~, In gene, ++++++ 54 telefon, Instal. de de ex. comulalor

@ Pnz~ de conlact cu
X-X-X-X-X noaple, instal. lumln~
G~l
prelerenllal

® inlrerup~lor ;{
• @ Slilp ancoral
©
0-0-0-0-0
·1-1-1-1-1­
interm., instal. iluminat
de avarie
de avarle
InCuletoare

1
:,Iilp cu z~brele,
® inlrerup~tor @ Reprezcnlare oPtlonal~
® ~
In general
Inslalatie Iranspus~, pi verHcal

• @ Stilp ancoral ""\

s de ex. dou~ artere
stea tnunghi

Q
. @ :,Iilp de belon armal,
®
In general

Slilp ancoral
0
'""" @
@
Instalalle

Ghid de unde
coaxlal~

reclangular ptr.

d
® Damaror, rezistenta

de pozltle, de ex. cu 5
Irepte de dema,are
() @ Pma de conlact plr
llf lr(lnsforrn<1lor do

scpararo

@ Slilp cu piclor 0 frecven\a max\m~

© @ Comulalor·bulon uJ @ RJcold "Ieclrrc, in

general
Q
----I @-Instalalle ascendent~
8 ® Slilp dublu
® @ Comulalor·buton
uJ @ Racord plr. curent

I @ Inslalatle descendenl~
i1umlnat
Irdaz3t

--H- @
.\/111''[

Slilp H dlspus transv,

®
"c!
Comulalor cu lamp~
sau slilp-portal

@ Inslalalie ascendent~ ~i @ Outon dH v(lnlilaro

-a- @ @ Slilp·porlal din stilpi cu
z~brele
/ descendenl~

®
de conlrol
. Comulator 1/1 iFl tnst:ll.1tlo do dn:,!urnarl'

@ Leg~lur~ (intrerupalor,
@ Somnallz
a::::D Stilp A dlspus in lung 1 DozA de (amtnca~ie
®
monopolar)
[J
-. bulon

lnslal.::jlle de destumare

--y-
@ reprezentare dac~ e
cf Comulator 1/2 ~ ....\

y
(intrerup~lor, bipolar)
® Puncl de sprijin cu tirant
necesar
@
0 ® Doz~ cf (§ Comulalor 1/3
(inlrerup~lor, [IJ Scmnaillator mcendllJ
(semnallz. bUlan)
"V @ Punct de spriiin cu
Irlpolar)

G;l @
conlrallS~ inchldere de cap~t, Doz~
de racord plr.

Z @ Slilp cu corp de Iluminal

¢ @l dispoz. ramificare
cap~1 V . Comulator 4/1
@ (comulalor de grup, 23 sisteme de prtJlucr.1re

automata a datolor
® monopolar)

~ [IT] @ inInstal,]\le
Caset~ de. racor.d a cl~dirli
Inslalafll $1
legllturl de InstalalII
plr. curentl Ian. In gener.
V ® Comulator 5/1
(comutalor de serle,
monopolar)

de ccmunicJ.\il
banda lala

~IP5' @ tlpulul
Ca mal sus cu indicarea Comulator 6/1
[ill @
@ Executal de proteclle

~ ® Dislrlbullor
I ® (comutal.or plr: action.
dm locun difente,
DISlrtbullor de 181elon

;;
monopolar) _
- @ in conslruClie ®
,.._._ . ., @ inchidere ptr, aparale,
Comulator pic action.
98 g~n J~c~6~~\~\~~
~l @ Doz" do lelcco~n\Jf1i(;i1~(\
@ Proiectat 68 de ex. carcase, dutap aClionat prin tragere

@ Inslala)ie mobita
i.._._ ....i
de comutatoare, tablou
~ @ Doz~ de anleM
~

':'
@ Instalal,e sublerana,
@
de ex. de sol
~
@
®
de comutatoare
Legare la p~minl, in
goneral

Racord plr. inslal. de

X @ Comutator 7/1
99 (comulalor·cruce,
monopolar) -1;7- @ DISp. do ramlflcare pic
128 anlene
de ex. dublu

c!:
n
Inslaia\Ie suprateran~,
0 @ 70 prolec\le conform @ Comulator lemporizal
de ex. Ilber~ VDE 0100 @ Oistribuitor plr. antcne
Q ® Instaia\ie pe izolalori de de ex. dublu

m m @
portelan (izolatoare-ciopot)

Inslalall. pesl. tenculal~

1 @ Mas~, corp d @Dlmmer

~l @ Amplillcalor pI. antcrw

-d- @ Element, acumulalor sau
/77 /71 @ Inslalatie in lenculal~
batene qy-J @ Comutalor cu senzor de
apropte(e/ml~care
¢ @ Doz~ do anten~ (doz~
de Irecere)

$2~~ ~ @ ~
mm @ Inslalatie sub lencuial~ @ Transformalor, de ex. de Comulator aCI. prln @ Ooz:.'1 de 'lnlon:'l. cu

sonene allngere rez;slenl:'l. de cap~t

23
II
~
,. I ••
Semnalizatoare optice

®
DIN 40708
G) Semnaliz
general
optlce. In
Instalalii de paratrflsnet
DIN 48820
@ Conturul clad"ilor
@ Jgheab de ape
-
Nr. TlpUI de consum
-----~-~,-_~_-_~_-_~
prtze~~merur de IMlrl
. .---Camera.da..zl.$ldorm1ton.ll-
NORME DE BAZA

~
ij. .....loare. de l'1Iu;ord lkW)
4

~
---0--- oluvlale SI ~ ~
SemnalIz lummos conducte ae PrlZi'/ Illmlna' S :=
2 Inter~itent al ind,cat de ~t SllP' lor:Jlb de p~<I:a B r· '::'.9
dlrectl8
~
" ,
@ \ladere
etan armat cu
1
;:
3
0'051C 3 ..)'.',,,1<112
peS\f ~2 ~Ina la 20 IT
rr
-6"

~~~--=~=J§t~ahem. __
racord ~---_.-

($f @ Semnailz. luminos cu

co mula tor de reductl8
I L T-
-._._._.-
® Constructi~ de otel,
sine metahce
Pnze lilllTmat
pt nl5e oe 9a~l~
Trttazal

cp
0: bucat'lfl
ventli rotd

8) lampa
Semnaliz luminos CU
cu lum,nlscenta @ Acoperiri metal Ice
p'lta
'·''llder conoeialor
mas,na oesoalal vase
v.~

. _

e®
_--'..O.Cd.lzllJ.:..fLa~. ~~

® Indicator cu revenire ~ ® Cos de fum 12

13
_ _ _ _ _ _ ---"aIL..
Pnze ;,:..m'r;nl

vel'\lL'

aLtomata
@ St1Ip de acoperis 14 masma oe50alat

~ pH Inslal. electr.
15 mcalzl\o'
=== _~ --,-_~---~..Q.i--

~
"='::::"'IlC,:""":,::II":Q':""""',,,Dil'::'
Indica,tor lumlnos CU
Iillr'lIr,al
revenlre automata
c=J) @ Vasde prea·plin. ~:::_Dt_"
PrIZ€ ,

--=-==--..5P4uu~Dapodll.~~~--~_------=--=-=---=-
rezerVQr

~
(}) IndIcator cu r~venlre 1') PrIZ" lI~rnI1a' 3

7 automata lumlnos sau

oscllant
-1-1-1-1­ @ Gra·.ar de ,apada 2: venl,1
maSlna .pala:
010
usc<l10r oe 'ule
.
,',
1'·
33
J3

e ®® lndlcator
au:omata v
lara reVentre
c _____
'"I
0
@ Anlena
@ Conducte din
tea va de metal
>.,.J
_
2..
:::.5~~
Prill'-- ;;l1l't1Ina:

__ .
a lunglm' de DiM ta 2 5 rr

_ _. ._1_____
. _ ....Ier&aA..balcanJgggia~~
. ~_--,--._. __."-_..:...__ _ . _ ' - - _ . _ - - - . _ - -
_
_
.__

®@
..

Indicator lumlnos fara @ Conducta de

31 paralrasnet la
. - - - - - - - _DebeA PRahl 3
.- --,------ . ---_ m~_

revenlre automata
vedere IC,cc---cP~':::h'---:m:::rn'-"-_~-·-- ,__came
__ ...-o
__
--­

b~----=~,:::2-----=-~---==---::-_-_-_-~='-_-_.-~~
.. -

__
- - - - - @ Conducte
-0
_ _ _ _~. !!i'lnI1A.~~_ .. --- _
Semnaliz. cu dlSp, de subterane ~~~_-"-------_._--_~ .. _ - " . _ - - - - - ­

_._._.- @
umplere _ _ _ _ _ _ _ ._._~UWlza1ejnconwn . .. _
Conducte $ub ~rlll,· $1 ilurn,na!
33 acoperi~ Sl sub 30 Dlr Slipr uua oe plna la 20 rr- \ 1

i)
@ Semnaliz cu

rnreglstrare
tenculala

@ Sara de receptie.
3' _ pesle20 m ~
___ ~_ _,_ _ C!.mllatt!ln..P1YnltUltlJ...RQd
.. _'~~~1..__.
._. _
.._

@] © Cantor
• @ catarg de sleaguri
@ conductele
Zona de racord la
Q-- din
1 teava

CS@ @ Conlor cu semnallz.

lumlnoasa
-j-t­

--=-­
@ Zona de separare
® Legare la pamint

£. 37 din leava si din

~ @ Semnallz multlplu
-b @
bare

Legare la pam;nl

~
-H- @ Ecla!Dr
@ Semnallz de abandon
@ EclalDf acoperil
---BE--
@ Descarcator de @ Valorile de racord ale aparate!or electrice

Baterii
IDI supratenslune Supr locUlblla Nl.mCirUI de CirCUlI€ ! p-tr-- Supr loculb~ ' NUTlEJrul oe C1rCUII~

_._._}--- @ SlraDungere prin

_ _~_~_'I.::.um'-lna!51 prize
,-'m , m· I IIUr'Illr.;:l1 51 orlze

DTIIIIIJ @ Balerie cu elementi acoperlS

pir,a 13 50
Deste 50 p I 75
pina la ~5 :
pes:e 45 p 55

TIII.IJII] @ Batefle cu acumulatofl II:Z:JI @Ult pesle 75 0 I. 100 pes:e 55 p i ~5

: DeS1E: 75 p ,I 100 '
~ (4celule) p. 100 p) 125 !
i 8
-tf--tf- @ Eler'lent. acumulator
~ r----, @ Conlor de apa.
peste i2,-S_,-6_ _~ _ pfl<:le 100

L....!:.....J L2..J conto' de gaze @ Conform DIN 18015'2 @ Dotare exllnsa

16A 1 t
~ it> 'I(
16A2 ~4
~
16A3 t
{
,..-"'2:;:.OA=4'---__ r:;' BucalEJ.rI€
< ~1...,6""A,,"5_--Im
~

'\ 16A6 t
{- - --­ ·0
16A7 t §
'( 16AB *10
< 16A 9
(~
t ri'l Spallu gasDoa
~ W delucru
16A 10
~~-""'~-"--l:t Fief pe calcal

35A 11

mm
® *4
16A12 t
Bala 1
35A 13

""~':
15 Camera dE; ZI $1
sl.tragene 26.25 m'

I
-+--------~J ji'
Racordul
cladlfll

.-.::'

24

 NORME DE BAzA
INSTALAT" DE SECURIZARE ... [I
r:, 1/;1
@) Semnaliz. optic ~ ®
~
Inslala\lIIe de semnallzare a
LO.J
Releu de declansare @ Ecluz" de pm,o,n"
spargerllor ~

®
~~ ® I~I ®
Disp. de cuplaj digital
1 G) Conlact de inchidere
*"
Releu de aciionare Turnichet

[2J ®
•
®® Contact de
deschidere
r~.,
l! !.J
@ Telecomanda
1--71
Transductor digital

analog cu disp. de
cuplaj d'"ectie
6-1-- ® usa turnant~

• Contact magnelic TIl

~>S
(;Bi Retlec!oare de
alarma.
r
O "" @
lransmisie

Tablou de anunluri
<101> @ usa c.u deszavorire
e!ectrlca

f<llII @ Semnaliz. de vibratii ,nsla'al" de semnallzare a L -I ~.~ @ Us" CU desch'dere

• Incend lIor eI8cl"c~

® ® ~~
,--";./ @ Panou de comanda.
~ Sf:­ ®
Contact de pendulare
Semnaliz. OberI,hl
temperatura. maxima

-+- ® Comutator ptr.

@ 0., @ Carcasa

-JlW o
lensiunea lirulu;

Folie
[] SemnaJiz. diferen\e
de tempefatur~
r' ® Carcasa.
II II @ GriI'j de protccllO

[§] ® Semnaliz. de fum

L -l supravegheala.

® optiC
CJ @ Rozet~ de slgurant~
'.J
*" @ Dislribuilor
Semnaliz. de

LV
strapungere r
~ ®
supravegheal
Y. ® Semnallz. d~ presiunel
pres de preslune
Semnaliz. de lum prin
IOnlZare
~ @ PI~cula lunga de
protect!e

A Inslalal" de supraveghere prJn ®

A @ Semnaliz. ptr.
spargerea geamurilor <"1~
...;
@ Semnaliz. fla.carl cu
mfraro$1I lelevlzlune II. 91
Sigurilnt;\ ptr. fero5lfO
cu loi rOlallve 5i
bascul,nte

~ GJ) Semnaliz. ptr.

zgomole de Impact <;")"
"1~
® ullravioJete
Semnaliz. lIacari cu
~J vederi
® Camera de luat 9 ® 8roasc~ in cruce

~(> @ ®
.'1
~ ® £Jro.1sc,~ cu ,.~vor
CamerA de luat
~~J 68 vederi
Semnaliz. de miseare
@ Semnaliz. presiune
~
cu optica
paSlv cu lnfraro~lI lurnzlnt
variabila.
(declansare sprinkler)

<}-- -e> @ Barier~ optica

[SJ @ Semnaliz. manual 'C:=J @ camere
Carcasa de protectie
de luat vederi
~ ~ Bro.]sca cu zavor

<~ @ Semnaliz. de lumina.

f~ @ Cirhg posterior

r6' ~ @ Releu de declan,are

~m) 70
@ Carcasa de protectie
~ @ Slgur""i~
cu cap de rolire

@ Semnaliz. lablouri @ Tabloul de chei ptr. inclinare plr

fUIOurI

~t .J
L ...J
pemp,en
L: @
<J~ @ Semnaliz. miscare cu
~
® Sigur<l111~
Camera. de luat
microunde Doppler ~}m) 71 vederi CU cap de ptr. jillu!CIO
relire inclmare

centrale!Accesorll
<l- - - C> ® Bariera cu microunde
@ Centrala plr. ~J
@ Camera. de luat
7 vederj cu semnaliz. ~f @ pnn
in~u,cre obllQalorr8
dou<"l perSO(lne

~
~ ...... @ Semna/iz. modilicare
cimp inaUa. tensiune
\OEM\ 45 anuniarea alacurilor
Si spargerilOf

de miseare
III @ Miner de lorea"r;) cu
pOSlb. de mCUlere

~~ @ Semnaliz. modit.icare [@ @ Centralade anuniare

a Incendlllor 0
L O0 0-1
@ M,onitor
[y @ inc111z;'l\OZIfC de
Sigurant{l.
clmp Joasa lenSlune
®
~ @ Panou de comanda @ Broasca cu zavor
Cenlrala de control a

," ..
accesulul '==-------- 4c::J.
~ ~ @ Clmp
S.emnaliz. modilicare L.--::"'/
;J 74 alegerea camerel de 101 transv.. broasc" cu
lual vederi . dublu z;)vor trJllSv.
capaCHIV
@ Centralade r-
I FU I 48 ~
..---. @ Slgu.r~lnl,' pll. grl1Jjul

ffil---[3J @ Bariera inalt~

supraveghere prin
televiziune
EJ ® Monilor semnal video plvn\h~t

@ Centrala de anuntare plr. translare lmaglnl

tenslune
[lQJ 49 a spargerilor in
LO 0 0-1
ij @ Bro<1sc.1. Clllndnc;i
~~
magazrne
@ Semnaliz. miscare
ultlasunete • Doppler
Iwsl @ Centrala lelelonic~
SImplex:
Instala\1I de supraveghere a
accesulul II
@ Slguf,lnt.:"t irnpolnva
Q..1 ridlc;'lni u~i\ dm

~---D ® Bailera ullrasunele

I Tol ® Cenlrala deschidere
USI
[5- ® Decodor legitimalii
_._._­ @G,Hd
balamille

~ @ Contact bancnote
[2J ® Translator
~- @ cod
Decodor. autonom cu
'x-x_-x· @ Gard de sirl11~

gllrrllp;ll;i

suphmentar

~
@ Semnatiz. spargere ®
r ,
0 Inslalalie de

transmlSle

~- @ Decodor On Line
+++ @ Gard maolv. gliiaJ
L.: a.J
@ Instal. de comanda.
eleclro-mecanlca.
L& ® Transductor digital
analog
® @ Rul.ouri .cu dlspozitlV
de JI1CUlem

r?, ® Instal. de comanda

@ Ap. de redresare - ~- @ Decodor legilimalii cu

~
cod suplimentar
L·.J umana.
retea @ @ Ruloufl de 0101
r'J' @ Instal. de comanda. @ [Illi. @ Decodor autonom CU
~ @ @
Baterie cu . cod supiimentar
temponzata Grita) rulant sou pilant
L -l acumulaton

® Q] ® l~rmarea 0'
Ap. aulomal plr.
rXI Ap. de act. a lumlnii numerelor [GJ @seil

L :..J Sl anunt

L! 0 0...1 @ Terminal date cu

@ Butonul instalaliei de
panou de comanda
rd'":.J
L..:
@ Semnaliz. acustic ~ Inregrstrare /- - -}' Y:!J.. @ Slicl~ securizat~

25
II·
I· I ••
DINA'
Ghidaj cu degetul mic
pe muchia teu(ui
DESENUL

Limba proe::anlUiul este desenul

prin care ,,:eS:2 iormuleaza uniVac
$i inteligib' I~Ierr;atlonal indicatiile
sale in for"-2 v,Dr oesene geometri­
ce oblectl\ e '-:coogatlte cu desene
de prezen:2'e.
Dexteritate2 ;" cesen 11 usureaza
munca in cee=. ce Driveste formula­
rea a ceee. C~ :5, Imagmeaza Sl in
ceea ce 0' \'es'e convmgerea co­
manditari.c'.
Desenu', oe 2·c.lleclura este un mij­
loc si nu cO seeD in sine ca in cazul
G) Hirtie pentru schlte ® Schitarea (caroiaj de constucW)
@ Drvlzarea hfrtiei
pictorilor. D.- =.ceSI DunCt de vedere
desenul oe e>:ee'J:le si desenul de

~
prezentare se oiierentlaza unul de
" y/ J;::JF~ma gresita
celalal!.
Pentru oese". C~ mina libera s! la
Y~
",,'; (sirma)
indoirea previne ruperea scara sint D::-·.'"e olocurile de desen
Forma Contca
(DIN A4, c. ,'-:e carolat" ldlmensiu­
este corecta
nea patra:e:' -, 2 em I. pentru schlte
mai exacte se omnveste hi1ia milime­
trica CLJ C:,.:2';; :>1a: greasa pentru
centimetn. -=. sconre pentru juma­
taliIe de cee: -·etc si toarte subtire
pentru mi::-e:- ~ ::)
Pentru oesec. normat s! schite se
potrivesc CG'::a~e,e de constructi'
(conform nC'7a:ivuiul de dlcnensiona­
@ Prelucrarea margmilor ® Plan"et" ® ..Instalalie de desen' re DIN 4i~2 ~ 1:- Pentru schitele cu
creioane -e se Dotriveste hirtla
subtire. lia"'S~2~er;:c.
Din sulu ce -, ~ie se taie formatele
potrivite To S -:vlouale se rup de pe
$ina -- (i se ... se ~ale In mtenoru -­
@acesle.e
Desenele €'l.E:...::a!e cu creloane tari
se elaborea.::a "e hirtie de desen
!113/"

~
I' , .....--.. , complet tr2."s:a'en:a Sl rezistenta in
formatele Dlr, ~ Dag 4. se)2revad

--- --- cu protect,e ce muchll ~ ~ sl se

_ ' ,t

'7~.~:~~'~O>/' \.~O~! ....'.

...... ­
pastreaza '" :'oi:orattun
c,
Pentru oeSsre.S ir IUS se Dotriveste
calcuL oen:'. 0 J:c,: Sl desene de re­

o Teu special ® Instrumente de desen ® Unghiuri

@ Mijlaace aJutataare
prezen:are "-:,2. rezlSlenta la apa.
Prindere2. '::' oe desen pe 0
p1anseta S,-8 a. o:r, lemn de tei sau
plop, pem,_ 'c-"'3tele DIN ~ pag 4
se tace Cc D c~eze cu acelasl tiP de
viii ~ (2:. Ii=. ;nl: se piiaza 0 margi­
ne lataoe 2:- 2re. unenor. va fi mar­
ginea oe irc:sa~e'e ~ pag. 5. lar in
timpul oese-. J teu lrebule ridlcat
pujin de De ".~ e astiel 'Inci! sa fie im­
piedlcata s:e'gerea desenulu! (de
aceea se cessr,eaza de sus in joS')
Prindere2. -'-: e, Doate II facula Sl cu
scotch ~ I caz in care suportul
poate f s : - matenal SlntellC $1
Cellon sa'J -=.:enale la lei de netede).
A$a-numr:e s .'[1s1a'atii de desen'
@ Sablan de curbe @ Deprlnderi utile
sint uzua;; 'r comen!ul ingineriei
~ ® ir a'a'a oe teurile simple
exista $1 ~':5 e S:JeCiale care permit
constrwea C ''''lielo' unghiun (pre­
cedura :a:e-.:ata. Acestea sint
prev.azute :::-.. :.~;unl in octametri si
cen11metr - '0 .. Scararu\" in e­
vantai .. sca'a'.' oacalei pentru ~­
sun. dlv;z=.'s=. segmentelor ~ \9
Echere 'c.~: CC Olvlzluni in mili­
metri s: ~~=:= -- :]) Instrumente
pentru C.':S ~ : ; Saoloane
pentr~ C.':S - c·

@ Mijlaace ajulalaare @ AJutar la hasura! @ Pazltla carecta a degetelar

26
 DESENUL

Imaginile de prezentare deslusesc

intentiile proiectantului. conving
adeseori mai mull decit explica\iile
prin cuvinte. Imaginea de prezen­
tare ar trebui sa fie construita ast­
lei incH ea sa corespunda realita\ii
viitoare. Izometriile pot inlocui 0
perspectiva aeriana daca sint de­
senate la 0 scara ,,; 1:500 - @
Gum~ de ~ters, roal~,
culile de ras etc.
~abloane,
® $abloane pentru scris @ Tocuri rezervor penlru Ius Caroiajele de perspectiva care,
conslruite cu unghiurile uzuale,
sint potrivile si pentru irnaginile de
interior - @. Deprinderi utile de
desen: desenarea rapida si
exacta a rormelor cu unghiuri
drepte numai cu teul, lara echere
- pag. 26. Determinante pentru
succes sint pozilia corecta a leu­
lui si exerci\iile numeroase. Div\­
zarea unei Iinii anumite in seg­
mente anumile este facilitata de
pozi\ia corecla a unei rigle norma­
Ie - pag. 26. Dilerile mijlooce
® ajutatoare. Pix pentru mine 2 mm
o Mina se menline ascutilA prin retire
Ascu!;lor;
® Ma~ina de asculit o toate gradele de duritate de la
6 B pina la 9 H.
Pentru s!ergerea tusului guma de
tus, culit de ras sau lame de ras,
penlru stergerea creionului si a
minelor gume care nu intind. La
elaborarea desenelor cu multe linii

£L

ABel-
sint recomandate sabloanele de
sIers - CD. Componenlele scrise
se executa cel mai bine lara mil'
loace ajutiltoare, in desenele tell­
nice se executa cu snblonno in
ABCDF...­
AaC"&L- peni\a tubulara, penile Gropllos,

o LIlere aulocolanlB $1 de inseriere

® Dimensiunile literetor se
in puncle
m~soarA
®
Masini de scris pentru executarea
textelor
penile izografe etc. sau cu pensu­
la rotunda - @. Sin! tehnici bune
pentru cel care nu scriu binG.
Normalivul intenotional referitor la
scris ISO 3098/1 ~ DIN 6776. Se
utilizeaza sabloane de scris cursiv
si vertical -. @- @.

Instrument cu trei brate pentru f1i\ Plan~el~ circular~ pentru f12\ Suport pentru desenarea
® desenarea perspectiveJor ~ desenarea perspectlvelor I.;,5J perspectivelor
Unghiul de vedere
, ,
" ~
f,\., \.'" ...,:'
~"/'\''''',
, .
,
' . . ,1
.
'):
,.'.. . ,f
'? F

+-
1 .--_.- Linia orizontulUi

@ Izomelrie @ Metoda perspecliv~ @ Aparat pentru perspective Reile @ Carolal pentru pelspectlve

27
 INTRODUCERE

·II

.
·
•
I

III
Omul creeaza obiecte pentru ca acestea sa ii fie utile. in consecinla,
dimensiunile lor sint pe masura corpului. Astlel. in trecut, membre­
Ie omului erau baza fireasca pentru toate unitalile de masura.
OMUL CA UNITATE DE MAsURA $1 CA SCOP

Pe baza acestora a fost dezvoltata aceasta invatatura a proiectarii

care porneste de la om $i care ofera bazele pentru dimensionarea
clildirilor Si a componentelor acestora.
Pina astazi ne formam 0 imagine mai buna asupra dimensiunilor Cu aceasta ocazie au fost cercetate, dezvoltate $i evaluate relativ
unui obiect daca aflam ca este inaIt de atHea staturi, lung de atilia pentru prima oara multe aspecte fundamentale.
cOli, mai lat cu atitea picioare sau mai mare cu atitea capete. Posibilitatile tehnice contemporane sint integrate intr-o masura
Sint termeni innascuti ale caror dimensiuni Ie avem practic in singe.
mare, normele germane sint respectate. Descrierea este redusa la
Unitatea de masura metrica insa a eliminat utilizarea lor.
strictul necesar $i completata, respectiv inlocuita, pe cit posibil prin
desene sugestive.
De aceea este necesar sa ne formam 0 imagine cit mai exacta Si cit

mai vie si despre aceasta scara. Comanditarii fac acelasi lucru atunci Astlel, proiectantului practician ii sint oferite, intr-o forma concisa $i
cind masoara incaperile propriilor locuinte pentru a capata un reper coerenta, bazele necesare proiectarii pe care altlel ar trebui sa Ie
pentru dimensiunile indicate in planurile de constructie. Cine invata extraga singur $1 cu dificultate din multe carti sau din dimensiunile
sa construiasca ar trebui sa inceapa prin a-sl imagina cit mai suges­ unor cladiri deja executate.
tiv dimensiunile spatiilor si ale obiectelor din acestea si ar trebui sa in acest scop s-a pus accent pe prezentarea esentei, a datelor si a
exerseze permanent aceasta abilitate astlel incH, la reprezentarea experientelor de baza, in timp ce c1ildirile existente au fost introdu­
fiecarei linii Si dimensiuni, sa isi imagineze cH mai realist dimensiuni­ se numai in masura in care s-a considerat ca ele constituie exem­
Ie mobilierului, ale spatiului sau ale c1adirii pe care Ie proiecteaza. plificari generale.
Capatam insa instantaneu 0 imagine corecta asupra dimensiunilor Caci totu$i, in linii generale si in afara anumitor normative, tiecare
unui obiect daca, alaturi de acesta, vedem Si un om, fie in realitate, tema este diferita $i ar trebui studiata, abordata $i modelata din nou
fie in reprezentarea grafica. Este semnificativ faptul ca in prezent, de catre fiecare arhitect.
in imaginile din revistele noastre de specialitate, clildirile Si spaliile Un progres real, in spiritul bun al vremii, este posibil numai in acest fel.
sint aratate prea ades fara oameni.
Dimpotriva, obiectele deja executate conduc mult prea U$or la imita­
Imaginea pe care ne-o formam despre dimenslunile acestor con­ re; In orice caz, produc imagini stabile de care. adeseori, arhitectul
structii este adeseori gresita Si sintem uimiti de cit de diferite, de ce lucreaza la 0 tema similara se poate desprinde doar cu greu.
cele mai multe ori, de cit de mici sint ele in realitate. in aceasta sta­
Daca insa arhitectul creator prime$te - asa cum este intentia de fata ­
re de fapt consider ca rezida Si motivul pentru frecventa lipsa de
doar Partile, atunci este silit sa teasa singur tirul spiritual care leaga toa­
relatie dintre clildiri, tocmai pentru ca proiectantii utilizeaza scari di­
te necesitatile unei teme intr-o unitate care este $i de natura spirituala.
ferite, aleatorii, Si nu pornesc de la singura corecta - omul.
in tine, aceste parti nu sint preluate In mod intimplator din varii re­
Daca aceasta stare de fapt trebuie sa se schimbe, atunci este ne­
viste, ci sint extrase sistematic din bibliografie, tocalizate pe datele
cesar sa i se arate proiectantului din ce au evoluat dimensionarile
necesare fiecarei teme, verificate prin intermediul unor cladiri de
pe care adeseori Ie preia fara sa se gindeasca.
acela$i tip, cunoscute si de calitate $i, daca a fost necesar, obtinu­
Proiectantul trebuie sa stie ce proportii exista intre membrele unui te prin machete $i experimente, mereu cu scopul de a-I scuti pe pro­
om bine conformat $i ce spatiu necesita un om aflat in diferite pozitii iectantul practician de aceste cercetarl fundamentale, astfel incH
sau in ml$care. acesta sa poata dedica suficient timp si ragaz laturii creative care
Proiectantul trebuie sa $tie ce dimensiuni au uneltele, hainele etc. cu este atit de importanta.
care se inconjoara omul astlel incH, plecind de la acestea, sa poata
sa stabileasca dimensiunile optime pentru recipiente Si mobilier.
Proiectantul trebuie sa $tie cit spatiu ii este necesar omului intre
obiectele de mobilier, in bucatarie, in sufragerie, in biblioteci etc.,
astlel incit sa utilizeze in condilii confortabile aceste obiecte de mo­
bilier, sa lucreze confortabil, fara ca spatiul sa fie irosit.
Proiectantul trebuie sa $tie care este pozilia functionala a obiec­
telor de mobilier, astlel incH omul sa poata sa i$i indeplineasca in
mod confortabil obligatiile sau sa se odihneasca in conditii confor­
tabile, acasa, la birou, in atelier
in fine, proiectantul trebuie sa stie care sint dimensiunile minime ale
spaliilor cu care omul se deplaseaza zilnic, ca trenul, tramvaiul, au­
toturismele etc.
Despre aceste spatii minime tipice el are 0 imagine precisa. Pornind
de la aceasta, adeseori subcon$tient, el i$i formeaza imaginea des­
pre dimensiunile celorlalte spatii.
Omul insa nu este doar 0 fiinta in carne $i oase care necesita spatiu.
Latura afectiva este la fel de importanta. Impresia pe care 0 lasa
un spatiu depinde in mare masura de dimensiunile, conform area, fi­
nisarea, luminarea, amenajarea sa ca $i de modul in care este ac­
cesat.
Pornind de la aceste ginduri Si rationamente, am inceput in anul
1926 sa adun in mod organizat cuno$tintele rezultate dintr-o prac­
tica profesionala si 0 activitate didactica diverse.

G) Leonardo da Vinci: canonu l, propo!1iilor

28
 INTRODUCERE
MAsURA TUTUROR LUCRURILOR

E
E

/
/

E
,
\,

Divizarea geomelrica a unei

lungimi a in raport cu - - ­ - - ~ - ---;: =-=---t-------, -----.JC-_<---<
sec\lunea de aur
\

a \
,,
,,
\
\
, E
\

E
1

Proporjiile omului, V2 h lntreaga parte supenoara a corpului, lncepind de la debutul

dezvoltate in raport cu cercetarile lui A. Zeising -+ QJ
Cel mai vechi canon despre proportiile omului care este cunoscut
In prezent a fost descoperit lntr-o incapere funerara a ansamblului
de piramide din Memfis (aprox. 3.000 ani I.C.).
Aceasta lnseamna ca, cel putin de atunci, oamenii de $tiinta $i arti$tii
au facut eforturi pentru a descilra proportii1e corpului omenesc.
Cunoa$tem canonul imperiului condus de taraoni, pe cel al epocii
ptolemeice, pe cel al grecilor $i al romanilor, cunoa$tem canonullui
Policlet care a fost considerat timp indelungat ca norma, cunoa$tem
indicaliile lui Alberto, ale lui Leonardo da Vinci, pe cele ale lui
Michelangelo $i pe cele ale omului medieval, In special opera cu­
noscuta pe plan mondial a lui Albrecht DOrer.
in lucrarile mentionate calculele referitoare la corpul uman se bazau
pe lungimea capului, a fetei sau a labei de la picior, dimensiuni care,
'ulterior, au lost subimpartile $i relationate intre ele astfelinc1t au de­
venit determinante chiar $i pentru viata de zi cu zi. Pina in zilele
noastre unitatile de masura cele mai uzitate au fost piciorul $i cotul.
Mai ales indicatiile lui DOrer au devenit bun comun. EI a pornil de la
lnallimea omului $i a stabilit divizarea in fractii dupa cum urmeaza:
picioarelor,
V4 h lungimea piciorului, de la glezna la genunchi $i distanta
dintre barbie $i buric,
V6 h lungimea labei piciorului,
V8 h lungimea capului din Cre$let pina la partea inferioara a
barbiei, distanta dintre mameloane,
VlO h = inaltimea fetei $i latimea tetei (inc/usiv urechile), lungimea
miinii pina la incheietura,
1112 h = latimea fetei la inaltimea partii inferioare a nasului, latimea
piciorului (peste glezna) etc.
Subdiviziunile merg pina la V40 h.
in secolul trecut A. Zeising a fost cel care in mod special a c/arific~t
problema intr-o masura mal mare prin cercetarile efecluale pe baza
sectiunii de aur, prin masuralori exacte $i prin comparatii. Din
pacate, lucrarea nu s-a bucurat de atentia cuvenita pin a de curlnd.
cind un cercetator important din acest domeniu, E. Moessel -- QJ
a con/irmat lucrarea lui Zeising prin cercetari detaliate desfii$urate
dupa propria sa metoda. incepind cu anul 1945 Le Corbusier a uti­
lizat aceste proportii bazate pe sectiunea de aur, numite "Le
Modulor" -- QJ, in loate proieclele sale. Dimensiunile sin!:
inallimea = 1,829 m; cota buricului = 1,130 m etc. -- pag.44.

29
 OMUL

·II·
.

•
I

III
MASA CORPORALA DIMENSIUNI ~I NECESARUL DE SPATIU
conform dimensiunilor normate si consumului de forta

~
-,
, I
, I
I I

f----1375-------j f--750 -----; t-- 625-----1 t------ 875 ---------j ~625-----i f--700--j

® @ @ ® 500
® I
T

o
en -~'D'
- i
,

~
,
:
I
I
:
,
,: I
I
I·
,I

t-625-----j r--300--1 !---875-----1 ! - - - 875------j f-------1125 -------j

® ®

T
o
g i
0
0
T
en

"
o 0 N
en ~
W
c;­
en

"
f--875------j 1----875--~ --- - - - 1 2 5 0 - - - - i

Dlmensluni pentru scaunul ut"llizat Dlmensluni pentru fotoliul eel, mal

@ Dtmensiunile pentru
scaunul de lucru in loculnta 51 pentru a lua mas a mic utillzal la locul de cusul sau @ DJmenslunl pentru fatal lui capitonat
masuta de lua~ cealul

f----71O----j f---860 -----j

:
,
I I

f--710-l
T I I
I I
, I
, ---T
T I
o
i E!T
§ 10 ~
I
I II I

@ Lucrulin pi cia are @ in genunchl @ sflnd pe seaun ® s1ind lurees'.e

en

"'
T
p
1. r-'.......- - r - - < - - - r.....--....,;;;:OO~-II

1----1250------j !------1500 !------'625~____I !--------2000---------1

@ ®

30

 OMUL

NECESARUL DE SPATIU iNTRE PERETI DIMENSIUNIl;)1 NECESARUL DE SPATIU

pentru oameni in mi~care la la(imi '" 10 % adaos conform dimensiunilor normale -+ QJ ~i consumului de foqa

~ 375 ~ I- 615 --j ~ m ---< I-- 1000 ------oj ~ 1150 --1 I-- 1700 -----I If---- 2210 --------4
CD ® ® @ ® ® o
NECESARUL DE SPATIU PENTRU GRUPURI
,..---------,

f-- 1250 --1 >-- 1&75 -----I f-- 2000 ----I I--- 2125 -j ~- 2250
® Grup compact ® Necesarul normal @ Cor @ La stalionM mal lungi @ Cu bagale de umar

LUNGIMI DE PAS

I.- 750 -+- 750 -+- 750 -1 J.- 675 ---+- 675 ~ 675 ~ f-- 1250 -----J f- 625 -j 2000
@ Pas constant @ Pas de mar$ @ Plimbare t16' Masura maXima per m' = 6
\!.:V personne (de ex. wlecablf1<"l)
NECESARUL DE SPATIU PENTRU DIFERITE POZITII ALE CORPULUI

I ..
..
~
-..;
q
-.,.......
1· ­
---f-.­
\

f-- 1125 ----i ~ 1000 --I f--- 1125 ------oj I- 675 -1 I- 625 -j I-- 675 ----1 I--- 1000 ------oj f--- 1750 ----I
@ @ @ @ @ ® @ @
NECESARUL DE SPATIU CU BAGAJE DE MiNA NECESARUL DE SPATIU CU BASTON l;)1 UMBRELA

f-- BOO -l I-- 1000 ~ ~ 2125 ----I I-- 675 --< I-- 750 ----" 1 - 1125 ~ f-- 2375 -----I
@ @) @ @ @ ® ®

31
 DIMENSIUNILE TRENURILOR SCARA = 1:100 OMUL ~I VEHICULELE

· ·
II E
•

•
I

III
(tI
.
0
,

,,'"
~
7

0
'-----­ +
- ~
..,

:2
~
~

+
~
~
50

- ~
5, V
(9)~~5

:2 ~
,5

~~
T

'"
-<l
72

k'::-..L 1-::-:,
:
,
,
,,

I
VehlClJle vechr si noi
ca exemplu penHu
necesan.• 1 minim de
spatlu penlru
transportu\ de
L'~ + r--"'---­ r'"-J, pcrsoanc
+

~
92 M
0­
0
o. Iv:©) I
,
- 1.12(' I

I­ 1.5L. -i I­ 1.62
Vago n de persoane. plan. 68 locun de sezuL D.45 m pentru fl8care lac Lungimea tolala 19.66 m.
CD lunglmea compartlrnentelor 12.75 m. lung\mea vagonulu\ de bagaJ€ 12.62 m inal\lnlea treptelor 28-30 em Sec:lune transversala pentru CD
I- 1.20-l
T

-'--­

~.

1====;1 J. 1
1,97
f2' Vago n de .tren rapid. plan. 48 locu[1 de sezut
- >--­
Clasa 1
\!::..J lung, talala 20.42 m. vagonui de bagaJ8 18.38 m.
-"',.:-,,::- <>1 Inaltlmea
""""'.,
~cls.
a 2-ai. 1.05 m per loc
2.0 rn. USII
Clasa Cl 2-a Secl. long II. pi @ Clasa 1

~ Latlmea uS II

(lJ0 GOOQC
60-7] em

iilbiOD~ 0 OO( 0 t
I f II

Yi~I'r1\IJD'
."

@ EtaJul unul vagon etaJat cu patru OS-I

i00'
i::::::='~""--:ii;;;;lliiiliiiill......::::.:::....;~~~,i! H(!~ 11 ~ 0
I, ' ~ I
000 ODe DC
--...-,.-- 1908 --l­

'-l--'L.--I.uU-L_-'_---iL.....Lill-'-'---' L---j-J' '-..lIJ---'

~1050 - - 4

Etaj

EtaJu) unul vagon etajat cu paHu OSil,

® vagon restaurant cu 32 locun de sezut

\' 7
, Pa'Ter
"":'i
i
~longi1,......J
!
Spat u ntr bagrlj-3
I;\-~I 1\- ~
~ 1,/\ : 1'/ I
r '.j
L.\ 1"- ,
3960
/\f"--,
f- 1200 --T--- 14". -------4------ 1906 1906 t 1908 -----+--- 1906 I 1906 ----4
® Parten.:1 unui vagon etaJat Cu patru osil CU compartimen: menaj. spatlu pentru luat masa 51 spa\lu pentru baQar8 28 locun de sezllt clasa a 2-d

32
 OMUL ~I LOCUINTA

...
·:.·.-:.·.;Q.<: ~ 2-:3~ o: o:~:u~r:"~,ed;:;':,~a; UI:B:; r:e~l:a~I~'~;ea: : a: :a: e: r: u:,:U: ': _:;: m: -e;.d· '·.: ;·.·:.·.·.:.·:
...·...
•'-- 1 < .
..•.....•. 0:::{;;.;:;~~~~:~;~;~:~~~:~::::::::::::::::::::::;-: . . ':;';'"
...
..-::::::::~20% umiditale retalNa a aerului - medls';·:;:;::::,.
.> f~::;~~;~;:;~:~~:~;~,~::::·:·:;.·
.::::;:;::;:St.'."81% ~
...·· .
umldllate relall . . . a <lerulUI - rnfldlo
)::::>.. aprox. 0.02 m)/ora oxigen • ":::::::(/::'" aprox. 0,015 mJ/ora oxigen .•. ::::::~~~~~~>::...
~6g'ofa

V~~~i= d; ~ ~~
/----­
la 0 umldi!alo a ;le··-- ---.--­
wlui redusa - - - - ­
0,0 167 mJ/ora
bioxid de carbon sen sibil mill mull

CD Dormil ® Odihna
70 kg
@ Lucru 15000 mkg rand;1,mcnt
mediu de !ucru po or.)
la ergostal
CD-@ Emisiile de bioxid de carbon ~i vapori de apa ale omului lin conlormilale cu cercelarile lui H. Wolpert) - CD

Locuintele trebuie sa protejeze omul impotriva intemperiilor La incalzire trebuie avut in vedere ca aerul din pal\ile cele mai

si sa ofere un mediu care promoveaza starea confortabila si reci ale incaperii sa fie incalzit cu 0 caldura blinda. La tem­

deci, in mare masura, randamentul de .Iucru. Aceasta peraturi de peste 70-BO° se produc descompuneri ale caror
50 82,G3
49 78.8G
inseamna aer bogat in oxigen, in miscare usoara, fara cu­ resturi irita mucoasele, gura si faringele si care genereaza
48 75,22
rent, 0 temperatura si 0 umiditate a aerului placute, precum senza1ia de aer uscat. De aceea sistemele de incalzire cu a­
47 71.73
46 68,36
si lumina adecvata. buri si sobele de fier, caracterizate prin temperaturi superti­
45 G5,14
44 62.05
Pentru acestea sint determinante pozi\ia locuin\ei in peisaj, ciale ridicate, nu sint potrivite pentru locuin\e.
43 59,09
precum si dispunerea incaperilor in cadrul cladirii si siste­
42 56.25
mul de construC\ie - pag. 2B1. Un sistem constructiv care Umldftatea spatlllor 41 53.52
40 50,9'
ofera izolare termica, prevawt cu suficiente ferestre mari 25 /--+--/--+--/--1--1 Aerul din incaperi cu 0 39 48.40
umidilate relativa de 50 38 4G.OO
pozitionate in locurile potrivite ale incaperilor si adecvate 37 43,71
mobilierului, cu suficienta incalzire si ventilare adecvata - 60 % este placut $i ar 36 41,51
20
trebui sa se situeze la 35 39,41
(fara curent) consliluie prima premiza a unei stari de con­ 34 37,40
;0 40% si ~ 70%. 33 35.48
fort de lunga durala. 15 32 33,64
Aerul prea umed favo- 31 31.8'1
NecesBrul de Ber
10 rizeaza agen1 ii pato­ 30 30.21
o data cu aerul, omul inspira oxigen si expira bioxid de car­ 29 28.62
11 geni, ciupercile de mu- 28 27.09
bon si vapori de apa. Cantitatile variaza in func\ie de greuta­ m
27 25.G4
'" cegai, Iransmiterea fri­
te, alimentatie, activit ate si mediu - Q). in medie se CD - sU ;.,.,-- gUlui, putregairea si
26 24,24
iau in calcul pentru fiecare persoana cite 0,020 m 3/ora bio­ '& 25 22.93

xid de carbon si 40 g/ora vapori de apa - CD - O· m ~~~::::::t:~J..

> I!!
__L_J formarea
-(9).
de condens
24
23
21.G8
20.·10
22 19.33
Desi continulul de bioxid de carbon de 1- 3 %0 pare sa in­ 21 H3.25
cite numai la 0 respiratie profunda, totusi aerul din locu­ 20 17,22
Producerea vaporllor de spa de caIre om dilera in func\ie 19 16,25
inta ar trebui sa nu contina mai mult de 1%0 . Aceasta de­ de premize - -0. Ea conslituie un proces de ,aci,e im­
CD 18
17
15.31
14.43
term ina - la 0 schimbare simpla a aerului la fiecare ora ­ portant si creste 0 data cu temperatura incaperii, mai ales 15 13.59
un volum de aer de 32 m 3 pentru fiecare adult si 15 m 3 daca aceasta depaseste 37" (temperatura corpului). 15 12.82
1·1 12.03
penlru fiecare copi!. Deoarece insa chiar si cu ferestrele 13 11,32
inchise schimbul natural de aer la c1adirile izolate este de 12 10.6·1
11 10,01
11/2 - pina la de 2 ori mai ridicat, sint suficienli ca volum de
f--;'~~~~'O(l~~-
10 9.39
aer normal pentru adulti 16-24 m 3 (in func\ie de sistemul Suporlnbit' Suporfabil 9 8.02
mal mulle ore I/ z ·1 ore instantanau 8 8,28
constructiv). si pentru copii B-12 m 3 , sau, la 0 inaltime a I---- ~o ___~ ~ ~_ _ ~__ __ 7 7,76
spatiilor de locuit de 2,5 m ~ cite 6,4-9,6 m2 pentru fie­ ~~.de iod ~005_~ -.!JcO_O_3_ _ . __ ~ _
6 7,28

care adult sl - pentru fiecare copil - cite 3,2-4,B m 2 de su­ Vapori de clor . _0,001 0.004 \_0,05 _ t ~25 g~~
I prafata locuibila. in cawl schimbului de aer mai mare Vapori de brom
Acid clorhidric
0.001
0.01
0.004
0.05
_~
1.5
• v 5.98
5.60
(dormit cu ferestrele deschise. schimb de aer prin canale + 1 5,23
de ventilare), volumul spa\iilor din zona de zi aferent Acid sulfuric 0,05 0.5
- 1
° 4.89
4.55
~~ogen sulfurat o~?_
fiecarei persoane poate fi redus la 7,5 m 3, iar in cawl 0,2
2~5
dormitoarelor la 10m 3 pentru fiecare pat. in cawl in care
calitalea aerului scade prin lampi cu ardere deschisa,
emana1ii rau mirosiloare in spitale sau fabrici, la spatii in­

f--A_m_o_n_ia.c
Monoxid de carbon
f--_o'-,1
0,2
1--::-~-I~u-i:-ad--~e-C-~~-~~~~-n---j--l-0----j--80-1'-5~·L~~,0~~--1
t--0,_3
0.5
f---3.~
2,0
_
! 6
7
4.22
3.92
3,G4
3.37
3.13
2.90
8 2,G9
chise (ca salile de teatru) --+ pp. 123-126 introducerea
9 2.49
oxigenului si eli min area elemenlelor nocive trebuie Cumularea daunatoare a celor mal importante gaze de lab"ca 10 2,31
dupa Lehmann 11 2,14
sus\inule prin mijloace artificiale. 12 1.98
- [ ] "Mg. in Jitri, in rest cm J in litri
13 1.83
Temperatura spatillor 14 1,70
Temperaturile cele mai placute penlru om sint de 1B-20° la Caldura (WElh) se distribuie in 15 1.50
Sugar cca 15 rd. 1,9 % pe lucru (mers) 16 l,4G
odihna, de 15-18° la lucru, in functie de miscarl. Omul poa­ 17 1.35
Coprl de 2 1/ 2 ani cca 40 rd. 1,5 %
pe incttlzirca
te fi comparat cu 0 soba care se alimenteaza cu alimente si Adult in repaus cca 96 hranei 18 I' 1,25
19 1.15
produce pentru fiecare kg din greutatea proprie aprox. 1,5 Adult munca medie cca 118 rd. 20,7 % pe evaporarea apei
20 1.05
WE/h. Un adult de 70 kg greutate - deci in fiecare CD -0 Adult munca grea cca 140 rd. 1,3 % pe reSplr3t1e 2\
22
I 0,95
0.8G
Adult in virsl~ cca 90 rd. 30,8 % pe conductivilate
ora 105 WE/h, pe zi 2520 WE/h, care ar fi suficien\i penlru
fierberea a 25 de lilri de apa. Producerea de caldura variaza
in raport cu conjunctura - Ea creste daca tempe­ CD - O.
rd. 43,7 % pe iradiere

rd. 75,8 % conlribuie deei la inc:t!zirea

aerului drn incapere
JLLJH

Contlnutul maxim
ratura incaperii scade, asa cum creste in cawl activita1ii fizice.
® Cedarea de caldur~ de caire om in WEih dupa Rubener ~ UJ
de J.p:l. intr-un m"
de am in g

33
 28 28 CLiMA SPATIILOR INTERIOARE

·II

Conlortabil
18' Expllcalll relerltoare la cllma spa\lIIor Interloare - OJ

~.~ Ca in cazul clJmel 8.ferente spatiului eXlerier. se poate vorbi despre cllma spatiilor inte~

/
b· 25
noare caractenzara prin valon comensurablle pentru preslunea aerulul. temperatura ae­

rului viteza aerulul Si ..insorirea spatiilor Intenoare". temperatura de radla\te. Combinatla

. I

• I rI :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: opt:ma a acestor factori aetermina 0 clima confortabila a spatiulu1 rnterior si contribUie la

mentinerea sanatatli S! la cresterea randamentului.

17 Inconfortabil 17 Confortul termlc eXlsta atunci cind economla termica a organismu(ui se afla lnlr-o stare

de echilibru, adica atunCI cind se produce cu un elort minIm din punctul de vedere al ac­

tivitatii de lermoreglare pe care 0 depune organismul. Confortul este resimtit ca atare cind

plerderea de caldura a corpulul cOincide cu pierderea termica rea/a In tavoarea medlului

inconJurator. Fluxul de caldura se desfasoara dinspre suprafata rece inspre cea calda.

Mlisurl de termoreglare proprll organlsmulul

;.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.;.:.:.:.:-:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.: Producerea calduril. rngarea sangvrna a plelli, cresterea vltezel sangvlne. ailatarea va­

Confortul termlC dependent Pereti care cedeaza caldura selor sangvine, tremurul muschilor: racorirea: secretia sudoril.

Schlmbul de cAldurll intre corp til mediu

30 c , ,
100
neconforlabll umed Fluxul de caldura Intern: flJX de caldura drnspre interior inspre piele In functie de Irigarea

28 /
90 f---,,---!c---"---,--;--~-----i
sangvina a erganismuiul. Fluxul de caldura extern: conductte termica prin plcloare. con­

26
24 1------L dupa

22
i

,
'"'-,",~-~~
Roeole,
lCupa
,FranK

i~
~~
/ '/

<-

60
vectle (Vlteza aeruiul. aerul drn inca-pere 51 diferenta de temperatura intre suprafata aco­

penta de hajne Sl cea neacoperila): radiatle (dlferenta de temperatura intre suprafata cor­

PU\UI 51 suprafetele ineonJuratoare,): evaporare. respJratle (suprafata corpulul. dlferenta

dintre preslunea vaporilor intre plele Sl medlul irconjurator)

20

~/~$ "-
i
l 50 Concepte relerltoare la schlmbul de cAldurll

Conductlvitate term\ca: 1ransmllerea caldurii pnn contact direct.

.""
40
~/;Z
18
/
Capacitatea de conductlvltate termlca de ex, a cuprulul este ndlcata. cea a aerulur este re­

16
",<c "
~
30
dusa (materlale de etansare poroase!): convectie = a duce eu Sine caldura. Aerul se

.'"
/,
14 ro 20
/
0 incalzeste la contactul cu oblecte calde (de ex. radIator). se ridica. se raceste la contaclul

, ; ~ cu planseul $i coboar.J.. Aerul clrcula poarta cu sine praful Sl particulele plut!toare. Cu cit

12 .g 10 SI
, § agentul termlC (de ex. apa drn radiaTOr) Clrcula mai rapID. cu atit clrculatia se desf.3.soara

0
12 18 28 mal repede Radlatia: suprafetele oblectelor c<'1lde emit a radlatle care oeplnde de tempe­

1.. 16 i8 2U 22 24 26 C 28
Ternp aor din Inctip i'.
" Temp
16
ael
20
Ow, Incap
22 2'
il. IC
26
c­ ratura suprafeteler respective. Este proportlonal.3. cu puterea a 4-a a temperaturil absolu­

@ Zona de conlort o Zona de conlM te adlc~t de ex .. de 16 orl mal mare daca valoarea temperaluril este dublata. data cu

temperatura se modifica Sl lunglmea de unda a radlatiel. Aceasta esle cu atit mai scurta

°
/1 cu Cit temperatura suprafelel este mal ndlcata. lncepind cu SOO'C caldura deVine vlzrbila

! • /I sub 10rma de lumina. Radlatla sltuati:!. sub limita de v\zibihtate se numeste mtrarosle:ra­

L-.-. dratle de caldura. Ea radlaza in toa~e dlrectiile. strapunge aerul fara sa II incaizeasca. esle

I !i absorbita lpreluataj de corpurile solide sau relleetata. La absorblia radlallel corpurile soll­

C I Ii de (tnclusiv organlsmul uman) se incalzesc (ca/dura de radialle1. Om motive fiz\ologlce

I
,-.-.C. nec:Jnfortabll /1 aceasta preluare de caldura este cea mai placuta si cea mai sanato<'1sa pentru om (sobe

Din cahle). Cllma placuta: lebruarle,'marlle. 2.000 de metn 'lnaltlme. aer I:PSlt de praf si us­

1--.
I
Z :7 I cat. cer albastru incnis. soare IUCltor pe 0 suprafata de zapada. Temperatura de radlalle

Y 11 Iidica;a. Cllma neplacuta: rniez de vara (Iroolcel. cer acoperit. temperatura aeru:ui de plus

/! I 30' C, metropola pllna de praf. umid\1ate si zapuseala accentuata.

: conlortabl
.
,
(,

I
necon
fortabll rloare. Temperatura aerulul ,I
Temperaturll de radialis scllzutA. RecomandArl relerltoare la cllma spalUlor Inte­

a supralelelor inconJurlltoare.

Vara este placut (a 20-24 C: lama la ceO? 21 'C (p\us!minus 1 'C}. TefllperatL;ra supra·

12 14 16 18 20 22 2,; 26 28
fetelor inconJuratoare nu ar trebui sa difere cu mai mull de 2 - TC fata de cea a aerulul

TEmp. aer Oln Incap t, in C--->

Modiflcarile oe lemperatura a aerulul pot 11 compensate intr-o masura oarecare pnn mo­

® Zona de conlort ® Centrul calduril umane dlflcarea temperatuIIi aferentE supra fete lor inconluratoare (temperatura a aerulur in

scadere - cresterea temperaturil suprafetelor inconJuratoarel. Diagrame! in cazul diie­

~-'
40
.~ , ! ;
38
I I ~neconlor~~ :: r±-------+-i
" I J
rentelor orea mari Inlre acesle temperaturt se produce 0 mlscare a aerulur prea puternrca

Suprafetele critlce si11 constltUite In primul rind de ferestre. Trebufe eVltata 0 conductlvl"

u 36 26 tate termlcR ridlcat~ spre oodea prln pleloare. (Temperatura podelei mal mare de 1Te).

\ contortabli I~mll~ , I u "

I
c 24 . '
Picloarele calde sau reci repreZlnta senza\l\ ale omu\ui Sl nu 0 caractenstlca a podele j •

34 !
5 32
\ I I ,
~ 22
-.j'
Plclorul descoperlt simte caldura/raceala numai prin stratul superior Sl prln groslmea aee­

:~
I
\' I i \
~'2
, : stula: piciorul acopent prln stratui superior !;II temperatura podelel. Temperatura super'i­

i
3Q . "
~ 20
I

i~I ciala a planseulUi depinde de inaltlmea Incaperii. Temperatura reslmtita de om rezu\ia

0. \ i i, \ g
~ 18
I I
aproxlmatlv din media dintre temperatura aerului dm incapere si temperatura suprafetelor

r. 28
\ contort
, ~
""~
,
I I inconjuratoare.

~ 1-. i
25
I \ : .. ~

~ 14
16
I~
,
I Aerul ,i ml,carea aerulul. Miscarea aerului este percepula drept curent de aero Curentui

~ 24
neCOfl- \! • I f-
I i' , genereaza in acest caz 0 racome locala a organlsmu1ui.

22 lortabil 12
Temperatura aerului $1 umldltatea relativA a aerulul. Umiditatea relatlY<'1 de 40·50'"

reee \
I , i I : I
esle confortabila. La a um,d'tale redusa (sub 30%) particulele de praf capala capacilalea

20 10
12 14 16 18 20 22 24 26 28 12 14 16 18 20 22 24 26'C 28 de a zbura

Temp. aer. din incap. -tiL in 'C-- Temp. aer din in cap. il L -0­

Aer proaspAt til schlmbul de aer. Opllma esle venlila,ea conlrolala Sl mal putin cea

(2) Zona de confort I ® Zona de confort intimplatoare si continua. CO'ltlnutui de C02 din aer trebUle inlocult cu OXigen. Nu trebu­

Ie depasit un continul de C02 de 0.10 vol.-% de aceea in incaperile de locuit si dormil

I Contino de apa in aer Adecvare aer resplratie Senza\le la resplratie

. g/kg trebUle prevazute 2-3 schrmburi de aer/ora. Necesarul de aer proaspat al unui om este

c-­ de aprax. 32.0 m 3 /ora

o pina la 5 ~_~-,--_fo_a_rt_e_b_u_n_ _ usor, proaspat

Schlmbu~ de aar in spali'! de locuit: de 0.4-0.8 ori volumul rncaperii pers,"'ora.

5 pina la 8 bun normal

I 8 pina_I'-a_1c.o :--m_u_''-tu_m_'l_0_r -j~i_nc_a_s-cu~p_o_rt_a_bi_' -,
, 10 pina la_20 d_in ce in ce mai prost greu, inabu_sJ_to_r _ Contini apa i Umidit. rei Tempera\ur~ Descriere
2QP:na la 25 deja periculos umed si fierbinle I absolut a aerului
I

pesIe 25 neadecval Insuportabil

2 g/kg 50% OCcC zj de iarna frumoasa.
4i Contino apa aer destin resplratie( 37"'C (100 %)
clima insanat. plamini (Davos)
peste 41 Apa condenseaza bule in pL3.minl
5 g/kg 100% 4"C toamna tirzie frumoasa i

Conform formulei recomandate de Comite InternatIonal des Poids et Mesures pentru

5 g/kg 40 ~,~ 18'C clima intenor loar1e buM
densltatea aerului umed rezulta urmaloarea ecuatJe I' = [3,4853+0.0 144IXeo2-0.041]
8 g/kg 50Q/~ 21 'C c1ima intenor buna
70 Q
10-3 fr 11-0.378 Xe)·

10 g/kg
L28 glkg 100%
/Q 20'C
30'C
cllma intenor prea umeda
padure tropicala
Aceasta ecualle poale Ii scrisa si in lorma P ~ (PJr+qA) S1 +0.041 lXeo2-0.04)t.

® Valori ale umidltatil aerulul ptr. aerul destin at resplratiel @ Citeva valorl pentru umidlt<1tea relatlva a aeruluJ ptr. compara\le

34
 Nord VeSI
BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR
--Ill
De aproximativ 10 ani in special medici precum dr. Palm, dr. Hartmann (selul
Cercului de Cercetilri pentru Geobiologie Eberbach-Waldbrunn-Waldkatzen­
bach). dar si altii depun eforturi pentru cercetarea infiuen\elor pe care mediulle
- 2.50­ exercM asupra omului - indeosebi in ceea ce priveste subsolul, conslructille,
vesl Est
I spa\iile, materialele de construc\ie si instalaliile.
2.00 Inlluente geologica
I Conform acestor cercelilri, peste intreg giobul pilmintesc se desfilsoaril asa nu­

mitul grilaj global - Q) format din unde statice, generat aparent de ciltre soa­

ESI re, dar uniformitatea acestora duce cu gindul - inclusiv conlorm "Hartmann" ta 0

Sud Patul din stinga se atl~ in nod, eel radiatie tereslril care provine din interiorul p~minlului Si este ordonatil in forma

Grilaj global Slructurat magnetic cu ® din dreapta este traversal de zona unui grilaj de dllre crislalele aBate in scoarta terestril.

noduri palogene de margine, aparent zonele de mar­

gine hasurale nu au eleele nocive Grilajele sint orientate magnetic, in benzi de cca 20 cm Iiltime, de la polul magnetic

nordic spre cel sudic. in zona Europei centrale la un interax de cca 2,50 m si trans­

versalla acestea pe direqia Est - Vest la un interax de cca 2 m - Q) .

Experienla a demonstral C<:\ aceste benzi sint nocive din punct de vedere fiziologic,

in special nodurile in cazul unei sederi indelungate Si reperate (cazul paturilor).

in cazul incilperilor rectangulare, la acestea se adaugil grilalele de incilpere ale­

rente care, aparenl, nu exercit~ influente patogene - @.

Nodurile aceslui grilaj global devin cu adevilrat patogene dacil se suprapun cu

disfunctii geologice precum artere de apil, falii sau rupturi geologice dintre care

dominante se dovedesc arterele de apil - @.

in astlel de zone se produce un etect de cumulare. In consecin\iI, lavorabil~ esle

Patul din stinga este afectat in mod
cert penlru c~ se inlersecteaz~ gri­
lajul global cu 0 arter~ de ap~, ceea
ce potenteaz~ eleeleIe nocille
o zonil sau 0 suprafatil de 1,80 x 2,30 m situatil intre benzile grilajului global ­
@. Conform Hartmann solutia radical~ este mutarea patului din zona afeclal.'l,
1,80
mai ales din nod - ®. Conform Palm - [IJ grilajul global existent de cca
2.00 2 x 2,50 m constituie 0 linie de dislanlil medie. in consecintil. grilajul real ar Ii
Zona lipsila de perturba\li inlre benzi­ un grilaj global cu un interax de 4-5 m pe dlrec\la Nord - Sud sl de 5-6 m pe di·
Ie grilajului global 1,80 x 2,30 m rectie Est - Vest, rectiliniu in jurul Pilmintului.

1
o

f\
•
.

I 7 '] .. 5 Ei 7 8 9 10 II 1:1 I] '4 IS 16

o <'T''TTT''T'"fTn'"''''''''-r.T''Tn'''''''''''
'
1\11""
L
bI· 1
Se presupune cil fiecare a 7-a band.'l este de asa numitul ordin al 2-lea avind
un elect de citeva ori mai puternic; adlcil la distante de 28 resp. 35 m Sl de 15
resp. 42 m - @. Fiecare a 7-a bandil dintre benzile de ordin al 2·lea, adici\ la
distante de 7 x 35 resp. 7 x 42, adicil de cca 250 resp. 300 m are un efect noclv
si mai puternic si este numitil de ordinul al 3-lea. 5i in acest caz nodurile sint
definite in cea mai mare milsur~.
Conform acelorasi surse, in Europa existil abaleri de la regulile mentionate an­
lerior, abateri de pinil la 15° in raport cu directiile Nord - Sud si Est - Vest. Se
pare ca aceste benzi au fost folografiate de cillre americani cu lilme extrem de
sensibile, din avian, de la 0 inilltime de 1000 de melri.
in plus se presupune cil si diagonalele lormeazil un grilaj propnu de la Nord· Est
la Sud·Vest si de la Nord·Vest la Sud-Est - ®,structurattot in perioade de cilo
sapte Si cu un efect care reprezintil cca 1/4 din cel al primului grilai mentionat.
Pe de altil parte se afirmil cil localizarea benzilor globale deplnde de acuratelea
® Palul din dreapla a provocal alec­ ®
\iuni; prin mulare in pozitia stingtl
s-a produs insanatosirea in scurt
Grilaj global dup~ "Palm" la dislante
de cca 4 x5 mcu Jiniile de djslanle me­ acului magnetic pentru c~ acesla poate Ii inlluentat si de catre tehnlcile de con­
limp I~r~ medicamente dii punc1ate2x2,50mdistant~ - Q) struc\ie moderne Si abateri de 1-2 0 conduc la localizilri eronale deoarece mar­
ginile sint palogene.
Granit in orice caz, idenlifiCarea alenlil a tuturor rela\iilor necesitil experien\i\ Si limp
AN (cercetare repetatil, pentru verilicare). cilci zone Ie nocive se localizeaz~ cu ba­
Gran\1 gheta magicil sau aparaturil radio. Se pare cil determinantil este capilcitatea de
Aer a recunoasle resp. de a diferentia diferitele cimpuri sau zone.
Dar asa cum radiatiile de la gran ita pilmint .. aer, deci de la suprafata p~minlUlui
Marmura sint refractate la verticalil,tot asa se produc aile refractil prin planseo masive alia·
Ie in clMiri mullielajate - dupil cum a demonSlral "Endres" - (II intr·o maclletil
o f (i)
j Conduclor

spre Nord

- (]). a imagine sugestivil ce ii apartine. arat~ aceste refractii dinlr-un Ilux de

apa freaticil _ (ill Si valorile milsurate ale pUlerii perturbatiilor prod use peste 0
tlllttitt
Cimpul magnelic al pamintului

arteril de apa - @. Principalele perturbatii prod use de aSllel de zone paloge­

ne sint devitalizarea, adica reducerea vitalilalii, afecliuni ale inimii, rinichilor, sis­
Experimenle ale lui R. Endros, care

aral~ cum Iiniile de fort~ cuantica

sint relraclale la vertical~ ~i 1~lile de
® Liniile de cimp ale cimpuritor electri·
ce ale unui flux care, inm~nunchia4
temului circulator, ale respiratiei, stomaculul, ale metabolismului si pinil la
te, genereaz~ zonele geopatogene alecliuni cronice grave, precum cancerul.
c~lre supralete
in cele mai multe cazuri mutarea locului de dormit in zone lipsite de perlurbatii
MV
15,0 inseam nil ameliorari rapide - @. Efeclul asa numitelor aparale de eliminare a
perturba\iilor esle disputat. Unele dintre acestea se dovedesc a II ele insele sur­
~o~o -+-+-.,-t,,,-+-,------------- se de perturbatii. Se presupune cil incilperile bazale pe sec\iunea de aur nu sint
aleclate de perturbatii: proportii: in.'lilime 3 m, l<:l\ime 4 m, lungime 5 m. Sint
Iiludate c1Mirile circulare Si cele cu plan hexagonal (lagure).
Dllerente de potential electric
Fizicienii cunosc 3 tipuri de materie: a) solidil, b) lichidil si c) gazoas~. Exernplul
MV tipic este apa; sub 0' = a = gheatil, normal = b = apil si peste 100" = C = vapori.
a.ahI-'=M=--+---:':"'--c':--"""--"""---:';;'=---::]'::5--4~a-- Pentru alte materiale sint valabile aile temperaturi pentru transform<:lri. Motivul
I Reaclia baghetei sint atomii resp. moleculele ce formeazil materia, care nu sinl inerle, ci se aflil
Supra.fata lercnu1ui intr-o miscare permanentil. in metale, de ex., se miscil usor in jurul punctului de

~~~¥E.::;:;'~}:':··i'
echilibru - CD. Cind sint incillzite, miscarea se accelereazil piM la licheflerea
metalului _ @. La 0 incillzire superioaril, atomi; se desprind unii de altli.

D,lerente de polential electric m~surate Sl

® reaclia baghelel peste un Ilux de apa lreatica

35

 BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR
~[]

·II·
I·
•
I,
III
in starea gazoasa ~ G). Pe de alta parte. la zero absolut (K = -273.15 C) on­
ce miscare a atomilor sau a moleculelor inceteaza. ceea ce se intlmpla Sl in vid.
Exemplele antenoare reteritoare la metal nu slnt insa tlplce pentru alte mate­
[Iale. In cazul stlclel. de ex .. caldura nu modiflca cu nlmlC pozitia deja dezordo­
nata a atomilor. Astfel llecare matenal poseda propnul lUI unlvers atomic care
se percepe in mediullnconjuralor mal mult sau mal pUlin -. @ Plln urmare
masa molecuielo, gazoase deplnde Sl ea de caldura S:. in consecmta. acestea
dltuzeaza spre oartea mal rece (cu preslune mai redus3.l. ln compensatle. spre

CD Slarea atomlca a mE~aiulu; solid ® Stare a a:omIC~ a metaiulul ilchld

intenOr mlgreaza aeruL impledlcat similar de rezistenia la difuzle a elementulul
constructlv -- ®.
Expellmente deslasurate tlmp de ani arata. dupa Schroder-Speck -~ QJ ca ra­

0 .0.0.0
oeoeoe
ooeoeo
oeoooe
dla!iJle de origine vegetal a aDsorb sau refracta radlatll)e de origlne mlne("ala.
Slraturi intelloare din aslalt de 10 cm. compiet acoperite si dlspuse pe plansee
maslve au retraclat resp. redirectional radiallile care anterior traversau ele­
0 0 0 eo.oeo oooeoo
0.0.0 0 .. 0000 mentul cOl<structlv ~ ®. ES1e Insa adevarat ea lncaperea alaturata era atec­
eoeoeo eOOooe tata in conseclnta de radiatiile refractale inmanuncheate ~ 0.
0 0 oeoeo OO.OCO Ur, contra-expenment cu srot de pluta a demonstrat comparallv electul de abo
0 eoeoeo OOOeCi. sorb\ie. Sint Indicate 51 placlle de pluta (IlU obligator,u presale 51 etansate)
oeoeo. Ooeo.c
e·o.oeO oooec,. :5-30 mm groslme. imolnate in fait dublu ~ (:0
0 0 oeoeoe-­ Oe~00C I'.rglla este considerata pamint curariv si carAmida saJ \Igla din argiiii arsa 13
0 ,..., 0 eoeoeO cea 950 S'lnt i3udate pentru calitatea vletii.
oeoeoe
0 V
eOeo.O Pentr0 zidlre S8 'recomar,da var gras fara sulf (var aenan). obtlnut prrr: stmgel"ea

0 0 vafulur de stuc ars i'l groapa Jrlde pnn matUi"a~e oevlne var gra5. cu excepii?:

zldanilo: pelltr'J medlu umed. pentru care treoUle utd:zat varu: de apa resp. n'·

MDlt:'CL, 2 c, v2..Dor"o' C,' 3D2 n"'­ drau(!c,. Dupa :Ur.l este cunoscut varul are proprie1Eiti dezln'l:Jxicante irr;portame

9: -:;2:'c~' c,r' l~l?-r',c:'U' C.;}Ie: une:

motl\/ pemrL; care este tol:Js',t In mod uzual ca varulala CU lapte de va, In graJdul .

'1',':::202' ITlate 0", ["c"ete,s ::; \\'.:'[1

0'. r<?:LSS '"'Soc to 2p:L. ~,a' reee a'~ Ghipsu! este apreClat ca S~ gn1ps natural Sl cu cit 9ste mal putin ar$' 200

e"<te~,c' c :cmopnSa!'C' moleClJlt-:­ constanta de umld'.tate excelenta In ceea ce pnvest8 tel:tilele ae or:gln8 an',ma!Et

I,::, (](;' 2.?" rrl'glec::::Zi .30'7' Interior

- piele. matase etc

Gresia 'In cal:tate oe greslE ca!caroasa natura\3 este :oi,erara. oar nu trebu:e 53

il8 prezent~..: suo forma J:10r pereti Intreg:

Lemnul. ca lumln5 $i caldura condensate. este conslderat matenalul :::i,_ co""'­

struct\e cel me:.. '/Ital. Substanrele pentru proteclla ler:1iiUlu: ar trebul c·t)t1nute bin

insasl distilarea iemnului - Die: de lem r ,. ulel de lemr.. gudron de lemn Len-:n,...::

reactlonsaza p'~terTlIC la rTiirbsuri: (e pastreaza pe cele bune SI Ie anlniieaza De

ceie neplacutEc. De aceea lemnul nalural eSle recomandat Sl la illllsarea w,tenD­

..
o -.­
~.-­ ara. in caz de necesltate In forma pl,acilor presate cu Lan!1 naturaL ca substa:ltels­

rnentlonate anterior. In rest trebuie respectate vechlie regu!:: cGPa::ii treD~It­

Dla"seelt'-~ a~ O'?IO:, ORrin I! treCe1t;:~, taiat: numai 13rll2... clnd luna d9screste si. inainte de a f, prelucrat. !emnui trebu­

CD i'9.stlrne::,ta
'n';SC Ie
z: ~3di?,:i,:G' d,:"'
relrac!eaz~~ ~ Dag 32:.
CD Ie linut un 2n ir. 2pa in groapa de argila lextrern de costlsitor).
Pentru malerialele de elan:;;are se recomanda mater;ale naturale ca olutale'

iorma de srot de pluta. piaci de pluta lsi bllumale) tesatur; din fibre de nuea dE

:In, cocos. toate flbrele vegeta'.e ca larba de mare etc. Sl arglla expand2ta diatom I!

... Sjn~ refuzate materlalele slnteLce. lina de zgura. vata mlnerala, vata de slid.? .

belOnul spanglos. betonul celular. lolla de aiumlnlu pi,ata etc

Sticla Sllcla normal a In calltate de stlcla oentrLi rerestre sau de crlstal este co:''

siderata 12 fel cie neulra ca Sl cea stratlflcatii Slnt prelerate cele topiteln loeul

ceior cu margine din mefal sa~ rnatenale smtetice. Sllcla colorata este prrv'Ta cu

scepticism. Se reeomand2 sticla din cuart resp. stlcl<3 ..bIO" care permlte palru n­

derea lumlnll ultravlolete ',n proportle de cca 70-80 c,

Melalul este resplns de .,Palm - QJ pentru peretll exteriorr: SI in genera per..

tru supralete mari. chlar Sl pentru invelltonle de cupru ale loculntelor Ida r nu S'

i in cazul blserlcilor). In rest. in general, eXlsta atentionan in ceea prrveste ul'­

I,zarea mtenslva a meralelor. Cel mai mult este toierat cuprul. Fierul este re­

Covoarele asfaltlce dlSpuSe pe plan~ee maslve dlrectloneaza. radlatil,le Solulu! ori­ spins (aparent radlatoarele produc perturbatil pe 0 raza de 4m). Este mal de­

entate spre sud in asa fel incl! Initial acestea oatrundeaJ inma.nuncheat~ in spa~lu: graM apreclat cositorul, ca si plumbul. Bronzul este laudat (i:; 75 % cupru)

alatura!. pe care II afeclau in mod corespunzator

Aluminiul este eonsideral ca avind potential, Azbeslul ar trebui utillzat in mod

precaur. in cazul vopsilorlllor se recomanda studlul atent al compozitiei si 2

}m
procedeulu·. de productle pentru a se evita radlatiile noclve

...
Malerialele sinletice (plast1ce) nu sint respinse campier. Se apreclaza ca eca

rot Cl<;> plula

10% este matenal de cultura. deci adecvat viet" si fara electe noclve.
Plcrs",~ 08 Belonul. sl mal ales belonul armal eSte resp,ns In unanlmltate Este totus: ad­
belOn 2r',21 mls ia lunda\i, Sl in zona subsolului. Este adevarat ca dr. SIemer. londatorul so­
cletatii antroposotlce. este conslderat ca pat:;zanul eonstructillor din iemn. fapt
iegat de prtmui Goetheanum din Dornach. dar tatusl noul Goetheanum al
dr. Steiner este Incluslv in forma 0 constructle de betbn armat caractenzata prl'l
lTIaSivltate. in aces; sens Sl cercetarile efectuate de Industrta betonulUl - CD .
So: natura

® S"otul d~ pluta. CE. $1 placilE' de Di:Jt~ imblnatE-II"' fait Jubiu si n8e~ar=,atE:' Irnclusi\'
celS bnumate I de 2S ­ 30 mm groslme absorb radlatl:l~ noclve

36
 / Termoslal I Cablu hber BIOLOGIA CONSTRUCnlLOR

-~~~~~ Ar Irebui I~cul~ diferenlierea inlre cimenlul de 19ur~

-[D
Si ghipsul chimic cu valori de rad,al,i

rn
·Cablu
extrem de rjdicate ~i cimentul natural Si ghipsul natural. Este loleral be!onul U$or cu ar­
$Iecar gil~ expandal~ in calilate de adaos.
Toate In818181111e de ap~ (rece sau cald~), de canalilare Sou de gaze ,"diaz~ in mediul
inconjur~lor ~i Intluenleaz~ intr-o m~sur~ mai mare sau mai mic~ organele liintelor (ani·
male, am), dar ~i plantele. De aceea spaliile destinate unei sederi indelungate a oameni­
ior Si a animalelor trebuie indepartate cit mai mult cu putint~ de instalalii. De ex. dormi·
toarele sau locurile de sed ere din spaliile loculbile. De aceea insialallile Irebuie concen­
,,, trale in inima eladirii, bucata.ria Si baia urmind sa fIe pe cil posibrl dispuse adjacent la

5 -:~ba~ CaOlu mulal ___ J : perelele de inslalalii - pag. 286 @.

Acesllucru esta cu alit mai valabif pentru instalaliile de curenl allernativ allale sub lensi­
Locul de dormit era deranjat de ca­ Cablul aflal in spatele capulul Ae
CD1 blul dintre stec~r si lamp~ din jurul
capulul de pat. P"n scoaterea
® pal a general probleme ca la W;
Mularea in cealalla. parte a
une deci Si alunci cind nu sint strabatute de !lux· cad $i atunci sint generate cimpuri elec­
trice cu efect patogen, iar cind sa produce alimenlarea cu curent electric sint generilto
stecJrulul lensiunea a fast anulal~ inc~perii a intrerupl perturbaliile cimpuri electromagnetlce care, se afirma, sinl $j mfli nocive.
S' san~latea rel~cul~ Idup~ (dup~ Hartmann) Dr. Hartmann a tratat instantaneu stare a generala proast.:'l. alunci cind PilCIOlllul. illainto
Hartmann)
de a se duce la culcare, a scos ste~rul din pril~, astlel incit cablul allalla capul s~u s~

<1
Nord
,( - .1> I nu mai lie str~Mlut de curentul electric - G). intr·un alt cal, probleme de s~n~lale si·
_ SUO I milare au disp~rut cind cablul de sub capul patului matrimonial care I~cea leg~lura din·
t<===d"""'" I tre inca.lzirea electrica. Si termoslal a foSI mutat pe un alt perete - @.
I I Cablurile libere sint eu certitudine de natura sa ingrijoreze e~d genereaza un sindrom de
cimp alternatlv de 50 Hl. Dar si aparalele electrice precum sobe, maslnl de sp~lal, bal·
I I lere, in special cuptoare cu microunde cu siguranta delecla. etc. aHale sub sau Jingtt dor­
I I mitoare emit de cele mai mulle ori radialii potogene, prin pere\i si plansee. astlci incillo·
catarul se alia. adeseori in zona afeclala. de mai mulle influcnle _-e@
I I La aces tea se adauga. fluxurlle ce vagabondeaza, procum Iluxurl1e laler;,10 plin COil·
I ducte delecte sau invechite care se scurg in fi5ii late de ordmul metnlor pnn pere-!i, pod·
ele si plan$ee $i care consuma permanent eurent electric. In cazul amen3J<1nlor no, fa·
1 su! diatiile pot Ii evilate prin imbr~carea jzolatoare corespunztitoare a eonductelor.
I in cazul instalatjilor exisrente, nu ajuta. dedI mularea conduClelor sau deconeclaroa r;,­
dicala. de la con tor. in acest seop exista. comutatoarele automate penlru cazurile in car8
t t nu este necesar curentul electric. ill acest caz, pentru la-zile frigorilrce, frigidere, sobe cu
Aparate si maloare electrice au produs perturbatil in elMire. Elecle chiar ulei etc. care lrebuie sa functioneze permanent trebuie preva.zuttl 0 instala\ie sepJrrtltl.
potenlate.de plan seeIe masive. Radialli de pin~ la 2,9 SU nu genereaz~ probleme.
in conlinuare, perturbatiile care afeCleaza. zone mari provin si dB 1.1 Slalf11e de translor·
Incepind CU 3 SU lendin(a. la ra.celi, reumatism, alecliuni ale vezicii urinare.
incepind CU 6 SU probleme loarte grave, CU efecte in raport CU conslilulia. mare (Schroder-Speck a m~sural la a stalie de 10 -20 000 V fluxun preleme pinJ 10 a
dislanl~ de 30 -50 m spre Nord Si de 120 -150 m spre Sud). de la lrenurilo eleclrice, co·
R

blurile de inalt3.lens;une Si altele asemenea, allate in apropierea \ocuinlolor. Rndta\li p:l

'ti" \
lonl'

em'
~
Media anual~ a concenlraliei de ioni togene pol Ii generate $i de impa.minta.rile mai multor cl<'ldiri invecinafe.
700 negativi - pozitivi pentru noi - in zile cu
\negaliV Influenla lonllo•. Cea 65% din organismul uman eSle lormat din o"gen. Mclabollsnlul
precipitatii comensurabile in cenlrul
\(,..0\ orasului Philadelphia, in raporl cu este sustinut in principal de c3.tre ioni. in spa~\ullibel, omul so aflj sub 0 tensiune elec­
momentul lilei (dup~ R. Endros)
600 trica de cca 180 V, dar numai sub incidenla unui curent redus ctlCI nu most.:'! PUrlt'itori dt~
sarcina.. in 1 cm 3 de aer pot exisla citeva sule pina. la cltevJ mil do ionl. CJntltalA<I dOpUI
zind de zona geografica $i de conditii!e locale. Exislti loni micl, medii 51 mrtri. in seils blo,
500 logic aetioneaza cei medii $i mici. Conform ma.sura.tortlor americana, in medlilo iJfluale,
canlitatea de ioni pozitivi Si cea de ioni negalivi sint aproape iden\ice in timpul zilm .
300-600 ioni/cm 3 : in cazul unor precipitatii comensurabile canlitalea de ioni m~ga!lvi
ereste cu 100 sau mai mult pe cm 3 - Q.
.1-'0....0' intre solul incarcat de c~la mai mu\te cd negallv 5i aerul inc.:'!rc.1t POlltlV se n;l~tt) Uti cilllP
I eJectric pulernic ce influenleaza. in mare ma.sura. orgzmele. inc<'l prin cerceljrile lui

/ / Tschishewskij din anii '20 a rezultal influenla poziliva. a iondor negat1vi asupra ,Jlllmalelor Si

/ /
asupra omului. leoria sa - ..teoria schimbului de incarcare organic" - arilla sc,~derea con­
slanta a polenlialului electriC al organismului uman pe mjsura. ce se inainleaz.:'! in virst;).

'/ Oed, cu cit aerul contine mai multi aerojoni negatlv1, cu alit omul imbiitrine$18 mal lent
Cereeta.rile elecluale in ultimij 50 de ani conhrma. efectul fJvorabl1 aJ ianllor negillivi asu-
I
pra hipertensiunii, a astmului, asupra sislemului circulator. a reumatlslnului. In inc:lperi·
.

1- 6 Slatie de Iransiormare Sl nume'
fOase cabluri de dlstantA
9-10 IPaluri malrimoniale
11 Ipalul b:lIalulUi eel mare
1'2 IPalul copilurur mic
13 Palul copilului mic inalnle de
imboln3V1re
16 Axa Nord·Sud prin
zona alectat3
® Zona de perturbatii a unei statii de translormare cu influente nocive asupra persoa­
nelor in palurile aralale de la 9 ia 12 (dup~ K. E. Loll [IJ)
-Statie
Ie inchise. in special in cele pline de praf, pred9mln~ ionii pozitivi; dar nUlll<l1 oXlgenul din
de Iranslormare
aer inca.rcal CU ioni negativi esle valoros din puncl de vedere biologic. AsHel do amoioni
(ioni in aer) se produc in atmosfera libera., densir<llea lor v~naza. inrre 100-10000
ionilcm3 de aero in funetie de zona. 51 slarea vremii. Din m<1sura.torl mai nOI a rezultnt c.1
in incaperi se desfa.soara aceleasi activita.ti de impuls ca in exterior - nici c/liar belonuJ
armat nu constiluie 0 piedica. pentru cimpurile de fort~ magnetice, iilr acestea au lost
identificate chiar $1 in va.i montane ingusle.
Radlatliis ds InBlllme, probabil cele mal puternice radialii, p~lrund cillor Si cca 300 m in
sol Si pOlh m~surate chiar Si ia 100 m sub apa Omul se afl~ in 24 de Ofe sub incidcllp
a 100 de milioane de aslfel de radiatii. Dar in general esle valabila. urma.t03rea stme de
lapt: cu cit materialul de conslruclie este mai dens cu alii radialiile din cosmos sint redu­
se. Polarizarea, adicA plus la minus, adic.1 preluarea $i predareil sarcinii '" ordmc
Depolarilarea, adic~ poli de acelasi tip (care se resping). generalJ delordine.
13
Cablurlle 8ubterane, de gaze $i de apl au genorat eimpur'l perturbo1lo,lre putermcn.
tocuin\3 Astlel de perturbatli aduse in clMiri au lost identi!icate pe a ral~ de pin a la 2 m. Olerla do
aparate care produc in mod artificial necesarul de ioni negativi in inc,jperilo de lucru. adictl
genereaz~ cimpul artificial continuu ce este de dorit, esle variat~. Astfel do cimpuri contt­
nue (dmpuri de eurent cantinuu) delermina. orientaroa ianitor dispuSi nelilvorabil in r.1part
cu conditiile de aer ce sint de doril in inca.pere . Aceste aparale actioneaz<1 in lorrna olee·
," I ! I trozilor de planseu, a surselor do iluminatclimatizate sau a aparalurii de birou resp. de p,1r­
o tl 2Il
Schemalic doseala.. Combinaliile de generalor Si electrod genereaza un cimp eleclric conlinuu pen­
tru ionilarea negallv~ de pin~ la 2 000 V Sl aclioneal~ pe a ral~ de cca 2 - 3 melri
(SU ~ unitate de m~sur~: dUp~ Heimatort .Suhr· de Schrbder~Speck)

37
 •••••• I.·•
c

~ ••••••
'"
E OCHIUL

·II·
'6
." •
cercul negru
'"'"
a; •••
•••••• ••
pare de la

"
'" e ••

m ••••••
a dlStanta

, . I oarecare
cu aprox '"
i" Concentrati-va asupra ceior doua puncte
'"
••••••
- • III'
1/3 mai mic .~ din mijloc: care este mal mare? Cel din
decit eel alb ." '" dreapta? Gresit Sintla fel de marl.
'
'"
'"
16
Supra'etele $i oblectele negre par

mai micl declt unele albe de ace­

Daca este necesar un efect la tel de
leasi dimensiuni. oamenil imbracati Important oentru suprafete negre ~i
in negru par mal zvetti. cei imbracati
albe, atunCi acestea din urma trebu­
in alb mai grasi decit sint In realita­ .e reduse corespunzator. 0 culoare
Vedeti Si dumneavoastra cercuri gn lnseiarea simturilor: Credem ca ve­

deschisa alaturata uneia inchisa

CD teo Acest tapt este valabil pentru
toale componentsls constructiilor. creeaza impresla ca aceasta dm
urma este Si mai inchisa.
intre patrate? Creierul nostru ..com­
pune" cercurile In plus.
dem un pat rat alb. Dar in reahtate
lipsesc linille eX1enoare.

/
)>------"'----(
( b )

Desl identice. segmentele a 51 b parde IUfl­

Vertlcalele care in mod real 5e Qiml dlfente datonta llnOT alnbuie nesemnl·
desfasoara paratel in aceasta . fi­
Spiral~? Figura este compusa dm flcatlve: desl identlce. 5eomentele A-F si F­
® cercurl. ® Segmentul de jos nu este mal scurt
dedt eel de sus - dcar 0 iluzle optlca.
gura a lui Zollner" par - dalorlta
hasuril obllce ­ sa convearga.
® 0 par de lungrml ditente datonta faptulul ca
sint Incluse in supraiete dlfente.

Doua persoane de aceeasl statura

Citl copaci? N.el unul l Nu eXlsta Imagine fnselatoare pnn incalcarea par diferne daca. desenate. nu res­
® legatura intrs radaClni 51 caroane. ® lIuzie optica @ reguillor care determma perspectlva pecI3 legl13111e peroectlvel

~
---------------~-
in mOduli

C Impres1e dmamica
Cu\carea :;'1 modelul
modlka $1 ele aspec­
tul oamendor Negru

•
genereaza ImpreSla
oe zvelt - a caci ne­
• 8~ ~i1[1i16 150
a~ul .C0n"'uma: lumi c.--­
SI numa' aalorlta POZltlSI OChlUlul 0 ~a. Albul genereaza

conSHuc;le vazuta de Sus oare mal

Impresl3 de',plm" -~ b
inaita decit aaca e pnvll<1 de JOS in ca­
zul onvtrll in JOS. la aceasta S8 adauoa
starea de nesiguranla ce generea;a
Impres1a ca totul este mal'rna!t decft in
cazul POZltlSI sigure cu pnv'rea in sus.
cae I albui dlfuzeaza
d ium!na Peret, Cars. la panee. superloara. se
Impresle statlca retrag corespunzatc~ Dar vertlcal,.
Dungtle vertlcale alungesc -..... (, cele orl­ treple cornlse 51 oroille curbale in
".-:r ,zamale latesc - d carourrle eVldentlaza.
\.!.Y In mod ega: lrl.altlmea 51 latlmea- e
® Impresil eli/erlte asupra spatiulul pnn sus GOreSDUnZa!O~ par orlzonlale
\J...::!} modalitatl dllente de slruct\..;rare a

-­
oeretllor.
\
r=.
, ~ r-o­
I
rilll rIm 1
Do n"! .I.~
D IUI n=dII <
:

a
om [ill] LJl--.J I

1
I i . '

I a _::/::j P+P [j]

LillJ rlJfl DO !l~ 'I
LJ
I iI
L-..J
, i
•
I ,;

~ ~~,

r;TTl JilTl --j

lci~ I i e - - J1

CJoem ~ L.J
'b I
;---{~
~

2.5 a
Indiferent de structurarea arhileCILJrala (ver1lcal~l. orizontala sau comb,nata) ~ @, sca­
ra este modlflcata Slllumal pnn raocrtul dlntre golullerestrelor Sl supralata de perete
Dlmenslu~lle pe verticala par OChlUlul Incomparabi l mal ImpreSlonante decll ace­
@ lea~1 dlmensluni pe orlzontafa. plrn. in cluda faptu,uI ca edlllcllie au aceleasl dlmenslunl SI aceeasl jnaltlme de nlvei

38
 OCHIUL
CA SCAR A. PENTRU IMAGINEA OBIECTElOR -+ [IJ

II'~.~'..
·~V
Activitatea ochiului se dileren\iaza in v(J.z :;;i observare. V(J.zul ser­
ve:;;te doar la siguranta noastr(J. fizic(J., observarea incepe acolo
unde vazul inceteaza; ea conduce la placerea generala de "imagi­
nile" identificate prin vaz.
. : • - f•.

in func\ie de modul in care ochiul se opre:;;te asupra obiectului, reo

I-- 3.0 ---I

spectiv trece pe linga acesta,se lace diferentierea intre imaginea

La inca.peri joase impresia asupra La inca-peri inalte impresia asupra

statica $i cea de "palpare",

spatiului ,Ia 0 singura vedere" (ima­

gine statica,
® spaliului prin ..palparea" electuata
de ochl in sus (imagine de palpare) Imaginea statica se reprezinta intr-o portiune de cerc aproximaliva

al carui diametru este constant in lungul dislan\ei dintre ochi $i

l' obiect. in interiorul acestui "cimp de vedere" obiectele ii apar ochiu­

lui "Ia 0 5ingura vedere" -G). Imaginea statica ideal a se reprezinl~

in echilibru.

Echilibrul este prima cali tate a frumusetii arhilecturale.

(Cercetatorii in liziologie lucreaza la 0 teorie a celui de-al 6-lea simI.

sim\ul echillbrului sau sim\ul static care, aparent, sta si la baza per­

ceperii de catre noi a Irumosului pe care il resimtim in obiecte $i

Cimpul vizual al ochiului fix normal

Cimpul de vedere uman la pozitie
cuprinde 0 zona de 1". adica aprox.
relatii simetrice, armonioase - pag. 41-44 sau in raport cu cele

fixa. a capului Si ochi in miscare . in

Ia.time 54°. in sus 27°, in jos 10°.
supralata unghiei de la degetul all ate in echilibru.)

mare privita. cu mina intinsa..

Oistanta tOlala la observarea inte­

grala a unei cladiri = lalimea cladirii

Dincolo de acest cadru, ochiul recepteaza impresii prin imaginea de

sau dublul ina.l\imii sale peste nlve­

palpare.

lui ochiului.

Ochiul care palpeaza avanseaza in lungul obslacolelor pe care Ie

Il.0 - ----------".. , intilne$te in lata noastra in latime sau in adincime.

r---- ~\, " Astlel de obstacole pe care ochiulle intilne:;;te la disIan Ie sau la in·

~. I,~~UI T~.
,:;;.>4
" ;, 17_
'r ...
T ~:;;
2\
a.lO
3.0
-
'..
_ - - - -)-
l'----
",

1.75
-".-"'1"r­
{
2.50
tervale egale sint percepute ca tactul sau ritmul care exercittl exci­

ta\ii similare cu cele pe care Ie recepteaza urechea prin muzica

("Arhitectura, muzica inghetata", - Neufert, BOL).

.i . . •.
~
~ -te - ~ inAllimea necesara pen· De altfel :;;i impresia in spatiul inchis se produce tot prin imaginea

70 ~ . tru a Ob\lne aceea~l lm­

pre SIB ca la distanla de statica sau cea de palpare - CD -Q).

;,30 850m
BIJuteni --" ~ •
o incapere a carei acoperire (plan$eu) poate fi recunoscuta in ima­
Mobtla. ana 3.30 ~

~ Mobila gros. ".G

ginea statica genereaza impresia de siguranta. dar, in cazul incape­
r-- rilor lungi, $i 0 senzatie apasatoare,
Ochlul nu dlslinge dilerente exacte decit intr·o zona de 0"" = cimpul de IiZlbilila· in cazul plan$eelor dispuse la inaltimi importanle pe care ochiul Ie
® Ie. distanta I,mlla a componentelor lormale ce trebuie diferentlale esle delermi­
nata in acest fel. Oislanta E poate fi
recunoa$te doar prin imaginea de palpare, incaperea pare libera $i
~ ....QQ!!lP---.lor. d _ resp. ma.rimea componentei formei E . Ig O~·
nobila cu condi\ia ca distan\a dintre pere\i :;;i deci proportii1e gene­
Ig 0"" 0.00029' rale sa concorde in acest sens.
1 La aceste siluatii trebuie avut in vedere c~ ochiul esle supus lIuzi­
ilor optice,

Ochiul evalueaza latimile mai exact dedt evalueaza adincimile $1

Repef in cawl luminii

suliciente, in caz contrar _ inal\imile, cele din urma parindu-i-se intotdeauna mai mari. ASllel,

dl'J 1 1/2 pina la de 2 0(1

mOl rrare
dupa cum este cunoscut, un turn vazul de sus pare mai inall dedI

t ' - - 20.0 M 10.0 m atunci cind este vazut de jos - pag. 38 @J $i @.

26'.>4' .T Muchiile verticale par sa convearga la partea superioara. cele ori­

;'d_E.tgO·,, __E_

:;;E_.>4lO.d
.>450 _ '-2~~_~·:9::_ 'lml zontale par curbate in mijloc - pag. 38 @. $i - pag. 38- CD -@.

Cind sint luate in considerare aceste stari de lapt nu lrebuie atinsa

Ma.rimea componenlelor construc­

tive care trebuie s~ poata. fi dile­ extrema opusa (baroc) :;;i decl. de ex, nu trebbie accentuat efectul

® Daca un lexl trebuie st::l mai fie lizibrl

de la dlstanta de de ex. 700 m atunci
rentiate poale fi stabilila cu usurinta
dupa ce distanla in raport CU ochiul
perspectiv prin ferestre $i corni$e dispuse oblic (catedrala Sfinlul

grosir1JlN literelor d trebuie sa fie Petru, Roma) sau chiar prin corni:;;e, bolli s.a. pielate in perspeetiva.

a fost slabilita. trigonometric

(conI. \2J):> 7000 .0.000291 =
0.204 m, inaltimea normala ..h" este
Determinanta pentru dimensionare esle marimea cimpului de ve­

de 5 ori cit d =5'0.204= 1,020m

dere -@, eventual a cimpului vizual -+@ :;;i pentru diferenlierea

exacla a detaliilor este determinanta marimea cimpului de Iizibilita­

L
'~",~T
, ,
" , h )(. 21"'::\.::: b
te -+ ®$i@.

':~~l : '.:: Distan\a pentru cel din urma determina marimea detaliilor ce trebu­

ie dilerentiate.

.•,.... / CollOr in COrni$8 ::

.<:: .. princlpill~
Greeii au respeclat intocmai aceste principii $i. la Ilecare lernplu Cll

I-- h -j
De tal II o inaltime dilerita in raport cu celelalte. marimea celei mai mici rnu­

>-- 2h ~ luri rotunde de sub intradosul acoperirii esle astlel dimensionata in­

Imagme de ansamblu
I 3h I
cil sa fie umplul cimpul de lizibililale 0°1' Ql de la distan\a de 27"

lmal)ine de ansamblu cu mediul inconJuralor

-+ Ql a (a$a cum a demonstrat Maertens ->0 [IJ ; in acest sens $i

Pentru latimile de Slrazi care Irebu­ Componentele constructive aflale desenele -+G)-@(elaborate in conformilale cu lucrarea sa),

® ie sa permita. 0 imagine de ansam~

btu .i observarea detaliilor trebuie
® peste console .i care Irebuie sa
poata Ii vazute Irebuie dispuse la De aici rezulta $i ~ distantele cartilor lata de cilitor (diferite in raport

respeclale dlslantele de mai sus Inal\imi corespunzatoare (a); com·

ponentele individuale pol oferi ochi­
cu dimensiunea cartii), a spectatorilor lata de actor etc.

- ului 0 suprafata. mai mare ~i numai

prin deformari reduse (b .i c).

39
 Rosu
Rosu-albastru

Activ OMUL ~I CULOAREA

(violet)

II
Culorile sint forte care aetioneaza asupra omulUl 51 care genereaza stari de bine sau de
neplacere, aetivitate sau pasivitate. in intreprinderi, biro uri sau scoli compozitia de culoa­
re poate sa mareasca sau sa scad a randamentu\, in timp ce in cliniei poate sa contribu­
Albas lTu ~----',,"---,----,-f----'o/
ie la insanatosirea pacientilor, Intluenta pe care culoriJe 0 exercita asupra omului se produce
rnlJloclt prin efeetele fiziologree proprii. referitoare la largirea sau la ingustarea spatlilor Si se
Verde
Pasiv
manifesta indIrect pnn efectul generat de spatii. ca senzatie de apasare sau de eliberare_ ®
Cercul culonlor naturale (dupa

Goethe): tnunghi: rosu-albastru-gal­

® influenta exercitata de catre culorr se produce nemlJlocl1 prin torlele de efect (1m­
ben = culorile prlmare. din care, te­
pulsurrie) generate de f,ecare cuioare in parte _ ® -®. Faria de Impuls cea mai pu­
orellc. pot fl obtlnute toate culonle.

Contra-tnunghi: verde-portocaliu-vi­
ternicB. este atributu! culorii portocaliu; urmeaza galben, rosu. verde Si purpuriu. Forta de
olet = culorile derivate de prim rang
impuls cea mai redusa este atributul culorilor albastru, bleu-vert Si violet (curori reci 5,1 pa­
Culori inehise si deschise $1 efectul
CD care 58 nasc din amestecul culorilor

pnmare Rosu
lor asupra omuiui
Carmin
sive}.ln spa,iu. culorile caracterizate prin forta de impuls ridicata sint adecvate numal su­
pratelelor reduse, in timp ce culorile cu forta de impuls redusa sinl adecvate supralelelor
mari. Culorile calde genereaza impresia de activ, incrta Si, in funclie de caz, nelinislesc.
Rosu
violet Culorile reci slnt pasive. hnistitoare sau mteriorizante. Culoarea verde relaxeaza din punct

@'ill.till.t@l),k~--JGalben
Violet
Verde
Culon usoare si grele (altceva decit
inchlse si deschise - ®. pentru
ca. alaturi de gradul de lumlnozlta·
te. senzatia de greutate este deter­
minata 51 de cantltatea de rosu)
de vedere nervos. in piUS, efectuI general de catre culor! depinde Si de luminozltate. pre
Alb.- Galb.
vlo!et cum SI de locul in care actioneaza. Culorlle callie \II deschlee dlspuse in partea super­
ioara incita din punct de vedere spiritual: dispuse latera! incalzesc. apropie: dispuse in
UI,tra­
mann partea Intenoara usureaza. inalta Culorlle calde \lllnchlee dispuse la partea supenoara
genereaza impresia de inchidere. par plme de demnltate: dispuse lateral genereaza sen­
Bleu-verl zalia de inconJurare: dlspuse in partea inferioara mspira siguranta la at\ngere Sl paSlre
Culorlle recl \II deschlse dlspuse in partea superioara genereaza Impresia de iiumlna­
re, relaxeaza: dispuse lateral indeparteaza: dispuse la partea Inferioara par nelede. In­
cila la depiasare. Culorlle reel \II inchlee dlspuse la partea superioara par ameninlato­
o Cercul cuionlor in 12 pi3.rti
are: dispuse lateral par reci si trlste: dlspuse in partea mfeTioara ingreuneaza, atrag in
jos. Albul este culoarea puritatii absolute. a curatenieJ si ordinii. in compozitia de culoare
a spatiului. albul joacB. rolu! de fundal. necesar pentru separarea altor grupe de culoare.

~ pentru neutralizarea aeestora si deci anima prin lummozitate Si struclureaza. Ca Sl culo~

are a ordmil. albul esle utilizat la marcarea suprafelelor din depozlle si zone de depozi­
tare. pentru dungi directoare Si marcaje de circulatie.
I=.J
Luminozltalea suprafetelor

~
Valori rnlre albul teoretic (100%) Si negrul absolut (0%)

Hrrtie alba. 84 Turcoaz pur 15

Alb - var 80 Verde - iarba ... aprox. 20
Galben citron .. 70 Verde - tei, pastel ... aprox. 50
Culorile inehise ingreuneaza. Fildes· aprox. 70 Argintiu. aprox,35
ineaperile par mai Joase daca tava­ Perelil Dosterlor Sl latera\i colorati Crem aprox. 70 gri - tencuiala de var .aprox. 42
® nele sint accentuate puternlc prin
culoare
® largesc spal1ul in partea supenoara
$i cea Inlerioara AUliu pur ...................... 60 gri - beton uscat . aprox.32
Galben pai .... ....... 60 Placaj de lemn . aprox.38
Ocru deschls . aprox. 60 Caramida galbena.. aprox.32
Galben crom pur. ..50 Caramida rosie. aprox. 18
Portocaliu pur. 25-30 Clincher. aprox. 10
Maro deschis .. aprox. 25 Placa Solnhof . aprox.50
Bej pur ..... aprox. 25 CuI. pietrei medie 35

~
Maro mediu. aprox. 15 Asfall uscat . aprox. 20
Somon aprox. 40 Asfalt ud . aprox. 5
I
I Stacojiu satu rat. 16 Slejar inch is aprox. 18
I
Rosu cinabru . 20 Slejar deschis . aprox. 33

iillt Carmin .... .................. .

Violet inch is aprox. 5
40-50
10 Nuc ..
Lemn molid deschis ..
Folie de aluminiu ..
aprox . 18
aprox. 50
... 83
Bleu
Bleu inchis . 30 Tabla de fier zincata ... 16
incapenle !ungi par mai scurte dacE!. Pardoseala Si tavanul colorate creeaza
peretii transversall care Ie dellmi­
® impres13 unUI spatJu mar jos si mai !arg
si a unel suorafete mal mari
t-f1\
"-Y Luminozitatea suprafete10 r
teaza ies puternic in eVldenta

Elementele Individuale deschise pe

® Dungile longiludlnaie alungesc peretti
Elementele individuale inchise pe fondul inchis par mal usoare. mai
@ Dungile transversale latesc pereti; si
ereeaz3 impresia unui spatiu mal jos
fondul unui perele desch!s sint ac­
centuate puternic
@ ales in cazul unei supradimen­
slonari aparente

40
 Cvana:Y4
OClava 1/2 Te~a 4/5 PROPORTII
BAZE -.. lIJ
Conventiile dimensionale in constructii exista din vechime, Indicatii
concrete esentiale sint cunoscute din perioada pitagoreica,
Pitagora a pornit de la ideea ca proportiile acustice trebuie s{l fie ar­
monice :;;i din punct de vedere optic, De aici a lost dezvoltat drep­
tunghiul pitagoreic --+ CD care cuprinde toate intervalele proporlio­
nale armonice, dar care exclude cele doua intervale lipsite de ar­
monie - secunda :;;i septima,
Tel1a. mica. 516 Prima. 1/1 Din aceste rapoarte trebuiau derivate dimensiunile spa\iilor, Din
ecua\iile pitagoreice resp, diofantice rewlta grupele de numere @
CD Dreplunghiul pitagoreic include toa­
Ie inlervalele de proponii armonice
® Triunghiul pitagoreic
0)@,care trebuie utilizate pentru latimea, inaltimea:;;i lungimea
51 te exclude pe cele lipsite de ar­ spaIiilor, Aceste grupe de numere pot Ii calculate cu formula
monie, secunda ~i septima
a2 +b 2 =c 2 :
a b c 0 m x y
a 2 +b 2 =c 2
"36 '81' 3 4 5 53'13' 1 1 2
22-62' 6]038' 1
a = m (yL x2)
5 12 13 2 3
b=m'2'x'y
16'26' 7 24 25 73'74' 1 3 4
c = m (y2 + x2)
28'01' 8 15 17 61'93' 0,5 3 5

~
1268' 9 40 41 7]032' 1 4 5
13 Y- 3 in care: x, y: sint toate numerele intregi
18"92' 12 35 37 71'08' 0,5 5 7 5 x este mai mic dedt y
43'60' 20 21 29 46'40' 0,5 3 7
m: este lactorul de marire resp. de reducere
31-89' 28 45 53 58"11' 0,5 5 9
12

Rela\ii numerice din ecuatia

reica (seleclie)
pilago~
o Exemplu
De 0 importanta lundamentala sint :;;i lormele geometrice numite de
Platon :;;i Vitruviu: cercul, triunghiul --+ ®:;;i palratu! ~ 0, din care
pot fi construite poligoane, Fiecare injumatatire genereaza alte po­
Iigoane, Alte poligoane (de ex, heptagonul ~ @. eneagonul --+ @)
pot Ii formate doar aproximativ sau prin suprapuneri, Astlel, de ex"
un poligon cu 15 laturi --+ ® poate fi construit prin suprapunerea tri­
unghiului echilateral cu pentagonul.
Pentagonul --+ (j) sau pentagrama (pentagrama magical are, ca :;;i
decagonul derivat, rela!ii naturale cu sectiunea de aur ~ page 44 CD
- 0). Propor\iile sale aparte au fost insa rareori utilizate in trecut.
Pentru proiectarea :;;i executia a:;;a-numitelor c1adiri "rotunde" sin!
necesare poligoanele. Aflarea celor mai importante dlmensiuni:
raza r, coarda s :;;i inaltimea de triunghi h sint prezentate in --+ @­
@ --+ pag, 43.

® Triunghi echrlateral, hexagon ® Patrat

injumt1H'l.\,rea razei ~ B,

I
f----- ----j
,
arc de cere in jurullui B cu AS ,: C.

A- C :: talura penlagonulUl

(j) Pentagon ® Poligon cu 15 lat. AC=;-t= it ® Heptagon aproximaliv

Segmentul BC injumal. AM in D,
Eneagon aproximat
Arc de cere in jurul lui A cu AE3 d,~
SO e aproximat '/7 din perimetrul punclul D pe flC ~ c,
cercului arc de cere in /urLlllui C eu eM (1,)
I---M I m----1
punclul E po arcul de cerc BD " a
f--- M---+-- m-1 segmenlu! DE coresp. aprox eu Il.
l
f--- M--I--m---i din pertmetru( cerculUI :- d
I---M----i-m---i
;m:M~M---+-m"" I-m-+--M--tm+-M-l

,: .
:I

iT I h

s
= r .

= r'

=2.
c051\

sinl\

r . sinll

,
,,

,
,
,,, I h = ~ , cotangrl

I---m----i

f--M-+--m--" I-----M----I

f--M-+-m-1
Pentagon Si sec,iunea de aur @ Decagon $i sectiunea de aur @ Ca!culu\
- page 64
dimensiunilor in poligqn
@ -@FormUla

41
 PROPORTII

-11·..
.
....
rVa
1118
i v~
rlj~ \.'2

1/t 2
_
\.'2
I
i
I
I
Triunghiul isoscel dreptunghic cu raportul dintre baza
:;;i inaltime de 1:2 este triunghiul cvadraturii.
Triunghiul isoscel in care baza:;;i inaliimea corespund
laturii unui patrat a fost utilizat cu succes de arhitectul
BAZE ~ CD

1 Knauth la stabilirea proportiilor pentru domul din

Strasbourg.
Triunghiul )[/4 ~(j) de A. v. Drach ~ CD e5te ceva mai
ascutit dedt cel descris anterior deoarece inaltlmea sa
G) Triunghiul ,:4 dupa A v. Drach ® Palrate dezvollale din oClogon ­
@-@ este determinata de virtul rotit al patratului. A si fost utilizat cu succes
de inventator la detalii:;;i aparate. Alaturi de toate aceste figurl, conform
cercetarilor efectuate de L. R. Spitzenpfeil la 0 serie de c1adiri vechi,
poate fi demonstrata sl utilizarea proponiilor proprii octogonului. Ca
baza serveste asa-numitul triunghi diagonal. inaltimea triunghiului este
aici diagonala patratului construit peste jumatatea bazei ~ ® 0 0
Dreptunghiul obtlnut in acest fel ~ ® are raportul dintre laturi de 1: ,'2.
in consecinta toate injumatatirile 5i dublarile dreptunghiului mentin ace­
lasi raport intre laturi 1: ,\-2. De aceea, acest raport a fost utilizat de
catre dr. Porstmann ca baza pentru formatele germane DIN ~ ® ~ pp.
4. Seriile geometrice cu acest raport olera scara gradata din interiorul
unui octogon ~0-@ scara gradata a radacinilar 1 - 7 ~®.
Relaiia dintre radacina patrata a numerelor intregi este prezentata in ~
(j). Procedura de descompunere a factorilor face p05ibila utilizarea
radacinilor patrate la integrarea unor componente constructive care nu
T \'7 = 2.646
sint rectangulare. Pornind de la valorile aproximate ale radacinilor patra­
v6 = 2.450 te, Mengeringhausen a elaborat Sistemul Spatial Fachwerk - MERO.
v5 = 2.236 Principiul e5te asa-numitul "melc"~ ®®®
V4 = 2.000 Inexactitatile unghiului drept sint compensate prin legaturile cu surubu­
Patrat dublu
ri dintre bare si noduri. 0 modalitate de calcul diferentiata si aproximata
\3 = 1,732
Sixton
pentru rMacinile patrate ale numerelor intregi \[1 pentru componente
\'2 '=' 1,414 constructive fara unghiuri drepte ofera fractiile continue \~ pag. 44) in
1 Diagon forma G =
i
1 Patrat = 1 + 112 ~ (3) .
1+G

r------ 1 ----. ~-1--'

® Dreptunghl - 1 : \ ;; ® Scara gradata a radacmilor

10

20
28
40

3 ~ 17 ~ ~ 239
1 '2 5 12 29 70 169

o
28

Rapoarte '1umerlce ca valori de

111 1 1 11

o ~ ~ ~ ~ ~
Relatla dintre radacinile patrate ® apraxfmare '\' 2: ("me Ie") ; v ~
....
~
...
\'2 = 1,4142135

1 I )1' 1

\3 0.5 2kfJ' 1.5

0.6 51 7 1.4

0,58333. 12
11 17 1.41667.

0,58621 . 29 ~41 1.41379

0.5857143. 70 99 1.4142857

0.5857989 169 239 1,4142011

0.5857865. \'2 1,4142135

Exempie pentru coordonarr tara

® unghl drept - pag. 63

S,stem spalla! Fachwerk - MERO:
bazal pe '\2 sl '\ '3 - pag
102-104
®
Fractie continua \. '2

42
"II PROPORTII
o APLlCATJI ~ 1lJ
Aplicarea relaliilor geometrice $i dimensionale pe baza indica(iilor

anterioare esle descrisa de caIre Vitruviu. De ex., conform cer­

ld cetarilor sale, teatrul roman este construit pe Iriunghiul rotit de pa­

ul Iru ori ~ CD $i tealrul grec pe patratul rotit de Irei ori ~ ®. Din

in ambeIe constructii rezulta un dodecagon. Acest tapt esle reco­

gnoscibilla scarL Moesselincearca sa demonstreze proportii baza­

ai te pe sectiunea de aur ~G) desi acest fapt este improbabil ~G).

;a
lS
Q) Teatru roman dupa. Vitruviu ® Tealru grec dup~ Vitruviu Singurul teatru grec al carui plan se bazeaza pe un pentagon se afla

la Epidaur ~ 8).

Printr-o a$ezare din Antica Ostia, vechiul port al ora$ului Roma.

asezare dezvelita de curind, a devenit cunoscut principiul de pro­

iectare numit secliunea sacra. Acest principiu se bazeaza pe in­

jumatatirea diagonalei unui patrat. Daca sint unite punctele in care

arcele de cerc de '1 se intersecteaza cu laturile patratului, se ob(ine

] 4 1 Cave. un caroiaj tormal din noua pal1i. Patratul din mijloc se nume$le

'j noua.
2 Cavea veche patratul sectiunii sacre. Arcul AS are - cu 0 abatere de pina la 0,6

3 Orchestra procente - aceea$i lungime ca diagonala CD a patratului de baza in­

~~L-,l 4Cla.direa
pt. skene jumatatit. De aceea secliunea sacra reprezinta 0 metoda aproxi­

5Ci r culatie
lateral~ maliva penlru cvadratura cercului. ~ ® ® (2) ® Inlregul com­

6 Zid de $prijin
plex - de la planul de situatie $i pina la detalii de amenajare . a tost

Propo~iile coltulu; de 'ronton al unu;

lemplu doric bazale pe sectiunea
de aur. Dup~ Moessel - 1lJ
o Teatrul din Epidaur
construit cu aceste propol1ii.

In ale sale 4 cal1i de arhitectura Palladio otera 0 cheie geometrica

ce se bazeaza pe indicatiile lui Pitagora. EI utilizeaza pentru cladi­

rile sale acelea$i propol1ii spatiale (cerc, triunghi, patrat elc.) $i ar­

P~tratul
sectlunll sacra monia~ ® @.

Formulale in reguli exlrem de clare, asHel de legilati pol Ii gasite la

vechile culturi ale Orientului ~@. AsHel, indienii in "Manasara", chi­

nezii in modularea lor dupa "Toukou", dar mal ales japonezii prin me­

toda "Kiwariho" ---+ SOL, au creat sisteme de constructie care permit

o dezvollare de tip tradilional $i ofera enorme avantaje economice .

x x vlx(\2= 1.4142 .\
1 1
2
1.4
II 1.4155.
<4 1 1

® Sectiunea
Ostia
sacr~, cl~diri in Antica
® Pnncipiul geometnc

Planul de situatie a[
inlregului ansamblu ® PardosealA ceramic~
in Antica Ostia ® Cheia geometric~ penlru
vilele lui Palladia @ Palladia. vila P,san, din 8agnolo

SiSlem de coordonate oclogonal

pentru elemente portante pune­
Tezaur japonez @ Casa de bresle Rugen ling~ Zurich @ CIMire. administrativ~ a BMW din
Munchen
@ tuale din pa.lruialtH subirnp~rll1 in
cite 6 elernentl1 dllla\ad~. Poligan
cu 48 de lafun, dezvoltal dill
tnunghl -.. @

43
 , r1
PROPORTII
APLlCATJI: MODULOR ~ aJ
in secolul al 18-lea si ulterior lui, a fost preferat nu am sistemul di­

II
.
•
I
III

51
~l
I m

A f-I~-;-;::~----,c
mensional armonic, cit unul aditiv. Din acesta s-a dezvoltat si siste­
mul octametric - pp, 60, Abia 0 data cu introducerea sistemului mo­
dular, rapoartele armonice si proportionale au fost din nou accepta­
te - pag, 41 @ - @, Sisteme de coordonate si dimensiuni de
coordonate - pag. 63-64.
Arhitectul Le Corbusier a elaborat un sistem de proportii care se ba­
AS Major Minor zeaza pe sectiunea de aur si pe dimensiunile corpului uman.
2 ,.Sectiunea de aur" a unui segment poate fi stabilita fie geometnc fie
prin formule. "Sectiunea de aur" inseamna ca un segment este ast­
CD Construclia geometrica a
sectlunii de aur ® Relatllie dintre patraL cere si
lnunghl felimpartit incit segmentulintreg se afla in acelasi raport cu diviziu­
nea mai mare in care aceasta se alia in raport cu cea mica - Q),
f - - m = 0.382 -+-~-- M = 0.618 -.------1 Din segmentul de divizat AB ca verticala sl AC = AB I 2 ca baza se
formeaza un triunghi dreptunghic. Pe ipotenuza BC se trece. in­
1 -1 1 - 2P<irt;· cepind cu punctul C, lungimea liniei de baza AC. Partea ramasa ­
1 k~
I 2 - 3part l . mai mare - din ipotenuza ( BC - AB I 2 ) reprezlnta partea majora M
2 I 3 Soartl" a segmentului ce trebuie impartiti AB. A trece acest segment M pe
3 I 5 I I - Bpartl verticala AB inseamna, deci, a imparti AB in partea majora (M) si
: I 5 : 8 - Bpartl,
cea minora (m).
, 8 I 113 I I - 21 panr:
,
'3 I 21' 34 pa rti: • •. _I_ _ Major
A ceasta Inseamna. Major - Minor
M
Ii I I
55 partl.

~
- 89 pa r1l:
relatia dlntre rapoartele proportion ale dintre patrat, cere si triunghi
~ -l44partr,
-@
Reprezentarea seriei Lame din Neufert ..Bauordnungslehre"

Sectiunea de aur a unui segment poate fi aflata si printr-o fractie

0) Fractie continua: sectiunea de aur
continua:

1
1
G=1+ - , cea mal simpla fractie continua infinita - @
G= 1 + G G
Le Corbusier marcheaza 3 intervale ale corpului uman care

G=1+ ~
1+1 formeaza 0 serie a sectiunii de aur denumita dupa Fibonacci.

1+1 Piciorul, plexul solar, capul, degetul miinii ridicate (- si figura de

1+1 baza a acestui manual). Pentru inceput, Le Corbusier a pornit de

T+1 la inMimea medie cunoscuta a europeanului = 1,75 m ­

1+1 pag. 30-31. pe care a imp8T1it-o conform sectiunii de aur in

,.. dimensiunile 108.2 - 66,8 - 41,45 - 25,4 em -@.

Deoarece ultima dimensiune corespunde practic exact cu 1 toli el

gaseste aici racordul la tolul englez, lucru care nu se mai intimpla

°
la dlmensiunile superioare.

De aceea. in 1947 Le Corbusier porneste in sens invers, de la 6 pi­

@ Figura proportionala cioare engleze = 1828.8 mm, care reprezinta statura.

Prin impartirea conform sectiunii de aur elaboreaza 0 serie rosie in

Valorl expnmate in sistemul metrrc sus si in jos -@),

L Deoarece treptele acestei serii sint prea mari pentru aplicarea prac­

Seria rosie: Ro Serra albastra AI

tica, el elaboreaza si 0 serie albastra, pornind de la 2.26 m (virful

Centlmetri Melri Centimetrl Metri degetului de la mina ridicala,), care conduce la valorile duble ale se­

95280.7 952.80
riei rosii -@,

58886.7 588.86 117773.5 1177,73 Valorile seriilor rosii si albastre sint transformate de Le Corbusier in

36394.0 36394 72788.0 727.88 dimensiuni aplicabile in practica -@.

\~
22492.7 224.92 44985.5 449.85 216

mr : :
13901.3 139.01 27802.5 27802 75

g
rtE
C M
85914 85.91 17182.9 171.83

::::::::::::.~ .:t
108 ...
53098 53.10 10619.6 106.19
3281.6 32.81 6563.3 65.63 A ~
2028.2 20.28 4056.3 40.56
1253.5 12,53 2506.9 25.07
774,7 7,74 15494 1549 A= 108
478.8 4.79 957.6 9.57 ® unltatea
dublarea S.216 (2) Modulor

2959 2.96 591,8 5.92 prelunglrea lUI A = c= 175

scurtarea lUI B = 0= 83
182.9 '83 365.8 3.66
113.0 1.13 226.0 2.26
698 0.70 139.7 1 40
43.2 0.43 86.3 0.86
267 0.26 534 0.53
16.5 0,16 33.0 033
102 0.10 204 C.2CI
68 006 7.8 008
2.4 0.02 4.8 0.00
'.5 001 3.0 ::.03
0.9 1.8 0.0'
06 11
etc elc

® Reprezentarea valorilor 51 a Jocurllor din modulor dupa Le CorbL'sler ® Valorile numerlce nelimitate

44

Conslruclie de lemn initiala care a
sIal la baza forme lor lemplului gre­
cese
M\
o Conp.1[uc(ie de lemn asema.n~toare
cu lV. asa cum eSle aSlazl folosita
inca peste 101
Conslructie din schelet de lemn balu!
cuie, praclica, ieltina dar lara a ®
® ininlalisare
proprie, mai bine ascunsa
sub cAplul;ieara. sau linisaj exterior
Conslruclie din belon arrnal CU sHlpi
retrasi si cu grinzi in consol~ mai
adecvale din punct de vedere sfatic $i
mai economice, cu benzi de lerestre
Forma de pialra asa cum a fosl ea
® cullivala de greci rna; deJ!i!.rte.
pomind de la lorma de baza lV
Construc\ia din piatra brula nece­
sita. 0 incadrare cu piatrA de lalie
bine lucrata - pag. 46
Conslruc\ie din belon armat, cu
stilpi in peretele exterior in fata
carora se desf~soara parapetul
sust;nut de planseul in consol~
Plan see din belon armat cu slilpi in
lorm~ de ciuperca, cu Slilpi subtir;
® de o\el inIre lereSlre in perel1i
exteriori - pag. 47
ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
CA REZULTAT AL PRELUCRARII MATERIALELOR
La inceputurile culturii umane impletilura $i tesatura au losl prime­
Ie forme care au putullua na$tere prin lehnici ca legarea, innoda­
---
rea, $nuruirea.
Mai tirziu au urmat conslructiile din lemn care au constituit in aproa­
pe toate cullurile fundamenlul lormelor arhitecturale, nu in ultimul
rind in cazullemplel~r grece$li .....CD $i @.
Acesta cucerire a cunoa$terii este re/ativ noua, dar numarul mereu .•
crescind de exemple este 0 dovada a corectitudinii afirma\iei.
Uhde a dedicat aceslor chesliuni 0 munca de cercetare remarca­
bila ..... UJ, in care demonstreaza deosebit de convingator ca origi­
nea arhileclurii maure, mai ales a Alhambrei din Granada se alia in
construC\iile din lemn. Modul de lralare a supraletelor inlerioare a
cladirilor maure provine insa din tehnicile de tesut (ca benzile $i $nuru­
rile cu perle din edificiile grece$ti), chiar daca sinI realizate cu mulaje
din ghips sau ca "azulejos" (benzi din ceramica glazurata). in unele
incaperi din A/cazar in Sevilia se observa clar in colturile camerelor
imbinarile din ghips a peretilor realizate exact ca imbinarile la col\uri
ale covoarelor de perele ale corturilor. in acest caz, forma rezullala din
tehnica corturilor este transpusa direcl in ghips.
Formele rewltate din material, tehnica $i necesitate sint daca nu
identice macar asemanatoare, in acelea$i conditii, in loate tarile $i
epocile. Aceste forme "elerne" au fost identificate prin exemple con­
vingaloare de caIre V. Wersin ..... QJ. in aceste cawri obiectele uti­
litare din estul Asiei $i Europa, din 3.000 i.Chr $i cele din ziua de
astazi se asemanau a$a cum un ou se aseamana cu altul.
Materiale diferite, tehnici diferite $i utilizari diferite dau na$tere in
mod necesar unor forme diferite, chiar daca ele sint temporar exclu­
siv forme ornamentale care Ie acopera pe cele provenite in condilille
dale din lormele de baza penlru a Ie disimula, a Ie lainui ochiului sau
a Ie infali$a ca pe cu tolul altceva (baroc). Hotaritor penlru modela­
rea cladirilor este deci in ultima instanta spiritul epocii.
La edificiile vechi continua sa ne impresioneze in ziua de azi gene­
za formei artistice $i nu atit rezultatul. Fiecare mod de construc\ie
i$i gase$le la un moment dat forma eterna $i implinirea fundarnen­
lala, iar in conlinuare esle doar cultival $i rafinal. Aslazi inca mai
cautam expresia epocii noastre in beton. otel $i sticla; pentru fabrici
$i edificii mari exista deja crea\ii noi, convingatoare intrucit nevoia
de suprafe\e mari de ferestre au determinat foarte clar sistemul de
constructie ..... ®.
Prezenlarea foarte clara a partilor componente ale unei constructii.
corespunzatoare cerintelor lor lehnice. da posibililalea unor no! for­
me ale detaliilor $i ale imaginii de asamblu. in aceasta privinta, pe
noi, arhilectii, ne a$teapta noi provocari.
Este insa gre$it sa se creada ca epocii noastre ii revine doar sarci­
na de a executa bine constructiile pentru ca, pornind de la acestea.
epocile viiloare sa cuilive lorma pura ..... @. Toli arhitectii au mai de­
graba sarcina de a implini reprezentarile lor arlislice lolosind in per­
manenta posibilitatile tehnice ale timpului pentr'iJ a realiza construclii
ce reflecta senlimentul vietii din epoca lor ..... pag. 48. Aceasta pre­
supune: a avea tact, a fi stapin pe cuno$liinte. a adapta la mediul
inconjuralor, a realiza 0 unitate organica intre cladire, spaliu $i con­
slructie, a armoniza slructurarea incaperilor cu inveli$ul exlerior fara
a ignora scopurile tehnice, organizatorice $i economice.
Chiar $i arti$tii puternici cu un elementar instinct al crealiei ...cei care
au ceva de spus" sint subjugati de asemenea obliga(ii $i influentali
de ..spiritul vremii".
Cu cit spiritualitatea unui artist sau imaginea sa despre lume sint
mai clare. cu alit crea\ia sa este mai matura. mai plina de conlinut
$i mai durabila, cu alit ea este, in mod paradoxal, de 0 Irumusele
atemporala ca orice arta adevarata.
45

 FORME ARHITECTONICE
Fereastra din
Blocuri de
gheata CA REZULTAT AL SISTEMELOR CONSTRUCTIVE
ACOPERIRI CURSE zapada

Locuinta de iarna
,.Iglu"

II Intrare

Eschimosil lSi construiesc 8sema­

CD Omul pnmitlv lsi construieste coliba
rotunda cu matenale aflate la In·
® nator locuinta de vara din blanuri
demina in zona respectlva: pl8tre.
prajrni. fmpletlturi din liane, imbra­
cate cu frunze. paie. SlUt. blanuri
sau matenale asemanatoare
intinse pe coaste de balena. cu fe­
Romanil au construit pnmele cupo­
Ie de p\atra. la Pantheon in forma
in PerSIa sasanizii (sec.61 porneau
de la un plan patrat pentru a inalta
pura. pe un plan Circular
restre din intestine de foea ce core­ pnmele lor cupole. Trecerea de la
spunde Wigwam-ului din tlnuturi\e patrat la cere pnn trompe
lor ongJnare. in mod asemEmator isi
construlesc 51 loculnta de larna ­
Iglu~ul

. , / Trestie legala

!~'''_::~~~~-''
-;,. ./?~ \~ ROQOii.na de stut

"
, ;;/:

I. ' /'-7:.. /,,//>,

".., ?> ••

~ .' . ' (ii"/ /11

® Constructoril din Blzanl au boltl! Sf.
SoLa acum 1.400 de ani pe un prlan
® lara, se intilneste forma cllrndrica a
dreptungh1uiar. a care; constructle
eSI8 joarte vlzibiia din exterior dar
Olr: Intenor este ascunsa de efecte
OP1lc8ldemate r lalizare)
" i'i'i\'I<I\i···'Tr/··'::'·l~
in multe taJI. ala!un de forme. Clrcu­
acopensulul real,lzat dlr, trestle le­
gata 51 acoperl: cu rogojlni din stu!
!moaalitate de consHuctl8 din
Mesopotamia)
a
..dln Platra intil in epoca roman si
mai tirzJu In stilul romanlC 18xemplu:
® '~n stilul gatlc ca urmare a boltil in
cruce. au fast create. pnn foloslrea
blserica. Sibenik. iosta Jugoslavie)
arculul frinl. indraznete bolll stelate
sl in retea a carar dl51ributle de 10rte
a devenlt 0 caracterlstlca esentlaia
(spnJln-culee si arc butanU

CONSTRUCTII DIN LEMN

Constructla din birne din tarile bo­

® gate in lemn are un aspect ase·
manator peste tot in lume datonta
® in reglunlie sa race in lemn s·a dez
volta! constructla din paianta (Sfllpl
de 'remn cu terestre intre eil. Pentru
cenntelor constructive
ngldlzare serve au scurtaturiie de
lemn din parapetul feresrrelor
in contrast cu exempiul anterior se
aHa constructla cu rame cu lerestre
izolate. cu contraflse la colturi si
® Constructla cu panourl 5e reahzea­
za cu panoun executate in ateil:::r8
rapid 51 leftln
zabrelrrea cimpun\or prrn leasa din
nUlele de sa\cle cu chirprc

CONSTRUCTII DIN PIATRA

Constructlll€ drn bolovani lara mortar
permlteau numal soclWI Joase de
aceea pnmele case de piatrCl erau
aicatulte aproape numal din acope­
rlS cu 0 In[rarea ]oasa
Platra brut.3 prelucr2ta perml!ea ZI­
duri mal ina1te lar pfln 101051rea
mortarulul chl3r tlmpane d€=' platra
cu descnrderi acopente in arc
La canstructlile urbane. donnta de a
lnlr-o epoca ultenoara deschlderile
au iost inramate Sl colturile zldlte cu
@ avea ferestre din ce in ce mal man
p!atra de talle brne lucrata lar zidun­ a condu5 la 0 modalitate de consirUI
Ie ramase lucrate cu zidarle din p:a­ stilpil corespunz.atoare sistemuiul
tra bruta Sl apol lenculte cu schelet de lemn ----. ®

La lnceput, constructia sta lntotdeauna la baza conformatiei. mai noa~te forma de baza din lemn, pina la automobilele de la lncepu­
tirzlU ea devine a forma pura. adesea Ilpsita de semnificatii, pe care tul sec. al XX-lea care imitau trasura cu cai (inclusiv suportu! pen­
mai intli se transpun noile materiale de constructie. De la can­ tru bici) se gasesc nenumarate exemple In acest sens.
structia din piatra a mormintelor lidiene. in care orice profan recu­

46
 FORME ARHITECTONICE
Nor srSTEME CONSTRUCTIVE ~I NOI FORME -+ m

Constructiile exclusiv din otel permit cea mai U$Oara imagine cu stilpi
aproape imperceptibili -+ CD, insa nu sinI permise peste tot. Stilpii
® Arh. L. Mies van der Aohe (3) I'
deosebit de U$oare dar totu$i solide pentru spaIii mari, deschise.
aproape fara limite -+ @ Halele deschise $i U$oare, CU pUlini stilpi
•
exteriori din olel netratat nu sint permi$i dedt cu mid exceptii -+ 0. $i console mari ale acoperi$urilor sint domeniul constructii1or din olel
impreuna cu grinzile de otel vizibile ale plan$eelor, pot oferi imagini sau aluminiu -+ 0.

BETON ARMAT

® ® Arh. F. L Wright (j) Arh. F. L Wnghl ® Arh. F. L. Wright

in multe cazuri. legislalia din constructii cere modalitati de construi­ de plan$eu in con so/a deasupra grrnzilor inferioare -+ ® sau
re care sa fie ignifuge sau chiar rezistente la incendiu, astfel incil pornind de la nucleul turnurilor -+ 0. nucleul caselor -+ 0 sau ca
structurile din otel cu un inveli$ de protectie se aseamana cu con­ plan$ee cu stilp! in forma de ciuperca-+ @.
structiile din beton armat -+ 0.0 nota tipica 0 confera suprafelele

PiNZE SUBTIRI

® ® Arh. O. Niemeyer @ Arh: aUloru~:=1'

Distribulia uniforma a eforturilor in cazul betonului arm at este formate -+ @), pinze subtiri transversale esalonate rilmic -+ @ sau
adecvata pentru cupole cu segmente -+ @, pinze subtiri lungi pre­ rinduri de pinze subtiri cu stilpi oblici in punctul inferior -+ @.

PLAFOANE SUSPENDATE
I

_ CelBrg
Bar$ rlgldlz.
contra furtunll

@ @ Arh. M. Novicki cu M. Deitrick @

Lucrtuile suspendate conslituiau deja la primitivi modalitalea de Suprafelele suspend ate din beton armat combinate cu grinzi de
constructie pentru deschideri mari -+ @. Cortul de circ este cea mai margine rigidizate conduc la constructii efidente $i impresionante
cunoscuta forma u$oara de suprafata suspendata -+ @. -+ @, si cu pesibilitalea deschiderilor mari ale consolelor -- @.

in epoca noastra forme Ie au inceput din nou sa se dezvolte din sis­
temele constructive nu numai din punct de vedere al materialelor ca
rezultat al cuno$tintelor de statica ci mult mai mult modelate prin
adinclrea spirituala in fiinta interioara a noului mod de constructie.
in cautarea unei exprimari proprii coroborate cu flecare lema de
proiectare in parte. Deosebirea fundamentala rezida aici in ctluta­
rea formei care reiese din construc\ie in contrast cu epoca wilhel­
mina care utiliza formele existente $1 Ie valorifica in arice con­
structie, fie ea din piatra. lemn sau ghips ca forma in sine. goala.
lipsita de continut, ca "decoratie".

47
 LOCUINTE $1 FORME
CA EXPRESIE A EPOCII $1 A MODULUI DE VIATA
CURTI EXTERIOARE
') \ ) >yy»> >Y"»> '::, »'::, y.,»» »>'­

II
Pe la 1700 zidul 5i poarta cons1l" in sec. al XX-lea Ilpsesc arlce
CD Pe la 1500 casele sau orasele erau
imprejmulte CU zidun de aparare si
inchlse cu POr1,1 greJe
® tuiau numai 0 lncheiere care of ere a
a privire de ansamblu promita.taare
in sec. ai XIX-lea casa inchisa este
situata deja liber intre ingradrri Joase ingradlri (in mod special In
America), casa se a11a in parcuri
mari, ingriJlte in comun plasata
dlscret 'lntre copaci
INTRARI
~~-~
!ill
~--y
--.);

1 / / / /lrQlI

Pe la 1000. casele din bime aveau

® USI Joase cu praguri inalre (lara te­
restre. lumina Intra pnn tavanui de­
schls
LEGATURI iNTRE iNCApERI
Pe la 1700. USI cu timplane fer­ in sec. al XX-lea. 0 alee uscata can
® Pe la 1500 eraLJ portr lerecale. cu
miner de batut in usa. ferestre
mecatoare 51 oeamuri dm sticla
Clara. cu miner de sonerle
® duce de la autotunsm la usa din
stlcla reflectorlzanta armata care
zabrellte cu geamUrl bombate
este cullsata automat de caIre ochlul
electronIc care totodata anunta vizl­
tatorul

-~ ;;:,

I :
1- -..-=-- - --­ --­
I Perete cullsant
\ Fereastra-ghilotina

Pe ia 1500. uSi joase 51 grele chil!1
® CU lumina naturala Insuflcrenta. po­
deaua dm scinduri late $1 scurte
LOCUINTE
.j;;;;;;;:;;;:tI Spre deal....
Pe la 1700 USI largl cu dOUB cana­ Pe \a 1900 USI culrS8me per.lru in sec. al XX-lea incapeTi moddlca­
® turL succeSlunl de camere. podea legatura rntre incaperi. podeaua @ bile. pere!1 culrsantl Sl ferestre gll­
de parchel acc-penta cu linoleum. ferestre cuil­ sante. din stlcla retlectorlzanla fara
same. draperil tlmpLarie vizlbila. comandate elec­
tric. marchrze rutame ca parasolare
-I!,jLatrina

Pivnita Depozit Partea strazii

Pridvor
.... Veslibul Fats

Servanta

S:Jalatorie Sl

-~~~~~~~~~~~~~~~lL.i:J~~~~
Parter Elaj
Sufragerie
Odaie we
~=;;;;;;;::;;;;;I. Spre vale 01-1=--+ Partea gradinii

Casa de lemn de pe la 1500 esle re"
zultatul terenulul, modului de can­
structie (casa. de bime) si a modulul
de vlata (fara ferestre) - (Iaculnta
dm reglunea Walser)
Casa din piatra de pe la 1500"
@ Zidurile masive pentru protec1ia
impotriva dusmanilar si a frigulul
necesltau aceeasi suprafata de
baza ca Sl incaperile insele
Casa anului 2000 cu stlipi portantl sub:in din otel. lndependenti de ace$tia peretli
InteriOn SI exteriorl subtlrl neportantl care permit prin dispunerea lor cea mai buna
protectie la intemperrl sr cea mai buna Izolare tonica $1 termlca. lntre camera de Zl
sufragene si vestlbul nu sint USI C! doar a separare spatiala
Arh .. Mies v, d. Rohe

lntre vremurile de la 1500, vremurile in care vraJitoarele erau arse
pe rug, vremurile superstitiilor, a lerestrelor cu geamuri bombate 5i
a caselor cu aspect de lortilicatie, al caror limbaj este dorit 5i astazi
prin unele locuri, 5i epoca noastra se alia a impunatoare evolutie
tehnica si economica si a la lei de impunatoare devenire splrituala"
Dupa felul constructiei si partile sale ca si dupa aile lucruri si mani­
lestari ale vietii din secolele care au trecut se poate recunoaste usor
cit de liberi 5i con5tienti au devenit oamenii, cit de luminoase 5i de
usoare au devenit cladirile" Pentru omul modern casa nu mai este
a lortareata impotriva dU$manilor, a holilor sau a demonilor ci ca­
drul discret, Irumos si liber al vietii si al conduitei" deschls naturii si
totU$i loarte bine aparat de vicisitudinile eL
Fiecare insa isi imagineaza prin aceasta altceva: ceea ce vede si sim­
te liecare si cit de capabil este de a exprima vizual acesta traire prin in­
termedlul materialelor tine de puterea creatoare a liecaruia ~ pag" 45"
In acest sens este hotaritoare alcatuirea temei de proiectare de
catre benellciar" Unii benelician si arhitecti sint cu gindul si simtirea
inca in sec" at XV-lea, mai putlni deja in sec" al XX-lea Sa se
regaseasca impreuna in secolul corec! este norocul mariajului din­
tre beneficiar si arhitecL

48

-------
 - - - - - - - - - - - - ---Sesrs 1:2000- - - - - --- - - - - - - - - - ­
PROIECTUL CLADJRII
-J-..--.(:'~;:----(.J---------0.-1..)- ---!.~ 1.":L-----C:- ----C--u--(">-=
Strada. principalA
---c~,r----(r--.,.:;-) t~
Strada prlnclpara
=1l.--..:c;;~~~!--(-)::1 r:r­ PROCESUL DE DESFA$URARE A LUCRARILOR

--- - - -- -,- - -----: (]' :jF'\:.:J. -C::~/(;)~- 1(1[; r i Apoi incepe desenarea schematica a incaperilor ca dreptunghiuri
/':::3 '58.5, : ' ........ ,"- I r, I
f1S~f~~~~ , . ----- I I I simple cu supralelele cerute la 0 scara unitara :;;i stabilirea relatiilor
",'.~
59.0j )' );, Dorml·
r :~~;~ ~ . " 1 \
\.~~
(I
I~ J
r," I
dorite intre incaperi .... pag. 281 :;;i orientarea lor cardinala. in

Ii:r~" ,--/:,
I I

(' u
;:)r.
ineAp,
h:J • . l'~
¥-\,'~"" '
GSZ~;~1 "r' ~r
. 0.
( I ...,:: 'l~' I
:
I
aceasta activitate, cu ochiul mintii, proiectantul vede tema din ce in

ce mai clar :;;i mai plastic.

.. '.
.. .,
. i.

(.) (: locuit. ~radin8 de , ,~..' '1:;g , 1 in loc sa se inceapa proiectarea constructiei, urmeaza insa mai intii

~ ;
:
'"
·0
I
(.~~:
-g [) : l".n~'f1"
l--__
0----;- ~r' I
'Il~)(/) I
sa se lamureasca pozilia delinitiva a casei pe teren cu ajutorul da­

;'" · ·_1 'f '
Palru propuneri de amplasament
CD pentru un teren de 3000 m' cu a
panla spre NE. Varianta 4 a fast
prevazuta. de benefic~ iar varian­
la 1 a fosl aleasa - \61
Veeln _, r 0 : telor stabilite anterior. Sint hotaritoare in acest moment datele le­
gate de orientarea geografica, direclia vintului, posibilitatile de ac­
ces auto, pozitia terenului, prezen\a copacilor, vecinatatea. Atunci
® La aceasla amplasare povirnisul se
alia corect in la\a casei spre SE,
curtea gospod~reasctl.la V, accesul
cind 0 anumita pozilie nu se impune categoric ca cea mai potrivita sinl
necesare mal multe incercari pentru a epuiza posibilitatile .... CD:;;i ca
cu autoturismu! $i intrarea din stra­
da la N baza de discu\ii detaliate in legatura cu argumentele pro :;;1 conlra.
Pe baza acestor analize decizia survine de obi eel repede; dupa

aceea se formeaza mult mai clar imaginea cladirii - @. lar acum

Accesut tn gara) incep durerile laceri; primului proiect, pentru inceput in minte prin

'\7 dedesubl culundarea in corelarile organizatorice :;;1 organice ale problemelor

constructive :;;i a implicatii10r lor spirituale.

Garderoba Din acestea proieclantul i:;;i dezvolta 0 reprezentare schematica a

linutei de ansamblu a cladirii :;;i a atmosferei spaliale iar din aceasla

corporalitatea infa\i:;;3rii ei in proiec\ie orizontala :;;i verticala.

Oupa temperament, primul semn nascut din acest proces poate Ii 0

schita a:;;ternuta pe 0 hirtie intr-un caz, sau un scris marunt ca de li­

ligran in alt caz.

Din cauza neindeminarii personalului au xi liar se poate pierde ade­

sea avintul primei schile.

Experienta :;;i caracterul proiectantului sporesc de obicei claritatea

reprezentarii mentale. Arhitec\ii maturi :;;i cu experienta sint adesea

in stare sa deseneze proiectul nemijlocit cu mina libera la scara

exacta continind toate detaliile.

in acesl fel se nasc lucrarile tirzii. decanlate dar carora Ie lipse:;;le

de obicei elanul din lucra-rile de tinere\e.

Oupa incheierea anteproiectului - @ este recomandabila 0 pauzi'!

de 3 - 14 zile, deoarece lasa un ragaz pina la proiectare :;;i permite

sa iasa la iveala delieientele dar permile mai ales inlaturarea aces­

tora. intrucit un interval de timp inlatura unele obsesii nu in ultimul

rind din discu\iile cu partenerii de lucru sau cu beneliciarul.

Acum incepe elaborarea proiectului, incep discutiile cu inginerul

Proieciul casei @ fara delicienle.

® Anteproiectul casei cu deficienlel
Depozitarea halnelor Si windiang-ul
prea mari, baia si oficiul prea inguste,
Mai buna distribu\(e a incaperilor.
construclor specialist in statica, cu inginerul penlru inca/zire, apa :;;i

energie electrica pe scurt stabilirea constructiei :;;i instalatii1or.

Nivelul dormiloarelor se alia la a

trepte pericu(oase in vestibul, f~r~ inal\ime de 2.S m deasupra solului
vedere spre inlrare din buca.13rie in continuarea acestora, dar de obicei deja inainte, desenele de

din cauza inclinatiei naturale a tere­

nului. Garajul djmpolriv~ la nivelul construclie merg la autoritateade supraveghere a construcliilor

solului. Arh.: aUloru!. pentru verilicarea carora trebuie luate in calcul cam 3 - 6 luni.

in toata aceasta perioada se vor evalua cheltuielile de constructie

Tema de proiectare
:;;i se vor stabili lucrarile folosind lormularele .... UJ astlel incit la pri­

mirea autorizaliei de construc\ie sa existe deja olertele, sarcinile sa

Lucrarea incepe cu elaborarea unei teme de proiectare detaliate cu

poata fi repartizate rapid :;;i sa se poata incepe iucrarile.

ajutorul unui arhitect experimentat dupa iJrincipiile din chestionar ­

Penlru 0 locuin\a unifamilialii. mai mare to ate aceste lucrari descri­

pag. 50 :;;i 51.

se mai sus, de la formularea comenzii pin a la ineeperea luerarilor,

inainte de a incepe proiectarea trebuie sa lie cunoscute urmaloarele:

iau arhitectului, dupa imprejurari, 0 perioada de 2 - 3 luni. iar pen­

1. pozitia parcelei, marimea, dilerentele de nivel ale terenului :;;1 ale tru constructii mai mari (spitale etc.) 3 - 12 luni.

accesului catre strada; Pentru lucrarile de proiectare nu trebuie sa se faca economie nere­

pozitia conductelor de alimentare cu apa :;;i de canalizare, reguli­ zonabilii., un timp mai indelungat permite, la 0 pregatire judicioasa,

Ie de sistematlzare. planul de sistematizare etc. Aceasta docu­ o recuperare din timpul de constructie ceea ce inseamna reducerea

mentalie se obtine de la inglnerultopograf angajat in servlciul pu­ cheltuielilor :;;i a dobinzilor de constructie.

blic, oficiul cadastral :;;1 oliciul topometric care intocmesc planul Un ajutor important il constituie chestionarul .... pag. 50 :;;i 51 :;;i jur­

de situatie oficial; nalul spatiilor .... pag. 60.

2. cerintele de spatii privind suprafala, inallimea, pozilia :;;i relaliile

intre ele.
3. dimensiunile mobilierului existent;
4. suma de bani disponibila pentru constructie, achizltionarea tere­
nului, pregatirea pentru constructie etc. - pag, 52 - 59;
5. modul de constrUclie care va Ii folosit, intrucit 0 construclie din
caramida va fi de la inceput altfel decit 0 casa acoperita in terasa.

49

 PROIECTUL CLADIRII
LUCRARI PRELIMINARE - COLABORAREA BENEFICIARULUI --- QJ

Munca de proiectare este adesea zorita, si exec uti a este pornita lara sa Ii lost intocmite documentatii suficiente. in aceste lei se explica
de ce desenele 5i costurile "delinitive" apar abia cind cladirea este gata.
in aceste caz nu sint de ajutor discursurile instructive pentru beneliciar; aici ajuta doar 0 munca mai sustinuta 5i mai rapida a arhitectului

II
si 0 pregatire suficienta atit in birou cit si pe santier.
La I,ecare cladire se pun la inceput cam aceleasi probleme. Chestionarele Si lormularele detaliate. care trebuie sa lie disponibile deja in
momentul in care este formulata comanda, accelereaza procesul. Fireste ca abaterile sint necesare dar 0 serie intreaga de decizii sint atit
de generale incTt chestionarul poate fi util liecarui beneficiar fie si numai ca stimulent.

Chestionarul de mai jos constituie doar 0 parte din formularele gata tiparite care economisesc munca. si care, alaturi de formularele privi­

toare la costuri etc., ar trebui sa fie completate de orice birou de arhitectura care lucreaza eficient.

Chestionar pentru raportullucrarii 8. Este beneficiarul de acord cu hotaririle noastre cu priVire la ra­
porturile juridice ale conducatorului lucrarilor?
Raport al lucrarii pentru lucrarea nr.: 9. Beneficiarul ne poate pune la dispozitie incaperi pentru biroul de
Beneliciar: arhitectura? Cu ce dotari, telefon, masina de scris?
Comanda:
Raportor: IV. Generalitati
Copie pentru: 1. In cazlil in care nu exista 0 imprejmuire, trebuie comandat un
gard in jurul santierului? Poate Ii inchiriat pentru reclame? Tre­
I Informati; despre beneficiar buie realizat un panou de santier? Ce trebuie scris pe acesta?
1. Care este dezvoltarea firmei? Situatla Imanciara? Con­ 2. Adresa exacta a noil constructii? Numele ei in viitor?
Gradul de ocupatie? Capitalul total?
De unde sint obtinute informatiile?
} liden­
tial
'
3. Adresa garii de care e deservita (cea mai apropiata)?
4. Adresa oficiului postal de care apartine (cel mai apropiat)?
2. Cum pare atitudinea in afaceri? 5. Telelon la locul santierului? Cind si unde poate II lolosit? In
3. Cine este pentru noi persoana cea mai importanta? Cine este apropiere?
reprezentantu!? Cine este ultima instanta? 6. Programul de lucru allucratorilor?
4. Ce dorlnte deoseblte are beneficiarul din punct de vedere
V. Tema de proiectare
artistic?
1. Cine a alcatuit tema de proiectare? Este completa? Trebuie
5. in ce relatie se afla beneliciarul cu domeniul artelor vizuale in
completata de noi sau de altcineva? Trebuie din nou aprobata
general? in particular cu modul nostru de lucru?
de beneficiar inainte de inceperea lucrarilor de proiectare?
6. Ce caracteristlci personale slnt de observat la beneficlar?
2. Cu ce cladiri existente sau In curs de construlre trebUie corelata
7. Cine ne lace greutati? De ce? Ce consecinte sint posibile?
constructia? ~ VII/,9.
8. Are importanta pentru beneflciar publicarea ulterioara a cladirii?
3. Caror reglementari locale sau de stat se supune constructia?
9. Desenele trebuie sa lie inteligibile pentru un prolan?
Planilicare teritorrala?
10. Cine a fost lnainte consultant pe probleme de arhitectura?
4 Ce literatura de specialitate se gaseste despre acest lei de
11. Din ce motive nu a preluat lucrarea arhitectul care a fast anga­
clad ire? Ce se gaseste in colectla noastra de extrase?
jat plna acum?
5. Unde au fost rezolvate exemplar cerinte asemanatoare?
12. Beneficiarul are In vedere aile lucrari viitoare? Care? Cit de
6. Prin cine se poate organiza a vizita? A lost deja initiata?
mari? Cind? Sint stabilite deja proiectele pentru acestea? Se
intrevede pentru noi posibilitatea de a primi aceste lucrari? Ce VI. Bazele configurarii
pasi s-au facut in acest sens? Cu ce rezultat? 1. Cum arata imprejurimile? Peisajul? Situatia copacilor? Clima?
Orientarea? Directia vlntului?
/I Conventie asupra platilor 2. Ce lorme au cladirile existente? Din ce materiale sint alcatuite?
1. Ce intelegeri se afla la baza calculului platilor? ~ VII/.9.
2. Ce raport aproximativ de finalizare se ia in considerare? 3. Exista fotografii ale Imprejurimilor (cu precizarea punctelor din
3. Trebuie evaluate cheltuielile de productie care stau la baza cal- care au fost lacute)? Au lost comandate?
culului platilor? 4. Ce mai trebuie luat In considerare la configurarea c1adlrii?
4. Ce cheltuieli de productie se iau in calcul? 5. Cite niveluri au si care sint lnaltimile caselor existente?
5. TrebUle sa preluam noi din lucrarile de executie? Aliniamentul strazilor? Alinierea caselor? Strazi ulterioare?
6. Este stabilit contractu I sau dovezi scrise ale intelegerilor? Copaci (soi, marime)?
6. Ce alte constructii ulterioare sint de luat in considerare de pe
III. Persoane si firme implicate in lucrare acum?
1. Cu cine trebuie purtate toate discutiile preliminare? 7. Este de dorit un plan general de slstematizare?
2. Cine raspunde de domeniile speciale? 8. Exista hotariri locale privind aspectul exterior al noilor constructii
3. Cine verifica calculele? dedicate acestui amplasament?
4. in ce mod trebuie formulate comenzile si In ce mod trebuie 9. Cine este persoana care examineaza si acorda aprobarea de
efectuate modificarile? constructie din punct de vedere artistic? in ce raport se afla cu
5. Se pot repartiza lucrarile noastre nemijlocit in numele benefici· artele vizuale? Este oportun sa se discute cu el proiectul preli·
arului? Plna la ce suma? Exista 0 imputernicire scrisa pentru minar?
aceasta? 10. Care este instanta superioara pentru reclamalii? Care este ca­
6. Pe cine recomanda beneflciarul ca anteprenor? lea oliciala? Durata unei reclamatii? Care este pozitia instantei?
Ocupatie Adresa Telefon
7. Este necesar un conducator al lucrarilor? Dorit? Mai tinar sau

mai in virsta? Clnd? Pentru un timp indelungat sau pentru 0 pe­

rioada? Cit timp?

50

VII: Bazele tehnice
1. Ce fel de subsol are zona?
2. Au fost facute prospeC\iuni ale solului in zona terenului de co­
structie? in ce locuri? Cu ce rezultate?
3. Cit poate fi considerata presiunea solului?
4. Nivelul pinzei freatice este normal? Este ridicat? Este maxim?
5. Au mai fost constructii pe acest teren? Ce fel de constructii? Cu
cite niveluri? Cit de adinca era pivnita?
6. Ce fel de funda\ie pare sa fie indicata?
7. Ce modalitati de constructie trebuie utilizate?
in special:
Podeaua pivnitei: Ce fel? Incarcare?
Prin ce? Finisaje? Vopsitorii protectoare? lzolarea pinzei
freatice?
Plafonul pivnitei: Ce fel? incarcare? Prin ce? Acoperire?
Plafonul parterului: Material? incarcare?Prin ce? Acoperire?
P1anseul acoperisului: Ce fel? Incarcare? Prin ce? Straturi?
Vopsitorii protectoare?
Ce invelitoare? Jgheaburi? Burlane interioare sau exterioare?
8. Ce izolatii trebuie prevazute? Fonice? Orizontale? Verticale?
impotriva trepidatiilor? impotriva caldurii? Orizontale? Verticale?
9. Cum sa fie construiti stllpii? Dar zidurile exterioare? Zidurile
interioare?
10 Ce fel de scara? Incarcarea?
11. Ce fel de ferestre? Otel? Lemn? Materiale sintetice? Lemn/alu­
miniu? Ce fel de sticla? Cu protectie fonicMmpotriva soarelui?
Deschidere spre exterior sau spre interior? Ferestre simple,
stratificate, cu rame, cu izolare fonica?
12. Ce fel de usi? Cu galerie? Cu rama de otel? Din placaj? Din
otel? Cu garnituri de cauciuc? Ignifuge sau rezistente la incen­
dii? Cu dispozitiv pentru inchiderea automata a usii?
13. Ce lei de incalzire? Combustibil? Cit sa dureze rezerva de com­
bustibil? Incalzire cu pacura? Incalzire electrica? Ridicarea zgu­
rei? Rezervor pentru cenusa?
14. Apa calda? Ce cantitati sint necesare? In ce momente? In ce 10­
curi? Ce compozitie chimica are apa potabila? Sistem de dedu­
rizare a apei?
15. Ce tel de ventilatie? Schimbul de aer? In ce incaperi?
Degazare? Risipirea cetii?
16. Ce instalatie de racire? Masina de gheata?
17. Ce instalatie de apa? 0 al aductiunii? 0 al hidrantului pentru
pompieri? Presiunea apei din tevi? Sint fluctuatii de presiune?
Cit de mari? Pretul apei pe m3 ? Robinete in aer liber?
Recipiente pentru colectarea apei de ploaie?
18. Ce fel de canalizare? Racord la canalizarea orasului? Unde? Ce 0
are canalul principal? Adincimea? in ce directie se scurge canliza­
rea? Sint posibile infillrari? Sint indicate? Sint ingaduite? Rezervor
de sedimenlare propriu? Este necesara doar filtrarea mecanica
sau si biologica? Recipiente pentru colectarea apei de ploaie?
19. Ce 0 are racordul de gaz? Randament? Pretul pe m3 ?
Reducere in cazul consumului mare? Exista prescriptii deose­
bite pentru instalare? Aerisire?
20. Ce iluminat? Ce fer de curent? Tensiune? Posibilitati de conec­
tare? Limitarea consumului? Pretul pe kW pentru lumina? Pretul
pe kW pentru instalatii de putere? Tarif de noapte, intre ce ore?
Reducere in cazul consumului mare? Translormator? Statie de
inalta tensiune? Grup autogen? Diesel, cu aburi, eolian?
21. Ce tel de telefon? Cu numerotatie? Cabina? Unde?
22. Instalatie de alarma? Sonora? Luminoasa? Cu apel la politie?
23. Ce fer de ascensor? Incarcare mai mare? Evacuare prin tavan
sau laterala? Viteza? Motorul sus sau jOs?
24. Ce alte instalatii de transport? Dimensiuni? Traseu? Putere?
Posta pneumatica?
25. Ghene de gunoi sau compactor? Unde? Marime? Pentru ce fel
de gunoaie? Incinerator? Presa de hirtie?
26. Altele.
PROIECTUL CLAolRII
CHESTIONAR
VIII. Documenta/ia de proiectare
1. A fost examinata cartea funciara? S-a facut copie? Ce este acolo
demn de remarcat pentru proiectare?
2. Exista un plan allocalitatii? A fost comandat? Cu indica\ii privind
mijloacele de transport?
3. Exista un plan al amplasamentului? A fost comandat? Este
atestat olicial?
4. Exista 0 ridicare topo? A fost comandat?
5. Exista intocmit un plan al retelei de apa?
6. Exista inlocmit un plan al retelei de canalizare?
7. Conectarea la reteaua de gaze este indicata in plan?
8. Conectarea la reteaua electrica este indicata in plan? Este ates­
tata oficial? Cablu sau retea libera?
9. Fatadele caselor invecinate au fost documentate? Dar felul con­
struc\iei lor? (plan de sistematizare).
10. Exista fixat un reper pentru planul topo care nu poate fi modificat?
11. Este necesar un plan al organizarii de $antier?
12. Unde trebuie solicitata autorizatia de constuctie? in cite exem­
plare? In ce forma? Dimensiunea hirtiei? Copii heliografice?
Albastre? RO$ii? Pe pinza? In ce culori trebuie sa se intoc­
measca planurile? (reglementari de desenare a planuritor)
13. Care sint cerinlele de prezentare ale calculelor statice? Cine este
desemnat ca inginer pentru verificarea calculelor? Cine este luat
in considerare? (pe cine desemneaza serviciul constructiilor?)
IX. Documenta/ia pentru distribuirea sarcinilor
1. Cit de mare este distanta de la santier la gara de marfuri?
2. Este preV3.zuta 0 linie ferata de legaturc1 la locul constructlei?
Ecartament normal, ingust? Care sint posibilitatile de descarcare?
3. Cum sint caile de transport? Este necesar un stc1vilar sau un
drum podit cu dulapi?
4. Ce locuri de depozitare a materialelor sint disponibile? m 2 locu­
ri deschise? m2 locuri acoperite? La ce inaltime fata de con·
structie? Pot lucra doua antreprize simultan fara sa apara
frictiuni?
5. Beneficiaul preia anumite livrari si lucrari? Care? Curatarea san·
tierului? Paza( Lucrari de gradinarit?
6. Se pot face plali in avans sau/si cu bani gheata? Sau ce terme­
ne de plata sau distrlbuire a bani lor trebuie avute in vedere?
7. Ce materiale de constructie sint folosite indeobste in zona?
Deosebit de iettine in zona? Cit de scumpe?
X. Termene de execu/ie pentru
1. Schite pentru discutiile cu colaboratorii?
2. Schite pentru discutiile cu beneficiarul?
3. Anteproiect (Ia scara) cu deviz antecalculat?
4. Proiect (Ia scara)?
5.Deviz?
6. Prezentarea planurilor pentru aprobarea de construc\ie cu cal­
culele statice si alte indicatii necesare?
7. Evaluarea duratei de obtinere a aprobarii de construc\ie? Cai
oficiale? Posibilitati de accelerare a procesului?
8. Planuri de execu\ie?
9.Debutullicitatiei?
10. Predarea ofertelor?
11. Distribuire? Planul termenelor de constructie?
12. Inceperea constructiei?
13. Receptia constructiella rosu?
14. Receptia constructiei? (gala de ulilizare)
15. Lichidare totala
51
 EXECUTIA
~[D

STRUCTURARE
A Defintrea termenilor gice si ecologice si utilizind contributia altor specialisti implica\i in proiecta­

1.0 Proiectul re plna la obtinerea solutiei apta de a Ii executata.

2.0 Executia Reprezentarea obiectulul in desene cu toate indicatiile individuale necesare

B Activitati destinate executiei

execuliei, de ex. desene complete de executie, pentru detalii sl de sistem

1.0 Prolectarea destinata executiei constructiv 1:50 pina la 1:1, cu explicatiile scrise necesare.

I
"'
II
·

. I ,.
1.1 Definirea activitatilor/continut
1.2 Scopurile/pericolele prolectarii destinate executiei
1.3 Mijloace/instrumente pentru proiectarea de executie

Desenele de executle

Desenele partiale (detalii. desene individuale)

in cazul constructiilor care genereaza spatil: reprezentarea detallata a

spatiilor si a succesiunilor de spatil la scara 1:25 pina la 1:1. cu explicatiile

scrise necesare; indicarea malerialelor.

Prelucrarea bazelor necesare celorialtr speclalisli implicati In proiectare Slln­

tegrarea contributiilor lor plna la solutia apta de a fi executata.

Desenele speciale
Continuarea planificaril de executle in rastimpul de executie.

Jurnalul spa\iilor (jurnalul cladirii)

, Activitati speciale:

2.0 Atribuirea
elaborarea unei descrieri detallate a oblectului ca jurnal al cladirir Sl ca baza

2.1 Definirea activitatilor/continut

pentru descrlerea sarcinilor insolita de programul de sarcini'.

22 Scopurile/pericolele atribuirii
Verificarea planurilor de executie prelucrate de catre antrepriza pe baza de­

2.3 Mijloace/instrumente pentru atribuire scrierii de sarcini si a programUlui de sarcln; si in acord cu prolectarea'.

BGB (Burgerliches Gesetzbuch -' Codul civil) Elaborarea machetelor de detalii.

VOB (Verdingungsordnung fur Bauleistungen ­

Verificarea sl acceptarea planurilor elaborate de terti neimplicati profesional

Reglementare pentru contractarea lucrarilor de constructie) in proiectare in acord cu proiectul de executie (de ex. desene de executie

(partile AlBIC, Observatii preliminare) ale unor intreprinderi, planuri de dlspunere Sl de fundatii elaborate de furnl­

Descrierea sarcinilor (registre de sarcini. zorii de utilaJe), in masura in care activitillite in cauza se refera la amenajan

programe de sawni) care nu sint cupnnse in costunle calculabile

Caietul de sarcini standard ') in descrierea sarcinilor insotita de programul de sarcini aceasla activitate

Modelele pentru LV (Leistungsverzeichnlss - registrul de sarcini) special a devine integral sau partial activitate de baza. In acest caz activitatile

Documentatia refentoare la producatori de baza aferente acestei faze de actlvitati sint anulate in masura in care este

3.0 Supravegherea de santler

aplicata descrierea sarcinilor insotita de programul de sarcini.

31 Definirea activilatllor/continut
1.2 Scopurile/pericolele prolectaril destinate executiei

32 Scopurile/pericolele supravegheril de santier

Planificare executiei are drept scop a executie lipsita de perturbari sl de ero­

3.3 Mijloace/instrumente pentru supravegherea de santier

rio Premiza 0 conslituie stabilirea complefa si detaliata a cenntelor de creatle

Bazele AVA (Ausschreibung/Vergabe/Abrechnung ­

si tehnice, verificarea acestora in raport cu aspectele formale. juridice si eco­

Llcitatie/atribuire/lichidare). Mijloace/instrumente pentru

nom ice (baze juridlce: regulamentele de constructii dm [Iecare land. regle­

proiectarea de executie (desene, documentatia pentru

mentarile, de ex. referitoare la executie. directivele, de ex. cele referitoare la

contracte)
spatiile destinate adunarilor de cameni; baze tehnice: regulile recunoscute

Tehnicile pentru planificarea desfasurarii/orar

privind tehnica sl arhltectura. de ex. normele DIN, acordarea cu contributla

(diagrama-grinzi, diagrama-linii, diagrama-retea)

specialistilor din domenii aparte: baze economice: instrumente pentru con­

C Bibliografie pentru executle- [D trolul costurilor, de ex. evaluarea'calcularea costurilor de comparat cu DIN

A Definirea termenllor 276, intre altele acordarea cu contributla specialistilor din domenii aparte).

Definirea activitatilor pentru activltatile de arhitectura necesare si pentru Planificarea insuficienta a executlei inseamna intre altele pierderi de mate­

onorariile aferente rezulta din HOAI (Honorarordnung fUr Architekten und riale (eliminarea defectiunilor. alterari). pierderi din timpul de lucru (Iimpl

Ingenieure - Reglementari privind onorariile arhitectilor si inginerilor, pe baza morti, munca dubla). 0 dlminuare a calltatii care este remanenta (eron de

§§ 1+2 din Gesetz zur Regelung von Ingenieur- und Architektenleistungen planiflcare/erori de executie).

- Legea pnvind reglementarea activitati10r aferente inginerilor si arhitectilor) 1_3 Mijloacelinstrumenle pentru proiectarea de executie

[lmag.1J: • Desenele de executie, cu toate indicatiile si dimensiunile necesare exe­

1.0 Proiectul cUliei; de obicei la scara 1:50 - pag. 56 0.

HOAI, § 15. fazele de activitati (Leistungsphase - LPH) 1-4:

• Desenele partiale (= delalii. desene individuale),

documentarea de baza (3%), ante-proiectarea (7%), proiectarea (11 %), pro­

completeaza desenele de executie pentru anumite portiuni ale cladirii: de

iectarea in vederea avizarii (6%); "activitafi de proiectare" In total 27% din

obicei la scarile 1:20/1:1011 :5/1:1 - pag. 56 @.

onorariul total [imago 2]

• Desenele speciale, - se refera la necesltatile anumilor sisteme construc­

2.0 Execulia tive (de ex. din beton arma!. din otel. din lemn etc.), - reprezinta alte com­

HOAI. § 15, Leistungsphase (LPH) 5-9:

ponente/slsteme care nu se refera la sistemele constructive vizate doar In

proiectarea de executie (25%), pregatirea atribuirii (10%), colaborarea la

masura in care sint necesare: de obicei la scara 1:50 In functie de slstemul

atribUire (4%), supravegeherea de santier (31 %), Indrumare de santier si do­

constructiv. Reprezentarile tuturor tipurilor de desene sint reglementate prin

cumentare (3%); ,.activita\i de executie" in total 73% din onorariul total ­

DIN 1356 si pot fi elaborate cu CAD (Computer Aided Design) in cadrul si­

pag. 56 0. in mare masura HOAI este acordat la necesitalile practicii, ceea

stemului de prelucrare automata a datelor si, intre altele, cu relationari cu

ce inseamna ca activitatile de baza conform HOAI corespund activitatilor ne­

AVA - Ausschreibung/Vergabe/Abrechnung - Licitatie/atnbuire/lichidare

cesare In practlca.
(vezi mai jos) daca exista software corepunzator.

B Activitati destinate executlei

• Jurnalul spatiilor (= jurnalul cladirii), - cupnnde sub forma de tabel indi­

1.0 Proiectarea deslinata executiei catiile complete des pre dimensiuni (de ex. lungime. latime, inaltime, su­

1.1 Definirea activitatilor/conlinutul sint reglementate prin HOAI. § 15, prafata, volumul spatiului sau al unei parti a acestuia), despre materiale (de

faza de activitati 5 ex. finisajul peretilor, al pardoselilor etc), despre dotari (de ex. instalatri de

, Activitati de baza: incalzire, ventilare, sanitare. electrice etc.), - si este ;ntre altele baza pentru

prelucrarea rezultatelor obtinute pnn fazele de activitati 3 si 4 (prelucrarea o descriere functionala a sarcinilor (= descrierea sarcinilor insollta de pro­

treptata si reprezentarea solutlei), luind in considerare cerintele urbanlstlce, gramul de sarcini, activitatl stabilite prin HOAI § 15 faza de activitali 5, in

de creatie, functionale, tehnice, de lizica cladirllor, economice, de economie opozitie cu descrierea sarcinilor insotita de registrul de sarcmi, activitale de

energetica (de ex. in ceea ce pnveste utilizarea rationala a energiei), biolo­ baza HOAI § 15 faza de activitate 6; compara cu VOB/A § 9.

52

2.0 Atrlbuirea (pregalirealcolaborarea)
2.1 Oelinirea actlvltalilor/conllnutul sint reglementate prin HOAI, § 15,
fazele de activitate 6 + 7
• Activit/iII de baza:
calcularea Si compunerea cantitatilor ca baza pentru elaborarea descrieril
de sarcini, utilizind contributia allor specialisti implicati in proiectare.
Elaborarea descrierilor de sarcini insotite de registrele de sarcini conlorm
domeniilor de aclivitale.
Acordarea Si coordonarea descrierilor de sarcini elaborate de specialistii
implica\i in proiectare.
Elaborarea documenta\iei de contractare pentru toate domeniile de activitate.
Stringerea ofertelor.
Verilicarea Si evaluarea ofertelor inclusiv elaborarea unei situatii a preturi­
lor in raport cu activitatile partiale Si cu colaborarea tuturor specialistilor im­
plicati in fazele de activitate 6 Si 7. . culie (compara cu legea AGB - Legea privind obliga\iile contracluale ge­
Acordarea si compunerea activitatilor celor care sint implica!i prolesional in
procedura de atribuire.
Negocierea cu olertantii.
Evaluarea costurilor conform DIN 276 pe baza preturilor unitare sau globa­
Ie din olerte.
Colaborarea la atribuirea comenzii.
• Activitali speciale:
- VOB/A (DIN 1960)
Elaborarea descrierilor de sarcinl insotite de programul de sarcini in raport
de constructii
CU jurnalul cladiriifjurnalul spa\iilor·.
Continut: directive pentru conformarea Si structurarea licilatiilor, a proce­
Elaborarea unor descrieri de sarcini alternative pentru domenii de activita­
durii de atribuire, a contractului. Dispozitiile VOB/A au caracter de reco·
te autonome.
.. mandare (comandilari privati). - Si sint obligatorii pentru comandltarii pu­
Elaborarea unor evaluari de costuri comparative prin utilizarea contributiei
blici - juridici.
altor specialisti implicati in proiectare.
- VOB/B (DIN 1961) = Condilii contractuale genera Ie pentru executla
Venlicarea Si evaluarea olertelor prin descrierea sarcinilor insotila de pro­
lucrarllor de constructii
gramul de sarcini inclusiv situa\ia preturilor·.
Continut: conditii formulate special pentru contractele de execu\ie care.
Elaborarea. verificarea Si evaluarea unor situa\ii de preturi conform unor ce­
daca sint stabilite de comun acord, anuleaza reglementarile BGB core­
rinte speciale.
spunzatoare. Titiuri/Continul §§ 1 tiplvolum de lucrari. 2 achltarea lucranlor.
2.2 Scopurile/pericolele atribuirii
Atribuirile au drept scop crearea de mecanisme contractuale apte sa ga­
ranteze executia proiectelor de executie intr-un cadru de drept civil Si cu re­
glementarile corespunzatoare (compara Burgerliches Gesetzbuch - Codul .
Civil. BGB, §§ 631 651 resp. Verdingungsordnung fUr Bauleistungen ­
Reglementare pentru contractarea lucrarilor de constructie. VOB, Teile
A/B/C) - pag. 56 @.
A\ribuirea se poate desfasura cind sarcinilor definite (= documentatia de
atribuire =documentalia de contractare ca de ex. descrierea sarcinilor/con­
di\iile contractuale etc. + inregistrare cu indicatii despre de ex. posibilitatea
de consultare a documentaliei de contractare / loc, moment de debut / ter­
mene de suplimentari. termene obligatoni etc.) Ie sint atribuite pre\urile ­
pag. 56 @.
Documentatia de atribuire cu preturile inscrise Si semnatura ofertantului
resp. a imputernicitului legal devine oterta, - iar ofertele nemodificate ac­
ceplate prin atribuirea comenzii (supliment) devin contractu I de execu\ie
(reglementeaza to ate modalitatile necesare pentru Iranspunerea proiec­
telor de execu\ie; de ex. tipuilvolumul sarcinii. achitarea acesteia, termene,
responsabilitati etc.)
Contractele de construclii (Si deci $i documentatia de atribuire) trebuie sa
fie cupnnzatoare/complete - eventualele diferen\e de opinie dintre partile
contractante Irebuie clarificate anterior - Si trebuie sa sa reglementeze clar
responsabilltatile reciproce.
Documentatiile de alribuire neclare, incomplete conduc la contracte de con­
structie proaste care provoaca disputefintirzieri in executie/defecte/redu­
cerea calitatii/costuri suplimentare.
2.3 Mljloace/instrumente pentru atribuire
• BGB (Burgerliches Gesetzbuch - Codul Civil) reglementeaza in contrac­
tul de constructii (contractu I de executie) relatiile juridice dintre benefici­
ar/anlreprenor (comanditar/antreprenor) daca nu exisla intelegeri care se
abat de la aceste prevederi. §§ 631-651 contin normele juridice pentru
contractele de munca. Titluri/continut §§ 631 esenta contractului de munca.
632 achitarea lucrarilor, 633 obligatia de garantare a antreprenorului, eli­
minarea defectelor. 634 stabilirea termenelor Si amenin\area la refuz, mo­
dilicari, reduceri, 635 despagubiri in caz de nerespectarea conditiilor con-
EXECUTIA
->0 CD
tractuale, 636 executie intirziata, 637 anularea contractual a a raspunderii,
638 prescriere scurta, 639 intreruperea Si frinarea prescrierii, 640 obligalia
de receptie a comandilarului, 641 lermenele de achitare a lucrarilor, 642
colaborarea comanditarului, 643 anularea contractu lui de catre antrepre­
nor, 644 raspunderea pentru pericole, 645 raspunderea comanditarului,
646 incheiere in loc de receptie, 647 dreptul de sechestru al antreprenoru·
lui, 648 ipoteca de asigurare a terenului de constructie. 649 anularea con­
tractului de caIre comanditar , 650 devizul, 651 contractu I de predare a
lucrarilor - pag. 56 0- ®
* VOB (Verdlngungsordnung lur Baulelstungen - Reglementare penlru
conlractarea lucrarilor de constructie) ofera 0 structura speciala (situatie
contrara: formularile generale ale BGB), ia in considerare in mod echilibrat
problemele/cerintele juridice diverse Si concrete ale contraclului de exe­
nerale). Daca este necesar sa fie val abila, VOB, care nu esle nici lege nici
reglementare juridica trebuie sa lie stabilita de comun acord (in ceea ce pri­
veste partile B/C, posibile Si in cadrul conditiilor generale de afaceri, com­
para cu legea AGB § 23.5).
Structurarea VOB in 3 parti:
= DispOlilii generale prlvlnd alribulrea lucrarilor
3 documentatia de execu\ie, 4 executia. 5 lermene de execulie, 6 pertur·
barea Si intreruperea ~xecutiei, 7 distribuirea pericolelor, B anularea de
catre comandilar, 9 anularea de catre execulant. 10 responsabilitaleil
p;'irtilor contractuale, 11 penalitati, 12 receptie. 13 garanlare, 14 Iichidare,
151ucrari cu salariu orar, 16 plati, 17 asigurarea. 18litigii
- VOB/C (DIN 18300 18450) = Conditii contractuale tehnlce genera Ie
pentru lucrarile de constructii (ATV - Allgemeine technische Vert rags­
bedingungen fUr Bauleistungen)
Continut reglementari (in caz de acord com un) pentru lucrarile individuale (de
ex. lucrari de sol, zidarii .etc.) conlorm unei structuri unitare - pag. 56 ®
O. Indicalii pentru descrierea sarcinilor, - sprijin pentru licitalii univoce.
exhaustive (nr. 01 indicatii generale strict necesare, nr. 02 indlcalii neces­
are in complelare; compara cu VOB/A, § 9.1).
1. Domeniu de valabilitate, - indicatii referitoare la normele DIN in vigOilfO
(dispozitii tehnice de executie); clauza generala: "materialele $i componen·
tele constructive sint intelese inclusiv.ca Iivrare, descarcare, depozitare".
2. Materiale/componente constructive, - condi\ii de calitate, "standarde"
pentru materiale/componente constructive (normele'DIN, avize oficiale).
3. Execulie, - prescriptii tehnice de executie (event. normele DIN) in sen·
sui "executiei standard".
4. Sarcini conexe/sarcini speciale. - stabilirea tipuluilvolumului sarcinilor
conexe (in raport cu sarcina principala cont. regislrului de sarcini) lara pli113
speciala.
5. L1chldare - prescriptii referitoare la lichidare pentru stabilirea cantltalilor
executate efectiv (ref. la unitali de Iichidare, stabilirea limitei dinlro compo­
nente!e constructive ce se intrepatrund, venflcarea masuratorilor resp. reo
duceri). in cele mai mulle cazuri, componentele conlrilctualo gGnorillo nu
sint suficienle pentru reglementari univoce Si complete $i se compieloaZ3
prin "Observalii preliminare" (conditii contracluale suplimentare, conditii
contractuale speciale, care nu au voie sa conlravina conditiilor contractua­
Ie generale) in Condi\iile in care sint aplicale complel reglementarile din 10­
gea AGB (echilibrul VOB in calitate de .intreg").
53
 EXECUTIA
-...QJ

Tlpurile acordurilor suphmentare ("Observatil prehminare"): • Documental;a referiloare la producatori pentru registrele de sarcini ofera
- acordurile suplimentare necesare c1ariflca presCriptiile VOB de tipul "poslbil' mformatli suplimentare, sprijina mai degraba in cazul problemelor de detaliu
in mod unlvoc. de ex. stabilirea procedurii de recep1le etc. decit solutionaflle constructive aparte.
- acordurtle supllmentare jUdicioase se refera la prescrtptille in sensul §10.4 Per total domeniul atflbuire este adecvat in mod ideal sistemului de prelucrare

,",

VOBiA. de ex. lermene de executle elc automata a datelor (Iexte, calcule). Relatlonarile dlntre date Ie de atribuire Sl pro­
- acordurile suplimentare posibile se retera la presCflptiile care servesc deli­ iectarea de execulie sint posibJie prin CAD (Computer Aided Design) Sl software
nirii sarcinilor (tara sa afecteze echilibrul VOS). de ex. rapoarte zilnlce de exe­ AVA (Ausschreibung IVergabe!Abrechnung - Llcltat,e.atribuire:lichidare) cores­

II

I
• I I'
cUlie. Ilmba! etc. ~ pag. 57 (D
• descrierea sarcinilor devtne - prin deflnrrea unlvoca Sl exhaustiva a lucrari­

lor - baza viitorului contract de constructie ~ pag. 57

rentierea intre:

@. Trebuie facuta dife­

pu nzatoare .
3.0 Supravegherea de ~anlier (supravegherea executiei·a cladirii/documentare)
3.1 Definirea activilalii/continulul sint reglementate prin HOAI, § 15. tazele
de aclivita11 8 + 9
- descrierea sarcinilor cu registru de sa'clnl (VOB/A § 9 3-9)
• Aclivila!i de baza:
- descnerea sarcinilor cu program de sarcini (funkt'onale Leistungs­ Supraveghere a executiei obleclului in raport cu autorizatla de constructie sau
beschrelbung - descriere functionala a sarctnllor: FLP: VOB/A § 9/10-12). cu av;zul, cu prolectul de executie si cu descrierea sarcinilor precum si cu re­
Descrierile construcllei (prezentarea generala a temei) completeaza reglstrele gulile tehnicii recunoscute in general si cu prescnptiJie corespunzatoare.

de sawn! care astfel devin descneri de sarctni. Coordonarea speclalistilor Implicati in supravegherea oblectului.

Regislrele de sarcini, - listarea pozitiilor ind;vlduale Ipozltle ~ descrterea sar­ Supravegherea Sl corectarea la nlvel de detaliu a prefabricatelor.

ctnli partiale in raport cu tlPUI. calitatea. cantitatea. dlmenslunea. prevazuta cu Elaborarea $1 supravegherea unul orar (dlagrama-grinzi) Elaborarea unui lur­

numar de ordine/de pozitie) ~ pag. 57 @ pot fi structurale liber (trepte de con­ nal al executiei.

structte I part; de constructle I treple de finJsare) resp. in titlun (rezumare rapor­ Releveu comun cu antrepflza insarcinata cu execulla.

tata la lucrare) si pot Ii completate cu ..Observatii prellmlnare" ~ pag. 57@. Receptia IJcrarilor impreuna cu altl speclalisti impllcatl in proiectare Sl supra­

ProgrameJe de sarcini, - descnen ale conditiiloricennlelor de referinta. (crea­ veghere cu idenfiflcarea defeclelor.

tlV, functional, tehnic, economic) alerente lucrarii executate, renunta la pre­ Verificarea tacturilor.

zentari detaliate ale sarctnilor partiale (situatle opusa registrul de sarClnl cu Stabllirea costurilor conform DIN 276 sau conform normelor JUfldice ate rente din

pozitii tndividuale: sint insa oosibile registrele de sarClnl model tara menttona­ legislatia referitoare la fondul constrult

rea cantnatilor) Cerere referitoare la receptla etectuata de catre autoritatl Sl participarea la

Ca parte a documentatlel de contractare. descnerea sarclniior devine- prin con­ aceasta.

semnarea pre\urilor (oferta) SI comanda scrtsa (atnburrea) - parte componenta Predarea obleclulul incluslv elaborarea si predarea documental,el necesare. de

a contractulul de construc1ii. in cazul unor componente de contract contradlclorii ex. mstrucliunile de folosire. Prolocoalele de venltcare.

s'lnt valabile in succesiune urmatoarele (campara cu vgl. VOBIS § 1.1)' Listarea termenelor de garantle

descrierea sarcinilor, - condltii contractuaie speciale. eventualele condltll con­ Supravegherea procedurllor de elimlnare a defectelor constatate la receptla

tractuale suplimentare, eventualele conditi, contractuale lehnice. condltiile con­ lucrarilor.

Iracluale lehn!ce generale pentru execulla lucrarilor de construct I (VOS/B) Controlul costuriior.

(deci Ceea ce este "special" are va;abilltale inamtea a Ceea Ce esle ..gene"al") Inspectarea obiectulul pentru Identiflcarea deteclelor inamte de exptrarea ler­

~ pag. 57 @. menelor de prescnere a cenntelor de garantie refentoare la antrepriza ce a exe­

• caielul de sarcini standard - Slandardleislungsbuch (SILB) in constructll cutat lucraflle.

spnjina elaborarea descrierllor de sarclni rrezulta texte concise. Impecabiie din Supravegherea procedunlor de ellmlnare a defectelor aparute inainte de exptra­

punct de vedere tehnic. complete) pnn faptul ca ofe"a componentele unci text stan­ rea termenelor de prescnere a ceflnlelor de garanlle dar nu mal tirzlu de 5 ani

dard pentru pozitiile tndividuale care sint atribulte domenillor de actlvrtate cores­ de la receptla lucrarilor

punzatoare (domeniile de activitate aproxlmatlv ca sl lucran contorm VOB/C). Colaborare la predarea Iucrafllor de siguranta.

Componentele de text standard sint structurate ierarnlc in 5 parti de text. Colectarea sistematica a reprezentanlor gralice sl a rezultatelor provenlle din

Fiecare componenla este numerotata. Astlel diferitele texte (compuse variabil calcule referitoare la oblec\.

din componentele celor 5 partl de texI: text scurnext lung) pol II codifJcate • Aclivilali speciale:
(numarul domeniului de aclivitale - cifrele partllor indlvlduale de text = numarul Elaborarea. supravegherea Sl contlnuarea unui plan de plati

activitatii standard) - pag. 57 ® - @. Elaborarea. supravegherea 51 contlnuarea unor planufl diferenliate de timp.

Coditicarile unllare (standardlzalej permit ratlonallzarea prm slstemul de pre­ costuri si capacitatl.

lucrare automata a datelor (edltoril caieleior de sarcln! standard Gemelnsamer Aclivitate ca sef de sanlier responsaoil In masura In care aceasta actlvltate

Ausschuss Elektronik im Bauwesen - Comisla Comuna Electronlca in depaseste activitatea de baza faza a prevazula oe 1991slal a land-ulul respectlv.

Constructi : GEAB: scop: u\illzarea la scara federala a textelor slandard unitare Elaborarea planurilor de inventar.

'
pentru descrierea sarcinilor in constructll). Elaborarea registrelor de dolafl si de inventar.

Aile culegen de texte de sawn; standardlzate pentru c01s1ruclii sint Elaborarea indlcatillor de intreltnere.

Standardleistungskatalog fUr den StraGen- und Bruckenbau - Catalogul de Observarea obiectului

SarClni Standard pentru Cons:ruclla de Drcmun Sl Podu"l (StLK). domeniile de Admimstrarea oblectului

aclivitate 100-199: Standardlelslungskatalog fur der Wasserbau - Catalogui inspectia dupa predare.

de Sarclnl Standard pentru Constructll I-ildrotehnlce ,StLK). domenlile de ac­ Supravegherea activltatilor de inlrellnere

Ilvilate 200-299' Slandardieistungsbucn der Sundesbahn - Catalogul de Pregattrea datelor penlru un Iisier oe oblect

Sarcini Standard al Callor Ferate Federal8 rStLB-CS aomen lie de aCllvltate Calculu( Sl stabiltrea costln',orin rao:w ~'J valOri oner.ta'\\vs.

400-499: Regionallelstungskataloge - Cat3!Oage 08 SarClnl Reglonale (RLKI Veriflcarea anallzei dedlcata rsda:''2 O:,'lIre COSUrll12 S' proU'J: de 9xe;:;uTle s

ale utllizatonior indivlduall. domenille de aCl1vltate 800-999. respectlv, de utillzare

'* Mode)e)e pentru LV ~ reglstrel8 ae Sar~lnl 58 aseamana CU caletel8 de sar­
clni Ipredecesor caletele de sarCln: stancard StLB;. Mcdeleie LV cupflnd cit
mal multe varrame de text pos:blie dexte produse ~mn taler,1 SI sin'! dec:. ca to
talltate, foarte cupnnzatoare, Olertart: dlfeme edilurl --;0 oag. 57 @.

54

------

3.2 Scopul/perlcolele supravegherii de ~antier
sumare) momentul de final prescris VZ (n), cele mai tirzii momente SZ (cele mai
Supravegherea de ~antier urmare~te doua centre de greutate:
tirzii momente de debut, SAZicele mai lirzii momente de final, SEZl pentru pro·
- controlul, masuratoarea, lichidarea ca ~i completare a AVA (= Aus­
ducerea evenimenlelorlp;oceselor (calcut inapoi), eel mai tirziu moment de de·
schreibung, Vergabe, Abrechnung - Licitalielatribuire/lichidare; compara cu
paragraful Atribuire) - pag. 58 ® selor individuale (GP = eel mai tirziu moment SZ - eel mai tirziu moment de de­
- Planificarea modului de desfa,.urare a execu\iei prin utilizarea metodelor
specifice managementului de proiect (disponibilitatea oamenilor, a utilajelor,
a materialelor la timpul potrivit, in cantitatea pOlrivita, la locul polrivit). Cele
mal importante mijloace ajutatoare: tehnicile de planificare a desfa~urarij/a
timpului aferente dileritelor metode.
o supraveghere proasta, un control defectuos pot genera eventual 0 execu\ie
nesatislacaloare, defecte (vizibile/ascunse), socoteli eronate, costuri suplimen­
tare, pericole penlru oameni (accidente) ~i materiale. Managementul de proiect
nesatislacator, lipsa de coordonare genereaza in mare parte intirzierea exe­
cutiei/costuri suplimentare.
3.3 Mijloace/instrumente pentru supravegherea de ~antier
• Bazele AVA precum,.i mijloacele/instrumentele penlru planificarea exe·
cUliei sint explicate la 1.3/2.3. Supravegherea de ~antier, masuralorile, soco­
telile se bazeaza pe proiect (de executie, desene pal1iale, desene speciale),
eventual pe jurnalul spatiilor resp. pe documenta\ia pentru contractuI de
constructii.
• Tehnicile pentru planificarea desfa,.urariiiorarului utilizeaza diferile meto­
de uzuale:
- dlagramele-grinzi (dupa Gantt, planurile-grinzi), reprezinta in sislemul de co­
ordonate de tip cruce pe verticala (= axa y = ordonata) etapele de lucru/proce­
durile de executie, pe orizontala (= axa x = abscisa) timpul de execu\ie aferent.
Dura!a de timp (s!abilire prin valori rezultate din experien\iilcalcule) a fiecarui
proces de execu\ie este determinata prin lungimea grinzii corespunzatoare
(orizontala).
Procese de executie succesive trebuie reprezentate succesiv. Registrele de
lucrari (= Iistele pentru reprezenlarea desfa~urarii = lislele de calcul) ajuta la ela­
borarea planurilor·grinzi, tac posibile comparatii intre stadiul impus ~i cel real.
Avantajele planului'grinzi: imagine de ansamblu, sugestiva, Iizibilitate ridicala
(reprezentarea = propOl1ionala cu timpul). Dezavantajele planului-grinzi: imagi­
ne globallzata, nedlferentierea proceselor pal1iale, reprezenlare dificila a
rela\ionarilorlinterdependen\elor dinlre procesele de lucru (procese ne-criti­
ce/cntice = modilicarea duratei procesului corespunde modificarii duratei ate­
rente sumei de procese, nu este lizibil). Domenii de utilizare: reprezentarea pro­
ceselor de execulie lipsite de 0 directie precisa a dezvoltarii, planificarea pro­
ceselor de flnisare individuale (programe), planificarea interven\iilor (programul
personalului/utilajelor). - pag. 58 @.
- Diagramele-linii (diagrame de vileza·drumlcantitatij·timp) reprezinta in sis­
temul de coordonate de tip cruce pe una din axe (care = in functie de lucrare)
unitatl de timp (alese) ~i pe cealaM directie unitat; de lungime (mai rar cantita\i
de materiale). Se pol recunoa~te viteza de productie (unghiul rezultat intre timp
~i drum), intervalele de timp ~i spaliu intre anumite procese.
Avantaj: reprezentarea vitezelor ~i a intervalelor critice. Dezavantaje: nu olera
imaginl de ansamblu in cazul in care se suprapun procese de lucru diferite (in
spa\iu, in timp in cazul proceselor lara 0 direc\ie de dezvoltare precisa). Domenii
de utilizare: reprezentarea desla~urarii proceselor cu 0 direclie de dezvoltare
precisa (Iungime. inaltime; de ex. strazi, tunele etc., turnuri, co~uri etc.)
~ pag.sa @.
- Diagramele-re\ea (planurile·re\ea), rewltate ale tehnicilor de planificare de
tip relea (domeniu component al Operation Research) [imago 22], servesc la
analiza, reprezentarea, planificarea, ghidarea ~i controlul proceselor. Luind in
considerare cit mai multe valori care exercita influente (timp, costuri, mijloace
de interven\ie etc.) sint reprezentale interdependentele diferitelor procese.
Calculeie de tip relea pornesc dintr-un moment de debut al proiectului VZ {OJ
(nod de start, lermeni vezi DIN 69900, fila 1), calculeaza (calcul inainte) mo­
mentele cele mai apropiate in timp FZ (cele mai timpurii momente de debut,
FAZ/cele mai timpurii momente de incheiere, FEZ) pentru interventia tuturor
evenimentelOriproceselor (0 = durala, intervalul de timp debuVfinal de proces).
Rezultal = drumul cel mal lung in limp (drumul critic) / momentul de final al pro­
iectului FZ (n). Din intervalele tampon evaluate anterior ~i introduse rezuM (in-
EXECUTIA
-Q]
_
but al proiectulul SZ resp. inlregul inlervaltampon GP al evenimentelor/proce·
but, moment de final SAZ/SEZ minus cel mai timpuriu moment - cel mai
timpuriu moment de debut, de final FAZ/FEZ - pag. 58 @.
Din diferitele orlentarl ale relelel (procese/evenimenle) $i din dilerilele repre­ ';;".'.
• I;'
I
zentari (sageti/noduri) rezuM trei tipuri fundamentale de retele - pag. 5812'. I
1 Sageata de proces - metode de plan-relea (Crilical- Path -Method, CPM):
atribuie proceselor sage!i (muchii). Nodurile reprezinta evenimentele de de·
but/final ale proceselor. La CPM relalia de ordonare tundamenlala (= inlerde·
pendenta dintre evenimente ~i procese, cuantificabila) esle succesiunea nor­
mala (relatie de ordonare de la finalul predecesorului la debutul succesorului;
eveniment final.proces A = eveniment debut procas B). Modelul temporal eSle
determinat (adica procesului ii este atribuila 0 evaluare temporala concreta).
Procesele care sa desfa$oar.:i in paralel, interdependenle, Inlerdependen\a pro·
ceselor pal1iale ca premiaza pentru un alt proces sinl reprezentate prin proce·
se aparente (Iegatura nula, Dummy, relatie de ordonare in relele de si\goti de
procese cu interval de timp 0) - pag. 59 @- @.
Conlinutul planurilor·re\ea cu sage\i de procese oglinde~te Iistele de procese
(listarea ac\ivita\i1or individuale cu indicatiile de limp alerenle) - pag. 59 ®.
2 Nod de proces - metode de plan-relea (Metra-Potential· Method, MPM):
atribuie proceselor noduri. Sagetile reprez;nla relatiile de ordonare. La MPM
relatia de ordonare lundamentala (der. vezi sus) esle succesiunea debuturilor
(relalia de ordonare de la debutul predecesorului la debutul succesorului; eve·
nimentul de debut al procesului A = evenimentul de debut al procesului B).
Modelul temporal este determinat (vezi CPM). Continutul planurilor-retea cu
noduri de procese oglinde~te listele de procese (compara cu CPM) - pag. 59
@@@).
3 Nod de eveniment - metode de plan-relea (Programm Evaluation and
Review Technique, PERT): atribuie evenimentelor noduri. Sagetile reprazinta
relatiile de ordonare. in mod normal modelul temporal eSle stocastic (= calculul
intervalelor temporale dinlre evenimente prin calculul probabililaillor). Modelole
geometrice pentru PERT + CPM pot conduce la reprezentari mixle (procesele
ca sageti, evenimentele ca noduri).
Teoretic este posibil planul-retea cu sageata de eveniment dar nu exisl.:i 0 me·
toda practicata.
Avanlaje/dezavantaje/domenii de utilizare ale dileritelor metode de planuri·
relea: relelele ante-organizate cu model temporal determinist (CPM/MPM) se
potrivesc cel mai bine la ghidarealconlrolul detaliat al execuliei (cenlrul de
greutate - in procesele individuale). Relelele orientate spre evenimente
(PERT) servesc mai degraM planilicarilor cadru sau de ansamblu (evonill1en·
lele = puncte de referln\a).
Retelele cu noduri de proces (MPM) pot Ii construile/modificale mal u~or (se·
parare consecventa desfa~urare/planificare orar.:i). reprezinta un nUnl~r Illai
mare de conditii sub forma retelelor de sageti de procl?se (CPM; dar: in prac·
tica CPM este mai raspindlt; ma; vechi, mai evoluat. 70-80% din re1atiile de or·
donare ce apar in planurile-retea: succesiunea normala) .
in general, reteIeIe sint foarte detaliate dar pulin sugestive (de aceea: repre·
zentare suplimentara a rezultatelor ca plan/diagrama·grinzi, vezi mal sus).
Sistemul de prelucrare automata a datelor este predestlnat ca spriJln in special
pentru relele mari (pentru construirea retelei practic doar introduce rea datelor
corespunzatoare din lista de procese). Exisla software corespunzi\tor (predo­
minant: CPM).
55

 I , 1t'z"Z:,j---- L PH 1 Documenlarea de bazA

, I
K1Q';,>;?\--- LPH 2 AnlE-·prolecrarea
I I 10 EXECUTIA
, ....- - - - I F"X,N0:t-- LPH 3 PrOledarea
I I
20 ~QJ
I s I
FANvt--L PH 4 PrOleclarea in vederea aVlzarli
, ~ I Abateri ale reglementarilor VOBIB in raport cu reglem. contract munca BGB
I § I
I 0 I L PH, Prol€Clarea de Execu\le Contract de muncA - BGB VOB/B
I I
§ 632 Plata I§ 2 Plata

: ___ JI !§ 14 Lichidarea

l PH 6 Pregal1rea alribulfil
§ 15 LucrM plata orara

§ 633 Defecte § 4 Executla (nr. 7)

L PH 7 Colaoorarea la alnbvlre
§ 13 Garantia (nr. 3, 5, 6)

I
"'
II ·• I "
Definirea activitatilor
l PH B Supravegherea Cie sanller

L PH 9 jndrumarea Cle sanller $1

dOcu:nenlarea
§ 634 Stabil. termen., modiflcare,
reducere
§ 635 Despagubire
1(1 17 Asigurarea I

§ 4 Execu\la (nr. 7)
§ 8 Anul. de catre comand. (nr. 5)
1.99 § 13 Garantia (nr 7)
.' § 636
§ 637
Execu\ie intirziata
Excludere responsab.
§ 5 Termenele de executie

§ 13 Garantia (nr. 3)

§ 638 Prescriere (scurta) ~13~nr 3 7)

§ 639 Prescriere (intrerupere, I§ 13 Garantia I

lnlirziere)

§ 640 Recep\ie 1 i
I

§ 641 Termenele de plata 16 Efectuarea latiior

§ 642 Colaborarea comanditarului 4 Execu\ia

® Desen de executie
Gratar do lip fagurc
Cadru din aIel cormer
§ 643 Anularea de catre antrepren. 9 Anularea de catre antrepren.
§ 644 Pericole - indicatie § 12 nr, 6
§ 645 Responsabilitatea comandit. § 7 Distrib. pericolelor
§ 646 incheiere in loc de receptie § 12 Receptia
§ 647 Dreptulla sechestru al antrep, - nu eXlsta
i § 648 Ipoteca de aSigurare - nu exista
•_ _ •_ _ • _ _69. ,J...l § 649 Drept. de anulare al comandit. § 8 Anularea de caIre comanditar
\1 30
§ 650 Devizul
§ 651 Contractul de livrare
- indicatie in § 2
- nu constitUie obiectul VOB
0' Din: Mantseheff, ,E,nfOhrung in die Baubetriebslehre' , partea 1
\!J edltura Werner, Dusseldort, 1985. pag. 49
----'~~---~~~rt-""',__J
Volumu\ contractului $\

3030'4 mm

in Ine' de bRian R 15

1,St!l\ Tenc mortaromen1 ~-"tl<~--~~~I

I anularea inainte de termen
,
!
Executla. perturbanle.
receptra

rJ;;c 'DeCt ~5 :;:~~~r~~al,'mona:;;-c;:;:,,,,,";rl, --~~--:~ VOB/B+-- Executia -j

2 em lene monar clmen! -'----'.;.;.>,:.----i-l~

I~

L_ _ Preluarca perICOI .. respons ..

garantla

PlaIa
l'nle Cle panla
8 cm Placa oeton arma,
® Conditii contractuale generale

Gol SCLJrgere Ii& 10 em ,. Lucrllrl sol ,I fundalll 2. Lucrllrl de conslruclie ..Ia ro,u"
(F) DIN 18300 Luereri sol (Rl DIN 18330 Lucra.n zidarie
® Desen panlal (F) DIN 18301 Lueran forate
(R) DIN 18302 Luer. eonstrueti, finlini
(R}DIN 18331 Leer, beton 51 beton armal
(Ri DIN 18332 Luer. platr" natural"
Contract const~ (R) DIN 18303 Luer. 5prrJrniri de malur; (Fl DIN 18333 Lucr. blOCurt beton
(Rj DIN 18304 Luer. exeeu!. eu soneta (R) DIN 18334 Luer. dulghefle si in lemn
Supllment Olena
(R) DIN 18305 Luer relinerea apei (R) DIN 18335 Luer. eonstr Ole!
Docum alrlbUire (F) DIN 18306 Luer, canale drenaj (Ri DIN 18336 Luer de elansare
Pre! + (R) DIN 18307 Luer. eonduete gaze si apa (Rl DIN 18338 Lucr. jnvellw'l 51 elansare
(3) Contractul de constructli
I'
Inreg lslrare .0- JDocumentalle c:onlractare (F) DIN 18308 Luer. drenajB acoperi$uri
(R) DIN 18309 Luer. rnjeetare (R) DIN 18339 Luer, Iiniehigerie
(R) DIN 18310 Luer de aSlgurare la

BGB VOB
ape. diguri si dlguri de mal 3. LucrArl de fln;sare

(R) DIN 18311 Luer. dra9are (R) DIN 18350 Luer. leneUlel, SI stueatur"
(R) DIN 18312 Luer. eonSlr, in subleran (R) DIN 18352 Luer. dale SI plael
(Ri DIN 18313 Luer. pereli mulati eu (F) DIN 18353 Luer. sape
Par1lleA ~ B C
Drepl contraclUal IT!unca 4-
fluide de spfljin (R) DIN 18354 Luer, covoare asfaltlee
§§ 631 $1 urm. BGB (R) DIN 18314 Lucr. beton torcretal (F) DIN 18355 Luer. limplane
~ (R) DIN 18356 Luer. parchel
® Relatii comanditaflantreprenor ] ® Din: VOB partea C
Acc2"1-'d"",c"'a"'llv~uC'I,c-nccca-Decc,,-,----------c-"B;'c2"'~I=m=e=:ns=tunl
-c, ,3 I ~4 Rac~~url peln~u 'I 4 ; ~5 ~al. c\o;en s
Nr provlz incap.
~--~~-'--
Funcl.: Ulllizator : 9- I su~rafata .g.. ~ ~:1alllme Q- __ ~ In:::uI ! Ven- I San- i Electr,,! Electr i Tehn. _ Temp.IRand.1 Lum.' Observal
, 3 . (deDart.,' ,-- !rr: it- -~,--~''''' m- 'zire tdare I tare i stand i Joasa \ trensp ; C i FCH:LUX 'AOresel

ftP - Aoilc~ D~"eie '~rc c::::~

,
w 10]4 Hal N 6.92 L 2.47 87 - DRT! - 28
" Com
1 .. r

iI I ! SLP IF APe - loem CL co"

I DL Cae - Caaa
I VF I,
w 2·)4 N 347 L ;:; 475 N 2588 lAC Cad
L.,
i ~~ 2.; g~; ~nIJ"e!8
WC CP CP - DDT;:o-,,;,a

, ;:: 47
I D;" - CCU ~!E
IV 30~ Bucalilrl8 N E.09 rj : 5 0--1 JAC Vf Ch Com 20 D~ - DrIZi:
DP [,Rt. - r5(:crd e'1!C'c.
APC DR.L.p _. r~C.Qra i:"2.'2:lo:-
DRAw , 0F"- - UCla r"core 1(;,1"'":'::­
i SLP 10:: - Inler'ar,
IV 404 Loggia N , L 2363 "" Ot)C- I.LC - m::,aIZ,rEo c~.a cc;l'~,o
...V 504 W-E·S N L 247
"" 4863 JAC Com ORA ! 22
I La.. - LaVO<H
L::,P <.,:...':. - SUI"a 1.lm''I? ~,2.·C'
SLP V-.:: - 'Jer.;,I~rE: r~-:;Ji2
w w: -~_, ".
®
~
Jurnale de spatll (forma conClsa - exemplificarej

56
 /"
""---.-­
I Im~slbll ...........
EXECUTIA
/
/
/ "­ , \
Descrierea sarciniior
~QJ

I \ Text lung
I \ -, ,'.' .. , "

I I NumAr de NumAr activitale standard Canlllalc Unltnto PU Pl

I I ordine (NZ) Descrierea sarcinii
-'
\ I 3,01 81013013 11 11 10 14
\ I beton monoril pentru strat finisare
\
, , /
/
/
Descrislsa constrU~\i9i
suport orizonlal
supr. superioarA a belon.. orizontalA

'II

; · .·.
din belon ne·armat
. . . . . . . ~~a.:v~~:..,..//
ca beton normal DIN 1045
B5
grosime 8 cm 25 m'
@ Acorduri suplimentare @ Descrierea sarcinilor • I I:.
Text scurt: .,Strat finisare, belon, 85. M

I ;"

Textul si numArul sinl interdependenle in modul urm~tor:

Exemplul1 - Cantit~ti si preturi unitare - PU - in alara lextului An edllie SILB: 1981
, - - - - - - - - - - - - - - Domen. activIt: lucr. bet on $1 beton armal
Paz. Canl. Descriere Pret Prel
unitar total Belon monoht strallintsrJre
2.02 105.0 m2 pla.ci pardoseal~ in pivnilA din beton compaclat 8 ,--~-------- Suport otlZonlal
10. 12 cm gros.. de executa!. Supratelele trebuie , - - - - - - - - - - Suprafata superioar~ a belonulul, orizontal~
executate in pant~ spre scurgeri.

;~:~~;.;~~~~'" '""

pI. 1 m' 35,70 3748.50

Dezavanl.: a) necesar mare de spaliu pentru text

b) nu existA indicatii penlru compo prelurilor unilare
cJ pre1urile unitare nu sint formulate in cuvinte
III I
Exemplul 2 - Prelurile unitare in lext 8101301311 11 10 14
T 1• T2 , T 3 • T4 • T 5
2,02 105.0 m2 pr~ci pardosealA in pivnitA din beton compactat 8
10, 12 cm gros.. de executat. Suprafetele ttebuie
executate in pant~ spre scurgeri. @ Componente de text standard
Aetrib.: OM 24.50
Material: OM 11,10
Altele: OM -,­ pI. 1 m' 35,70 3748.50
PU in val.: treizecisicinci 70/100 EXlras: StLB, LB 013 (Beton + S\ahlbetonarbelten/Luct~n don belon sl bet on armat)
Dezavan\.: canllt~\lle Sl pre\Ulile unitare nu sint pe acelasi rind
Tl T2 T3 Unit. Texllung
3.2. Compo conSlruct,ve ascend ente
Exemplu 3 - prelurile unitare si canlMlile in text pe acelasi rind Indicatie:
Descrierea sardnii trebure prece­
2.02 pl~ci pardoseal~ in pivnil~ din beton compactat B 10. 12 cm gros.,
datA de prescriptille relerito are la
de executa\. Suprale\ele Irebuie executate in panl~ spre
scurgeri. socotel; din pgf. 0.1. pag. 7
105m' Componenle Inlerdepende nle
A/M/A: OM 24.50/0M 11.101DM -.­ construCliv care so Oxccul,~ in·
PU in val.: trerlocisrcinci 701100 35.70 3748.50 Ir·un singur praces do lucru
trebuie descnse in Tl/048
Avanlaje: aJ economie mare de spaliu sau 053.
b) canti\. x PU = preltotal pe un singur rind
037 Betonul monolil al peretelui. Perele
038 - perele tunel, per. tunel
@ Aeglstrul de sarcini 039 - perete canal, per. cannl
040 - perele intre constructIi de ot el, porole
041 -parapet, parapet
042 - pa\apel scar~. parapet
SCrJr~
043 -alie, alic
044 - perele de sprijin, per sprlJln
045 - perete de 3np:t. per, Grip"
Registrul de sarcini (LVZ) 046 -de culee. per, CU!fIO
047 -de reazem. per re.:lzern
048 - ...... . ...... ..... . ....... 11 beton monarll
Q
Observ. preliminare + pozitij 1 o supralatA laleralA inclinalA.
2 . panlA. 21
@ 3 ambele laturi indinate

@ Extras: caietul de sarcini standard

Oocumentalia de atribuire (VOB/A § 17 nr. 1 pgf. 2d)

inreglslrare
(solicitare
Documentatie conlractare Olerta Perel'
(VOB/A § 10 nr. 1-3: VOB/B § 1 nr. 2) +
predare adaosul 1. m2! m3 pere\i exteriori!interiori!de sprijin aseenden\i, ... (Ioeali­
olerte) Conlinul juridic (VOB/A § 28)
(VOB/A § 17
Continut tehnic zare), din betonlbeton arma\ '" cm gros. din B.... cofrati fronlal.
nr.4) (11 Descriere (2) Condo conlrac\. faraleu armalura de livraVexistenta la rata locului Sl .... fara!eu
+ sardni LB precise BVB
condltii cofraj
alertare (4) Prescriptii (3) Conditii Cerinte speciale: ...
(VOB/§ 17
nr.4 pgl. 2)
lehnice
suplimentare ZTV
contractuale
supJimenlare zve Belon m3 per m2
Armatura kg per m2!m3
(5) Prescriptii (6) Conditii
\ehnice con1racluale Cofraj m2 per m2!m 3
generale VOB/C generale VOB/B 3
2. m pereti exteriorilinteriorilde sprijin ascendenti, subsol, din be·
Contraclul de conslructii ton arm at 30 em ,gros. din B 15, dublu eofrati frontal. ti'lr;l
armatura, fara eofraj

® Documentalia de alribuire @ Aegislru de sarcini

57
 Lleltatla~ HOAI, § 15. fazele de (fetlv 6 +7 EXECUTIA
Alnbwrea A
--ill
lIchldarea l HOAl, § 15, taza de actlvltate 8 493m

@ Supravegnerea de sanlieT

Programul de executie

11

1"00: 21
, • I I 10
20
, ,Aost 19 P4 Deeapare
de lucru 18 Preluare PIa ... 19 Pavaj 51 benZi margine
17 2 ZL
16
__ .L!:P]8~L~lv~ra~r::.e.:so~I';S~1p~u~ne:,r~e-,:In::o::o:;e:.:ra~~;:::ZL::-_ _":::'",,_"":=::::'-j
15 t5
14 p' I
13

10
20

Rost
de lucru
0.5 ZL

IIIDl ArnenaJare de santler 2ZZI lucran coirare 51 ote!

c::J Lucran sol c=:J Rldlcare schele
c::J Luerarl belon --- DemOnla'€ schele

Planilicarea termenelor cu procesele de lucru lrdivlduale

1 Zl
1 ZL
Ps Aeopenre sol t Zl
Programul utilajelor ~oz.: 20 - 24
35 In fat. 20.5 ZL
TIPLI ac­ C%ana I
t!vltatil Ian Feb Ma' Apr

Luc~an ~
sol
Luerarl
<::J
= I I [
beton

Succe51unea praceselor
Lucran
armatun
amenaj. Sl eli be rare santier
JucraJI sol 51 demolare
execu~ia profilului stradal
lann'" v'" t
Lucran lucran pavate $1 bordurr
transpor1

6chele
@ Planificarea timpulul de exeeutle
AmenaJ.
de santler

Operations Research {:::~:::are

I I I I
Iinlara
Numarul
locurilor de munca
lucru intr-un SChlmb Lucru inlr-Un SChlmb
~5f:ff:i~~f£~~
Retele Altele
sa
/ Lucru in 2 schimburl \
celm~~llt~tu Cele mal ti,'zil ~emenle

::re~ul
a SAl = eel mal tlrZIU mamenl de debut

ioroleelulUI SEZ = eel mal lirZlu moment de Iinal

Trmp Feb Mar lui Aug Sep C - Des

SZo 4-5Z 1 +- 52.. 4-- ..

I Nr. I EL ! Praees i Unitate I Cantil. Etart , Durata I COmparatie

" crt. I cons! lucru \ i , h:E ! h'F .de limp
! I ! : (ZI Sapl.,
luna\
FAZ = eel mal timp. mom. de debut
, I I I
Trebule FEZ =- eel mal tlmp. mom. de frnal
~_~' --------l

Este
@ Calculul rete lei

Trebule

T reb.~u-=ie~_--"
Este Retell?

@ lIsla de calcu] @ Orlentarea retele,

58
 n
-------o.....
OJ OJ
-':""---...1-
0, OJ
fVV'V'VV'V"v­
O.
EXECUTIE
....... (D

Relalia linal-slan
(prOC9s aparenl)
Sucees. narmara Succes. norm. CU
proces aparent
Praces aparenl
delerminat temporal

Proces partial
Nr.
AV
Seurta
descriere
Du­
rata
Moment
de lal p.la
nr. evenim.
Dummy
de la I p. I, De-
nr. evemm. bu\
C:-~!""J'~_ Cm.lirz.

-
Final
---,.­
i)~ F~;t· ~'--
but
~ , . _ - ._. ~.
-_..
n
2 1 2 0 0 2 0
103 Excavare P2
_.
2 3 L2.­ ~-

,Evenlmenl debut alII

}
102 Excavare PI 2 4 5 1 Si3 4 2 4
3­ 4 0
101 Excavare WI 4 6 7 1 SiS 6 4 8 4 8 0
Evenimenl final ar i -­ -
104 Excavare W2 5 8 9 ISi7 8 8 13 13 18 5
NP Num~r proces
~ndatie pi/ali 19 II 28 9
Noduri DP Dural~ proces
~ 17 3 10 2
--­ '­
11 12 11 4 8 4
DTZ DT NR
DT
Numar p1an-relea
Cel mai timpuriu debut
302 Fundalie PI 4 5 8
- -0
FTZ FT NP 301 Fundalie WI 8 13 14 7si 12 13 8 16 8 16 0
FT Cel mal limpurru linal
---­ -
DTZ Cel mai Ii rziu debut
10 15 16 9si 14 15 16 26 18
n NR DP
FTZ Cel mai tirziu final -
304 e!'undalie W2
- -~-_ . .. .­ _28
..
2

_
.
~
n Timp tampon 10lal • joe lanl 303 Fundalie P2 4 17 18 10 Si16 17 26 30
~ 32 2
Proc~s
Legalura nula resp. Dummy 402 Pilasllu belon PI 8 19 20 12 19 8 16 8 16 0
Drum critic
- -­ '­
401 Pilastru belon WI 16 21 22 14si20 21 16 32 16 32 0
--­ .--- , ­
403 Piiaslru beton P2 8 23 24 18si22 23 32 40 32 40 0
ffi:01.fiT8l JIm30~ ETIB401l1 31 -l 1) ~ Joc Ian I

,L~J,:_p'~T~r~ L~J~.(81TI~::rf~~6 022., I

@ Lisla de placese (CPM) compara cu - @

" '''.: "- I '~ ; 36 31 SO 48 "

!~'lOtiiEJ.L~ ..~ fiT4l:G:~ ;J8fel~o~i/ ' 17 18 11/:

Nod
Aelalie de ~------1 Rolnlro do

I I
I I
0 , 1'1..2TIJ I
I
LiliD ,1:£.tj~
I
8'tn~h
~ /
/ ardonare ordanare

, I I I 1
NP Num~r proces
[i]O] '\ I I .
@E]Retea .. : : ,... .......-.... ........ FF~Ft'J OP Durat~ praces
NR Num~H plJnre\en
I \
\ \
"I
I

I
I
-
J //
OT
1 FT I OTZ I FTZ DT C~I mai tlmpUflu debut

,\ I
, Il18
31 9

30 J-t+'-+,-Ir..ot--+--r/
18 I
NP
FT
DTZ
FTZ
Cel mai hmpuriu llnal
Cet mai tirziu debut

Cel mai tirziU hnal

\ I
I NR
I OP In n
.......
TImp tampon lolal .. joe la'll

r~~---J
Dependcnl~
\ .------!
: I',.f, 0
Drum crlllC

16 1b 304 26 ~4~

"\10 1 ~~

Metode de plan-relea ­
sageala de places

MOIOO1) I;} foe;}f" Melade plan-fe\OIl

Dmgrama-Irmi c CPM MPM

Dmgrilma-grinzi
~j oflen\are duptJ muchil orrenlare dupa nO(jurl

,R ~ ~ ~

,~ ~-l
~
<;

~
Z=D,
~ -4Q-_. >(lJ-+
~o
"'" @ Plan-relea (CPM)

~~ .
~

I
.
i -------­ I
--------; 'lj1 ~
~ -oQ---W­
Z = 0, + 1 Nr.

~ ~Iivilal'i
Descrierea Durata Predeces C.m. timpurlu . ~~~i~~--- f
d".blJt.. linal ~~'-- ~In~~ __ ~orall) .
~.. -
T,;mp~;;-~pl

'"~-
I 103 Excava,e P2 2 0 2 0 2
.~---- .
o
102 Excavare P1 2 10~_ 2 4 2 4 o
---

0' ~ ~ I :
101 Excava,e WI 4 102_ 4 8 4
-----
8 o
,
-

~
"0 ~ 104 Excavare W2 5 101 8 13 13
-- --- _. 18
-
5
:
I ego 203 Fundalie piloli 17 103 2 19 11 28
- - - ' _. __._­ -
9
I 302 Fundalie P1 4 102 4 fl._ 4 8 o
"'. f----
301 Fundalie WI 8 103.302 8 16 _.
----
8 16
--I
o
~
F~ ~
- --- -- --
304 Fundalie W2 10 104.301 16 26 18 18 2
E -- --
~
--.
I­
I ~ , J 303 Fundalie P2 4 203,304 26 130 28 32 2
~
---._-­ ...
I
---.--~

_16.. o
~-
402 Pilaslru belon P 1 8 302 8 16 8 _-­
I
"'" 1 ~01 Pilastru belon WI 16 301.402 16 ~~ '------.­
16 32
.__ . ..
o
403 PHaslru belon P 8 303,403 40 60 40 60 o
~
~
c,]. ~
--

'F
2
rn-~2] ~ ,2 0 501 ~racon WI-PI 12
f----
401,402 32
- - --- ---
44 36 48
- -_ .
g~ . I I
. I
lFJ 502 Supracon PI·P2 12 403.501 44 56 48 60
~ ~
'I

I
I
•
em I
'Q.
~~

~~
,~
I Z ,=0, + 2 503 Supracon P2W2 12 404,502 60 72 60 1 72
"'" \} ~ Joc lan\

® Compararea maduri/or de reprezenlare alerenle dilerllelor tehnici de deslasurare @ Lisla de procese (MPMI campara eu - @

59

 CONDUCEREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII ­

DIMENSIUNI DE BAZA

Un formular important pentru simplificarea si si imbunatatirea conduceri! de in final sint prevazute citeva coloane pentru elemente constructive speciale.
santier este acela dedical descnerii spatiilor in raport CU indlcatlvele acestora. Eventual, sub fiecare rubrica se lasa 0 coloana Iibera astlel incH formularul sa
Odata completale. aceste formulare ofera informafil clare despre constructie poala fi completat usor cu cazurile speciale ~ G).
intr-un mod mulf mai detaliat si global decil toate descrierile constructiilor, In­
formatil utile biroului de evaluare. sefului de santier sl insusi biroului de pro­
iectare pentru utilizare permanenla. lntrebarile problematlce urmate de
Pagl1'18 2
raspunsuri eronate sint astlel praclic eliminate si timpul cistigat in acest fel _'11_~ NEUFERT PlANUNGS AG
JURNALUL Nr prOleCl 45503

compenseaza efortul redus ce trebuie depus pentru elaborarea - 0 singura SPATIILOR Indlc.spa!lu· 9

"',

Weyerstr. 48-52 - 50676 K6In N,vel paner

data - a Jurnalului de spatii.

II

Formularul prezinta in capul paglnii coloanele pentru consemnarea dimensi­

- --
I ," unilor aferente fiecarui spatiu, intr-o forma ce permite veriflcarile ulterioare.
,
I

Paginile de format DIN A 4 se scriu simultan de mai multe ori astlel incH fle­ .... 00I0d -. I EucuIo
~um2 Pransel' oelonanarem l, nelez~ cu spaw
care loc sa cuprinda exact acelasi text; paginile se actualizeaza si in final sint culoa'eQe()jsoer~e

legate. «':Il" Per~. ZIClarle Illene neleda IDSD~. 3:lllaoe' vDosnO",,, len~ OIJ;~'"
IIIDlii~are ruaosmeolo :aaleoert
Dupa incheierea execut,ei, prin utilizarea dimensiunilor consemnale in capul 301J'2 Poo<' sawgrea sapa ~rrnen'

paginilor. jurnalul spaliilor devine baza pentru lucrarile de lichldare. 30rr: ParooS€ala Slea' DaIche11t1omozalc ca:lt I, nalur
'3, Sipcasociu Fcrc Slea r sooumulu:aCOl'CB','.i
Mal tirziu, pentru speciaiistul care priveste atent, Jurnalul spatiilor reprezinta
lSI Feres!re Instal ~s.', J5'2.5rr alumtn,u Sd1uKO prOf1!eseoor,nelerml[ aiD
o adevarata cronica a constructlel. usa83'20\ usaoroasc.aCillrlQnca
I,SI R<llllalO r 25C' ~G ," Pr'.Mer asezalP€conSlJlo SUD/al,;;,,"
Reversul formularelor ramine cel mai bine liber astle! inert aici sa poata fl re­ '51 Pnzt Bu>;:nJaeoe' suo!enc'Jla:a
cvr~m norma' UP Busc~ Duro
prezentate desene de completare a descnerii de spatlu cuprinsa pe foaia ce 2OQOSL

urmeaza spre dreapta. 3S~ Surse luml~a tavar..

,.,
',St Pliza rna1.SIOI€tlc 81.'sc'-da~e raemdT\'
Indicatiile se fac cel mai bine prin cuvinte cheie ~ pag. 9-10. Coloana anlena [jP8usc" Duro
200D S~
..Marime" lrebuie sa serveasca exclusiv la consemnarea dimensiunilor ne­
cesare penlru oblecte. Aici de ex se frec: inaltlmea soclurilor. inaltimea frizei. CD Jurnalul spatiilor
lalimea glalului s.a.m.d.

DIMENSIUNI DE BAZA (~ Bauordnungslehre) Bal. Neufert

Normalzahlen (NZ) - Numerele standardlzate (NS)
Pentru dimenSlonarea unilara a masinilor Sl a ulilaJelor tehnice. la scurt limp
dupa primul razboi mondial. au fost norm ate (DIN 323) numerele stan dar­
dlzate (NS), care sint valabile in aceeasi masura in Franta si chiar in America.
Valoarea de la care s-a porni! este unltatea de masura continentala consti­
tUlta de metru. in America 40 de toli " 1.00 m. exact 1.016 m.
Dlmenslunl de construC\1I
Spre deosebire de constructia de masini. in domeniul constructiilor aproape
ca nu exisla necesitatea unei scalari geometrice - in raport cu cea dominanta,
aritmetica. a acelorasl elemente constructive ca: blocuri, grinzi. capriori. fer­
me. reazeme. ferestre si altele asemenea. Dimensiunile uzuale pentru con­
structii lrebuie dec! sa indeplineasca mai intii aceste cerinle dar, luind in con­
siderare ideea de uflltate tehnica. trebuie sa corespunda si cu NS.

Necesitatea tehnicii de a dispune de 0 scalare geometrica a anulat dlVlzarea
pur zecimaia a metrutui sl a slabilit structura dubla a NS in structuri de cite
10. formate din seria de injumatatire a lui 1.000 = 500. 250. 125 si din seria
de dublare a lui 1 = 2: 4: 8; 16; luind in considerare valoarea exacta de 31.25
Sl numarul IT = 3.14 resp. \'10 " 3.16, numarul succesiv. si anume 32. a tost
rotunjit la 3,15 resp. 31,5 (pozitia virgulei nu influenteaza numarul) si numarul
de injumatatire de 125 = 62.5 a fost rotunjit corespunzator la 63.
Seria geometnca formata din 10 parti a NS este deci 1; 2; 4; 8&'1.5; 63:
125; 250; 500; 1 .000 ~ @. (Seria mai mare. din 5 parti. si cele mai fine. din
20 si 40 de partl. se intercaleaza in mod judicios cu valorile lor intermediare.)
Aceste NS otera avantaje de calcul multiple. Astlel 1) produsul Sl citurile din
oricit de multe NS sinl tot NS. 2) puterile intregi ale NS sint de asemeni NS,
3) dublate sau injumatatlte NS produc tot NS.
DIN 4172 (Reglementarea dimensionarii in constrUcliile civile sl industriale)
stabileste NS pentru constructii si este normativul-mama pentru 0 serle de
alte normative de constructil precum sl baza dimensionarli la proiectare s',
executie.
DIN 4172 MaBordnung 1m Hochbau - Reglementarea dimenslonari, in con­
slructiile civile sl industriale (extrase)
Observatii preliminare
Dezvoltarea din domeniui constructiilor, in special al celor civile si industfla­
Ie, impune 0 reglementare a dimensionarii ca baza pentru dimension area
valabila pentru intreaga normare din constructii.
1 Termeni

1.1 Numar standardizat penlru constructii: numerele standardizate pentru

construc\ii sint numerele pentru dimensiunlle orlentative in constructii si
Pi.. ~Yti'nO
},Y'" I V
.A--­
' - r - Cuplare eu struetunle de 10 51 de 20 ~ 10" dimensiunile derivate din acestea pentru constructii individuale. ,.Ia rosu"
~ n si finite.
Valor',
aorODlale
n
-<J,
2'7t II :Tt'l

1.2 Dimensiune orientativa pentru constructli; dimensiunile orientative pen­

": {>

~~CDcm~CDm<D>00Il
tru constructii sint in primul rind valori teoretice; ele sint insa baza pen­
tru dimensiunile individuale, "Ia rosu" si fimte, care apar in practlca. Ele
<@>®oo<8>~@J<§>®OO~ sin! necesare penlru imbinarea conform proiectului a tuturor componen­
telor constructive.
@)[l@~@)[ill]<@>@~<@>@) Exemplu:

Dimensiunea oflentatlva pentru lungimea caramizii = 25 cm

o .1 .2 .3 .4 .7 .5
.8 .9.6 .0 Dim. orient. pt. grosim. peretilor turnatl din beton ~ 25 cm
Cuplare eu s\stemul de masuratorr 2,5 m = 25 dm = 250 em = 2SOO mm
1.3 Dimensiune Indlvlduala: dimenslufille individuale sint dlmensiunile (eel
".n".
T. tL t.rti"
1'~1
I Serla de numere standarCizate
'" 10 (DIN 323)
mai ades d,menSluni reduse) pentru unitatile constructiei ..Ia rosu" sau la
finit, de ex. groSlmi de rosturi. grosimi de tencuiell. dimensiuni de faltur,.
dimensiunl ale decrosurilor de zidarie, dimensiuni pentru tolerante.
® Reprezenlarea numerelor standardlzate (sena de baza 10) dupa prof. dr Kienzle

60
1.4 Dimensiune .Ia ro~u": dimensiunile .Ia ro~u" sint dimensiuni pentru con­
SIIUc\iile .Ia ro~u", de ex. penlru zidarii (lara sa ia in considerare grosimile DIMENSIUNI DE BAZA

de tencuieli), grosimile planseelor .Ia rosu", dimensiunile golurilor de usi ~i

de ferestre nelencuite.
1.5 Dimensiune linit~i: dimensiunile linite sint dimensiuni/e pentru conslructia
incheiata, de ex. dimensiunile libere ale incaperilor ~i go/uri/or cu supra­
fetele finisate, dimensiunile suprafetelor ulile, inal\imile nivelurilor.
1.6 Dimensiune nominala: la sistemele constructive tara rosluri dimensiunile no­
minale corespund cu dimensiunile orientalive pentru constructii. La siste­
mele constructive cu rosturi dimensiunile nominale rezulla din dimensiuni­
4.3 La sistemele constructive cu rosluri ~i care necesit.rl prelucrarea
peretilor dimensiunile "Ia ro~u" sau dimensiunile nominaIe trebuie de·
rivate din dimensiunile orienlalive penlru constructii prin sci'lderea
sau ad.rlugarea valorii alerente roslurilor sau pre/ucr.rlrii perelilor.
Exemplu: Dimens. orient. lungime e.rlr.rlm. = 25 em
Dimens. nomin. lungime c.rlr.rlm. = 25 - 1 = 24 em;
Dim. orient. la\ime inc.rlp. = 300 em

•
Ie orienlative pentru constructii din care se scad rosturile. Dim. nomin. l.rl\ime inc.rlp. = 300 + 1 ; 301 em,
Exemplu: Expflcetll1a DIN 4172
';;'
Dimensiune orientaliva pentru lungimea caramizii = 25cm Pentru a asigura ~i adaptarea eelor mai mici componente constructive
. I I;
Grosimea roslului de imbinare = 1 cm cum ar fi eele ale ci\ri\mizii cu numerele standardizate pentru construc\ii,
I

Dimensiunea nominala pentru lungimea caramizii = 24 cm vechiul lormat ne-metric de 25 x 12 em (eu rosturi 26 x 13 cm) a fost adap­

Dim. orient. pI. grosim. pereti10r turnali din beton = 25 cm tat la dimensiunea NS de 250 x 125 mm (cu rosluri). De aiei rezulti\ 0 di·

Dim. nom in. pt. grosim. perelilor turnati din beton = 25 cm. mensiune nominal.rl a blocului de 240 x 115 mm.

la 0 in[l/time polriviti\ eu rost de 62,5 mm (dimensiune nominal.rl a blocu­

2 Numerele standardlzate pentru constructll lui = 52 mm) rezult.rl un raport al laturi/or de 250 x 125 x 62,5 =4 ; 2 : 1,

~- ceea ce eonter.rl c.rlri\mizii avantaje importante, a~a cum este explieat

Sarji in special penlru Serie in spec. pi

dimensiuni
Serii in special::-l acest lucru pe larg in BOl. - QJ si CD,

construclia .Ia rosu· pentru conslructii finite

individuate
Astlel eari\mizile norm ate in DIN 105 corespund prin dimensiunile lor ori­

entative seriilor de construetie "Ia ro~u" a, b, c si d din DIN 4172.

a b c d e f g h i
$i dimensiunile luturor celorlalte componente "Ia ro~u" ea blocurile de be­

25 25 25 25 25. ~ 5 2x5 4x5 5x5

2 3 4 10 2 ton - pag. 74, ale golurilor de terestre ~i u~i - pag. 184-190, in.rlltimile

2,5 de niveluri etc. se orienteaz.rl dup.rl DIN 4172, astfe/ incH valorile dimen­

5 5 siunilor lor reapar permanent ea un lir ro~u,

6 'tA 7,5
8 '/ 3 10 10 10 Referltor \s pgf.1.2 ,11,6 DIN 4172
12 '1, 12,5
1
12 /2 15 15
16 '/3 17,5
18 3/, 20 20 20 20
22,5
25 25 25 25 25 25 25
27,5
1/. 30
31 30 30
33 '/ 3 32,5
35 35
37 'I, 37 'I, 37,5
41 '/3 40 40 40 40
43 31, 42,5 Dim.orient:250 x 125 x 62,5 mm
45 45 Dim. nom.:240x 115x52 mm
50 50 50 50 50 50 50 50
G) Oimensiunea nominata. ~j orienlativa. fa ca.ramida DIN
52,5
56 'I, 55 55

62 'I,
58 '/3

62 'I,
57,5
60
62,5
60 60 60 ~r+-,~.c±;J
===:::J~. b
~ee

~ 5'~ ~
CJ[::::=:::J
65 65
68 31, 67,5
:::Jc=::J' C 6 i!-===Jr
66 '13 -OR OR . OR~R--1+-0R_-
70 70 70 - ON ON ON ON -j{--- ON -­

~ bee
72,5
75 75 75 75 75
75 75 ::::J
::::J r:::::::=:J C
77,5
81 'I, 80 80 80 80
n 1c=::t=Jc:::::5e
83 '13 82,5
85 65 Vedere
87 'I, 87 'I, 87,5
91 '/3 90 90 90
93 31, 92.5
95 95
97,5
100 I 100 100 100 100 100 100 100 100

3 Dlmenslunl reduse
Dimensiunile reduse sint dimensiuni de 2,5 cm si sub aceasta valoare. Conform
DIN 323, aceslea trebuie alese din seria S 10 ca urmatoarele dimensiuni:
2,5 cm; 2 cm; 1,6 cm; 1,25 cm: 1 cm;
8 mm; 6,3 mm; 5 mm; 3,2 mm;
2,5 mm; 2 mm: 1,6 mm; 1,25 mm; 1 mm.

4 Ullllzarea numerelor standardlzale penlru conslruclll

4.1 Dimensiuni/e orientallve pentru constructii, dimensiunile linite Si dimensiu·
nile individuale pot Ii extrase din tabel.
4.2 La sistemele constructive tara rosturi ~i care nu necesita prelucrarea
pereli1or, dimensiunile "Ia rosu" sau dimensiunile nominale sint identice cu di­ D;menslUnea orienlatrv~ .Ia rosu· (OR) Sl dimensiunea nominala (ON) 13
construcli; de cArAmidA
mensiunile orientative pentru construqii. $i acestea pol Ii extrase din tabel. Pentru goluri este: ON ~ OR + 2 x 1/2 rOSI ' OR + 2' 5 mOl
si pentru prlaslri: ON • OR - 2 x 1/2 rosl • OR - 2 . 5 mOl.

61
 DIMENSIUNILE AXELOR

Cele mar vechi reglementari privind dimension area constructiilor apar1in

Japonier unde, dupa marele incendiu din Tokio din anu11657, stilul si marimea Astlel rezulta dimensiuni intermediare de 1,25; 3.75: 6,25: 8,75 m. Pe cit
cladirilor au lost stabilite prin dimensiuni sistemice conform metodei posibil insa trebuie evitata utilizarea acestei jumatati de dimensiune
"Kiwariho". Dimensiunea de baza era ken-ul =6 picioare japoneze = 1,818 m. peste valoarea de 10m.
Distanla dintre axele peretilor se dimensiona in ken-i intregi sau in jumatati in concordanta cu treptizarea geometrica peste 10m se recomanda:
de ken, lerestrele. usile Si dimensiunile covoarelor erau stabilite in lunctie de 12,50 m. 15,00 m. 20,00 m, 25,00 m, 30.00 m, 40.00 m, 50,00 m, 60,00 m
aceasta dimensiune de baza ceea ce a simplificat, a ieflin!t sau a accelerat (62.50 m), 80.00 m, 100,00 m.
in mod decisiv constructia de cladiri din Japonia. Exemple ~ Bal.
2. Pante de aeoperi,

,",
In Germania, inainte de Introducerea metrulur, in zonele constructiilor in sis­
tem Fachwerk s-a dezvoltat un sistem similar. Determinant era piciorul pru­
Pantele de acoperis depind de tipul Invelitorii si de eel a conslructiei de
dedesubt. in raport cu necesilatile practice sint stabilite urmatoarele pante

II

sac care era eel mai raspindrt si care corespundea celui renan si celui danez.
• I I' Dimensiunea dintre axe Ie stilpilor era de cele mai multe ori de 1 Gefach = 2
I
coti = 4 picioare ~ G). Picjorul prusac, renan. danez. care esle utilizat si
astazi in domeniul constructiilor din Danemarca, se traduce in sistem metric
cu 31 1/4 em, cotul cu 62,5 em si Gefach-ul cu 1,25 m. Firmele private de con­
structie preluasera aceeasi dimensiune de sistem de 1.25 m pentru structu­
rile lor. eel mai ades pentru cele din panouri de lemn.
Dimensiunea de sislem engleza $i americana, de asemeni de 4 picioare
engleze este, cu cele 4 picioare engleze = 1,219 m aproape de 1.25 m. De
aceea. in tarile care au adoptat conventia dimensiunilor metrice. placile de
constructie executate pe masini americane sint late de 1.25 m. de ex. placile
din fibre dure elc Dar $i placile de piatra ponce germane penlru acoperisuri
au drmensiunea normata de 2 x 1,25 = 2,50 m, la lei Si placile de ipsos. in
fond 125 este numarul favorit dlntre NS. Seria de dimensiuni ce rezulta din
1.25 m a fost normata in anul 1942 cu pantele de acoperis corespunzatoa­
re ~ 0
Intre timp au lost executate mii de cladiri tip pe baza acestui sistem
de dimensiuni. in consecinta. distanta dintre axele grinzilor este in prezent
eel mai ades de 125/2 ~ 62,5 em = lungimea pasului unui adult
Distante intre axe unltare pentru eonstruetii de ateliere, Industriale ,I
eu funetiunea de adtlpostire
1. Distante1e dintre axe
a) Generalittlti
Cel mai ades constructiile industriale si cele cu functiunea de adaposti­
re sint subimpartite in plan dupa distante intre axe dispuse rectangular
Ca Irnie dimensionala a acestor axe este valabila intotdeauna axa de sis­
tem statica a constructiei in cauza. Distantele dintre axe sint dimensluni
partiale ale planului, care determina reazemele, elementele portante,
mijlocul peretilor etc. la grinzile de legatura in cadre sint valabile axele
mediane ale punctelor de sprijin la lundatii. Dlmensionarea se rapor­
teaza permanent, chiar Si la suprafele inclinate. fa planul orizontal al pla­
nului si la eel vertical al elevatiei.
de acoperis:
1:20 pentru invelitori din carton fa constructii de otel si beton armat Si
acoperisurr din rumbeton, cu exceptia executiilor speciale ca aco­
peririle din pinze subtiri si acoperisuri CU sed-uri etc.
1: 12,5 pentru invelitori de carton pe constructii de lemn
1: 4 pentru acoperisuri cu ciment ondulat. invelitoare de zinc cu sipci,
acoperisuri cu tabla ondulata, cu tigla de otel zincal pe sipcl sau pin­
ze subtiri. acoperisuri cu falturi drepte din labia zincata imbinata cu
lalturi duble sl pentru invelitori de carton la constructiile cu lunctia de
adapostire
1:2 pentru acoperisuri cu tigla line etc.
Explieatii
Unificarea ritmica din domeniul conslrucliilor industriale Si al celor cu tuncliu­
nea de adapostire porneste de la tipuri care au evoluat treptat.
Distantele dintre axe prezentate influenteaza componentele constructive in­
divlduale: reazeme, pereli. plansee, gr!nzi. pene. capriori. invelitori. terestre,
lerestre continue. uSi. porj" Iinii de macara Sl aile dotari. Stabilirea unei di­
~ pag. 31.
mensiuni de baza anumite pentru dlvizarea in axe creeaza premisele penlru
normarea dimensional a supraordonata a elementelor constructive individua­
Ie si pentru capacitatea acestora de a Ii compuse. in acest scop. distantele
dintre axe trebuie insumate lara a se lua in considerare dimensiunile inter­
mediare. in cazul blocurilor de constructre. a panourilor de sticla. a placilor de
beton armat etc. trebuie luate in considerare rosturile.
Pe baza distantelor dintre axe norm ate pot Ii unificate distanlele dintre rea­
zemele macaralelor mobile.
Elementele constructive si dotarile normate in sensu I capacitalii de a ii com­
puse pot Ii schimbate intre ele, pot Ii executate pe scara larga Sl utilizate in
scopurr diverse. Productla in serie. posibilitatea de inlocuire si depozitarea
genereaza economli de munca. de materiale de constructie. de costuri si de
limp. Ordmea distanlelor dintre axe olera 0 simplificare deosebita a
executiei Detalii ~ Bal.

b) Construetii industriale
la constructiile industnale ca dimensiune de baza pentru distantele din­
tre axe este valabila valoarea de 2,5 m. Multiplii aceste,a genereaza dis­
tante dintre axe de 5.0, 7,5 si 10,0 m etc. in cazuri speciale (cladiri cu
functiunea de adapostire sau constructi, din placi) po~ilizata si I
valoarea de 2.~0 = 1.25 m sau un multiplu al acesteia. _'3115 - '111%:
/ I Acopens aSGutlt pentru
/' anumite zOlle Si in
./ anumlte scopun
2500 - j 10D % I
Panta pentru tlgle·so!z 51
toal€ celelalle tlPUrJ de tlgle
, de acopens

§1.87S-!75%1
,. ~~

,," / I Pan:a pentru ardezle 51

" Ilgle oblsnulte

" 16°S4'3~" : ~~
£r-- /1'\0-~
",. '\ 26- 5 10 I W
~na;td acoperrsurl cu Ilgla

Acooensun de carton oentru

625 -I Z5%r adaposllr:. suflclenta
Sl oentru acopens~r\ cu·
tlgla line - romane
'I'----1'5--------t-- rn Crll
,00 - ~.,. \ Acop de canon pI
-~- ---~--------.,- --'~---~- 125 - ~ conslr. de lemn
------+- __ 1 A~~ 1 ..1... 1 ..1.,,---~'2 ....1.... _ . _ _ 2 ...1.,.,- ----·
- --- .. ~od~ .. f~- .. fod--___t_ .. fod~ .. fod--+-­ ~Dn5D • ~ Acop. de cart:::>n p! constr de
belon armat
00---------- 2_500 "I

f1\ eaSEl veche daneza in stste~ Fachwerk ® Panta acopensulul h treptizare ega'3 coreS::lunzatoare tipurilor de jnvellton
\.V cu dlstanta dlnlre axe(e StilPllor de 1 Gefach

62
 NORMATIVUL MODULAR"
DIN 18000 -.. [IJ

Prin DIN 1B 000 conven\iile internationale privind proiectarea si exe­

cu\ia construc\iilor precum s; proiectarea $i executia de componenle
constructive $i semi-prefabricate sint integrate in Sistemul de Norme
German.
Termenul "corelare" arata ca normativul referitor la modulare se re­
lera la norme dimensionale $i la coordonarea spa\iala a elementelor
constructive. De aceea in normativ sint stabilite aspecte geometrice
':::.
rII

~@
$i dimensionale. Normativul referitor la modulare contine indicatii re­ ' I I

feritoare la un sistem de proiectare $i de constructie bazat pe un sis­ I '

tem de coordonare utilizat ca sprijin in proiectarea si execu\ia din do­

Elemenle constructive in f'3\
Spaliul de coordonare
CD sistemul de coordonare ~ (delinit de sase planuri)
meniul construc\iilor. Un sistem de coordonare este intotdeauna spe­

­
cific in raport cu obiectul in cauza.
,
/ ' / ' ~ /Y 1. StipulArl geometrlce
/' /'
Prin sistemul de coordonare constructiile $i elementele constructive

/'
/' 8) Plan de coordonare sint coordonate $i pozitia ~i dimensiunile acestora sint slabilite. De

/" aici sint derivate dimensiunile nominale ale elementelor constructive

/ /' /,
Sislemul de coordonare
I~
'Raportarel
la granite
•
Raporlare
la axA
precum $i dimensiunile de rosturi $i de racorduri. ~ CD
-@, @.

Un sistem de coordonare este compus din planuri dispuse relativ rec­

tangular; distantele dintre acestea reprezinta dimensiunile de co or­

t7" Raportare la granite,

donare. in raport cu proiectarea acestea pot fi diferite pa cele trei

\.!...) raportare la ax~

direclii in spaliu.

De regula, elementele constructive sint dispuse intr-o singura dimen­

y siune intre doua planuri coordonaloare astlel inci! sa umple dimensi­

Dreapt~ de coordonare unea de coordonare inclusiv cu partea aferenta rosturilor si in raport

® (dreapla de intersec\ie a dou~

planuri) cu tolerantele. Astlel un element constructiv este definit intr-o dimen·

~t ---
siune prin extinderea sa adica este definit dimensional si ca pozitie.

Aceasta situa\ie se nume$te raportare la granite ~ (J) ~ @.

in alte cazuri poate fi avantajos ca un element constructiv sa nu fie

dispus intre doua planuri ci astlel inci! axa sa mediana sa fie supra­

pusa cu un plan de coordonare. Astlel elementul constructiv este de­

finit intr-o singura dimensiune in raport cu axa $i deci, deocamdat;,'\,

numai ca pozi\ie. ~ (J) ~ @

® (intersectia a trei planuri)

Puncl de coordonare
® Sislem de coordonalB partial.
suprapus
Un sistem de coordonare poate fi structurat in sisteme par\iale desti­

.J­
nate diferitelor grupe de elemente constructive (de ex. structura por­

Hm
® Zona nemodulata ...
tanta, elemente de inchidere etc.). ~ ®

A rezultat ca elementele individuale nu trebuie sa fie modulate (de ex.

lrepte, ferestre, u$i etc.) ci numai elementele constructive rezultate

din acestea (rampe de scari, elemente de fatada sau de comparti­

mentare etc.) ~@

r=lj~tl:l
Pentru elementele constructive nemodulate care traverseaza pe 0 di­

rectie sau alta intreaga cladire poate Ii introdusa 0 a$a-numit;,'\ zona

nemodulata care separa complet sistemul de coordonate in doua sis­

@ Elemente constructive teme par1iale. Premiza este ca dimensiunea elementului constructiv

10 nemodulate, racordate transversal, din zona nemodulata sa fie cunoscuta in momentul in care sa elabo­

in pozilie medlana.
reaza sistemul de coordonare pentru ca zona nemodulata nu poate fi

@
11
1=tlltl:)
Elemente constructive
nemodulate, racordale transversal,
in pOlltie marglnala.
@ Relalia dintre raportarea la axa Si
zona de malerial modulat
dimensionata decit cu 0 dimensiune precisa. -..@.

Alte posibilitati de integrare a elementelor conslructive nemodulate

sint asa numitele pozi1ii mediane $i pozi\la marginala in zone modu­

late~@-@.

2 ,
12M
~Q
48M­ ~ 6 4 M -~
30 1 1 '" "A?' 2
inal\imea de nivel:
I 30 M = 300:19 = 15,8
-
-- -4­ 1
s-au ales 16 contralrepte
Buc~· De· '2
Per­ [we F weB'
l~rje poz 33M I Panta:
sanal 36 M
~ 12 15 1
114M
~h =~ = 1875 em
3~M
I

T 16 '
Casa Cafenea/
31°
ChIO$C ;----gu~l~rJ
, '2
I 0
Lung. rampa: 16' 26 = 416cm
..... 12 12M 42M s-a ales 420 = 42 M
I I
II Treapta'
.
~b=m
16
= 26 2 cm
'

@ Ante'proiect bulet pe autostrad~ @ scara prelabricala din belon armal

(rost presupus 1 cm)

63
 Modul de baza: Limitare: SISTEM COORDONATE + DIMENSIUNI COORD.
M = 100 mm orizontal: CONFORM DIN 18000
serie -12M NORMATIV REFERITOR LA MODULAREA iN CONSTRUCT"
Multlmodul: nellmitate,
mxM ser. 6M si 3M (Extrase)

m = 3, 6,12 seria multip 20,

3M=300mm seria - 1M Unita(ile normativului releritor la modulare sint modulul de baza

6M = 600 mm multiplu 30, M = 100 mm 5i multimodulele 3M = 300 mm, 6M = 600 mm 5i

12M = vertical:

"',

12M = 1200 mm. Din acestea se lormeaza multipli limltati ai serlei

1200 mm seriile 12M si de numere predilecte. Din acestea se lormeaza cu predileclie di­

6M

II

mensiunile de coordonare - dimensiuni orientative teoretice.

• I I"
Nr. predilecte: nelimitate, Limitarea a rezultat din motive lunclionale, constructive 5i economice.

I nxmxM seria 3M --">G)

n = 1,2,3,4. multiplu 16.

in continuare exista dimensiuni de completare nemoduJate norma­

5,6. seria -1 M
te I = 25 mm, 50 mm 5i 75 mm pentru de ex. plese de adaptare si

multiplu 30
racorduri suprapuse. --"> G)

Sistemul de coordonare la aplicarea practica,

no M::o
~ In~--nl;) M Cu ajutorul regulilor combinatorii pot Ii ordonate intr..un sistem de co­

ardon are modulat 51 elemente constructive de dimensiunl dilerite.

0; eM: ~ (:i~~W/%%%'?ii
,£ --">@

n- M::o
II
e.
liM
"= n.~ e~
M
Cu ajutorul calculului grupelor de numere (de ex. Pltagora) sau a di­

r,. MIn;:n, M II:~::;:~: M vizarii in lactori (de ex. tractii continue) pot Ii ordonate intr.. un sistem

, nM
n := ell
~:%?Jkq,%;S;
In
n- n =­
n~) M
de coordonare modulat si elemente constructive care nu sint rec­

tangulare. --"> 0 + @

Cu aJutorul constructiei de poligoane (de ex. triunghi, dreptunghi.

4 r; m M ~" 4
pentagon si injumatalirile acestora) pot Ii proiectate 5i asa-numitele

® Exemplu de apllcare
acopens in panta
Masura 'In veoerea campletarll pe
vertlcale constructii ,Jotunde'· - 0- ®

22 M Prin normele releritoare la modulare domeniile tehnlce interdepen­

~29.'1l 139 ,
=
~ dente din punct de vedere geometric si dimensional (de ex. con­

I ~ 22 ... 34 ',.. 1341 ?~ M

, 27r .. II 2~gt'''' i3~' E::::::I:o strucliile, electrotehnica. transportunle) pot Ii legate intre ele --"> ®

1"~~:~I. 41 , . 322"~ ~
1

1--;39t" ~.29=-:='it b =
Vezi Sl DIN 30798.
1'22' 461~ ~
: 'M .• is"',: ~

::n:r~'s6:6 8.:' ,11

~~! 22.

I : 3=;

~-~ !6S··j : ~

~.. ! 90:
63

Ii,' 36

~----,~~ 37

:
.
: ~
: I I
: 9 : ?
I:
t: 9 Q
I
0 ~j~~.~'~'~~
~O Ii

0,' A, ~ 0
Fi!f==J~
[Qj
:~
for=' ~~~~~~
~ Masura In vederee.

i :: • : i Ii
!
~-i-+ 9 9? 9Q9
1

!
~41E~~'~ii
~

cOmplelcHl1 pe
o'izontale

I,D [0, hiD 10 ! 1 la' C;:;:4S==::lj

I,D . ,I~PD' 10:, ! '0'
0 49 Dlmens,unea mln'ma ce trebule
O L.J
°IJ',I, I:,
50 atinsa 51 de la care Intervme a S8­
;ic--,~~ln~:,~~,~::tI~~I::;I~'=~ 5~ rle continua S8
calculeaza cu
52 numarui crrtlC (N Crill.

l-:l1.LJ-l.~-Lr-! 53 f N Grit = la-1) Ib)­

'~: ~
jl['['n'
- I!
- :~ ~
! i

S~
57
Ii!

111'01

® Apllcarea rotatlei cu 45- cu aJutorul a 12M in plan

®

12M·5M NC','=112-1,IS-I)=44

® Combmarea dlmenSlunlior de elemenle constructive fara dlvizor comun

ArmE.tufi Aparatura de
U\l.,~J\...6 ~ I " Imllere
Un~~";7u .- ~, ~\!

gaze-apa

)
~ ~nstr\)mer.te pI
flo -/ \~~'i".f·t~
~masuralorr

/ f! r~;:;-~co"
,., r . " '
Mobliler
Dlso de InIIlere/

I.. V ~ '--, .
<6)', / '

'~~
Cladlf

< "<l l=-:i r,~

<o
~!
/"t-~\
l"'-"
' , , '

I~~
;.

Mill ce transport Unltall delncarcare

I TranSlJorturl I
m
o C::JnstructIa unel margin I de acoperlS ®
curbale dln pollgoane regulate
(plan de s:tuatle)
Traseu pollgonal modulat ® Exemplu pentru unele legaturi intre domenide tehnrce prln
normele relentoare (a modu[are

64
 Suprafala solulul TERENUL DE FliNDATIE
y FUNDATJI, GROPI DE FUNDATJE, ~ANTURI
DIN 1054,4022,4030,4123,4124,4125 -+ [IJ

BermA Investigare; cercetare, apreciere

Aprecierile gre$ite ale terenului de funda\ie $i ale pinzei de apa frea­

tica, precum $i ale comportamentului fundaliei alese, due de cele mai

multe ori la daune ireparabile din punct de vedere tehnic Si economic.

Fundul gropH de
., fundatle Daunele funda\iei iau ~astere prin dislocarea laterala a solului prin sar­

cina fundaliei, asa incil corpul funda\iei se scufunda in soi/leren sau

CD Taluzul gropii cu berm~ pI. coleclarea p~~ilor cara alunec~ se deplaseaza lateral. Urmarea este 0 cedare totala a fundalieL

Tasarea prin comprimare a terenului de fundaiie sub fundalii in urma

chfb~:r~!'I=rrn, J;1\i1 sarcinii fundaliei si/sau sarcinilor aparute in jur. Urmarea esle defor­

Slilpul
Ciadlrea exislenlA marea Si daunele (prin crapaluri) la construc\ia superioara.

cofrajulul

Norma de baza pentru terenul fundaliei Si problemele fundaliei: DIN

1054. in masura in care exista experienle locale suficiente referitoare

Suprala\a leranulul la natura, extinderea, depozitarea Si grosimea straturilor solului in zo­

Supraf. bermA nu mal adinct deci1 MS na de construc\ie, norma ofera pentru cazurile uzuale principiale pen­

de Ie podeau8 lubsolulul
d\ Y tru dimensionarea fundaliilor in suprafala (fundalii izolale, continue, lip

, ~':·H=.a;;0!1 Muc~II:-.I;::nl;"-.f'-;;u~nd;;::.""11 0 - : ; ; , . £ - - - -.......

placa) Si pentru fundaliile de adincime (fundalii pe piloli). in cazullip­

Prelungirea ~ '" r--;:;2.0~ sei unor astlel de experienle: cercelarea din timp a terenului de fun­

suprale\el taluzulul % I Y Apa freatica

daiie, daca este posibil cu asistenla unui expert pentru terenuri de fun­

® M~suri de execu\le fj\

\.::V
Asigurarea constructlilor existente
invecinate da\ie prin cercetarea straturilor =sapare (manualaJcu excavator), fora­

je ( cu sapa 1 rolative I cu caroliera) cu coleclarea probelor (DIN

Cladiraa prevalula~ I'~=== 4020/4021) Si sondaje: DIN 4094, dependente ca numar Si adincime

Suprafa,a lerenulul' C'~direa existenta

de topografie, cladire Si informalii.

-.J-------HW

Limita de sapar. a

solulu; conf.@
Cladirea Nivelul apei freatice: introducerea \evilor de sondare in foraje Si masu­

MI funda ie rarea regulala (varia\iile nivelului).

L1mita de
sa-pare a solului Supra~\a lerenulul
dupa finalizarea
subzidirii

Apa 'reallca
r.n
:0",,;
limita de stipare a
1ul
solbl ionf.@.
H
"L.
Cercetarea probe lor apei freatice cu privire la agresivitatea in raport cu

betonul DIN 4030. Cercetarea probelor de sol cu privire fa compozi\ia

granulelor, con\inutul de apa, consistenla, greutatea specifica, capa­

-yo .'/
-I----,,I--~;,0.5 ~, ~ lunda Ie .
citatea de comprimare, rezisten\a la forfecare, permeabilitatea.

Execulia gropli de r- i Subzidirea (zl- .J.ci • Apa fraalica

Sondajele asigura prin adincimea de investigare 0 prospeclare conti­

fundatie conform da' b fon sau " 1:0.5

be~~e~ a~mal) nua de slabilitale, asezare Si de densitate.

o
DIN 4124
Subzid;rea in secliune - ® ®
I- •

Fundalia in secliune - 0 Rezultatele cercetarilor/expertiza lerenului de fundalie (trebuie sa

r]- _
fie aduse la cunostinla executantului conslruc\iei, neprescurtate).

~ l
Descrierea solului 1 rocii DIN 4022. clasificarea penlru lucrarile de te­

rasamenl DIN 18300.. indicii terenului de fundalie penlru proieclul $i

execulia fundaliei: imaginile straturilor DIN 4023 cu succesiunea mate­

T Prima faza de /
I .' .ronSlrUClie I rialului Si a straturilor, starea apei freatice.

Adincimile fundalieil de sapare, masele de sapare.

". r1
~, . ~1 Formarea Si asigurarea marginilor gropii de funda\ie DIN 4124.

! 1I deurm~loaraa
i'J
tala
construct 1e

'.
Fara dovada de calcul a stabilila\ii nu lrebuie sa fie depasite urmatoa­

rele unghiuri ale taluzului:

a) la soluri necoezive sau soluri moi coezive /i = 45"

Prima laza de b) la solu\ii rigide sau semicoezive /i = 60°

conslruclie ~ Prrma laza de

conslruc\ie
c) la roca /i = 80'

® Plan- G) (j)
7 Plan-®

Grinds de cap eel pu~ln '.1'0

I- ~ 0.6 1 Lemnul suport eel PUll" 16
I cm1l16cm ..uO
16 em (dacil
~.""
eSlen~eYr)

";,0.6-i -.:::,1. -.,

'.'.<:~
"0.05 N
.,; j ;'0.05
II
,\IT Lemnul c entur" cel
II
",-pulln 12 cmx16cm
~~:~~'-- ---li-"""
T :!! ,- IPB 100 II ~Rlgldllar e
'" ~i
II
'-Fier de su spend.re

I Bo 'dura din ----

lem n
I
II
~i
cel pUlln 0 16mm
sau 10 mm x 30 mm
'\. Suspend are (rac)
II

® Sanl cu margin; laluzale ® Sant asigural parlial ® Sant cu bordur~ din lemn @ Construc\ia verlical<'\
lemn
<l bordunlor Din

65
 GROAPA DE FUNDATIE
Ancorarec in
pamint DIN 4124, SPRIJINE,
l?ANTURI, FUNDATII
..... Pentru evitarea patrunderii laterale
a apei ajuta 0 sprijinire a malulUi.
Beton toreretat la taluz ~ (1). spri­
jinire prin zabrele umplute eu belon
~ @, perele din palplanse de otel
~ @. fiecare asigurata prin anco­
rare in pamint.
G) Betonul torcretalla talu, ® SpriJlnlre pnn zabrele umplute cu
belon
© Perele din palplan,e de aIel in cazul epuismentulUi deschls este
pompata apa in mod eontlnuu din
adinciturile fundului gropii de fun­

·'
lB
.1
datie sau din sant sl drenaJe ~. @.
In cazul unor cantitati mal mari de
apa pe fundul gropii. eeea ce pune
in pericol capacitatea portanta a
terenului de fundatle. este necesara
o scadere a nivelului apel freatlce
~ @. Apa frealica scade cu 0 dis­
tanta de siguranta de 50 cm sub fun­
dul gropli de fundatle. De asemenea
sl santurile necesita 0 asigurare. ta­
luzare sau sprijinlTe ~ Drept ®
adlneimea uzuala este conside­
rata distanta intre suprafata tere­
nulul Sl marginea infeTioara a ca­
@ ASlgurarea peret;lor cu lemn rotund ® t::xecutla. verllcala cu sC'lndun de ca­
nal dIn lemr. ®
Asrgurarea peretilor cu dulapi
din
lemn asezat. dreptunghlular nalului sau conductei

AdinCllllea flormata de
m01laJ

Cladrrea 5e inclina L.3tlmea Ilbera a santu)Ui

Latlmea hbera pentru santJnle fE-ua spa\lUl de lucru circulabil

Dlame:rul ex!
\-'reSl'..mea al conduclel
crescula a respectlv all11el leVl1 Sant nes,Ylllnrr
paminlulLJ ----I
,/
...... in m Cazul uzuai I Madlf ngld!Z I:' 60
pina la 0.40 :~ ,I. 040 I /=,,·0.70 + 0 ..1"
-
Aiullecarea dt:
peste 0.40 plna la 0.80 '-0:-,/ + 0 70
teren
peste 0.80 p·In::l. la 1 40 ; =,IT 0.85 /={/~O.4;J /e
peste i -'!O ; =: ,-.'+ 1.00

@ Latlm' Ilbere mimme pentru santurl CU 5patlul de lucru Clrculabil DIN 4 ~ 2~

Tub cana'

/
"/
;I
Bazlnul pomper
Fara asigurarea pere unghlul talUZUIUI dupa felur
teiui - perlGOI de acC'­ parn'lnlulUI
dentare
® Epuismentul deschlS
@ Santur!le canalului

t
sChelaJ
lirulul il Fir Cu
~p\LfnD
II

'I

Pompa
50
scufJn­

dala

® Sltuatia aoei freatlce 51 mlcsorarea nlvelulul apei freatlce @ Groapa de furdalle CU 5patiul dE
lucru Sl taluz
Groapa dE:: jur<lJatH~ C-\.. scal1ui GEe­
iucru 51 asigurarea perelE:'iJ

66
 Cladlrea Veclnul
proleclata GROAPA DE FUNDAnE
TRASAREA cLAOlR1I
DIN 18196,18300,18303

in cazul in care lerenul inc;'\ nu a

fosl masural, alunci lrebuie an­
gajal un inginer lopograf. Cladi­
rea esle apoi inclusa in planul de
situa\ie oficial-- CD -@ Compo­
- ",.-.-
Punct de vlzare
nenla cea mai importanla a cere­
_.-' -Y< -
Pune' de vtzare Slrada
rii penlru auloriza\ia conslructiei.
Dupa obtinerea aUlorizaliei de
CD Plan de situalie olicial
Planul de stualie olicial cu cladirea
desenala
® Cladirea proiectala Irasata pe leren constructie cladirea esle Irasala
pe teren -- CD - CD Groapa de
fundatie prevazula esle marcata

•
. .
•

cu laru$i din lemn -+ 8)- ®. .1

W///,..0; Groapa de fundalie lrebuie sa fie

Cladirea Spatiul de
proiectala lucru mai mare decil c1adirea. Spaliul
de lucru ~ 50 em -+ 0- ®
Unghiullaluzului esle dependenl
de slruelura lerenului. Cu cil esle

Tlpul
~~
p~mintulul
Lrraluz

Unghlul tsluzului
Tlpurl de pAmint u~or de desprins
Tipurl de pamint cu 0 desprlndere medle
} 400

Tlpurl de paminl cu 0 desprlndere diflcllA

N':'"
_ _
60 0 - - -
' . . :..-
- - -:"
,
paminlul mai nisipos cu alit mai
redus -+ 0- Dupa scoalerea pa­
mintului din groapa sin! intinse,
Plalra cu (J desprlndere u~oara ~I dlficlla 80° Capra de . plecind de la caprele de colt,
fA\. vlzare sforile de aliniamenl -- ® care
\iJ Groapa de lundalie
reprezinla dimensiunile exlerioa­
Alinlerea mal lunga a --'-o-~-" re ale c1adirii. La intersectii sinl
cradirli (sfoara de
allnlarnent sus) stabilite cu ajutorul lirului cu
plumb collurile exlerioare ale cia­
dirii-+ @.
De asemenea lrebuie sa fie ma­
surala $i inaltimea -+ (2). Orien­
Schela de slorl de tarea se face in raport cu dimen­
trasare Alinierea mal scurta a siunile din zona. Mira de nivel­
cladiril (sloara de
alinfarnenl jos) 4m ment-+ @, de regula 0 $ina din
Mira la hotarul
lerenulul lemn sau aluminiu cu 0 lungime
de 3 m cu nivela cu bula de aer
ata$atii, este direc\ionata orizon­
Stabilirea unghiului drepl
® Cladi,ea in gToapa de lundatie
® Schela de slori de trasare
in asa lei esle trasala c1adirea ~ @ dupa PHagora
lal $i sprijinila la capatul tiber.
Colele intermediare din leren sin!
citile cu sonda gradala. Nlvela cu
Hivela cu bula de aer lub de cauciuc umplul cu apa.
Scindura de lernn elastic, transparent, cu 0 lungime
de 20-30 m, la ale carui capete
sinl cilindrii din stiela cu 0 grada­
Lera a la/uzulul
lie in mm, care se tin in pozitle
verticala prin care se poate ve­
. dea suprafata apei. Dupa veri!i­
care ambii cilindri de masurare se
Mira de regula 3 rn lung i­
lin unullinga -a/lul $i pol fi efeclu­
- -- me. Cotele intermediare S8
mbsoan1 cu sanda gradal3

/~~~:I Clad~:>--_
ate transmiterile de cole inlre
puncle cu a exaclitale la mm,
® Cruci de vizare ® Capra de coil ~ ® --- ® Mira de nivelmenl chiar $i fara legalura vizuala, de
exemplu in dilerite eamere.
Nachbargebaude

Groapa de lunda lie penlru

cladirea proleclala
Instrumenl de nlvelmenl
Parter-MS
- ­ - -­ - - ­ - ~ ~~­ -­ - - - ­ - --­ -- -
-----y­ ----­

(2) Mflsurarea inallimjlor pentru clfldire

67


Aprecierea provenila din practica
conform carera preslunea S8 exerCI-
ta sub 45°, nu este exaeta. Conform
I:D
II·'
Kbgler-Scheiding ~ deslasura­
rea linijlor de presiune egala (izoba­
fe), formeaza aproape un cere.
"
Pericolul de tasare cu
producerea fisurilor du­
ce la suprapunerea suo
®
tura de nisip de 0,80
pina la 1.20 m
sant. Linjjle de dis­
prafetelor influenlale de
fundatiL Importanf In
cazul constructiilor noi
dispuse IJnga construe­
tii vechi.
Fundalii izolate pentru cladrri usoa­
CD
fe tara subsol
Fundatie-placa armata cu ate! de
® constructie
Fundatte tip bancheta, simpla dm
belon slab
68
~
3,Om 0,5m
r---< LUCRARI DE TERASAMENT $1 FUNDATIE
DIN 1054,1055, 4014 ~ I:D
Cercetarile tehnice de construc\ii ale terenului trebuie sa asigure
date pentru proiectarea si executia economica si ireprosabila din
punct de vedere tehnic a c/adirilor. in functie de tipul construc\iei
terenul trebuie sa fie apreciat ca teren de funda\ie (fundatie) sau
material de constructie (terasament). Dupa expertiza terenului
(daca este posibi/a din punct de vedere al legisla\iei edilitare si in
domeniul constructiilor) sa vor amplasa c1adirile. (evitarea mlas­
10 I
0-0' ~
Fundatiile late preduc tensiuni
suplimentare mai mari declt fun­
tinilor etc.) De asemenea se va stabili tipul cladirii, tipul fundatiei:
fundatie izolata ~ 0, fundatie continua ~ @, fundatie-placa ~ ®.
daHile inguste la aC88a$i presiu­
in cawl unui strat portant de pamint aflat abia la a adincime mare:
ne pe fundul gropii.
fundatie pe pilo\i ~ @. Distributia presiunii in cadrul funda\iei nu,tre­
buie sa depaseasca la zidarie <l:= 45°, la beton = 60°. Fundaliile din
zidarie sint mai rare din cauza cheltuielilor mai mario Fundatiile din be­
ton nearmat sint folosite la suprafete mai mici si sint funda\ii obisnuite
pentru constructii supraterane mai mici . Fundatiile din beton arm at sint
folosite la iesiri mai mari in consola si la a presiune mai mare asupra
solului. Pentru preluarea forielor de intindere ele primesc a armatura ~
@ -@. La betonul armat se economiseste in raport cu cel compac­
Fundalie pe umplu Fundatie pe ver­ tat - la inallimea, greutatea si adincimea sapaturilor. Executia fun­
®
tributle a preslunii­ datiilor la rosturile de dilatare si spre constructiile existente sau la
inaltlme. cafe este
realizata $i sedrmen­
unghiul de inclinare
al terenului de tun­
margini ~ ©.
tata in straturi de 15 dalle. Sectiunile placilor funda\iei ~ @ la a capacitate portanta mica a
em. Distribuitia sar­
cmilor pe 0 suprafata terenului de fundatie, daca nu este suficienta a fundatie izolata sau
mal mare. continua. Fundatia proteJata la inghet DIN 1054 > 0.80 m, la con­
structii ingineresti 1,0-1,5 mm.
imbunatalirea capacita\ii portante a terenului de fundalie.
a) procedura de compactare prin vibrare si presare cu utilaj de vi­
brare (Vibrator). compactare pe a raza de 2,3-3 m; distanta
punctelor de vibrare circa 1,5 m. Terenul este umplut ulterior.
imbunatatirea este dependenta de granulalia si asezarea initiala.
b) Pilotii de compactare, dopurile sint umplute ulterior cu adaosu­
ri de diferite granulatii fara lianti.
c) intarirea si compactarea pamintului.
Compactarea cu ciment: nu poate fi folosita la paminturi coezive si ne­
compatibile cu cimentul. Injectarea chimicalelor (solutie de acid silicic.
c10rura de calciu). intarire imediata si de durata, poate fi utilizata numai
Fundatille continue sinl loios\te cel la un teren cu un continut de cuart (pietris. nisip si alte pietre afinate).
® mai des.
j~~
a. FundaHi separa· b. Fundatii neseparate
~:77///////7//J
L~ q
a. Placa grosime constanta
'l!
b. Placi consolidate cu grinzi
~
-',e t-
yC. ::n::1iJl;:
I . ~ Pilo!; din belon c. Executie cu placa d. Fundatie linga 0 d. Consolidare sub sl1lpi
LPilo!; batul; . monolit de talpa separata constructie existenta
tfc)\ Ra~er de piloli $i fundalie cu che­
~ so~ adlnclme @3Executlalundatieilarostundese-@4Sectiunile
parare sau dllatare
placilor tundafiel
@ Funda~le larglta cu trepte din beton f.i'5\ Fundat18 tesita d',n belon nearma1@6Fundatl8simai lata dlnt~-o placa ae beton
nearmat \J.:!) armata cu otel
 LUCRARI DE TERASAMENT ~I FUNDATIE
DIN 1054,1055,4014 -+ [IJ
De regula pentru constructii dimensionate penlru presiunea activa

a pamintului DIN 1055 -+ CD pentru incarcarea admisa trebuie sa

al perete din palplan~ sau pere­ b) perele din palplanse sau belon c) perele din paipranS8 sau belon
Ie din beton monolJl. Incaslra\l monolil ancoralln spale monolit integral in clMire fie slabilite tipul, compozitia, extinderea, a~ezarea ~i grosimea slra­

in paminl
turilor de paminl prin foraje de prospectare ~i sondaje, in masura in

~gE

care experientele locale nu sint sulieiente (distanta lorajelor ~ 25

m). in cazul fundatiilor pe piloli lrebuie sa fie calculate adincimile

forajelor la suprafata virfului pilotului ~ 0· Adincimile de prospec­

tare dupa procedeul de dimensionare pOl fi red use cu 1/3 ( adinci­

d) conslruCl,e belonatA ra un pe-

lele din groapa de lundal18
el zld de greulale f) z'd de spnjin C\J S9Cliune In lor­
mAde L
me = 1,0 B sau 2 x diametrul pilotului, dar ~ 6,0 m) Distantele

•
pilotilor necesari pentru pilotii de loraj ~ @, penlru piloti batuti ~

Canstruetii dimensianale de regulA la a presiune aetivA a pAminlului (confarm DIN

CD 1055, partea a 2-a), 8). Valorile mentionale nu sinl valabile pentru peretii din palplan~e

~i cei din piloti forati portanti. Ace~tia sinl continui. Adineimea ne­ . . '

cesara a terenului portant de fundatie sub pilotii forati ~ ® siste­

.1

mul Brechlel de piloti forati din beton comprimat ~ @.

Fundatia pe piloti, notiuni de baza: forta pilotului poate fi transmisa prin

ljl frecarea pe manta, presiunea la virf sau prin frecarea pe manta ~i pre­
A "'1.5'l A'" 1,5,1 siunea la virf, asupra terenului portanl de fundatie. Felul transmiterii
~6m ~6m
fortei depinde de terenul de fundatie ~i constitutia pilotilor. Fundatie pe
piloti verticali: transmiterea sarcinii asupra terenului portant este rea­
. del erminanta esla adinclmea
de larare maximA I lizata prin virful pilotului, suplimenlar prin frecarea pe manta.
J.
® Adincimi minime pentru farajele canslructiilar canfarm DIN 1054 Fundatie pe piloti plutitori: virfurile pilotilor nu ating lerenul portan!.
Straturile cu a capacitate portanla mai redusa sint compactate prin
balerea pilotilor.
Felul de lransmilere a'sareinii: piloti de frecare, care transmit sarci­
na lor pe stralurile portante mai ales prin frecarea pe manIa la peri­
metrul pilotului. Pilotii de presiune la virf, la care este transmisa sar­
cina pilotului in principal prin presiunea virfului asupra terenului de
constructie. Aiei nu este esentiala frecarea pe manta. Presiunea ad­
Distanlele necesare ale pilalilar pentru pilati forali (conlorm DIN 4014, prima parte) misa la virf este majorata simtitor prin largirea talpii anumitor piloti
monoliti. Pozitia pilotilor in pamint: piloti de baza care stau in pamint
pe inlreaga lungime. Piloti lungi, piloli liber asezati, care stau pe
pamint numai cu capatul inferior, liberi la capatul superior Si sint de
aceea solicitati la flambaj.
Materiale de constructie: lemn, piloti din ote1, beton, beton armat ~i be­
ton precomprima!. Felul introducerii in pamin!: piloti batuti, care sint
.
:f}"~ I~m ~;;'•• :: baluti in pamint, piloti presati, care sint presati. piloti forati, care sint in­
'

dFi ". '. trodu~i intr-o gaura forala. Pilotii elicoidali sinl in~urubati, piloti hidrau­
.
. . :":
','
.. Iici, care sin! introdu~i prin mijloace hidraulice. Se diferentiaza intre
e' " ,~2d'F', : :' .:
. . .. piloti care comprima, inlatura sau destind pamintu!.
• e e -e­
eC!'3d~1 m+C1 Felul solicitarii: piloti solicitati axial, piloti de intindere. care sint soli­
o D,slantele necesare ale plialilar pentru pilati bAtuti (canfarm DIN 4026) eitati la intindere ~i care transmit forta pilotului asupra paminlului
prin frecarea pe manta. Pilolii comprimati sint solicitati la compresi­
~,,'d,
'/AV/h1tC/W'/"'~"'A~Y/
;d'" une ~i transmit sarcinile asupra lerenului de fundalie prin presiunea
. ': .. ' i' . la virf ~i frecarea pe manta. Pilotii solicitati la incovoiere, de exem­
plu piiOli forati mari solieilati orizonta!.

'O~
~;
Ej--r'"'' ,c\lf\' '
.·._:~1_:_'_:
Fabricarea ~i montajul: Piloli prefabricati sinl livrati cu a lungime
partiala prefabricala, respectiv in slarea finala la locul de utilizare ~i sint
Adincimea necesara a lerenului partant de eanstruc\ie sub pilalii farali (can farm
baluti, introdusi prin mijloace hidraulice, vibrare, presare, in~urubali
® DIN 4014, pnma parte) sau introdu~i in gaurile forate pregatite. Pilolii monolili, care sint fabri­
cati inlr-un spatiu gal realizat in
paminl ca piloti forati, monolili
Furca de Pilnle penlru Intra­
Introducere ducerea belanulul baluti, de teava presala ~i vibra\i.
Pilotii de fundatie partial prefabri·
cati ~i partial monolil, care sint
monlali din piese fabricale la fata
locului ~i prefabricate.
Pilotii monoliti au avanlajul ca
lungimea lor poate fi stabilita
Belon
abia in limpul construcliei, pe
baza rezultalelor de batere, la
Inel din Piese de
caucluc etansare procedeu de foraj prin verifica­
rea straturilor de pamint forale.
aJ b) cl d) oj

Pilat farat din betan camprimal (sistemul

® Bechtel)

69
 IZOLAREA CONSTRUCTIILOR
DIN 18195,4095 -- CD
in ziua de astazi spatiile din subsol sint folosite din ce in ce mai pu­
tin ca spatii de depozitare si mai mult ca spatii pentru activitati din
timpul liber sau ca spatiu suplimentar de locuit si de munca. Din
acest motiv se cere mai mult confort de locuit Si de microclima la
subsol. Conditia pentru aceasta este izolarea subsolului impotriva
umiditatii exterioare. in cazul cladirilor fara subsol trebuie sa fie pro­
Izolalia foal18 buna pe partea mun­
CD Subsolul trebuie Izolat orizontal si
vertical tata de umiditatea din sol ® telul la terenuri inclinate. evacuarea tejati peretii interiori Si exteriori printr-o izolare orizontala impotriva
-CD-@ apei mun\eiui prin drenaJ umidita\ii ....... @- 0. La peretii exterior; 0 izolare de 30 em deasu­
-®® pra terenului ....... @- @. La cladirile cu pereti de subsol din zidarie
trebuie sa fie prevazute in peretii exteriori eel putin doua izo/atii ori­
zontale _ CD -
@. In cazul peretilor interiori se poate renunta la

III MS leren
MS pardo­
sealil

MSteren gr 1/
MS
pardosealil

. ~o:a,' .'0.0
stratul superior. Pentru izolatiile orizontale din pereli trebuie sa fie
folosite fisii din bitum pentru acoperisuri, fisii de izolatie, fisii de izo­
latie a acoperisului, fiSii de Izolatie din material plastic. in functie de
tipul de umplutura din spatele spatiului de lucru si de tiput izolatiei
trebuie sa fie prevazute pentru suprafetele peretilor straturi de pro­
~
tectie ....... @ - @. Nu trebUie sa fie varsate moloz. split sau pietris
direct la suprafetele pere\ilor izolati.

Izolatla cladirilor fara subsol cu cenn­ Izolatia cladlrllor fara subsol cu ce­
le mlnlme de uti\izare a spatiilor: um­ rinte mlnlme de u1ilizare a spatiilor
plutura la nrvelul izoJatl8r peretelui. podeaua :a nlveJu! suprafetei tere
nului i Aparitla Solicitarea izo!a\iei Felu\ lzolatiei
apei ca lmpotriva

Podeaua
Umldltatea Efectul capilar la corpurile I Banere Impotriva
pamintulu( verticale de constructl8 I umidltatli pamintului ~
portanlil
MS pardosealil Precipitati\ Apa de inliltratie (fara Izolatl~ impotnva apei de 'I

Apa menajera presiunej la suprafetele Inflltratle

MS pardosealil indinate ale corpuri\m
Spaliul cu aer MS teren de construct Ie

r Apa freatlca Presiune hldrostatica Izolatie rezistenta la

presiunea apei

lzolatla cladlnlor fara subsol. po­

® deaua cu spat1u intermedlar de ae­
ristre la pamint
® \lo\atla cladlnlor tara subsol: po­
deaua asezata mai JOS la nivelul su­
prafete! terenului inconjurator
/ / MS pardosealil
, - parter MS pardosealil
- parter
MS teren
MS teren MS teren
~

MS pardo­
seata ­ subsol

N,

Izola113 cladlrilor cu subsol cu cerinte

minime de utillzare a spatii10r (pereli
dm zldarie pe fundatil continue)
® lzolatia cladlrilor cu subsol; peretl din
® lzolatia cladirilor cu subsol, pereti
din beton @ lzolatia cladinlor cu subsol. pereti
zldarie cu lundatie continua din zidarie cu fundatie-placa

::::i ~~-
p~~g~t~e
cu mate-
P

~ :­ Umplerea
grapH de
Izolalie
Saltea de izolatie
Slral de prolec­
tie - fibril ondu­
0­ latil
rial per- " fundatie Slrat de prolec­
meabil tie din labrele Strafde Placa din ci~
Filtru de de pialr. infiltrare ment sau
Apa acu-' similar­
mulatil pietris
izola\ie

SChimba~~~~~§i~~!~
rea stra-
turilor. fiI-
~ C! ,02 g"o..oo. ?~ ~
I
Stral de
filtrare
Conducla ---«"""-,-..--.J
Strat de
filtrare
tru,teava ~ Conductil-""""=a:...-....J
de drenaj Apa aspiratil de drenaj de drenaj
prin pori

@ Drenaj Si lZolatle rf2' Peretele de protect,e din zabrele de@3SalteadeizOla(le !f4' Stral de protectle din placi. de fibro­
\J..5;J platra ~ Clment sau matenal asemanator

70
 IZOLAREA CONSTRUCTIILOR
MS.P
DRENAJ PENTRU PROTECllA AMENAJARILOR CONSTRUCTIVE

DIN 4095,18195 -. [D
Drenajul este desecarea pi!mintului prinlr-un stral drenanl ~i tub de
drenaj. penlru a impiedica formarea apei cu presiune. La aceasta
nu lrebuie sa apara innamolirea pamintului (drenaj rezjstenlla infil­
lrare). 0 instalatie de drenaj consta din dispozitivul de drenare, de
control ~i clatire precum ~i din scurgere. Drenul este notiunea colec­
MS.S
liva penlru lubul de drenaj ~i slratul drenanl. Daca un drenaj esle
0.
,0 '0 necesar $i la perele depinde de cawI respecliv - 0 - @ , daca.
0
00
0

• •
.;.g':q
O.O:·O'.g.O
apare umiditalea paminlului numai la un pamint foarte permeabil ­
CD daca apa poate fi inlaturata. printr-un drenaj a$a incH sa se for­
CD Umidilalea pamintului la un pamint
loarte permeabil
Apa tara presiune la un pllmint mai
pUlin permeabil meze numai apa fari! presiune - ®. daca existi! apa sub presiu­

•
ne, de regula sub forma de api! freatica sau daca. nu este posibila. ..
• .

MS. P evacuarea ape; prinlr-un drenaj - @. .,

Amplasare/pozitie Material de construc!ie Grosimea in m
---------
in fata perelilor Nisip cu piehis granulatia 018, 632 DIN 1045 • 0,50
Strat de filtrare granulalia 0/4 Si " 0,10
Stral de inlillrare granula!ia 4/16 " 0.20
"_.-
PieIris granulalia 4/16 $i geotexlil ? 0.20
o 0 o MS.S Pe tavan Pietris granulalia 8/16 Si geotexlil ,". 0.15
o . -- -------._---­
.. 0. . 0 ·.o~o~~~~~~ Sub pardoseala Slral de fiIlrare granula!ia 0,4 $i ~ 0,10
' 0 0 . . (. '0
Slrat de inJiltrare granulal'a 4/16 :-- 0.10
'0 • £,' . 0 ,0 . ,0 • ~ ',0°. 0 . ~ 0 o. Pietri$ granulatia 8/16 $i geole)(ti~ ,. 0.15
0. 0 '00.0 0·0.,0
_.. _-~---~ ---_ .._----'_._----­
f3\ Apa sub presiune la un pamint cu in jurulluburilor de Nisip OJ pietris granulalia 018, 632 DIN 1045 -. 0,15
\V apa Irealica drenaj Strat de infiltrare granulalia 4116 si • 0.15
Slral de fiIlrare granula!ia 0/4 '.- 0,10
Pielris granulatia 8116 $i geotext,' '. 0,10
-------.-­
@ Execulia $i grosim~a Slratului drenant pentru maleriale minerale de conslrucl,i.

Tubul de drenaj diamelrul nominal ON 100, panla 0,5%, lub de clallre. control d,amelrul no·
minal ON 300. PUI de clatire, control Si acumulare diamelrul nominal ON 1000. Diarn"trul
nominal necesar pentru tuburile de drenaj cu sectiune transversa!c1 rotunda si 0 rugOZtl<llo
de functionare kb=2 mm poale Ii stabilita. de exemplu ~ ®
V<leza din lubut de drenat1a
umplerea completa nu lrebuie sa depaseasea v= 0.25 mls. La suprafelele de pesle 2.000 rn'
trebuie proiectat un dren de suprafata, care evacueaza apa prin tuburi de drenaj. Trebuie sn
fie slabilila dislanta inIre tuburile de drenaj. Eventual sa tie inSlalal si dispozillvul do control
~ pag. 72. Conditia pentru un drenaj elicienl esle un lIux sulic'enl al apei. cu respeclarea n,·
velului max. de apa in avanradier. Se recomanda. 0 conectare cu 0 inclmatie liber.'i la un pul
coteclor sau un canal pentru apa de ploaie. deci 0 Junclionare. pe cit posibil, Jnra pompeo

® Instalalie de drenaj la 0 clMire am­

plasat:t. mai jos
Daca sint necesare pompe, atunci lrebuie s:l. fie asigurale prinfr·un dtspozttiv polrivtt. do
exemplu clapeta de relentie, pentru evtlarea unei acumul~ri din putuJ coleclor. Sigurania de
~D a~% ~~ ~~ reten\ie Irebuie sa fie accesibila si inlretinuta. Apa poale Ii inliltrata inlr·un sol cu 0 absorbtio
buna de apa, de exemplu prinlr-un put de infiHrare - @.
~p;z:' ====='-="z;-=-="-=1:;-1:;'C2'-='-===:z;;Jj
I 3.0

... I
~~I
I ...
I~~
2.0
r ~I -fi(~~-
Yl i/( -J1:->if
1/ ~~~ I ~~~
1.5 . 1,1
I 18 0 1/ ~I I Q 1 0
§I I; 1.0 f-- I I) ~
-- --+ I~+-
0.8
." - -
~
7t-f' -l--t=
;,,;;; "" .--- ,,;:f
0.6
II J.
-;
, .. I

/ i
/-. f--l'

/ //
jJ-i-
I
Exemplu pentfU pozitionarea tubunlor de drenaj. dispozitivului de control si a dis~
0.4 / I A l~r--lL-, r----L
,
=-==::-= ,,=--,;-, !/.L 1/ II It
,Jr,'L I
pozitivului de curalire. la un drenaj inel;;aecr I I

'[
-fh -r-
Elem, de constr TiD Simb<!l

Sirar de filtrare Nisip ...

'E 0,2 ~Q~
r---. I /
Ii
Il/,l
1'1 V -
~I'~~i I II ~&)I'
GeOlextil I:.
Sirat de in/iltrare :::~:nte indlviduale ~~<>~oJ 1/ I
(de OK. daltJ dre· "':·Xv.7JJ
, I I

'-~ll~1

~ !",i1t~ pl~c~_~~o~~l_~L .:._~

.__ '.
Slral de drenaJ Nisip cu pie Ins [J~:..Q.~~J
O. Y --- - ~ ~~
-- -
~::~~~~rl~:~~~~ ~
Stral riA ~pn. De ex. lolil> Ko::o- 20mm
lzolahe
Tubdadrena·
De ex. voDsea fi il
eav:'
0.05 i I
1 5 6 7 8 9 10 15 20 30 40 50
Tea...:. - $ - Scurgere a in lis
Put de anlrenare
a deseurilor Piasa prefabncal8 ondulale netede
~~t ~: ~~r~re
® Put de lnfillrare pentru scurgeriJe
slabe
® Elemenle de conslructie si simboluri ® Exemple pentru dimensionarea tuburilor de drenaj
cu sec\iune transv8Tsala rolund:i

71
 IZOLAREA CONSTRUCTIILOR
DIN 4095.18195 -- QJ
Daca terenul de constructie nu preia precipitatiile 51 nu permite infil­
trarea a11l de repede ca pamintul de umplutura, atunci se formeaza
acumulari de apa. respectiv apa sub presiune $i izolatia e5te supusa
Drenajul
peretelui presiunii apei; de aceea drenaj pentru evacuarea apei ~ CD - 0)
sau izolatia ca la apa sub presiune ~ @ - @
Groapa din nou Apa sub presiune
umpluta
Patul din beten
Daca elementele de constructie se scufunda in apa freatica, trebu­
Ie realizata 0 bariera rezistenta la presiunea apei. sub forma unei
G) Peretil c1adrrii pe partea dealulul trebuie sa fie bine drenati etan5ar/ de membrana, pe talpa 5i peretii lateral/. Proiectarea unei
etan5ari impotriva apei sub presiune necesita cuno$tinte in legatura
cu felul terenului de constructie, nivelul max, al apei freatice 5i

111,'

,
.1 ~1F~~~~~~~~~~~~~~qfi7~ra1ire
II $i
control
18,80
3100 PUt de cu­
continutul ei de chimicale. Bariera trebuie sa fie executata cu 30 cm
deasupra nivelului max, al apei freatice, Pentru etan5are se folo­
sesc izolatii multiple stratificate din bitum, izolatii metalice sau folii

1 din material plastic.

Executie. Dupa coborlrea nivelului apei freatice sub nivelul podelei
subsolului este executat peretele de protectie pe podeaua inferioa­
ra 5i tencuiala pentru preluarea izolatiei continue. Apoi executarea
Panta > 0,5% talpii 5i peretilor portantl armati ai subsolului. care compnma
izolatia. Atentie la rotunjirea colturilor ~ @-(1), Etan5arile trebuie
sa formeze 0 cuva inch/sa sau sa inconjure constructia pe toate
Oriliciu Bazinu! pompei ­ part/Ie. De regula se gase5te pe partea dinspre apa a constructiei
?r~lcon- B! Tub spre avanradier Schita de plan
~ @- (1), La etan5area interioara, constructia (1nveli$ul) trebuie sa
J. infiUrare si drenaj melar
® Drenaj de suprafata cu conducta
cu pul co\ector artifIcIal a. ':7 preia presiunea totala a apei ~ @,

'~J

Umplerea Acoperirea carosabi·

fOsturiior lului cu astal! turnat

~~~X'XUmplere cu Mastrix

Tub spre'-(,F~====F= Slrat de pro1eclie

putu! a) etansarea unei leg~turi

o Q 0', intre doi pere~i la bariera
colector T / Banda elastic~ a

o • ' / / / //1 rostului, 2 straturi de

eu plaea de aneorare
Oriticiu de o / // / / /1 cite 2 mm, montale

Bazinul pompei / / ' / / / / /, netenslonale

,control
/ /, /"" /l Etansare
I Belon . "
.//>~
",,"" /'/.. ''>~~/.
~
. o··o:o·~.p.O.· :::>0:.',0:
" Planseu din

/
Tub de drenai
"
L Filtru suprafata 15 em
nisip cu pietris
1',"
~~ ."
/ // j
U/_/
Grosimea f1an$ei > 1,5 em $uruburi
Latimea lIansei > 12 em distanta < 15 em
beton armal
<u
ib) etansarea unei treeeri
de eonduete prin bariera.
I $uruburi M2D cu f1ansa
@ SectJune transversala A-B - @ Pamintul existent
slut, nisipos (8"\ Etansarea peste rosturi de dilatare in
\:::..J plansee din beton armat
®
Detalii: etansarea intre dOl pereti

2 Slraturi de banda dm cupru, Mesa umplere

Acoperire Acoperire ritlala in 10rma de caIola

:ai~~.
rosll.l\I
hidrofuga : hidrofuga 0,1 mm grOSlme
300 mm lalime
panla /
. ......... ;0
./
?7'm~~~~~~thidrofug
Beton

Sluf
•• 0
/70
/////
/ / /////
" "
""",\
L.../ L-../..L..L./_ ~ "-..::.... ~~
Umplutura elast. a ~ cm----l Prima ba~.da portanta
rostului a etansarll deasupra Aslalt turnat Tabla riflata
ret~~~,nf~It~~p~ Nisip de
fillrare 0-4 Detaliu x rostulUi, latime 100
amestecare, mm mm. neliplta
pietrls cu nisip
4~32 mm Pietris mare, 6',0\0'.<0'A ~~"¥/'I\Y%Z,0J
• 0 balast 32-63 I rStrat de prot~ctie "~ ~ ~ j/
mm. tub de ~Etansare Rost . al~I' ' / Material de spacluit Orificiu de
1:;~'"O~"~"O~'~~'~;I~.Oo~;~~o~:~?~o:~. y.
r2:Z~2;~~?;Z;V ::/.J U LL~
Teava drenaj cu
, lanta
CU _ _
Filtru supratata gaud de:: --~~~~~fj~~~,~y turnare

0~
"pietri$ cu nisip 20mm %" /j(
Planseu din beton armat
Stral suport din beton Strat suport din beton Nisip de filtrare
Drenaj tubular cu MIrv de amestecare ® Drenaj tubular cu filtru In trepte
® Etansarea peste rostun de dilatare ~n
planseele din beton armat. lzolarea
f11'\
\!...!J
Bariera la racordul cu golunle
de lerestre $1 de allmentare
P~minl Pamintul termlca prin supraturnare.
eoeZl\I permeabil Placa de Strat de sepa·
130 Teren Panta :re~~~:~e r ~a;,~I~~~ ~~~lon
Strst de Apa'freatica • Q . : 0 Aneorarea.
pentru e\litarea
etansare . . o. Q T30
fortei aseen· 7;;;~~~~~~ 0 : 0:'
Strst de protectie Strat de etan$are
sionale ·0 •

Perete suport
Stral de protectie I
_HHS, ~
Perete suport ---..:¥

'1 Strat suport Strat suport

;1 din beton din beten

Rolunjire Rotunjire
Etansarea la reazemul marginal h
® CUV3. de h\drOlzola\ie rezlstenta
la presJunea apel
Cuva de hldroizolatie rezistenla
la preslunea apei
@ Etansarea impotnva apel freatice.
montata LJltenor cazul peretilor cu umplutura

72
 ZloARIA
G = 1/3 H
DIN PIETRE NATURALE DIN 1053
>----------<
Zidurile din piatra naturala sint numite dupa telul preluerarii: zidarie din
piatra bruta, cielopiea, in straturi, din piatra de talie ~i mixta. --. CD ­
@l Pietrele sedimentare trebuie sa fie zidite in pozitia in care au fost
gasite in cariera --. CD@ @; a~a arata mai frumos ~i natural ~i este
mai eoreet din punet de vedere static, deoarece greuta\ile/sareinile
apasa de regula vertical pe stratul de baza. Piatra eruptiva se potri·
ve~te pentru zidaria cielopiea --. Lungimile pietrelor nu trebuie sa ®
tie mal mare dedt de patru sau einci ori inaltimea lor. Dimensionarea
f-----< 1/4 • 1/7 H pietrelor este determinanta. Trebuie asigurata 0 legatura bun a intre
CD Zid~rie uscat~ / sectiune ® Zid~rie ciclapic~ pietre in toate partile. in eazul pietrei naturale, legatura trebuie sil. fie
eoreeta pe intreaga seetiune.
Se cere ca
a) in nici un loe din suprafata din fata ~i spate sa nu se intilneasea
mai mult de 3 rosturi,
b) rosturile sa nu treaea la imbinare prin mai mult de 2 straturi,
c) pe doua piese a~ezate in lungul zidului sa fie eel putin una trans·
versala sau sa se alterneze straturile de piese de·a lungul zidului
eu eele doua piese dinspre transversal,
d) grosimea (adineimea) pieselor transversale sa fie circa 1 1/2 orj
ina1timea asizei, dar eel putin 30 em,
e) grosimea (adincimea) pieselor de·a lungul zidului sa tie
aproximativ egalil. cu inil.l\imea asizei,
f) suprapunerea rosturilor la imbinare la zidaria stratifieata :>- 10 ern
@ Zid~rie din pialr~ bruI~ (3) Zid~rie stratil. indreptal~ cu ciacanul ~i la zidaria din piatra de talie :>- 15 ern --. @. @. (j),
g) la eolturi sa fie folosite eele mai mari piese - ® CD -
suprafetele la vedere sa fie rostuite Ulterior.
Egalizarea statiea la fieeare '" 1 ,5 m (inaltimea sehelei de lueru). in

I
'.50
funC\ie de rugozitate ~i preluerare rosturile au 0 grosime de '" 3 em.
Se folose~te mortar din var sau din var cu eiment, deoareee rnortarul
de eiment pur sehimba euloarea anumitor pietre. La zidaria mixta in

1
seetiunea portanta este inclusa zidaria anterioara de piatril. eioplitil. re­
gulat, daea aeeasta are 0 grosime de :>- 15 em --. ® Finisarea eu plael
eu 0 grosirne de 2,5-5 em (travertin, calcar eoehilifer, granit etc.) nu
i: 15 este inclusa in seetiune ~i plaeile sint tinute la distanta ~i sustinute prin·

,~
tr·o aneorare din material rezistent la ruginil. de partea zidi'lriei din spa­
te la 0 distanta de 2 em - @.
,---=-~-,-------~~~~.--::--~'-----
Tipul pielrei RezlSlenta. mlnim.'\ la
® Zida.rie stratilicatll neregulata. ® Zidarie straUI. indreplal~ cu ciacanul f----~ __~~~~~ ____;---'p:..rec::.sl~-~e N/~~: . _
f--P:..:i~a\::.::ra::.::d:.::.e-,-va=,:...'::.::ra:..ve::..rt::..in::..:.::.\u::..'v::.::u:..:lc=an:..ic'--­ ,_-1 2_0~_ .. _
Gresie moale (cu hanl argilos) Si sim!lare .~ _ _ 30
Pialr~ de var densa. (Iare) SI dolomiia. so
(inclusiv marm~a.l. la~va. baz&rtica. Si Slmllare
Gresie cu cuart (cu lianl de siliciu). gresie eo
sistoasa $i allele asemanatoare
Granit. sienit, dieril, merafir. diabas Si similare 120

0J) Rezistenta. min. la presiune a tipurilor do pialr:t

-~-,~---------., . .,-, ')
Valen de baza. \1,,')
Grupa de mortar

Nl

([) Zid~rie din pialr~ de lalia ® Zid~rie mixt~

Secl. utll~ d. p. d. v slallc Secl. u11l~ d. p. d. v static

.. -----,
'------~~--~--~---~---,--,------_

2valari de baz~ "" ale tensiunii la compresiune admise penlru zld~ria d,n piolre na·
@ turale cu mortar normal

,-----,---------,""'I'na"'ltC",,"o,,,,,-c,--.llu;;· -Pant;:, rost--' ------- "

Calitale Clasiricare de baza. gimea plelre10r do aSAzare TransmllcHA
~ -+ I._ _hc·c.'l.__~ _l.~n_,~_.__ _ 'L_

f--,-,-N'-.l-t-~~;"':~':"~"'::"~=:~a~WZJfruta "", QJ-~~ ---.-:~,~O_______ _. _ _~ 0,50 _

f-....,.,N2~-+~in!'d""re""nllala. cu ciocanul .0; 020 " _9,~_~ ~_ __-:~_ 0165 ~
N3 Zidarieslratificala ~_ --------==-.Q,.!1__ ~_~g"1Q,,__ ,, ,_".0,75
N4 Zlda.ne din p1atra. de tal Ie ..; 0,07 ., 0.05 I _. O'~?_ ~ j

® Zjd~rie mixI~ cu sectiune util~ din

punc! de vedere sialic
@ Finisare cu pl~ci f~r~ ral slatic @ Valari arientative pentru clasilicarea calil~lii zid~riei cu pieIre naturale

73
 ZloARIA
DIN PIETAE AATIFICIALE
DIN 105, 106, 398, 1053, 18151-53
Tipul pletrelor
DIN 18153 -= elem. cu golun din belon
DIN 105 caramida DIN 398 = pialra de furnal
Mz :=caramida phna HSV -= blocun pllne din platra
VMz = caramida pllna ptr. de furnal
ziduri de mascare HHbl = blocuri cave dm § Idem
KMz ~ clincher plln HSL == caramida de furna(
Hlz :; caramida cu golun
cu golun vertlcale VHSV = idem pentru zidun de
VHLz :; caramida cu goluri verticale mascare
ptr. ziduri de mascare DIN 4165 = beton celular autoclavlzat
KHLz :; clincher cu DIN 18149 = caramida. cu goluri
goluri vertlcale vertlca(e din beton U$or
DIN 106 :; gresie calcaroasa DIN 18151 bloc uri cave
G) ® ='

­
un singur slrat. tencuit zidf:lJJ8 aparenta intr-un singur strat KS :; blocuri pline $i compacte din beton user
KSVm :; caramizi pt. zidane DIN 18152 :; elemente si bloc un pllne
de mascare din beton user
KSVb caramrzi
0=

aparente V := caramida plina

KSL :; blocuri cu goluri Sl cave VBI bloc plln

I IiII r-----------r-r2~
.11'?9 o

I KSVmL :; Idem zjdane de mascare S = lilera suplimentara pentru

KSVbl = Idem aparente blOCUfi pline cu s\\turJ

intreaga zidarre se executa cu respectarea regultlor de \mblnare. pe plan orizon~

\al. in planul paramentului 5i vertical. in cazul zidariei cu doua straturi ~ cz>+ ®
planseul nu poate rezema dec\f pe cel interior. Straturtle zidariei se leaga cu cel
putin 5 ancoraje din s\rma cu un diametru de 3 mm!m". Distanta ancorajelor pe
pian vertical este de 25 cm, orizontal de 75 cm.
Denumire Lungime Latlme jnaltlme
~--------~------~----"---"----'
in cm in cm
~
Format subtlre . DF 24 11.5 5.2
Format normal NF 24 ".5 71
1 "'2 Format normal 1" NF 24 11.5 11.3
2 '/2 Format normal 2 ',c NF 24 17.5 11.3

@ In aoua straturl. CU zid de mascare

intr-un smgur strat. cu 11nlS3J
termolzGlanllV\iDVSi
@ Formatele cararnlzllor conform DIN 105

15
15 -+-l1
~o 100

@ Oependenta reclproca a valorrlor de lnaltrme a caramrziior Valor! preferent1ale ---'o@

Gmsimea oeretelur inalt'.mea terenulUI deasupra podelel subsoiului in m ia 0
dIn subsol "rn cm sarcrna vertrcala asuP13 oeretilor loern~anenta) de
50 kN m . 50 kN m
---_._-_.---------- ----_._-~--_._-------

36.5 2.50 2.00

30 1 75 :.40
24 1.35 1.00

® intr-un singur strat. cu latada

suspenaata ® intr-ur Singu r strat cu Izola118
Interna

~L~,_2~Q~ .:...~ _ _1_2_ _.__ L_. ....9 -----.ii__. ~ 8 ..

GrOslmeEl On!'CII 10 SI"~Jr C),slant" L:}st3nl" uislanli"l
we Dt'relelu' 'Imb'l1arr Zldl18 ..i:e::31f:-
_-_._---­ mlrl',111~ OE'<",ch'· Of; iCl
GroSlm€iJ a orlt'(II',')" oerllol i'"l:bll1 cHI!€
i Latlrne ramasa :";J.!'nlc AdInCl:y,~ SI (l sl,tur'lo' oerelltor
i a peretelUi
~~----:-c-m---------.f~.---C~------~~-.-~--
~1_5 . _~. _ _~' 2
36 S 2-1

Orlftcil si slitun verticale aamlse tara expertlza Ie peretr de conso(ldat

sau de rigrd1zare

(2) In doua straturi. cu un strat de aer ® "In doua stralun. fara strat d8 aer

24 15
---------'I Dtstanla min a imblf\arlio:
.: 5 D'stanla rr::r, a orl:ICIII:Jr
~_H- '24 C
T -
-=-
·_1_1"-:·=t75. 240, 36 ' 1 : . I

1_ ~_~~ 19S ~~~~ l~ 5

T - L ·'--"5 ~..: 5

i
.L _
,-S--i'-'25 .
L
-"~,..,~_: 2'
2,i·-- S ~ ---- ,9;---- 24 ~ 3t 5
T T
I I
,
I
2.::'
___ .:.E':'''Jr---'~ 3c 5
1 . 24 76--·· - - 19':'

Orlflcil zldlte imblnate. Slltun lrezate

Latrmea Sl adinc\mea max. Latlme SI adinctme
® !enculI cU/fara strat de aer
Placaj la C zidane cu 0 Izolatie ter­
mica mare
@ Qriticil Sl slitun in perete - - - - . @

74
 ZloARIE
DIN PiErRE ARTIFICIALE
DIN 105, 106, 399, 1053, 4165, 18151, 18152, 18153

Zidaria Irebuie sa fie asigurala prin pereti rigidizati :;;i prin plan:;;ee
cu elecl de :;;aiba (principiul celulelor spatia/e). Peretii de rigidizare
sinl componente de constructie de tip :;;aiba care asigura rigidizarea
la f1ambaj a peretilor portanti ,..... pag. 74 --> @. Trebuie dimensio­
nati ca pereti portanti, daca trebuie sa suporte mai mult dedt greuta­
tea proprie dintr-un niyel. Peretii neportanti sint componente de con­
slructie de lip :;;aiba, care sint solicitati numai prin greulatea proprie
3 f}-11'+ 9 -f- 17-j

:;;i care nu servesc rigidizarii la flambaj. Orificiile :;;i :;;Iiturile trebuie sa

CD Zidar;e in doua slraluri cu slral
de aer S; izolalie ® imbinare la soclu fie frezate sau exeeulale prin teserea zidariei. Orificiile orizonlale :;;i

II

inclinate desehise in conditiile unor sarcini speciale trebuie sa fie

realizate la 0 zvellete ,,;; 14:;;i grosime ~ 24 em, in eaz eontrar esle ',,' I
neeesara dovada de calcul--> pag. 74 --> @.Aneoraje inelare la toti
peretii exteriori :;;; transversali, care servesc ca :;;aiba verticala la
preluarea sareinilor orizontale. La eladirile eu mai mull de 2 niveluri
complete sau cu 0 lungime mai mare de 18 m, daca starea terenu­
lui neeesita aeestlueru sau la pereti cu multe goluri sau goluri mario
Mai ales, daca sum a latimilor de goluri depa:;;e:;;te 60% din lungimea
peretelui sau la latimea ferestrelor care depa:;;e:;;te mai mult de 2/3
din inaltimeanivelului, 40% din lungimea peretelui.
Nr. Dimens. de Junglme' Slra- Dlmens. de inAltlme in m la grOSl
cu· in m luri
Tesere la caramiz; armale din beton Zidarie armata buiandrug de USa si renl E G C 52 71 113 155 175 238
usar ­ zjd~rie fereaslra 1 1
--­ --­
0,'15 0.135 0.125 0.0625 0.0833 0,125 0.1 666 0.1875 0.25
2 0.240 0.260 0.250 2 0.1250 0.1667 0.250 0.333. 0.3750 0.50
3 0.365 0.385 0,375 3 0.1875 0.2500 0.375 0.5000 0,5625 0.75
4 0,490 0.510 0.500 4 0.2500 0.3333 0.500 0.6 666 0,7500 1,00
5 0.615 0.635 0.625 5 0.3125 0,4167 0,625 0.8 334 0.9375 1.25
6 0.740 0,760 0.750 6 0,3750 0.5000 0,750 1.0000 1.1250 1.50
7 0.865 0.885 0.875 7 0,4375 0.5833 0.875 \., 666 1.3125 1.15
8 0.990 1,010 1,000 8 0.5000 0.6667 1,000 1,3 33' 1.5000 200
9 1,115 1.135 1,125 9 0.5625 0.7500 1,125 1,5000 1,68;5 2,25
10 1,240 1.260 1.250 10 0.6240 0.8333 1,250 1.6 666 1.8750 2,50
11 1.365 1.385 1.375 11 06875 0.9175 \.375 1.8334 2.0625 2.75
12 1,490 1,510 1,500 12 0.7500 1.0000 1.500 2.0000 2.2500 3,00
13 1.615 \.635 1,625 13 0.8125 1.0833 1,625 2.1 666 2,4375 325
14 1,740 1.760 1,750 14 0.8750 1,1667 1.750 2.3 33. 2,6250 3.50
15 1.865 1.885 1.875 15 0.9375 1,2500 1.875 2.5 000 2,8125 3,75
16 1,990 2.010 2.000 16 1.0000 1.3333 2.000 2.6 666 3.0000 4.00
17 2.115 2,135 2.125 17 1.0625 1,4167 2.125 2.8 334 3,18i5 4.25
18 2.240 2.260 2.250 18 1.1250 1.5000 2.250 3.0000 33750 450
19 2,365 2,385 2.375 19 1.1875 \.5833 2,375 3.1 666 3.5625 .75
20 2,490 2,510 2.500 20 1.2500 1.6667 2.500 3,3 334 3,7500 5.00
-~-----
Zidarie din caramizi din belon US aT E .. dlmens. exterioafe: G. dtmens. golurl; C • dlmens. console
® (blocu,; cave) cu buiand,ug armal
din beton din piatra. ponce
® Zidarie din blocuri cave
cu buiandrug cu nut de scurgere
._~--

Dimensiu.ni de proieclare pentru zid:trie

Tipul Tipul Dimensiuni in Nr. Gras Ipe m' pe m'

cara-. ca,a­ cm slral. pere­ perele zid:uio
mizi­ mizi· la lieca· lelui
lor 10' re 1 m car am Monar caram' Mortor
~_~~+-~~r-~L~_I ~H~+i_na_I_Iim_e-+'_,"_cmJ.~_ ~il'U
buc. L,lru
OF 24x' , .5x5.2 16 11,5 66 29 573 242
132 68 550 284
36.5 196_ 109 541 300
r-~-+-~~~~-+-~~--- -, ---­
NF 24x".5x7,1 50 12 1, .5 26 428 225
24 99 64 412 265
36.5 148 101 406 276
f-j\
\!..J
Ca,amizi din belon celular aUlocla­
",;zat. rosturi: 1 mm ® Ca,amizi Porolon zidile respecliv
legate cu mortar
f---f------f---+- .. ­
2 OF 24xl'.5xl'.3 8 l' .5 33 '9 286 163
24 66 49 275 204
36.5 99 80 271 220
--1------­ - --, -­
3 OF 24xI7.5xl1.3 8 17.5 33 28 188 ,60
24 45 42 185 \75
f-~-+-~~~~-+----- ~--+-~-t------ - "--'
4 OF 24x24xl1.3 8 24 33 137 164
r-~-+-~~---+-~--~ - --­ -,.­
8 OF 24x24x23.8 4 24 16 20 69 99
I---~-+~~+-----+-~- --­ --­
Blocur; Blocuri 49.5x' 7.5x23.8 4 17.5 8 16 46 84
com­ com­ 49.5x24x23.8 4 24 8 22 33 86
pacle pacte 49.5x30x23.8 4 30 8 26 27 88
Si Si 37x24x23.8 4 24 ,2 26 50 110
cave cave 37x30x23.8 4 30 12 32 42 105
L-~-L
24.5x36.5x23.8
_ _- - ' - - ~
4
~~---'~_-"
36.5 ,6 _
36 45 100

® Ca.ramizi cu un slrat termoizolanl $i

camere din mortar
Blocuri de perete cu termoizolare $i
canale din mortar
@
Necesarul de material de constructie pentru lucr<"l.ri de z\d~rio

75
 salba din matenal plastic (nu­
mal la zidana cu strat de aer)
ZloARIA
planseul dJntre

rnlvefurl
II II DIN PIETRE ARTIFICIALE
)( x )< x ).. r=
H3/m DIN 105,106, 399,1053, 18151, 18152 - 3, 4165
, II! II
"'
x NT
x .....
x
x
.L
•
..
l- 75 -l
xL'~ I:
x

:\
fereastra

)(X~:)(x:<··xx
>

Zidaria aparenta este 0 zldarie la vedere dintr-un singur straL care

este executata Impreuna cu zidaria din spate. Fiecare strat trebuie

x x sa aiba '" 2 rindud de caramizi, printre care trece decalat de la strat

ni
la strat un rost longitudinal, umplut cu mortar lara goluri, cu 0 grosi­

L·rostul de dllalare
me de 2 cm.

Partea aparenta lace parte din sectiunea portanta ~ pag. 74

Zidaria din doua straturi tara strat de aero Pentru dovada tensiu­

Ancoraj din slrm~i.pentru zidaria~ nii e hotarltoare numai grosimea stratului intern, pentru zveltete si

2 stratun pt. peretll extenori - ~ ® Ancorajul stratului exterior

- pag. 75
distantele de rigidizare grosimea stratului intern plus jumatate din

I, Ancoraj din sirma

III

I Nr. min. I (3 mm
grosimea stratului exterior.

min. atit limp cit nu eSle hoti"itor rindul 2'~3------+1 . 3 Zidaria din doua straturi cu elan~area de miez. Stratul de aer

,2 Supra!ala peretelui mai ina Ita cu 12 m deasupra terenulur i 4 poate Ii umplut In tolalitate daea pentru materialul de etansare

I sau dlstanta dintre straturile ZidEirl81 peste 70 pina la 120 mm I

exista 0 aprobare de constructie.

Olstanta stratunlor de zidarie peste 120 pina la 150 mm 7 sau 5 I 4- 5 (

Zidaria din doua straturi cu strat de aero Grosimea minima a slra­

© Numarul mm. si 0 (LA ancorajelor de slrma pe 1iecare m2 supratata peretelul ---- CD tului interior ~ ®. Straturile exterioare '" 11,5 cm si stratul de aer

trebuie sa lie de 0 grosime de 6 em.

Grosi",ea peretelul in em 17,5 i 11.5 1 imbinarea straturilor prin ancoraj ~ CD - @. Stratul exterior trebu·

I inaltimea nivelului in m _ _-;-_ ",325._ _ -, ie asezat pe Intreaga supralaja sl trebuie sustinut la liecare '" 12 m.

I Sarcina din traflC in kN/m" mel. pt. peretil usori de comparhmentare "Z 2.75 ! Stratul de aer trebuie sa lie executat lara Intrerupere plna la aco­

,! Numarul nrvelurilor complete de deasupra 4 1)2: 1 22 ' I

peris, Inceplnd cu 10 cm peste nivelul de caleare.

Admisibil numa! ca suport intermediar a, pJanseelor permanente cu deschiderea libera Straturile exterioare trebuie sa fie prevazute sus si jos cu orificii de

~_ 4.50 m, la care la planseele aezvaltatej;e daua axe este hotaritoare deschiaerea li­
bera mIn 3.'.lnlre peretij transversali de~izare este admrsa numal 0 slngura deschide­ aerisire pe liecare 150 cm 2 ale supraletei peretelui (inclusiv goluri­

re cu 0 latlme de ~,: 1.25 m Ie). Rosturile verticale de dilatare se alia In stratul aparent cel putin

I: Incluslv eventualele nivelurr cu perell cu 0 groslme de 11.5 cm.

2) Daca sint executale plansee continue dezvoJtate pe ambele axe. atunci pot fl majorate
la colturile cladirii, orizontalla prinderi ~ @.

valorile penlru directia axei dm care relese sarCina mal mIca. cu 2. Zidaria armata. Grosimea peretilor '" 11,5 cm, categoria de re­

31 Sarclnrle IndivJduale introduse In mijlocul sarpantel slnt admlse. daca se poate dovedi
transmiterea sarcini)or la perell. Aceste sarcini lzolate trebuie sa fie la pere!1 eu 0 gro­
zistenta a pietrelor :;, 12, mortarul III. Rosturile cu armare ? 2 cm.

Slme de 11.5 em " 30 kN si la a groslme de 15.5 em s 50 kN. Otel 0 ~ 8 mm, In locurile de tesere ~ 5 mm.

o Peretii interiori portanti grosime < 24 em: conciitirle de foloSlre Tipurile, grosimile peretilor. Grosimea statica necesara pentru

pereti trebuie dovedita.

~
Grosimea! Va)orile ma)(jme admlse ale suprafetei umpluturii In m 2 Nu e necesar daca grosimea de perete aleasa este sulicienta in

IperetelUi la 0 ina/time deasupra terenului de:

In em 0-8 m ! 8 - 20 m 20 - 100 m mod evident

--:'-=-I~.-0-~-f-'-2.-0-+--'-·-0'-1-.0-'1~-.-2-,0-+- -, 1.0 ·'-~'-2-.-0-j La alegerea grosimilor peretilor trebuie sa lie respectate lunctiile pe·

I 11.5" 12 8 5 6 4
retilor cu privire la protecjia acustica, termica, impotriva incendiilor

I 17.5 20 14 _~__
13,- 9,-_-+-_9=---+---E!_ _',
si umiditatii. in eazul peretilor exteriori din caramizi nerezistente la

i" 24 36 25 23 16 1 6 ' 12 ' inghet trebuie sa lie prevazuta 0 tencuiala externa DIN 18550 sau

'----­ o alta protectie impotriva intemperiilor. Peretii portanti slnt compo­

® Supra'ata oe umplu\ura a peretllar neportan!1 (numai mortar lIa sau III)
nente de constructie de tip saiba, solicitate la compresiune pentru
preluarea sarcinilor verticale, de exemplu sarcina planseelor pre­
Norma Denumlre i Densltate Peretli Peretii de camp. I
DIN . bruta exteriorr IOGulntelor
cum si sarcini orizontale, de ex. solicitari din vinL
I kg!m 3 DIN 41081 Sl al easel
sea-rilor Numarul nivelurilor complete admise ~3

inclusiv cu podul amenaJat

18151 Blocuri cave dIn beton , 1000 300 300

usor - doua sau trei camere I 1200 365 240 La plansee care inearea numai perelii transversali intr-un , 11.5' 17.5

i 1400 490 240 start {constructia de tip sectional} 51 la plansee masive cu 0 !

1
dlstrib. trans. suticien!a a sarcinii. de exemplu conI. DIN 10451

Caramizl pllne din beton user I 800 240 300

I 1000 300 300 La [oate celelalte plansee 24 24
, 1200 300 240
1400 385 240
1600 490 240 1 j sarcina max. de trafJc verticala-, admisa incluslv p = 2.75 KN'm'
1
adaosul pentru pere!1 usori de eompartlmentare
4165 Bloeun din beton 600 240 365
celular autoclavizat 800 240 365 0' Grosimea m.m. a stra.tului intenor in em la zidaria eu doua straturi
\...!J pentru pere,] exten on
4223 Beton eelular autoclavizat 800 175 312,5
intarit eu abur

4226 Plese de eonstrue\ie eu lormat 800 175 312.5 Groslmea peretelui\ inaltlmea Peretele de rigidizare
P 2 mare. beton expandal. 51St 1 000 200 312.5 nivelului
portant de La nlv. 1 - 4 ; La niv 5 Si 6 i Distanta
I expandal, piatra ponce, lava i 1 200 275 250
rigidizat Nivel complet I Nivel complet
spumoasa tara nisipuri cu cuart 1400 350 250
de sus ' de sus
i cm m Grosime in cm Grosime In cm m
4226 Beton usor eu 0 compozitle 1 600 450 250
P.2 poroasa eu adaosufl nepo­ 1800 625 250
roase. de exerr.plu pletrrs 2000 775 250
i "J1~.5<17.5 ~4.50
-! 17.5 < 24 325 ~600

Idem. dar cu adaesurr 1200 275 250 ~ 17.5

4226
P.2 poroase 1400 325 250 c; 8.00
1600 425 250
---_.-----~

® Groslmlle min. ale peretilor extenorl. de eompartimentare din loeulnte

$1 dIn casa sea-riler. teneuitl pe ambeJe tete
® Groslmjle Si distantele peretilor de rrgidizare

76

 PERETII EXTERIORI
FELUL DE CONSTRUCTIE CU
pluta
ECONOMISIREA ENERGIEI
material ,beton
termoizolant

Elemenlul esential penlru eco­

nomisirea energiei termice con­
sUi in caracteristica de termoi­
zolare a pere\ilor eXleriori. Pro­
tec\ia termica a cladirilor in felul
10~
12CH50
0,22-0.30
W/(m 2 'K)
1~~ de construc\ie cu economisirea
175+240
10
300 ~
365 10 energiei esle marcala in mod
CD Zidarie cu sistem de imbinare cu
termoizolalie ® ® Bloc natural de izolalie (bioton) hotaritor de racordul dintre di/e­

II·"

start de
rile Ie componenle individuale
captusire ale conslruc\iei. in aceste zone . .
alerial
lermoizolanl
material
lermoizolant
alerial
termoizolant
pot apare pierderi importante de
caldura. Sectiunile reglemenla­
..
Ie cu malerialele de conSlruc\ie
indicale arala valorile lermice
lavorabile.
Comertul olera 0 paleta larga de
maleriale de conslructie ca be­
lon, zidarie, lemn, malerial izo­
115
40
90+1~'" lalor, ipsos, plula. slul ~i luI. Lu­
40 150
175 15 lui s-a dovedil de sute de ani ca
10 10 10 un malerial de conslructie bun.
Beton celular aUloclavizat doua straturi ® Belon din doua Slraluri ® ZidArie cu doua straluri
Lulul esle eel mai raspindil ~i eel
lencuiala pe
mai leslal malerial de conslruqie
baza de ipsos
din lume. Este un malerial de
placa agio­
meratA conslrUc\ie biologic si ecologic,
material
izolalia din termoizolant placa poale Ii gasit asl.3zi ca produs Ii­
celuloza fibre nil pe piata Si esle adaplal nive­
ipsos
lulul lehnic aclual. ~ @ - @
placa fibro­
lemnoasA
de izolare

0.11-0.19
W/(m'·K)

Perete termoeconomic
(casa ecologica Heckmann)
® ZidaTie cu strat suspendat ® .Tip de conslruclie cu panouri din Jamn

proteclie
impotrivo
placa vinlului
ag10merata
izolant').J ,~:J>'I1-1
aerisire
din spate

0.14 0.23 0.27

W/(m 2'K) W/(m 2 'K) W/(cm"K)

Sistem tip Fachwerk

cu elemenle din lui usor
@ Perele termoizolant cu masca @ SlructurA lip Fachwerk lemn
pzola"e intre suport')

el me t
d' Ie n I(~

~ 22.5-3~
ghips-carton
22.5-30.5 0.56
)), (~ ~
18.6-28,6 "-.,. 18.6-28.6 0.332-0.209
W/(cm"K) W/(m"K)
W/(cm"K)
'14'
'GI
Elemenle de perete din lemn
(Lignotrendl
@ ~@ Variant a @ Porolon cu doua straluri ® Grinzi cu lamele separale de miez

77
 ~~~
CO!?URI DE FUM
DIN 18150,18160 UJ
JiirJjfJUr 100 85 110
Cosurile de fum ale cladirilor sint puturi in sau adosate de cladiri, care sint
destinate in mod exclusiv transportului gazelor de ardere de la locurile de
--+

® ® @ ardere peste acoperi;;. in aer liber. La un co;; de fum trebuie sa fie ra­
Valori comparative ale gradelor cordate: sursa de ardere cu 0 capacitate nominala termica de mal mult de
de eficaCllate
20 kW, locurile de ardere cu gaze de mai mult de 30 kW. Fiecare loc in
care se face foc in cladiri cu mai mult de 5 niveluri complete. Fiecare semi­
~~~
~aI~
neu deschis, foc de forja, loc de ardere cu camera deschisa de ardere.
Fiecare loc in care se face foc cu arzator ;;i suflanta.
La un cos de fum comun pot fi legate impreuna pina la trei locuri in care
CD Influenta vintului asupra
cosurllor de fum ® Influenta capulul cosulul si a sectiunii
transversale asupra lunctionaril
se face foc cu combustibil solid sau lichid ;;i cu 0 capacitate termica no­

II·'
minala de "" 20 kW sau trei locuri de ardere cu gaze de "" 30 kW. Co;;uri­
T Ie de fum trebuie sa aiba 0 sectiune transversala libera rotunda sau drep­
1.00 i·
tunghiulara. Sectiunea transversala "" 100 cm 2 , cea mai mica lungime de
r~...liii=""'"iiOiiiiiOiii;;o;;;!;":r 1
h 1 00
.1
.
latura 10 cm. Partea din caramizi "" 13.5 cm, lungime laturii mari nu trebu­
ie sa depaseasca cu 1,5 ori pe cea a laturii mai scurte. inaltimea eficienta
cea mai mica a cosului de fum"" 4 m. Co;;urile de fum comune "" 5 m
Pentru combustibilin forma de gaze"" 4 m. Co;;urile de fum care se afla
.....:«.;.:.:.;.:.;.;.:.:.;.:-:.:.:.;.;.:-:.:.:...:.:.:':':':':':';';':':':-:';':-:':-:';':':';';';':';';';';'.':.:.:.'.
in apropierea constructiilor de pe acoperis cu mai putin de 1,5 - 3 or!
inaltimea peste acoperis trebuie sa depaseasca constructiile de pe aco­
1.00 T
- T 40 peris cu "" 1 m. Gura cosului de fum"" 40 cm deasupra celei mai inalte
hi Ih muchii la acoperi;;uri cu mai mult de 20° ~ ® la acoperisuri cu mai putin
:5 1.5 xh ?: 1,5 xh de 20° "" 1m. Gurile cosului de fum pe acoperisurile cu un parapet
neinchis pe toate partile trebuie sa fie de "" 1m deasupra parapetului.
Fiecare cos de fum trebuie sa aiba 0 deschidere de curatire cu 0 latime
de "" 10 cm si 0 inaltime de "" 18 cm, care trebuie sa se afle ? 20 cm
® Ina!~lmlle cosunlor de tum acoperisulul mai jos dec1t cea mai joasa racordare a locului de ardere. Cosurile de
fum. care nu pot fi curatate la gura cosului trebuie sa prezinte inca 0 de­

CosurrlB de fum de mantaJ

14/14
16"6
'6"6
20/20
25/25
30'30

®
eT Cosurile de fum de mantaJ cu
a8r1Slr8
schidere de curatire in spatiul podului sau deasupra acoperisulul. Pentru
cosurile de fum dlntr-un singur strat pot fi folosite drept material de con­
structie: piese prefabricate din beton usor DIN 18150, caramizi de zidarie
DIN 105. caramizi plrne din gresie calcaroasa DIN 106. caramizi pline de
furnal DIN 398. Pentru cosurile de fum din trei straturi cu un strat de izo­
lare si un strat interior mobil: pentru stratul interior- piese prefabricate din
beton usor DIN 18147 sau samota DIN 18147. Pentru stratul exterior: pie­

~e
~'010 ~ 14.114
se prefabricate din beton usor, caramizi de zidarie, caramizi cu goluri ver­

~~;~
'212 16/16
14,'14 16'16 ticale B DIN 105, caramizi din gresie calcaroasa DIN 106, caramizl de fur­
20/20
.' 22/22 nal DIN 398, caramizi din beton celular autoclavizat DIN 4165. Pentru
20'20 25/25
. 30/30 30/30
stratul de izolare. materiale izolante DIN 18147. Suprafetele libere ale
. cosurilor de fum din spatiul acoperisului pina la invelitoare trebuie ten­
cuite brut cu 0 grosime de"" 5 -10 cm. Peretii cosurilor de fum nu tre­
® Cosurlle de fum de monlaj Cosurile de tum de montaj cu
aenSlre buie solicltati.
25
~~
(13) rl I ~~:~:~EardeZle
\i aer
betan , I
eaptusea[a - Izolatle
EnUIP
J

~",,"m
r- -- I

lemn \ (
ecarisat - I~

~
4 x6 F'

!
:;
~
I

la a incilnatie peste 15" 8

gnnzi de Clrculatle. gratar
de stationare sau trepte de I
urcare @ captuseal' L lemn ecarisat 4 x 6 ~
CaramlZI pe muc~ pentru gratare
de station are ~ ®
@ leSlrea din aeopens @ Capui cosulul de fum cu ardezie @ Plan~@

Zid protectie
~5
rest dilatare la
~5. Zldlre
~mm penmetrala

~
Fisil fibre
m1nerale
5 mm -: :.:::::.::::;::::::::::::.:::::
8
~

<•·pi~nseu·<
.............
~

8
;,~f>·· .

-3 ~_-I--><-" placa de
bel on conso[a
sallea Izolalle 1-2 em strat separare
daea eXlsta eontra-betoane COS de fum

@ Cos de tum prln sarpanta de lemn

Treeerea pnn planseu ­
planseu din belon ® Dlstanta dintre planseu cu grmzl
din lemn Si cosul de fum
@ Oistanta intre grinzile acoperisulul
si cosul de fum

80
 $EMINEURI
$EMINEURI DESCHISE -. QJ
Fiecare foc din semineu trebuie sa fie legat de un cos propriu de fum
-. CD - @. Sectiunea transversala Si marimea focului de semineu tre­
buie sa corespundil intre ele ...... ®. $emineul Si cosul de fum trebuie
sa fie construite unullingil altul ...... CD -@ inilltimea eficace a cosului
de la camera de fum pina la buza cosului ;;. 4.5 m. Racordarea pie­
sei de legatura la COS 45° ...... ® - @. Admisia aerului din exterior.
Deschiderile utile de aer sint pozitionate in soclul semineului, lateral
sau in fata ...... 0 ....... ® - (jJ). Trebuie sa fie folosit numai lemn pu\in
raSinos Si cu putine increngaturi, de stejar, fag, mesteaciln sau de
pomi fructiferi sau gaze conform fisei tehnice DVGW (Deutsche
?emin~u deschis pe a parte Vereinigung des Gas- und Wasserfaches e.V. - Uniunea Germana in
CD
Semineu deschis pe a parte
cu zona de prolectie ® In spaw separale
domeniile Gaz Si Apa) G 260. $emineurile deschise nu pot fi con­

ruL

struite in spatiile cu 0 suprafala mai micil de 12 m2. $emineurile des­

~!!~
chise trebuie sa fie alimentate cu aer de ardere din afara prin usile Si
ferestrele neetansate. Mai bune sint canale, care aduc aerul de ar­
dere aproape pina la deschiderea camerei de ardere ...... (2). De la de­
schiderea camerei de ardere trebuie sa fie respectala 0 distanta de
;;;. 80 cm in fata, in sus Si lateral, fata de piesele Si materialele de con·
structie inflamabile, precum Si de mobila inzidita ...... ® - 0. $emi­

})
:::::::.
0 f.- 50 Hb I
:}
~
neurile deschise trebuie sa fie stabile si nu trebuie sil fie realizate din
materiale de constructie inflamabile ale clasei A1 DIN 4102 partea 1.
Podeaua, peretii, camera pentru cenus8. Si colectorul de fum trebuie
sa fie din caramizi sau placi de samotil. Caramizile sau blocurile de
zidarie trebuie sa fie potrivite pentru constructia semineurilor. ESle fo­
f3I Semineu deschis pe a parte/doua Semineu deschis pe ambeIe pMi losit Si beton rezistent la ardere sau Ionia cenusie DIN 1691.
\::!.J pari;' in spalii separale cu zona de protecl,e Colectorul de fum Si din tablil de otel, alamil de 2 mm.
~F..,

®
~ ~~~l=t

Forma suprafelelor de radiere

-~-~
~~ 8Q---i
,

Drstantele intre deschiderea spa­ Proteclia pardbsel,lor inflamabile in

® construc,ie
liului de ardere si elementele de
din malerial inllamabil
fala deschiderli camerei de
ardere/admisiei de aer
,

:.;.;
"';';';':':.;;.;.;.;.; : :-:.;.:.: ..
'" ":'.'

® Semineu deschis pe a parte

(sislem Schiedel)
® Semineu deschis pe doua pMi @ Semineu deschis pe Irei parli @ Set ustensile penlru semineu

79

 SISTEME DE VENTILARE
DIN 18017 pag. 1-3
DN Pentru ventilarea necesara in spatiile sanitare in domeniullocuinte­
lor si altar functiuni ca scali, hoteluri, restaurante si asemanatoare
ca ventilator pentru a camera sau mai multe camere pentru ghenele
individuale ---> CD - @. Instalatiile de evacuare trebuie sa fie dimen­
sionate pentru un schimb de aer de cel putin 4 ori pe ora in came­
rele de aerisit. Drept curent de volum sint suficienti pentru bai, chiar
si cu WC - 60 m3/h si pentru WC-uri pentru fiecare WC - 30 m3/h.
Fiecare spatiu interior care trebuie ventilat trebuie sa prezinte a de­
schidere proprie fara inchizator pentru curentul ulterior. Marimea
Ventilare cu ghena pentru 0 suprafetei curentului trebuie sa fie 10 cm 2 pe m 3 din volumul came­
singura incap ere pentru Instalatii rei. Neetanseitatea usii poate fi luate in consideratie cu 25 cm 2 . in

--
dispuse sub tencuiala

mil bai nu trebuie sa scada temperatura prin curentul de aer sub 22° C.
Viteza fluxului este in zona de stationare de ;" 0,2 m/s. Aerul uzat
trebuie sa fie evacuat in aer liber, in cazul instalatiilor cu evacuari
individuale aerul uzat poate fi evacuat prin spatiile acoperisului neu­
tilizate, bine aerisite. Fiecare instalatie individuala de aerisire trebu­
ie sa prezinte a conducta principala proprie ---> @ + ®.
Instalatiilecu ventilare centralizata au pentru mai multe zone de
stationare a conducta comuna ---> @ + ®.
Functia ventilarilor cu ghena colectoare cu aetionare termica depinde in
mod esential de suprafata disponibila pentru fiecare racord a sectiunii
transversale a putului ---> ®. Instalatiile ghene individuale fara utilizarea
motorului ---> 0 pentru bai si we-uri fara fereastra exterioara pina la 8
niveluri. Pe fiecare camera 150 cm 2 . Sectiune transversala a aerisirii.
® Instalatl8 de ventilare centr a cu
evacuarea aerulul peste ac ens Secllunea
transversala
Nr. admls al racoraurliar pulurllor secundare
la 0 inallrme talala eflclenta medle
: DlmenSlunea Interlaara

a Dutulul central : Pul principal Put secundar

cm= pinala 10m 10-15 m peste 15 m : em em

340 20x 17 9x 17
400 8 20x20 12x20
500 10 25x20 12x20
340 7 20x 17 2x9 17
400 8 20x20 2x~220

500 10 ! 25x20 2>. 12x20

,
340 2x20'17 9x 17
400 8 2x 2C 20 12x20
500 to 2x 25 20 12x20

® Tabel de dimenSlonare pentru putul de colectare cu actlonare termlca

ro~
!~i1x1510
ID'--~.2X15'1~0==~~~=:3),15'10
~ID~~~C~~'L~;'~D~~1~4~'~15~1~0,=~D,===~",=~==' 15, t 51 0 CO'LJ='=u==='''!'=' =, ,,= 6"510

I~~' 'JI~DL-;7x151C :----'D-.J ,~~I 8x15'10

perete subllre -longlludlnal grOSlmea per Iransy S ern

® Instalatle de ventilaTe centralS.

cu conducte pnnclpale separate
@ Ventils.ri cu ghena mdlvlduala la groslmea peretelui exterior 2,5 cm
Acopeme cu saibe Meidinger leslrea aerulUl pe doua partl opuse. suprafala de
leSlrea aerulUl pnn parti opuse Suprafata de =F==='~ ~" t5 leSlre egala cu suma tuturor sectlunilor pUlulul.
leSlre pe fleeare parte egala cu suma tuturor .-~ ~-
ffn~~\i1.1sectlunilorputulul
---t··ll ~:j f: I~ ~ ~ Sect transv, put
~: ::1
:1
.....:::::::::::::::.. ~"::::~':::::'~I ~ ~tI:::~:::::'~':::':~:::::
~:
Pod.

~~.
--------:::J ll~ ::.:.;:~ PU:'~~P
E sup

•ni
~ -Pana
devlere deVlere!
Intrarea
opus de decalat cu
.:.: 0 inaltlme de cara-
Etaj 2
III ::::: mid" (33.3 cml
E 1
':::: E 1,
fi·~:ii~ :::..
POd~~ .~:. ~~.~~:~:~~
Aer proaspat din
spatlul invecinat. .........

~Aeruza:
sectlunea
transversaLa eel pulm podea de

150cm2 . separare

Etaj 1 Etaj 1
P P
... Aeruzat 10

~
Deschldere Aer uzal

- Podea de ghena min. 150

separare Podea de
em 2 sect. Iibera separare
flux

Parter
............==-Aer proaspa='t==;~~~~~=...JL~~~p~a~r1;;er, s
Sectlune
===A;:ei::r"8'=0""as,,8,,",,,,'_
======er:::!p=::ro=:aspat
_ .:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:...::.:.::::. :::::::: ..
::..::..::: : :::..: .... ::.:.:.•.....:.:.:.:.:.:.....::.:.:.:.:.:.:..: ....: ...

f:~,-"-"
oorn'L ,~,~',~.~... 1::::1
Sectlune
i Bale/WC
Del[ :
..........J~
BaleiWC
. hii" ..
.... ..I.~~.~I::::
we ,f:':'
r=i\
o lnstalati: de ventilare cu un singur
pU1 conform DIN 18017, pag.1
Aerisirea tip Hamburg (tip Berlin),
® Sistem Katn
(aerul uzaf - aerul proasp"t)
Ventilarea cu put de colectare cu
un put prmclpal si unul secundar
Exemplu de executle cu un put
prmclpal si dous. putUri secundare

82
 CO$URI DE FUM
DIN 18150, 18160 -- lIJ
;020 ;o20T
Pe loat1 J2£4~~'f~~::< inveli$urile capelelor cO$ului de
pa'1i1 e - ­ fum din placi de ardezie. $indrile
de ardezie, placi din ciment $i fi­
bre, labia din zinc sau cupru pol
;040 fi fixate pe CO$ cu ajutorul diblu­
Perete
neinflamabil rilor (nu cu dibluri de lemn) pe
,,5
construclia inferioara. Se reeo­
~ulap:.1 Perete inflamabil
manda inveli$urile prefabricate.
f1\ --. @-@
\V
CO$ul de tum Sl materialele de con­
slruqie inflamabile din apropiere
® Proteclia mobilelor integrate
Trecerea tubului cosului de fum
prin perelele din material inflamabil
Deschiderea de •
I sus pentru cur ali- •. _
/ perete din material neinflamabil
rea cO$ului de fu~m '" .
Fi$ie din placi
I V lermoizolante Otel'tund

2~1/ ..... :5 80
Deschidere
de lesire

- _I __ Grindade
circulatie
I Scara din
lemn, a$ezata
decalat. senra
I cu trepte cu
muchli
I
Pereti invecinati din material
inflamabil, respecliv neinflamabil ® Pereti invecinali din material
irlflamabil
® U$a putului din pod Deschidere de ie$ire cu scara
$i grinda de circulatie

~ :5 I.eo --+--:5 1,eo ---i

T L unglme porlanta.
Placa. de acoperire
libera
lil Plelbanda
VI
JO)( 5 mm I
1
mil

"11

.... '-1

'I

~
Placa in
consoia I
E

~ I
u
M

::>
u
::>
:Jl
'" U$i1e de revizie
Elementul
nivelului ® Lungimea Si I,xarea grinzilor
de trecere

Cabluri eleclrice

libere d,s\. de sigu·

ranta de 1 m ......::........'--~-'--­

(pin a
1.000 V
la
.... .;.:-;. .. ,. ':::: ':. :::::: ': lensiune)
Deschidere Ventilarea spatiului 0
de aerisire de incllizire

Racordarea
o
~
locului de
inchiderile de ardara
curalire
Deschiderile
Element de LlLl de curatire
cama uire

1••.

® SOClul cosului de fum

® Cos de fum de montaj Cos de fum prelabricat
(pe inMimea nivelului)
Distanta de sigurant~ in cazul

@
cablurilor eleclrice libere

::1 Placa de
I
I
bI
"..
I ;{Iaca
de acoperire din beton

p­ Tabla
Beton

rr""""=lfl- acoperire
i J- Placa de
acoperire
G i "" superioara
IMF~::::!j1lll - Placile de
finisare '. I- Tabla in fala
I ,
I
_Aerisirea
I
Aerisirea
~ l­ Aerisire
din spate din spate
I din spate
-Izelatie
s: I
Izolalie , I ~
I- Izolalie
e)(lernll e)(lern3.
, -, :~ termica

~I~I~
; !----!-­
~.-I 'I ~I T'Itt- Element de I- Element de
:; f--;-J >- l­ Element de Eloment de
e Caplu$ire captus ire Caplu$ire c3.p[u~ire

"' I
"

."

@ Capul cosului de fum!

finlsare cu pJ:J:ci
Capul cosului de tUm/piesa
prefabricata. din belon cu fibre
@ Capul cO$ulul de lum!finisare
cu tabla
@ Capul cO$ului de lum/cu ardollD

81
 $ARPANTE
~
--[IJ

~ Sarpanta cu pane. Capriorii au rol secundar (sectiuni reduse, posibil

+
:;;i lemn rotund). Subgrinzi care cumuleaza sarcinile, transmiterea sar­
cinilor In axele tormelor. Sir de popi In interior. Recomandarile pentru
contormarea planului ---> pag. 83 @ lorma initiala a acoperi!;iului: lor­
rna de lnceput: structura cu popi de sustinere a coamei. Acoperi!;iurile
In doua ape cu pane au cel putin un scaun vertical In mijlocul acope­
risului. La 0 lungime a capriorilor ,;; 4,5 cm la latimi mai mari ale c1adi­
rii !;ii lungimea capriorilor de ;" 4,5 m exista doua sau mal multe scau­
ne verticale.

,.
Sarpanta cu capriori (principiul unui triunghi nedelormabil) In lor­
rna simpla poate Ii lolosit la 0 lungime mica a capriorilor (plna la.4,5
G) sarpanta cu capriori cu popi si capnori articulati

III
m) altfel trebuie prevazuta 0 rigidizare prin grinzi de centura ---> pag.
83 ®. Sistem regulat, legat strlns, posibil un spatiu interior lara
,I
popi. Legaturi rezistente la lntindere lntre piciorul capriorilor !;ii grin­
da plan:;;eu (caracteristica exterioara a sarpantei cu capriori: lmpin­
gere deasupra pragulul de lemn al grinzilor de plan!;ieu/lrlngerea
acoperi!;iului) ---> pag. 83 CD
In cazullucarnelor mai mari slnt excluse sarpantele cu capriori !;ii cu gnn­
da de centura. Daca lungimea capriorilor e mai mare de 4,5 m, atunci
se spnjina intermediar prin grinzi de centura ---> pag. 83. Sarpanta cu
gnnzl de centura pentru latimile cladirilor plna la circa 12 m, lungimea
capriorilor pina la 8 m, lungimea grinzilor de centura pina la 4 m. Sar­
panta cu grinzi de centura e un cadru cu trei articulatii IIrant.

®
/
24-'.~ I
7.5- 12.5

Sarpanta cu capriori cu elemente port. tip Fachwerk din lemn cu garantie de

® Acopens mansardat

Ilplre pe durata vietH cu contraflS8 Ja 45 . si 'In executla ca elem. port tIp

Fachwerk. deschiderea 25 m.

IT k+
C

E~Ir~
B
i
A i 46-60

i
pivot de forfecat pana de coama

r-< f-----<
12- 14 16

Sislemul grlnda dublu T

'1~=::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~tfcu
\..
lnlma ondulata
A = grlnda simpia

••• B == grlnda duola

0::::: C = grlnda chesorl

f4\ 5arpanta cu capnori ca grinzi dublu T cu inima ondulata. elem. port. din lemn
~ [IPIt. raportul inallime profil deschldere 1:15-1 :20
~~

panlele acoperrsuiul in 2 ape de 6~. 15 CSI 25~

panlele acopenSU'ul intr-o apa de 6 0 , [1-' SI 15'
~
~~

a) dlagonale in scadere cu bare verlrcale

J ~

d) d1agonale in scad ere Sl creslere cu bare

~

vertlcale

~~

~-----------------------_:
b) dlagonaie in crestere cu bare vertlcale
~-------------------------~
e,l dlagonale in 5eaaere 51 creslere

® Euro-ferme prefabricate conform sistemulul Gang-Nail cu masuri de octametru

ca acoperis cu panta redusa. acoperis Intr-a singura apa SI acopens In doua ape
® Forme de ferme din lemn 51 rigldlzan

84
 50'
C 1:1 lungimea ca.priorilor la $ARPANTE
o sarpanta. cu capriori -[I]
45'
$arpanla cu capriori reprezinta la 0 latime mic;!! a clMirii cea
mai economica solutie.

40"
$arpanla cu grinda de cenlura sub 45° nu este niciodal;!! cea

35· mai ieftina, dar este polrivila penlru acoperisuri mari, Iibere.

$arpanlele simplu rezemale sin! mereu mai scumpe deci! sarpan­

30"
lele cu capriori, de aceea sint potrivite numai in cazuri de exceptie.

25'
$arpantele cu dou;!! rindurj de popi reprezinla in cele mai mul­

te cazuri cea mai economica construclie.

$arpantele cu trei rinduri de popi si cu pane sinI lolosite nu­

7 6 9 10 11 12 13 14 15m
mai la c1Miri loarte late.

G) Limita de elicien\A economicA la ~arpanlA cu cApriorilcu grindA de canturA

Acoperisurile lormeaz;!! inchiderea de sus a constructiilor, Ie protejea­

za impotriva precipita\iilor sj inlluen\elor atmosferice (vint, Irig, cal­

dura). Ele conslau dintr-o parte portanta Si invelitoare.

PMile portante sint dependente de material (Iemn, otel, belon armat),

de panta acoperisului, lelul Si greutalea invelilorii, solicilare etc. Penlru

----L------l stabilirea solicitarii trebuie luate in considerare si normele (greutale

® SarpanlA cu cApriori 8) SarpanlA cu pane proprie, sarcina de circula\ie, de vint Si de zapada).

/"/5
a I~
La sistemele portante ale acoperisului inclinat trebuie sa lie facuta 0

dileren\iere intre acoperisul cu pane Si acoperisul cu capriori. Cele

~~:::~~~c"Y
doua tipurl de structura pot Ii Sl combinale. Ele se caraclerizeaza prin

.....~.....

lunc\iunile diferite ale pieselor portanle. Modul de transmilere a sar­

cinii are de asemenea urmari pentru impartirea intern;!! in plan.

f------L-----;
15-40 10-20

@ SarpanlA cu grinzi de centurA

30-60 10-20

® SarpanlA cu pane lArA arbalelrieri ® SarpanlA cu pane ~i arbaletrieri

([) SarpanlA cu cApriori ® SarpantA cu cApriori ~i popi

r
1­

® SarpanlA cu grindA de cenlurA cu amenajarea spaliului podulu; @ SarpantA cu grindA de centurA ~i pane

83

 INVELITORI
~QJ

invelitorile din stuf sint executate pe scinduri cu a lungime de 1.2 ­

1,4 m la a distanta de 20 - 30 cm, cu viriurile in sus pina la a gro­
sime de 28 cm, mai bine a grosime de 35 - 40 cm. Durabilitatea
este in zonele cu mult soare de 60·70 de ani, in zonele cu a umi­
ditate mai mare abia la jumatate ---> (3) Acoperi$urile din sindrila de
lemn sint din lemn de stejar, fag, larice, Western-Red-Cedar. mai
rar din lemn de molid ---> @. Durabilitatea $indrilelor depinde de ca­
litatea $i imbunatatirea materialului, de intensitatea influentelor at·
-1 ~, 45', de regula 50' mosferice $i de unghiul de lnclinare a acoperi$ului. Regula empirica:
gradulinclinatiei = anii durabilitatii.
Q) Acopenre cu stul 0.70 KN/m 2 ® invelitoare din cu srndnle
din lemn 0.25 KNlm 2
$indrilele din lemn sint potrivite pentru acoperirea tuturor formelor
acoperi$urilor, la un unghi de inclinatie de 15°- 90° a acoperisului.

III Ardezia este a$ezata pe un cofraj cu a grosime de ;:" 24 mm din

scinduri cu a latime de ;:" 12 cm. Fi$ia de invelitoare V 13 acoperita
cu nisip protejata impotriva prafului si vintului. 5uprapunerea ;:" 8
cm, mai bine 10 cm ---> @ - ®. Cel mai natural pare ,,1nvelitoarea
germana" ---> @ . 5e diferentiaza la acoperirile $arpantei $i perete­
lui intre trei grupe: modul de "acoperire exclusiva", ,.acoperire ger·
mana veche" $i "acoperire salbatica". "Acoperirile decorative" De
cele mai multe ori acoperirea cu $abloane ca $ablon cu solzi, unghi
ascutit, cu solzi de pe$te, octogoane etc.
Tipurile convenabile ale invelitorilor. $abloane dreptunghiulare $i
$abloane de croiala pe coarda. Acoperirile cu $abloane sint potrivi·
Acopenrea germana veche. invelitoare engleza din ardezle si
'3' invelltoare din ardezie 0,45 - 0,50 t4' cu placi din Clment Si fibre te pentru ardezia artificiala.
\:V KNI m2 ---> ® _® 'V 0.45 - 0.50 KN/m 2
POR = acoperis intr-o smgura apa ­ G tlgla capatulul coamel si a
limita spre timpan mtersectiel capriorilor cu coama
tig1a pe colt in partea dreapta Ol tigla limlfa spre timpan slinga
T tigla de strea$ina TOl tlgla limita spre timpan la
P tlgla pentru acoperl$ intr·o jgheab stinga
slngura apa FOl legatura de coama-limita spre
W tigla de legatura cu peretele tlmpan tlgl3 de colt stinga
TSR legatura laterala la strea$lna GR tlgla de cap la coama $1 de
Acopemea germana veche cu un unghl de inchnajle Acopemea germana veche dubla. panla tigla de colt in dreapta mtersectia capriorilor cu coama
'"2S --->® aco~pe"'UI",?22 cap SR \Igla de legatura laterala FOR legatura cu coama-limita spre

a
", .
in dreapta timpan figla de colt in dreapta

o>n,~
Sl tlgla de legatura laterala in stinga F tigla de cap la coama
PSl tigla de legatura laterala la un OR tlgla limita spre timpan dreapta
\\Lj~ acoperi$ intr-o singura apa in TOR tlgla de colt la streaslna si
stinga gangul interior, in dreapta
picior Gl tigla de la capatul coameL F tlgla profilata din cimpul de mijloc
in stinga GZ tigla din stlcla
fnvehtoare cu crolala
® invelitoare cu solzi '"' 25' ®
6 pe coarda '" 25'
POR T P W TSR SR Sl PSl Gl
inclinalla max. a capnonlor

Unghl tocil (I '" 37,5'

, i I I
"-i="l'~B"---~~~~:~~~~I~1
I

;;:Sc

l~,~~~I"-,,,-_..,.,

:::
, Una hi de vlzare

cu coarda (/ = 45"

Acopens cu unghl Acopens dreptunghlular

ascutll ~ 30 C dublu ;?: 22' ........

--1,Om-­
inclmatla acopensulUl a-e. raza cercululla apreclere
d-b. realizarea unel vertlcale doc, punct a-c de legal
paralel cu streasma: o-b rezulta inchnatla mmlma.

@ Tigla modelata
invelltoare cu croiala pe coarda
cu elemente salare ® inclinatia minima a capriorilor,
de exemplu 40°

detalille coamel uscate

invelitoare dubla (\igle·solz)

® invelltoare grea 0,60 KN/m'

34 - 44 tigle/m'
Tigle din beton, 0,60 - 0,80
KN/m' incllnatie 18°
~
@ lnvelitoare cu tigla olandeza,
u$oara 0,50 KN/m'
lnvelitoare cu tigle taltuite

86
 c~priori
CONSTRUCTII
PORTANTE ALE
ACOPERI$ULUI
DETALII

La sistemele portante ale aco­

perisului lnclinat trebuie sa se di·
ferenlieze lntre acoperis cu ca­
izola\ie
priori si acoperis cu pane. Gele
siralullronla\ doua tipuri pot fi de asemenea si
combinate. Ele se caracterizea­
imbinarea c~priorilor la baz~ cu
G)
-

Detaliu de streas,n~ cu z;d~rie

Delaliu de slreasinalpane ® in dou~ slraluri bolturi za prin funcliile diferite ale pie·
selor portante. Felul transmiterii

II

c~priori
sarcinilor are urmari si asupra . ­
lmpMirii interioare In plan. .1

$arpanla cu pane: capriorii au

rol subordonat (seqiune reo
dusa, posibil si lemn rotund).
Subgrinzi care cumuleaza sarci­
nile, transmilerea sarcinilor In
axele formelor. Sir de popi in
interior. Recomandarile pentru
conform area planului.
stralul din lat~
$arpanla cu caprlorl (principiul
unui triunghi nedeformabil) In
'4' Sprijinire prin prag.
® capriori dusi pina la slreasina ® imbinarea ~priorilor din otel

\.:!J suprapunere. cuiul c~priorilor forma simpla poate fi folosit la 0

lungime mica a capriorilor (pina
la 4,5 m) altfeltrebuie prevazuta
o rigidizare prin grinzi de cen·
tura. Sistem regulat, legat strins,
posibil un spa\iu interior lara
c ancorare in popi. Legaturi rezistente la inlin­
planseu maS'\I k:L..ai'LL:<LLLi.Cil
dere intre piciorul capriorilor si
grinda de p1anseu (caracteris­
tica exterioara a acoperisului cu
capriori).
::: 10soroab~-- -­ ­

sectiune A-B \led ere

® Ancoraj prjn elementele de lixare

c~prior------:,4

labl~ cu cuie

capriorul iSi Iransmite fOr1a sa

normal~ prin conlact diroct
suport lemn

~prior
r::=bat

C
--~----- as(gurare prin tabl~ cu cuie

--~: ~
imbinarea c~priorilor

7;- __ pan~

cosoroaba

~
sectiune CoD

f-j\ lucarn~ de Iractiune la sarpanl~ Marginea capriorilor- asigurare

Oelaliu de picior la care capriorul
\!J cu pane ® CU bollu,;
poate s~ dep~seasca marginoa
acoperisului

c~prior c~prior
Delaliu de coam~ - sarpanla cu sirnpl~
pane; grind a. de direclionare penlru @ Clesle de coam~
legatura intre 2 capriori
Foaia
leg~lura inlre 2 c~priori
Pivot de fcrlecal
legalura inlra 2 c~priorl
ajustarea coamei

85
 FORME DE ACOPERI$

~
Acoperilii intr-o singura apa:
eel mai ades suprafata invelitorii
se afla pe partea expusa intem­
periilor. Forma acoperisului e in
acoperis In shed-uri sau zimtat acoperis in dauB. ape decalate acopens in ape paralele
concordanta cu functiunea. Pe

Q
latura insorita trebuie sa existe
spatiu pentru ferestre mari. lumi­
na si caldura - CD +@ .

Acoperilii in doua ape: forma

de acoperis fara virsta, care
®
·· G) @
Aeapens inlr-a singura apa Acopens compallt Aeape"s in daua ape este apreciata arhitectural si
constructiv. Este acoperisul in­

II
• 1
clinat eel mai raspindit - @ .

Acoperilii in patru ape: sublinia­

za functiunea de protectie a aco­
acoperis in patru ape cu tlmpan par1ial
perisului si confera casei un as­
acoperis In patru ape acoperis mansardat te$lt
mansardat sau frint pect reprezentativ. Ca accent sint
de multe ori adaugate lucarne,
care cresc valoarea locuintei ­
@-@,@.

Acoperilii in patru ape teliiit:

® Aeaperi, mansardal eu lImpan
ofera 0 imagine particulara.
Este folosit in mod traditional
acolo unde timpanul trebuie
protejat in mod suplimentar fata
de intemperii - @ .

acopens Acoperilii mansardat: asigura

tiP Gart o utilizare maxima a suprafetei
acoperis cu prelunglre a apei casa cu acopens nordic
locuibile - @ - @ .

Acoperilii tip cort: forme si Iinii

clare, care converg la coama.
Elementul dominant al acestui
tip de acoperis este simetria pe
toate partile - ® .
(2) Acoperis cu timpan transversal ® Acoperis in cruce ® Aeaperi, plram,dal

aeapens eutat acoperis tIp ceapa acoperis cupola

& 65

E8 & 45

@ Aeaperis eu ape rambaidale @ Aeape"s semieilindrie

gal.e

@
romanlc

Acoperisun de turnuri

8
& 30

20

D
tS3
acopens In patru ape in forma De L acopens mansardat -in ape te$lte

A - 8 = eaama
61 45165­

2
B - D = racord la tlmpan
C - D = streasln8.
A - G = coama incllnata
F - G = IInle de fringere
@
@ Aeaperi, in daua ape in forma de L
Acoperls in patru ape cu a apa
supllmentara
@ Pante de aGapen,

88
 iNVELITORI
-[Il
invelitorile din ciment 5i libre din pliici ondulale au 0 distan\~ a panelor de 70 ­
145 em pentru pliici cu 0 lungime de 1,6 m, de 1,15 si 1,175 penlru cele eu 0 lun­
gime de 2,50 m. Suprapunere de 150 respectiv 200 mm --+ CD - @.
invelitorile de tablii din zinc, zinc titan, eupru, aluminiu, lablii de o\el zineal
etc. --+ ® - (J) .Pentru toate elementele penlru coamii, slreasina, limita spre
10"
7'
timpan se foloseste tablii de cupru, in formalele comerciale --+ @ . Cuprul are
1~~====3'
~ 0'
cea mai mare intindere la rupere din loate invelitorile din metal, de aceea esle
~ 10° inclinatie cu banda de chituit potrivit pentru lucrari de compactare, compresare, intindere si de refulare. Patina

CD1
inveliloare flbrocimenl ondulal cu
piese prefabricale penlru coama si
slreasina 0,20 KN/m'
- - - - - - 920 -------4
57"",~
- '?7;---la\ime de ulilizare873
Prolrl 177/~ direclja de acoperire
19ot---Iatime de utilizare 910
..- directia de acoperire - ,n~~;~f;~le:l~oO~~:~ -1
Pro III 130/30
® Panle min. ale acoperisului -
Si suprapunerea pe inal\ime
CD
I
-injl~~~f~~~~:,~~~::e-l
8) Posibililalile de fixare
tipica pentru cupru este foarte apreciata. Se va evila montarea impreuna cu alu­
miniu, zincullitan, 0\elu1 zineal; plumbul sl olelul aliat pot fi lolosile lara proble­
me. invelitorile din cupru sint impermeabile fata de vapori de apa si de aceea
foarte potrivile pentru acoperisurile reci --+ pag. 93 -94. inc~rcnrea pe acoperis
(greutatea calculatii in kNlm 2 suprafa\a acoperisului). invelitorile pentru 1 m 2 su­
pratala de acoperis fiirii dlpriori, pane si ferme. invelitori din tigle 5i ligle din be­
ton. Greut3tile sint valabile fiirii mortar, dar includ astereala. La mortar trebuie
adaugat 0,1 kNI m 2.
Tigla solzi DIN 456 si ligla solzi din belon DIN 1116
la acoperis simplu invelil cu ligla. inelusiv Slndrilele .. 0.60
la acoperis cu ligle solzi aS8zaie in sir dublu sau invelit. dubla. .. 0.80
Tigla de acoperis presalillcanelala DIN 1 11 7 . . 0.60
Tigla cu lall, tigla de reformare, tigla plata cu fait, ligla de panle reduse DIN 456 . 0.55
Placi cu fait conI. DIN 1117 0.55
Tigla de Marsilia, ligla caselala DIN 456 .. 0.50
Tigla DIN 1118. . 0.50
Tigla cu formal mare (pica la 10 buc.! m') 0.50
Diane lara mortar 0,7 cu 0.90
inveliloare din melal, acoperis din aluminiu (aluminiU grosime 0,7 mm)
inclusiv calra; . . . . . . . 0.25

125% inveliloare din cupru cu lalluire dubla (labia de cupru grosime 0.6 mOll inclusiv colmj. 0.30
120 Acoperis laltuil dublu vertical din tabla lal\uita zincata (groslme 0,63 mm) inc!usiv
1: acoperire eu lalluri ver1icale
ItO suport din carton si cofraj .. 0.30
100 'invelitoare din ardezie, acoperis german din ardezle pe cofraj, inc!. 5Uport din carton Si colrnj
cu placi mari (360 x 280 mm) 0.50
90
cu plac. mici (errca 200 x150 mm) 0.45
eo Acoperis englez din ardezie inclusiv Sipci
70 pe sipci in acoperire dubla .. 0.45
60 pe colraj si carton inclusiv cofraj ... 0.55
Acoperis german vechi pe colraj cu sipci si carton 0.50
50
acoperire dubra . . . . . .. 0.60
40 inveliloare din tigle de otel (labia zincala coniorm DIN 59231)
30 pe construclie din Sipci rnclusiv sipci .. , . 0.15
20 pe cofrai inclusiv supan din carton Si colrai ... 0.30
Fall dublu vertical inveliloare labia ondulata (labia de otel zincala conform DIN 592311
'0
inclusiv material de fixare ... 0.25
~1 -11--2-i inveHtoare din zinc cu acoperire pe Sipci din labia. zincala nr.13. inclusiv cofraj .. 0,30
invelitoare din tabl~ Pante min. ale acoperisului penlru
® cu falturi 0.25 kN/m' ® invelilori din labia de aiel zincala
- ~upr"PU~(JrOl;2
t-- 7.50 --; t---- 7,50 --t I - 7.50 - i Formate comerClale Benzi Placi

l?J2%TT 3.(5%Tl Lungime m

~~em.max.
,
30-40 2.0_
0.6 (0.561 1.0
~supr"PUnl}rOl

~5upr''1pUnnrOll/}
Grosime mm 0.1-2,0 0.2-2.0
Greutate kg/dm J e.93 8,93 IU
Acfinc acoperl$ ~~25
~~~ inJ.Jllmea ~~ 3_~:5~
01.'IU. 1 '-
pro ......
~r~_
'- ..---­

pina6m 10"(17.4%) 5 18,7"0)

6-10 m 13 (22.5%1 8 (lJ.9"'01
;--- la\ime placi 100 ------{ benz; plad ~1.00j 10-15 nl 15' (25.9%) 10' (17.4%)
&<14%1 pesle 15 m 17 129.2~!~L ~~120.8°.~)_

- directia vremii-l
I-- lalime ulila 91' --i
T ~ ~~§6}'[Ji B-10' 200 mm cu \zo!are~!~p~~e~_~~f~~: I
...../ ~
: .:\_:t
prindere
f--- 88 - - - - ;
" I ~ \ 10-15" !~ mm~i:.~~~~~~~p'u_~~r~
=29. --~.f"L..---.Jr-.. peste 15' 100 rtlm laraIZOrarea_supr.~~_I_~~i.~_
I I

f-j\ Forme de livrare Si taierea maleria­ 110"

inv~lilo~re din tabl~ ondulntA. incli­
'U
inveliloa.re cu ligle din otel
0,15 KN'm' ® Elemente mari penlru acoperis
si perele (Canaleta) ® lului valluil din cupru penlru acope­
rirea cu benzi Si plAci
~ natle min., suprc'lPunere laterala.

Supml. acopcri· Dimensiunl UI\irnua do

Supral. acoperi·
Dimensiuni Lalimea de sUlui cu evacu· normale ilIa 1;"lIcre pf.:lnlru

8vacuarea apei acoperisu1ui sului cu evacu·

narmale ale laiere penlru area apei la burlanelor lubun din lnbl:"l

v
semirolund
LJ
dreptunghiuJar
TaDla din 'inc DIN 9721 min. 0,7 mm
Supon jgheab benzi din aiel 'incal
(Zn)
(512)
area apei la

jgheaburi

semirotunde m
mm0
jgheabului igheaburi din
laDla
mm
burlane

rotunde m2
pina la 20 50
mm 0 mm

167 [12 p~r\»

Tabla din aIel DIN 1541 ,ineala la cald pina la 25 70 200 peste 20- 50 60 200110 pM"

~
acoperila cu plumb (512) peste 25-40
80 200 (t 0 parti) pesle 50-90 70 250 (8 pM»

peste 40-60
90 250 (8 pMi) peste 60-100 80 285 (7 p~rli)

Suponul jgheabului: banda

peste 60-90
125 285 (7pMi) pesle 90-120100 3]3 (6 pM')
din otel zineal (512) peste 100-180 125 400 (5 p~rll)

pesle 90-125 150 333 (6 pMi)

Tabla din eupru semilormata DIN 1787 (Cu) peste 180-250 150 500 (4 p~nl)

pesle 125-175 180

400 (5pMi)
Suponul jgheabului: banda de cupru (Cu) peste 175-275 200
500 (4 pMi) peste 250-375 175
Tabla din aluminiu la jumatale DIN 1725 (AI) ~te 325.=500 200 _~ __
Jgheaburile de acoperi$ din prirlCipiu monta·
Suponul jgheabului: aiel ,ineal (512) fe inclinate. Vileza mai mare de scurgere im· Pnndere cu brtllari (prolcra1e impolnva coro·

polriva intunda-ritar. coroziunii. si inghetarii.

ziunil) al caror diamelru )ntenor corespundtl

Denumire:
SupoJ1ji jgheaburui constau de regula din ben·
cu eel al burlanulul. Dis\anta minlm:\ a bud;'!

zi de olel zineat cu 0 lalime de 20 - SO mm Si

nulUl lala de perete 20 mm DiSlanta inlro
(Ex.: jgheab semirotund atirnat 333 Zn

o grosime de 4 - 6 mm. brala" 2 m.

0,75 mm cu suponii jgheabului 333 Zn) ----~_._------ --.. "-_. -- ..
Oimensiuni normale penfru deschi·
@ Forma Si asezarea jgheabului @ Maleriale @
Dimensiuni normate pentru jgheaburi
in raport cu supralata de evacuare a
'14' derea burlanelor pentru apa de plooio
apej
~ in raport cu 5uprat<lla de eV.1CU[l{O
aapei

87
 PODURI LOCUIBILE
zapada
DIN 4108
Podurile nelocuite ale vechilor gospodarii taranesti serveau drept ham­
bar, pentru pastrarea recoltei (fin, paie si alte asemenea), aveau stre­
sinile deschise, astfel ca aerul rece de la exterior intra in pod, a carui
temperatura sub acoperis era drept urmare aproape aceeasi cu cea a
aerului de la exterior. ~ G). Astfel si zapada raminea dispusa constant
pe suprafata acoperisului. incaperile locuite de dedesubt erau in
schimb protejate de frig de catre materialele depozitate in hambar.
Daca podurile ar fi incalzite, fara 0 termoizolatie suficienta, zapada s-ar
CD Secllune transversala a unel loculnte
taranestl de la munte. cu hambar
® Schema acumulare de gheata topi Si soar forma taluzuri de gheata ~ ®. Inserarea unui material ter­
moizolant sub invelitoarea aerisita este un remediu. in podul aerisit tre­

'·'
II ,>~
bUle dispuse pe doua laturi opuse deschideri de min. 2%0 din suprafata
de acoperis ce trebuie aerisita. Pentru a se evacua umezeala, ele co­

~
• 1
respund in medie unei inaltimi a fantei de 2 cm/M ~ @- @ .

,,"J~L
1@0;;VR;S~
~
~41-----42 - - - - I - 8 42-~ +--
, 100~-----

Tip de aeopens: aeopens

'In doua ape ~ dlmenSlun,
@ 3AlcaIUlreaeopenS:lzolatleintre
eaprlon. Se observa seetlunea
lransversala de ventilare dlrltre
@ Exemple de acopensurl ventilate cu panla 10 (schema~ici termorzolalle si f1sille tenslonate
infenoare

Calcul Caleu l

I~

~
Exemplu Exemplu:

streas:na " . reslui suprafelel

@-@ Exemple de acoperlSUfl ventllm8 CJ pants <.1C Iscnematic) Il,ZbJ J , I

aeoperisulul

Conditl8 Condltle
-= 2\,(, din supralata irlCllnata ae acooeris Seellune libera ae ventilare A L de :TlIn.
coresDunzatoare A 1 sau A 2. inS.?. mini­ 200 em'
mum 200 cm"'m Inaltlme Ilbera de min 2 em
f\t1odu! de calcul: A, - sec{lunea de venlllZlre Mod de ealeulare
2 Inaltl:T1ea
A, .::::.reaS:lS;; 1000 x9,O -0.018 m- m soatllll:J' ae venl::ai­
A necesara
- 180 em'm 100-18+8)
Deoarece insa 180 cm:"m S8 siweaza _:2QL
sub seGlunea minima de 200 cm- m ,00 - 16
lrebuI!2 ca sectlunea sa alba minimum - 2.4 em
200 cm~ m. A.ICI trebUlf' :ua! in eonSlderare spatlul nf.'­
A~catulre2. s:reSlnI! pem~ ,,' un [limenslun:. cesar Hecer:I 11SliiOi tenSlor,ale. ad!ea la 2
® 'ventJlarea
In
DDQU1UI
inV811toarea din iemn
pnn rostl;r: aC008r1S rec~ cu doua s~ratun
ell astere5i2 31 fisi" tens:onate
A slreaSln8.;' 20e crr'- m
ApllC2re"
em soatlu de trecere. inaltlmea de la MS a
termolzolatlel pjn~ la MS a eaprlonlor tre­
DieSEl de _ DI8S2 de
Stabilirea inaltlmll janlel de ventllare bUle sa fie de minimum ":.4 em
coama iloera a spailulul nellmllal care trebUI8

~
coama
Dle:;a acooerlre • aerls:1 tlnind conI de capnoril lall ds 8 en:
;--- ventl18re
~belOll I ::::;:;lr'1::;'<~.
ia A_ - 200 cm~' m !, ""CO"
Groslme~ de dituzl8
ina:tlme , ,< '" -/. i eC'livalenta 8. stratulul
rar,1a G~ venware H _~_~i'~IT~a~ __. , ' , o e aer
100-18+3;

H_ = 1c¥E16 Condltle
a -Iunglmea ca:::H1Cfllor
H .;. 2.4 ern s'.' - groslmea de d:1Uzle eehlva!enla
In eazul acooefisurl,or in aou2. 30E: eL slralulul ae 8.er
iungllni ale ea;:mordor <'"' 1 (J rT! per:ru a;1Cl m.s["o::; 2~
streaslna A_ este 'J8labil ~!I"eas\na ,;, 20:] a~15m s(";; 5r­
_lermOIZolal!c ,:.:m m. In eazul acopensurllor ill OOU2. 3>15m:s~';;1C'r:l
_ _ CaDriOn ape eu lunglme a eapflori!or ;;. ~ 0 n; eslE: eUS~-LL SI:T1
--~astereala --~acopeme va:aoil oentru slreaslna L' - vapor! de a:::la
Cael:C1ent~/ rezistentel la dlluzle Ivez:
:;!:E:2~i~2 ~co
® AC008f1.S air. beton ® AtCai'Jlre 3cooens iemi;
A,_ ;; I Ie A i saL A 2 em':: rT1 DIN 4 ~ 08 oartea a "':-a)
.; - gras;mea matenaiulul (m)
Apllcare
_plese. de a spuma. poiluretanlca SOl loa {PUR,
CC3ma (8 ern grOSlms
s-8cm-C.02n'
II - 3C 100 IVEZ' labelUI DIJ-"J 410S.
Ccndltle· partea a J-a pagrr,a C'.

-=- (, :' - din supraf2l3 W,C'lrlat:'; 0'.' s. - 30 l 0 08 - 2.': nl - s;

aeooen:'. eores~u~::ato2'"e f'- • S necesar - :? 'i,

[,kc! 0",· C3:c;U: j:, - sec: Jn8a 0·· Salte3 lermO,Z8,8'ila iibr~ mln8rale c.."

to:,I'2 a~ allJrTll1l u :Ip:l~ ,:soilcitala prOGue.

f 19 ~ SJ IT, i'"

- ~J:~ en ~', :~ _- : oe, '~l .:. r:scesar - 2 f"'jI

Dlnle'1slun, Ii' cazu· ull~:zar', ~J";f-, ,zo,all! aaecvare

A_ soarr,2 - 90 C~ c:em:la s -:2 rn E:~:::: I~de(j:lr:ta tare
Ap!leare rrable'1le
Elememe de coarna cu S8CI:unE· G':: "enj - Groslrnea eChlJ3 E:ntej a Slra:ulu DE: de'"
1

iare Sl saL; plese pen:ru ';8n[ilarE: Sc! a fiecarul S!S~8m Izalanl se alia ce, mal
Acoperls reeE:; CU doua Slr31url corespur.zind datelor proaucatorLJIL, Slgur de la prod;,,;::cttor.
Acopens lemn cu tavan S;JSD8noat ventllare a celor doua SH31i..JrI prJr.
fante in c'impui cornlS81 @ Exemplu: eal(;ularea seetlunllor de ventilare la aeopens In aoua ape DIN 4108

90
 LUCARNE$IFERESTRE

DE MANSARDA
Posibllit~li formale: intersectare;1 sau ;1r­
cui rea suprafetei acoperisului. Lucarno
cu panta, lucame lip ochiuri (Iucarne lip
liliac), lucarne lip gura de broasca, lucar­
lucama acopentA
in patru ape pentru acoperi$uri abrupte ne tip ochi de beu.

o
o
tabachera
Construile pe acopen~: lucarne acoperi­
te in doua ape. in patru ape, panorami­
ce, asculile, bollite, de timpan - ®­
@. Atunci dnd lereslrele timpanelor
-0 nu sint sufielente pentru Ilu­
minaI, se constrUiesc ferestre de man­
sard~ sau lucarne in acoperis - CD .
CD
Lucama curba cu acoperire pe

segmente
® Lucama cu acoperire plata ® Lucama de acoperi~
Oimensiunea, forma ~i dispunerea lu­
carnelor de acoperi~ sinllunclie de for­
ma ~i dimensiunea acoperi~ului pre­
cum ~i de necesarul de lumina. Oi­
mensiunile ~i num~rul lor ar trebuie
limitate la un minim mai ales in cawl
acoperi~urilor mici, penlru a mentine 0
forma clara a acoperi~ulul. Lucarnele
unui acoperi~ are lrebu! sa fie de ace­
lasi lip Si marime. Forma conturului,
timpan materialul Si detalierea determin!\ ima·
limpan
complet vitrat ginea generala. Latimea unei lucarne
,rebuie de regula sa corespund!\ di­
stantei dintre c~priori, pentru ;1 evit;1
inlocuirea acestora din urm~ caro os\e
scumpa. De asemenea, Jalimea Irebu­
ie adaptata latimilliglelor invelltonl, penlru
decupaj in acoperi~ limpan cu a avea racorduri clare. Forma Si p..Jn!cJ.
balcon
acopensului lucarnei depind de malen;1lul
invelitorii. Componentele constructive
portante Si cele care incadreaza fe­
reastra ar trebui sa fie subliri, pentru a
conferi un aspect elegant lucarnel. Lu­
cama tip "Iiac este cea mai veche

a
forma de deschldere in acope,,~ si re·

ro~

zulta prin ridicarea unel supralctei abo

lucarna-·pinion rupte a acoperi~ului cu ',' 12' - @.
Daca nu esle posibila 0 lucarn~ cu aco­
perire in panta arcuita, deoarece ra·

m&~'="""
··
portul iMltimeMlime nu poate Ii reS­

00
pectat, de ex. in cazul unor tig1e profi·
late si al unor ferestre de in~lIiCle ~i
.,.
;0······.··················· latime corespunzatoare, exist<l. posibili­
latea unei lucarne acoperito in p3nt~
cu vangur! oblice.

® Lucarne-plniorv1ucarne in doua ape ® Lucarne trapezoidale (j) Lucarne cu acoperire plaia 4f{{!!Ift,

,,[
:\.,\~"'~~~••'i,0
-;".~.J~ i<~'. . . 'lii/'.•/~
'~'il;1

$~- ;If) _. _ •)j?ffff

"=D===­

tV
lucama acopenta
~inpanta

Lucarne de acoperi~ curbe ® Lucarne panoramice ® Lucarne tip IIliac -- @ @ Lucarne in planul latadei

Funcne de n1llterialul fnvelilorll tfl~buif\ res

tigle pectal un raport mInim intre inill(lnl Po1 SI
prolilate
SOil
\
/;:
,-/t' : cd latlmea (HIL) perelelui I'onlal al luca",nl
N \ " , "
Cd /" / : I
CL
Malerial al inveillorii HII
plAci de acopcrire de mici dl­
mensiuni, (\copent~ tOI£\\ CU li8
plAci de aceeasi dlmensiune

11
4
j".,'" 1,5 plAci de acoperire de mici di­
mensiuni, 8copenre lucarn<1
tip liliac cu plflci mai mid
decil roslul ilcoporisului
115

Mp
811
.. salzi 1/5
812 812 2 \igle profilale 1/8

@ Alcaluirea arculUl de acoperlre la lucarne tip liliac --+ @ ~i lucarne acoperlte in panta curbe sau arcuite Rnportul minim al perelclui frontal
allucarnei

89
 Pante ale acoperi$ului
acopens pavat clrculabil
acopens din Clment-lemn
acoperis cartonat. cu strat pietris
aeoperis eartona!. dublal ..
acoperis zineat cu falturi duble verticale (banda zinc) .
acoperis cartonat. simplu .
aeoperis neted din tabla de otel
aeopens din llgle faltUile. 4 falturi
aeopens slndnla (proteetie slndrila 90) ..
acopens t1gl8. fa.ltuita, normal.
acopens drn tabla ondulata de zinc sau ateI
acopens ondulat din Clment - fibre
acoperis ardezie artificlala .
acoperis ardezle. dublat
acoperis ardezle. normal .
ACOPERIRI iN TERASA
2 - 4' de obleei 3' - 4'
2S - 4' de obieei 3' - 4' DIN 52128-133, 52143, 18338
3 - 30' de obieei 4' -10'
4' - 50' de obieel 6' -12' Acoperi!;) rece -> page 94. Alcatuire cu aerisire sub invelisul exte­
3 - 90 de oblee, 5' - 30' rior; critic din cauza curentului de aer daca panta este mai mica de
8 -15' de oblee! 10' -12'
......... 12 -18'deobleei15
10%, din care cauza aslazi se realizeaza numai cu bariera contra
. 18 - 50' de obleei 22' - 45' vaporilor conlorm DIN 4108 partea a 3-a.
18' - 21' de obieei 19' - 20' Acoperi!;) cald in forma conventionala -> @ : alcatuire cu bariera
20' - 33' de obleei 22
18' - 35' de ob,ee, 25' contra vaporilor; alcatuire de jos in sus: planseu acoperis - bariera
5' - 90' de obleei 30' contra vaporilor - lermoizolatie - hidroizolalie - strat de protectie.
20' - 90" de obieei 25' - 45' Acoperi!;) cald cu alcatuire inversa -> page 93. Alcatuire de jos in
............ 25' - 90' de obleei 30 - 50'
. 30' - 90' de obieei 45" sus: planseu acoperis - hidroizolatie - lermoizolatie cu material vee

.·

acopens stlcla . 30' - 45' de obieei 33' rilical - slrat de prolectie ca incarcare suplimentara.
aeopens tlgla. dublu . . , 30' - 60' de obieel 45'
Acoperis cu etan!;)are din beton -> page 93. Alcaluire de jos in sus:'ter­

II

aeopens tlgla solz. in sir dublu .. , . 35' - 60 de obiee! 45

acoperis olane . . 40" - 60' de ob,eei 45 moizolatie - placa belon ca planseu acoperis si etansare - nscanl l placa
,I
aeoperis tlgle. simplu . . 45' - 50 de obleei 45' masiva cu rol struclural- trebuie sa lie de dilatalie din cauza miscarii pro,
acoperis trestie $i paie . . 45' - 80' de obleei 60' - 70'
duse de caldura; in consecinta, rosturi flolanle peste pereti portanti ->
(j) Panle ale aeoperisului ~ page 87 page 93 si separare a peretilor interni de planseu (inainte se lipesc ben­
Diferenta de temperatura
iolre interior Si extenor daca:
zi de polistiren pe planseu). Prernisa penlru lunctionare: se prevede
o
+20 i·15°C -----.., panta = 1,5%, rnai bine 3% in struclura (altlel se lorrneaza baltoace).
~ --- Y Continut umid. max. (100"10) Bariera contra vaporilor pe cit posibil sub forma de invelis de
~ 1 ~ t--------,--~--___,''---~
0,2 rnm cu insertie de aluminiu pesle strat Iiolanl perioral din vata
.,'c."
~
de sticla (rnai intii tralare cu solutie de biturn pentru lixarea pralu­
o 10 l---~--=;va;d'....~+'--~ lui); bariera conlra vaporilor esle dispusa alit de jos incil sa eli mine
~ I

,o condensul -> ®, @, dedesubt strat de separare sau slrat de ega·

o
lizare (DIN 18338,3.10.2).
o
U Termoizolatia Irebuie pe cil posibil sa lie un rnalerial care rezista
la putregai (spume); tabel de dirnensiuni -> @: dispunere in doua
slraluri sau cu rosturi taltuite: ideal lalturi interseclale (peste lot).
-20 -10 :!:,o -10 +20 .... 30 Temperalura
1) Aerul umed preclpita apa atunci cind ea este racita sub punctul de raua. invelitoarea se dispune pe strat de egalizare a presiunii vaporilor
® Dllerenta de temperatura dlntre aerul din incapere $i punctul sau de raua - de­
pendent~ de continutul de vapori al aerului din 'lncapere - poate fl exp~ata prin
(carton cu nervuri sau strat termoizolanl canelat conlra lormarii bu­
pracentaJul ,,x" a! dlferen\el de temperatura dintre mterior si extenor \dJ. lelor) in Irei straluri prin turnare si rulare din 2 slraluri tesatura in grila
2) Diferenta de temperatura dlntre mtenor si extenor se dlstribuie stratunlor ele­ din libra de slicla - inlre ele un strat de vata de sticla, sau in doua
mentelor constructive si aeru1ui corespunzator cu contributia acestora la Izola­
rea termica. straluri prin sudare, din fisii groase bilurninoase (gr. ;0 5 rnrn). Mem­
3) Ramine contributia pe care 0 au straturile din Interiorul banerei contra vaporilor brana hidroizolanta adrnisa, insa riscanla din cauza grosimii mici
la lzolarea termica. ,.X Sf y". iar sub pracentul ,,X" ramine temperatura barierei con­
tra vaporilor peste punctul de raua - nu poate condensa nimic. (esle posibila deteriorarea rnecanica) si a posibilelor puncte slabe in
I !~amere de IOCUlt Piscina. acoperita cusatura (un al doilea stral olera siguranla sporila!).
i 20"C. 6~% umid.r~lativa aer 30'C. 7?'% umld.relatlva aer Strat de protectie pe cit posibil ca slrat de pielris turnal de 5 cm,
i Temperalura externa - 12 : - 15 , - 18 l
I - 12 I - 15 I - 18 cu granule de 15-30 mm pe stral dublu de vopsitorie la cald si mern·
i (%) I 25 . 23 . 21 I 15 i 14 13
brana de separare: lmpiedica lormarea de bule, socurile de tempe­
Contributla maxima .,x"la lzolarea termica a unei componente constructive pe care ratura, solicilarile rnecanice, deleriorarea prod usa de radiatiile UV.
o pot avea straturile situate la Interiorul barierei contra vaporilor, inclusiv stratul de
aer Ilmitraf. pentru a evita condensul. Siguranta suplirnenlara se obtine prin placi din cauciuc larimitat sub
Exemptu: slratul de pietris, rosturi sudale cu banda (in cazul leraselor utile si
camera de locult 20' 160 '% umidltate relatlva a aerului (Iuat conform DIN 4108) gradinilor de acoperis se prevad din start).
temperatura extern a -15~, x = 23%
planseu betan 20 em 1/.~ = 0,095 m' K/W
Detalii importante
stratul de aer IImitrof intenor 1/Ci = 0.120 m 2 KIW Scurgerile -> page 93 CD - @Irebuie intotdeauna termoizolate. cu
straturi pina la bariera contra vaporilor = 0,215 m 2 K/W doua nivele de drenare cu conectare la bariera conlra vaporilor ca
0.215% ~ 23%: 100% = 0,94 m' KiW
Pentru 0 izolatie extenoara de ~ 0.94 - 0.215 ~~ 0,725 :;:: 3 cm polistlren peste banera silon; acesla este mai apoi elansal de conducta de drenare. 0 con­
contra vaporilor nu apare condens ducla de scurgere termoizolata si care are bariera conlra vaporilor
-> page 93 @irnpiedicadeleriorari cauzate de condens; panla catre

=-
~~~~~~~!!:~/
~ I
/

.....
Pletrl$ spa-Iat 5 cm 7 :' 53 51 5trat dublu vopsilorle la cald

lesalura libra de ~llcla:

carton bllumlnalla 3 kgrrf
liSle vala de stlcla nr.Sla 3 kg/rTf umplulura bltum
(pfln turnare Sl rulare)

, "'~ 500 vala dm IUUI, carton bltummal la 1,5 kg 1m2 Mum 85/25
(prln rabatare)
scurgeri obligaloriu ;0 3%.
Nu sint necesare lanle de ventilare penlru slratul Ilotant de egaliza­
re a presiunii vaporilor. Roslurile de dilatatie Irebuie duse pina la
rnarginea acoperisului -> page 93 ® - ® Legatura cu rnarginea tre·
buie sa lie rnobila, din prolilurl prefabricale din alurniniu sau beton
\. stral de egallzare (carton cu nervurl) contra formafli bulelor
-> pag. 93 ® - ®: piesele de legatura din zinc conlravin reglemen­
"- lermOlzolalle 120 kglm~ 51 mal mull) tarilor lehnice (sfisie invelitoarea).
Legatura cu perelele ;0 15 cm deasupra nivelului de scurgere a
apei, Irebuie lixala rnecanic, nu doar lipita (reglementare obligato­
\\'-- fisle pertorata din vala d~ slicia (flotanta,1 riedin DIN 18195):
'- tralare C:.J bltum C 3 kg:m­ Tabla zincala cu prolil trapezoidal cu rol de planseu structural poate
planseu respecll", belon de panta
slisia lnvelitoarea ca urrnare a vibraliilor: trebuie luale masuri de spori­
@ Alcatulrea perfecta a unul acopens cald
re a rigiditatii (labia rnai groasa) sau acoperire de 15 mrn cu placi usoare
din lalas (prinse mecanic) pentru dirninuarea vibratiilor (stral turnal de
c-G_r_eu_t_a_te_a_e_o'-pe_r_'s ._R_e_z_'s_le_n_ta_l_e_rm_'_ea_'_ne._e_e_sa_r_a_1_' , ------.J
I 100 kg/m' 0.80 m'· KiW
pielris)si prevazula 0 invelitoare cu rezlstenla maxima la slisiere l
50 kg'm 2 110 m 2 • K/W Bariera contra vaporilor pe tabla trebuie inlotdeauna dispusa pe 0
20 kg/m 2 140 m' . K/W fisie de sudura (din cauza scurgerilor de caldura) I
® Valorl de izolare 1/,\ pentru aeoperin eu panta redusa conform DIN 4108

92
 Pant~ Inalli- SU Supra­ AMENAJAREA
aco­ me 2m laillocu·
eris coama inal\. ibiJa m' PODURILOR
50' 5,67 6,15 30,75
45' 4,75 5,51 27,55 Podul este un nivel care se situeaza
40' 3,99 4,75 23,75 complet sau parjial in interiorul
35' 3,33 3,79 18,95
30" 2,75 2,59 12,95 acoperi$ului unei cladiri. Podul se
25' 2,22 0,93 4,65 considera un nivel intreg numai
20' 1,73
atunci cind depa$e$te in3l\imea Ii­
bera necesara de ::- 2,3 m pe -.
3/4 din suprafata sa (suprafata ni­
velului situat dedesubl) ~ ® .
1--- 2,59--1 Pentru exploalarea spatiului de
1------9,50--------1
sub invelitoare, decisive sinl forma

G) acoperi~ului I~\ime a casei da 5m suprala\~ util~ Conform reglement~"lor $i panta acoperi$ului - CD. Pin:'lla
Panle ala penlru 0 (SU)

® pentru construeIi; 20" respectiv 25" nu esta adecvilti'l

amenajarea podului. De la 35"
poate Ii exploatat in bune conditii

T
I
2,30
podul luminal prin suprafetele tim­
panelor sau prin lucarne de aco­
perigo Pantele de pesta 35° fac ex­
ploatarea mai eficienta tara cre$te·
rea disproporjionata a cost urilor $i

1,20 T
1,05
lavorizeaza instalarea dispozitive·
lor de energie solara. in exemplul

1 1 ~ CD sint comparale supratetele

utile posibile in cazul diferitelor
pante. Pentru iluminare $i ventilare
1-60-1 f-45 -I 1--1,25 -----I
sint necesare terestra cu 0 supra­
® in bUC~I~"e @ inbaie
® in toalet~ lata la rO$U de min. 1/ 10 din su­
F~ prafala podelei camerei de statio·
nare indelungata. Suprafala mi­

r
nima a unei ferestre este de 1 m'.
in discutie intra ferestrele verticale
ale construC\iilor de acoperi$, (e·
restrele timpanelor $i tabacllerele
- @. Locuintele $1 camerele de
1,75
T
1,10 T stationare indelungata din pod tre­
bUie sa aiba doua accese de eva­
90

J 1
cuare independente. A doua cale
de evacuare Irece de regula printr­
o fereastra necesara (fereaslra de
~40 +---, ,00-----1 f---- ,OO-I evacuare, dimensiuni tibere 90 x
'
1,20 m) ~ pag. 201.
® Pat rabalabil (2) Pat supraetajat ® Penlru canape a sau pat

1­
60

1,80 1,80
I T j--­
I
1,00

80
~-j
90 I
1 1 I I
1-60 -1 1 - - ,00---1 f----l ,00----1 i -­ 1,00
® Dulap de perete @ Dulap cu' rolile Pal glisanl @ Pat

i 30
50

t
I

!
I
2,00
I
T
1,10
1,80 !

1 I
_L

1201-----2,20 - 2,30-------1 i-60 ·-125\-----2,25 -------- 1,00

@ Coil de ~edere @ Mas~ de mincat @ Tab"clwr~

91
 ~ g~~~~i~~~lrdere aluminlu
~_._.---
25
pl€ l nS
________ /;r banera contra vaponlor + strat Ootanl
ACOPERIRI iN TERASA
~~~ilill~"/~ /lermOlzolatl€

I~
bI- /.-- etansare acopens + memorana
, , pletriS ALTERNATIVE ACOPERISURI RECI
Pardosirea acoperisurilor in lerasa: ~ pag. 93 @ (monlate flotant pe pat

de pietris sau pe picioruse" Avantaj: nlvelul de scurgere a apei este situat de­

desubt: nu ingheata puternic.)

~ :.:.:.
Acoperis-gradina cu drenaJ ai suprafetei cu placi de drenare, strat turnat de

argila expandata rezistenta la compresiune sau pietrls, deasupra impislitura

filtranta ~ pag, 93 @,

Acoperisuri peste sali de inot etc.: tavane suspendate cu ventilare sau

incalzlre a spatlului gal. In loc de tabelul ~ pag 93 (}) aici se utilizeaza ta­

belul G). De oblcei: procentul tuturor straturilor pina la bariera contra vapori­

Acopens din beton Impermeabll

lor, inclusiv stratul de aer limitrol. maximum 13.5% din rezistenla termica 1 ; k l

·'

(acoperis Woermann)

5 em pietns 15/30 sau

Pe lemn ~ ®: solutie simp la, eficienta din punct de vedere al costurilor,

II
.,
r
I
I l
piaci clrculablle
pe dlstantlerl
placa termolzolanla
(fal1urtlncrUclsaleJ
etansare acopens
Important: termoizolatia de deasupra barierei contra vaporilor este mai groasa

dedt la acoperlsul masiv, nu numai din cauza greutatii scazute a suprafetei,

ci sl deoarece altlel. contributia straturilor pina la bariera contra vaporilor (strat

limitrof de aer + grosime lemn) ar fl prea mare,

Acoperis cu alcaluire inversa ~ @ : solutie neconventionala de lunga du­

rata (pina acum insa reallzabila numai cu diverse spume de polistiren) In

unele land-uri pietrisul singur nu este considerat suficient ca balast - mai

bine suprafata pavata, Avantaj: devine repede Impermeabilla ploaie, cauta­

rea defectelor este usoara" nu este limitat ca utilizare,

Termolzolatia este cu 10 pina la 20% mai groasa dedt la un acoperis cald

normal.

Acopens in terasa invers Acoperis reee din lemn

Acoperis de belon ~ CD: din cauza "pozitiei gresite" a termoizolatiei are

loc condensul in unele conditi!. care insa vara se usuca: inadecvat pentru

termolzolatl€ C031a lemn

incaperi umede" Riscul consta in dependenta de griJa producatorului in a evi­

etansare acopens 3 slratun carton r; etansare acopens 3 slraturl ta fisurile cauzate de geometrie sl in a trata legaturile si penetrarile in beton

slrat pletns p1etns '

Acoperisuri reci ~ ® - ®.
Un acoperis rece complet plat este posibil
numai cu bariera contra vaporilor: rezistenta la difuzle pag" 127-130 a stra­
cavItate ven\llata
tului interior> 10 cm, stratul de aer serveste doar la egalizarea presiunil va·
baners.
contra
""'"
dulap lemn 5
porllor, analog cu acoperisul cald, deoarece el incepe sa lunctioneze ca ven­
vaponlor
gnnda tilare incepind de la 10% panta" Succesiunea straturilor ~ si ®. ®
lametara
inclela:a belon
Important: stratullnterior trebuie sa fie etans la aer l Acoperirea nuturilor $i a
tenculala
termotzolalte canelurilor nu este etansa
Acoperis cald cu grinzi lamelare '
incleiate: Intrados planseu CU AcoperiS rece CU structura grea TermOlzolatie ~ pag, 92
dulapl rindeluitl
Hidroizolatia la fel ca la acoperisurile calde ~ pag" 93
cos de opnre
a frunzisulul
Panta c< 1,5%" mai bine 3% pentru scurgerea apei. Sifoanele trebule Izolate
~13 stralurl carton chiar si in dreptul stratului de aer: a se folosi conducte de patrundere Izolate

~ ~®.
Este importanta etanseitatea banerei contra vaporilor (suprapuneri sl lega­
turi la peretl etanse, in specialla salile de inot. sint poslbile strapungerile In­
:::::::.::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~::: coaJa super10ara
ventilare Izolala dispensabile). in cazul structurilor usoare amplitudinea temperaturilor AT
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::f:::::::::::::::::::::
, tenculala 1 '. beton struclura tenculala trebuie amellorata prin straturi suplimentare grele (inmagazlnare a caldurii )
'
...... 0' Gun de ventilare supllmentare pe acope­ dedesubtullermoizolatiei,
V' \..!J ris rece pentru supralete foarte mari de
acopens si pentru ventllarea la legatura
cu partl mai inalte ale constructlel
coal81emn V
l
~ rt~ncUl~'a
AT nefavorabila: preluarea variatiilor de temperatura exterioara aproape
complel inseamna c1imat de baraca: nu se poate ameliora numai prin ter"
moizolat,e
elansare acoperls jn 3 stralun KI"--- conducta '
plelns ~ ~ scurgere in cazul ventilarii artificiale a spatiilor de sub acoperisuri reci: trebuie sa fie
~/ intotdeauna presiune negativa, altfel aerul din incaperi este impins spre go­

termolzolatle
~® Sifon de acoperis rece in terasa.
Ilolat Si in dreptul cavltatil
lui de sub acoperis

f+---- Eternll pre-vQoSllon€ :::l:!:1c::J!=ICl:I::::I:: liSle sudata Mum

t- ® Acoperis rece pe structura usoara

Hj;IJ}+----'eI1mlnare aer ~sala I lIiI!IiI!I"!I'I!JIilJIiiClIJIlli[JJ"JI"JIIII" mas" aderenta supratata
complela

slral slmplu de carton III i111111i IIIIII maS2- aderenl8.. zone

Izolale sau benz,
acopenre melal
banera contra vaporllor
formare taluz de gheata
stral oe egallzare saL..
e 6' Chi CO de eoallzare 2 pre5lur,r
vaoorliar ~ mas2 spaclu
tisle Invell!oare sa\.. a"'
etansare
liSle ae elansare CL..
~ umplutura rOS[Ufl
mserlie de tesatura.
....=-r?c:?<=>==K>'"'" prOleC!le a supralelelor
i! 1\ ZPS ?VV\lk liSle oe elansare CU rugoasa
msertle de Dan::J'a melc:lc2
liSle oe elanS2re CLC :nser·
11I1I1I111l1!1I11! lie as- memorana materia'
plaSl'C
)(Y'11'1:) oroleclle a suprafelelor
=cuPletrrs
loile malenal PlastiC -'-'-'..L..:>""-,-"",,,,~

Streaslna din elemente prefabrica­

te: consola prea lunga: deschlde­ ~ @ Ventilarea la coama a unul aco­
pens rece in panta (sala inot)
@ Simbolun pentru reprezentarea alCatUlnlor de etansare a acopensului
rea de ventilare poate ingheta

94
 ACOPERIRI IN TERASA
DEl ALII ACOPERISURI CALDE

izolatie

corp IZOr.wt din

E!:ii:!~=:i:.lencuiala. slid:'! sponglo<l~'"
- - scurgere
Passavanl
conducta. de scurgere

-g~conduCI~ 53mur
Scurgerea apei de pe acoperi$, Sifan de leras<1. din paliesler ranfor-+~ (;:;\ Sifon CU 2 niveluri cu lIans~ de etansare J_
cel pu\in 2 scurger; - panl~ 3 % sal cu fibr~ de slicl~ srlermaizalal'e ..... 0
si corp izalant din Slicl~ spongioas~. c'/. r'A'\
prefabric~; ma; bine: cu doua. ni- partea inlerioara. incastrata. jn V" ~ Cu eonduCla. izolata. de scurgoTe
veluri - (d) belan (.Passavanr) scara 1:1 a (conducl~ - "saOlUr')

profit de inchidere MSef:~:~r~lefabrical

din beton usar
lermoizolatie
hidroizolatie

belon
reazem fJotant
reazern flolanl / -'-'-'--- .zidarie
zida.rie leneuiala.
lencuiala.

Margine de leras~ cu rosl de Margine de leras~ cu rasl de inehidere ascuns;1 acoperis

dilalalie deschis Pro!il de margine betan (sish~m K<1nis)
dilalatie acoperil (band~ Slide) (profil MS)
,,----_ g~~~~d~s~~Chjdere aluminiu
lermoizolatie / /'/ ,11--- ~;~f~h~~~it
elansare acoperis in 3 stralur' scoaba
profillabla zinc
stinghle acopefire T
elansare acoperis
lermoizolatie A!I
1..

zld;"tfie ~"l 10 ~J r~
beton
tencuiala
dlbfu nr.,t- rJ g =
~
reazem flolanf :====~ interior ,
caucluc spurn.:'! - '_ -._
I

snur de chit ,.', 10

Siral proleclie cu slral dublu ~ @O Leg~lur~ la perele cu pralil zinc Leg~lur~ la perele cu f1ans~, Leg~lur~ la perele cu band~
pielris; mal bine: umplulur~ pielri$ si sling hie acaperire eu aneore Si sinc1 cu scoabe de elansare FD (circuIJb"~)

ruminator­

"""'".~
lermollOlalle
hldroizolatJe
q
1
f.3t-- rama de mon­
lare itoral<1

beton

lencuiala.

.. ' .
",

'13' Leg~luri inferioare la le,as~ cu rosl Penlru locuinle far~ prag +~ @5 Luminalar-cupol~ cu spaliu +_@6Marglne acopens sal~ inol izolnt~

\!31 de drena'e rama usii :s;: 2 em II" de venlilare - pag. 180 ..... cu plac~ de leg~lur~

suportlir conductor

pe banda. elansare

paralrllsnel

.• ::::-: bloc beton 15/15/8

~~~~~i~ii.i1etansare_ __
acopens
lermoizolatie
humus 30 - 35 em

~~1!:':Y.1~.i~1~.i,~~~!!:.~1!j~.1~~:~~:ia,a 1 slrat paie s<:!u fjltru

din libra. de s(lcla
Amplasarea paralr~snelului pe e~ rezisl la CllmPfeS
ptelriS. algll,!

®
~ 17 bloc de belon f~r~ inlreruperea
invelitoarei
$.iIU ~ marunt. 10-20 em
:......$ap<1 de protect Ie

~
hidro,~olati~ :::;:;:. grinda. beton ~~~~qtan$are acoperis
ermoizolatJe
lermOlzolatle :." • ;: eton panla

acoperi$ cald acopens reee

+_ Mi1I Gr~din~ pe acaperis cald, in locul
~ @ Rost dedilalarecu struc\ur~
~ suport $1 aeopeme
II" 'E9J sapei de protectle se recomanda Leg<.\turn lil cosul de fUln
pl~ci din cauciuc I~rimital CU linisaj delasal

93
 PLANTAREA ACOPERI$URILOR
~CIJ
Panta acoperi~ului. In cazul acoperi~urilor in doua ape panta nu tre­
buie sa depa~easca 25 de grade. Acoperi~urile in terasa ar trebui
sa aiba 0 panta de cel putin 2 pina la 3%.
Tipuri de plantare a acoperisurilor. Plantare intensiva. Acoperisul devi­
ne gradina a locuintei ~i este prevazut cu elemente de amenajare pre­
cum pergole ~i logil. Sint necesare atentie si intretinere permanente.
Plante: gazon, arbu~ti, boscheti. pomi.
Plantare extensiva. Cultlvarea necesita un strat subtire de pamint ~i
Q) Plantare Intensiva ® Plantare extensiva necesita un minimum de ingrijire.
Plante: mu~chi, iarba, ierburi, arbusti, boscheti.

--
-
Plante mobile. Plante in ghivece si alte recipiente pentru plante ser­
vesc la amenajarea teraselor, a parapetelor si balcoanelor.
Sint udate natural de catre plol. Apa este acumulata in stratul de
drenare si in cel de vegetatie.
Udare prin pulverizare. Apa de ploaie este acumulata in stratul de
drenare si este completata cu mijloace mecanice in cazul in care
cea naturala nu este sulicienta.
slrat drenare Udare cu picurare. Furtunuri cu picurare amplasate in stratul de vege­
slral proteC\le t:::
slral protectle a radaclnllor tatie sau in cel de drenare ajuta la udarea plantelor in caz de seceta.
[::: Aspersoare. Plasate peste stratul de vegetatie.
I·:·:·:.·::.·:::.·.·.·.·.·::.·::::::::.·.·.·.·.·.·.·;::: ::::::
i:·:·:·:·:·:-:·:-:·:·:·:-:·::::·:·::·:·::-:·:';·::·:·:·:·:·:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: lngrasare. IngrasaminteJe pot Ii raspindite peste stratul de vegetatie
t- f3\
'.:::..J
Alcatuirea stratu_rilor unui
acapefis-grCidrna
o Ghiveci plante ca margine verde
sau in caz de udare artiliciala pot Ii amestecate in apa.

Denumire botanica Denumire hmba romana Iinaltlme: Penoada

(culoarea fJorii) : inflome
Saxifrage Alzoon
larba surzilor 5em VI
(alb - roz)

pletfls'Cfiblura Sedum Aere

Mustar de zldu" (galben) 8em VI-VII
1-'T"-~~~ ---~i Sedum Album
larM de soaldlna (alba) 8em VI-VII
Sedum Album .,Coral Capet"
Sol alb 5em , VI
Sedum Album ..Laeonleum"
Sal alb 10 em VI
I Sedum Album ,.Micranthum'· Sal alb 5em VI-VII
Sedum Album ..Murale· Sal alb 8em VI-VII
Sedum Album ..Clorotleum'· Sedum (verde desehls) 5em VI-VII

sallea Izolanta de prolectle Sedum Hybr Sasehlsor (galben) 8em VI-VII

2 folll prolectte a radaclnilor
etansare acoperl$ Sedum Florilerum Grlusor de platra (au"u) 10 em VIII-IX
Sedum Reflexum ..Eleganf" larba de soakJlna de stinea (galbenl 12 em VI-VII
Plantare acopens sistem Zineo
Floraterra t-® Plantare acopertS sistem llneo
Floradrain Sedum Sexangulare Muster dulee de zldur! (galben),
,
5em VI
Sedum .Wei6e Tatra" larba de soaldlna 5em VI
Sedum Spur. ..5uperbum'· larba de soaldma 5 em VI-VII
,
Sempervlvum ArachnOldeum larba pUisoru!ul (rozj 6em VI-VII
Sempervlvum Hybr Puietl alesi (roZl 6em VI-VII
Sempervivum Teclorum larba-elulel (roz) 8em VI-VII
Pelosperma Floarea amiezll (galben) 8em VI-VII
nu perfect rezistenta iama
Festuea Glauea
Festuea albastra (albastru) 25 em VI
,
Festuca aI/ina
Festuea all (verde) 25 em VI
Koelena Glauca
larba-albastra (verde-arglntluj 25 em VI
Mellcia Cillatx
Marglea (verde desehls) 30 em V-VI

® Tipuri Sl soiun confirmate pentru plantarea acoperisurilar (extenslva)

inalL crestere > 250 em pina la 250 em 5-25 em 5-20 em 5-20 em 5-10 em
inalt. plantare de la 35 em 19-35 em 14 em 12 em 12 em 10 em
incarc. supraf. 3.7 kN/m 2 1.9-37 kNlm' 1.4 kN!m 2 11 kN·m 2 1.15 kNlm' 0.9 kN, m'
rezerva de apa 170 l/m 2 80-170 11m' 601!m' 451·m' 401!m' 30 11m'
stTat vegeL prot. 5011 - em -em -em 1 em -em 1 em
ameslee pamint 23 em 7-23 em 5em 4em 7em 4 em
slTat drenare 12 em 12 em gem 7cm 5em 5em
udare manuala sau manual sau automat manual sau automat manual manual manual
automata

t- ([) Diverse tipun de plantare a acopensului

96

Gr~dini pe acoperisudle unor imo~
bile de raport: "Puncte programa­
tice penlru a arhileclura noua"
Gradinile suspendate ale Semi­
ramidei in Babllon (sec. al VI·lea
inainte de Christos)
in cnzu! unUl aCopen:;; .obl:;;nuil"
Aer de oras. supraincalzil Si uscat
® -. ®
f-j\
\!...J
Producerea de pral $; vinlurarea
aceslwa - ® @ opierdufe
in cazul unUi acopens .oblsnUlI·
Refleclarea sunelelor de cMre
® Hsupra1etele tan" - ® ~
PLANTAREA ACOPERI$URILOR
-'"[IJ
Istorie
Gradini pe acoperi$ $i acoperi$uri planlate existau Inca cu $ase se·
cole Inaintea lui Christos la babilonieni. in Berlin In jurul anului 1890.
caselarane$ti au fost acoperite cu humus din motive de proteC\ia con·
tra incendi',lor, pe stratul de humus incepind sa creasca plante. in se­
colul XX Le Corbusier a descoperit aproape uitatul acoperi$ planlal.
Calilali ale planll'lrii acoperi$ului
1. Termoizolare datorita stratului de aer dinle firele de iarba $i da­
Gr~dinj de acoperi:;; ca 0 suma
® de ghiveciuri de plante pe balcoa·
ne $i lerase
torila stratului de pamint cu rMacini $1 procese vii microbiene
(caldura de proces).
2. Fonoizolare $i capacitate de inmagazinare a caldurii.
3. Ameliorare a aerului In zone dens populate.
4. Ameliorari microclimatice.
5. Amelioreaz3 scurgerea apelor In oras $i balanta apei in tenloriu.
6. Avantaje de fizica a constructiilor
radiatiile UV $i oscilatiile mari de temperatura Slnt evitate
datorita straturilor protectoare de iarba $i pamlnt.
7. Stabilizeaza praful.
8. Element de amenajare / ameliorari ale calilatii vietii.
9. Recuperare de suprafete verzi.
Suprafelele verz; pierdufe sinl
recuperate prin planlarea acoperi­
:;;udlor
~~~
t'.!p2
cvapmare~~
proconl nwe
de e'l.1pom re
:'(:.,'
redusa :~.;:t<'
drenare.a supra­
drflno1rl'
tf'Ous:'I a
felel mal mare SI ~,upralt!!el
mai rapld~
evapora·
re de in·
terceptllJ
~,~Tf~::~~ ":': ': : :': : ': : : ': : : : :.:.: : : ev;}poro1re
hun.'"! for
l11art~ (1"
plante $lll)IOn "p.'t 1((,.111r:,i
r:f1\ Distribuirea apei din precipitat 1i ­
@2DlstflblneaapeldinprCCIPlf:1!1I'.
~ supralete consolidate - @ supralcle neconslrulle .
-
rn:ue parle J supr:llr'(elar VI!(;"I
llr pl1le,l II pi
r('ciS!I:).l!;) 111
pl:lnt.1WCl '\(.:(1pt'rl~,lJFlIU(
ValoJrea PSdlOloglC-11z;c,"l a supm·
t1o" Absorblia sunelelor de caire Circuilur ape; :;;1 al subslanlelor telelar verzi (sIJreJ de blflt] e iilllu­
supralala moate a plantelor nutri\ive in natura enlJI:t in mod pOllllv dt1 ctlllO SU
pr3le~cle vtJrz.i)
95
 Definitii: PLANTAREA ACOPERI$URILOR
1. Prin plantari extensive ale acoperisului se inteleg acoperiri de
EXTRAS: DIRECTIVE DACHGARTEN VERBAND E.V.
protectie care necesita intretinere, care de ex. inlocuiesc stra­ (ASOCIATIA ACOPERISURILOR - GRADINI) ~ llJ
turile de pletris obisnuite.
2. Nivelul plantat trebuie lasat cit mai mult sa se dezvolte singur, 4. Protectia radacinilor trebuie sa proteJeze etansarea acoperisu­
iar cheltuielile de ingrijire In sensu I de intretinere trebuie redu­ lui pe termen lung.
se la minimum. 5. Straturile de etansare a acoperisului din benzi de po/imeri su­
periori trebuie sa preia si functiunea de protectie a radacinilor
Domeniu de aplicare din motive de fizica a constructiilor.
6. in caw/in care stratul de etansare a acoperisului este bitumi­
Directiva este valabila pentru suprafetele cu vegetatie fara contact nos, trebuie folosite straturi de protectia a radacinilor care sint
natural cu pamintul, in special cele de pe acoperisuri, garaje subte­ compatibile cu bitumul.

', .
rane, adaposturi subterane s.a.m.d. 7. Stratul de protectie a radac/nilor trebuie protejat de deteriorari
mecanice printr-o invelitoare: se utilizeaza saltele din fibre re­

III
Principii de baza ale proiectarii si executiei constructive zistente la putregai. deoarece acestea pot inmagazina substan­
te nutritive si apa suplimentara.
.1 1. in cazul plantarilor de acoperis extensive. zona plantata preia
8. Stratul de vegetatie trebuie sa aiba a stabilitate structurala ridi­
simultan functia de strat de protectie in sensul directivelor privi­
cata. capacitate de umflare ridicata si rezistenta la putregai.
toare la acoperisuri in terasa.
9. Valoarea pH-ului nu trebuie sa depaseasca 6.0 in mediul acid.
2. Structura acoperisului, schema statica, cerintele de fizica a con­
10. Alcatuirea straturilor trebuie sa poata prelua a cantitate zilnica
structiilor si de tehnologie a vegetatiei trebuie coroborate cu grija.
de precipitatii de min. 30 limp.
3 Ca Incarcare pentru protejarea etansarii acoperisului trebuie
11. Volumul aerului in alciHuirea straturilor trebuie sa fie de cel putin
luata greutatea minima pe suprafata a straturilor functionale din
20% in stare de saturare cu apa.
tabelul urmator din directiva Uniunii Germane a Executantilor
de invelitori referitoare la acoperisuri in terasa a Asociatiei pen­
tru invelirea acoperisurilor. Suprafata plantata i?i intretinerea
4. inaltimea incarcare in Zona 1. Arbustii salbatici si speciile de gazon uscat, de pajiste de tiP ste­
stresinii zona de interioara pa si care cresc in crevase ar trebui dispuse in pilcuri de plan­
peste sol m margine kg/m 2 kg/m 2 te. cu conditia ca planteIe sa fie autoregenerabile.
pina la 8 cel putin 80 40 2. Plantele sint aduse deja cultivate, insamintate sau ca vlastare.
peste 8 plna la 20 cel putin 130 65 3. intretinerea cel putin un tur pe an. cu controlarea si eventual cu­
peste 20 cel putin 160 80 ratarea scurgerilor de acoperis. a fisiilor de siguranta, a legatu­
5. Executia si greutatea incarcarii suprafetei depind de incarcarea pro­ rilor si inchiderilor acoperisului.
venita din vint si de inaltimea cladirii si de suprafata acoperisului. 4. Plante/e, de asemenea muschiul Si lichenii. care se stabilesc,
6. in zonele de margine Si de colt ale acoperisurilor se iau in con­ nu sint considerate ca fiind vegetatie straina.
siderare incarcari de suctiune mai ridicate pe a latime (conI. DIN 5. Vegetatia straina nedorita trebuie indepartata.
1 055, partea a 4-a) biB >- 1 m "" 2 m. 6. Vegetatie straina sint copacii. in special salciile, mestecenii,
plopii. artarii s.a
b
8 7. Trebuie prevazute tunderea Si fertilizarea period ice.
zona de margine I zona InleriOara
8. Pot avea lac schimbari ale suprafetei plantate ca urmare a in­
zona de margine >--- min 80 kg/m~ _.--+--- min 40 kg/m 2 -------l
fluentelor mediului.
I '$ ·..C ' ~ "T "<,
~,c".~jr '£0]).(·.( ,·J..r·r.~1
zona Intenoara
Protectia contra incendiilor
1. A se tine cant de reglementarile de protectie contra incendiilor.
t-­ 5~---------< fisle de siguranta 2. Cerintele sint indeplinite cind intreaga alcatuire este greu infla­
mabila (clasa de materiale de constructii B 1).
7. 8.

9. in principiu, plantarile de acoperisuri trebuie concepute pentru
a facilita intretinerea, adica zonele care necesita control peri­
odic, precum scurgeri de acoperis, elemente care penetreaza,
rosturi de dilatare, legaturi la pere(i s.a.m.d. trebuie sa fie usor
accesibile.
10 in aceste zone, pavarile de protectie trebuie sa fie realizate din
materiale anorganice de exemplu pietris, prundis Si cu a latime
minima de 50 cm.
11. Zonele sint legate la scurgerile de acoperis asemanator cu albi­
ile de rlU, astlel ca pot prelua surplusul de apa din zona plantata.
12. Acoperisurile cu suprafete mari trebuie impartite in zone sepa­
rate de scurgere a apei.
Cerinte, functiuni, masuri constructive
1. Etansarea acoperisului trebuie realizata conform directivelor re­
feritoare la acoperisurile in terasa.
2. Suprafata plantata nu are voie sa impieteze function area etan­
sarii acoperisului.
3. Ar trebui sa fie posibila separarea etansarii acoperisului de stra­
tul plantat ulterior, ar trebuie sa fie posibil controlul etanseitatii
acoperisului.
o plantare de acoperii? funetionala prezinta aceasta succesiune
de straturi:
Suprafata plantata extensiv: plante, insamintare, presarare de vlas­
tare, plante gata cultivate (containere cu plante, saltele, placi).
Stratul de vegetatie: confera p/antelor stabilitate, retine apa si sub­
stanteIe nutritive 51 face posibil schimbul de substante $i de gaze,
precum Si retinerea apei. Stratul de vegetatie trebuie sa cantina: vo­
lum mare de pOri pentru schimbul de gaze Si retinerea apei. Stratul
de liltrare: impiedica scurgerea substantelor nutritive Si a compo­
nentelor mici din stratul de vegetatie, precum si infundarea cu noroi
a stratului de drenare, in plus ea asigura scurgerea dozata a apei.
Stratul de drenare: serveste la devierea sigura a surplusului de apa
si la ventilarea stratului de vegetatie, precum si la acumularea Si
eventual alimentarea cu apa.
Protectia radacinilor: protejeaza invelitoarea de solicitarile chimice si
mecanice din partea radacinilor plantelor, care pot dezvolta a forta
puternica de distrugere In cautarea apei $i a substantelor nutritive.
Structura acoperisului: trebuie sa aiba suprafata si legaturi imper­
meabile (DIN 18531. DIN 18195).
Formarea condensului (DIN 4108) in structura acoperisului trebuie
lmpiedicata pe termen lung si eficient.

98
 ~~·.~:-..':.;'l PLANTAREA ACOPERI$URILOR

3 ~~~\.~¥~:t! ~ ~ "I!~.
'~rt~;·.m ~'.
&11~ ALCATUIREA ACOPERI$ULUI - QJ
DIN 18320, 18915 -17,18919
vegelatie
sUal vegelatie oi. IJ ~
stralilltrare ).....-. . :.
=;)~ ,~ ..
I
slral drenare
rpi91riS slral prolectie Stratul de vegetatie. Se utilizeazil argilil $i ardezie expandate. Ele oleril:

m
slral pr018Clle slabilitate structuralil, ventilare a solului, acumulare de apil $i modelare a

~
rMa.cini IlL
slral separare . ~ solului. Probleme de rezolvat: inmagazinarea substantelor nutritive,

RWW'\Ml'
JI::JIIr:I:". . . . ....-. . . . . jiiiif

~ acopell$ ­~:: O~> reactiile solului (valoarea PH-ului), aerisirea, acumularea apei.

~WfflllRQ7J!lfJ
--r- alansara
sfra( separare
- - 18r~oizolalie.. - -
- - banera. vapon - -
':£
--~­
Strat filtrare. im piedica inilmolirea stralului de drenare $i este com pus

din materiale de filtrare.

l-p~~~~'e~ga~~;~~sS rIIff:rttttttJff~ Slrat drenare. impiedica baltirea apei pentru plante. Material: saltele

din \esilturi din libre, li$ii drenare din materiaIe spongioase, plilci ma­

1,11 CD Aeoperi, eald - ® 1,11 ® Aeoperi, cald cu planlare

terial plastic, material construc\ii protec\ie.

Strat protectie. Protejeazil in laza construirii $i contra incarcarilor

vegetatie punctuale. Stral de protectie a rMilciniior. Radacinile sunt retinute cu

sHal vegela\ie
slral fiUrare
slral drenare =l ajutorul unor benzi din PVC I ECB $i EPDM.

Strat separare. Separa structura portanlil de straturile plantate ale

strar profectie
slra\ prolectie
ra.da.cini
Jt
~
acoperi$ului. '

Exemplele ~ CD - ® aratil alcatuirile obi$nuile ale teraselor planla·

strat separare . & ~ _____ teo inainte de dispunerea plantelor trebuie sil se stabileascil dacil aco­

~eta~sareaco~ns~ iJS~
LcoaJa lemn -! peri$ul esle intr-o stare buna $i dacil sint asigurate conditiile pentru

alem. penanl ----S ;--;;

spatru aer lunc\ionarea liecarui strat. Slarea tehnicil a suprafelei acoperi$ului tre­

buie verilicata cu grija. Trebuie luale in considerare urmatoarele pun­

cte: alciltuirea straturilor (stare), panta, denivelilri $i silgeala a

plan$eului. Etan$area acoperi$ului (bule, lisuri), rosturi de dilatare,

legaturi de margine, penetrari (puturi de luminil, cupole de luminil, levi

de ventilare), scurgeri. $i acoper"l$urile in douil ape pot Ii planlate. Un

1,11 (2) Aeoperi, reee - 0 1,11 @ Aeoperi, rece plantat

acoperi$ inclinat ~ ®-
@ care trebuie planlat necesita 0 preparare

constructivil specialil (pericol de alunecare, de uscare).

gazon (dedesubt mixtura.

pa.minl-argira. expandata.) ~
vegetalie ~ .. . spuma. polistiren
Implslitura.llJtranta. expandat
.'/
stral vegelatie
slrat lillrare
),/ ......
strat drenare -'~
strat protec\ie
£~?
- - lermoizolatie

strat prolectie ra.da.cini

~

Le~~~~~~e~~~~s =J etansare
<lcopens
- - planseu acoperis--
profil de ~argi­
ne acop:ens
cus~tura. sudala.
la sursa.
flfl]

.~
V'
® Acoperi, cu aleAtuire inversa _ ® 1,11 ® Acoperi, cu alcatuire
inversa plantat
1,11 @ ~etaliu slrea,ina acoperi, plantal
mchnat
1,11 @ Detaliu Slrea,ln,) ,- @

pavare cu p1a.d pe strat de nisip

impislltur~ fillranla. ...

elemente drenare

lolle prolectie a ra.da.ciniior '

etansare r-- 32 ---1

P-- 25 ----T
vegetatie - ­
planle (f'ora
r de pfund IS. slrat vegeta\ie __

~~~
II gaz~n rar) pietris strat filtrate __
~
~cZb
I'jl- 0 . sol - slra! drenare - ­

iIIii': ~:~:~~:'~~~a:~~E~
-SlralproleC\ie rM3cini.:...­

1,11 r=j\ Plantare ulterioara a acoperi,ului

Plant are ullerioara. a acoperj~ului
(in caz ca esle posibil stalic ,i Pul control scurgere a apei
1,11 '14' Legalura la perete cu stral piCITI,
\.!...J cu cheltuieli minime ~ de proleclle
structural)

r--- 300-------1

Planlare a unui acoperis inclinal Plantare acoperi, abrupt

Trecerea de la banda carosabila la .~ @6 Trecere de 1.1 drum circulabilla plan­
supralala acopeTl, planlata inlensiv V' larD tnfCnsiv;\ rc::prctlv ('~lcnsrv;)

97
 STRUCTURI PE RETEA DE CABLURI
--..[lJ

Structuri/e pe retea de cabluri ofera posibilitatea de acoperire cu

usurinta, fara sprijine intermediare, a unor deschideri mario Pavilio­
nul Germaniei de la expozitia mondiala de la Montreal din 1967 a
fost realizat in acest mod -> (j), @, Stadionul Olimpic din Munchen
din 1972 -> @, @, @, @, (1), ® precum Si hala de patinaj din
Parcul Olimpic din Munchen -> @l. @, @. @. 0 propunere intere­

--­
santa este si proiectul pentru c1ubul studentesc al Universitatii si
Scolii Politehnice din Dortmund -> ®.

·'
Elementele structurale sint de regula piloni din otel. retele de cabluri
G) Pavillonul Germanlei, Monlreal Expo 1967: arhitecti: R. Gutbrod. F. Otto
din otel, grile din otel sau din lemn Si invelitoare din sticla acrilica

II
• 1

stadlon
sau folii translucide, ranforsate cu material plastic .

in marginile, cornisele structurilor pe retea de cabluri sint inserate

cabluri in forma de ghirlande, care sint petrecute peste suporturi din
otel mobile dispuse adesea oblic. apoi ancorate.
\. ..-/1\
___...J~\ Asa-numitele reazeme in aer - elemente portante care sint inca 0
hal;; sporl data tensionate - impart cablurile principale pentru a permite mic­
sorarea sectiunii acestora.
~.
I~~:\ Transmiterea incarcarilor cablurilor tensionate se produce in princi­
hala sport A ')

pal prin elemente turnate - ancore cu bolturi. tuburi turnate, ancore

® Montreal 1967 @ Parcul OIimp,c din Munchen, 1972 ale cablurilor s.a.m.d. Fixarea cablurilor se poate face Si cu piulite
cu inchidere automata conform DIN 980 sau cu clame cu presiune.

Transmiterea elorturilor de la
® Legarea cablurilor
In rete a ® manunchiurile de cab!url la grinzile
transversale de la capul unUi stilp
Puncl de artlculare pe cablurile
de margine

'"'"
N

:::::: .. ..
: ::::::::::::::. :: ::::::::::::::. :::::::::::::::::::::.:.::::'::::::.::::::::::::::::::.

f------30.20~----__f

® Proiect studentesc; S. Carag,ann,d,s. G. Bill

Stad,onul ollmplc. Munchen 1972
arh.: Behnlsch und Partner
® Sa de artlculare a unui punct Inall

I'I
I
\'I IIII
_ _-'0lioii.._ " , ~_g)!,--_ _
~ 6 :h
,:.~

sectiune transversala
...
~ q ~!
II II ,

&~
1 inveilloare
tesalura pollesler acoperl13 CJ P'JC

2 dlscurl SST 3. stlnahl~' 4 1.5 em

4 Jr leoatura 5 strnahlf: E:i 1. 6 em

6 dlstanller material plastiC h = 2.5 em

~~~ sectiune longltudlnala I'

9
platbanda Of81 300/60x8
relea cablun 11,5 mm
8 clem£; pres'une

, 0 surub
Hala de patinal din Parcul ol,mp'c
@
10 Munchen: arh .. Kurt Ackermann @ Clema retea cablun cu alcatulre @ Clem;; cablu margine
und Partner, 1983 acopens

100

 CONSTRUCTII DIN MATERIALE TEXTILE

-'>[Il
Constructia de corturi $i acoperi$uri din materiale textile evolueaza
In continuu. Ele var/aza de la corturi $i acoperi$uri simple la con­
structii complicate din materiale textile de cele mai diverse tipuri,

··········l
[J
Material: tesalura din libre chimice (poliester) ca material portanl tex­
til cu strat de PVC rezistent la coroziune, protector, pe ambele fete.
Membrana de mare rezistenla: tesatura din libra de sticla, placata

.....~.... T
cablu de margine
cu PTFE (tellon), impermeabila, translucida, durata de viata min. 30
ani. Tesatura PTFE. rezistenta la radiatii UV. folosita $i la costume­
Ie pentru cosmonauti. Calitate ridicata a luminii. Durata de viata de
min. 30 ani.
Alcatuire speciala membra nata: tesatura din fibra de sticlii, aco­
perita cu strat cu silicon (de ex. Sikabran), impermeabila, tr<:Inslu­
cida, durata de viata 20 - 30 ani.
Material puternic transparent: tesatura In grila din fibra de sticla
cu folie ETFE (polimer fluor) pe ambele fete, impermeabila.
Calitali: stabilitate ridicata (stabila la lncarcari din zapada $i vlnt),
rezistenta la putregai, la materiale agresive din mediul ambient, res­
pinge murdaria $i apa.
Greutate: 800 - 1 .200 g/m 2 ;
Opacitate: de la "opac" la 50%;
Proteclia contra incendiilor: greu inflamabil conform DIN 4102;
Durata de viala: 15 - 20 ani; (20 - 30 ani)
......
1------11.50 '"
I
Aspect: to ate nuan\ele obi$nuite, durabilitate a culorii;
Punere in opera: produsa In forma de rulouri. Liltime 1 - 3 m, de
CD Sisteme standard cu exlensie
obicel 1,5 m. Lungime plna la 2.000 m, croiala conforma cu struc­
T
tura, 1mbinare (conlec\ie) prin cusatura, sudura,lipire, confection are

31 T 0 ~
eliminare aer
t .-.c=1'-'='=
1.25
combinata sau cleme.
-+ G) Sisteme standard cu extensie:
2.70
12120~
1:::::::::r:m:::M.~~~'2:
Unitatile standard pot fi extinse In toate directiile practic la infinit. Ele
......: :: : : : :: ::: : :::::::,0.
acopera suprafete de cele mai diverse forme: patrate, dreptunghi­

\
~

ce, triunghiulare, circulare, poliedrice.

.
. . . . ''b I
4.60
' ....,
,
I.::
I
:~--_. ••. ~:/
/. Utilizare: pasaje de legatura, zone de repaus. pavilioane. acoperlri
de umbrire etc.
-+ @ Hale cu aer portant:
".... ·.1 ~.
.•••• + ...... \
1
/ I"
,,' I' :":". I", '\. invelitoarea este purtata de aerul U$or comprimat. Ventile de aer im­
piedica eliminarea puternica a aerului port ant. Dispozitivul poate fi
combinat cu unul de incalzire. Izola\ie suplimentara prin lnvelitoa­
t - - - 6.5C-----1 rea intenoara (saltea cu aer). La\ime = 45 m, lungime nellmitata.
Utilizare: hale de expozilii, de depozitare, industriale $i de sport,
® cupola @ Acoperire suprafete
precum $i acoperirea de bazine de lnot $i $antiere (iarna).
-+ ® Structuri tensionate:

Cu ajutorul cablurilor $i al st1lpilor membrana este tensionata punc­

tual $i liniar de-a lungul marginii. Membranele pot avea alcatuire mul­
tistrat pentru 0 mai buna termoizolare. Deschider! de plna la 100 m.
Utilizare: hale de expozi\ii, industriale $i de sport, zone de adunari
$i de sport, umbrare.
-+ @-® Hale cu structura:

Structuri portante din lemn, otel sau aluminiu, peste care este
lntinsa membrana ca lnvelitoare de protectie.
~ : " ..:. Utilizare: hale de expozitii, de depozitare, de sport sau industriale.
rnaX. 45":" .
~ ·~=:L
·S'·
..

rA\ ~m""45
0J Hale cu aer portant, acoperire pneumatlca m~

f--~- max 40 m - - - - - <

®
@-®
Conslruclli temporare cu slrucluri port.1nlO
din lemn, aIel $.1U aluminiu: deschidmi
a
de pin la 40 m, prefabricare, rnonlare r<l­
® Strucluri tensionale. consHuclii speciale
din maleriale textile plda, costur; Scazule de construc\ie.

99

 STRUCTURI SPATIALE
Cinci volume platonice PRINCIPII --i> [IJ
in mod ideal, structurile spatiale sint alcatuite din triunghiun echila­
tetraedrul 4-suprafete
terale si/sau triunghiuri dreptunghice isoscele. astfel incit sa rezul­
hexaedrul 6-suprafete te poliedre regulate. in cazul structurilor plane infinite exista exact
octaedrul 8-suprafete trei structuri geometrice, In cazul celor sferice, exact cinci rete Ie de
dodecaedrul = 12-suprafete poliedre regulate, care se compun numai dintr-un singur tip de nod.
icosaedrul = 20-suprafete bare Si deci si suprafete. Retelele regulate plane sint cele de triun­
ghiuri, patrate Si hexagoane.
~ relele sferice
Din folosirea celor cinci volume platonice. formula structuril spatiale

,'
stabileste ca sint cinetic stabile numai acele structuri in noduri si ba­
CD Volumele platonlce
re ale caror bare formeaza un triunghi inchis. deci tetraedrele, octa­
Pentru atingerea stabilitatii cineti­

II
ce trebuie sa fie Indeplinita for­
,I
mula lui F6ppl pentru structuri
spatlale, numarul de bare = 3 x
numarul de noduri - 6, deoarece
fiecare nod trebuie sa fie fixat in
spatiul cu 3 dimensiuni de catre 3
bare. Pentru a rigidiza structura
spatlala este nevoie de 1 + 2 + 3
bare de fixare. deci 3 x numarul
de noduri (1 + 2 + 3) = numarul de
® Formula structura spall ala
bare.
edrele si icosaedrele. Hexaedrul are nevoie pentru stabilizare inca
6 bare, iar dodecaedrul de inca 24 bare. Daca 0 retea sferica de tn­
unghiuri nu este inchisa peste toata suprafata. poligonul de la baza
trebuie sa fie ngidizat printr-o metoda alternativa.
Lungimea barelor corpurilor pentru structurile spatiale formeaza un
sir geometric cu factorul ..f2. Pentru constructia unei structuri spati­
ale regulate este suficient un nod cu maximum 18 legaturi cu un­
ghiuri de 45°,60' si 90". La fel ca si in cazul structurilor plane, trebu­
ie sa se piece de la premisa ca barele sint legate articulat in nodun.

'A. -p- .Qc )::c- )0 }'r), 'c:

,
»- ~ .~ ;:- r;- p~ 'b~ r;- \0
I> .'
r~ 'l;-- fie )j,~
»- ? " t

:r fr ';Ie )( :i;:..- ,'6~ ~ >0­ e

'po- ~t~ ':;f- ~- ~. ~" 't- :;1- \::
p:- :';Y- -P- ',:} :0-- 0- ::1- 'to

• , •

6-- -~-J::I,.-----tl-
•
f--a.....;
•

----t- --t
.. • -r-.

--:...3<1\6
" .. .. .. .. .. ~
f-a--<
", " ..
D--b--'-'Ci:_-,-, _-:~,_ 'b--~tJ---'t:'---tJ ~f.~\t'
I

'LL_ 'o---~-.
.
,. ,. b.-. -"] '" '"
-\::1- _-'r,.
'" .... . .. . . . . . . ,
c··~
­
r, -a.2
-?

Struclura spatlala In 9f113: din Structura spatia'13 in grita: din Structura spallala in grila: din Structura 5patlala ir grila: din
® octaedre 51 tetraedre cu taletura
regulata la partea rnfenoara
octaedre $1 tetraedre CU inaltlme
compnmata
® Jumatatl de octaedre si tetraedre
parale!e cu latunle
® Jumalati oe OCtaedre 51 tetraedre
ratite (45 ,

/
/

Module structura spatlala octaedru

r=j\
\..!..J
~odu'le structura spatlala octaedru
$1telraedru ® 51 tetraedru (colturl marl de cub) cu
inaillme comprlmata
® Module structura spat1ala Jumatate
de octaedru 51 tetraedru ® Module structur2. spatial a Jumatate
de octaedru 5:, tetraedru

0.5
0.7 ~.dlmenSiuni
~'~ / _ pentru
2.0 . " modul

I'
2.8;" ./""de1m

'"",
40 ' - ),
01

56
1
\,

.j, ~. /to I ·i~I~:l-...;'~ I---~

.'! "

~~
'> i I x . .J
1
0
:

6.0 "_\,---"
....... :'"
4- ~~... ~ t '<-1'' ' ! >-:!+~t ~+----+- j -'j-- , ,
~ i , I ). j, P, ) i ),
i ,i ' .. 1 I :1 j 1 i ~

Q~7
-j-­ 'j.
. I ·~~j--r-t::T--T-l- ,I r-
-~1
I

S,rul geometric ailurglmtior de

bara cu factoru: '\/'2 51 nloaelu

natural pentru Sirurile geometnce
@ Cupola sferica de Icosaedre

cu un slngur sua!

@ Structura spatial a StrlJClur;;! 5;:.atl-3:3

cochilla amonitllor

102

ot'7:\ Cenlrala de dlSlribulie Renaull,
Swindon I Wiltshire
Arh.: Norman Fosler Ass., Londra.
® Vedere exlerioara cu galeria
@ Delaliu sislem vilrare Planar
®
6
Fabrlca Fleetguard, Quimper /
Franla; arh .. Richard Rogers &
Partner, Londra
Cenlrul de cercelare Schlumberger
® din Cambridge I Marea Britanie: arh.:
Michael HopkiOS & Partner, Landra
STRUCTURISUSPENDATE
$1 TENSIONATE ~ ill
Suspendarea 9i lensionarea structurilor servesc la miC90rarea sec­
liunilor transversale, 9i astfel la punerea in practica a unor forme
u90are 9; filigranate. De regula aceasta nu este posibil decit cu un
schelet din otel sau din lemn. Cablurile tensionate sint din otel si pot
Ii in mod normal post-tensionate. Ele pol prelua exclusiv inlinderi.
Structurile suspendate au scopul de a mic90ra deschiderea grinzi­
lor portanle sau de a sustine elemenle portanle in consola.
Structurile tensionate diminueaza de asemenea deschiderea grin­
® Perspectiva interioara
a show-room-ului.
zilor 9i prin aceasta momentul de rezislenla lual in considerare la
calculul seetiunii ~ @. in cazul structurilor tensionate sint nece­
sare, la lei ca 9i in cazul slructurilor pe relea de cabluri, reazeme in
aer, care sint supuse f1ambajului (compresiune l ).
o contribu(ie esentiala /a arhitectura cu structuri suspendate 0 au
Norman Fosler ~ CD - @, Richard Rogers ~ ® - 0, Michael
Hopkins ~ ® - ® si Gunther Behnisch ~ @.
Cladirea Renault din SWindon proieclala de Norman Fosler consta
din grinzi metalice curbate care sint suslinute de sti/pi cavi cu sec­
(iune circulara in sfertul superior al timpanului ~ CD - 0). Proiectul
permile exlinderea suprafelei la sol cu cca 67%. Structura suspen­
data olera puncte de legatura care fac posibila desfasurarea lucra­
rilor lara inlreruperea aclivita\ilor.
Noua fabrica Fleetguard in Quimper, 0 companie auto din SUA, tre·
~
buia sa fie adaptata unor cerin1e functionale variabile Pentru
--l-~ aceasta, Richard Rogers a ales 0 structura suspendata pentru a
=-~~
mentine spa\iul interior liber ~ ® - 0.
Aceea9i idee de proieclare sla la baza Cenlrului de cercetare
Schlumberger din Cambridge, autor Michael Hopkins ~ ® - ® 9i
a halei sportive a lui Gunlher Behnisch ~ @.
Cladiri utilitare pentru aeroporturi (propunere pentru Paderborn I
lippstadt) ~ @ sau sali de concert (propunere pentru zona de ex­
pozitii din Dortmund) ~ @ sin! posibil de conceput in acest mod
constructiv.
Hal~ sport pe Schalersleld in
® Lorch; arh.: Behnisch & Parlner,
Slullgart
CD Secliune prin lalada
®
Cladirea de plec:'ri, aeroportul
Paderborn / Llppsladl; proiecl:
Sal~ de concerte, zona expozqillor,
Dortmund; proiect concur~,;
m3.nn. Echtcrholle. Hugo,
POrl­
P;]nZl~r
Slrarmann, Klaus
, \.· \(\......'. :",I,I.'
,~~. H
I ! '. ,"
lti:~_.. '" '<i,...t~
.~
~----,I '.
® Perspecliva a spatiului interior /
grad,na de iarn~
@ SlaVa de metrou Stadtgarten. Dortmund: arh : Gerber & Parlner, Ourlmund
101
 STRUCTURI SPATIALE
UTILIzARI ---<> III
Structura spatiala Krupp-Manta!'!' a lost dezvoltata de E. Ruter.
Dortmund-Horde, Barele sint insurubate pe slerele din otel lorjat
prin intermediul unor bolturi cu goluri cu sase muchii. Boltul cu gal
cu sase muchii este condus prin tub catre capatul barei si in$urubat
in nod. in general, toate barele sint galvanizate. Suplimentar poate

'~
. ;i?C-7 ®
Ii aplicata a vopsea. La sistemul Krupp-Montal", suruburile pot Ii ve­
rilicate lara demontarea barelor; in caz ca este necesar. inlocuirea
barelor este posibila lara ca acestea sa lie distruse.
CD Nod
Slstemul struClural spatial
Sistemul Krupp-Montal" este aratat la -> CD - @. detalii -> @ - ®.

II·'

.1
Legatura tub-nod KEBA este conceputa pentru preluarea intinderi­
lor sl compresiunilor, nu are suruburi $i poate Ii demontata lara pro­
bleme -> @- @, Legatura KEBA consta din garnitura penei (KEBA),
din Ilansa penel. din pana si inelul de prindere cu piron opritor.

Structura spatiala Scane-Space a lost dezvoltata de Kaj Thomsen.

Piesele de legatura sint bolturi care sint introduse printr-o metoda

J~!t£-~'. .-. .-
special a in capetele barelor $i sint in$urubate in nodurile slerice in
dlmenslune tub gaurile liletate -> @- @. Pentru toate structurile spatiale este va­
IfOi ) / nr. static
labil laptul ca lac posibile deschideri libere de 80-100 m.
\~ _ / / ; - 0 stera
,-I1,2:rV
--- - - - surub legatura

@ Bare supenoare
}H{--';I---;C-i\.
cap 5UpOrt

5uport mobil
in orlce drreclle

dlspezl!IV mon: .,'<@.:

'7/1

/
~--------
~"
/rr~RJ"\----_-dlmenSlune tub

,
"./-O.--Il---ILJOf"

--
;j ~-r-----$urub legatura

,
,
iB ,
,

stl~P 1n~:S!:al
'

5fi
~ nr. static

\l&l ---- 0 slera : /

" ~
gnnda supefloara

® Bare intenoare ® Supar! mobil in ariee dlrectie CD Cap suport. sti;p incastral ® Flxare traverse

/ plesa centrala

flansa scoblta
pentru pana

1l- p"on

Q)""', ,
Inel pflndere clubuc
~SUdal
~ gamllura paM

® NodKEBA ®
Nod central general cu 12 legatur;,
dintre care 4 x bare orizontale, 8 x Nod superior normal @ Nod centra; general
bare dlagonale

1----- . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ­
~Z\l\Z\Z\Z\Z\ZSVS/\Z:r.::
etansare 4 dlstantler 8 traversa. 10 pITon opritor
acopen$ 5 pl€ S a centrala gnnda de 11 garnltura pana
2 termoizolalie 6 flansa pana legatura 12 tub orrzontal
3 tabla cutata ate I 7 pan a 9 Ine! prindere 13 tub diagonal

@ Exemplu de forma pos;bila de acopens CU detal;; de nodun - @- @ @ S,stem slructura spallala @ Nod

104
 Nodul standard eu 1B fete per­

~ mile unghiuri de legatura de STRUCTURI SPATIALE

45°, 60" $i 90° precum si mul­
UTILlzARI -->- QJ
~
lipli ai acestora. Exista numai
un nod standard de un tip, care
asle produ5 in saris.
o Structura spa\iala MERO dezvoltata de Mengeringhausen const~
Nodul obir,nuilln scnimb. pro·
din noduri $i bare -. CD - @, Ca principiu de baztl, trebuie alese
~
dus eel mai f,eevenl eu 10 fe­

te. are alilea gauri, cite sint

nodurile respectiv barele sislemului structural care corespund incar­

~ o 10
neeesale pentru realizarea de

structuri spa\lale in grila repe­

carilor ce trebuie preluate, In cazul elementelor MERO, legaturile

titive. idenl.cB.
nod-bara nu ac\ioneaza ca "articula\ii ideaIe", ci pot transmite,
Nodunle speciale in schimb se
func\ie de fortele normale din bare, mici momente de incovoiere ~
prodUG funette de marimea le­

g~ilunlor, si de unghiul dintre

@ - 0- in cazul combinatiilor spaliale exista poslbililatea proiec­
doui:1 gc"!:uri rHetale la alegers.
tarii unor structuri cu bare de lungimea libera aleasa a unitalii grilei
de baza $i cu valorile V2 respectiv -J3 din aceasta lungime, aceste
G) Noduri MERO ® Leg~tur~ bare-nod structuri putind fi adaptate deschiderilor dorile -. @, @,
Flexibilitatea nelimitata este exprimata prin faptul ca sint posibile $i
grile curbate, Cliidirea semisferica cea mai mare din lume este 010­ '
11
­:.;;.~."
~
mentan Globe-Arena din StDckhDlm -. @, Procedeele de mDntare ".
• I"-'~~
).;':1
.•...

sint prefabricarea libera, montarea pe sectiuni sau metoda de ridi­

care a placilor, Ca protec\ie contra coroziunii, toate componentele
:===~L.-----I
L, ~
sint zincate la cald, Ca urmare a nedeterminarii statice inlr-un grad
ridicat a structurilor spaliale, cedarea citorva bare in caz de incen­
f- ~=====L,__
L, ------i -1
diu nu duce la colapsul structurii. Pornind de la noduri sferice cu 18
L, = dimensiunea axial.~, a sislemului L, = dimensiunea de producl;e a bare; posibilitali de legare pentru bare tubulare, dezvoltarea a dus la 0 va­
L~: dimensiunea nominal~ a barei L. "" lungimea neta a tubului
rietate de sisteme imbunatalite noduri-bare, care fac posibila opti­
1 profil circular eu sec- 3 bali tiletal 6 sudur~
liune goala KHP ftub) 4 muf~ eu cheia 7 pertoralia scurgere ap~ mizarea slructurii portante $i a acoperirii -. ® - @
2 con 5 piron crestat 8 gaur a introducere bol\

CD Alcaluire sislem MERO

fr
If
~

--J{[~_
L perete exterior' Il~
o Supan ® Supan grinda ® Legatura la SlruClur~ Si la acoperi~ (j) Leg;'1turi slructurJie jghc;lb rl1cdl,1n

® Sislem NK (nod neled) Dispunerea

inveJilorii direct pe bareJe superioare, ® Sislem TK (nod pial). Dispunere di­
recta a invelilorii, numai structuri in­ ® Sistem ZK (noo cilindric). D1spunere
direct~ a invelltorii, structuri intr-un

Sistem BK (nod in bloc) D,splinere

dlrect~ a invclltOrtl, struclufl cu un
slruclur~ ponanla in dou~ straturi, le­ tr·un singur slral, in relea triunghiu­ singur slral, Si geomelrie lrapezoida­ Slogur SJU mai multe Slr;1turi; lega­

gAturi cu insurubare care nu sint re· lar~ leg~luri cu insurubare care nu la a supra/etelor, legaturi cu in$uru­ turi cu jn~urub~lre slfllplt'l S<lU nlU11r·

zistente la incovoiere, trecere nede­ sint rezistente la incovoiere, trecere bare mUltipJa rezistenre la incovoie­ pJ~, nod cu aspect Int~gral in bar"

lormabila de la bar~ la nod la grinda nedelormabil~ de la bar~ la nod. re, treeere nederormabil~ de la bara

superioara, grind:J inferjoar~ in sis· lanod.

lemKK.

f - - - - c a . 110 m - - - - I

@ Delaliu din sect,unea prin hala orasului Hilden; arh.: Sirizewski

Secliune prin Globe-Arena din
Stockholm, arh.: Berg @ Detaliu coama shed, plan acopcri$

serele GrugJ, ESSl'rl (sistml) NK)

103
 _ _ _ _ parchet

, sapa

~ lonQIZolalle PLAN$EE
, I pla.CI hDrolemnoase
i Planseele inchid spatiile la partea
superioara, nivelurile trebule sepa­
rate pnn plansee pentru a face posi­
-"vata.mlnerala bila exploatarea lor corespunzatoa­
re. Planseele se clasiflca dupa: ma­
terialul preponderent de constructie,
in plansee din piatra naturala si dm
8 Pl.·
.•. . ·.·.1 piatra artiflciala. din beton, otel,

~
60
piaci de ghlps-canon
LJ 18
lemn si beton usar.
Din punct de vedere static: plane,
~Slna-arc
sollcitate la incovoiere, curbate soli­
citate la compresiune.
G) Planseu cu grinzi din lemn
Dupa modul de realizare: pe loc, din
--_leHu
~ ~ - beton poras , elemente prefabricate combinate pe
~IZOlalleSUPllmel1tara

II

loc. sisteme prefabricate.

'. . ~ i: ,Plac~nDase
Adincimi minime de rezemare:
.1
-:0 7 cm pe zidarie, B 5. B 10

{~~,/~~;/);;
- :0 5 cm pe B 15 - B 55. otel
- :0 3 cm pe grinzi din beton armat
Sl otel. atunc! cind devlerile laterale
- / sint evitate si 1 ",2.50 m
~'" ~ :-----,~/ Regula empirica: 1 /2 din grosimea
'~~~ '~/-JI peretelui = reazem planseu.

60~~
Planseele masive impreuna cu
peretli rigidizanll determina stabilita­
tea cladirii. Planseele cu grinzi din
lemn cu inima pima sau lamelare. tip

o Planseu CU grinzi din lemn cu beton

spanglos si 120lal18 .supllmentara in
cavltati (cladlrl vechl)
f5'
\::V
Planseu prefabricate cu elemente
de umplutura
constructiv deschis sau inch is ­
CD-@

~
~~ //
Prin inserarea de dale din beton se
®.

(~~~
~.~/
obtine a fonoizolare ridlcala -
Plan see din prefabricate cu corpuri

40~
de umplutura care nu au rol static ­
@-@
D = 15,20.26, 32,

-"')"~~J' ;~m~lJ I: Y29 Plan see din otel-beton cu caramizi

oooo;~
, 25,
cu goluri (cu rol portant). Armatura
in nervuri -~ cD. Planseu cu cavltati
""
"25
din beton pretensionaL pin a la 16 m
armalura
deschidere. Ca urmare a pretensro­
'0' ,
1.20 narii. inaltime redusa a constructiei
D
(60) "
-®
®
8 Placi cu goluri - betoe pretensionat ® Planseu piaci prefabricate
beton armat

~~~~d~

~
~.~".p~~/

10-24
~~
". 30-70
J /
/

2.40

® Placi planseu din beton paras @ Placa beton armat completa @ Placa in forma de TT

~~
gnnda metal
I

~~.
Y~:~" " 6.20
planseu eXlslenl
pe duiapi din lemn

@ Planseu grinzi ate 1 cu Intercalare @ Planseu vechi si nou - atel - beton paras

106
 ===
STRUCTURI MULTIETAJATE
--m
Realizate in situ sau prefabricate, sub lorma de panouri sau cadre.
===
Alegerea materialului functie de tipul construc\iei si regiune.
Pot Ii utile in toale domeniile conslruct;ilor civile si induslriale,
numarul de niveluri este Iimital de capacilatea portanta Si greutatea
===
materialelor de constructie. Construc\ia: structura portanta vertical a,
care inchide spatiile, din materiale rezistente sau nu la intinderi.
Este necesara rigidizarea vertical a prin legarea pe orizontala a pe­
:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: :.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
relilor transversali prin intermediul p1anseului. Pentru grosimi de pe­
f1\ Stilpi c~mtjnui, grinzile pe console
® Slilpi conlinui, grimile pe console reti $i rigidizari, vez; 01[111045 f 1053.
~ acopenle
Structura de tip schelet nu inchide spatiile, conformarea in plan Ii·
bera ca $i cea a peretilor exteriori (Iegati sau tip cortina). Este posi·
bil un numar mare de niveluri, cu posibililati diferite de prelabricare.

r~=f-l

c::::::::::::== c::=:::=:I c
Construclie schelet beton armat: realizata mono/it $i prefabricata, con­
structie cu schelet din otel, constructie cu schelet din aluminiu $i lemn.
~
Tipuri de structuri: schelet cu grinzi principale si reazeme articulate,

~ ~ ~ ~
cu cadre transversale, cu cadre longitudinale, cu cadre longitudina­
Ie $i transversale.

r~=~ ~
Sisteme constructive: sHlpii $i grinzile principale (cadrele) delermina
structura In cadre cu noduri rigide sau articulate (puncte de legatura
a stilpilor cu grinzile).
..: : : •.....::..:
11111 ••.•. 2 •••.•••.•••••••••• ,
: •.......: ..
: :: : ::.','::::::.'::.
1 •••• I
:':':';';'.':';..,':.:.::':-:'::':':',.:.:.:.:.;.:.:.;.:.:.;.:.;.:.:.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.;.; Cadre complet rigidizate: stilpi si grinzi cu legt'lturi de coil rigidizate,
f3\
\::V
Slilpiinlrerup\i, slilpi individuali
cu grlnzJ
o Stilpi infrerupli, grinzj pe console
formind cadre de nivel.
Cadre articulate dispuse unele peste altele: stilpi Si grinzi rigidizati
legate unele de altele $i dispu$i ca $i cadre rigide unii peste allii.
Cadre articulate pure: noduri concepute articulat, legaturi (srilpi, ler­
me), panouri masive (pereti, timpane, pereli a; casei scarii). SinI po­
sibile sisleme mixte. Noduri rigide: in cawl betonului arm at $i al be­
tonului monolit sint U$Of de realizat; prelabricatele din beton armat
au de cele mai multe ori noduri articulate. Au miez rigidizanl.
Structura: tip schelet cu stilpi continui - CD - 0 grinzi pe conso­
le, console acoperite.
Schelet cu stllpi intrerupti - @ - ® Stilpi individuali cu grinzi (spri­
jinite direct pe console sau console acoperite) - @. In!il\imea stil­
pilor poate Ii $i mai mare de 2 niveluri. imbinarile stilpilor pe verli­
cala pot Ii decalate de la etaj la etaj. Stilpi articulali cu miez rigi­

® ?Iilpi intreruPli, grinzi pe console

Ingrosale
® Cadre de nivel in lorma de H
dizan\.
Constructii pe schelel cu piese de cadru ~ @ - ®
Piese cadru In forma de H eventual cu grinzi suspendate la mijloc

r=TT=1

(cadru de etaj articulat).

Cadre dublu articulate, pe mijloc cu grinzi separate sau legate rigid
de cadre (cadru de elaj articulat).
Structura cu sHlpi lip ciuperca ~® . SHlpi cu placa in consola pe

r=TT=~
patru directii (placa este legala rigid de stilpi, legare articulata a
placilor pe mijloc).
Structura portanta a planseelor: preia nemijlocit incarcarile vertica­

r=TT=~
Ie $i Ie lransmile orizontal elementelor portante. Dala groasa din be­
ton, lara elemente portante, plan$eu cu cavitate, cu nervuri sau ca­
setat, foarte greu la deschideri mari, instalatiile -sint trase greu (po­
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.;.:.;.:.:.: :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:
sibil procedeul Lift-Slap), de cele mai mulle ori grila patratc'\
Q) Cadre·cu dubla articulatie ® Elemente portante in lorma de T
si de L ~@-@

Slruc1ura plan~eu cu 3 slraturi portan­

Struclurj planseu cu un singur slrat ® te: penlru deschideri foarte mari: in­ @ SlruclurA planseu cu 2 Sfraluri por­
tante. inc~rc<'lrile dm grlnZlle plan­
® Schelel cu slilpi lip ciuperca
portant: grinda
de sHip
purtal~ nemijlocil ~rcarile din grinzile secundare sint
prelua!e de catre grinzile principale
seului sint transmise Cjlre sUlpi

105
 cu incalzlre in pardosea',a inaltlme aleatulfe eca 19 em fara incalZire in pardoseala.. inailime alcalUlre cca 17 cm
inearcare din C1rculatll "= 2 KNim; incarcare din elreulalll =- 2 KN'm 2 PARDOSELI
- - dala 10 mm dala 10 mm

-- clmenl 20- S75H55 arma\

elmenl 20-555 armat Pardoseala e componenta constructiva cea mai solicitata. Ea trebuie
folie polleldena. 0.2 folie pollelllena. 0.1

I'a~a ml~e[a!a 27 25
folie polieillena 0 2 vata mlnerala 27/25 sa preia toate incarcarile din circulatie in incapere. Alcatuirea generala
PUR 70 mm banda. bllum lurnala. la eald PUR 70 mm

- lurtun
ungere anlenoara ell Mum folie polleldena 0.2 a pardoselii se concepe functie de protectie necesara termica, fonica si
inealzlre plaea belOn - - banda. Mum turna1.3, la eald
ungere anlerloara eu bllum
la umiditate, precum si functie de tipul, dispunerea Si grosimea fiecarui
- placa beton strat in parte. Atentie la termoizolatie Si la hidroizolatie, precum Si la dis­
,/. ;/. 'x X X ~ X X X X X

"1HLXX "( ;<X Ox X punerea rosturilor de miscare. Capacitatea de incarcare a sapelor de­
pinde de trei parametri: 1) grosimea; 2) calitatea; 3) capacitatea de in­

: ;:,~t:ii
- conduela
carcare a celorlalte straturi (de ex. termoizolatie). A se vedea tabelul.
lncarcarile de suprafete numite sint valabile la montarea f10tanta a
sapei pe strat termoizolant dinamic, in cazul sapei cu incalzire, grosi­
mile se considera pornind de la MS a conductelor. Ilustratiile prezinta

·.
III

.1
Locuinte: alcatuire Camera locuit
pentru zone reel (pe pamintj.
inalt!me alcatuire
inailime alcatUire cca 14.5 cm: incarcare din
parchet 25 mm
clment 20-555 armal
clrculalll == 2 KN m 2
® La tel ca la (f) insa tara 'Incalzlre
in pardoseala
inailime alcalUlre eea. 6 em
incareare din C1reulalll '" 2 KN'm:'
exemple de alcatuiri de pardoseli tipizate.
Incarcar€
d,ncrrcuiaf,

Clmenl20

Clmenl 30
. 1.5 kN'm'

45 mm

I 40 mm
2.0 kN m 2

, 55mm

I 45mm
3.5 kN'm'

I 65mm
I 55mm
I

i
50 kN/m:

75 mm

65mm
.

,
7.5 kN'm 2

95mm

80 mm
i 10.0 kN/m 2
1115mm

I 95mm

folie pollelilena. 0 1

vata mlnerala 27/25

Domenil de ineareare pina la 10 kN/m 2 - ill - @

P530 40 mm
Pardoseala cu parchet: din lemn crescut natural DIN 18356 si DIN
lolle pollelilena 0.1 - - slral de dltuzle a vaponlor 2 mm
folie PVC 0.5 mm 280, sub forma de lameIe de parchet, tablii, lamele de mozaic din
- clmenl 20· T55

placa oelon
~ spuma polieillena. 5 mm
parchet, scinduri de parchet ~ @- i§.
- folie ooileldena 0.2

- plaea belon
Suprafata superioara a elementelor prefabricate de parchet este din
stejar sau un alt lemn de parchet in tre! sortimente diferite. Tipuri de
lemn pentru pardoseli din scinduri: stejar I brad german. Scindurile
cu lamba Si uluc sint din stejar nordic Ibrad. scinduri din pin rosu
.j i : ; : . :;,,7. /.,) ?
american. Pitchpine-Saps.
conducta
Pavaj cu blocuri din lemn: (Iemn de fatal patrat sau rotund, dis­
Loculnte - nlvel Intermediar, @ lncapen anexe la subsol puse pe strat de beton ~ @- @. DIN 52183. 68702.
plan,eu
inailime alcatUire cca 16 em: incareare din inaltlme alcalUife eea 19 em: incarcare din C1rCU­ inal11me alca.lwre cca 4 em: 'inca.rcare dm Clrculatll ina III me alca.!ulre cca 2 cm: incarcare din circulalli
lalll =- 10 KN/m 2 = 10 KN/m J _ _ slrat de dlfuzle a = 10 KN:m~
- - - slrat de dlluzle a C1reulalll =­ 5KN om:' - - slral de diluzle a
- - stral de dlfuzle a
vaponlor 2 mm vaponlor 2 mm
vaponlor 2 mm vaporilor 2 mm
elmen120-575 clment 20·5115
~ Clment 40-V40 - mortar 40-V20E

foile poiletilena 0,1 - folie pOllelrlena 0,' - Slral adezlv - - strat adezlv

vala. mlnerala 27.25 toile polletllena. 0.2 - Regupol 15 mm folie polleillena 0.2 -- placa. belon evenlual cu panta

- placa beton evenlual eu panla

5tyrodur 50 mm banda bl!um lurnala. la eald Styrodur 50 mm banda bllum tumala la cald folie poltetllena 0.1

ungere anlenoara. eu bllum ungere anlenoara eu bllum - - - folie PVC 1.2 mm

- placa. belon - pl~ca belon - foile pollellleM 0,1

., "".'{.'
).r. ' "". ' ·,·/",'.·,V.',·

-;~.- - - - -­
'/

Ca la G) insa cu incarcari din

• • • • •
® Cladin comerciale: pardoseala

de beton peste pamin(

® Clrculatli de1 0 KN!m'
Cladiri industnale: pardoseala
de beton situata pe paminl ® Varianta la Q)

i..- s\rallntermedtar .,.."'-----stral inlerme<:llar ,..,,, ..;~--- hldrOtzolatle

I - - slral mtermedlar

I I L-
~ structura lemn
I ' sapa. flotanla.
lermOlzolalle '-------termoizolalle piaci flnlsaJ vechl p~rd05eala Id.ex PVC)
" ' - - - - ­ piaci Iibre mlnerale 20 mm
~---- slructura lemn
I . . . . - - - sapa !Iolanla
~----pjanseu la rosu
L - planseu la rosu L - - - strat termOlzolanl ~ - - - - - benZI letru bltummal

@ @
Elemente if'"
® Elemente de parchet prefabrlcal
pe :;apa
Elemente de parchet prefabncat
pe structura de lemn
de parchet prefabnca(

pe straturi vechi pardoseala \!..9

Elemente de parchet prefabrica(
pe structura de lemn

, I ~ pavela. din lemn

iI - Slral adezlv
i --slrallermolzolanl
I l - - pavel a din lemn ; ~carton
. , - - - pardoseala veche dm sc'Indun I ~ masa adezlva
! L . . . - - - adezlv special
, - - - - planseu gnnzl dm lemn '~--- ungere anlenoara
- - - - sapa. de egahzare sau flotanla

PavaJ cu blocuri din lemn RE Pavaj cu blocuri din lemn GE mon·

Elemente de parchef prefabncat
pe incaJzire In pardoseala
Elemente de parchet prefabnca(
pe pardoseala veche din lemn
@ montale prin presare cu tratare a
supratetei (Iocuin!a)
@ 1ate prin presare pe belon neted,
,Ietuit (finisaj de specialitate)

108
~~LJn~

PARDOSELI
Pardoselile determina in mod hotaritor impresia generala a unei

incaperi, coslurile sale de ingrijire delermina valoarea de locuire.

~ ~rlY\
U~q n~

P/1\cl din pialr1\ nalural1\: dalele de calcar, ardezie, gresie pot fi

puse in opera brute sau eu una sau mai multe muehii sleluile ~

G)- 0. Dale taiate eu lierastraul, piatra de calc (marmura), gresie

CD
PI~ci piatr~ nalural~ dispuse

neregulat
® PI~ci piatr~ nalural~ dispuse
in aranjament roman si loale rocile eruplive pol avea suprafala preluerata in felul doril.

Se monteaza pe pat de mortar sau se lipesc de sapa.

Pardoseli mozaicale: din pielre multieolore. Material: sticJa, eera­

mica sau piatra nalurala. incastrate in mortar de ciment sau lipite ~

@-@.
Dale ceramice pardoseal1\: dalele din ceramica, de podea, de mo­

Mozaic m~runt in p~lrale, 20/20, Mozalc mMunl hexagoane, 25/39, zaic, dalele sinterizate sint bucali de argila care sint sinterizate in

33/33 mm 50/60mm
proeesul de ardere, astfel ea nu re\in apa aproape deloe: ele rezista

din aces! motiv la inghet, rezista partial la aeizi, si se uzeaza me­

canie greu, nu rezista intotdeauna la ulei ~ @- @.

Tipuri de lemn pentru pardoseala din scinduri: stejar/brad german.

Sc1ndurile eu lamba si uluc sint din stejar nordic/brad, seinduri din

" Mozaic marunt., model, cu cercuri

pin rosu american, Pitchpine-Saps.

® Mozaic palrale, 50150, 69169,

75f75 mm ®6 intersectate - piscolufl,
35/35, 48/48
Formate dale: ~ @ din ceramica, ~ @ dale cu rosturi

~ rOSl ~o rosl

~
~

250375

,.. . ..
> ....•.
..
:.:.: .
.
.. ..
. :-:::: .:::..

MOlaic m~runt penlagoane,

45/32 mm ® Mozaic ma.runt tip Essen,
57/80 mm

M4 3951395

® P~lrate cu insertii de p~Hrale mai

mici, model intretesul
P<'ltrale cu jnse"ii 1001100,
50/50 mm
M3
w=
~- 2,96/296

m===
M1
197;197
147/147
97"'97~
M2

===~====.==~-
-~
Ml
MO,5 4a~
1/4· 1/B· 1/16 divizluni alo urlui rnodul
o 12':> 25 37'5 50 62~ 75 87'.> 100 ern
cmf44-'-Q-t'-Q+!-o j'0_A.'.Q_t,-O_tSfS+SjS! 1--+--\· ! ··1 ! ! I

@ P~trate cu inse"ii, model decalal @ P~lrate

dubl~
dispuse in labl~ de ~ah Sistem modular cer amic~ Sistem modular dale cu rosturj

@ PaTchet mOlaic @ Model inlrelesere. @ inspic ~ Model inlrelesut

lI-II-.lI!!tIOO m11
@ Parchet mOlaic @ Parchet in spic @ in spic, CU Iril~ @
i
Englel, cu Iril~

© Parchet tip vapor @ Parchet tip vapor diagonal @ Model scar~ @ Model inlretesut

!iijl_
@ Parchet englel @ Parchet tip vapor cu hiza @ Modellablii
..
® Model cuburl

107
 ~ Ita iNCALZIREA
A
. . / f '
~
-->-[lJ
incalzirea cu curent electric. Cu exceptla lncalzirii cu acumulator pe tlmp de

J ~]J; ~

noapte, incalzirea permanenta a incaperilor cu curent electric este posibila nu­

y
,/ ,­ mai in cazuri speciale, din cauza pretului ridicat al curentului electric. incalzirea
electrica este avantajoasa in cazul unor spatii utilizate temporar, ca de ex. ga­
raJe. cabine pentru portari. biserici. Avantaje principale: timp scurt de incalzire.
o functionare curata. nu necesita depozitari, disponibilitate permanenta. pret
. '"'-­ SC3zut de procurare.
al sub tereastra b) pe un perete ci Ilber d) manlal e) manlal incalzire cu acumulator de curent electric pe limp de noapte. Este
neted (Incalzlre Tn perew in perete adecvata pentru incalzirea prin pardoseala, radiatoarele cu acumulator de
a 2 incaperj)
curent sau cazanele electrice. Sint speculate perioadele de solicitare
Q) Diverse V3nante de montare a convectonlor conform GEA
scazuta a companiilor de alimentare cu energie electnca. in cazul incalzi­
rii prin pardoseala, sapa este incalzita pe timpul noptii si cedeaza aerului
din incapere caldura de-a lungul zilei. in mod corespunzator, elementele
acumulatoare ale radiatoarelor electrice sau ale cazanelor electrice se
incalzesc in perioadele de solicitare scazuta a companiilor de alimentare

III
cu energie electrica. Contrar incalzirii prin pardoseala. ultlmele doua apa­
rate mention ate sint reglabile.
Avantajele incalzirii cu acumulator cu curent electric. Nu sint necesare nici
camera de incalzire si nici cosul: nu rezulta gaze, nu necesita spatiu sem­
nilicativ; costuri de intretinere reduse: nu este necesara depozitarea com­
// bustibilului.
1,1 convector g) convector h) convector I) convector
sub pardoseali3. sub pardoseala sub pardoseala in spalele Convectoarele. in cazul convectoarelor, caldura nu este eliberata prin ira­
cu sucllune a aerulUI cu suctlune de cu dubl.a sucllune unel banchete
din 'Incapere aer reee diere, ci prin transmisie directa catre moleculele de aer. Din acest motiv, con­

® Diverse variante de montare a conveclorilor conform GEA

vectoarele pot Ii acoperite sau integrate, lara ca randamentul termic sa aiba
de suferi!. Dezavantaje sint miscarile aerului prod use sl stirnirea pralului.
Randamentul unul convector depinde de inaltimea nisei de deasupra sa.
linc'iltlme Distanta ' Adin- , Suprafata
i h, intre clme C vopsita : Sectiunile golurilor de admlsie si de eliminare a aerului trebuie dimensiona­
in caz de ni$e butuci H,_
adinci se reeo­ lin mm :jn mm
: element I
'in mm 11m 2 ) :
te corespunzator ~ CD.
Convectoarele sub pardoseala ~ @ . Aceleasi
manda slituri
;280 200 !250 i 0 18" I conditii ca la convectoarele deasupra pardoselii Dispunerea convectoa­
,430 !350 70 ,0.09 ! relor sub pardoseala depinde de aportul pe care it are lereastra la nece­
' 110 !0.12' 1
sarul termic al incaperii. Dispunerea ~ @, este adecvata unul aport de

~'

I 160 !0.18'

1
!
220 0,25'
peste 70%, pentru un aport intre 20% sl 70% este adecvata dispunerea ~
:580 , 500 70 0.12 @. iar pentru un aport sub 20%. dispunerea ~ @. Convectoarele lara
I 110 : 0,18
1 160 0.25 2 ventilare nu sint adecvate pentru incalzirea la temperaturi scazute. deoa­
I 10.34 5
' 220
! rece randamentul lor depinde de volumul de aer care Ie traverseaza, si
60 !680 1600 160 ; 0.30 5
,... deci de dlferenta de temperatura dintre corpul de lncalzit si aerul din inca­
Lungime ~ : 900 70 : 0.20 5
1160 !0.44 pere. Pentru cresterea randamentului pot fi montate pe convectoarele care
constructie
220 10.58 au nise de mica inaltime deasupra lor (de ex. convectoarele in pardoseala)
suflante. in zona de locuit este limitata montarea de convectori cu sullan­
@ Dlmensiunl de constructie de
radlatoare conform DIN 4720
8) Dimensluni de constructle
radlaroare contorm DIN 4720 te ca urmare a zgomotului produs ~ CD.
Corpurile de incalzit pot fl aco­
perite in diverse modurl. Scaderea randamentului este uneori considera­
bila. Trebuie asigurate posibilitati de curatare adecvata. La captuseille din

c
linaltlme , Dlstanta ,Ad',n- supr~ metal. procentul de caldura de iradlere este transmis aproape in totalitate
'clme C
:~~:~~~~I
i h, ! intre
E 'butuci H2 aerulul din incapere, pe cind captuselile putin transmislblle termic reduc

~ considerabil transmiterea caldurii de iradiere ~ pag.111. CD.

'in mm :in mm lin mm 1m 2 ) 1 Este repre­

I
~
300 ,200 ;250 zentata miscarea aerului in interiorul unei incaperl incalzite. Aerul este
"" ~.
450 350 ' 160 0.15'
!220 ,0,21 incalzit de corpul de incalzire. se ridica la plalon tangential cu fereastra si
600 \ 500 ' 110 !0,14 se raceste la contactul cu pereti exteriori, respectiv interiori. Aerul racit se
c 160 !0,20'
E misca peste pardoseala ina poi catre corpul de incalzi!. 0 alta situatie se
220 !0,28 5
f2 50 ! creeaza atunci cind corpul de incalzit se afla pe un perete care nu are
H 11000 i 900 110 !0,24
lungime ; 160 !0.34 5 fereastra. Aerul se raceste la fereastra, se misca apoi racit peste pardo­
constructie ;220 : 0.48
I seala catre ~ pag.111 corpul de incalzit 51 se incalzeste de-abia acolo

® D\mensiuni de constructle radiatoare

din aIel conform DIN 4722 ® Dimensluni de constructle radlatoare
din otel contorm DIN 4722

T
E
T
E
E
WI E
~ --­ E
g

8 H- ~
lungi~ g g
14Z '-1---­
1QOmm
mea
f '" '"
r------<
fiecarei :-+
"' '"
~,
1::
r com-46 mm '" I ~
ponente h:111
0>" 35H
.1
82~
W 1.
66,........;

~E :: I al Orizoniai b) Omonlal c I Orizonlal eu 1 Sir,

T ~~ iI
eu 1 SIr
,
eu 2 Sirun eu lamele

W EE f T
01 ~
~:~

lEi m
0'
! I
gE
,.5 I I 0
0

oE
! I
'"
0
~
~; ! I
6
I 14~il '"N
g
----­ W l' c J.
. L', ~<;o_··oo 82 f----1
d)Orizontal eu 2
35H
e! Vertrcal
1001--1
II Vertical
2r srrUfl, eu lamele eu 1 Sir eu 2 slruri

Radiator cu tuburr 13 tuburil ® DIverse acopenri ale tuburilor de

coborire la radlatoarele cu tubun
® Sectiune prin corp plat de incalzl! @o Privire. ge~er~l.a asupra diferitelor
corpun de Incalzlt plate

110
~~
-I INCALZIREA
130 Wim' 385 m 2
2700 m2
.~ DIN 4701, 4705, 4725, 4755, 4756, 6608, 4108, 44576 -+ [IJ
90 Wim' 550 m 2
3900 m2

50Wim 2 1000 m 2
7000 m2 Instalaliile de incalzire se deosebesc funclie de sursa de energie sl de Ii·

I pul suprafetei de incalzire.

0 100 200 300 400 500kW inci'llzirea cu pirlcurirl. Astazi cea mai raspindita forma de inc<'llzire esle

50 kW 350kW Randament cea cu pacuril usoara.

termic

~~ nominal Avantaje si dezavantaje ale incirllzirii cu pirlcurirl. Cosluri reduse pen­

~~Izjre tru combustibil (cca 10- 25% din cele pentru gaz) ~ Este independenla
Camera de irtea:l­
zire cu 2 u$i de releaua publica de alimentare. Usor de regia!. Costurile de depozi­
-V
tare si ale rezervoarelor sinl ridicate. in imobilele cu chirie apar pierderi
G) Vetrele cu un randament 1ermic de peste 50kW necesiltl 0 camer~ proprie.
in veniturile din chirii din cauza spa\iului de depozilare penlru combu­
stibil. In regiunile unde se aplici'l masuri de proteclie a apei sau unde
este pericol de inundatii, acest tip de incalzire este admisibil numai cu
Co~
respectarea unor reglementilri stricte. Combustibilul se plaleste in
avans. Diluneazil mull mediului.
jncirllzirea cu gaz. Gazele naturale sint folosite din ce in ce mai mull pen·
tru incalzire.
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:. Avanlaje si dezavanlaje ale inci'llzirii cu gaz. Nu apar costur; de depo­
zilare. Cesturi de intrelinere mici. Se plilteste numai dupa ce S6 consumi'l.
Se poate aplica in regiuni unde se aplica masuri de prolec\ie a apelor. Es·
te usor de reglat, are 0 eficlenlil anualil ridicatil. Se poate aplica penlru
incalzirea de locuinie individuale respectiv de incaperi individuale (cen­

1mtlI 0~300cm~
trale termice cu gaz). Dauneazil pu\in mediului. Este dependentil de re­
\eaua de alimentare. Costuri mai mari ale energiei. Pericol de explezie. In
cazul in care se trece de la incillzirea cu pilcuril la cea cu gaz esle ne·
cesaril renovarea cosului.
® Camera de incAlzire (volurn minim
termic '" 50kW.
8m3 ) necesarA incepind cu un randament
Combuslibili solizi. Pentru incalzirea imobilelor se folosesc mai rar hurl<'l.
lignit sau lemn. Exceptie sint centralele termice celective, caci acest tip de
Co~ inci'llzire devine rentabil din punct de vedere economic numai incepind de
la un anumit randament in sus. Deoarece in funclie de cembustibil sint eli­
berate mar; cantitati de substante nocive mediului, legislatia federala de
...............

...............
protec\ie a mediului impune impozite foarte mari in cazul ulilizarii lor.
Camera OJ 22 mJ Avanlaje lii dezavanlaje ale incAlzirii cu combustibill soliz!. Indepen­
rnctllzlra denlil falil de importuri)e energetice. Costur; reduse ale combuslibililor.
Costur; de operare ridicate. Sint necesare spatii mari de depozitare. Emi­
sli ridicate de substan\e nocive. Sint greu de reglat.
Forme regenerative de energie. Aici sunt incluse: radialiile solaro, enor­
gia eolianil, hidroenergia, biomasa (plantelo). dosourile (biogmul).
Secllune
Deoarece costurile nu se amortizeazil pe parcursul vietii acestor inSlal::llii,
cererea este corespunzillor de micii.
Adoua U$l\ a ca· Termoficarea este, contrar fermelor primare de energie, 0 forma de ener·
merel de inctllzlre
(u$lt, respectiv gie indirecta. Energia termicil este produsil in centrale termice mari sau in
lereBstra de centrale energetice de cuplare caldura-energie.
evacuare)

Camera ~22mJ
incl'stzlre AvantaJe l?1 dezavantaJe ale ter­

p
moficAril. Nu sint necesare a ca·
r;-;T':'T"f ... TjT... " . , , , . . . . i " I , I " , "I.t
mera de incillzire Si cosul Nu
tt ....

Admlsla eer
Bollergaz,
exista cesturi de depozitare. Plata apa - ~ ,
u~a camera de rnea/zire cu
conform consumului. Se poale fo­ cP,< Jp; rp~: r
deschldere caire exterior

":::~::']1
losi in regiuni unde se aplica
masuri de protec\ie a apeler. Aso­
Plan
cierea cu cuplarea calduri'l-energie

:;:~~
protejeaza mediul. Energia astlel
generata are un pre\ ridicat. De­
pendenlil de reteaua de alimenta­
U!joA subsol ca !iiI cale de evacuare
re, trecerea la aM forma de ener­
Carner:' de inc~lzire cu 2 u$i (volum minim 22 m 3 ) necesarA incepind cu un
randament lermic ,. 350kW.
gie necesita construc\ia unui cos· i •••• ! •••• ,!"'.'.,""", i."., I I ! ! ! : ! ! ! " T : ! : ! : !

II !.m, ! " ' ! T ' i i " ' ! l l l !!TT!TTTIIUTITIT"11 I i Ii,' I I I ! II Ii'!! ,I Oili ...

""" .. i""III,, It " " ...... " ........ " ..

Sistem cu doua conducte cu disl,i· Sislem cu doua conducte cu distri­ Sis\em ev conduc\:l unic~ cv ven~ A\ Srstem eu doua conducle cu drs·
butie la parte a infedoar~ $i cu ra·
mificatii verticals.
®5 bu\ie la partea superioara $i cu ra·
mlHeatH verticals.
® tile speciale $i distribu\ie orilon­
tala.
\2.; tributie orjZ?nl<11~ (S;Sle~ Slilndnrd
penlru c!~dlTl\e de biroun)

109
 iNCALZIREA
---;>UJ
Sapa folosita in cazul sistemului de incalzire din pardoseala trebuie sa
~
=:':':':':':':gr-r=:::.=.::::.:.:.:==,.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
corespunda prescriptiilor DIN 18560 resp. indicatiilor Uniunii Centrale
a Constructorilor din Germania. Grosimea $apei depinde de tipul sau,
de modul de prelucrare $i de incarcarea pe care 0 preia. in cazul uti­
Iizarii de mortar de ciment ZE 20 $i de conducte de incalzire situate
imediat deasupra termoizolatiei este prescrisa 0 acoperire a conduc­
telor de minim 45 mm. Fara finisaj rezulta 0 grosime totala de 75 mm,
Sapa se dilata pe timpul incalziril, ocazie cu care apar diferente de
o 0 temperatura intre partea superioara $i cea inferioara. Ca urmare a di­
~ 9 latarilor diferite, in cazul pardoselilor finisate cu placi ceramice apar in
zona superioara a sapei tensiuni de intindere care pot fi preluate nu­
mai de armaturile de la partea superioara. in cazul pardoselilor finisa­
G) Variante de dlspunere a rezervoarelor standard de pacura pentru lncalzire
te cu materiale textile sau parchet se poate renunta la armatura, caci
diferenta de temperatura dintre cele doua fete ale $apei este mai mica

II·:
decit in cazul finisajului din ceramica. in directiva referitoare la termo­
izolatie sint stabilite cerinte speciale referitoare la limitarea transferu­
lui de caldura determinat de incalzirea de suprafete, cerinte ce sint in­

1i±,,'
250 mm 250 mm 250mm 250mm
• I--j E H H r-~ dependente de tipul de izolatie ales: ..in cazul incalzirii pe suprafete.
coeficientulde transfer termic al straturilor alcatuirii constructive dintre
suprafata de incalzire $i aerul exterior, pamint sau par\i ale c1adirii
avind 0 temperatura interna cu mult mai mica, nu trebuie sa
depa$easca 0,45 W/m 2 ". in DIN 4725 (incalzire in pardoseala cu apa
"::::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:::::: calda) sint consemnate temperaturile maxime admise ale suprafetei
r---- L -------oj
pardoselii: pentru zona permanent ocupata, temperatura maxima ad­
misa a pardoselii este de 29° C. Temperatura maxima admisa a par­
doselii pentru zona periferica este de 35° C, zona periferica neavind
® Groapa pentru Instalarea rezervoarelor de pacura pentru incalzire in pamint.
voie sa fie mai lata de 1m. in cazul bailor este valabila 0 temperatura
maxima admisa a pardoselii de 9° C peste temperatura normala a
incaperii. in cazul normal este posibila incalzirea in aceste conditii,
deoarece necesarul de caldura depa$e$te rareori 90 W/m 2 . Numai in

OJ -mJ-+­
putine cazuri, ca de ex. unde sint suprafete mari de fereastra sau a­
tunci cind incaperea are mai mult de doua suprafete de contact cu ex­
teriorul. apare un necesar mai mare de caldura. in acest caz, pe linga
8E incalzirea din pardoseala trebuie instalate aile suprafete statice de
~E
, incalzire sau un sistem de incalzire a aerului.
1
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.t.:.:.:.:.:.: ':::::::::::,'::. ::::.':::::::::::. : ..: ....:::::..: :::
............ 730
~. ~'730 ~ '730~""
.
1----1670mm_
mm mm mrn Capacitate nommala V I
3
in Iitn (dm ) ir--- DlmenSluni in mm max.

Lunglme I
I
AdinClme I
Masa m
(cu accesorii)
__',"_k__
9 --I
Saterie de rezervoare din nallon G) Saterie de rezervoare din nailon 1000 (1100) I 1'00 (1100) i 720 .. 30-50 kg
(poliamida). vedere laterala. __ @ (max. 5 rezervoare) 1500
2000
(1600) 1650
'2150
(17201 I
(
720
720
-40-60k9
-50-80k9
Dlmenslunl de constructl8 pentru batenl de rezervoar8 (baterll de reClptente) din
® material plastlc
DlmenSlunim mm (mmlme1 Greutale in kq
I Cap, V
inm" Dlame!ru LunglrTle GroSlme tabla mont. Stulun 1.1 1.2
minim ! extenor ! 5 IS calota LW 1.Perete AIC B
d. ' I ! 1 Perele 12. Perete

('
~-t~
i 1 1000 1510 I 5 I 3 - 265 - -
...... I
I 3 1250 2740 5 3 - 325 - -
, 5 I 1600 I 2820 5 3 500 700 700 790
i 7 I 1600 3740 5 I 3 500 885 930 980
I 10
, 1600 , 5350 5 I 3 I 500 1200 1250 1300
r,;;-- . 1600 8570 5 I 3 SOD 1800 1850 1900

~~ ~~~~
I
6969 6 , 3 600 2300 2400 2450
L
I i 8540 6 3
, 3
600 2750 2850 2900
3450
~~ ~~~~
I 10120 6 600 3300 3400
I I 8800 7 41Sj 600 4200 4400 4450

® Rezervor de pacura pentru

incalzire. vedere lateral a. ® Rezervor de pacura pentru
incalzire. vedere frontala
H1i
. 60

I
2500
i
I
,
10800 7
12800 7
' 4
I 4

!
600
600
5100
6100
Greutate in kg
5300 I 5350
6300 6350

1.3 2.1 2.2 B

i i ! I A B
I 1.7 1250 1590 I 5 1- 500 - - - 390
2.8 I 1600 1670 5 1- 500 - - - 390
, 3,8
, 1600 2130 : 5 ,- sao - - - 600
5 1600 2820 I 5 3 500 700 745 - 740
I 6 I 2000 I 2220 ' 5 500 - 930
7 1600 ,
3740 5 '3 500 885 930 935 -
i 10 1600 5350 5 3 500 1250 1250 1250 -
16 1600 8570 I 5 13 500 1800 1950 1850 -
20 2000 6960 ! 6 '3 600 2300 2350 2350
, 25 2000 8540 I6 13 600 2750 2800 2800
, 30 2000 10120 I 6 :3 600 3300 3350
I 2500 6665 I 7 - 600 - - 3350 -

40 2500 8800 7 14 I 600 4200 4250 4250

. 50 2500 10800 7 14 ( 600 5100 5150 -
! 2900 8400 9 I 600 - 6150
: 60 2500 12800 ' 7 4 600 6100 6150
I 2900 9585 . 9 - 600 - - 6900 -
(J) Rezervor incastrat ® Cuva prefabricata pentru
rezervoare de pacura. din beton
® Dimensiuni pentru rezervoare de pacura cilindrice (recipiente) - ®

112

c,·-,,~~__, _

­

'" Ujl~me n·.s:l.C .. ZK
B D,slanla mInima la podea
7Dm..,bIn812Qmrn
C Mi"Of"1lll COI'poe l!'dlll!
CD Varialia caldu"i emise funclie de drlecitele imbracaminli ale corpului de incalzil
iNCALZIREA
--QJ
o a treia posibilitate esle incalzirea in pardoseala in loc de corp de
inc~lzit. in acesl caz are loc 0 inc~lzire uniform~ a aerului din inci\pere.
Apar probleme numai in caz de suprafe\e mari de fereaslra, care pol
Ii rezolvale cu ajutorul unor corpuri de incalzit suplimentare, ca de ex.
convectoare in pardoseala.
Despre problema alergiei la praf in incaperi incalzite. Pin a acum
masurile impotriva alergiilor la prat, respectiv la acarieni au ignoral
E D,sldflla (Mire bUlUClJ f!lel,a· corpurile de incalzire. Corpurile de incalzit cu acliune pronunlata de
loru1u'
H In:lltJmea lola~ m,,"l'~
convectie stirnesc praful care conIine agenti alergeni, acesta ajun­
~'~~~~'t:~C~~~~~
K
gind mai repede in contact cu mucoasele. In plus, pentru corpurile

-­
de incalzit cu lamele de convectie exisla probleme de curatare care
nu pot Ii rezolvate. Avanlajoase sinl deci corpurile care indeplinesc
urmatoarele conditii: un procent minim de convectie si posibilitate

( de curalare lara probleme. Indeplinesc aceste conditii placile mo­

nostral tara lamele de convectle 5i radiatoarele din elemente.
Depozitarea pflcurei pentru incfllzil. Cantitatea de pacur~ penlru
~ inca/zit ar trebui sa fie suflcienta pentru min. 3 luni 51 pentru max. un
A B sezon de incalzil. 0 estimare a necesarului anual de combustibil se
® Miscarea aerului in cazul A incArzirij cu radiator ~i Bin cazul inci"ilzirii de plafon
silueaza in jur de 6-10 11m3 pentru 0 incapere incalzlt~_ In camera de
incalzire este admisa depozitarea a'" 5 m 3 . Recipientele trebuie stl
se afle intr-un rezervor care sa poata prelua intreaga canlitate. Re­
zervoarele aflate in pamint trebuie sa aiba protec\ie contra scurge­
rii, de ex. rezervoare duble sau carcase interioare din material plas­
incalzire in pacdoseala (monlare tic. in regiunile unde se aplic~ masuri de protectie a apelor sint pre­
umeda)
.. scrise cantHati maxime 5i masuri suplimentare de protec\ie. in
Alcaluir8 pardoseala de sus ;n ios
- Dale 10 mm lipil8 interiorul c1adirilor se monteaza fie balerii de rezervoare din material
- Sap'! leu acapeme a conductelor min. 45 mm)
- Siral portanl pentru almars (03.5 mm) plastic cu capacitati de 500 - 2.000 litri de rezervor, sau rezervoare
- Folie polielilena 0.2 mm
-lzoJalie P~T 33/30 din otel, care sin! sudate 1a fata locului, a caror capacitate esle la
(J) Conductele de incalzire din plafon
alegere. Incaperea rezervoarelor trebuie sa fie circulabila.
se dispun mai dese caIre fereaSlCa
Impermeabilitatea rezervoarelor trebuie verificata periodic. $1 in

8) incalzice in pardoseala
iiijili

®
-_._/. . . .

Incalzire in pardoseala (monlare

Alc.1IU1t8 pardoseaJa de sus in jos;
- Dale 15 mm in
- Pat de mor1ar 30 mm
- Folie glisare 0.3 mm
-S<1P~ 045 mm
- Slral portanl penlTu conducte
- Folia polielelma 0.2 mm
uscala)
( . .4
acest caz, incaperea rezervorului trebuie sa poata cuprinde in caz
de urgenta loata cantitatea de pacura pentru incalzil. Instalatiile cu
rezervor trebule sa aiba conducte de alimentare 5i de aerisire. in plus
sint prescrise sigurante contra supra-umplerii 5i, functie de tipul de
depozitare, un dispozitiv de avertizare in caz de scurgeri (de ex. in
Alcllluire pardoseal3 de sus in jos: cazul rezervoarelor in pamint).
-Dale 10 mm Ilpife sau mochel:J
- Pla-cr sapa uscata 19 mm
-Folie de polielilen3 0,2 mm
incfllzirea pe suprafele cuprinde suprafe\e mari din cele ale inc~pe­
incarzire
- Lamels ghidare din alumlniu
- Strat polisllren {;\) canelun penlru conducte
rilor 5i temperaturi corespunzator scazute.
incalz;re 40 mm
Tipuri de incalzire pe supralete: incalzire in pardoseala, incalzire in

--II
-Izolalle PST 33i30 -Valt! mlnerala 13/10 ca Izolal'e acustica unde
eSle cazul planseu, incalzire in perele.

.\',', ",'.. " ',', "'~"~"; >.",; incfllzirea in pardosealfl. in cazul incalzirii in pardoseala, c~ldura
de pe supralata pardoselii este transmisa atit aerului din incapere,
P!~~e~tj~~~6 ex~l!!e.!!.t~ cit 5i peretilor 5i plan5eului. Transmiterea caldurii catre aer are loc
®
incalzire in pardoseala (module

jnc~Jzjrel
Alca.luire pardoseala de sus in jos;

prin convectie, adica prin mi5carea aerului pe suprafa\a pardoselii.

Transmilerea caldurii catre pereti Si plansee are loc insa prin ira­
- Fmisaj cu slral portanl (ina-Illme \lariabil3)

- Folie pOlielllena
diere. Randamenlul lermic poate fi de 70-110 Wlm 2 func\ie de flni­
- Modul de inc1llzire cu slral izolanl

saj. Ca finisaj de pardoseala este adecvat aproape arice material,

ceramica, lemnul sau materialele lexlile, insa rezistenla termica nu
ar trebui sa depa5easca 0, 15m 2 kW.

® -
® incalzire de plalon cu casele de
Aparal de incalzire d per e

aluminiu

Flnfsa)
perele

t=rDl ~v
.r,r 0 """"'
conrc

16 20 24~ 16 '20 24 16 20 24 lG 20 24 16 20 24 16 20 24

® Sunsl(lp @ Placule distribuire aer

Curbe/e de temperaluri are incaperii penlru evaluarea 18rrnOf!zio!og(c~ a
sjslemului de incalzire

111

 Producere curenl
electric
i-I i-I CENTRALE ENERGETICE~ llJ
I I I I

~_~ ~_J Centrale cu ardere cu strat fluidizat

Functiunea centralelor energetice este de a produce curent electric, vapori
~'§ I
sau apa calda sigur si in mod ecologic. in cazul centralelor energetice care
.c I
:g 0 ~ I
t------­
funclioneaza pe baza de carbune s-a impus in anii '80, pe Iinga tehnici pre­
~ v,
~ g
:0
(Q
I ~::aanelor
cum arderea de pulberi. arderea cu gratar etc., arderea cu strat fluidizat. Au
cu trei fost dezvoltate diferite concepte si moduri de executie, de la cea stationara
~ ~ ~ r-----­
J
I cazane
pina la cea circulanta. in contextul unor cerinte crescinde de proteclie a me­
.~ ~ I diului, tendintele sint in directia arderii circulante cu strat fluidizat. 5e asteapta
I
is u I dezvoltari ulterioare in direcjia arderii cu strat fluidizat presurizat.
~ CD reprezinta schematic componentele principale ale instalatiei Si cele mai
importante fluxuri de materii. 0 componenta importanta este produce rea de
vapori, constind din casa cazanelor cu mai multe cazane, buncarele de
carbune Si recipiente mai mici de depozitare in apropierea instalaliilor anexe,
G) Schema centrala energetlca a filtrelor electrice, a traseelor de aspirare si a cosurilor de fum. Un al ddilea
complex este producerea energiei electrice, care contine camera turbinelor
cu turbine Si distribuitoare de abur, instalatia de distributie cu transformatori,
distributia curentului electric, instalatii eleclrotehnice, de masurare Si de con­
trol. Monitorizarea si conlrolul tuturor sistemelor au loc dmlr-un punct central

III
de control. Materiile importante sint:
a) fluxuri de intrare precum carbunele, pacura sau gazul, oxidul de calciu,
nisipul si materiile condensate
b) fluxurile de iesire precum curentul electric, vaporii procesati, cenusa si
gazul
c) fluxuri de materii interne, precum apa de racire
Procesarea si depozitarea materiilor solide Si fluide are loc in mod centralizat

l'=='..'o=''-'======flkljffi:J=._Ae,
proaspitt
~
, I
in instalatiile anexe: consumatorii individuali din cadrul centralei elect rice sint
allmentati de aici.
CenU$it tina
~ ® reprezinta schema functionala a unei centrale electrice cu ardere a
® Schema functl0nala de centrala energetica cu cuplaJ
energie/caldura stratului f1uidizat si cuplare energleicaldura. 5e foloseste in centralele ener­
getIce industriale si de termoficare.
Combuslibilul carbune este adus cu ajutorul unor transportoare mecanice
szcca60 m
peste cenusa incinsa in circuitul de intoarcere a cenusii. aJungind astlel in
partea inferioara a furnalului; in cazul tipurilor uscate de carbune este prefe­
Camera rabila transportarea pneumatica direct in furnal. La temperaturi intre 800°C
turbinelor ;;i gOODC are loc arderea completa. Aerul de ardere necesar eSle extras din
2cca35 m
cazan sau din aerul curat de afara prin suctiune, este incalzit de dispozitive
de preincalzire a aerului si introdus in furnal ca aer primar printr-un ventil de
crestere a presiunii prin podeaua gurii de vint cit Si introdus lateral ca aer se­
cundar pe mai multe niveluri. in urma arderii sint produse gaze de ardere fier­
binti: cenusa existenta in furnal prela prin miscarea intensa de turbion 0 par­
te din caldura de ardere, este antrenata de gazele de ardere Si cedeaza
caldura suprafetelor de incalzire dm furnal pina la intrarea in ciclon. in ciclon
este separata materia solida din amestecul gaz de ardere-materie solida in
_--'2"""'.°"'°'-----1- 45 .00
1-1

----I cea mai mare parte, aceasta ajungind din nou in furnal prin circuitul de intoar­
@ Sectlune transversala - 0. plan centrala energetica cere a cenusii - are loc aStiel 0 recirculare a materiel solide. Gazele de ar­
dere fierbinti sint racite pe suprafetele de incalzire suplimentara; cores­
punzator temperaturii sint supraincalziti vaporii de inalta presiune Si de pre­
r-------------;,-c'9;cc.2"'0c----------,
siune medie, sint incalzite materiile condensate si aerul de ardere. Gazele de
ardere sint curatate de praf fa cca 140 0 C in filtrul electric - alternativ in filtrul
Sisteme
distributie
n'Instalalii anexe cu piasa - si conduse printr-un curent de suctiune catre un cos de fum indi­

J
~=-­ vidual sau alternativ catre un co;; de fum colector.
""''-'''''''''''.'f'
.=<e-'>- ....
Pentru respectarea nivelului de emisii de sulf, in furnal este adus oxid de cal­
ciu in cantitati dozate; la prima umplere Si penlru completarea materiilor soli­
I
de recirculate este utilizat printre altele nisip
Vaporii de inalta presiune obtinuti sint redusi partial intr-o turbina de vapori Si
dupa 0 supraincalzire temporara trecind prin stadiul de vapori de presiune
(;
a; medie, la stadiul de vapori cu 0 presiune adecvata procesului: energia fluxului
I:
:eE este transformata in energie de catre turbina, iar aceasta la rindul ei este
transformata in curent electric de catre generator. Vaporii de proces sint fo­
~ lositi printre altele la obtinerea apei calde pentru termoficare, pentru procese
Q)

E de uscare Sl reactii chimice: vaporii creeaza caldura in principal prin con­

ClI
u
densare. Condensul este colectat, eventual curatat si indreptat catre cazan
ca apa de alimentare.

~ @ arata 0 sectlune transversala, ~ @ planul unei centrale energetice

cu dimensiunile componentelor importante. Dimensiunile sint vafabile pen­
tru 0 centrala energetica industriala medie. constind din trei cazane cu 0
capacitate de producere a vaporilor de cite 200 tih, plus 0 extensle cu un

"=""--"--+,-L~U~;Tm]~·.~,:·:1"'F~~~1~
cazan.
La inserarea de noi instalatil in centrale energetice deja existente este ne­
cesara predominant 0 constructle pas cu pas: conceptele noilor constructii
:
1
~~
&_ ...
~ :
... __ ..: _
trebuie sa contina si posibilitatl de extmdere, caci acestea asigura 0
functionare continua a centralelor existente; trebuie rezervate suprafete
(;1\ EXlindere
0J Plan centrala energetica cu ardere strat fluldlzat corespunzatoare pentru aceasta.

114
 PARCURI DE REZERVOARE -.. CO
incaperile recipiente trebuie sa evite, in caz de revarsare a Iichidului
depozital, ca acesla sa debordeze in afara incaperii. Ele trebuie sa
poata prelua 1/10 din volumul tuluror rezervoarelor con\inute $i cel
pu\in volumul complet al celu; ma; mare rezervor.
Rezervoarele in incaperi: incaperile recipiente sint necesare incepind
cu 0 capacitate de depozitare de 450 I. Exceplie constituie rezer­
voarele cu perete dublu din otel. Pina la 0 capacitate de 100,000 I este
necesar un dispozitiv de semnalare a scurgerilor sau trebuie realizate
din material plastic armat cu libra de sticla pentru tipuri constructive
CD Rezervoare de depozitare a
pacurei in incAperi
aprobate, sau rezervoare metalice cu captu$eala interioara din ma­
terial plastic ca tip constructiv aprobat.
... incaperile recipiente trebuie executate din materiale neinllamabile, ig·
<9\<>-:;' Oislanla mlC$oralA de zld ~E nifuge, cu 0 rezistenla, impermeabilitate $; stabilitate suficiente, $i nu
''If'"
~_?;q
-8
is..,.- Llmlta lerenu)ul trebuie sa lie prevazute cu nici 0 scurgere, Rezervoarele lrebule sCi fie

,
,,,,---8 . I
Pulverlzare rezervor

Oistan13
4,0iJnl
O\5\a'{\\~
accesibile pe cel pu\in doua laturi $i trebuie dispuse la 0 distanlCi de
min. 40 cm de pere!i sau 25 cm in rest, min. 10 cm de podea $i 60 cm
de plafon. -+ CD
Clase de risc:
A temperatura de aprindere sub WO°C
, I ,ffJ'"
:, rezervpare A III r;;;v.­
V.,
AI temperatura de aprindere sub21°C

B
'~2000m' A II temperatura de aprindere intre 21° - 55° C
I , A III temperatura de aprindere intre 55° -100° C
Disfan,a
8,oom OislenlA S temperatura de aprindere sub 21 0 la 15° C
A III • A III s:oom solubil in apa
Rezervoarele in aer liber supraterane: incaperile recipiente sint ne­
cesare incepind cu un volum de 1.000 I, altfella lei ca in cazul rezer­
voarelor in incaperi. incaperile recipiente pot Ii constituite din ta­
o 10 20m luzuri. in cazul rezervoarelor cu un volum de peste 100 m 3 , talu­
I supr~'al~protecUe cr. zurile, pere\ii sau incintele circulare lrebuie sa lie la 0 distanlCi de
® Pare mic de rezervoare
I883TAbF 110 Nt. 7.84
[=::J Suprafal~ liber~ cf.
min. 1,5 m, in cazul rezervoarelor cilindrice cu un volum de pinCi la
TRbF210 Nr, 4,6' 2.000 m 3 , distan\a la incintele rectangulare poate Ii mic$orata pina

la 1 m. Trebuie prevazute dispozitive de eliminare a apei, care tre­

buie sa poala fi blocate.

Daca apa se poate scurge automat, trebuie prevazute separatoare.

Instala\iile supraterane necesita cai de acces cu protec\ie. Distanta mi­

nima a rezervoarelor cu un volum mal mare de 500 m3 lata de ve­

cinatate este de 3 m, cre$te odata cu volumul pina la 8 m la un volum

de 2.000 m3. Pentru combaterea incendiilor trebuie prevazute drumuri

de acces pentru pompieri $i utilaje -+ 0 - CD

Rezervoarele subterane: distan\a minima lata de limite 0,4 m, de cla­

diri 1 m. Ancorarea in paminl este necesara pentru a preveni plutirea

rezervoarelor goale acolo unde sint inundatii sau ape lrealice, Les­

tarile de deasupra rezervoarelor au min. 0,3 m $i max, 1 m, Deschide­

rile de acces au 060 cm, deasupra liecareia trebuie sa se aIle un put

OistanlA. fara scurgere a apei, de cel putin 1 m latime libera $i cu 0,2 m mai lat

3.(')()rl1 dedt capacul de put, Capacul putului trebuie sa poata prelua incCircari

A \1\ Aezervoare de pina la 100 kN in zonele cu circula\ie,

clllndrice Punctele de umplere necesita aprobare pentru lichidele inflamabile din

clasele de rise A I, A II sau S, Ele trebuie s[J, fie direct accesibile $i s.'\

aiba protectie. Supralata de podea trebuie sa fie Impermeabilil, din bi­

DlslantA tum, beton sau pavaj cu rosluri elan$e, Scurgerile trebuie sa fie

8,OOm o 10 20"
prevazute cu separatoare, sigurante Contra supraumplerii, sint neces­

® Pare mare de rezervoare

L-..L.-.J
are dispozitive de golire $i de curatare pentru rezelVoare,

Staliile de alimentare cu combustibili penlru mijloace de transport

r---'-- - - - _._.­ de uscat, maritime $i aeriene pentru lichide inllamabile din clasele de

l@fjlij)':ilill-'=-+-;!--='-;-:,L..o+2-=4_~7"~_,_p,m
rise A III, de ex. pacura $i combustibil Diesel nu au voie sa fie depo­

zilate alaturi de cele din c1asele de risc A I, A II sau S, Este valabil $i

! pentru zoneIe de lucru ale suprale\elor $i ale separatoarelor -+ 0

Toate rezervoarele necesita: ventilatie $i eliminare a aerului situa­

te la cel putin 50 cm deasupra calotei, respectiv deasupra solului; in

I
cazul rezervoarelor subterane, ele duc la supralala, necesita protec­

I
\ia contra apelor pluviale. Sint necesare dispozitive de marcare ani·

I
velului de umplere, Dimensiunile golurilor de acces trebuie sa aiba

I
min, 600 mm la\ime libera, iar deschiderile de inspectare vizuala Ire­

I
buie sa aiba min. 120 mm diametru.

Sint necesare paratrasnete $i protec!ie contra incarcarilor electro­

statice. Rezisten\a la foc, la coroziune interna sau externa. extin­

ctoare de tip corespunzator. Rezervoarele pentru combuslibil Diesel

sau pentru pacura cu 0 capacitate de peste 1.000 I au dispozitiv de

semnalare a eapacilatii-limila $i siguran\a contra supraumplerii.

8) Statil de al/menlare cu combuslibil

113
 ARHITECTURA SOLARA
~1lJ

in esenta, consideratiile care i-au lacut pe arhitecti si beneliciari sa

caute surse de energie alternative surselor conventionale de tip 10­

sil au lost de ordin economic. Astazi se adauga cu 0 pondere egala

necesitatea ecologica.

Printr-o constructie economica energetic, necesarul de energie al

unei locuinte se reduce la 50% din necesarul unei cladiri obisnuite.

Bilantul energetic al cladirilor

Cistiguri de energie: sursa de energie sta gratis la dlspozitia oricarei

c1adiri. in zona noastra c1imatica [Germania - n. tr.] radiatiile solare

sint atit de reduse, incit pentru incalzirea camerelor. a apel, pentru

iluminare $i lunctionarea de aparate electrice trebuie introduse ener­

gii suplimentare.

Pierderi de energie: cele mai mari pierderi de energie ale unei cladiri

provin din conductia caldurii de catre lerestre, pereti, plansee si aco­

II
Passau
perisuri.

Consideratii pentru constructia economica energetic

Exista in principiu trei puncte care conduc la diminuarea considera­

bila a necesarului de energie al unei cladiri de locuil.

1. Diminuarea pierderilor de caldura

2. Cresterea cistigului energetic din radiatia solara
I I1300-1400c=J1500-1600 c==J1700~1800 Durata medl8 a Iluminarii 3. Comportare constienta a beneliciarului/utilizatorului in vederea
[~:::::::~~~ti1400-15()Qc==J'600-1700~1800-1900 solare in ore pe an
ameliorarii balantei energetice
insasi alegerea locului de constructie poate constitui baza unor pier­
CD Radlatii solare/durata ilumlnarll solare
deri mai mici de caldura ale cladirii. Chiar si in cadrul unei zone mici
dintr-o regiune exista conditii dilerite, de ex. lunctie de altitudinea
unui teren se schimba conditiile de vint si de temperatura. Conditii
microclimatice relativ lavorabile exista pe pantele orientate catre
sud, atunci Clnd terenul se alia in treimea superioara a pantei. insa
nu linga creasta. Forma cladirii are un rol important in constructia
economica energetic. Anvelopanta cladirii se alia in contact direct
let: 90,' cu mediul extern Si cedeaza energie valoroasa aerului din exterior.
'~-----j-
Proiectul c1adirii ar trebui sa prevada 0 supralata minima a anvelo­
pantei in raport cu volumul cuprins de constructie. Forma spre care
"
cEo ar trebui sa se tinda este cubul sau cazul ideal, semislera.
~

~ a lanuane Feb. Prezumtia teoretica este insa valabila numai pentru loculnta unifa­

""
'Martie Aprihe Mai lunle lulie August 5epl. Oct. Nov Dec.
miliala izolata.
® R.adiatle globala ellcienta in cazul unor inclinari n dlferite a colectonlor (valori me­
dII pentru Germania conform datelor Institutulul meteorologic german) 6 ......-1 Diminu~rea ~luminalUlui

l ~. "W/!
pina in mlenorul casei

'5
60' [:7"" :.:.:
Exemplu

i
0
50'
----A !t~1.: : : : : ·:-:·:
0\';>. ",,,,<3\';>.
~ ~. ~\o ~<;.
V
40'

'~<,,;~oi'''· >'f .: : '

n \.....j ,'" O\"'p:':'
I'.I/./U·/

~~f'~~ ~,
y I
r1//1"'/,
;',
0
30'
~~'Q e ~"ri\O~S-I'(f~, ..1 ": II
~ 20
";:...e6! ~q"'.V:J"o~t!i\~,: 1//
.
:~ /.">0 ,C::i eo i:£J-_//

G
0\0
10 , ••, \ I' /
'0 / '/// 0(;;0 -r::-C::i <
'5 / :/.CJ /4 ,"tf" ..
.
O' :'b" / / / 1000,0
" (i"~ ',,- "
i ,~ ." . . ~lilb"o'!;'
.S /
1 /1

n
:C'. '
~ ,
0
.
~
! ~
t~ ~ ;;
~ -<..o"~
,sO
' ~ l> ...
~
Ib = a cos x I
~
~ ~
~

c 0 .:: ~ 2
'" 0
'0
z
" " Dependenta cantltatll de radlatil in­
Unghlul de incldenta ~ a razelor soarelul (altitudlnea soarelUi pentru
paralela 50° nord de-a lungul anului la dlferite ore) ® cu atentie, pentru a reduce pe cit ®
Fiecare factor activ trebule cercetat
cldente pe 0 suprafata de unghlul
de incldenta
posibil mlcsorarea ilumlnatului

"i7- 60
I 'O[)Og I

I \;i'4 [

~~~~~i
1 100%

f-, [

190"\ 1

~ :
::~~:~]]:~
~ ~ ~ ~
Vanatla anuala a unghlului de incllnare optlm (\ pentru Germanla (j) Ambele efecte au loc Slmultan in doua dlmensluni. cea a vanatl81 unghiulul inaltlmil
$1 cea a unghiu[ul azimutal

116
 PuteTe Instalata P'''Sl Tlpurl de Elemenle Parametrl
CENTRALE HIDROELECTRICE
100% hldrocen­ hldrocon­ caracle­ ~QJ
incar· Pulere de rezerva
'Tale slruclll ,Istici
care
relca Tipul constructiv. forma Si marimea centralelor hidroelectrlce sint de­
PlkWj terminate de condi\iile naturale Si de tipul, forma carcasei, dispunerea
50%
axelor Sl numarul masinilor generatoarelor de curent. Cu cit masinile
Fid sint mai mici. cu atit influenteaza mal putin partea construita.
Turbine-Tipu_ri_ _--t--:D_o_m_e_n_i_id_e_u_li_liz_a_r_e_ _
Turbina cu jelliber inal\imi de cadere (pina la 1.820 m), debite mlci;
'2 (Pelton) -+c-mc-a"-i multe duze pentru debile m~n:'<lri. .
1) de asemenea hidrocentrale de acumulare
2) hidrocenlrala cu presiune ridicala (lara acumulare) Turbina-Francis lnaltimi de cadere medii (intre 670 ~i 50 en)
pentru debite mari . _
CD Traseul incarcarilor relelei si tipurile de hidrocenlrala
Turbina-Kaplan Debite mari puternic flucluanle ~i inallimi de cadere
mici (max. 70 m) . _. ._
Turbina cu traversare Pentru randamente de pina la max. 800 kW pGnlru
(Ossberger) inal\imi de cadere ~i debite pUlernic f1uctuante

Tipul de turbina esta desemnat lara c1asificare dupa numarul de rota Iii,
1 ba.z\n de acumu\cue
Pompele hidrocentralelor cu acumulare, care inmagazineaza cu curenl
2 conslruetle de intrars in subleran

3 lunel, conduclti
excedentar energia hidraulica, sint pompe centrifugale Si corespund
4 cast!?1 de apa
turbinelor Francis, Si pot sa lie in mai mulle treple penlru a face lata
5 ccnc\udi!. de dlSlnbtJI19 amonla

6 C<1mer:t blocare
unor inaltimi mari de alimentare. Turbinele cu pompe sint masini rever­
7 hldrocenlrala (clad,rea masinilor)

B condueta de dlslnbu\ie aval

sibile pentru operarea pompe/or Si turbine lor.
9 conduCla sub apa

10 cooSlfuclie de inlrara in subleran

Carcasa: turbinele Francis Si Kaplan sin! aliment ate cu apa in general
prinlr-o carcasa spiralata, in caz de randamente Si iMI\imi de cMere
reduse, elicea poate Ii activata de t1uxul dinlr-un jgl1eab. in cilzul turbi·
neler Kaplan de randament redus pina la mediu s-a impus turbina cu
Hidrocenlra:a cu bazrn de acumuJare la ina.ltime $i conducta. runga de tub. a carei elice similara eelei de vapor este plasata intr-un tub. in ca­
al,menlare cu apa (sublerana)
zul turbinelor cu jet Iiber, carcasa este 0 protectie contra stropirii eu apa
preluerata, Dispunerea axelor masiniler: verticala, erizontala, in c3zul
l' ,~r---, turbine lor cu tub oblica de regula.
·cc=====".-----r,7 .
/«v"/!'Y/(:,~ ~~ ,; Numarul de ma~ini: randamentul esle distribuil unor masini de mari­
me egala. pen\ru optimizarea numarului de masinL Fieeare set de rna­
/ / i ns
A sini este instalat ca un bloc, ale carui trei dimensiuni depind direct de ti­
pul si diametrul elicei turbinei @, @, 0, @. Hotaritoare penlru costu­
Secllune \rans ... ersah~ I
I rile de construclie, precum $i pentru 0 functionare lara probleme, este
paz ilion area corecta pe lnal\;me a turbine;; aceasta depinde de Ilpul de
A
lurbina $i de nivelul deasupra marii allocului de montare. inlreaga cen­
trala se compune din blocurile ma$inilor, din blocul de lundare care in
plan are aproape aceeasi dimensiune, $i din lncaperi/e anexe, care sint
grupate in Jurul blocurilor mai sus men\ionate. cu economie maxim~ de
constructie Si de eliminare.
Plan Metode constructive: marimea Si amenajarea incaperii de deasupra
Hidrocenlrara cu pres1une scazula Cu turblna in spirala cu ax vertical, masini/or urmeaza doua tendin\e in afara de cea lip caverna: hal;) cu
metoda. construclii ina!le
macara cu pod rulant, destinata mi$carii celor mai mari components ale
ma$inilor (metoda construct iva tip clad ire rnalla) [Main, Weser]. pe de
alta parte metoda-constructiva in aer Iiber, unde cele mai mari compo­
Amonte:r=T nents ale masinilor sin! mi$cate de ex. cu ajutorul unei macarale cu por­
tal situata in aer Jiber (sau cu ajulorul unei macarale mobile) prin des­
chizaturi speciale de montare in acopori$ul hidrocentralei situnl In 0
cota exlrem de redusa [Inn, Mosel, Saar]. Dispunere<1 joasa n 1l13sini­
lor - care apare In cazul hidrocentralelor de mare presiune $; cu ncu­
mulare - tinde sa necesite metoda constructiei prin acepsrire (milsini
orizontale) sau tip pu\uri (masini verticale). in cazul metodei construc­
tive de lip caverna, masinile turbinelor sint plasale lntr-un spaliu liber
creat prin excavari de tip minier cu pu\in beton, In roca cit mal solida.

Hidrocentrala cu turbina Francis Cltldire conUol

Hidrocenlrala cu turbina cu tub ob­
lica $1 pinten ® verlicala, metoda constructiva in
aer liber

rr- --.-- ., •• --,

;: ; l 459,7
;1 : : 2

Secliune camera. s·--." 670-n~

® Hidrocenlrala cu cladlrea masinilor

in aer Iiber
(j) Hidrocenlraltl conslruiltl prjn
lurnare ® H,drocentrala lip put ® Hldocentrill;i tip CJvrrn;'J,

115
 ARHITECTURA SOLARA
~QJ

Sera
plante subtropicale umldltate
relativa medle a aerulul
40 - 65%. conti nut ndlcat
de oxigen. locuibila eea
300 de zile pe an

,
, ,,
Est , ,
Deschideri mari pentru ventilare Dispozitivele parasolare dispuse la : L
exterior slnt efieiente, deoareee ra­
sint 0 conditie importanta pentru
contralul climatIc al serelor In tlmpul diatiile solare nu aJung in spatlul inte­
lunilor de vara rior, Insa nu sint foarte durabile. ele
fiind expuse vlntului Si intemperiilor

,
8 ,
- I \ 0.0 Copil:

...... 3
III Extensii la extenor: necesita maxi­
.:.:.:.:.:.:...:.......:::.:::::.::::::.:.:.:.:....::::::::.::.::.:.:...:.

f4\ Vara atH de umbras cit este neVOle,

®
.... :::"::':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':'~:';:.~:;.~~;?;:~~:::
f--SS2­

mum posibil de soare iarna, Umbri­
Casa solara urbana. gradlna de iarna pe 2 nlveluri Arh.: Eehlp. de proieeare LOG
incalztre
-2.68 cu gaz
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::..: ....::..: :::..: :..: :..:
~ Se poate climatlza In mod prefe­

;~o;""OC,~ '~""~~""""

~~~

®
QJ~~

Posibilita\1 de adaugare de componente vitrate la c1adin existente

Locuinta unilamiliaia cu sera
Arh Bela Bambek. Aiehwald ® Functionarea incalzlrii hipoeauste
de perete-timpan

®-@ 5 Oaspeti 11. Bale

6. Camera 12 Depozltare
1. Camera de zi actlv. gosp 13 Oaspele
2. Loe de luat 7. Bucatarie 14 Camera
masa 8. Semlneu COPII
3. Sera 9.Dormitor 15 Baleon
4.lntrare 10. Garderoba

I
® Plan parter Arh. Berndt @ Planelaj @ Seetiune ~@-@
Planuri
1. Hal
2. Spatlu tehnie
----------, I
3. Depozilare
4. P,vnita
I
5. Plvnita umeda
6. Garaj dublu
r;-i
! I
Windfang

8 Vestibul

9 Camera de zi

10 Loe de luat masa

11 . Bucatarie
12. Camera distnbutie
apa ealda
13. Copil
14 Sera energie
15. Suprafata
inmagazinare
16. Dormllo[
17. Baleon

@ Subsol ~ (jJ) @ Parter @ Eta) Arh : Eehlpa de proieetare LOG

118

---
 Supralelele pe sud cu 0 inclinare de 55'

ARHITECTURA SOLARA
pina la 65' lac posibila ulilizarea la maxi·
->o[IJ
mum a energiei salare pe periaada lunilar
reci de iarntl..
:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:: 55 - 65" Organizarea in plan
in cawl utilizarii pasive a energiei solare. caldura este caplala din

0\

Suprafelele pe sud cu 0 inclinare de 30'

pin a la 60' sint d,mpOlriva mai adecvale uli· radialia incidenta directa si prin inmagazinarea caldurii de cMre
liz~rii energiei solare in anotimpurile de tran­

~J
zilie (aceslea sint ano!impurile decisive anumite componente constructive. ea de ex. pereli. pardoseli.
pentru optimizarea caselor solare) De aiei rezulta organizarea in plan logica. Camerele de zi sl de
:.:.:-:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.;.:: 30- 50'
Supralelele pe sud cu 0 inclinare de 0' pina sedere utilizate permanent trebuie sa fie orientate caire sud si sa
la 30' sinI suprafete tlpice de ulilizare a soa­ aiba suprafe\e vitrate marL Este eficient sa se prevada elemente
relul de vara (de ex. penlru colecloare plate
penlru inca.lzirea apei menajere). Ele sint constructive vitrate in zona de zi si de sedere. Pentru aceasta exista
suprafetele cele mal adecvale pentru colec­
:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:-:: 0-30' tarea ,adia\iilor difule
motive importante:
1. extinderea suprafe(ei locuibile,
CD
Utilizarea energiei solara

lunclie de inclinare
2. c1stig de energie solara,
3. zona-tampon termica.

ineaperile mai putin ulilizate, cu temperaturi mai scazute si

neincalzite, cu un necesar mal mic de lumina, ar trebui orientale

catre nord. Aceste incaperi au rolul de tampon intre zona calda a 10­

cuintei si climatul rece exterior.

Ulilizarea energiei solare

in utilizarea energiei solare se face distinc\ia intre utilizarea aCliva

si cea pasiva a energiei solare.

Utilizarea activa a energiei solare: inseamna folosirea anumitor

aparate tehnice de ex. colectoare solare, conducte, recipiente co­

lectoare, pompe de transfer s.a.m.d. pentru transmiterea energiei

® Combina\ie int,a colectoare cu

dilerile inclinalii solare.

Acest sistem neeesita investitii si costuri de intretinere enorme .

. Aceste costuri trebl,lie insa amortizale prin economiile de energie

realizate. Pentru eategoria loeuin\elor unifamiliale aceste instala\ii

nu sint eeonomice.

Utilizarea pasiva a energiei solare: inseamna utilizarea anumitor

componente constructive pentru inmagazinarea caldurii, de ex.

pere1i. plansee, elemenle din sticla.

Gradul de eficien(a al acestui sistem depinde de anumiti factori:

1. Condltii1e de clima:
temperatura medie lunara, geometria soarelui respectiv inei­
den\a radia\iilor solare, durata de stralueire a soarelui, incidenla
Suprafelele orizonlale ~i cele obiice in schimb. lereslrele verticale re­
® sint cu totul adecvate colect<\rii ra­ cepteaztl in cazul in care cerul este radiatiilor solare
dialiilor difuze acoperll numai pina la 50% din ra­ 2. Modul de utilizare a energiei solare:

t>d'\ \
dialiile dlluze
utilizare indirecla; utilizare directa
3. Alegerea materialului de construclie:
~Qt> capacitatea de absorbtie a suprafetei si capacitatea de inmaga­

"I' /\

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:
Secliune Iransversala a unel case
zinare a caldurii a malerialului de construetie

® proiectate numa; penl'U colecla,ea

radiallilor dlfecle (cer senln)
® Secliune Iransversala a unei case
pfOiectate numai pentru colectarea
radiatiilor diluze (cer acoperi!)

.
Q '1O'/,LJ :'.: .

;:,:e:,::::: ~~::::=~: ::::'!

®
-----
Utilizare directa. a energiei solare
prin suprafe\e vitrate
: .
® Utilizare indirecla a energiei solmo
prin intermediul unui per£!te Tromba

------
------------
-------
SemlsferA Clllndru Plramld6 Cub intreg

JumAlale de cub
cu 4 unltall
compacle
®~
~sep.rale Unele pesle
Zi de iarn~. Radia\iile solare incr­
dente inc~lzesc aerul dintre geam Si
peretele Trombe. Prin trapele infe­
rioartl. Si superroara deschise aerul
@ NOJple de i<lrn~, Perololo inc:'tlzil in
permanenla. aclloneJz~ ponlru in·
ctlpere c<, supralat.1. de iradlcro .1
cardurii. Slralul de <IN dtntre vi!rajul
® Oplimizarea supralelelor
Pierderile lermice scad proportional cu reducerea supralelei
altele
din inca.pere este reclrcuJa,1 $i
inctllzit.
exterior ~i pere(t:!le Trombo conlrrbu­
ie. atunci cind !rapeta sin! fnchlso. (;\
dlminuarea plordonlor lorrmco.

117
 RACIREA INCApERILOR
DIN 4701. 4 710 ~ []
Cerintele privitoare la limitarea permeabilitatii termice in cazul pri­

mei montari. inlocuiri sau renovari de componente constructive ex­

terioare ale unor c1adiri existente nu trebuie sa depaseasca valorile

din tabelul ~ 8) (coeficientii maximi de permeabilitate termica).

Trebuie respectate grosimile materialelor termoizolante. in cazul

planseelor situate sub poduri neamenajate sau al p1anseelor (inclu­

siv acoperisuri inclinate) situate dedesubtul sau deasupra unor

incaperi, si care au contact cu aerul din exterior. renovarea trebuie

sa se faca in asa fel, incH

a) invelitoarea acoperisului (inclusiv acoperiri in consola) sa fie inlo­

cuita imediat sub invelitoare.

b) placarile sa fie cu placi sau elemente de tip placa. atunci cind
acestea nu sint direct zidite, prinse cu mortar sau lipite, sau atunci
cind sint fixate cofraje, sau

II

c) atunci cind sint montate straturi termoizolante. sint valabile ce­

rinte conform ~ 8) rindul 3,
• PI!sen
Intensitati ale vintului
Harta iZOlermelar
Viteza in m/sec.
Cea mat mica medle
a doua zile a tempe­
o nu este vint o 7 vint intens 12-14
raturll aerulul in C 1 curent calm 1-2 8 vint furtunos 14-17
(de 10 Oft in 20 de
ani). p~noada: 1951­
2 vint usor 2-4 9 furtuna 17-20
3 vint slab 4-6 10 furtuna puternica 20-24
4 vint moderat 6-8 11 furtuna tip uragan 24-30
5 vint racoros 8-10 12 uragan peste 30
CD 6 vint puternic 10-12
r'''-",D"eClie N NE I ElSE S SV V NV Medie Medle
'-""-_,vlnt, lara cu
Camere frigorifice
I vint nul vint nul in cazul determinarii necesarului de temperatura redusa pentru raci­
Luna '"
Ilanua"e . 3.8 4.2 3.9 I 5.4 6.9 6.3 4.6 46 rea incaperilor trebuie sa se tina cont de faptul ca diferitele bunuri
I Februar;e I 5.1 I 3.9 4.5, 6.4 6.8 6.7 5.2 5.2
; Martie , 5.5 ,3.5 3.5 I 66 7.0 7.0 5.2 5.2 mentinute la rece necesita temperaturi. grade de umiditate, circu­
j Aprilre ' 5.3 I 39 4.2, 6.6 6.9 7.7 5.8 5.8 latie a aerului. durata de racire respectiv de congelare foarte preci­
i Ma; I 4.7 ,3.6 3.5 I 5.7 6.2 6.3 4,9 4.9
I lunl€ 4.9 I 3.2 3.3 I 4,7 5.5 6.4 4,8 4,8 se ~ pag. 121 CD, in continuare, trebuie tinut cont de caldura spe­
'Ilulle 5.3 2.9 3.4 5.3 6.3 7.0 6,3 5.3
cifica a bunului mentinut la rece, de clima. de constitutia construc­
August . 4.5 3.4 3.5 5.3 6.3 I 7.0 4.4 4.4

I Seplembr;e 4.5 31 3.7 5.3 5.7, 6.4 4,6 4,6

tiva, de situare. de caldura iluminatului. precum Si de circulatia in
,Oclombr;e 4.4 30 3.1 ,5.9 7.0', 64 4,7 4.7
interiorul incaperii frigorifice. Calcularea necesarului de tempera­
I NOIemb"e 4,8 4.0 , 4.0 I 7.7 8.4 9:', 6.7 6,7

IOecembrie 5.1 3.6 , 4.9 : 7.1 8.1 8.3 5.9 5,9

tura redusa se face combinind:
iAn 4.9 '36 4.0: 6.1 I 6.8 6.8 5.2 5,2 1. racirea bunului mentinut la rece sau congelat (racire la punctul de
® Viteza medl8 a vjntulul in m/s: aeroport Frankfurt/Main
inghetare-congelare-supracongelare) (0 = m cp ,'"t).
Daca produsul trebuie congelat solid. la punctul de inghet trebu­
"'. Directl€ N NE E SE S SV V NV Med,e Medl€ ie sa i se sustraga caldura necesara, caldura sa specific a fiind
"', vint tara cu
apoi mai mica. Sustragerea de umiditate este de aprox. 5%.
Luna "-'-'-"') vlnt nul vint nul
lanuar;e 1.8 2,3 2,1 1,3 2,7 3.5 4,0 3,6 2,5 2.5 2. racirea si uscarea curentului de aer;
Februarie 2,9 2,6 1,9 1,6 31 4.9 4.4 3,6 3.3 3,2 3 efectele de incalzire generate de pereti. plansee, pardoseli:
Mart;e 3,3 3,1 2,1 1.8 2,8 4.2 4.6 ~ 34 3.2 3,2

Ap"lle 3,9 3.7 1,9 1.5 3.4 5.1 4,9 4.0 39 3,9 4. plerderi prin circulatii (deschiderea usii), iluminat (fereastra),

Mal 3,1 2.5 2,2 1,8 3,0 I 4.2 4,8 : 3,3 3,3 3,3 caldura generata de instalatia de iluminat, precum si de functio­
lunie 3.2 2,6 1.7 1.7 2,3 ' 3,7 4,5 ~ 3,6 3,1 3,0
lul,e 3.0 2,6 1,7 1,7 28 . 3.8 4.4 3.2 32 3.2

narea pompelor sl a ventilatiei;

August 3.0 2.6 2,0 1,8 2,6 3,7 4,2 3,6 2,9 2.9 5, condensarea vaporilor de apa din pereti ~ pag. 127-132.

Seplemb"e 2,9 2,5 1,6 14 3.4 4.1 4,2 3.4 3,1 3.0

Oclombr;e ,2,6 2,3 2,1 1.6 3.0 I 4,0 4.4 3.4 3,0 3,6 Racirea carnii

NOlemb"e 2,1 , 1,5 1,3 1,2 3.4 ' 4.6 5,1 3,6 3.7 3,6

Carnea proaspat taiata este raclta in incaperea de preracire la 280.15 K

Oecemb"e 2.6 2,1 1,7 1.2 3,8 ~ 5.4 6,1 5.0 4,0 4.0
An ,3,1 2,6 1,9 i 1.6 3.1 I 4.3 4,7 3.6 3,3 3,2
pina la 281 ,15 K Si la 0 umiditate relatlva a aerului de 85 la 90% in 8
pina la 10 are de la 303,15 la 288,15 K, apoi in camera frigorifica la
( ] ) Viteza medie a vintului in m.tS: Bremerhaven
275, 15 K pina la 281,15 K la a umiditate relativa a aerului de 75%,
IComponente constructive
I
i Coeficlentii maximi ;Graslmea necesara timp de 28 pina la 30 h. Racirea Si depozitarea trebuie sa se produca
Ide permeabilitate I a mat. termOlzolant

!termlca Wi(m.lKJ' I tara certiflcare 21 separat. Pierderea in greutate este de 4 - 5% in 7 zile. Astazi se prac­
10,60 50mm tica tot mai mult racirea rapida in camera frigorifica. fara camera de
I Ferestre :Geam dublu sau Izolant preracire, unde carnea este adusa de la 0 temperatura de taiere de
Plansee situate sub poduri neamenajate 10.45 80 mm 303.15 K la 0 temperatura de depozitare de 274,15 K, la 60 - 80 re­
sau plansee (inc!. acoperlsuri inclinate)
I
I sItuate d.edesubtul sau deasupra unor
circulari ale aerului pe ora si la a umiditate relativa de 90 pina la 95%.
; incaperl care au contact cu aerul din ext. 100
40 mm
I I I \1'... I I I I I
i Plansee de subsolun si pJansee care au 10.70
contact cu pamintul, pereli si plansee care 90 ! I
,
I'-­ i ! 0' I 1
I Tlmp de depozitare ma­
au contact cu Incaperi neincalzlte I I I I Ii-+­ xim la temperatun si gra­
1 Coeflclentul de permeabilltate termlca poate fl calculat luind in cons1derare straturile construc­
live eXlstenle. . 80 I i 1\ :':'-b?'c I I I de de umidltate dlfente
2.. Grosimlle date se refera la 0 capacitate oe conductlvllate termlca A~O.04W/(mKJ In cazul ma­ I i "Z(> I I ~ (0 K = 273.15C)
terialelor termOlzolante care trebule montale la constructle sau in cazul matenalelar de can­
structle cu alta capacitate de conductlvltate termica. groslmile termOlzolatlel trebule aJustate
70 " I I I I I '
corespunzator. Vata mmerala sau spumele plastlce trebuie conSiderate ca avind 0 capacitate o , 12 16 20 2'
de conductlvltate termlca de O.Q4W/(mKI Unitllti de limp Zile
8) Limitarea permeabilitatii term Ice in cazul primei mont~H1. inlocuiri sau renovari de ®
componente constructive

120
 1 • Aerisire ~
2 ". Transmisie ""-30
3 =inc~lzire <525 6.000 ENERGIA SOLARA
4 =Ap~ cald~ ~20 5.000
160r~--'---~~- .... Pentru 0 gospodarie sint neces­
E 3500 0'
o
c 15 are de persoana cca 1,5 m 2 de
u 3.000 ;;'" colectoare :;;i cca 100 I volum de
E
210 2.500 ~
apa in rezervorul de acumulare
C 9 2000 ~
..... @ . Pentru 0 gospodarie cu
~ ~ 1.500 ;e
::>
4 persoane intr-o locuinla unifa­
1? 6 U
o
~ 5~~~~~.....~~..... 1000
miliala penlru produce rea apei
1000 00 100 150 200
calde este necesar un colector
- CI~djre C\J lermo12olal19 mlnim~ ~50W'm~
.--. ClMire cu termOllOla\16 imbuna.la\\\a. ~3:lW.'m) cu 30 de conducte, cu suprafa\a
- - CJtldire cu lermoizolalie buna ('15aN/ni)
C~ld. UZ., C~ld. uz. C~ld. energ. --- elMlre CU lerrnoizOla!18 loarte buna (JOW/rrf) de absorbtie de 3 m 2 . Colecto­
1982 1995 redus~

CD Consumul de energie in menaj ® Necesarul de c~ldur~ si de apil po\a­

bll~ cald~ al unei locuin\e unifamiliale
oM\ Necesarul de cAldura. Si consumul
de combuslibil al loculnlelor in
lunclie de lermoizolalle
rul produce func\ie de gradul de
lnsorire intre 8,5 - 14,0 kWh
Ap~ cald~ 88 lilri Ap~ rece Unghiul de caldura solara pe zi. Este sufi·
281ilri
~~~~~~~~I~ cient pentru a incalzi 200 - 280 I
A"'--:-----"""'­ ®.
de apa ..... Fiecare dispozitiv
de energie solara are nevoie in
arice caz de un sistem eonven,
% tional de incalzire. intr-un inter­
100 ,----"-:..r"-'-:
val de limp previzibil soarele nu
90 1---1'---+----"..-1 poale sa aiba randamentul ne·
cesar penlru a sus\ine singur
80 I-+----+-~----I incalzirea.
img(lwe corporal~ 53 lJ1ri Toaleta 20 I
in utilizarea energiei solare se fa­
701--+----+--­
Sp~Jal. rule 18 lilri saul. galil 4I
Spa-la! vase 10 htri Sptllal aulo.
ce dislinc\ia inlre ulilizarea activa
CUf~\al allele 7 !lui gradlfla 4I :;;i cea pas iva a energiei solare,
lolal 88li1r; total 26 t 60 0 20 40 60 80 90
Consumul de ap~ in menaj ® Producerea apei carde ® Unghiul de inclina\ie
al colectorului
Grado Utiliz area acliva a energiei sola~
re: inseamna folosirea anumitor

~ ~o.,,,,,,,
r nt_
aparate tehnice. de ex. colec­
toare solare, conducte. recipien­
: Aparat de control

n-'--'i Ie colecloare. pompe de transfer

\
~ IJ lJ BO~ I /130'-1380 $.a,m.d. pentru transmiterea e­
VSV / % ~ '~/Ese _1­
nergiei solare. Utilizarea pasiva
:(J~5~ i~ 0 95ij 0 Raza de actiun~ a soarelui vara
a energiei solare: inseamna uti­
sv J()()~ :il -g ~ l00~
cas~~
SE lizarea anumitor componente
, c ~~ /'
SSV'<=.':'~SSE constructive pentru inrnagazina~

~50_530
5
rea caldurii, de ex. pere\i,
:0 plansee, elemente din 5ticla:
(J) Utilizarea radialiilor ® Raza de actiufle a soarelui iarna ® gradul de eficienla al acestui si­
1 .. ColeClor
DC> 2,. Tu t sf relur
stem depinde de anumiti factori:

D
SJ("", 3 '" DiS,POZiti.V solar de sigurant:t 1. Condi\iile de c1ima - tempera­
Q ,v 4 ~ Reglare

{J ()s .., DISPOZ;11l1 s,?lar

tura medie lunara, geometria
.0\ D de Inmagazlnare

lJ. (2 6 = Sanzor coleclo soarelui respectiv inciden\a

C5 0 QQ ~ radia\iilor solare, durata de
~~~"/~I stralucire a soarelui, energia

~ /I' radiatiilor solare

2. Modul de utilizare a energiei
solare, utilizare indirecta, uti­
lizare directa
3. Alegerea materialului de con­
struc\ie - capacilatea de ab­
sorbtie a suprafetei:;;i capacita­
tea de inmagazinare a caldurii
:
I .,------"- f1] Tehnic~ solar~
~
standard
TemperaturA scAzurA
a materialului de constructie.
I
I "'--------v' "-------V Apa calda. menajera. Diverse tehnologii

·cf~:i~::'~",,~~:~:"""

I Utilizare termici:! incalzire spat1u

I
pisclna. 1. Caldura solara: utilizare ter­
:
...---..--1 mica a energiei so lara prin in­
termediul colectoarelor. No\iu­
nea de coleclor esle legala
de acumulare sau captare.

Ulilizare lotovol~ (og~arab~ Caldura solara serve:;;le la

incalzirea apei.
a energiei solare 2. Curenl electriC solar: fotovol­

O
!i(~ee\<_/e~ taiea (FV) este transform area
u '------,../ lfifll1111l1J ~------,.....-' Eleclricitate directa a radiatiilor solare in
\/ e1 curent electric direct cu aju­
@ Dispozitiv solar pentru apa menajera. @ Tehnici solare (reprezent~ri schematice) torul celulelor solara.

119
 CAM ERE FRIGORIFICE
~[IJ
Racirea oualor Fabricile de bere
Ouale depozitate la rece sint acele oua care sint depozitate in spatii a Culoarele pentru malt +8 pina la + 1ODC.

caror temperatura este mentinuta in mod artificial sub +8° C. Ele trebu­ Necesar de frig pe m2 suprafata 5.000-6.300 KJ 'zi

ie sa fie insemnate cu ,.oua depozitate la rece". Atunci cind sint scoase Pivnita de fermentare: durata de fermentare intre 8 si 10 zile la +3,5

din camera frigorifica, ouale trebuie incalzite intre-o camera de degivra­ pina la +6°C

re cu c1imatizare, atunci cind temperatura externa este cu peste 5° C mai Necesarul de temperatura redusa pe m2 suprafata podea de 4.200

ridicata decit cea din camera frigorifica, aceasta pentru a preveni con­ - 5.000 KJ/zi

densul. Suprafata camerei de degivrare trebuie sa reprezinte circa 12% Necesarul de temperatura redusa pentru racirea putinii de fermen­

din cea a camerei frigorifice. Durata de incalzire este in cazul sferturilor tare este de 500 pina la 630 KJ la 1 hi ingrediente fermentate si zi.

de lada de circa 10 ore, in cazul celor intregi si al jumatatilor de lada de Pivnita de depozitare -1°C pina la +1,SOC.

18 pina la 24 de ore. Depozitarea sferturilor de lada in camera de degi­ Necesar detemperatura redusa cca 20- 25 W m3 , referitor laincape­

vrare: circa 5.000 pina la 6.000 de oua (circa 400 kg brut) pe m2 . rea goala respectiv 2,5 - 3 kcal/h la 1 hi capacitate de depozitare.

Lazile pentru 500 de oua au 92 cm lungime, 48 cm latime si 18 cm Randamentul de racire instalata este de circa 2,1 pina la 2.3 W hi

inaltime; pentru 122 duzini = 1440 bucati 175 x 53 x 25 cm. productie anuala.

Se calculeaza 10- 13 lazi la 30 de duzini pe 1 m3 spatiu de camera Racirea spatiilor in general

frigorifica; deoarece un ou cintareste 50 - 60 grame, rezulta 180 ­

III
Din motive de rezerve si de siguranta. instalatia de racire are 0 ca­
220 kg de oua pe m3 . Pentru 10.000 de oua la 2,8 m3 net. 2 milioa­ pacitate mai mare decit necesarul calculat. Durata de functionare a
ne de oua = 15 vagoane. instalatiei de racire este considerata a fi de 16 pina la 20 de ore pe
Pentru export, ouale trebuie ambalate in lazi de cite 1.440 bucati; zi in cazul camerelor frigorifice si de congelare: in cazuri speciale.
ouale ambalate in talas au 0 greutate bruta de 80 pina la 105 kg. in de ex. pentru a se profita de tarifele la energia e',ectrica. pot fi mai
cazul oualor egiptene 70 - 87 kg, daraua, adica, greutatea lazii goale scurte. in cazul camerelor frigorifice pentru carne. randamentul de
si a talasului este de 16 - 18 kg. 1 vagon contine 100 1/2 lazi de ex­ racire nu trebuie ales prea ridicat, pentru a se garanta astfel durate
port = 144.000 oua sau 400 de lazi "pierdute" a cite 360 de bucati de funclionare suficiente si aerisirea necesara a spatiului chiar si in
Lazile normale germane pentru 360 de oua au 66 cm lungime, 31,6 cazul unui necesar de frig mai redus.
cm latime si 36,1 cm inaltime (asa-numitele lazi pierdute). Ele pot fi Pentru camerele fngorifice ale unor companii mici cu 0 temperatura
impartite in doua printr-un perete median. Insertii de carton. Lazi din de circa +2°C/+4°C si un schimb de marfa de 50 kg i m2 zi: urmatorul
lemn uscat de molid; pinul nu este adecvat. in cazul depozitarii a 7 label serveste drept reper pentru calcularea necesarului de frig si a
lazi pe inaltime, la 1 m2 revin net 10- 11.000 oua. randamentului necesar al instalatiei de racire.
Este utilizat aer uscat de 75% in cazul ambalajelor care nu permit
Suprafata podelei Necesar de frig Randamentul
intrarea aerului, in lazi cubice a cite 360 de bucati in elemente de
camerei frigorifice m2 KJ/zi instalatiei de racire
carton. Daca ouale sint expuse la aer, umidltatea aerului poate fi de
83 - 85%. Umiditatea aerului este controlata prin supracongelare
apoi incalzire a aerului in canalul de presiune. 5 50.000 870
Pierderea de greutate in cazul depozitarii la rece in primele luni de 10 82.000 1.400
depozitare este mai pronuntata decit in lunile urmatoare. Dupa 7 15 111.300 1.900
luni este de 3 pina la 4,5%. Conservarea oualor in atmosfera gazoa­ 20 138.600 2400
sa de 88% CO 2 si 12% N dupa Lescarde-Everaert. Autoclave um­ 25 163.800 2.850
plute cu gaz in incaperi cu ODC. Mentine compozitia naturala a oului. 30 187.000 3.250
Importanta este constanta temperaturii si umiditatii. Ozonul este de­ in mod aproximativ se poate calcula mai departe:

seori introdus in camerele frigorifice pentru oua. camere frigorifice la cladiri multietajate: 5.000-8.400 KJiZi m2

Necesarul de temperatura redusa pe timpul depozitarii la 1 m2 su­ depozit cu congelare in c1adire doar cu parter: 1 .050-1 .700 KJ/zi m3

prafata este de 3.300 - 5.000 KJ/zi. Este mai ridicat pe perioada cind Ocupare pe m2 suprafata, depozitare cu atirnare dupa scaderea a

sint aduse ouale. Durata de depozitare este din aprilie/mai pina in oc­ cca 15 pina la 20% pentru circulatii:

tombrie/noiembrie. berbec 50 - 200 kg (5-6 buc.). porc 250 - 300 kg (3-3 1/2 intreg.

6-7 jumatati), vita 350 kg (4-5 sferturi de vita)

Racirea !?i congelarea vinatului ~i a carnii de pasare

Pe metru de circulatie alirnate de sina joasa:

Vinatului mare (cerbi, caprioare, porci mistreti) trebuie sa i se scoata

5 jumatati de porc sau 3 sferturi de vita sau 2 -3 vitei.

maruntaiele inainte de congelare, in cazul vinatului mic (iepuri, iepu­

Distanta intre axele tuburilor pentru sina joasa: circa 0,65 m,

ri de casa, pasari) aceasta nu este necesara. Congelarea are loc in

inaltimea pina la axul tubului este de 2,3 pina la 2,5 m.

cu animalele nejupuite respectiv nejumulite. Se face cu vinatul

Distanta de la sina la sina pentru sina inalta: 1.20 pina la 1,50 m cu

alirnind liber, depozitare in gramezi pe podea cu grilaj. Circulatia ae­

trecere libera. inaltime in cazul sinei tubulare de 3,3 pina la 3,5 m

rului trebuie sa fie intensa la congelare, slaba la depozitare. La 1 m2

Pentru un metru de circulalie de sina inalta cu at1rnare: 1 pina la

suprafata de podea (3 m inaltime) poate fi depozitat vinat congelat in

1 1/2 (2 plna la 3 jumatati) vita funclie de dimensiuni

urmatoarele cantitati: circa 100 iepuri, sau circa 20 de caprioare, sau

Necesarul aproximativ de frig in cazul racirii carnii:

circa 7 - 10 cerbi. Gradul de umiditate la _12 0 C este de circa 85%.

camere cu racire rapida 21.000 - 31.500 KJ/m 2 zi

Pasarile de casa nu trebuie congelate si depozitate impreuna cu

camerele cu racire ullrarapida -4.200 KJ/m 2 h

vinatul, deoarece ele necesita temperaturi mai scazute datorita

Depozitari pentru carne congelata
continutului in grasimi si sint sensibile la mirosul vinatului. Racirea
Ocupare pe m 3 volum incapere:
pasarilor se face la ODC si la 80 pina la 85% relat. umiditate relativa
berbec congelat. . ..... 400 - 500 kg
a aerului, atirnate de suporturi sau in apa cu gheata; pentru depo­
porc congelal . . . . . . . ........ . . 350 - 500 kg
zltare la 0° C si 85% umiditate relativa a aerului, durata de depozi­
tare este de circa 7 zile. Congelarea se face la circa -30 pina la vita congelata . . . . . . 400 - 500 kg
-35 0 C. depozitarea la circa -25 0 C si 85 - 90% umiditate relativa a inaltimea unei stive de depozitare in mod normal 2.5 m
aerului. Durata de congelare pentru 0 gaina la 0 viteza de circulatie Graslmile devin cu timpul rincede ca urmare a influentei luminii si a
a aerului de 2 pina la 3 m/s este de aprox. 4 ore. Supracongelarea oXlgenului, ceea ce limiteaza durata de depozitare
in saculete vidate din latex are loc conform metodei Cryovac. Puii Camera de saramura: temperatura: +6° pina la 8 c c
tineri ingheata complet in 2 pina la 3 ore. necesarul de frig la m2 suprafala este 4.200-5.000 KJ/zi
Durata de depozitare la -18 0 C este de circa 8 luni. Pentru a pre­ Saramura din recipientele de saramura atrage umiditatea din aero
veni rincezirea, carnea de pasare este impachetata in mod imper­ Un vagon de tren de 150.00 kg sarcina utila de incarcare poate prelua
meabil la vaporii de apa in folie de polietilen. 170 de jumatali de porc suspendate pe 0 suprafata de podea de 21,8 m2.

122
 Bun I,nu! la rece Temperalura Cire. aerulul Umidilale Perioada. CAMERE FRIGORIFICE
K M. = medie relaliva de depozllare
P. =: puterniGa. a aerului RAclREA $1 CONGELAREA CAR NII- QJ
i. = intunecat in%
Procesul de conge/are modifica starea 5i distributie apei continute

Fabrica de bere
pivnila de depozit. a berH 274,15-274,65 M. 90 - de carne, insa compozi\ia carnii nu se modi fica.

spaIii de depozit. hame, 273,15-271,15 M. 75 61ul1~ Congelarea carnii de vita se face la 261,15 K, a celei de porc la

Carne 258,15 K, la 0 umiditate relativ::l de 90%.

carne de v'ltA 272,65-273,65 M. 80-85 15 zlle

carne de pore 271.15-272.15 M. 80-85 15 zlle Durata congelarii: berbecul, vi\elul, porcul intre 2 si 4 zile; sfertul din

Carne de berbec ~i vltel 274,15-272,15 M. 8CHl5 15 zile spate al vitei 4 zile, slertul din lata a/ vitei 3 zile.

mAruntaie 273.15-274.15 M. 75-85 3 zile

carne congelala 258,15-255,15 i. 85-90 10luni Decongelarea corespunzatoare se lace timp de 3 pin a la 5 zile /a

carne afumala, cirnali 283,15-274,15 M. 75-80 61uni 278,15 K-281,15 K si reda carnii starea de prospe\ime.

f---------- ­
Vinal si pasare Mai nou - in principal in America - are loc procedeul de congelare

vinal congelat 265,15-263,15 M. 85-90 91uni

rapida la temperaturi de 248,15 - 243,15 K si la 120 pina la 150 re­

pasare proaspala 272,15-273,65 M. 8CHl5 8 z,le

pasare conge lata 258,15-255,15 M.L 85-90 4 -10 luni circulari ale aerului pe ora.

in fC\. de grAsimi
e---- Avantaje: pierdere redusa a greutatii, crestere a Iragezimil, inlocui­

Peste re a procesului de maturare, pierdere scazuta a sucului, consistenta

radt in gheata 273,15-274,15 - 100 5 -10 zlle

si rezisten\a mari dupa decongelare.

congelat. pesle gras 250,15-245,15 i. 90-95 81uni

congelat, pe~te slab 253,15 i. 90-95 121uni Durata de depozitare depinde de temperatura de depozitare, de ex.

pesle saral 271,15 M. 85-95 10luni

pentru carnea de vita, la 0 temperatura de 255,15 K durala de de­

Qua
ouA in camera 272,65-273,65 P. 75 - 85 je 8 -10 luni pozitare este de 15luni, la 261,15 K, de 4luni, la 263,15 K de 3lunl.

frigorrlica n.Packg. intr-un volum de depozitare de 1 m3 pot Ii depozitate 400 pina la 500 kg

Unto laple, brinza berbec, 350 pina la 500 kg pore, 400 pina la 500 kg vita, la 0 inaltime

unt. depozil. lermen scurt 272,15-277.15 P. 75-80 pina la 6 sapt.

normala de stiva de 2,5 m.

unl. depozit. de durata 263,15-259,15 M.i. 80-85 121unl

brinza. moale 275,15-277,15 M. 80-85 2 - 61uni ~----------

depozlt. brinza, svaiter 274,65-277,15 M. 70 4 - 121unl Tipul de carne Temperatura Durata de

depozitare (I~ni) .
~

Legume
de depozitare DC
conop;da 272,15-273,15 M. 90 4sAptAminl
--
Carne de vita -18 15
lasole, uscata 278,15-280,15 - 70-75 9-12Iun;
-12 4
mazare, in pastaj 273.15 - 85-90 1- 2sapt.
caslravetl, dep. la vedere 273,15-277,15 - 85 1 - 2sapt.
6 - 91unl
- 9,5 3
-
cartofi 276,15-279,15 M. 85-90
Carne de pore -18 12
varza acra 276,15 - - 6 - 91uni
sparanghel 273.65-274,15 - 85-90 4 saplamini -10 2-4
spanac 272.15-272 ,65 - 90 8-10 zile - 9,5 1
rosii, coapls 273,15-274,15 M. 80-90 10 -14 zile
ceapa 271,15-270,65 P. 75-80 6 -8luni Coapse de pore -18 51/2
legume congelale ~15-255,15
-~
- - 6-1_~ -10 4
Frucle Gaini -22 pina la 18
ananas 277,15 - 85 2 - 4 sapl.
-18 4
mere, dupA tip 272,15-276,15 M. 90- 95 3-10sapl.
porlocale 273.15-275,15 M. 85 1-2luni -12 pina la 10
banane 284,65 M. 85 3saplamini - 9,5 2 ---~-~

pere 271,15-275,15 M. 90-95 1- 81unl

capsun; 272,15-274,15 M. 90 2-3sapt. Curcan -35 peste 12
cirese, coacaze 273,15-274,15 M. 90 2-4Sapl. -23 12
prune 273,15-275,65 M. 85 5-6 sapt. -18 6
agrise 273,15-274,15 M. 85 - 90 2- 6 sapt.
-12 3
slruguri de vin 272,65-275,15 M. 80 - 85 3-6lunl - ~._.

Jamii 275,15-278.15
Iructe sl sue de Iruele congelale 250,15-255,15
M.
-
80 -85
-
1- 21uni
6 -12luni ® Temperatura $idlJrata de depozilare
fructe uscate 272,15-277,15 - 70-75 9-12Iun',

Plante si 1I0rl
Jiliac !;Ii flori de mai 269,15-266,15 M. 80 - Racirea pe~lelui
lrandaliri 272,15-270,15 - 90 - PesIii proaspeti pe gheata la 272,15 K si 0 umidilate relativil de 90
1I0rl I~ialo
..._--­
275,15 M. 85 - -~

Produse din blana Sl lina pina la 100% pot fi tinu\i proaspeti 7 zile. Durate mai lungi de depo­
cocon' de vPerml de mal~se. aoestezla\1 258,15-253,15 - - - zitare se obtin prin utilizarea de gheata bactericida (hipoclorura de
produse din blana 275,15-271,15 - 90 - calciu sau caporit). Pentru 0 depozitare mai de durata la 248,15 ­
produse din lin~ 275,15-278,15 - 80 -
piei 274,15-275,15 - 95 - 233,15 K eventual se glazureaza cu apa dulce pentru a opri aerul 5i
Piine. lalna Sl altele a impiedica uscarea.
pline. fainoase 281,15-283,15 - - -
lain~ 275.15-277,15 - - - Lazile pentru peste au 90 x 50 x 34 = circa 150 kg.
produse finile panilicaHe 279,15-281,15 - - -
eioeolala-depozil 277,15-279,15 - - -
cereale, uscate 280,15 - - - Racirea unlului

Vinuri !;Ii sucuri Durata de depozitare la 265,15 K a untului racit este de 3 pina la 4

yin de Rin si Mosela 279,15-284,15 - - - luni, la 258,15 - 252, 15 K = 6 pina la 8luni, la 252,15 K. La mai pu\in

vin de BordeauK si Burgundia 283,15-284,15 - - -

vin de mere, must de struguri 273,15-274,15 - -
I - = 121uni.

snapsun 276.15 - - - Umiditatea relativa a aerului este de 85 pina la 90%.

Diverse Recipientul pentru unt are 600 mm inMime, 0350 pina la 450 mm,

camere Ingo. de reslauranle 275,15 - 80 -85 -

vitrine 279,15-281,15 - - - greutate 50 pina la 60 kg.

produse alumate·depaz;lare 283,15-276,15 - - -

(bl~nuri)
Racirea fruclelor ~i a legumelor

conserv. inghelala alim. 265,15-261,15 - - -

inctlp. piSl:' de gheatA anlficialA 288,15 - - - Important: este necesara 0 preracire imediata, deoarece 0 scM ere

pSI~ de gheala artJlK:iala. gheala 268,15 - - - a temperaturii la 281,15 K produce 0 amlnare a coacerii cu 50%.

camer~ priciuri cadavre 268,15 - - -

Durata de depozitare: depinde de calitatea aerului (temperatura,

L...
c~'1i in biblioteci 291,15-297,15 M.L 55-65 -
umiditate relativa, miscare), de tip, de coacere, de constitulia tere·

CD Condilii prielnice de depozi!are penlru bunur; tinute la reeB (273,15 K = O°C) nului, ingrasamint, clima, transport, preracire 5.a.m.d.

121

Urmatoarele stadii de tratare in cazul instalatiilor de ventilare si c1i­
matizare sint uzuale.
1. Filtrarea
Curatarea aerului de particulele mari de pral (manme a lirelor de 5 - 50):
a) placi liltru metalice unse cu ulei in rame-liltru de aer sau liltru au­
tomat de circulare.ln special pentru ventilarea spatiilor industriale.
Dezavantaj: antrenarea de pulbere de ulei.
b) straturi uscate de liltrare din libre textile sau de sticla in cadre de
metal, nu pot Ii regenerate, si in varianta de liltru cu banda-rulou
cu curatare automata.
Curatare lina respectiv separare de luningine:
c) liltre electrostatice de aero Pralul este ionizat si depozitat pe placi
metal ice incarcate negativ. Rezistenta loarte redusa a aerului.
II Dezavantaje: camere de liltrare mari, curatare cu apa calda.
d) filtrare lina prin mediu filtrant din hirtie sau libre de sticla. Avantaj:
realizare ieflina, nu are loc coroziune in caz de aer agresiv, si­
guranta de lunctionare ridicata. Dezavantaje: rezistenta a aeru­
lui mai mare decit la liltrele electrice, creste odata cu gradul de
murdarire, rezulta disturbarea economiei de aero
e) spalarea aerului indeparteaza pralul respectiv aerosolii si vapo­
rii acizi, insa nu Si luninginea, de aceea a nu se lolosi in zone in
care incalzirea se lace cu pacura.
Clasa Gradul medlu Ao ' de Gradul medlu de eflcienla Ern
de filtru separare a prafulul contra prafului atmosfenc
Slntetlc In % in%
EU 1
EU 2
EU 3
EU 4
EU 5 40" Em < 60
EU 6
EU 7 80· Eo, < 90
EU 8 90 E", < 95
EU g1, 95 E",
1) Filtrele de aer cu un grad medlu de eficienta ridfCat pot deja corespunde unei c1as€'
de filtre de material suspendat conform DIN 24185
G) Filtrele de aer sin! cJasiflcate conform DIN 24 185 in clase de filtre
2. inc~lzirea aerului
a) in cazul instalatiilor de incalZire cu gravitatle-circulatie cu com­
bustibili solizi posibilitati de ajustare limitate
b) aparate incalzite electric, cu gaz natural si pacura Pot Ii bine
reglate.
c) incalzire cu vapori de presiune scazuta, apa calda si lierbinte,
Registru de incalzire cu tub cu nervun din otel zincat sau tub de
cupru cu lamele din cupru respectlv aluminiu. Reglabil blne,
simplu, independent de cosuri de lum.
3. Racirea aerului
In special pentru industrie, atunci cind trebuie mentinute intregul an
o temperatura si 0 umiditate constante, de asemenea pentru cladiri
comerciale si de birouri, teatre si cinematograle vara.
a) racirea aerului cu apa din retea sau de tintina. la 0 temperatura
de 13°C. apa de tintina trebuie lasata sa se inliltreze inapoi pe
cit posibil din cauza mentinerii nivelului apei Ireatice. Racirea cu
apa din retea este interzisa in majoritatea oraselor, liind neeco­
nomica din cauza pretului ridicat al apei. Fintinile necesita aviz al
Autoritatii apelor.
b) dispozitive de racire cu compresor conlorm UVV-VBG-20 tehno­
124
TEHNICI DE VENTILARE A INCApERILOR
DIN 1 946 ~ llJ
logii de racire DIN 1946, trebuie sa utilizeze relrigeranti non-toxici
Frigen 12 sau Frigen 22 (F12, F22) s.a.m.d. Atunci cind dispozi­
tivul de racire este amplasat direct linga centrala de climatizare.
evaporarea directa a relrigerantului trebuie sa se produca in ra­
diatorul dispozitivului de climatizare. incepind din 1995, lunctio­
narea cu FCKW este interzisa!
c) in cazul unor instalatii mai mari, racirea apei sau apei sarate are
loc in circuit inchis cu distributie cu pompeo Avantaj: centrala de
racire este intr-un loc, unde zgomotul si vibratiile nu deranjeaza.
Functionarea loarte sigura. Astazi sunt disponibile sisteme com­
pacte de apa rece si instalatii complete de racire.
Pentru centrale de racire mari:
d) comprimarea relrigerantului intr-un turbocompresor ermetic (in­
stalatii complete cu maslni cu compresor, racitor de apa si con­
densator), vibratii scazute. loarte putin zgomotoase.
e) dispozitive de racire cu absorbtie cu tandem de substante bromura
de litiu-apa. Prin evaporarea apei i se sustrage apei ce trebuie racita
caldura; vaporil de apa sint absorbiti de solutia de bromura de litiu
Si evaporati permanent in circuitul continuu, apoi se condenseaza
din nou Si sint livrati pnmului proces de vaporizare. Dispozitiv loar­
te putin zgomotos. lara vibratii, cu necesar mic de spatiu.
I) racire cu jet de vapori: cu ajutorul jeturilor de vapori cu viteza mare
este produsa presiune negatlva intr-un recipient. Apa de racire care
circula este pulverizata Si vaporizata liind simultan rac/ta. Apa rece
este dusa in dispozitivele de racire a aerului ale instalatiei de cli­
matizare. Aceasta racire este aplicata in domenlul industriaL
in cazul tuturor Instalatiilor mecanice de racire caldura condensa­
torului trebuie el/minata. Pentru aceasta exista: condensatoare
racite cu apa, dintre care unele sint racite cu apa de tintina sau apa
circulabila, sau condensatoare racite cu aero in cazul condensatoa­
relor racite cu apa, dispozitivul-tintina necesita aprobarea Autoritatii
apelor. In continuare trebuie sa se cerceteze cu atentie daca apa de
tintina contine eventual componente agresive, care ar putea dauna
condensatoarelor instalatiei de racire. Eventual pot Ii montate con­
densatoare cu apa de mare (Iactorul cost). In cazul apei circulabile
este necesara 0 instalatie de re-racire (turn de racire). In turnul de
racire apa care circula este improscata prin duze, curge peste stra­
turi de material granulat, este sullata prin aer (racire prin evapora­
re). Turnurile de racire trebuie amplasate mai departe de cladiri sau
cel mai bine pe acoperisuri, din cauza zgomotului produs. Acelasi
lucru este valabil pentru condensatoarele racite cu aero
4. Spalare, umezire, racire prin evaporare
Spalatoarele de aer umezesc aerul prea uscat atunci cind sint se­
tate corect. ele pot de asemenea curata aerul intr-un anumit grad.
Prin saturare, adica marirea continutului absolut de apa al aerului in
spalator poate avea loc simultan "racirea prin evaporare" (0 posibi­
litate ieflina de racire pentru instalatii de climatizare industriale in
zone cu aer sarac in apa).
In spalatorul de aer apa este pulverizata lin cu ajutorul pompelor Si
al duzelor de improscare. Se labrica cu tabla de lier zincata sau sint
zid/te impermeabiL respectiv betonate. Un rectilicator de aer res­
pectiv table de ricosare a apei impiedica scurgerea ape/ in camera
de climatizare.
Alte instalatii de umezire:
a) recipiente de evaporare situate pe un corp de incalzire sau pul­
verizator
b) dispozitiv central cu vapori sau recipiente de evaporare incalzite
electric. Dezavantaj: calcilicarea.
c) pulverizatoare clrculabile (aparate cu aerosoli) utilizabile numai
pentru mici cantitati de aero
 L-----·

Circulalia aerului esle produsa de diterenle de presiune, respectiv TEHNICI DE VENTILARE A INCApERILOR
disturbari ale echilibrului ca urmare a: DIN 1946 - m
1. diferenlelor de temperatura} "aerisire naturala" terestre, U$i, pu­ Sursa: Zentralverband Sanitiir, Heizung, Klima (Uniunea Central a
2. vlntului natural luri de aerisire ",aerisire mecanica" Sanilare, Incalzire, Ventilare), Rathausallee 6, Sl. Augustin
3. ventilatoarelor disp. de admisie, de eliminare a Directive generale de proieclare pentru Instala\iile de ventilare
,.­ .., aerului $; instalatii de c1imatizare $1 cllmalizare DIN 1946
Umiditatea aerului din incilpere: pentru contort, limila superioara a
umiditatii din aer este de 11,5 g apa la 1 kg de aer uscal.
A nu se depa$i 65% umiditate relativa! Curentul minim de aer exte­
rior de persoana la m3/h la cinematografe, sali de festiviU3ti, sali de
Jectura, hale de expozilii, spalii de deslacere, muzee, hale de sport
esle de 20 m 3/h. Penlru birouri individuale, cantine, sali de $edinte,
camere de odihna $i pauza, sali de audilii, camere de holel30 m 3/h,
restauranle 40 m3/h, birouri de mari dimensiuni 50 m3/h.
Admisia aer proa.s~l Ghona de e~ITac1Je prOduso de combustl6
&.t"antA $1 ae' proasp~l

•
AOlsa VentilalOl CU e;r1raC\18
~ .·5 extraetie aer

i jj

h
il ~2

~ -8~ -8~
.~~
§.:; j"
.1'!
~il.
S~
1l~
B:
a '
~ ~~ d-~ ~~ -8l!
~ . .: _. I}
1~ H ~. -8; ·EO
ila .!l~
~
v __ .

J 'jj
J!
£ fa g~ ~
>
t
Q) Clasificarea tehnicilor do ventilaro
lnc..'l.zlroconlrnl.1
",,"cold.>

Instalatiile de ventilare se monteaza pentru a se asigura un anumit

Dormilor Camer~ do II
climat allncaperii. De aceea Irebuie lndeplinite urmatoarele cerinle

de la caz la caz:

a) elimin area din incaperi a impurita\ilor din aer: substanle mirosi­

® Schema de principlu a unei instalalii cu "gaz cu curent dubru~

28 ..I
toare, daunatoare, balasl.
b) eliminarea caldurii perceptibile din lncaperi: aer cald $i aer rece. 'c II
I' V
c) eliminarea caldurii latente din lncaperi: curente de entalpie ale .If 25
~..A"""
.-----­
aerulu; de umiditicare $; de dezumiditicare. II .­
d) menlinerea presiunii de proteclie: menlinerea presiunii In cladiri .f
25
1\
./
v
0 24
ca protectie contra circulaliei nedorile a aerului. '6
V
IIII
~
./
Majoritatea cerinlelor de la punctul a) slnt rezolvate de obicei prin­ 23
........­
V
tr-o conlinua inlocuire a aeru/ui (aerisire) $i/sau 0 tratare adecvata ~
22 ....
a aerului (filtrare). Cerin\ele de la punctele b) $i c) slnt lndeplinite de i 21
II
regula printr-o tratare termodinamica adecvala a aerului, lntr-o ~ I
20
masura limitata $i prin lnlocuirea aerului. Cerinlele de la d) se lnde­ 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 'C 32
plinesc prin curente de mase de aer admise $i eliminate de caIre di­ f3\ 11
Domenlul temperaturu confortabtle Tempcratura aerulUi odenor I" ­ ,.li'.'
verse ma$ini. \.::!.J a ae(ului din incapere Curb.. asIa v:llab,I.'\ ponlru ~ "\
- gl<ld do .1C\lV't,110 t !;j ,~.;
0.4

I~
- voo;l,nlOnl<l!lrJ nI,)(116
, - !t'f1'p'lf;1!U'n, lWfUhJI <;0 l1ptcp'O dtl

1. Ventilarea natura/a +
.'
I
ll'trnpol,lltJI.1 .':.upt<l't'I,!IOr d,'I:, l1rf,lnl.!
I mls In "',10'1 (16 olCf'''irOi't SO Pf0'illp,jll" I.
o venlilare necontrolatil 0 produc mai pUlin peretii decit rosturile te­ 0.3
'.
- ccndll(l'ro A ""'ulul cu cUfonl lur
bL.l~nr de .\fI10r,!UC I,. )
reslrelor, ale U$ilor $i ale cutii/or de obloane, ca urmare a vlntului.
~
- "':tIO<lf{l modl(l l\rllrne!'c.l :J. ",ll.. rOI
il.llfUIUI Inlr un lac PfI 0 d\lf:tr.'1 do 1'\

"... ca urmare a termoizolarii crescute a cladirilor nu mai este suti­ ~OO!i

cienta ventilarea prin rosturile neetan$e ale terestrelor 5i u5i1or, t

jj
0.2
V-- m"'\urtl dOl min
- 5011:0r dtl m.'\~ur:tfd a VI'U!t'l ell C
cOI1!il:lI'I.'1 (J(lllll'p dtl rn.H ?"l ~l e,l
~
facItHl!i!IC,'\ co'\'nus in ;lnlt'lf.*~ 111
deoarece coeticientul de permeabilitate termica a rosturilor in cazul Sf!
fIX\\\ a(o cUlonlulill mndtlnl
admll.

tereslrelor actuale este de - mJ.lill10 do ""101:'1 dd SCllfl:! di,Jrtll.'\.

m3 *
5 0.1 I- - f---. ._ .. - C:lfe pol II Mull'ph al v"lonl mll(lll
"ntm<ll'(o

'" 0,1 = h m (da Pal 2/3 . - dllp.'\o;1rI ;II.} VI!(l1,11I1r (IlHrMISl1 :1,10
;ll'tr"lw dll pi"., 1;1 10·... III TlII\:l 1 O·~u
din \onmll'l do m,'\lllJrnre
Nu '" f\dn"t
Din acest motiv poate ti necesar sa se prevada In construclia de 10­ 25 26 ·C 27 - ~:~~S;~f:IOSi~::'>:i~~l~;: '~~l()~.dUdlll
23 24
cuinte 0 ventilare controlata cu dispoziliv mecanic de ventilare $i ae­
Temperalura aerului din ir.capere IF!­ f~t,'\11 n6~1i1\iOn.1rll

risire $i eventual de inlocuire a caldurii pierdute."

@ Curba limite] superioare a vrtezelor confortabile ale aerului din inc~peri

Ventilarea prin fereslre - pag. 184 G) - ® este In general sufi­

CulOri
cienta pentru camerele de locuil.
Aer cxlorror AEX vIHdo
Aer admrs AA v(lrdo
Avantajoase sinI tereslrele glisanle, la care aerul exterior intra In
Aer elimmat.,'.... zat AE/AU g;\lbon
Aer ore. (byp;\ss) AC g,1lbcn
partea de jos, In timp ce aerul interior iese la partea superioara.
Aor amsslOC<l1 AAM POltOG\I\U

o aerisire intensa 0 produc "... instala\iile de ventilare confirm DIN

18017 pentru bai $i We-uri tara lerestre, precum 5i eliminarea ae­
rului prin ghene, insa trebuie sa se aiba in vedere suficiente posibi­
litali de inlocuire a aerului prin elemente de trecere sau spalii nei­
'zolale din anvelopanta cladirii $i tereslre.ln plus trebuie sa se incer­
ce 0 admisie tara curent a aerului exterior."
Instalarea in perete de ventilatoare pentru admisia $1 eliminarea ae­
rului produce iarna curent. Mai bune sint dispozltivele mecanice de
ventilare (ventilarea locuin\elor DIN 1946).
® Schema une; inslalatii de climatizare

123
 Instalatii de climatizare cu presiune ridicata
Sectiunile transversale mad ale canalelor instalatiilor de climatizare
cu presiune scazuta sint adecvate numai pentru necesarul de aer
pentru transportarea caldurii iarna, respectiv transportarea racorii
vara, insa nu pentru necesarul de aer in general. Instalatiile de cli­
matizare cu presiune ridicata necesita circa 1/3 din cantitatile nor­
male de aer pentru ventilarea cu aer curat din exterior, aici trans­
portarea caldurii, respectiv a frigului fiind efectuata printr-un sistem
de conducte de apa la fel ca la incalzirea centrala. 1 m3 de apa poa­
te transporta de cca 3.450 ori mai multa caldura dedt 1 m3 de aer.
Sub fiecare fereastra este un convector de climatizare (aparat cu in­
jectie) cu duze speciale de eliminare a aerului si schimbator termic.
alimentat de catre centrala cu aer c1imatizat si apa racita sau in­
calzita. Reglare numai la schimbatorul termic. Cantitatea de aer mai
redusa face posibile centrale mai mici. respectiv prepararea fara pro­
bleme a aerului. Aerul exterior este curatat cu prefiltru si filtre foarte
fine. intreaga cladire este sub 0 usoara presiune pozitiva, fapt ce
face ca rosturile neetanse sa nu produca practic nici un elect.
TEHNICI DE VENTILARE A iNCApERILOR
~[IJ
acoperis sau etaj pentru instalatii in mijloc.
o dispunere costisitoare este cea cu put principal pentru aer Si dis­
tribulie orizontala pe fiecare nivel de-a lungul coridoarelor, cu con­
ducte ramificate directionate catre exterior sau imediat in spatele
fatadei deasupra ferestrelor, fie care la nivelul de dedesubt. trecind
prin goluri operate In planseu deasupra.
Adlncimea max. a biroului pentru instalatii de climatizare cu presiu­
ne ridicata este de cca 6 m, altlel este necesar un sistem supli­
mentar pentru racirea aerului. Adlncimea max. a cladirii fara sistem
interior este de 2 x 6 = 12 m + coridor. Eliminare prin suctiune a ae­
rului se face prin peretii-dulapuri de pe coridor, respectiv deasupra
coridorului si prin WC-uri. Instalatiile cu presiune ridicata nu recir­
cula aerul, deoarece cantitatea de aer este deja redusa In masura
necesara pentru 0 ventilare fara probleme. Pentru functionare re­
dusa. trebuie redusa In centrala cantitatea de aer primar.

II Convectorii de climatizare. Cerinte generaIe

1. Intensitate a zgomotului '" 30 pina la 33 foni. DIN 4109
2. filtru de aer pt. curatarea aerului secundar (aer circulat DIN 1946).
3 schimbatorul termic trebuie sa garanteze si fara sistemul de ven­
tilare 0 incalzire totala la temperatura camerei pe orice vreme.
InstalaUi de ventilare pentru bucatarii
Bucatariile mari VOl 2052 ~ de asemenea pag. 475 - 476. inaltime
3 - 5 m. Portiunea superioara a peretilor $i plafonul trebuie tencuite
poras (fara vopsea cu ulei). inlocuire a cantitatii de aer de cca 15 - 30
de ori, a se prevedea presiune negativa: aerul se deplaseaza din
lncaperile adiacente, ale caror corpuri de lncalzit trebuie dimensio­
4. temperatura apei reci vara nu trebuie sa fie mai mica de 15 - 16°C.
nate corespunzator mai mari. Cazanul de gatit, cuptorul si friteuzele
altlel instalatia de racire este neeconomica si se formeaza con­
trebuie alaturate lntr-un grup, deasupra lor amplasindu-se 0 hota cu
dens pe ferestrele dispozitivelor (5e murdaresc suprafetele reci).
filtru de grasimi. CanaleIe trebuie curatate anual. traseul de admisie
Conductele de aer cu presiune ridicata trebuie sa fie pe cit posibil a aerului trebuie filtrat $i lncalzit iarna. Nu exista dispozitiv de circula­
ratunde, pentru condilii de circulare ideale, fara vibratii. in cawl re a aerului. Slnt necesare lncalzire locala si geamuri izolante.
unor dimensiuni intre axele ferestrelor de1.5 - 2 m, dispunere cu
conducte verticale de distributie a aerului, alternarea elementelor
verticale structurale cu conducte de instalatii ale retelel de ventila­
re sl alimentare cu apa. Conducta de urcare a aerului pentru c1adiri
cu 7 etaJ8 are 175 - 255 mm C:\ la cladiri mai inalte aproximativ la
fiecare 7 - 10 etaje. Etaj tehnic pentru instalatia de incalzire si cea
de climatizare; de ex. la 14 etaje 1 centrala la subsol. 1 centrala pe

x " (; > '" :§

~~ ~ 0
-:::.
> -c
"
I ~
=
=
=
'!'
'" ~
Bi '" ~ .~
o ;ro " w: 5}
'"
'u
':"
iii
;rs
~
"g :~ N
;;;;
;;; Instalatle apa rece incalzlre

'"'" 0: c
>'" E
'"
.~
CO-
6 <~ "
w:
.~
CO-
c1) if> "-
" "8"g
"0
'" Ci 0
0
"'
;;;
0
a­
0
u..

CD Instalal18 de cIImatlzare cu pres1une ndicata (sistem LTG)

D
@ Regulator, in general [X]@ Vantil regulator tranSmlSI8

(roblnel de strangularel

0 ® Ventilator. condensator,
in general
@ Conducta de aero
in general
t] ® Dispozitrv producere
va pori apa N® Armatura de retinere.

in general

~<D) FonOlzolatl8. In general

t>1J® Armatura cu functie de

0 ® Filtru, in general
/ @ Clapeta. In general
0 @ Cazan apa

[9<] @
siguranta

g
Armatura acllonata

~
manual

[2J @ Transformator. dispozitlv

de 'lncalzlre a aerulul @
Regulaloridispozitiv de
3Justare volum curent. In @ Transformator vapori
apa

Q ® Dispozitiv de umidificare
[] @
general

Olspozitiv amestec (aer),

5J @ Schimbator termic cu 0 @ ReCipient in general,

vas de dilatare

a aerului (- de dezuml·
dlficare)
"In general lncruclsare a lluidelor
10 !@ Convector de ventIlator,
in general

W® 0 ~@
Schimbator termJC lafa
@
Separator in general Gura admisle aer incrucisare a fluidelor
-I
I@ Aparat cu Inductie,
in general

8 (J) Egalizator de curent

D @ Gura elimlnare aer
c:J Masina de rncalzire SI de
@ racire. in general J~l @
r----, ®
Deflector

Garnitura de acoperis

£J ®
..1 _ _ _ _ 1-

Camera amestec.
in general [§ @ Gnla protectIe
intemperillor
con~ra

Q @ Turn de raclre. in general

~_~_'c @ Cupola de acoperls

fJ ® Camera de dlstributle
In general 6@ Senzor. lac masuratoare
0 @ Pompa flu ide. in general L~_'. @ Lumlnator de acopens

®-@ 51mboluri graflce pentru tehnrcile de venlilare a incaperilor DIN 1946 T 1 [><J @ Armatura, in general
il @ Put de ventilare liber

126
 TEHNICI'DE VENTILARE A INCApERILOR
DIN 1946 - QJ
5. Ventilatoare B. Camere penlru aparate

Venlilaloare radiale $i axiale. Gradul de eficienl1\ al unei ventila\ii bune Cerin\ele constructive $1 de sigurant1\ tehnica VD13803. Proiectarea in­

este funclie de scopul de ulilizare, de 80 - 90%. Amindou1\ variantele stalatiilor de venlilare $i climatizare trebuie luata in considerare inca in

de venlilatoare produc acela$i zgomot pin1\ la 0 presiune de transmisie laza ce precede proiectarea constructiei, cac; ele influen\eaza in mod

de cca 40 mm WS, de aici incolo ventilatoarele axiale sint mai zgomo­ considerabi/ proiectul constructiv si structural.

toase; utilizate in special la cladirile industriale. Pentru izolarea contra Camerele pen\ru aparate trebuie amplasate pe cit posibil aproape de

vibratiilor se utilizeaza fundamente speciale cu elemente tonoizolante. camerele clirnatizate, daca sint acceptabile din punct de vedere acus­

tic; trebuie sa fie usor accesibile. Peretii trebuie sa fie din zidarie, ten­

cUiti, pe interior vopsea lavabila, eel mai bine daleifaianta.

Sifoanele de pardoseala trebuie sa fie in toate camerele prevawte cu

111 \li i1\ trape contra mirosului respectiv acoperire etan$a, demontabila. in ca­

G) Gril~ de admisie aer cu directianare a curentului de aer zul centralelor situate deasupra altor camere trebuie sa se prevada par­

dose alii impermeabila. Pe perelii exteriori trebuie prellazut1\ termoizo­

latie $i barier1\ contra vapori/or pentru ellitarea daunelor produse de

condens. in cazul unor cerinle ridicale in ceea ce prive$te limitele de

zgomot si de vibratii, se impune dispunerea tip "casa in cas1\". incarca·

re suplimentar1\ a plan$eului datorata ma$ini/or in cazul centralelor 750

pina la 1.500 kg/m 2 + greutatea zidurilor cam ere/or de aero

Necesarul de spaliu pentru centralele de climatizare depinde foarie

b..·..·.. ci .. ·....· mull de cerinlele prillitoare la filtrarea aerului $i fonoizolare. Pe suprafete
inguste $i lungi, camerele pot fi dispuse in$iruit, in succesiunea corecla.
f'2'I Deschideri de ven\ilare: a=cu deschidere autamat~; b, c, d, e=lixe; d • fa camere
Lungime penlru instalalii de climatizare sirnple industriala cca 12 m
\V intunecate; t... actiona1a manual
pentru instalatii de climatizare de confort cca 16 - 22 m
pentru 0 centrala de e/iminare a aerului cca 4 - 6 m.
~:I~I~':':':':~:':':':':':':':':':;;:~:'~:'o:':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

.:.:.:.:.: 0
I"=='-t=>-~O==; I::}:;:: Latimea $1 in1\l\imea (dimensiuni libere) centralelor de Instalalii indus­
triale $i de confort;
g,il~ ci'culablla de admisie/ :::::::::; latlme x inallime
tr:: _ aer cu nlsa Pi Iluminal
eliminare a aerului c;u pro· .......:.

teclie contra prafului

pina la 20.000 m3/h randament aer 3,0 m 3.0 m I
20 - 40.000 m3 /h randament aer 4,0 m 3,5 m f Centrala
® Grila. de admisie $i de eliminare a aerului
40 - 70.000 m3 /h randament aer 4,75 m 4,0 m I
6. Fonoizolare

in canalele de ventilare, fonoizolalia impiedic1\ transmiterea zgomotu­

Pentru montare $; reparalli este necesar un culoar suplimentar de 1,5
lui de la centrala catre camerele climatizate. Lungimea pe directia de
- 2 m. in cawl instala\iilor mari, centrala de climatizare $i camera de
circulare a aerului este de 1,5 - 3 m funclie de izolalie. Se fabrica sub
distribulie a caldurii trebuie sa aiba un culoar de deserwe comun si 0
forma de culise din material neinflamabil, de ex. placi din fibre tari sau
camera pentru tabloul central.
tabla, cu umplutur1\ din vat1\ mineral1\. - QJ VOl 2081 "Diminuarea

zgomotului la instalaliile RTL (TVi) DIN 4109". Atentie la fonoizolare in

Instala\ille de climatizare pentru incaperi mari de birouri
constructii multietajate.
incaperi/e mari sint c1imatizate cu ajutorul mai multor instala(ii. 0 zona
7. Canale ~i guri de eliminare, respectill admisie a aerului
speciala este cea de la fatada (instalatii de mare viteza), zon1\ separala
Din tabla de fier zincata, otel inoxidabil, placi din fibre ignifuge sau ase­
la interior, instalatii cu presiune scazuta sau cu vitaza mare - @
menea. Sectiunea este cel mal bine patrata sau rotund1\, dar $i rectan­

gular1\ pin1\ la un raport de 1:3 al laturilor. Coturi cu table de directio­

nare. - DIN 24147, 24151-53, 24163. 24167, 24191. Este necesara

intretinerea periodica. A se tine cont de cerinlele de protectie la foc a

instalatiilor de venti/are.

Canalele zidite sau betonate sint in cawl unor podele mari sau in caz

de canale care urca mai economice decit tabla. Canalele zidite izoleaza

zgomotul mai bine decit cele belonate. Tencuiala interioar1\ neteda cu

vopsea lavabila. Canale de admisie a aerului. Izolatie cu masa scawta.

trebuie evitata acumularea de caldur1\. Secliunea transllersala a cana­

lului trebuie s1\ fie suficient de mare pentru a permite curatarea (murdari­

rea deterioreaza conditia aerului). De aceea canalele de eliminare a ae­

rului din podea trebuie prevazute cu dispozitive de scurgere care pot fi

insurubate in mod impermeabil, $i in canale trebuie prellazute sulicien­

te deschideri pentru curalare.

Canalele din ciment cu fibre (fara azbest) sint adecvate pentru aer

umed, fara con\inut de acizi, canalele din material plastic sint adecva­

Ie pentru medii agresive, cu formare de gaze. DIN 4740 grilaje de ad­

misie $i de eliminare a aerului trebuie amplasale pe podele necircula­

bile (exceptie sint cladirile industriale $i camerele de procesare elec­

tronica a datelor). Guri/e de eliminare a aerului sint esenliale pentru

distribulia aerului in incaperi, directionarea curenti/or este orizonlala

sau verticala. Suprafetele perforate pentru admisia $i eliminarea aeru­

lui nu prezinta probleme din punct de lIedere tehnic, insa trebuie sa fie

- usor de curalat, ideal din tabla lacuita prin ardere. - @ CD -

Admisia aerului in birouri se face pe cit posibilla ferestre (cea mal puternica
incidenta a frigului respectiv a caldurii). Eliminarea aerului se face pe partea
cu holul. Pentru teatre, cinematografe si sali de conferinte, introducerea ae­
rului se face sub locurile de stat jos. Eliminarea se face la nivelul plalonului.
E)(emplu de alc~tuire a unei rnslalani de dimalizare cu pres;une rjdicJla
Traseele de circuJatie a aerului depind de forrna incaperii $i de utilizarea sa.
(sislem LTG). Cladire administralie Dyckerhall Zemenl AG

125

 PROTECTIA TERMICA
Varla,la de
DIFUZIAVAPORILOR
temperaturA
Vaporii, forma gazoasa a apei, se formeaza prin evaporare (Ia temperatura de
fierbere) si prin vaporizare (Ia orice temperatura): caldura necesara trecerii in
OP(e) = 9~ stare gazoasa (cca 700 Wh) este extrasa din mediu, Vaporii de apa din aer nu
He = 12~ sint vizibili ("norii de vapori" sint mici picaturi de apa ce plutesc in aer),
Aerul poate contine doar 0 anumita cantitate de vapori: cu cit aerul este mai
Conllnutul de uml­ cald. cu atit poate contine 0 cantitate mai mare de vapori de apa, Procentajul
dttate in aer max.
din aceasta cantitate maxima existenta efectiv in aer indica umldltatea rela­
~~iI!!~~~~~~~~;;;;;;:;:;:;;;;:#;;;;~~.rPOSlbll tlvA a aerului, Daca temperatura aerului scade, umiditatea relativa a aerului
- 10 0 10 20 30 40
c~te, la 0 cantitate constanta de vapori de apa in aer,
Temperatura aerului ("e)
Curba continutului max. de vapori Exemplu: continut de vapori de apa in aer: 12,3 mbar
de apa corespunzator curbel de aer 20'C; 12,3 mbar 123,4 mbar = 52%
Contlnutul de vapori de apa In aer la
diverse umldltatl relative ale aerU!UI ® presiune partial a aer-saturatie care
difuzeaza in e!ementul constructiv aer 15'C: 12,3 mbar 117.5 mbar = 72 %
este data de variatia temperaturii in aer 10 c C; 12,3 mbar 112,3 mbar = 100%
elementul constructiv Daca in acest exemplu temperatura aerului ar scadea mai mult, vaporii de apa

OOOOOiOOOOOO •••••• • ..........

•••••••••• ar condensa in apa lichida: astlel apare si roua foarte decorativa de pe peta­
•••••• 00000 •••••• •••••••••••
••••••••••••
••••••••••
IeIe trandafirilor, Din acest motiv punetul de temperaturilla care umiditatea
••••• 000000 •••••• •••••••••••
0000000000
relativa a aerului atinge 100 % este numit punet de rouA al respectivului ames­
tee aer-vapori de apa,
•••••••••••• 000000 00000000000

·II

, ,
o Presiunea atmosferica este de 1 bar sau 1000 mbar (numit si hecto-Pascal);
Diferenta relativa de presiune a va­ . Diferenta absoluta de presiune a
ponlor (diferenta de preslune vaporilor (dilerenta de preslune a la un amestec aer-vapori de apa, 0 parte a acestei presiuni este prod usa de
partrala a vaporilorl intre fete Ie ele­ aerulul) fntre fetele elementulul vaporii de apa - preslunea partiala a vaporilor de apa sau, pe scurt, presiunea
mentulul constructlv constructlv
partiala a vaporilor, Aceasta valoare este lolosita, corespunzator scopului. ca
.. • ,I 1
I Temp 'C preSlunea partial a max. masura pentru indicarea continutului de vapori de apa din aer (vezi sus ~ ta­
a vaponlor in aer (kp 1m 2) bel @), deoarece astfel aspectele legate de difuzia vaporilor sint mai usor de
f­ I,
-10 26.9
i : Tempera- Umldltatea relatlva a aerulUl reprezentat in mod expresiv (0.6 mbar ~ 1 9 aparkg aer ~), Diferentele de pre­
- 5 40.9 tura exte- r---------~
siune partiala a vaporilor ~ @ sin! asadar doar continuturi diferite de mole­
I

± 0 62.3 rioara eCl 50 60 70 :

± 5 88.9 I ----j cule de vapori de apa raportate la 0 aceeasi presiune totala (a aerului) (caz
17.8~o
+ 10 125.2 -12 33,5% !
opus: diferenta absoluta de presiune in sensu I cazanelor cu aburi ~ @ de
~ 15 173.9 I -15 30.8% 23C:· o 16.2%
238.1
ex, in spatiile ramase goale intre straturile invelitorilor ~ pp, 92).
+ 20
I -18 28,4% 21 ~o 15,0%
+ 25 323.0 Si presiuni partiale de vapori diferite incearca sa se egalizeze prin difuzie, prin
I
Contributia max. a stratulul proxim tranzitarea elementelor constructive sl straturilor acestora, Straturile elementelor
® Presl~nea partlala a vaponlor de
apa din aer ®
6 de aer respectlv pina la Ilmlta de va­
pan ("x")
constructive se opun cu rezistenta proprie la difuzie ~ 'd (em. m); indica grosimea
stratului de aer care ar prezenta 0 aceeasi rezistenta la difuzie: se calculeaza ca
exterior Interior exterior interior produs intre grosimea stratului d si coeficientul de rezistenta la difuzie ~,
La difuzie se produce in interiorul elementelor constructive 0 scadere a presi·
mbar mbar unii part1ale a vaporilor: analog variatiei de temperatura in elementul con­
25 25 structiv, aceasta se repartizeaza diferitelor straturi in lunctie de contributia lor
T
20 ~20 la rezistenta globala la difuzie a elementelor constructive, Straturile de aer
1
proxime elementelor de constructie pot Ii neglijate, datorita grosimii lor reduse
15 T15
(Ia exterior 0,5, la interior 2 em),
i
Exemplu: Interior 20°/50% ~ 11,7 mbar exterior - 15°/80% ~ 1,3 mbar
'0
T lO diferenta 119 -14 = 10,4 mbar
perete 24 em din ~ 'd 4,5' 24 = 108 em 94,7%' 105 = 9,8 mbar
caramida cu goluri verticale
Presiunea part1ala a vaporilor de Contributie prea mare a stratuiul lencuiala interior 1,5 em; 1I ' d 6 ' 1.0 = 6 em 5.3% ' 105 = 0,6 mbar
apa ramine sub cea maxim posibila:
nu apare condens ® proxim de aer pnn Izolare Insufi­
cfenta: condens pe Sl in elementul
constructlv; x = contributle max. ad­
114 em 100,0%
Exemple de difuzle
mlsibila a stratulul de aer proxlm
Pentru a evita degradarea constructiei, trebuie evitat condensul in elementul
I I
mbar mbar I I constructiv, Condensul apare acolo unde continutul efectiv de vapori de apa
25 25 1 I ameninta sa creasca peste eel posibil din punctul de vedere al temperaturii. in
20
I
exemplele ([) - @ elementul constructiv, inclusiv straturile de aer proxime
20 I

acestuia, este reprezentat la scara izalarii term ice (compara pag. 123): linia
I

15
curba reprezlnta graficul presiunii partiale a vaporilor maxi me posibile - dat de
10
® Factorul de s\tuatie = inclinatia
curbei scade spre exterior: bine!
@ Banera de vapori la fata rece: con­
dens in elementul constructlv
15 I
variatia rectilinie a temperaturii. Pentru evitarea degradarilor sin! importante:
10 :
• Izolare termicA suficientii
T 5 : In exemplul ([) elementul constructiv monostrat nu este expus condensului;
in exemplul ® insa apare condens la lata interioara a elementului construc­
tlv deoarece contributia straturilor de aer proxime este evident prea mare,
® Ordlne greSlta a straturilor: factorul
de situatie = inclinatia curbel creste
spre exterior: condens la intenorul
Contributia stratului de aer proxim la rezistenta la permeabilitate termica 11k
elementulul constructlv! nu trebuie sa depaseasca 0 anumita valoare X ~ @,
• Stratlflcare coreetA
inclinatia curbel de difuzie trebuie sa fie cit mai mare spre interior si cit mai
mbar
mica spre exterior ~ @; in caz contrar apare condensul ~ @, Aceasta in­
25
c1inatie este indicata prin factorul de situatie ~j,: la interior coe/icien! de rezis­
20 tenta la difuzie ridicat, conductivitate termica buna = factor de situatie ~j. ridi­
15 cat: la exterior coeficient de rezistenta la diluzie mic, conductivitate termica
proasta = factor de situatie ~lj_ redus,
'0 • Barieril pentru vapori in pozitie coreetA
Daca la exterior se afla un strat care functioneaza ca bariera pentru vapori in­
treaga scadere de presiune a vaporilor va avea IDe acolo; rezultatul: condens
~ @; daca se doreste evitarea acestei situatii, trebuie introdusa la interior 0
@ Banera suplimentara de vaporl pe bariera pentru vapon. in conditiile in care contributia slraturilor de pina la ba­
fata calda imptedica forma rea con­
riera pentru vapori la rezistenta globala la permeabilitate termica 11k nu trebu­
densulul; x = termolzolarea max. pe
tata intenoara a barlerel de vapori ie sa depaseasca 0 anumita valoare X' ~ @

128
 ,20' PROTECllA TERMICA
TERMENI- MECANISME
~ ,'0'
e Proteqia termica serveste la:

c:J ,
I. 10'

-10'
Ie
- con/ort: proloctia omului lata de pren mult:t sl pre:! pu\ini'l ci'llduri'l

- economisirea energiei termice

- protectia impotriva degradarilor constructiei, rezultale din dilat<l.rile termice si,

in primul rind, dalorita condensului vaporilor de apa, generate de 0 termoizo­

,I I
c:Jc::::::::J lalie insuficienti'l sau pozi\ionati'l gresil.
I I
Stabilirea lermenilor conform DIN 4108 [indicatiile in paranteze patrale: unil"'\;
CJc::::::::J,
exprimate in sistemul kcal- kilocaloric - utilizat anterior).
I r
C8ntltat88 de energle tennlcA, exprimati'l in Wh [= 1,16 kcalj: temperatura "C;
Selderea tempel"8turll
corespunde 11k diferenla de temperatura K (Kelvin; exprimata anterior in grd): 1,16 Wh (= 1 kcal)
creste temperatura a 1000 g de apa cu 1 K.
Principrullrecerii ctildurii
prinlr·un elemenl constructiv ® Variatia temperaturii intr·un
element conslructiv monostrat Schlmbultennlc prin convectie (conduclivitate termica), conductie, radialie si di­
fuzie a vaporilor; poate fi incetinil dar nu poate Ii eliminat prin termolzolare.
Conductlvlta1ea tennlcA AWlmK [kcal/mhKI esle ocaracterislicil specificil ma­
Tencuial~ interior 0,015 : 0.7 • 0,02 ter1alu/ul; cu cit este mai mici'l valoarea, cu alit este mai redusi'l conductivilalea
Perete 0,30 : 0,22 • 1,36
termica. Valorile conform DIN 4108 cuprind coelicienti de siguranla pentru apli­
Tencuiara extenor 0,02 : 0.87 0,02
catia practical valorile "din m<1sur<1tori" nu sint comparabile l
1IA 1,34 Rezlsten1B termlc4 -18 conduqle - llA in m2 KNJ [m2 hKikcat] esle marimea

•
lin, 0,12 specifica stralului: 1/,\ = dlA (d = grosimea stratului in m); se poale calcula mai
110. 0,04
simplu prin inmultirea grosimii stratului d' (in em) cu factorul 0': 11,\= d' . D'.
lenculaJi
Coeficientul de izolare termic<1 esle important pentru respectarea DIN 4 lOB, variatla
OX1eriOf 11k 1,56
tenc;:u(all

loter1or
temperaturii in elementul constructiv si problema degradi'lrilor din condens (~jos). ', "
k .--.!.... • 1 ; ., ,,*
0,64
Rezlsten\8 la schlmb superfiCial de cAldurA -Ia convec\le - 11c I este coeli­
11k 'of
cientul de izolare lermici'l al 5lralului de aer din proxlmitalea elementelor con­
structive. Cu cit vileza aerului este mai redusa, cu atil esle mai mare 1/" la lata
exterioaril a elementului constructiv (1/".) 0,04 (Ia slraturi exlerioare O,OB), fata

® Calcularea varorii k penlru elemenlS constructive multistrat

Exemplu: perele din B,CA 500 kg/m 3 30 em eu IBncuiala groasa
intenoara a elemenlului conslructiv (lin;).
Rezlsten\a lunnlcA globalA. 11k in m 2 K/W [m2 hKikcalJ este suma rezislen\elor
unui element constructiv la lrecerea caldurii: 11k = 111L, + 1/,\ + 1/"<1 (inversul sau
k - coelicientul de permeabilitale termica -exprima in W/m 2 K [kcal/m 2 hK] pierde·
rea de calduril a elementului constructiv sl serveste ca baza pentru calcule lermice),
II clprtort
Coeflclentul de penneabllltete tennlt:a k in W/m 2 K [kcal/m 2 hK]

::E:I~ kzon~ c~priori

kcimp c~priori
• 0,45
- 0,95
valoare reciproci'l a rezislentei termice globale 11k esle astilzi cea mai imponanta
valoare penlru calculul protectiei lermice: mMmea acesteia eSle prescrisi'l pen­
tru cazuri diferlle in DIN 4108 si in "Regulament privind prolectla lermicil-.
. I, Aceeasi milrime serveste conslruclorului de instalal,i termice ca baza de calcui.
Marime derivata kmIF+P) = coelicienlul mediu de permeabililale "Iereastra+pe­
~"',O 1'.,-70 111 1D.
k", = BO' 0,45 + BO • 0,95 rete"; calculare din pilni egale F $i valoare k a celor doua componente:
A.SO -1
km\F,P) = (k F ' FF + kp) : (FF + Fp)
- 0,056 + 0,83 - O,e9
km =coeficientul mediu de permeab,litale al unel anvelopante, calculal din pi'lf11
Calcularea coefidentului mediu de izolare termic~ la elemente egale F si valoare k a componentelor anvelopanlel: perele (P), lereastra (F), aco­
constructive compuse
Exemplu: $arpanla unui pod locuibit peris (A), suprafata la sol (S) si supralatil de p1anseu expus aerulUI (PAlluind in
calcul factorii minimi la supralele de acoperis si suprafele la sol
strat termolz:olant atr8t termolzol8nt kp . Fp + k F . FF + kf'A . FpA + 0,8 kA . FA + 0,5 ks . Fs
r km =
- Fp + FF + FpA + FA + Fs

Trecerea t:aldur11 printr-un element constructlv: 0 canlilale de cilldura

depasesle slratul de aer interior proxim elementului construcliv, ajunge astlel din

aerul inci'lperii pe lata interioaril a elemenlului construclivi dopi'lsOslo coolicien­

tul de izolare termici'l al elemenlului conslrucliv, ajunge pe tela exterioera a ele­

mentului constructiv; depasesle stralul exterior de aer proxim elementului con­

structiv si ajunge in aerul exterior. ~ CD,

Dilerenta de temperatura dintre interior si exterior se distribuie intre toate stralu­

rile conform procentajului CU care acestea conlrrbuie la rezislenla termica globa­

la l/k.~ G)

ScId"raa Utmperatunl
corespunQa 11k Exemplull: 110 1 + 1/,\ + 1/0. = 0,13 + O,B3 + 0,04 = 1,00

Variatia temperalurii ca la insa 0, lin,: 1/,\: l/u" = 13% + 83% + 4%

® Varialia de temperaturA intr·un ele­
ment constructiv multislrat ® cu reprezentara deformala a ele­
menfului construclrv (Ia scara coeti·
La 0 dilerenti'l de temperaluril 6\1 =40 K inlre inlerior si exterior, revin pentru
clBnlilor de izolane termica). VariaIi a 1/0; 13%'40= 5,2K
temperalurii asIa liniara pe intregul 1/A 83%' 40 = 33,2 K
element construcliv.
1/,,,, 4%'40= l,6K
Exemplul2: Penlru I/A egal cu 0,33 raportul ar Ii
=
0,13: 0,33: 0,04 26%: 66%: 8%
Stratului interior de aer proxim elementului de construc\!e j·ar reveni in acesl
caz 26 % . 40 = 10,4 K, aceasta inseamni'l ci'l lata perelelui ar II cu 10,4 K mai
rece decit aerul inci'lperiil
Deci cu cit este mai redus coeficienlul de !zolare termici'l al elementulul COn­
struct!v, CU alit eSle mai redusi'ltemperalura la lala interioara a elementului con­
structiv - 0 si cu atit mal usor va api'lrea acolo umidllate din condens_
k-l,42 k-I,08 k-0.48 k-.,6 k-2,6 Deoarece variatia temperaturii depinde de coelicientul de izolare lormica al
24 em clr6mlda 36 em cAtAmld6 24 em cAramldl alicia e mm atlcll fiecarui slral, ea devine 0 linie dreapt<1, daci'l efemenlul construcliv este repre­
eu golun 'i"ertlcel. eu golun vertlcele eu goluri vertlCIII. lermolzollnta
+ 5 em poll.uran 2 I 8 mm zentat la scara coelicienlului de Izolare lermici'l al straturilor sale - ®' ®: Ie­
Variatia lemperaturii in elemente constructive cu termoizolare diferit~ pentru tem­ git~tile sint asHel rna! usor vizibile.
peratura interioarA Or ,." 28 $; temperatura eXlerioara Ha = 12°. Temperatura fe(ei
0

Pe linga problema condensUlui esle importantil variatia temperalurii penlru dila­

inlerioare a peretelui i,pI 8sla cu atH rnai rjdjcal~. cu cil izolarea es!a rnai buna-.
tarea lermicil a elementelor constructive. ~ pag. 128

127
 DETALII DE PROTECTIE TERMICA:
Denumire SI reprezentare Gras. Rezlstenta la per- PERETELE EXTERIOR
S meabilitate
, termlca 1/ 1\ In general: la izolarea exterioara nu trebuie utilizata tencuiala minerala ci pla­

mm m 2 . kfW carea venti lata ~ @ sau tencuiala de spaclu (armata cu retea din libra de

in Dune·
sticlaj, dupa caz cu strat superior de tencuiala minerala

lui eel
mal ne­
Puncte critice: rostul de dilatare la racordul cu acoperirea in terasa ~

medle lavorabil pp, 92; nisa pentru corpurile de incalzit ~ G:

termoizolatia este foarte ne­

1 Beton armat - b.a. cesara pentru a controla costurile de lncalzire (perete subtire, temperatura

mal ridicata): racordul la ferestre ~ (§),

Planseu de b.a. cu nervUri SI blocurl ceramlce 120 0.20 0.06

CU golu" liara te~eulal3) I 140 0.21 0.07 Caz particular spalii umede (d. ex. bazine de inot in spalii interioare):

=>l::~==w==m==Cfjc s1
160 0.22 0.08 izolare superioara; contributla max, X a straturilor interioare (strat de aer pro­

180 0.23 0.09 xim, straturi plna la bariera pentru vapori ~ pag, 127) este mai redusa.

-
500 500 500
1625.750,-f- 1625 ,750)-1--1625,7501 T
1 200
220
0.24
0.25
0.10
0,11 Deoarece tencuiala de spaclu ar Ii pentru acest caz prea impermeabila la va­

250 0.26 0.12 pori este de preterat 0 placare cu ventilare asigurata de un strat de aer ~

120 0,16 0,06 @ sau tipul constructiv cu bariera pentru vapori ~ G,

140 0,18 0,07

160 0.20 0,08
180 0,22 0,09
200 0.24 0,10
500 220 0,26 0.11
1625.750)
240 0.28 0.12
2 Pian see din b.a. cu nervuri sau grlnzisoare conform DIN 1 0~5 cu blocuri ceramlce

,
II, eu golu" eonform DIN 4160
Blocurl ceramlce ca elemente de constrUC!le conform
DIN 4160 lara Inlma transversala (lara tenculalaj
'15
'40

165

exterior Interior

emulsle bl·
exterior

lillil
••• 1 I I
tuminoasA
300 kglm 2
J~oo 00 00 00 00 01
I 300 300 300 300 300
~~~~irmA
I
tene. interior tencuialA
Blocurl ceramlce ca elemente de constructle conform 190 0.24 0.09 Perete multlstrat cu termolzolatle Perete cu bartera pentru vapori am­
amplasata la Interior plasata la interior
DIN 4160 cu Inima transversala (lara tenculala) 225 0.26 0,10
240 0.28 0,11
265 0,30 0,12 structurA
r strat de aer
290 0,32 0,13 secund8rA , plIca f1broclment
exterior
styropor 4 em
contraPl;ipcl
PIICAflbr~
Clment ~
3 Plansee dm b.a. el DIN 1045 eu blaeu" eeramlee ef. DIN 4159
115 0,15 0,06
140 0,18 0,07
165 0,21 008

n~
190 0,24 0,09
225 0,27 0,10
240 0,30 0,11
265 033 0.12
290 0,36 0,13
115 0.13 0,06
140 0,16 0,07 '-tenc. termoizol. ~ corp incAlzire
165 0,19 0,08
190 0.22 0.09 ® Perete multlstral fara bartera pentru
vapor!

(2) Izolare msa corp incalzlre

-
225 '0.25 010

240 0.28 0. ,1

265 031 0,12 Detalii proteetie termicll: acoperi,

290 0.34 0.13 ,

-------'---~
4. Dale din b,a. cu mlez din lemn cf. DIN 1045
(fara leneuiala) 65
80
0.13
0.14
----0,03
0,04
I

:J DO 0(0 DO OeD 0 s1 100 0,15 0,05

Llermolzolllie
continuA
G) Rezlstente la pemeabilitale termlca (coeftclent de Izolare termica) 1//\ (m 'k/W) Lr1gldlzole delsupra
structurli
~ element distrlbu,ie
din HdZ 88U ole\
Tlpul beianulul Greutatl
brute ale
GraSime (em)
termoizol8tie ~~ rr::e~~,~~~np~~~r:ipentru
betonulul Acoperis hala In sistem constructiv
kg/me 12,5 18,75
--=-S"'C"'A-.-b-et-a-n-s-p-a-ng-'i-O-S---'---=4-0~0"'---~-::O-'.8:-:9-'·-'··~-I-,3~4-'.-'.
25.0 '31.25 I 37,5
---:---,--=,7~9-"-" ...;....--=2-,.2:-:3:-:·--,-j·~
I
® Acoperis hala in slstem constructiv
cu lemn (acoperts rece) ® cu otel $1 acoperire cu alumrniu
(acapens reee)
betan usar. intarile eu 500 '0,78'" 1,17"' 1.56" 1,95' 12,34'
abur, SCA intarit eu abur 600 '0,66'" 0,99" 1,32' 1,64' 1,97
800 0,54" 0,82' 1.09 1,36 i 1,63
beton usor armat in

alcatuire inchisa SI

utllizind argila expanda­

bila, SISt expandabil

etc. tara nlSlp cuartos

podl"A sclndur1
beton usor cu adllivi
nNtan.,.

~ 't~=-~ ~ =~UZ~'lit~:~o-~'li
porosi fara nlsip cuartos

beton armat
• Greutate pe unitate de suprafata Inclusiv tenculala 0'00 200 kg:m,'"
Ii lzollnl ~
•• Greutate pe unitate de supralala Incluslv tencuiala ~'150 kgim:

..... Greutate pe unltate de supralata Inclusiv tenculala ~ 100 kg/m~

I ;====:11 r :I:~;:~UI =~~r1I8IA
exterior
f2\ Rezlstenta la permeabilitate termlca (coetlcient de izolare termica) , /,\ (m 2'k.rw) a
@ Acopens in panta abrupta cu Acoperis in panta abrupta cu
\.V elementelor constructive din b.a. de marl dlmenSluni este eVldenta: ullilzarea be­ planseu maslv planseu pe grinzl de lemn
tonulul usor armat (de ex. pentru balcoane) conduce la 0 imbunata!lre a Izolarii ter­
mice cu pina la 68,3%.

130
 PROTECTIA TERMICA
!ZJFZZZ2 TIPURI CONSTRUCTIVE
.177/ d[ZLl ,encu;,la
TIp constructlv fArA barierA pentru vaporl - CD
[Z2JVlZ21 Tipul conslructiv traditional nu ulilizeaza slraturi Impolriva vaporilor.
V7ZZIEZl Alcatuirea straturilor se face astfel Incil sa nu se formeze condens:

t2J~
izolare termica suficienta, factorul de situalie A scade de la interior
spre exterior. La spatii cu umidilate ridicala (de ex. bazine de Inot in
spatii interioare) variatia de presiune a vaporilor trebuie veriticala prin
calcule sau metode gralice - 0.
Q) Perate masiv f~ra. izolare ® Acoperire masiva cu inveli$
Esential: pe lata exterioara a slralurilor lermoizolante poale aparea
exterior impermeabil fa vapori
pericolul lisurarii tencuielilor simple din cauza acumularii de caldura
-
Ordmea S!ralurilor Grosime Cae he. Aezislenla $i a lipsei unui suport antiderapanl, de aceea este recomandata uti­
rellsl snla la permeabllitare lermie:'
1/1< a elemenlulu; conslruclrv
dlnspre exterior
spre interior
stral de izolaf
lermica
la diluzie
lizarea tencuielii de $paclu armata cu fibra de sticla - CD (nu si la ba­
d (em) lwd:D p'd (em)
-­
zine de inot in spatii interioare - pag. 269-270).
xlnner intenor siral aet proxim m:t. - 0.04 -600 Tip constructlv cu barlerA pentru vaporl - ®
Dotan (2200 kg/m J) 10 0.047
.60 Tip constructiv mai recent ("acoperi$ cald", "fatada calda") cu bariera
e: .60
pohstiren lip 040
tencuiala
4
1.5
1.0
0.02
200
15 ~
pentru vapori asezala la exterior $i, astlel implicit, bariera pentru va­
~ .40 slrat as' proxim int - 0.12 -
TOlal 11',.1.120 615 pori la interior (- pag. 128); dilicil de execulal pentru elemente con­
I + 20 ~3JI"':;:Z
" 0 rezi51enta la dltuzie rwd structive verticale, in aceste cazuri este de preferat tipul constructiv
~ - 20 a elemenlului conslrucliv cu invelis exterior ventilat prinlr-un strat de aer (exceptie: peretii pre­
interior -2 fabricati). Esential: contributia termoizolatiei la rezistenta la permea­
j
e)(leriorl
////
//
/ presiunea vaporilor exi~tenta
la mterior in condilii de
bililate termica, inclusiv a slralului de aer proxim straturilor pina la ba­
riera de vapori, nu trebuie sa depa$easca 0 anumita valoare ­
~o
umidilale relaliva de
25 -100% pag. 128. La constructii masive, bariera pentru vapori poate Ii prote­
/ //
=c c­
jata de degradari mecanice printr-un strat de egalizare - pag. 96 If.
&. 20 80%

"> 15
/ /'/// '­
60%
- f- 1 Deoarece pe fala interioara a barierei pentru vapori nu se formeaza
~ / pre~lunea / / " / / I- 40%
11 presiune de vapori de tipul cazanelor cu aburi, ci doar presiune
:J 10 paniala de vapori - pag. 128, esle lipsita de sens des mentionata
/ ~~=/ / // 1/
~
'" V
fa edanar

I
100
'I 11111
200 300 1000
! "compensare a presiunii" (caz opus: straluri de egalizare sub inveli­
toarea unei acoperiri in lerasa - pp. 96).
TIp constructlv cu invell~ exterior cu strat de aer ventllat - ®
~e2islenla la dt/uzie III"d (cm) Ventilarea inlatura efectul de bariera pentru vapori al straturilor exlerioa­
Flgur:t - partea 11 Figura - par1ea III
re relativ impermeabile. Premisa: sectiunea canalului de venlil8re lrebu­
® Invesligarea formArii apei prin condens. la un acoperi$ ie sa lie in orice punct § 2 cm; ventilarea functioneaza prin diferent<"l de
niveL(cadere minima de 10% intre punctele de aspiratie $i evacuare).
placi azoociment
tencuiaJ3 (tenc, slnleticA)
La 0 cadere mica este necesara introducerea unui strat cu permea­
slral de aer
sup0r11enc. Hesatura bilitate redusa la vapori/a unei bariere pentru vapori (ordinea straturi­
din libra de Sllcltllj lermol,wlalie
1ermoizola\ie lor - tip constructiv cu bariera pentru vapori) cu rezislenia la difuzie
eKlenor fl'd a inveli$ului interior § 10m (Ia bazine acoperite § 100 m), caci in
caz contrar ar exista 0 permeabilitate prea mare a vaporilor $i soar for­
ma condens la inveli$ul exterior. Stratificarea inveli$ului interior se
face ca la tipul constructiv fara bariera pentru vapori. Ynvell~ullnte­
\nler,or
L 1encuial:i
rlor trebuie insa sa lie intotdeauna Impermesbllia Serf
Puntl termlce sinl zone in elementele constructive cu izolare termica
f4\
\.V
Perete masiv cu inveB$ exterior
impermeabil la vapon ® Perete masiv cu inveli$ exterior cu
slral de aer venilial mai redusa - lata de zonele invecinale. in acest fel, conlributia slra­
tului de aer proxim la rezistenta la permeabilitate termica creste, as!­
fel incH temperatura superficiala a fetei interioare a puntii termice sca­
inveli$ exterior in\leli$ e;t\erior
de, in acesle locuri putindu-se lorma condens (- pag. 127). Pe de
alta parte, cre$terea cheltuielilor de incalzire prin existenta punlilor
termice este neglijabila, alita timp cit punlea termica ocupa 0 su­
prafata redusa: nu este Insa cazul fereslrelor cu 0 singur<'\ foaie de
geam, care trebuie considerate ca punti termice (- pag. 127 (?)).
Pentru a evita condensul $i urmarile sale neplacute (formarea muce­
gaiului etc.) pe suprafata elementului constructiv, lrebuie crescut<"l
temperatura fetei interioare a puntii term ice. Aceasta se poale realiza
prin dlmlnuarea plerderll de c4ldurA prin puntea termica cu ajutorul
unui strat izolant impolriva "Irigului exterior" (cre$terea izolarii termice
diminueaza contribulia procenluala a stratului de aer proxim la rezis­
® Pe lala inlerioar~
formeazA rouA
a collului ie~il se
CD La collul intrat nu se formeaz~ rou~
tenta la permeabilitate termica 11k).
Cre~terea aductlel de c4ldurA spre puntea termlca prin marirea su­
perela eKlerior dm beton praletei interioare a puntii termice, invecinarea puntii termice cu zone
eXlerior
cu conductivitate termica buna, sullarea cu aer cald. Aslfel se reduce
intr-adevar rezistenta la transfer lermic 1/r'j relativ la puntea termica
$i prin aceasta 5i contributia stratului de aer proxim la rezisten\a la
permeabilitate termica 11k.
imerior ® prezinta exemple tipice. Totu$i si un colt exterior normal de cladire->
® lormeaza 0 punle termica, deoarece, opus cazului prezentat anterior
la 0, unei supralete interioare incalzite reduse ii corespunde 0 suprafata
exterioara mai extinsa care cedeaza caldura; la care se adauga laplul ca
interior izolarea datorata slralului de aer proxim este considerabil mai mare la
perela inlarior din beton
La pun\i termice cu supralaH't exle­ colturi dedI in dmp.
rioar~mare se lormeaz~ rou~ (pier­ La pun\i termice cu suprata\~ inte­
Din aceasta cauza, in cawl perelilor cu proteclie lermica minima se
®
8 dere mare de C:;ldur~ pe umtate de
supralal~)
® rioar~ mare pierderea de c~ldur~
esla considerabil mai redusa lormeaza frecvent condens $i mucegai la colturile cladirii.

129
 REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIEI EnEV 2002
Producerea apei potabile calde:
alimentare centralizata la nivel de cladire; fara wculare: dlstribuire in intenorul in­
velisulul termic: inmagazinare solara bivalenta: cazan de Joasa temperatura,
incalzit cu gaz natural/ motorina sau electric: amplasare in Intenorul invelisului ter­
mic (admlsibil doar pina la A = 500 m'): cu productie solara a apei potabile calde:
Ventllare:
fara Instalatle mecanlca de ventilare;
DIN 4108, DIN V 4701·10 PROTECTIA TERMICA
Regulamentul EnEV il inlocuieste pe cel anterior - WSVO. Valorile-limita pentru
protec1ia termica sint inasprite si se solicita noi procedee de probare. in conseclnta.
nevoia admisibila de caldura pentru clad"i incalzite este redusa cu 25 - 30 %. Pe
linga Izolare sint necesare si masuri conexe - de exemplu Instalatii term Ice cu
tehnici de recuperare a caldurii. Punctele cele mai importante sint:
- Valoarea cu influenta principala asupra necesarului admlsibil de energie este
raportul intre suprafetele exterioare si spatiul inch is definit de ele, asa-numltul
raport AN.
- Productia de caldura este supusa unui nou procedeu de probare. care ia in
conslderare consumul de energie pentru producerea apei calde.

- Noul regulament solicita pentru prima data dovedirea impermeabilita1ii la aer

inclllzlre:
suprafete de incalzire libere (de ex. corpuri de incalwe); amplasarea predomi­
nant in zona peretilor exteriori: robine1i cu termostat cu precizie de 2K, productie
termlca 70/55'C: sistem central: dlstributle onzontala in interiorul invelisului ter­
mic; coloanele de conducte amplasate la interior; pompa reglata; cazan de Joasa
temperatura incalzit cu gaz natural/ motorina sau electric: amplasare in interiorul
lnvelisului termic (admisibil doar pina la A = 500 m')
G)
(conform DIN V 4109-7).
- Influenta instala1iei termice.
Evolutla hotaritoare a regulamentului EnEV in comparatie cu regulamentul
WSVO rezida deci in integrarea tehnicii de incalzire: noul regulament nu inlocu­
leste doar regulamentul de protectie termica ci si pe cel privitor la instala1iile ter­
mice. Pe viitor. valoarea de reglare nu va mal fi derivata doar din consumul de
energie care serveste incalziril spa1iilor. ci si din cantitatea efectiva de energie
primara care intra In unitatea producatoare de caldura Sl apa calda.

, ,

Descrierea sistemulul ~ 110 --0--------0---------------­

90

100 •

III

I' •• 1 I

cazan - TJ 70/55' C.
corp incalzire (ci).
'"
~

1
oS
90

80
70
.--- ----lr----- ---lr--------- - ---- - -I:r-- - --- - - --

+----....-----...----'---.....--~------~--__.J..
_

incalzire solara a apei o -------0--- ---- - 0-------- ------ - - -0-- - ---- -- -- -- _

polabile lap-solar). t;:;
amplasarea in intenorul C' 60

parter
invell$ulul termlc (lit)
50
40 • • •
100 200 300 400 500

® Energl€ flnala raportata la suprafata - energie termlca qET.E

AN [m'] I
qET.E [kWh/(m'a)) 100 , 150 I 200 300 500 I 1000 !
subso' ~I------- 40 540 54.5 ,
547 552 537 -- ­ 1
JP 1----0----· 50 ' 64.8 ,
65.3 I 655 66.0 64.5 1 .. ­
~ .---6-- 60 75.6 76.1 1 763 76.8 75.3 1 -- ­ I

1rr ---/:r---­ 70 86.4 86.9 1 87.1 87.6 86.1 I -- ­

------- Rn , I -- ­
97.2 977 979 984 969
0­ ..
90 1080 1085 I 1087 I 1092 1077 -- ­ ;

@ Imagine: exemplu instalatl€ ~ CD ®

Arie ulila incalzila AN' in 1m']
,
130 I
90 -0--------0 ()- _ 1qEAE [kWh/( m2 aIJ 100 150 200 I 300 500 1000
loale qh 3.5 2.5 2.0 1.5 1.1

o Energle flnala raportata la suprafata - energie auxillara qEA.E

---t:>--------tr-----­ /:r _
1.40
oS -;­

,~ro r----... · oS 1.35

90 .,..~-~~~~~ ci.
QJ

E
§.
%1.30
QJ

~ 80 ---1J'------_0-_ ---- -- -- - -0----- __ .~ 1.25

Qj "§
C

~u 1.20

i
QJ

QJ

70 ~_.-"---II------"-.-1".•.-...-".-".-.-...-".---'--~------l .::1
gj 1.15
0
z 60 L-_ _-'---_ _-'--- -'--- --'
1.10
100 200 300 400 500 100 200 300 400 500
@ Necesar de energie primara qp raportat la suprafata ® Coeficient costuri-Investltii €p

I
'~
iN ctl
,--­
, qp [kWh/(m 2a)]

I
. ----0-----
40 I
50
,
100
697
81.6
150
675
79.3
,
200
662
781
300
654
77.3
,
500
625
744
I
I
1000
- -- I~
200
1 26
125
300
125
1.24
500
I 19
1.19
1000

!
I.e
I~
E
!'7" : - - 6 - - -
----/:r---­
RO 1 935
70 1 1054
91.2
103.1
90.0
101.9
89.2 •
101.0
86.3
98.2
-- .
-- ­ If 1.24
1.23
1.23
1.22
1 19
1.19
I
I,§ 1----0----·
• Rn I 1172
qO 1 12q 1
1150
1269
113.8
1256
'129
124 8
1101
1219
-- ­
-- ­ I~ 1.22
122
I 19
I 19

@ Arte utila incalzita AN' In [m 2] ® Arie uliia incalzita AN' in 1m']

132
REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIEI EnEV 2002 -'--P.ROTECJIAIERMlcA
Obiectiv: Cladire izolata proiect model BEL, beneficiar Neufert - CD - @

Volum incalzi\ Va: 535,86 mJ

I Aria ulMi a cl~dirii AN = O,32'Va: 171 m2

~e
----~

Coeflclent de Factor corectarer;:dere :

Element construct Iv Denumlre l-supraf8tll transfer termlc U a tem~ratur" cllldy~_ _Units te
m2 FX ._-- - - - ­
~re'R Rderlm 147~S 024 -­ - 100 3.5.364 _ _Wi
- "". n nn n17 00 0.000 _ _WiK
l~oro'<ld I nMrl --­ a4 ------'Ulil no 7 '28 IAU.,.
0<1/,,0<1 7n non 1 nn ------5.6D8 _ _Wi
I-­
o <n non 1 nn 6.BDD _ _WI
lornne'i< "?R nAn nn ?.fi24 -------'JoIiK
II<~ orro< InMrl ~ '0 40 1 no 4.900 --"'11K
~Qpeilijru;Jillill........- 1507" o 1~ _1.m 1--­ 20.17 1 _ _WI
Plan$8U de eta' invecinat cu DOd izolat 000 019 050 0.000 _ _VoiLK
lPI,n, ,10 ,nl 154.95 019 050 _ _ _----14.120 -------'JoI1K
S"m. ') A­ 49~ 7R "',,~, A' '" ge.J16 _ _Wi
Supllmenl pentru punlltermlce HWB W/K

-­ ---

,'
Plerd. de cAld. din lransmlsle liT Suma L A'U'F+H WB 98,316 ~/K
I rl!ldjrj pjnj) la 3 etaje tolale 10.72J4_ _ _ _ _ _ 1--_~7,253 __rT)~_

III
Volum de 818r V Cladir! eu oeste 3 etaie IOlale o 80'V m:J
c------'
Imoermeabilitatea la aer~h ' o 70'0 34'V __ WIt<.,
Plerd. de cAld. pr1n ventllare Hy Ilmoermeabilitatea la aer non < 3 0 h ' o 60'0 34'V 1 n9.31.4
e---WI
. '. '"

CoefIc. pt supra1. anvalopantel NV, 0, 922 1 m'

AcumulArl de cAlduril aolaril ale Grad global de Iransfer al CiSh9 specific
Element constructiv Supra!ala ~F ~s Fe
elemenlelor constructive energiel 9
A'g:0~9'~.f:~~c_
lransparente - - I---­ _ _------'l.53
fo,o.<I,. nMrl ~41..- 070 ago 1.QL 1----_ _ _ _ 2.8 3-___
'0'0'01" 001/"001 701 Q.5' nm nan no. 2.U ____.
"'" .,,~ A '0 nso n 7n n0il­ i-Lnn..­ 2.55_ _ _
saacces - ­ I---~O 0.80 070 090 10Lc-_ ,1. 9
AcumulAr1 de cAlduril solaril ale Grad de abso,btie R tie F,
elemente/or constructive opace "01; Ovlo';M; 050 _Q.5lL - - ---_.
.rnnArio in lin.' 080 1.00 -- _--.-­
~pumutAr1 de cAldurA Interne j I 5 W/rn' 855Jl0_ _ _W
Capecltate speclllcA de stocsr ',~" . <n IAlh 'K'V. ?~Z93.o0__~h.
a cAldurll Cwtl'k 'V. tiD conSlructiv u~or 15 Wh.lm'K'y" --
Necesar anual de energle
calorlc8
Cae!. amplorllinvestlllel ep
absolut
snecilie 3 ____ -­ ~-

_ .-~P
Oh = OT+O -0
0'
55970_<L.­ - ' - 'kWhl
~3.,ll__. _I<.Wn'm'
1.29_ - _ .
--'

Necesar primer de snergle Q'p >V;<ooni On Axis! = AJl1Q.:Ju-.j2.5) _ _ 58.94­ --.-KWhim''a

'rlmi<ibil ()"n .rlmi, "sn g4 .75 ?O'AN, '" AI
6.52- JWhlm 2 a __.
~~re speclflcA de cA/duril prln transmlsls la lov;<'onl HT exist ... HTI 024.._ __Wirn' K_
f-'!Ivs/ul supralelel envelopentel H'T IRdmllihil H'T admis. - 0 1.±.Q,151 (NV_I O.l? __ - -W/m'- K,._ ..

lc.aJdurL_ L__...-51.80_ _kWh/rTJ,:?q-~

'.
Necesar de energle IInal Irent el aWE.E
Energie auxil. curenl el. a HE.E I 2.30 kWh;ro'
--~~

CD Obleetlv: CI;)'dlr. izolal;)'. Proiect model BEL Neufert -:-~~..!21

Volum ine;),lzil
Aria util;)' a elMirii:
Va:
An = 0,32' Va:
535.86 m'
171.00 m2
36' 4'O'-t---ip'
2.12 ~
,~

o g
'" o
o
'"
N

60T

11.99
36'~ '-"-HI51L-+126f-~36'
-t-:.2,12 sd . 1.20
----1,,99
® Seeliune transversal;), Plan parter

131
 PROTECTIA FONICA LA SUNETE AERIENE
constructiv este deosebit de proasta, mai proasta dedI ar Ii de asteptat in

raport cu greutatea peretelui. Frecventa-limita a elementelor constructive ri­

gide grele se situeaza deasupra intervalului de frecvente relevant, cea a ele­

mentelor subtiri maleabile sub acest interval; elementele constructive rig ide

dB
rezistenia la anlrenare 70 r----,----,--,-.....,.-.., au frecventa-limita in cadrul intervalului relevant, in consecinta ofera 0 izo­

lare fonica redusa - @.

............... "~ _ 601_--'--'-----'-----j Protectla foniclla sunete aeriene

............... s~ in cazul sunetelor aeriene unda sonora aeriana antreneaza elementul con­

~.s
E­
50 1--:--.""" structiv - CD;
astlel cre$te influenta frecventei-limita asupra izolarii fonice

~~
~ 40t:
- @. Curba prescrisa prin DIN 4109 indica valoarea minimA a d"erentei

nivelurilor de zgomot pentru a atinge 0 valoare a protectiei fonice la sunete

Z aerlene VPFSA = ± 0 dB; valorile prescrise - grosimile necesare pen­

0,
'=---:':15,..--0,c.--15'-----="'8--"-15
30 00 tru pereti - 0.

N :.? <rl ~ Mai mult dedt la izolarea zgomotelor de calcare. inlluenta traseelor secunda­

re deranjeaza la izolarea sunetelor aeriene. (Din acest motiv, atestatele pen­

(]) Transmiterea sunetelor aenene Curba prescrisa penlru sunet tru pereti fonoizolanti trebuie elaborate "Iuind In considerare traseele, se­

aenan
cundare uzuale in constructie"). Ca trasee secundare functioneaza invelisuri

extrem de rigide cu greutate pe unitate de suprafata intre 10 Si 160 kg/m 2 ;

de aceea peretii despartitori de locuinta, cu care intra in contact perpendi­

cular astlel de Invelisuri, trebuie sa cintareasca cel putin 400 kg/m 2 (Ia

contact exclusiv cu pereli de peste 250 kglm 2 este suficienta 0 greutate de

redus 350 kg/m 2 )

,II

••• 1 I
Usile si ferestrele influenteaza negativ in mod deosebit fonoizolarea sune­
telor aeriene, avind coeficienti de izolare fonica redusi - @; chiar la un ra­
port redus al suprafetei golului valoarea rezultata a izolarii fonice se situeaza
de cele mal multe ori sub media aritmetica a coeficientilor de izolare fonica

Traseu secundar prin elemente

constructive Simple. In cazul in
care peretil si tavanele respective
o TransmlSle In diagonala
a peretului si golului; de aceea intotdeauna trebuie imbunatatita in primul
rind izolarea fonica a usii sau ferestrei. Pereli cu fonoizolare insuficienta pot
Ii imbunatatiti printr-o camasuiala maleabllA - pag. 133 @, peretii dubli
au 0 greutate raportata la unltatea sint deosebit de buni fonoizolanti daca slnt asezati pe un material lonoizo­
de suprafata de peste 250 kglm 2 lant usor elastic si sint executati dintr-un material maleabil - pag. 133 @
GrOSlmea elementulul conslrucllv sau si daca sint asezati complet independent pe toata suprafata - flotanti.
(cm) ~ata de greulal1le raportale la beton greu (2200 kglm 3) 16,25 112,5 125 invelisurile maleabile sint relativ insensibile la punti fonice mici (spre deosebire
Unilaleadesup~~~~amida plina~. gresle calcar· (1800 kg/m3) 15.25 111.5 124 de invelisun rigide). Pentru pereti dubli fonoizolanti trebuie utilizate mereu tipuri
caramida inalta cu golurl vertlcale' (1400 kg/m Cl ) 1 5,25 1'1.5 1 124 136.5
constructive verificate Camasuieli din tencuiala pe materiale izolante de rigi­
'
ditate normala (de ex. pe polistiren normal) reduc considerabil izolarea fonica!
betan usar' (800 kg/m 3 1 16.25 1'2,5 I 125 @7,§
;~~:~~~un~lu~~~:)ambele fete clincher (1900 kg/m 3) 15.25 11'.5 I 124
! Nr i Nr. i Denumlrea , Densltateal Masa peretelui Masa perelelul
10,31 0,5 1 I I 1,11111',512 I stlcla (2600 kg/m 3 1 I crt. Inormall- brula I > 400 kglm~ > 350kgim 2
Ivulul I kgldm J ! __+_<_4_0_0 -iKg,--!_m_'_--j
0,5 1 i 1 11111111512 2,§ azboclment presal(2000 kg/m 31
10,31
~ Kp m'

I
I mm I kp/m'
Ipsas(1000Kg/m 3 ) I' 11,512 13!4 151 I IIITO 115j2012i'j Zld~lfIe din blocufl plme. cu gO'lurl mlCI sau SI golufl marL lenCUIta pe ambele tete CU 15 mm I
0.3\ pj 1 II 1111111'* I 131 IcantraplacaJ (600 kg/m 31
3
lo",.lw~." ..".. r:~
,
I IIcaramlda pllna 114
;:: i:::
240
, 240
405
I -::: I~ ­

r:

I 4 1,8
I
485 I - ­

I clincher penlru conslr. CIV. Sllnd. 1.9 240 505 ­

I i
I
-
I
300
--'--=-----'
380
440
±0 I__+---'---'--_+---i----j--~.-I____r--~-___t~+___H
I
I
7
8
I bloc Cll golurl marl dm gresle calcari 1.2
I ;00
300 445 iI 240
240 I
360
360 I
.2 240 405 I - I ­
! 9 IDIN 106 I bloc CU golurl mlCl din gresle calcar. 1.4
'

Ii 240
1

I
110 :Ca,el' I 6 ,

240 440 - -
440
1 .

i 11 ! { 16 -
i 12 i I bloc plln din gresle calcaroasa 1:8 I 240 485 - I -
"
~ ~ 10 r-,-~~-r-_+-------j___j--'--__+_-c__+ ~_+-_+-+__H
\ 13 II I. 2 240 530 - I -
I
I
'§~
-<n 15 i
i
14 !I DIN 398 bloc din belon cu zgura
!bloc presat din belon cu zgura
I 1.8
'1.9
I 240
240
485
505 I
-
-
T='I
: ­ I
~~ 16 IblaCur, zldite cu golurile 1.0 300 420 -
I
­

e~ '7 I leu doua dlspuse vertical. 1.2 300 460 i - I ­

~.~ 20 ~-__+-++-'---_+---I_____j-_v"'F_-I__+--__+-___+-+_+1 18 lOIN sau umplute complel 1.4 240 410 - ­
19 118151 i !rei cu nlslp 1,6 240 440 - ­
""
~
o c
m
>
~
* 20
21
22
, Igolun
Iman

i
tara umplutura
de nlSlp
1.0
1.2
1,4
365 4 '
-
-
400
-
-
I -
-
300
, -355
1
­

23 1.6 300 430 240 ! 380

24 0.8 365 405 -
25 DIN blocun pline din beton usor 1.0 365 I 450 I 300
26 18152 1.2 I
300 445 240 1 ;80
360
I
27 1,4 240 I 405 -
'0 20 30 40 50 70 '00
28 1,6 i 240 I 440 - 'I ­

greutatea elementulul constructlv raportata la 29 DIN blocuri dm B.C.A 0.6 - ­ 490 I 390 I
umtatea de suprafata (kglm 2 ) 1
30 14'65 , SI belon sponglOS 0.8 I
490 I 485 365 ! 380

® Izolarea tonica la sunete aeriene. greutatea raportata \a unitatea de supralata SI

grosimea elementului constructiv (dupa Gosele)
I
Betoane usoare si betoane in peretl fara rostufl ~! piaci de ina,ltlmea etaJului,
tenculle pe ambele fete la 15 mm

31 I, DIN I B.C.A. 5' belon spong'os

0,6 - - 500 350
32 4164
0,8 437.5 400 375 350
i USa simpla cu prag fara izolare deosebita max 20 dB I beton cu agregale din plalra 0.8 437,5 400 375 350
33
34 I
I ponce, hUlla. spMura. de 1.0 375 425 312.5 360
2 i Usa grea cu prag si lzolare buna . max 30 dB:
iI 35 i icaramlda. S. a. a. 1.2 312.5 425 250 -
3 Usa dubla cu prag lara lzolare deosebita. in doua canaturi
max 30 dB 'I
36 IDIN i 1.4 250 400 - 350
4 I Usa dubla grea cu prag $1 Izolare max 40 dB 37 14232 1.6 250 450 187,5 350
38 I I 1.7 250 475 187,5 370
S Fereastra slmpla fara lzolare supllmentara max 15 dB
39 I~elon paras din agregale 1.5 250 425 - -
6 i Fereastra simpla cu Izolare buna max 25 dB i 40 I neporoase, 1.7 ! 250 i 475 187.5 370
7 '; Fereastra dubla cu cercevea dubla fara izolare deoseblta max 25 dB 1 41 I de ex. plelfiS 1.9 I 187,5 I 405 - -

8 I Fereastra dubla cu cercevea dubla cu izolare buna max 30 dB I I 42 I DIN I belon compact cu agregate 2.2 187.5 I, 460 1 150 I 380 I
i
I 1 I
L..J 1047 pletns sau spartura
I I I I I
® Izolarea tOmca a usilor $i fereslrelor contorm DIN 4109 (]) Groslml mtnime pentru pereti simpli cu valoarea protectiel fonice \a sunete aerie­
ne VPFSA " 0 dB

134
 PROTECTIA FONICA
-m
_ _ Speclrul auditiY mediu _ Protec1ia fonica cuprinde loate masurile care reduc Iransmisia fonict! de IJ 0
Frecventa medie IIW/cm) sursa de sunet la receptor - impiedicarea tolala a transmisiei fonice nu este
b 1000

./ posibila. Protec\ia fonica se poale realiza prin absorbtie de sunet, cind sur­
prag senz. durere 1-'20 100

- ....... V sa de sunet si receptorul se alia in acelasi spatiu ~ pag. 136, cind sinl in
10
110_
-- V/ 1
spatii diferite, protec\ia fonica se asigura in principal prin izolnre fonica.

-
100
- /' La izolare fonica se face deosebirea, in lunc\ie de lipul zgomolului deranjant,

- ....
90
80
70~""""
-- ./
V
0,1
0,01
0,00'
I
~
inlre izolare fonica a sunelelor aeriene (daca sursa de sunel anlreneaz~ mai
intii aerul inconjurator) $i izolare fonlca a sunetelor structurale (cind sursa
::-...... I'-- : 60~ V 10- 4
o
§ de sunet antreneaza direct un element constructiv).
- "­
~ r-.....

50
40
§

~ ./
./
'O-~
10 I
*
"i
Exemple penlru sunete aeriene: radio - strigMe - muzica de fanfar~
pentru sunete structurale: calcare - zgomote din inslala\ii - pian
"5
- ~"': :s (Si sunete aeriene).

-
qoC/06
'4'
1'..
30
20 -
I--­
/
/
/
10. 7
10-­
10-ll'
Valorile de atins prin izolare fonica sinl prescrise in DIN 4109, izolarea su­
netelor aeriene ~pag.134, izolarea sunetelor de calcare~pag, f 35. Sunetul
10
I 0 I--­ 10- 10 se propaga sub forma de osci/atii mecanice $i unde de presiune sonora, care
- I I'-­ 10. 11 produc cre~teri sau scaderi foarte slabe, masurabile in microbar (lIb), vizavi
10 :JO '0 10 70 100 1OO:JOO 500 700 ,OOl 1QIJO 300l 400l 700l 10000 Hz de presiunea atmosferica (; 1,0333 kg/cm 2 ). (Presiunea oscilanta la vorbi­
Frecvenla I ­ rea cu voce ridicata ; circa 0 miiionime de atmosfera,)

CD Interdependenta inlre puterea sonora (Ion), presiunea sonora (lIb), masura Inten­
sitatii sonare sau nivelul zgamatului (db) si intensitatea sanar~ (~W/cm2)
Oscilatiile sonore perceptibile de noi se alia in intervalul de frecven1a de la
20 Hz pina la 20000 Hz: 1 Hz (Hertz) ; 1 oscilatielsecunda. Pentru con·
slruC\ii este relevanl intervalul intre 100 si 3200 Hz, pentru care urechea
umana esle deosebil de sensibila. Presiunile sonore se situeaza in speclrul

0- 10 incepulul audibilitatii

audiliv uman intre pragul de audibilitate si pragul senzaliei de durere ~ CD,

Acest inlerval este impar1it in 12 par1i; 12 Bel (b) (dupA A,G. Bell, in­
20
losnel usar de Irunze
30 limita inleriaarA a zgamatelor normale inlr-a lacuintA ventatorul telefonului). Deoarece '1'0 Bel; 1 deci-bel ; 1 decibel; db mai
40 zgomole medii intr·o locuint~; discu(ie cu voce sc.1zuta; strada este inca percepul ca diferen\a de presiune sonora de caire urechea uman.'l
liniSlila in cartier de loculi la 0 frecventa normal~ de 1.000 Hz, decibeiii sint utiliza\i ca masura lizici'l
50 disculie la nivel Sonar normal; muzica. de radio la nivel sonar pentru inten5itatea sunelului, raportat la unilatea de supralali'! ~ De obi­ CD.
de camer~ in spatH inchise cei nivelul de zgomot esle indicat in dB (A) respectiv peste 60 dB in dB (B),
60 zgomotul unui aspirator sHentios: zgomot stradal normal o unilate de m~sura care ar corespunde inlrucitva fonului utilizat anterior.
pe strazi camardale
Pentru indicarea izol~rii fonice se utilizeaza in cazul sunetelor aeriene dlfe­
70 masini de scris jzolale; sonerij lalefon la 1 m distanta
renla inlre nlvelurlle de zgomol, adica dilerenta dintre nivelul de zgomol
eo strada cu lralic inlens; sala de masini de scris
90
salA zgomataasA de tabricA initial $i cel dupa izolare. (Spre deosebire de cazul sunelefor structurale, pen·
claxon la 7 m distanl~; mataciclelA

100 tru care se indica nlvelul maxim de zgomol care poate r~mine dinlr-un su­
100-130
atelier foarte 2gomatos (Iier~rie s.a.m.d.) net normal). Izolarea fonica se poale obline principial prin masa, deci prin uti­
lizarea de elemente constructive grele, grease, la care energia acustic~ se
® Scara puterii sanare consuma mai intii prin trecerea sunetului din aer in elementut construcliv, apoi
prin antrenarea masei elementului construcliv $i pe urma prin revenirea in
aero Daca elementul constructiv este antrenat direct (sunete structurale), izo'
larea fonica proprie este mai redusa prin insa$i nalura fenomenului.
Constructiile U$oare fonoizolante - @ folosesc pentru fonoizolare Irecerea
repetata aer-elemenl constructiv-aer-element constructiv-aer izolare: 0 izo'
lare superioara celei preconizate prin masa elementului conslrucliv nu poa­
te aparea decit pentru 0 valoare superioara a~a-numitei frecvente de rezo­
nanIa, care trebuie in consecinla s~ se situeze sub nivetul de 100 Hz.
Frecventa de rezonanta a unei uSi batante este comparabila, aceasta 05­
cilind deja ta stimuli de intensitate redusA (frecven\J. de rezonan\a): reduce·
rea oscilatiei usii se poate,atinge U$or, prin Irinare; accelerarea oscila1iei este
mai dificila Si presupune un elort. Spatiul interior at unui invelis dublu poate
Reprezenlare a undeJor incovoie' Perceptia puterii sonore: fi umplut cu material fonoabsorbanl penlru a evita relleclarea mullipla ne­
toare ale unui perele ra Ireevente urechea percepe in general un
controJata a sunetuJui. Propagarea sunelului in aer se face sub forma unei
normale: perelals nu oscileazA ca sunet ca de douA ori rnai putemic
un intrcg (-. a), ci elamantale sala dnd inlensllatea sonorA a acestuia oscilatii longitudinale ~ @ in materia Ie solide sub form~ de undi"l incovoie­
osciloazA unole la\~ do alto Ie ( - b) crasla de zece ori toare. Viteza de propagare a oscilatiei longiludinate esto de 340 mis, la undil
incovoietoare dilera in funclie de material, grosimea stratului $i trecven\:'I.
Frecventa la care viteza de propagare pentru 0 unda incovoietoare intr-un
Hz element constructiv atinge aceeasi valoare de 340 mls esle frecvenla-II·
10000 r= mllll: la aceasta frecventa trecerea sunetului din aer in elementul constrUCliv
,,' ,
l'\,. "­
~ si invers este deosebil de usoara $i deci capacitatea d~. izolare a etemenlufui
" f­

~~~
5000 f-

'"
4000 f­
maleabll db
3000 I­ 70

~ ~ i
2000
",-" I­ 60

~~ ~~
lenc. curb:l proC;CIIS:l
f­ pfln DIN 4109
'one a: ~
tooo plac:' usoar:t din ~ 50
l
~ )'
lalas de lenln presar

~~'
E I
.!!
il0faliB
/
~
'''''''"<0 ~-~.'t>,r
('0 ""<1. C'/
"6....0 0&0"1 \1 I­ ," /.
500
400
rigid subwe
"
~~C'~ :::.;~
:I'
~J'(Sl,,: &00
<,l~
f­
f­
I­
lld:tne dm
beton cu
agregale din V-
I '- '"'~ , / i
.~ ~1'-.
palra ponce -f-
300
-.0;%/ 6,.~ I­

~
200 I--­
20

~ ~CoajaN de c~ptU$ir9 din talas 100 200 400 eoo 1600 3200 Hz
rigidifOS teneui!: placal usor de construc\ie
1,5 em fencuiarA; 11,5 em zidarie
'"­ Protec(;a la sunele aeriene ponlru
oro.lm. element O,e. e 10 20 30 40 50 din betan cu agregate din piatrA
perela CD
conform mt!suralOfilor
conatruet/V pence; 1,6 cm pal,stiren (pest·ex­
pandat el.); 2,5 cm plaeaj usar de electuate de pro\. dl. Gtisele;
® Frecvenla·limitA penlru plAci din diverse materiale de constructie ® conslruc\ie din tala$ fixat in cuie la CD nivelul de prateetle tanic~ IAr~
eamasuial~ - 7dB, c~m~suil + 2 dB
distantA mare: 2 em tencuial.1 de

ipsos-nisip

133
 Alcatu\re
I !

PROTECTIA FONICA
DO beton B 25
carton bltumat
12 cm gros.
500 gim 2
I I plaea de pluta 5 cm gros. Zgomotele din Instalatii apar ca
500 g/m 2
DO carton bltumat
beton B 25 12 cm gros.
sunet din al1TlMuri: solutia este oferita de armaturi cu emisie tonica redusa cu
I I ~12---90---
insemn de atestare; armatunle din grupa de atestare I cu nivelul de zgomot al
armaturii ~ 20 db (A) pot II montate pe orice perete. amplasarea armaturilor din
l-ID
I
DO
---to grupa de atestare II cu os: 30 db (A) este permisa doar pe peretii interiori ai 10­
CUlntei precum si pe pereti spre spatii de inslalatii straine; imbunatatirea oricarul
tip de armaturi se poate face printre altele cu amortizoare tonice.
I I zgomote din conducte apar prin tormarea de turbioane in conducte:
DO solutie: utilizarea arcului in locul cotului, dimensionare suticienta. ele­
I
,----, ,----,
I mente de fixare fonoizolante ~ CD,

zgomote de umplere la impactul apel pe peretele cazii de baie etc.:

solutie: inlaturarea efectului de culie de rezonanta pentru obiectele res­

G) Manson fonolzolai
f2\ Fundatle fonoizolata de cazan de
pective. amestecarea apei cu aer in armaturi; asezarea cazHor de baie

\=.J 90 em lalime
pe picioare fonoizolante (in acest caz si racordul perimetral trebuie' re­

zolvat elastic).

zgomote de gollre (produse de bolborosirea apei); solutie: dimension a­

re si aerisire corecta a conductelor de evacuare.
Nivelul de zgomot maxim admisibil gene rat de instalaliile unei alte locuinte
este de 35 db (A).

, ,

A
Amplasarea componentelor zgomotoase ale sistemelor tehnice ale cladirii
(conducte de apa, de evacuare a apelor uzate. de gaz, ghene de gunoi. as­

II
B censoare) nu este permisa in peretii adiacenti unor spatii de locuit linistite (ca­
mera de zi, dormitor).

/,
•••• 1 I

Cazanul de incllizire poate ti tonoizolat prin: amplasarea fonoizolata (soClu

, - A
B'
A = malenal lonolzol,anl pentru sunete
structurale. de ex cauclUc
B = spallu IIber eventual umplut cu malerlal
lonOilolant pemru sunele strUClUrale
@ Element de metal-caucluc
iii 90'r --'-*---r-l---t-----I
:!!.
l>N 6:SSS5Y,V\\1 separat ~ @, substructura tonoizolanta pentru cazan). clopot fonoizolant
- material fonoabsorbant penlru arzator, racord fonoizolant la introducerea conductei in cosul de tum,
racordarea la reteaua de conducte de incalzire prin intermediul unor com­
pensatori de cauciuc.
Transmisia tonica in conduete de aer; este redusa in instalatii de venti la­
re ~i climatizare prin a~a-numile amortizoare teletonice: acestea sint for­
Canal dotal cu materiale fonoabsor­ mate din pachete tonoabsorbante, printre care circula aerul. Cu cit este mai
bante - (amortlzor de sunete lelefo­
gros un pachet, cu alit mai joase sint frecventele captate. 5i conductele de
me)
ventilare trebuie rezemate fonoizolat l
Absorbtia fonicll
Spre deosebire de izolarea fonica absorbtia tonica nu reduce de obicei lre­
cerea sunelului printr-un element constructiv. De asemenea ea nu are nici
o rntluenta asupra sunetului care ajunge direct de la sursa de zgomot la ur­
:§: 4 eche. Ea reduce doar sunetul reflecta\.

'0 Deoarece sunetul direct scade odata cu indepartarea de sursa de sunet, in­

E J!
o
~ eo 1~~==-l;;:l=:f:::t:t1
e cepind de la 0 anumita raza "de reverberatie" in jurul sursei sunetul reflec­

~ ., 1:
l:i 2 f--;...,."'-j---t--j-- --1 tat este la tel de puternic respectlv mai puternic ~ ®
decit cel direct. Daca

~ reflectarea sunetului este redusa, nivelul sunetului reflect at scade in exterio­

"i
-E
razA de reverb. :
70 inalnte 1.25 -+--+C
, nl.-;Y-:'.-Iz-g'-o-m-jot .
"C
rul razei de reverbera\ie valabile pina atunci, raza de reverberatie insasi

razA de'rev 'rb.: I ~\ direct 1l cre5te. in interiorul razei de reverberatie anterioare nu se modifica nimic.

60 dUpA 2,5 i e 0 <--,-_ _~_~_"___' Capacitatea de absorbtie tonica a unui spatiu este indicata in m2 de supratata

0,20,4 O,B 1,6 3,26412,525 50 o 200 400 600 800

echivalenta fonoabsorbanta; aceasta ar ti suprafata tonoabsorbanta ideala care

distan,a lat6 de BUrsa de sllnet (m) suprata18 de sbsorb,le echlvalentA (m 2)

ar avea 0 aceeasi capacitate de tonoabsorbtie cu spatiul insusi. Pentru un timp

Raza de reverbera~ie si capacItate a de reverberatie de 1,5 sec. - ideal pentru bazine private in spatii inchise etc. ­

® Prin ma5uri de fonoabsorbtle se

poate reduce nlvelul de zgomol al ® de absorbtle a unul 5patiu suprafaja tonoabsorbanta echivalenta A trebuie sa fie de 0,1 m2 pe m3 de volum

sunetului reflectat: astfel creste raza v (raza de reverberatie ar fi de doar 1,1 m pentru un spatiu de 6 xl 0 x 2,5 mi.

de reverberatie. in acelasl trmp

scade nivelul de zgomot in afara
pentru jumatate din timpul de reverbera(ie ea ar fi de doua ori mai mare.

razel de reverberatle anterloare

2

Exemplu bazin inot acoperit 40 m2 apa . 0,05 = 2,00 m

100 m2 pereti 5i pardoseala . 0.03 = 3.00 m2
dB 60 m2 platon acustic ' 0,4 = 24,00 m 2
r-,..-r--r--r-----", 90' 29,00 m2

f-+-f--f-+7"I"--::01 30 A= 1~~ '" 0,2 V: timpul de reverberatie este deci 0,75 sec.

r--:-j--+--'i>""'"-17""+-"-'9 10'
Protectla impotrlva zgomotelor externe

0,5
Etectul de protectie tonica pnn
obstaeole in spat'u deschls (A.I
King); pe ordonata ecranarea In
~.v!~7
5'
Pentru proteclia impotriva zgomotelor externe (zgomot din trafic efc,) exista
urmatoarele posibilitati:
/'h
y .: /' a) proiectarea corecta a cladirilor; spatiile de sedere orientate in partea
/ \: opusa sursei de zgomot.
b) execulia tonoizolanta a peretelui exterior, inainte de toate executia to­
Q : noizolanta a terestrelor $i u$ilor exterioare; la cele din sticla lara ochiuri
10 20=h/i. :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: mobile cu instalatie de ventilare,
Schi1a a dlmensiunilor - (1) c) includerea de paravane de protectie fonica in configuratia fatadei.

® Q = sursa de sunet

8 :.= receotor

d) protectie fonica prin configurarea abila a terenului, precum taluzare, zi­

funetie de unghiul" - @:
duri sau plantatie.
se citesc inaltlmile in metrl 51 Iungl­
Penlru taluzuri, pereti $i alte ecranari se poate citi valoarea efectului de pro­
mea undelor ./

exemplu: a = 30'. h = 2.50 m: pen­

tectie fonica din diagrama CD pentru lungimi de unda diferite (Iungimea de

Iru 500 Hz (Intervalul medlu de
unda este aproximativ 340 m/frecvenla): din aceasta reiese cit de impor­

freev.)
lanta este inaljimea indicata prin unghiul (1.

~ 340/500 = 0,68lungimea de unda

este hi = 2,5/0.68 = 3.68.

Vezi $i: Linii directoare pentru masuri constructive pentru protectia impotri­

efeetul de eeranare = 17 dB
va zgomotelor externe 51 DIN 18005 Protectie tonica in construirea ora$elor.

136
de ex
PROTECTIA FONICA LA
inlrerupere30 SUNETE AERIENE ~I STRUCTURALE
inveli~ului
prin caramizi -.QJ
eXlerior
Peretl exterlorl intra cUldlrt
Pere\ii care separ1\. cl1\.diri ~i care prezinta invelisuri cu greulale sub
350 kglm 2 trebuie izolati printr-un ,ost continuu pe toalt! adincimea
cladirii dimensiunile minime ale acestora sint de 150 kg 1m 2 (Ia con­
struC\ii de locuin\e cu elaj 200 kglm 2 ). Daca roslul porne~te de la ni­
velul fundatiei, se poate renun\a la masuri suplimentare; In cazulln
care acesta Incepe doar de la nivelul solului, plan~eul de peste sub­
sol trebuie prevazut CU 0 pardoseala f10tanta sau cu un slrat de
uzura usor elastic (ca Si in cazul p1anseului intre locuinle). Rostul
trebuie intotdeauna umplut cu materiaIe de umplutura (placi din ma­
Perete despartitor dublu cu rosl
conlinuu in secliune
® Plan-CD
teriale spongioase etc.), in eel mai bun caz cu rosturi decalale;
deoarece inveli~urile sint rig ide, zone de contact oricit de mici reduc
izo/area fonica!
ne'avorabiJ

Peretl compu~1
in cazul perelilor compusi (fiind considerat asHel orice perete cu su­
prafete cu izolare fonica diferita. de ex. cu u~a) valoarea globala de
izo/are Ig se obtine dupa scaderea reducerii izalarii R din valoarea
izolarii lonice celei mai ma,i - @.

+
25

@ Transmilerea sunelelor slruclurale Curba prescrjs~ pentru zgomole

de calcare

Ilolalie

sapa

finlsaj

10 15 20 25 30 35dB
dilerenla inlre yalori1e de rlolare 1,.01,-']
Tencuialcl trasA inaintea sapei pinA
® la muchia superioara a planseului
brut: prescns la pereti porosi
® Tencuiala dupa pozarea sape,la
pereti compac~i Determinarea reducerii izo/Arii dupA Zeller - CD
Mod de calcul:
p1aci ceramice perele 1. Constatarea diferentei intre valorde de lzo(are individuale
lencuiara. armala. Iz "" It ~ 12 , unde trebuie considerat 11 > '2'
masa permanent 2. Delerminarea rapot1ului inlre supratetele de pereti izolante.
elastICa

izolalre
pardoseata, Iiolanla
~apa 3. Reducerea izolarii R rezullA din intretAierea curbei raportului dlntre suprafo~9 cu
pl~cj ceramice sapa de pratec.lie perpendiculara diferentei jmra valonle de izolare II -
sapa (paOla) plac; ceramice
sau dale
pardoseal<\
Protectls Is zgomote de cAlcare
Plan:;;eul este antrenat in mod direct la oscilare prin zgomot de
calcare - 0). Curba prescnsa de DIN 4109 - CD
indica un nivel
normat de zgomot de calcare, deci ceea ce reprezinta maximul ac­
ceptabil de auzit in spatiul de dedesubt, in cazulln care deasupra
lucreaza un "Iropaitor" normal. In acela:;;i limp'insa - datorita influ­
:::::::::::::::;:;:::::::::::;::::::::::1::::::::::::::::::::;:::::::::::
[ plan~eu brut
en\ei imbatrinirii - valorile trebuie sa lie cu 3 dB mai lavorabile in
ilQla\ie momentul incheierii execuliei.

o Pardoseala f10tanla din plac! cera­

mice (Mi) ® Alcaluire pardoseal~ CU hidroizo­
lalia penlru Mi cu spaliu de dU$
polistiren elas!. ~ 10 mm
pardoseara lemn
nisip. Jut. zQura
® Plalon suspendat maleabil @OPOSibilitatedeiZOlarelazgomOlede
c~lcarepent'u un planseu din lemn
Forma comuna de protec\ie la zgomote de calcare este :;;apa f1otanta:
strat izolator u~or elastic tara rosturi, acoperit cu un strat de protec\ie,
deasupra 0 ~apa din beton de ciment, anhidrit, asfalt turnat (grosimea
indicata in DIN 4109 fila 3); constituie in acelasi timp ~i protectie la
sunete aeriene, din aceasta eauza este admisa pentru arice tip de
p/an~eu (grupa de plansee I Si II), muchiile lrebuie sa aib1\. spaliu de
lucru. rezolvarea posibila fiind un chit permanent elastic, ~i la pardo­
seli din placi ceramice - 0) . deoarece inveli~ul format de ~apa este .
putin rigid, el este in consecinta extrem de sen sibil la punti fonice.
Pentru p!an~ee in cazul carora izolarea la sunete aeriene este deja su­
ficienla (grupele de plan~ee I :;;i II), izolarea la zgomote de caleare poa­
te Ii rezolvata Si printr-un strat de calcare u~or elastic - @; plan~eele
din grupa de plan~ee I POl intra in grupa de plan:;;ee II prin adaugarea
unui plafon suspendat dintr-un material maleabil - ® . Din coeficien­
tul de imbunatatire CI (dB) reiese cu cit imbunatate~te 0 dal1\. Ilotant1\.
sau un strat de caleare u:;;or elastic izolarea fonica la zgomolele de
calcare.

135
 Od8 ACUSTICA SPATIULUI
expunerea Ie 5 d8 DIN 52216 ~ llJ
!ell aursa de Bunet
o
Proiectarea acustic-spatiala trebuie sa aiba ca elect crearea
proce8 de
conditiilor optime de auditie in spatii pentru reprezentatii oratorice
revarberatle sau muzicale.
Trebuie luate in considerare inlluente diverse, dintre care cele mai
imporlante sin!:
3Sd8 timpul de reverberatie
IS nlvel de preslune 8 - rellexiile datorate structurii primare si secundare a spatiului.
sunetulul deranjant
1. Timpul de reverberatie:
G) Masurarea timpulul de reverberatie Durata de timp pentru 0 scadere a nivelului de zgomot cu 60 dB
dupa inlaturarea sursei de sunet ~ G). Interpretarea se lace pen­
timp _ _
---------:-~ tru intervalul-5 dB pina la -35 dB (DIN 52216 - Masurarea tim­
I Func\iunea spaliului I
b' ,
Tlmp de re- ! pului de reverberatie in sali de auditii).
,
, i
Iver.~
2. Supralata de absorbtie:
i Vorb"e: cabaret I 0.8 1

!L - teatru ' 1 , 0_ '

Determina timpul de reverberatie prin cantitatea de material ab­
~

sorbant, exprimata ca supralata cu absorbtie totala (Iereastra

,II,

conferinta " 'I

deschisa).
I Muzica: muzica de 1.0 1.5 I
!
camera A = as . S as = grad de lonoabsorbtie dupa masurarea spatiala
, ----~-­
opera '! 1.3 ... 1.6 a reverberatiei
I· , ,I I
----c-o-nc-e;;--: 1,7. 2,1 S = suprafata partiala
c- I
mUZlca de orga i 2,5 ... 3.0 Timpul de reverberatie se calculeaza din supralata de absorbtie
® Criterlul ecoulul
Intervalul timpului de
reverberatl8 aptlm t = 0,163' V (Iormula lui Sabine)
as'S
3. Ecou:
Daca intr-o curba cu panta unilorma a timpului de reverberatie ~
G), se pot recunoaste subiectiv virluri izolate, acestea sint denu­

... 2.0 f-----+~-c-~­ mite ecou ~ @ .

-! 1,8f---~-"-~-""7"''+ Pentru criteriul ecoului se considera valori dilerite de timp si in­

~ 1 6 f--"--'--h--''--.".L tensitate pentru vorbire sl muzica.

~ , 41-----j,~~r--__,,"'"
Deoarece spatiile de auditii muzicale ar trebui sa prezinte un timp

i 1.2 f-,4--+.,...""L---p-L---:--i-'/'L...._-I---;c----+---+-++--+--i---I
de reverberatie mai lung. ele pot Ii privite de regula mai putin cri­

tic din punct de vedere al ecoului.

, 0 I--"---i-".+'---f-~---+--'----:-~H-·i---i--+--+---+-+---j

o 9 !-"---+""*L....~---'--+-+-~--+--r,------+---i--t--t---+--t----l
Cerinte privind spatiile
o 8"'::0':-;:-:'-2-:'-3~5L--:I-:-0'-' ~2--;;3-S'---:'-:0';---:--:--:'--~----:'--:'--:-;--1::0:-'---'
1. Timp de reverberatie:
@ Toleranta tlmpilor de reverberatl8 ± 20"}o
Valoarea optima depinde de lunctiune Si volumul spatiului ~ @.
I Functjun~VOlum : Volum I Timpul de reverberatie depinde in general de Irecventa, liind mal
\ - I specific maxIm i
lung la Irecvente joase si mai scurt la cele inalte. in cazul in care
I

i I In m 3 i1oc : 'In m 3
80 f--f---h.L--+--t-""" r- I ! .
I = 500 Hz aproximarile rewltate prln chestionare ~ @
,sp. aduna~e
3 5 '. 5000:
'teatru oratoriC : I se pot deriva ca valori optime.
-> 60 I sp.multifunct. pI. 4 ... 7', 8000 !
2. Inteligibilitatea vorbirii
i vorblr8 $1 muzlca : i !

-} ! leatru muz,cal I 5 8 I 15000 i Serveste la aprecierea inteligibilitatii cuvintului rostit ~ @.

I (opera. operela) I i
I sal, muz'ca ~6 .. 10 10000 I
Nu este normata, astfel incH sunt utilizati curent diversi termeni­
! camera inteligibilitatea Irazei, inteligibilitatea silabei, aprecierea prln loga­

I sali concert pI. I 8 ... 12 25000 i tomi.

60 80°'0100 j muzica simfonica 1

Pentru masuratori cu logatomi un rezultat > 70% este considerat

r spati i pe~tru
.m ! IntellglbllttBt88 II 10 ... 14 I 30000 I
~~ sllabel V. ca inteligibilitate excelenta a vorbirii.

I oratonl $1
proaatA I!!i I bunt I f. bunA muzlca de orga j I I,
Dupa stabilirea inteligibilitatii vorbirii, colective mai mari de audi­

® Inteligibilrtatea vorblrii ® Tabe! volume specifice V = f (Art) tori trebuie sa noteze silabe izolate lara sens d.ex, lin, ter (Ioga­

tomi), metoda la care acuratetea este utilizata pentru apreciere.

Metode obiective mai noi utilizeaza semnale de bruiaj modulate

reflexie nefavorabila (metoda RASTI) $i conduc la rezultate reproductibile cu eforl redus,
(eventual ecou)
3. Impresia spatiului:
Perceptia rellexiilor receptate din spatiu in lunctie de timp si di­

rectie.

Pentru muzica reflexiile diluze sint lavorabile sonoritatii, in timp

IImttA deranjantA B(t)

ce rellexii diluze cu intirzieri de pina la cca 80 ms (corespunzator
! ,
I I I I I I I i
la 27 m dilerenta de distanta acoperita) lata de sunetul direct pro­
I I I I I I I I I
moveaza claritatea ~ @. Vorbirea solicita lntirzieri mai scurle de
200 ms 300 pina la 50 ms, pentru a nu reduce inteligibilitatea.

o Succeslunea reflexlilor In spatlu

138
 ::::::::::::;:::1:::::~: ::::::::::1:;::::::::::::::::::: PROTECTIA LA VIBRATII
SUNETE STRUCTURALE ~ QJ
Vibra\iile in corpuri soli de sint numile sunete structurale. Aceslea
sint generate lie prin sunete aeriene, tie prin antrenare direclil, me­
canica - (D.
Deoarece forlele alternative mecanice sint de obicei mai puternice
·llili! ilil dedt presiunea alternativa a aerului, $i retransmisia perceptibilil
:-:. este de obicei mai puternica la antrenare directa. Apar des fe­
:.::
:::: nomene de rezonanla, aces tea conducind pentru intervale inguste
1111111
de trecvenla la un nivel de retransmisie mai ridical.

Daca sunetul aerian retransmis are un caracter monoton, cauza se

Perete user ::: antrenare puternicA

Perele greu = antrenare redusa
® Anlrenarea sunelelor structurale regase$te de obicei in antrenare directi'l prin sunete structurale.

Protec\ia la sunete structurale trebuie deci sa tinteasci'l spre impie­

I
:~ !~~: ~::: ~::: ~::: ~: ~::::::::::::::::;; >:: ~~ ~. l·.;.i

:iil""~':':"""j!i

dicarea antrenarii directe sau a propagarii sunelelor.

Mllsurl fmpotrlva propagArlJ sunetelor structurale

:-;. .. Pentru instalalii de apa trebuie folosite doar armaturi din grupele de

atestare I sau II. Presiunea apei trebuie mentinuta la un minim posibil.

Viteza apei joaca un rol subordonal.

·'
: ~=-,'
Conductele trebuie fixate conform DIN 4109 de pereli cu dimensi­

!I!I
...------l---.,'·' 'IIIII
uni de suprafele ;" 250 kg/m 2 - 0.

Cazile trebuie a$ezate pe dale flolante $i tara contact cu peretii.

Zidirile suplimentare trebuie prevazute cu rost la peretil

Dotari de WC suspendate de pereli produc direct antrenari la sune­

II

"
l '~[
.y
,.""

@ Put de ascensor separal cu

fibre minerale
~ 3 em o Capac de pUI pe neopren te structurale. Ancorarea rigida este insa inevilabila. Eventual se

pot prevedea straturi elastice.

+3
dupA mantel Conductele de apa $i de evacuare a apei uzate trebuie fixate cu mate­

riale elastice $i nu trebuie sa prezinte contact direct cu corpul construil.

Ascensoarele trebuie conslruite cu puturi separate - @ $i rosturi

umplute cu ;" 3 cm fibre minerale sau cu capacul putului rezemal

~J plclor utile' G!rT

pe neopren - @.

pendul metal ConU

Pompele $i utilajele se a$aza pe socluri izolate la sunetele structu­

rale $i se racordeaza elastic.

Compensatorii sint descarcati de sarcini de intindere deoarece pre­

siunea interna aetioneaza $i in lungul axei conductei - @.

Placile din pudreta de cauciuc sint deosebit de potrivite ca materia­

Ie de izolare pentru socluri datorita rezistentei lor sporite la com­

................................................
presiune. Pot Ii eventual incluse $i materiale izolatoare la zgomOlUl

ere din 01e' Nickel

de calcare din libre minerale sau spuma polistirenica.

® A$ezarea ulilaielor pe un sodu cu

Insel1ie elastica
® Exemple de elemenle izolate lip arc
Pluta, cauciucul masiv $.a. sint nepotrivite, deoarece aceste mate­

-20

riale sint prearigide. Cu cit materialele de izolare se comprima mai

mult fa solicitare, lara sa fie suprasolicitate, cu atit efectul este mai

-10
I benefic.

I ~ o ~ 0.1
lncarcarea pentru maleria Ie izolante dispuse in supra tete trebuie sa

x I ~ +10

fie de obicei > 0.5 N/mm 2 . Daca aceasta cerinta nu este asigurata

sint necesare elemente izolate, dimensionate in func\ie de greuta­

~ ~~- f--
! +20

'\ 0
0'1\
lea utilajului.

Electul de izolare este $i in acest caz eel mai bun, daca elemente­

)( I
x
+30
. - I Ie sin! solicitate la maxim, tara a ti suprasolicitate. Elementele izo­

I +40

o.1
Implltlcare
03 10 20
lzals,..
50 10
late sint lie din neopren, tie din otel - @.

I '\20=1.41 Arcurile din olel asigura cea mal buna izolare lonica a sunetelor

Raport de ecordare VNerr

structurale datorita rigiditatii lor scazute.

Amplasarea arcurilor in funetie de

cenlrul de greutate
® Electul reazemelor elastlce
Pentru cazuri speciale se utilizeaza arcuri pneumatice. in cazul ar­

curilor izolate trebuie avuta in vedere dispunerea in funclie de cen­

trul de greutate, pent~u a asigura 0 incarcare a tuturor elementelor

in egala masura - (2).

in cazul antrenarilor periodice, de ex. mase pendulante sau rotati­

o _ D~sfQ~.~~n ve, trecventa de antrenare trebuie sa nu corespunda trecventei pro­

t1JI.ncor.1116 prii a sistemului fixat elastic.

flbre mlnel'1lle-­
Prin rezonanla se produc deformari mari, ceea ce poate conduce la

distrugerea elementelor cu amortizare redusa - @.

Se obtine un etect de izalare deosebit de puternic prin rezemare

DP18 dublu elastica - @.

IIneOrBprofll1122
p16~1 glpacarton Corelarea nepotrivita, de ex. cu socluri a$ezate pe dale Ilotante,

® Ventrlator rezemal dublu elastic @

oscilant penlru platon
Exemplu de element melalic poate inrautati situatia.

137
 ACUSTICA SPATIULUI
Supraletele absorbante evita concentrarea sunetelor $i adapteaza
timpul de reverberatie la valorile dorite. Alternanta potrivita de su­
pralete rellectante $i absorbante actioneaza asupra rellexiei ca 0
supralata puternic structurata ~ @.
Supraletele curbate pot conduce la crearea unui elect de locar (cu­
pola). Spatiile semislerice sint deosebit de nelavorabile datorita
concentrarii tridimensionale a sunetului, daca centrul cercului se
alia la nivelul podiumului ~ @. Acest dezavantaj poate Ii evitat. 0
conducere loarte buna a sunetului poate Ii atinsa printr-o conligu­
CD Pinze pentru conducerea sunetulul ® Fragmentarea j~ elemente a supra­
letelor de reflexl€ netavorabile
ralie potrivita a curburii plalonului ~ @.
aj Rellexii diluze: supraletele de la care soar putea astepta generarea
de ecou trebuie sa rellecte diluz, adica sa disperseze sunetul· pe
care il recepteaza ~ @. Rellexiile diluze conduc prin distributia uni­
lorma a sunetului la lormarea unor curbe a timpilor de reverberatie
netede, unilorme. Structurarea prin pliere a supraletelor necesita
unghiuri > 5°. La lei de elective sint modelari puternice ale supra­
letelor, parapeti. ni$e s.a.m.d., prin spargerea undelor lonice sau re­

,
.'
,

III
••• I
Ilexii delazate ~ @.
Calcularea timpului de reverberatie se lace in mod obi$nuit cu lor­
mula lui Sabine

t=~3'V
as'S
a) reflexl€ difuz8. pnn schlmbare de
material: b) suprafata reflectanta
8) DifuZI€ pnn reflexil defazate
Gradul de lonoabsorbtie a unui material Us se determina conlorm
difuz DIN 52212 in camere de reverberatie. Valoarea sa se situeaza in­
tre 0 $i > 1. Timpul de reverberatie este calculat pentru Irecventele
1= 125, 250, 500, 1.000,2.000,4.000 Hz. Indicatiile timpilor medii
de reverberatie se relera de obicei la valoarea de 500 Hz. in calcul
intra cu valorile lor specilice toate supraletele individuale, persoa­

iiii
nele, scaunele, decoratia.
Deseori timpul de reverberatie atins este determinat exclusiv de ab­
sorbtia persoanelor $1 a scaunelor. Pentru a lace timpul de rever­
trecY8n~ ­ beratie independent de ocuparea salii cu persoane sint necesare
® Absorblia frecventelor Joase prin membrane vlbrante scaune cu $ezut 5i prospect al spatarului cu absorbtie cit mai mare,
care vor Ii acoperite de persoanele care $ed. Supralete suplimen­
tare de absorblie pentru Irecvente inalte sint necesare doar cind vo­

I
:~:~· ~~_ orl1icll in proport:1e redud

-----'.c~~ orl1lcll in proport:le rldlcaU'l:

lumul specilic ~ pag. 138 @ este depasit considerabil. Daca volu­
mul spatiului $i scaunele sint acordate corect, nu este nevoie sa se
Illll'OJ recurga de obicei decit la corectarea timpului de reverberatie la
Irecvente joase.
1111! Compensarea in vederea obtinerii timpului de reverberatie dorit se
lace prin combinarea de supralete cu insu$iri dilerite. Acestea sint
® Comportamentul rezonatorilor la absorblle
delinite de structura lor:
- membranele vibrante absorb Irecvente joase. Dimensiunile su­

12
praletelor, grosimea $i umplutura spaliului gol variaza in vederea
acordarii line a sistemului - @.
d

~ 0<
suprafetele cu orilicii in lata unor spatii goale absorb de obicei
" > - Irecvente medii (rezonator Helmholtz); proportia de orilicii, volu­

I~
_ _-
mul 5i lonoizolarea spatiului gol determina Irecventa, amplitudi­
nea $i lorma maximului de absorbtie - @.
!1!1!
frIlCY.n~
materialele poroase se utilizeaza la absorblia Irecventelor inalte.
Absorbtia materialelor poroase Grosimea stratului $i rezisten\a la scurgere inlluenteaza variatia
spre Irecventele joase ~ (2).

® Formarea de tocare \a supralete curbe ® Conducere tavorabila a sunetului pnn curbura adaptala

140
 ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
ACUSTICA SPATIULUI
---.[IJ
Reflexiile laterale imediate sint apreciate in cazul muzicii in mod
subiectiv mai favorabil de cit reflexiila din plafon, chiar la timpi de
intirziere foarte mici (asimelrie a perceptiei acustice), datorilil re­
ceptarii unor semnale diferile de catre cele doua urechi ale audi­
torului. Spa\iile inguste, inalte, cu pere\i structurali, reflectanli geo­
metric ~i plafoane cu reflexie difuza sint cele mai simple modele
spatial-acustice.

CD impiedicarea !orm~rji ecoului de ® Forma nefavorabila a platonulul

lIulurare Structura prlmarA a spaf1llor
Volum: dependent de func\iune - pag. 138 @
- vorbire 4 m3 /persoana
- concert 10 m 3 1persoana
Volumele prea mici nu permittimpi de reverberatie suficien\i.
Forma spa\iului: spatiile ingusle, inalte, cu pereti struClurali (reflexii
laterale imediate) sint deosebit de potrivite pentru muzica. in apro­

•
pierea podiumului sint necesare suprafete de reflexie pentru reflexii
de inceput imediate ~i balansul orchestrei. Peretele din spate al
spa\iului nu trebuie sa permita reflexii spre podium, acestea pUlind fi . , ,'.

percepute ca ecou. Suprafe\ele paralele, nestructurate trebuie avi­ " .,

'.'
':.
~~
tate pentru a impiedica formarea efectului de f1uturare prin reflexia
multipla - @. Prin plierea la unghiuri > 5° poate fi anulat paralelis­
t3' Penlru muzlca plan, pentru vorbire
\::V aplecal in spale
f'4\
\.V
Forma de plan mal pulln lavorablla
mul ~i poate Ii realizata reflexia difuza.
Plafonul spaliului serve~te la conduce rea sunetului spra spatele
sillii ~i trebuie configural in consecin\a - @. in cazul unei configu­
ra!i; nefavorabile a plafonului apar dilerenle mari de intensitate a
sunelului prin concentrarea de sunel.
Spa\iile cu pereti divergenti spre zona de spate slnt mai pu\in la­
vorabile, deoarece reflexiile laterale devin prea slabe - G). Aces!
dezavantaj poate Ii compensat prin suprafe\e de rellexie supli­
mentare ("terase viticole") in spatiu, de ex. lilarmonicile din Berlin $i
Kbln - ® sau prin plierea puternica a peretilor pentru a asigura
conducerea sunetului.
Amplasarea podiumului: pe cit posibil pe latura scurta a spa\iului,
® Filarmonica din Berlin: dispunerea in trepte a pachetelor de scaune
pentru vorbire sau la spalii mici (muzica de camera) esle posibila ~i
amplasarea pe pere\ii lungi (Arhiva Beethoven - @). spatii1e mul­
tifunctionale cu podiumuri amplasale variabil ~i pardoseala parteru­
lui orizonlala sint Irecvent problemalice pentru muzica. Podiumurile
trebuie inal\ate simtitor peste nivelul salii, penlru a sprijini propaga­
rea directa a sunetului,in caz contrar. nivelul ar scadea prea repe­
de in raport cu propagarea - (2). Din motive optice ~i acustice se

.. prefera ridicarea succesiva a rindurilor de scaune $i asigurarea unui

sunet direct constant pentru toate locurile -. CD. Panla curbai ur­
meaza 0 spirala logaritmica.

.. Structura secundarA
Supraletele de reflexie pol compensa in mare masura structuri pri­
mare nefavorabile, de ex, pere\i divergen\i prin plierea suprale\ei
® Podium 1a sala mic~ de muzicA de camera la Arhiva Beethoven, Bonn acestora - ®. Forma plafonului prin pinze suspend ate - CD sau
prin fragmenlare In elemente - pag. 140 11).

f'7"
\.!..J
Ridicarea su.ccesivi1 a scaunelor ca
spirati1logarltmica
® Plierea suprafelei peretelui ® Scaderea nivelulul sonor deasupra supralelelor absorbnnle

139
 DIN 18014 PROTECTIA LA TRAsNET
Pamintarea se face prin platbande, tevi sau placi metalice neizolate,
asezate suficient de adinc in pamint pentru a asigura 0 rezistenta re­
dusa a pamintului la propagare --> @ - ©. lnaltimea rezistentei de
pamintare difera in functie de tipul solului Sl de umiditate - @.
Instalatia de pamintare are rolul de a disipa curentul din trasnet ra­
pid ;;i uniform in pamint. Se deosebesc prize de pamint de adinci­
me si de suprafata. Prizele de pamint de suprafata se executa fie
Constru~tle cu schelet metalic: AcoperlS din tabla si pereti din
scheletul trebUle racordat atit la lemn: acopensullrebule racordat sub forma de circuit fie liniar. De preferinta se inglobeaza in beto­
conducloni de acoperlS cit Sl la la conductorul de coama si la
conductorll de pamint conductorul spre pamintare
nul de fundare --> @-@. Materialul pentru priza de pamlnt este fie
platbanda de otel zincat 30 x 3,5 sau 25 x 4,0 fie otel rotund 0 10 mm.
Prizele in forma de bare sint tevi, bare rotunde sau bare cu profil des­
chis batute in pamint. Prizele de pamint tip bara introduse la peste
6 m adincime se numesc prize de pamint de adincime. Prizele de
pamint radiale sint prize din benzi separate care pornesc radial din­
conduct spre
pamintare tr-un punct sau dintr-o priza de pamint tip banda.
Pentru acoperi;;uri, pereti !;i.a.m.d. din aluminiu, zinc sau otel zincat
conduct spre
pamintare --> 0)- @nu sint admi!;ii conductorii din cupru sau din cupru zincat.

,
Sint adecvati conductorii din aluminiu sau otel zincat.

II
punci de
____----OT,/' 1r1lrerupere
• Tipde p,,~TI "0

E
<lJ 1ti
Ii rezistenta
.... ~! g~ I
• ,I I

pamjnlare
de pamint ,
: ':=--u>. I . rn
OJ
OJ>
- OJ
OJ> OJ>
:sE'=~ la propaga­
re n
I ' E ,m
,ro E I E_ ~ .Q.E
OJ> <lJ IC'O.~

L
I I
0.
lctl:5
0._ '0. C "0.. 0.0.

® Partlle pnnclpale ale unei instalatil

paratrasnet
invelitoare din aluminiu ca dispozi­
bv de captare I tiP banda.
lung, In m I 12 40 1200
rtip teava
~ acopens
i adinc. in m
'---­
6 600

~ racord acopens
la ',nvells pere·
I
I
tip banda
lung. in m 6 I 40 100 200 600
4++--'i--++H+Fb>=ete, daca nu tiP teava
racord la eXist;'! leaa-turl adlnc, in m
mel alice din 10 20 50 100 300 10
invel,s perete f
conslrUClle , lip banda
perete din
i lung. in m 67 133 400
alumlnlu mlr:
05 mIT',
invells perete I lip teava
: adinc. in m 34 70 200 15
r~~~
racord la racQ.d la
(conductor sprel Iconduclor sprel
: tiP ba~da
/pamlntare r/oamintare L"'-"g. In m 13 33 67 200

~.
~
punClde i tiP leava
U~-LU.-LJ-L-L~"tY/~n~~Crlu~~re Inlr~rupere adinc, In m 3 33 100 30

pamintare pamlntare "'j ...

inca economic i deja neeconomic
o
\.2J
Invells de alumlnlu pentru perete pe
® Acopens Sl perete din alumlnlu Rezistenta la propagare a prizelor de pamint tip banda Sl tip teava in diverse trpuri

;:!;"'
post de conductor spre pamintare
de pamint
--~;-_. 1:., COS pe coama cu

%
dtspozitlv de
_. r ! ~ / /,.. captare rama dm
,.;iJ "-'/,.>~/ carnwe otel

- ~ ~;:/

2$~
Sara de caplare de pe cosun Toate suprastructurile metallce SI
din aproplerea jgheaburdor se
racordeaza la jgheab ® cO$urile de ventilare se racordeaza
Ja instalat!a paratrasnet @ ton
Pnza de pamint in fundatie de be­
nearmat
@3 P"zade pamintinfundalledebe­
ton armat

rosl de dilalare

cota ma~':"

xlma a:.

apel ::.

freatlce .::

~:::
-----------
---------- .,.,
.,.,
1.50
~','

Suporturile de acoperlS pentru Ilnll

de inalta lenSlune nu se racordeaza
® direct; dlstanta de batale la scin\ele
deschlsa = 3 cm
La elemente constructive din otel cu
Instalatil electnce trebUle un dispo­
zitlv de siguranta de suprasarcina.
Rezolvarea treceril peste rostun de
Amplasarea prizel de pamint la lun·
datie tip cuva @ difatare prin banda de intlndere la
mtenorul constructirlor

142
 PROTECTIA LA TRAsNET
DIN 48801,57185
La latitudinea de 50 de grade se produc circa 60 de trasnete $i 200
pin a la 250 de fulgere pe ora de furtuna.
Oamenii aflati in spatii libere pe 0 raza de 30 km de la locul de Irasni­
re (copaci, zidarie $.a.m.d.) sint pus; in pericol prin lensiunea po­
tenliala la pasire, de aceea picioarele trebuie linute lipite.
Deteriorarile la constructii seprodue prin dezvollarea de caldura a
lrasnelelor, care incalzese si evapora la impact eon\inutul de apa,
provocind prin suprapresiune dislocari explozive ale zidurilor, stilpilor,
G) Acoperi~ ;nlr-o ap~ ® Acoperis inclinalie mica. copacilor $.a.m.d., deci in locurile unde se acumuleaza umezeala.
in principiu, 0 inslalatie paratrasnel reprezinta 0 "cutie a lui Faraday"
cu precizarea ca deschiderea ochiurilor a fost marita in urma des­
eoperirilor facute. 5e monteaza suplimentar virturi de captare, pen­
tru a fixa lovilura lrasnelului.
o inslala\ie paratrasnet eonsta din instalatie de captare, conductori
si instalalie de pamintare.
Instalalia paratrasnet are rolul de a fixa lovitura prin configura!ii de cap­
tare si de a asigura localizarea c1adirii in inleriorul unei zone prolejate.
Constructiile de pe acoperi$uri, lucarnele, cosurile, aerisirile lrebu­
ie luate in considerare in mod deosebit la inslalarea paralrasnelelor.
Aceslea lrebuie racordale in arice siluatie.
Instala\iile de captare sinI bare metalice, conductori de acoperis, su­
prafe\e eonducloare de acoperis, corpuri conductoare de acoperis.
Nici un punet al acoperisului nu lrebuie sa fie mai departe de 15 m
@ Acoper;s in doua ape @ Acoperi~ in palru ape cu coama de un dispoziliv de eaplare.
In cazul acoperisurilor de paie trebuie amplasate benzi melalice
'!a 60 cm deasupra coamei pe suporturi din lemn, pentru a se pre­
veni pericolul de incendiu prin efectul de improscare. -+ @- ®
in cazul in care curentul din trasnel este condus prin rezistenta
de pamintare, se produce 0 cadere de tensiune, de ex.: 100.000
A x 5 em = 500.000 V. Acesl polential il poarta in momenlullovilu­
rii de lrasnel inlreaga inslalalie paralrasnet $i toate elementele le­
gate metalie eu aeeasta.
Masura foarte efectiva de a lega loaIe elemenlele metalice de mari
dimensiuni $i inslalatiile la instala\ia paralrasnel se nume$te com­
pensarea polentialului.

® Acoperi~ in palru ape ® Acoperi~ in ~eduri

conductor de acoperis
l' anlena

conductor de paminl @[] ascensor

priz~ de pamin! la nivelul ~ cos

fundaliei

-00- punct de intrerupere 0 0 supraslrucluri metallce

-g­ pamintare auxiliara (punct

inlreruperej B.: gaz-apa

scurtClrcuitare a contorulUl de

-t 0- racordare la metal _._._)­ traversare acoper1S

"vi racord lIexibil

--- in~l,a!atje gaz-upA
r--L sina de compensare a
potent.! de paminlare CD numc1r puncl inlrerupere

0 priza de pamint de adincime --0-- jgheaburi ~i burlane

•
(2) Instalalie paralrasnel uzual~ ---if- segment separare scintei = acoperire mO\Jlic~
in prezenl
..rv-
--
arc de inllndere -1-1-1­ paraz~pad:'

bara de captare racord fa conducla., jghea.b.

burlan ~,a.m,d,
pa.mintare de supratensiune
priz:' de pamimare pe
bara ~i teava
r-­ II beton armat cu racord
pAminlare
I I I
I
t
muchie a cradirii
~ W cantor apa., contor gaz
I
I 2.d.! constructie de otel -B­ supert acoperis pentru

I conducle eleClrlce

<IJ) cisterna de ole! e@

I I : bara captare/calarg steag
L __ --J I
'----t----''--''='lt---.....J, CD- lampa o conducte din metal

Plan ~i vedere ale unei cladiri acoperite cu paie: conductor de coama pe suporli
® din lemn de 60 cm deasupra coamel: conductor la 40 cm de supralala acoper;~ului;
conductor coleclor de paminlare
® Simboluri pentru elemente conslruclive penlru prolectia la trasnel

141
 "~·""·'=7""'-·""·''''·
•.i..·~·''-::~.i..··:C:·'.':·~'':···'-:'';·;.'''~'''
•. .!..'-'. .•.. ••'-._.".~.:~
.•• .i.."" :~.~.i..==~
.•..'..­ .. ...
aer cald
,,'f.- ~:~:Slral
dupa J. Henjes --> IlJ ANTENE
Antenele pentru receptie radio si TV atecteaza Imaginea urbana. Antenele co­
munltare pot fi utile in acest sens. in plus. antene loarte apropiate pe un aco·
~ ~;~;ece
----. ~!
r.eCePlle .....~
pens se deranjeaza reciproc din punct de vedere al randamentului. Trebuie
avuta in vedere praiectarea de antene comunitare inca din faza de constructie
Orin ..m-­ '-.
. curbare . " '..": _:: -, ~ @ cu amplasare de ampliticatoare impotriva scaderii de tensiune din retea
receplla receptle Ilpsa receplle dlstanta.de r~cep-
OlreClle polanzare
Ind:::ala unel
reflex II
dlrecla con de umbra I',e amphflcala prln
retractil almas­
s.a.m.d ~ ® +@ aceasta masura avlnd consecinte Si asupra pamintari­
fence lor. Pentru racordarea la conducte de apa trebule realizata scurtclrcuitarea
contoarelor de apa ~ @ Amplasarea corecla a pamintarii instalaliei para­
G) Propagarea undelor electromagnel1ce corespunde legilor optlcil
trasnet trebuie supravegheata pe santier ~ pag. 142. Nu se amplaseaza an­
tene pe acoperisuri din paie, stuf sau materiale de acopeme usor combusti­
bile in aceste cazuri se prevad st1lpi de antene sau antene de fereastra.
'
Randamentul antenelor este puternic influentat de medlul Inconjurator ~ G),
chlar sub linii de inalta tensiune. Pozitionarea cea mai buna a unei antene
este cu vizibililate directa spre emitator. Recepfia buna presupune orienta­
rea spre emitatorul praxim, asa-numita polarizare pe acesta. Undele scurte
nu urmaresc curbura pamintului, cele cu lungime de unda de ordinul metri·
lor 0 fac partial, 0 parte trec in troposfera si sint reflectate. asHel receptia TV

-
este posibila si acolo unde emitatorul nu ajunge. Olerta de forme de antene
este foarte diversitlcata. Trebuie urmate regulile de baza ~ @. Necesarul

--
de spatii respectiv amplasarea in casa a aparatelor suplimentare de pamin·
tare a instalaliei paratrasnet este importanta ~ @. Copacii inal!i, care
depa$esc virlul antenei pot deranja pe directia spre emitator. in special co·
® Propagarea undelor radio
f3\ De eVltal noril debrulaj pnn
pacii lntotdeauna verzi. Antenele pentru spectrul UHF amplasate sub inve·
\:::J selectla locallzarJl
lito are au receptie red usa. Plerderea ace asia tata de antenele exterioare

~
A', scade la Jumatate pentru spectrul VHF. Antenele de camera sint de c1teva
A, ori mai slabe lantene auxiliare). 0 antena ar trebui sa serveasca pentru re­

~%T:
ceptarea undelor lungi. medii. scurte Si ultrascurte pentru mai multe spectre
de unde TV; trebule executale durabil, puternlc prateJate impotriva ruginel.
Lung Moment din vintl
, I . I' L, Pentru instalare pe st1lpi trebule prezentat atestatul static conform VDE 0855

~,
IIQera I
E L i~R80MR110 partea 1 ~ @. De regula se considera intraducerea st1lpului in sistemul struc·
o i• ! I
(m) I \kpm)
L ­
I ! L0 415 41.4 57iJi tural al acoperisului pe 0 inallime de fixare de '" 1 m, la zidarie de ; 0,75 m.
4.0 384 530
! 1
3,75 33,7 464
Fixarea de cosun de fum in uz este defavorabila datorita pericolului de cora­
! 3.5 29,4 40.5 zlune. Pentru acopensuri plate. fixarea de un perete exterior serveste mai
; 3,25 25.3 34.8
. 30 I 21.6 28.7 blne scopulul. in cazul conectarii prin cablu (cablare de banda larga) se reo
, 2:75 I 18,1 24.9
nunta la antene. in subsol trebuie prevazut, pe linga punctul de transfer (ra·
2.5 I '51 20.6
~ lu min='/6 l II 2.25 ~2.1 16.7 cord individual) si un spatlu pentru amplificator cu racord la releaua de ener­
I 2.0 I 9,6 134
10 mcx=6 m
gie electrica.
f4\ Momentu! din vint MR la un stllp
\.:V din teava de 50 mm :'

1 antena dlreCllonala suport antena

pentru unde lungi. pentru 2 antene
medii. scurte $1 UHF
ultrascurte strapungere pentru
antena VHF stilp din teava Inst
(de ex. Fill (K8)) conductor! de la
antena VHF anlene, cablu
(de ex. F II (K10)) coaxial 75-~~
4 antena UHF 9 amplificator pentru
(de ex. F IV (K35)) unde lungi. mediI.
antena UHF scurte si ultra­
(de ex. F 5 (K56)) scurte $1 canale TV
10 sina de pamintare
11 culle veriflcare sina de pamfntare
innadire cablu _ _-'-i't:-_pentru conductoril
12 trasee ramificatii extenor! 31
prlnclpale cablu ramiflcatiilor
coaxial 75·Q
13 doze dlstributie {~=::::::E:::~====lt,)
pentru ramificarea
traseelor pnnclpale
14 prize antena
pentru radio si TV
15 cablu coneetare
pentru radio scurtcircuitare a unei
16 cablu conectare conducts din matenal
10
pent,u TV plastic sau a unei

17
I~o 11 17 pamintare intreruperi temporare
12 Cu 10mm2
~
$ 13
$ $ 13

~ ~
~~~ ~
16 r~l 15
"'~ ~MK

® Schema mstaiatle antena comunitara

® Schema instalatie de protectre la trasnet
(Siemens)

144
 relea lehn.-energ.--[]- segment separare
scinlei PROTECTIA LA TRAsNET
l
\
~1 conductor paralrasnel
penlru reteaua IT $i
in principiu. obiectele de protejat se inscriu in zone dilerite de pro­
- _...._~i--r--C::),..J re\eaua lehnica energel1cl tectie, numile Si LPZ (Lightning Protection Zone). ~ ®
(olea IT (Iohnica Inlormaliei)
l?r~l£c.li~ ~o_8~~':.s~rEj~~ .. .. _ .. _ .. .. ...
compensate a poten\lalulul din \rasnel
Zona de protect1e 0..:

ZPT 1 '" zona de protectie la IrAsnel

a. Zona de prolectie 0, se afla in exleriorul unei constructii de protejat.

.g SEP
" sina compensarer-tl ~ ,.,.l, I
in acest spa\iu sint posibile loviturile de lrasnet, domina cimpul neizo­

cablu in~lta len..un~::~::~ V

I

lat de descarcare electrica din trasnet.

iiliI1E
I

[7)lli 71 I

Zona de protectle 08 :

I
Datorita dispozitivelor de captare pe complexele constructive de pro­

I
tejal se formeaza zone in care loviturile de trasnet sint excluse con­

I
form clasei de proteclie. Domina cimpul neizolat de descarcare elec­

I
trica din trasnet. Astfel de zone din exteriorul complexului construcliv

", ele~.r~.~.: a.. dal.~.lor ,':.:' I

sint definite ca zona de proteclie la lrasnet (ZPT) 0•.

cablu telecom. YJ I

conducta apa I
Zona de protect1e 1:

znr I

I
Cladirea de prolejal in sine este definita ca zona de protectie la

I ..

(;onducU', Qaz I C

trasnet 1. Limilele spre zona de proteclie 0 sinl date de regula prin

,"" ."
I
acoperisul, peretii exteriori Si podeaua subsolului cladirii de protejat,

II

I
in situalia in care alcatuirea (ecranarea elementelor constructive ex­

conducta cislerna prolejata calodie I

terioare) trebuie sa satisfaca anumite cerinte.
" . ,j
";~

'\ priz~ de pa.mlnlla Zona de protect1e 2 '1$1 peste:

nivelur lunda\iei conducta canalizare

Poate fi util sau indicat sa se stabileasca in interiorul zonei de prolectie

1 Si alte zone de protectie la trasnet. De exemplu unitatea centrala de

Q) Principiul compensarii potenlialului din tra.snet

calcul ca zona de protectie 2 Si echipamenle electronice izolale ca

Unghl d. prol8c1le a
H{") ;!:ona de protectie 3.

80
70
~
~~
60
50
,< ~ '---. Cis do prOle<: Eficionta Rilla stsrei OeSChiderea Dlsl~nte tlplce UnQhl do ValO,110 m.l~
~.......... ...................... clasa de prOISqia lie la Ir~S/1el [PJ IE] IrAsnelului [rJ och;ufJlor [wi inlre condue- pralecllo 1,1] :leUlOnlulul
40 drn Ir.'1srHH P)

30 ""­ ......................
.......
I "-..., 11­ --.111 ~
---­ ---­ III
I 98% 20m Sm, S",
Ion
10m -@ 200 kA

20
10
"'" II

III
95%

90%
30 m
45 m
10mx10m

15mx15m
15 m
20",
150 kA

100 k.A

IV 80% 60m 20mx20m 25 m

10 20 30 40 50 60h(m)
Unghiul de prolectie in lunclie de clasa de protectie $i de inaltimea deasupra zo·
nei de proteja!
® Clasa de proteclie la tr~snel

\ -r I

/---~
,I
, I

0 .. desch,derea ochturjlot
" ,
~ ,I I
ana do prO\l)Cl'O la tr,"l.snol 0"

+
zona de
proteetie la
(rasnet 08 r~l" slprPI
\r;,\<;nlJluIUl 20 m _

'Ientilare l
--+-1.0--4.. 1
Metode pentru amplasarea dispozitivelor de captare: metoda slerei lra,snetului, t
metoda unghiului de protec\ie ~i metoda ochiurilor t
+j
,, conductor

,, S • dislan\a de sig\.lran\~
u • unghi de prolec\ie
.1
f
,, .t

unghi de

proleclie ,
,
, ,, -<D­

,, ,l~i,
,, reted lehn,­ IH~~_~..,..:lO=n.:::ade p(oleC\'e la I!~snet \
,, energelica.

armMuriotel
~;:;::~ " , eornpon~nro n poh 1 1l11.11ulu i P(lrl!"J

,
priza de pamlnt de lundalie lnstala\le de pflmintaro
ill
r1
1 p rOh..'Cllol l.l lr."'i~rlo'l condUClor !iplU
p!Jminlato p(lnlru ["15111)(
COmponS<lre :l pol()[lt,n1ului
~ simullan loe.11. conduclor spre
pa.min\3rO ponlf\.l suprnSiHClI\t'l

@ Acoperi~uri proteiate prin catarg de captare ® imp~T1irea unei cladiri in zone de prolecl,e ia Ir~snel

143
 e>i ~g
ILUMINAT
~----------------'I--c:c~-------~""",~~------I-------i' ---':=1:::::---1:1c::-o::r~p-;:il::u:::m::ln::a::-t-::tl=-p-::ra::s::-te:::r~----,1
I M"",e'e'","" !~ ~ ~ ~ I

-Fluter ~; I
Spot ~ Upllght Downlight i patrat Idreptunghlular

sursa de ilum de uz

general c)

60 - 200 W

sursa tIp reflector para-;

bO(lca ! ()

su rsa tip reflector

60 300 W

sursa cu haloaen cu
Incandescent~ :J :J :J
75 250 W
sursa cu halog. cu in­

cand .. dublu soelu

100 - 500 W _ _---.J ---j _

sursa cu halogen de
voltaJ mic :J
20 -100 W
sursa tiP reflector cu
halogen de voltaj mlC '=i
20 - 100 W
sursa CU material fluo­
rescent :J :J
18 - 58 W
sursa compacta cu
matenal fluorescent CJ
7-55W
sursa cu vapor I de
mereur
50 - 400_..:W-'---_ _~--
su rsa CU vapor! de
sodlu
_ _ _5_0_- 250 W"---- '-- _
5ursa cu vapor! metal­
halogen c :J
35 - 250 W

CD CoreJarea tlpulU! de sursa de lIummal cu tipul de corp de Ilumlnal

. ~ ~ c--r--r-:>""'.---r--r­ I

~. '"~"~~:q

60 , ,
--' =
~
009 '"
" / ! . \ \ .

,,
Corp tiP raster cu '3i~-· .30'1
oglrnda Ingropat, p-.~ 750 cdlklm ............-1 Corp tip raster cu
Corp suspendat 1sursa L......~_J ogllnda. suspendaIL..L':'::':=---''--'_
ilum dlrect-lndlrec:l,-,--_~~_ _r--.."

lEr
~~-T~ '~,.
~~.OO
~. ;---.. -
c
• I ,60°" "".:' \. \ . 60
I "'. ," .. y ~f'
. ".,."., 60:
1,/"--1.','"
Downllght apliCa! pI, 3~ 30'
"!' .Y
Corp t~ raster cu
«.',
30'--f----+----V30'
~OCdlklm~
'V
?ursa cu desc5rC<:HI~,
Spol parabolic m gaze ogllnda, apllcat = Corp Ilummat
dlrect-mdlrect

Corp tiP raster cu

ogllnda. ingropat

Downllght Fluter de perete 2-surse

r
A
~
o:
0
160 Downlight evacuare
= / // c::::==~ / aer
,/ C>
160 m'lh la 35 dB (AI
,(
/
(,
~
i I 200 m 3/h la 40 dB (AI

Downllgh!­ L30o~30j C>

~ ll ~ Downllght evacuare Sl

tJ
spot directional
ill A admlsle aer
. U 160 m3 :h la 35dB (A)
=) c; \ 200 m'lh la40dB (AI
" I •
Downllght decorahv
deschlderea asortata

~
pan,al pnn:
!Q - msertle metallca
Corp cu Ilumma! direct-Indirect I I I _ sticla fumurle

e _
~:,
iii~~" ~

lenliia in trepte

4
= - mel acri\\c
~ )'"

D=llght -'/
fluter de I
-~ ~~
r----:-..... "/

~_____ 750 Cdlkll1'

30"
/~ Corp iluminat
=.}f ~
~l= Downilght patra!
reflector 300x300 mm
p?!\le , :~ --=-=! Corp cu ilumlnat Indirect secundar
I
o Corpun de ilumlnat SI dlstnbutla lummil

146
 ILUMINAT
,-------.~
-. QJ
Iluminat artificial, DIN 5035
M:l:rime a radiatiei fizice Marime !uminotehnic~ Unitate luminotehnica.
linit direcloare pentru posturi de lucru "lIuminat artificial" ASR 713 1979
~i notaile ~i prescur1are
Informalii: Sucursala LiTG, Burggrafenstral3e 6, Berlin
Flux de radla\le Flux luminos ,,­ Lumen (1m) ERCO leuchlen GmbH, Casuta pO$lala. ludenscheid
-~-~--------' --
Intensitale de rad/atle lnlensit. luminoDsa. I Candela (cd) MlIrlmllumlnotehnlce
-- -
Iintensitate de iradiere Iluminare E Lux Ilx) Puterea radia(iei apreciala de ochi este definlla ca flux luminos O. Fluxullu­
Oensitate de radlatie Oensi!. luminoas~ L (cd/m')
I mines em is intr-o direc\ie delinita $i "milat de un unghi spat;ell eSle inlensi­
--_. talea luminoasa I. Intensitatea luminoasa a unui corp de iluminell conside­
Canlitate de radiaUe Cantitate de lumina. Q (1m' h) rata pe toate directille de emisie indica distribulla mtensitatii lurninoase, re­
-- prezentala in general prin diagrama dislribuliei Intensilatii luminoase (DOll)
Iradiere I Expunere H (Ix' h)
- pag. 146@. DOll descrie radialia unui corp de i1uminat ca ingusta, me­
CD MArimi ale radia\iei fizice ~i m:;\rimi luminotehnice die sau lala, simetrica sau asimetrica. Fluxullumlnos care cade pe 0 unila­
te de suprafatii este iluminarea E. Valori tipice :
Radialie globala (cer senin) max. 100000 Ix
Radialie globala (cer acoper/t) max. 20000 Ix
==!l==iF Sina de curen( cu retlecloare X Corp i\uminat, general Vedere optima 2000 Ix
~ J~~~~i'urninal!SiSfem tuburi X 2 x Co~p Hum. cu Indj~.area nr. de surse Minimulla locul de lucru 200 Ix
60 W de dum. $i a puteru
........--==-w ==- Sistem ifumin81 cu corpuri X' Corp iluminal cu comulator !Iuminal de orientare 20 Ix
iJuminal inserate
o 0 0 0 Gorp dum. ingropatiaplicaV
%. Cor~rj ilumlnat de siguranta cu lIuminat stradal 10 Ix
functlonare permanentNprelungit1
suspendat. rolundJcilindric )( Corpuri iluminat de siguran\<'i CU
lIuminat prin luna 0.2 Ix
cg ~i:f.~~jf~;c~~r comutare de urQent~ Densitatea luminoasa l consli\uie 0 masura pentru luminozitalea percepula.

o
Fluter de perete, spot

dIrectional rotund/cilindric Corp ,Ium. pI. surs<'i Uuores. gen.

Densitatea luminoasa a corpurilor de iluminat esle relativ mare $i produce

efectul de orbire. De aici rezulta cerinta pentru corpuri de iluminal ecranale

....-.......
o Corp ilum. ingropaVaplicaU
suspendat, palral
36W
t=:t:=l
2 x 5SW
vezi sus in config. tip ba:lda. cu
indicarea puler;i iuminoase
vezi sus - cu indicarea nr. de surse
in spatii inlerioare. Densitalea lumlnoasa pentru suprafata Spa\lului reiese

din iluminarea E $i gradul de reflexie (l = E . ph).

ilumlnal $i a puterii

C====::J1 Corp ilum. ingropalJapl,cati CD Corp Ilum. pI. surs~ jlum. cu

desc<'ircc"lri In gaze, gonoral

Sursele de i1uminal transforma pulerea eleclrica (W) in putrrc lurnlllo~o;;'\

t.U~P(.:ndill. cJn:plunghiular
(1m), 0 masura a randamenlului este efic:lcit:llea lurnino:\s;'\ (Im/W).

1:3" Sirnbolurl penlru corpuri de Ilumlnal

® Simboluri gonerale pentru corpuri
de i!uminal in planuri de arhi:ectura
aurae de llumlnal cu desUrClrlln gaze
surse de lIumlnal
cu Incandescent/i
\.::V in pJanuri de arhitectura conform
DIN 40717
Surse de lJumlnat
Pentru iluminatul spatiilor interioare se utilizeaza surse de ilumiral cu in·
candescenta $1 surse de iluminat cu descarcari in gaze --. (D. insusiri lipl­
ce ale corpuri!or de iluminat cu incandescenta: culoare a lurninii alb-cald. po­
sibi.lilale de reglare a oblurarii nelimilatil, redare loane bun a a culanlor,
functionare lara pilpiire. Densilate luminoasa mare a corpurilor de iluminal;
asHel eleetul luminii este brlliant indeosebl la surse de iluminal cu incan­
descenlii cu halogeni; dimensiuni reduse ale sursei de iluminat: aceasla
conduce la forme mici de corpuri de iluminat si caracterisllci loane bune pen­
tru a obtine fascicule, indeosebi in spoturi. Alte insu~iri: elicacllate lumlno­
surS! de lIumlnal cu mate­
rial fiuorescenl asa (Im/W) redusa, durata de viatii a sursei de iluminat ;nlre 1000 ~i 3000
de ore.

;
inSU$ifi tipice ale surselor de iluminat cu descarcari in gaze: in principlu
funqionare eu slabilizalar $i, dupa caz, cu starter. Elicacilate luminoasa rl­
aur'" de lIumlnal cu
d/cala Si durala de viata relaliv mare inlre 5000 si 15000 de ore Culoarca
Bursa de lIumln~t cu
tuminii in functle de tipul sursei de iluminat alb-catd, alb-neutru, alb-lumina
vapor! de halogen-metal
diurna. Redarea culorilor ponderalii pina la loarte buna. poslbiliiate do regla­
'3) Clasiflcarea surselor de iluminat re a oblurani limilata. Functionare fara pilpiire doar la utillwrea cu slabiliza·
lor electronic (SE).

Surse de lIum. cu Incandescenlil Surse de lIum. cu halogenl cu In­ Surse de /luminal cu descArc(lrl Sum de lIumlnal cu material
candescentA in gaze - de inaltA preslune fluorescent

~ ~
P (W): 60 - 200 OT P (W): 75 - 250 P (W): 50 - 400 T P(W). 18

A 0 sursa de ilum. de
uz general

~
HME 6 sursa de II. cu
vapori de mercur .
P (W): 80 -125
"" '"
36
58
SursA de lIumlnat compoctil cu

~
P(W): 200-500 maier!allluorescenl

PAR 38 6 P(W):60-120
sursa tip reflector
OT-DE
sursa de il. tip
reflector cu T ~~ P(W): 7

~
P(W): 300 HMR vapori de mercur 9
500 11

~
P(W): 250

PAR 56 8 P(W): 300

sursa tip reflector QT
750
1000
sursa de il. tip
refleclor cu vap. c:U=3 P(W): 10 2G
13
HIR melal-halogen
TC-D

Q 6­ P (W): 75 - 250 18
P(W):60-150 P (W): 70 - 250
PAR 38 sursa fip reflector ~
R sursa tip reflector
(OR 122) parabolica sursa de il. cu ~=I P(W): 18
HIT-DE vap. met.-halo. 24
TC-L 36

U P(W): 25 -100 Surse cu halogen. de vollal mlc P IW): 35 -150

A sursa cu nuan\a
soft OT
~ P(W):20-100 HIT ® sursa de il. cu
vap. met.-halo.
A P(W) 7 .\0
11 55

A
U P(W):25-100
sursa cu krypton

GR-48 L P(W): 20
sursa tip reflector
HIE 0
P (W): 75 - 400
sursa de II. cu
vap. meL·halo.
TC-SB
Slarter incorporat
TIIT 15
20

A
0
r;
P(W): 15-60
sursii tip luminare
OR-CB 6
P(W): 20 -75
reflect. cu lumina HST W
P (W): 35 -100
sursa de II. cu
vap. met.-halo.
2SWQ- SW~
40W -- 7 W
Comparatie:
Economle de
A ~ rece 60W -11W
curen! de pina
7SWQ-ISW$
®
P (W): 35 - 120
sursa tip linie

Tabel surse de ilumlnat

OR-111
~ P(W):35-100
sursa tip reflector HSE
0 P (W): 50 - 250
sursa de il. cu
vapori de sodiu
10<!W
12QW
--20W
..... 2JW
la 60%, durala
de vial:'! x10

145

 :.:.:.;.;.:.;.;.;.;.::.;.:.;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.: :;:;;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.:.;.;.:.;.;:.:.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;;::: ILlIMINAT

~llJ
Tipuri de lIuminat in spatli interioare

lIumlnat direct, simetric~CD. Prefera! penlru Iluminalul general al spatiilor

/' /, de lucru. de intilnlre. de circulatie publica Sl al zonelor de circulatie. Pentru

70' -90' a satisface nivelurile de iluminare prescrise esle necesara 0 putere eleclnca

~ ~ ,
redusa. Valori orientative pentru puterea specifica de allmenlare ~ pag. 151

~i)
CD . Unghiul de ecranare al corpului de iluminat pentru spatii de lucru si de

intilnire este de 30'. pentru cazuri cu confort de vizibilitate foarte ridicat se

:. :. :. :. :. :. :. ~J.: .~ :. :. :. :. :. :. :- .: .: .: .: .:

stlueaza la 40' Sl peste. Pentru un proiect de Huminat trebuie pornll de la un

(1(1 unghi de emisie intre 70' si 90'.

::;;.;.;.;.;.;.;.;.;...;.;.;.;.;.;.;...;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;:::.;.;.:.:::: Downlight-tluter de perete. corpuri tip raster-tluter de perete ~ (]I .

Utilizare in zona peretilor pentru iluminat uniform al peretilor. Efectul spre

CD lIummat direct. simetrlc ® Fluter de perete. iluminat direct

spatiu esle cel al unui iluminal direct.

Fluter de perete pe ,inA de curent ~ GJ . Iluminal uniform al peretelui cu

;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;.;.:. :.;.:.:.;.:.;.;.;.;.;.:.;:.:.:.:.'.;.;.;.;.;.;.;.'.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.; conlribulie la iluminatul spatlului. in functie de distanlele alese inlre corpuri·

Ie de iluminat se atlng ilumlnari de pina la 500 Ix. Este posibila utilizarea de

[Tl,====== surse cu materlale liuorescente si surse cu halogen cu incandescenta.

Fluter de perete ingropat in platon ~ @ . Datorita Ilpsei de contributie la

iluminalul spatiulu; sint utilizabile doar pentru ilumlnatul perelelul. Utilizare

de surse cu halogen cu incandescenta $1 surse cu materiale fluorescente,

Downlight-spot directional ~ (] . 5e poate realiza un iluminat diferenliat

dvfu
spatial la 0 pozitionare regulala a corpurilor pe suprafata plafonului.

Refleclorul care concenlreaza fascicule relativ ingusle poate baleia cu pina

la 40" $1 poate fi rotil cu 360'. Ulilizare de surse cu halogen cu incandes·

centa, indeosebi de voltaj mic.

"),.,.,."=.".,.,.,.,.,.,.,...,.,..,.".~i,.".,-,,.,,.,,.,,.,.,.
:.:.:.;.;.;.;.:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.;.;.:.:.;.:.;.;.:.:.:.:.:.: :: : . :.;.:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.:.:.:.:.;.;.;.:.;.:.:.:.:.:.;.:.;.:;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:. lIuminat indirect ~ (] . Conceptia ilumina\ului este caractenzata de im·

o\:::V Fluter de perete cu componenta

a
spatial pe Sin de curent a @ Fluter de perete
presia luminoasa a spatiului, chiar la nivel de iluminare scazut, si hpsa refle·

xillor cu efecl de orblre. Premisa consla In inaltimea suficlenla a spaliului.

Este necesara corelarea atenla a iluminarii cu arhiteclura plalonului. La ilu·

.:.;.;.;.;.:.;.;.;.:-:.;.;.:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;+:.:.:.;.:.:.:.;.;.; minalul postului de lucru trebuie urmarila limttarea densilajii luminoase din

I corpuri de plafon la 400 cd/m 2 . Consumul de energie esle de pina la lrei ori

mai mare fata de iluminalul direct.

lIuminat direct-indirect ~ (J) . in baza impresiei lumlnoase a spatlului si a

consumului de energie pe care 11 reprezinta (70% direct. 30% indirecl) esle

prefera\, in conditiile unei inallim! suficiente a spaliului (? 3 m). un ilummat

direct-indirect. Utillzare predominanta a surselor cu maleriale fluorescenle.

penlru slructuri de lumini in combinatie cu surse cu incandescenta.

Fluter de platon, de podea ~ ( ] - @ . Pentru iluminatul pe suprafete

mar; de platon. respectiv podea. Utilizare de surse cu halogen cu incandes·

centa sau surse cu maleriale fluorescenle: poslbil si surse cu descarcari in

gaze de inalta presiune.

Corp de lIuminat de perete ~ ®'

Utilizal predominant penlru iluminat de­

® Spot directional ® lIummat mdlrect

corativ al peretelui. de ex. prin filtre de culoare si prisme. inlr·o masura limi·

lala utilizabil $1 pentru ilumlnalul platonului sau podelei.

Fluter de perete pe ,inA de curent ~(jJ) . Fara contributie la iluminalul

;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.:.:.:.;.;.:.;.:.;.;.;.;.;.;.:.;.:.
spaliului. utilizal in mod deosebit in spatii de expozitie si muzeu. 5e pot atln·

ge niveluri de iluminare verticala de 50 Ix. 150 Ix si 300 Ix ca valori tipice ceo

rute in spatii de expozltie: do\are preferata cu surse cu Incandescenla sl sur·

se cu materiale fluorescenle.

Spoturi pe ,InA de curent ~ @. Unghi de emisie preferat: 10' (,.5pOI"),

30° (,.Flood"), 90" ("Fluter"). 5chlmbare a conulu; de lumina la spoturi prin

Ientile (Ientila sculpturi $i lentila Fresnell): schimbare a spectrului pnn lillre

de protectie UV $i IR (zona muzeu, expozilie, vinzare) precum si prin liltre

de culoare. Prolectia la efeclul de orbire se realizeaza prin rastere $i clape

de ecranare.

;.;.:.;.;.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.;.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;

(2) lJuminat direct-indirect ® Fluter de platon

.;.;.;.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.:.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.
................................................

o
I

/
/

::;:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.:.;.:.:.:.;.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;-:. :.;.:.;.:.:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.:.:.;

® Fluter de podea
"10' Corp de perete. iluminat dlrect-lndi­
@ F!uter de perele pe Sin a de curent @ Spot pe sina de curenl
~ mct

148
i--.-----r----------------'-r-r-
;:: ;::
Ilumin~­ ;:: ?; >
~
~,
1111,11. rQ~ -'
spal1u nom;­ SpOlii 8 g '"
OJ
tD
en '"VI W
3 cD
> U
a:
a: 0 -'
nal~ VI f- ,..: f- ,..: d: d:
-0:
A
-< -<
-< "­ 0- a: 0 0 0 0 0 0 ,- 0
f­

•
pin~ la
• •
200 Lux •

pjn~ la •
500 Lux I· I·
piMla
3m • Ii
• • • • • .~- le- 'I· • I--­
•• • .1---

pin a Ja
750 Lux

• ••

pin~
200 Lux
la
••• I •
• . i
•••
• • •
•• •
.. •
pin~ la
3m
500 Lux
•••••• •
pin~
5m
la ••• •
I •
-

•
pin~ la
750 Lux

•• ••
• • •
• • •
pin~ la
• •
peste 500 Lux
5m
• •
•
I
pin~ la
•
750 Lux •

A = surs~ de ilum. de uz general

OT -LV = sursa cu halog. de voltaj mic T "" sursA cu material fluorescent HME := sursa. cu vapori de mereur
PAR = surs~ tip reflector parabolic~
OR-LV = sursa tip reflec. de vQUaj mic Te = sursA compactc'1 cu materiallluor. HSE = surstj cu vapori de SOdlU
R = surs~ lip refleclor
OR-CB-LV= surs~ lip reflector de voUaj TC-O = sursA compacl~ cu material HST = surs~ cu Yap. do sodlu. lubul"r~
OT = surs~ cu halog. cu incandesc.
mic, !umin~ rece fluor.. 41ubun HIT :>. 5ursJ CU vapon meta(·h31ogen
=
QT-DE surs~ cu halog. cu incandesc.
TC-L • surs~ compact~ cu matorial HIE ,." surs.1 cu vapod mOlal-t'alogen,
cu dublu soclu lIuor., lorma alunglla lorm~ de ehps~

Q) Mijloace de iluminal penlru iJuminalul spatiulu; interior

147
 ILUMINAT
~CD
Caracteristici calltative ale i1uminatului
o solutle de iluminat buna trebuie sa corespunda cerintelor functlo­
nale si ergonomice luTnd Tn considerare rentabilitatea. Pe ITnga ace­
ste crlteril cantltative de calitate trebuie considerate si criterii calita­
tive, Tnainte de toate cele arhitectonice

Crlterii cantltative de calltate

Nivel de i1uminat

lntre 300 Ix (birou individual cu lumina diu rna) si 750 Ix (spatlu de

:::::.:.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.:.:.:.;.;.:.:.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.:.:.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.:.;.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.;.;.:.:.;.;.:.;.:.:.;.;.;.; dimensiuni mari) se situeaza ca valori medii cerintele pentru zona

de lucru. Nlveluri de iluminat superioare se pot atinge la un acelasi

CD Dlspunere corecta a corpurilor de ilumlnat relatlv la postu 1de lucru

inctdenta laterala a lummi' iluminat general printr-un iluminat suplimentar al postului de lucru.

Directia lumlnli ~ G)

Lumina cade preferabil lateral pe postul de lucru. premisa pentru

aceasta situatie fiind 0 DDIL Tn forma de aripi ~ pag. 146 @.

Limltarea efectului de orblre ~ @ - @

Limitarea efectului de orbire acopera domeniile orbirii directe, orbirii

prin reflexie Si orbirii prin reflexie datorita ogllndirii In monitoare.

Limitarea orbirii directe se realizeaza prin utilizarea de corpuri de ilu­

minat cu unghi de camuflare (unghi de ecranare) ~ 30°.

Limitarea orbirii prin reflexie se realizeaza prin incidenta laterala la

postul de lucru Tn legatura cu suprafe\e matuite ale mediului Incon­

II ®
ill!
Suprafetele de lucru, monlloarele. tastatunie. hirtia
matulta
treou~e sa aiba suprafata

.:...:.:.;.;:.:.:.:.:.:.:.:.:::;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;:;:;:;:;.;.:.;.:.;.;.;.;.::::::::'::::'
jurator ~ @.

Limitarea orbirii prin reflexie datorita oglindirii Tn monitoare se reali­

zeaza printr-o pozi\ionare adecvata a monitorului. Corpurile de ilu­

minat care soar putea totusi reflecta in monitor trebuie sa prezinte Tn

aceasta zona densita\i luminoase de 'S 200 cd/m 2 (utilizarea re­

,
"'''',i\~~
flectorilor cu nivel de stralucire ridicat).

L<400cd m:
Distributia densltlltii luminoase

pe:lHl.: platon 51 pereti Distributia armonioasa a densitatii luminoase este rezultatul unei

acordari atente a tuturor gradelor de reflexie din spatiu

~ (1). Densitatile luminoase la iluminat indirect nu trebuie sa

depaseasca 400 cd/m 2 .

CUloarea luminii ~i redarea luminii ~ pag. 149 @

Culoarea luminii este determinata de alegerea sursei de iluminat.

Se disting trei grupe: lumina alb-calda (temperatura culoni sub 3300

CorpUri de iluminat care pot genera f4\ OenSltatl IUIT'maase oentru dumlnat K). lumina alb-neutra (3300 K- 5000 K) si lumina alb-diurna (peste

reflexil trebule sa preztnte in zona V Indirect

cfltlca de Iluminat densltatl lum\noa~

5000 K). Pentru birouri se aleg de obicei surse de lumina de culoa­

se red use
re alb-calda sau alb-neutra. Pentru redarea culorii. care depinde de

compozitia spectrala a luminii. ar trebui tins spre nlveiul 1 (redare

~""""""""~<"""""'~"I
foarte buna a culorii).

Calcularea punctualll a i1uminllrilor ~ ®

Iluminarile (orizontala Eh si vertical a Ev) produse de corpuri indivi­

';e~ : duale de iluminat pot fi determinate conform legii fotometrice a dis­

tantei din intensitatea luminoasa Si geometria spatiului (1nal\imea h,

,::""""I"",J[]i,),,,,,,,11
distanta d si unghiul de incidenta n).

~ ==: = .:. . :===:.,5]( ~ ~

~
~=

~ »
·;·i·:· ;;:.I.;.';":~"~'~;';';';"""':';'"
~.®. Materlale de constr. a corpurllor
Grad de re­
flex Ie in %

Alummlu, - pur. max .. lucros 80 pina la 87

AlumlniU. eloxat, mat 80 pina ia 85 !
~
Grad de re­
ilexie in %

Mortar. desch . tenc. var 40

Mortar, inchlS 15
pina la
pina la
45
25

_I ~ j t Aluminlu. luslrUit
Aluminlu, mat
VopSltorie alumrniu. mata
65 pina ia 751
55 pina la 76 !
55 pina la 65
Platra de gresle
Placaj de lemn. brut
Clment, beton. brute
20
25
20
pina la
pin a la
pina la
40
40
30
:0 •® <bE. i:::: Crom. iustruit 60 pina la 70 Caramlda, rOSie, noua 10 pina la 15

":,:""~·",,,,li,·'·:,II:,:,ij
Email. alb 65 pina la 75
'\I, IE, Lac, aib curat
Cupru lustrult
80 pina ia 85
60 pina la 70
Culorl
alb 75 pina la 85
Alama iustrUita 70 pina la 75 gn deschls 40 pin a la 60
:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:...:.::..:..::...!..... Nichel.lust,ull 50 pina la 60 gri medlu 25 pin a la 35
Hirtle, alba 70 pina la 80 gri inchis 10 pina la 15
® Jlumlnari punctuale Ogllnda argint sub S1,cla 80 pina la 88 albastru desch,s 40 pina la 50
Argint. lustrul! 90 pin a la 92 albastru inchlS 15 pina la 20
verde deschls 45 pina la 55
0 Eh ~ ~ Materiale de construclle I verde inchis 15 pina la 20 ,
Steiar. deschlS. luslrult 25 pina la 35 ! galben deschlS 60 pina la 70
1
[® E~ =
I~
hT
cos 3 u" SteJar. inchls. lustruit
Granlt
Calcar
10
20
35
pina
pina
pina
la 15
la 25
la 55 I
maro
rasu deschls
rosu inch is
20 pina la 30
45 pina la 55
15 pina la 20
l©
E v -- !".
j< cos 3 (90- o.)

~armura. lustrulta. 30 pina la 70 I

----.-J
® Legea fotometric2 a dlstantel
::..,.....•.........:;:::....::,... , ::.
... (J) Grad de rellexie al matenaleJor de constructle luminotehnlce

150
 ILUMINAT
-·W
Geometrla dlstrlbullel corpurJlor de Jlumlna!
I
Distantele intre corpurile de iluminat $i intre acestea $i pereti sint in
I
relatie cu inaltimea spatiului ~ CD - @.
L.
Unghiul preferat de inciden\a a luminii pe obiecle $i zona de perete
se situeaza intre 30° (optim) $i 40° ~ ® - @.
Unghiul de ecranare la Downlight·uri se situeaza intre 30° (lumina
In fascicullarg, Iimitare suficienta prin ecranare) $i 50° (lumina in fa·
.;:...;.;.;..: ..: .....;:..: ...;..:.;.;.;.;.;.;.;.;.;:.;.;.;:.'.;.'::.;::.':.;.;.;. .;.;.;.;.;.;..:.;..::.;....::::...;.;.;::.;.;.;:.;:...;.;.;.;.;.;.;:;:;.;.;.;.;.;.;. sci cui de adincime. Iimilare puternica prin ecranare) ~ @, pentru
t1' corpuri tip raster lntre 30° $i 40°.
I..V
Downlight-fluter de perete; dislanta
lala de perete: a = 'I, h ® Downlight; distanta lala de perete:
a 'Z 1/3 h

:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:::::.:.:.:.:.:.:.:
--
20 Ix Necesar pentru reCunoa$lerea tr~sMurilor lefei. Din ac~:-~:tlv~ --I
iluminarea orizonlal~ de 20 Ix este valoarea mlnim~
inlerioare in afara zonelor de lucru P::u SP"_lii j
200 ix Zonele de lucru par inlunecate la a iluminare E < 20 o Ix.
Din acest motiv. 200 Ix esta valoarea mjnim~ a ilumi ntlrii pen~ru zone de
~.
[ucru ocupale permanent

() 2000 Ix 2000 Ix esle valoarea percepula ca oplima penlru Ilu min area zonelor de
T lucru
b
1 () o FactoruJ de 115 reprezjnl~ diferenta minim~ perceplib il:'. Do nici rcieso
scara valorilor nominale ala ilumin~nj En pontru spall i intor ioaro:
20,30.50,75,100,150.200,300,500,750,1000. I 500,2000somo .
_­
.

Downlight-Iluter de perete; dislanla

intre corpurile de Bum.: b = 1-, ,5 a
Downljght; dislantA intre corpurile
de iluminal: b = 2 a
@ Zona de iluminare pentru spaiii interioare

.----------,------~-~--~----- -----_.- _.
i Ii Ii 1 1i Ii.. . .. ::.:.:...::.:.:. ',',.:..,:.::i.:.......:..'::.:.:.:.:...:.::-:.:.:.::.:.:.:.:.:.:-:...:.: Iluminarea Zon~, activilate
percepula

20 30 50 Drumuri Sf zone de IUCfU in aer llber

50 100 150 Orientare in spatii cu slationare de dorata scur1~

100 150 200 Spatl! de lucru utilizate ocazional

I 200 300 500 Sarcini vlzuale de djlicultale redus~

\ 300 500 750 Sarcini vizuale de dilicultate med;e
I \ )
\ 500 750 1000 Sarcini vizuale de cerintcj, ridical~. de ex. ac\iv~tate do birou

,>. ,>. 750 100 1500 Sarcini vizuale de dilicullale ridlcata, de ox. monloi lin
l- 30'-40' l- 30"-40' 1000 1500 2000 Sarcini viz. de dificu\\ate foarte
peste 2000
rid)cat~, de ex. sLlrcini de conlrol
I\uminat suplimentar penlru sarcini vi2uale dilicilc si specialo
Unghi inclinatie la spoturi pentru ilu·
® Unghl inclinatie spot directional Si
lIuter: a = 30° - 40° (optim) ® minal de obiect Si perele: a == 30 0 ­ @ Va/orile de iluminare recomandate conform CIE
40" (optim)
iterA indicariv:.IP

lB
Prima cilr~ indicative 0 - 6

A doua cifrA indicaliv· 0 - 8

1-a cjfr~ indicativ. perimelru Be protectie A 2-a CI IrA mdicallY, perimetru de prOfcqie

0 Nici 0 protectie 0 Nicl o protect Ie

1 Prolec\ie la corpuri 5tr ~ina maTi 1 Pro tecllo 10 stropi do ap~ vOl!lcal
(> 50 mm) 2 Obi IC pin~ In 15"
2 La corpuri stra.lne medii 3 La ap:t pulverizal~
(> 12 mm)
4 Lo ap~ in stropl
3 La corp uri straine mici
.5 La op~ in lei
« 2.5 mm) 6 La inlil\ra\\a apei In inundare

> 4 La corpuri slriJine granulare

« 1 mm)
7
8
La aptl 1.1 scufund,lro
La ap~ la submorslo
•.·:-·.·.·t".......·:-·.·.....·.·:.,,:t.;.;.·.·...;.;..::.·....:.·:;;:.~
...: :: ..
: : : : ::: : : : ::: .. .. :~.;~ 5 La depunerea prafului
6 La infiltrarea prafului

CD Iluminal de oblect ® lIuminal de perete; spot @ Tipuri de protectie pentru corpuri de iiumlnal

Trpt. Index Ra Zone de aplicatie tipice

,\ f----­
1/\ >90 Testare cuioare. galerii

-~--

I \ 18
90> Ra > 80 Locuinla, holer, restaurant. birou, Scoali1. spital,
induslne lipografic~/Iextila

2/\ 80> Ra > 70 Industrle

70> Ra > 60

3
60> Ra > 40 Industrie Si alte zone cu cennt.1 red usa. din puncl de vodoro
al red~rii culorii
_._-­
-_ ...
4 40> Ra > 20 vezl deasupra
-----------_._----- ­

® lIuminal de perele, fluler @ Unghi de ecranare (= 30'/40"/50") @ Recarea culori; de calle corpurile de iluminat conlorm DIN 5035

149
 ILUMINAT
alb-cald alb-diurn ! I
~Iorllumlnl (PHILIPS) 76 • 29 : 827 927 830 950 1f---8_65_ _965 i 54 :
1 Hlvel de redare a culorll 3 18 1A 18 : 1AI18 1~,
, Spatll de vlnzare
1

1
.

Al,menle I ' • Xi
, Carne I,XI

i
f

i
,1
±JIXI
I i
I Vitrine frigorifice. lazi irigorifice 1 i Xii i I : I i
i I
1
,
I
ii ,
I I
i
•
I •
I
i
I

i •
i I

I
I
•
I

Spatll ,colarizare ,I educatie I , ,! I 1 , 'I i I

Sali auditie, clase. gradinite: I X " X i i i

I 1
I

Spatll de manlfestllrl i ' I

I ~ :
f---'-'=-=-~'-------'=-'--------1--+I,-~I'Xo---;;-,f.----i----+---i-'---+----!---+--i----, --+-----+----1
Hale de expozitii si tirguri !. I I J iX,
1-1 S-a-li-d-e-s-
P--'-ort-
s i-'--m--'U-II-ifU-"-n-C1-iO-n-al-e-H--'-'-------"--,I:=~~:==~_;I_X'--_-~;O--t+-I~;_-:,__j-;-"I~~~~-+;~~~~::~~~;~~~~~~_~~~:~~~~:~~~~~;~~~___1
--_-_-i- X I
~Ierii, muzee "X X i I
I
,I
I ClinicA cabinet
i Diagnoza si Iralamenl
Saloane, spatii asleptare
'I
" I I. I
I,
i

•
i
iX
!
f----"-----------i-----{-I---+:----+----"--__+_---I-,---+-----I-------+----I----I------.:....---i­
,i
• X
i i
•
I
1
=l
: LoculntA Iii
rc;,-e-re'-d-e-Io-c-U-it- - - - - - - - - ' - - - - + ,7X---,--\----+,I----i!,,~X-_I-----+----I------I----+-
! L---.:
1
i
I
, :

[Bucatarie. bale, hobby, pivnita : X j :, 1 X I I X X " iI

, I

0 I
I
1 1
I "

X: -x---JH'j
I~~~,drumuri,mne~moo~e .--~---'----__I__-~--~---I__---J-~~+.--~~--~-~~
Iliuminatexterior -----l.1
I -'-----_....L_....:..J 1 _ _+,"1: 1_ _

~inat indicatoare/pan~ I L~
CD Utillzarea corecta a surselor cu mat. lluorescent X = recamandare • = posibil

152
 ---_._----~---~----
--------------
Puloroo do alimonlare speed. P' W/m' Faelor de corsello k ILUMINAT
pI. 100 Ix la in~llime de 3 m. suprafat~
de? 100 m' si rellexie de 0,7/0.5/0.2
in~I\. Supra!. Grad de rellexie Calcularea lIumlnllrllor medII -- ill
H A [m'] 070502 050201 000
<>A ~ 12W/m' deschis mediu inch is
in practica se pune des problema unei evaluari estimative a ilu­
6QTb ~ 10W/m' plna I
3m
20
50
0,75
0.90
0,65
0.80
0,60
0,75 minarilor medii (En) pentru 0 pulere de alimentare data a corpurilor
C>HME % SWim'
3-5m
;,100
20
1,00
0.55
0,90
0,45
0.85
0,40
de i1uminat. respeetiv 0 evaluare a puterii de alimentare P pentru un
nivel de iluminat cerut. En si P pot fi determinate estimativ dupa for­
~e ~ SWim'
------­
50 0,75 0,65 0,60
mula ---- ®. Puterea de alimentare specifica p' depinde de tipul de
..c=.. ;,100 0,90 0,80 0,75
~ 8IEI 4 W/m' corp de iluminat utilizat ---- CD.
Aceasta se refera la iluminat direct.

- TC'L

T26 ~ 3W/m'
5-7m 50
>-100
0,55
0,75
0,45
0.65
0,40
0,60 Faetorul de eoreetie k depinde de dimensiunea spatiului si de gra­
dele de reflexie ale peretilor, plafonului si pardoselii ---- @.
Puterea de alimentare specifica.
p' pentru tlpuri diferite de surse
® Tabel faclor eoreetie Oaca trebuie efectuate calcule pentru spatii cu tipuri diferite de cor­
Exemplu:
puri de iluminat, se calcu[eaza individual componentele si apoi se
o Suprala\a spaliulul A '"' 100 m

2
Insumeaza ---- @.
inalllmea spaliului H '" 3 m

® Calculul i1uminatului eli ajutorul puterii de alimentare se poale apli­

El3 ·83· El3 • Grade de rellexie 0.5/0.2/0.1 (reflexie medie)

Corp de iluminal lip ®:

ca si la spalii de birauri. Un spatiu cu doua travel sl cu 0 suprafata
O® .© P·.4 W/m 2 . (sursa compo cu mal. lIuorescenl)

o rno El3 083 0 P .. 9·45W.405W

de 24 m2 se doteaza de exemplu cu 4 eorpuri de iluminat. La 0 do­
Corp de ,luminal tiP @:
tare eu 2 x 36 W (valoare de alimentare inclusiv stabilizatoare 90
o P·. 12 Wtm 2 • (sursa de uz general)

El3 ·EB· EB p .6·100W.800W

W) rezulta conform ---- ® 0 iluminare de eea 375 Ix.
Corp de iluminallip ©:
in spalii de birouri se instaleaza freevent in afara corpurilor tip raster
o P' ~ 10 W/m 2 . (sursa cu halogen cu incandes.l

P "" 16·20 W = 320 W

cu oglinda conventionale si corpuri tip raster patrate cu surse com­
10 Formula,-- ®
pacte cu material fluorescent ---- (2) sau structuri de lumini ---- @.
Eo' (1?go4~5+~+~J,09
Caleul al iluminMii penlru un spaliu Structurile de lumini permit combinarea eu sine de curent pentru uti­
interior En" 180 Ix
lizarea de spoturi.
2
lIumlnatul exterior al cilldlrllor

A .24 m

800m r-~ k • 0,75 lrellexie luminoasa,)

La iluminatul exterior al cladirilor f1uxul [uminos al corpurilor de ilu­

-­ -­ - "­ P' .3 Wfm 2 minat se ealcu[eaza dupa formula ---- @. Oensita\ile lumlnoase se sl­

~
p • 4 . 90 W • 360 W
tueaza intre 3 cd/m 2 (obiecte dispuse izolat) si 16 ed/m 2 (obieetc In

~
E
~O~
.8 Eo'~ 0.75
En - 3751)(
mediu foarte luminos).

-,­ --,­
Eo iluminare nominal;) (Ix)
1~0:l' .k p pulere de allmenlare (WI
@ Caleul spaliu de birouri
p. putere de alimenlare specil1ca (W,'m";) _.• CD
Eo ' A . p • ..L A suprafala spaliului
P
, O"'oc-_·_k--Lc.:k_--'=la=cIOl de coreCl"'-=- ®~
__ _
® Formul~ pentru iluminarea medie En Si pulerea de alimentare P
~fi;;";~;;:;~~;~;c~~or-

t.
Formula de calcul
'-'."­
Flux luminos al corpurui de iluminat

A ,== densit. lumina,

suprala\o ,aS"a, media (Cd/lll',')
de iluminal

I
,1' L' A
(1)= - - - ­ lIB = randament i1uminat .
1\0· P
p = grad de rellexle al m(lt. de
~~a luminoasl1 pentru ilum. ext. Gradde~efle--;je ia-j,umilatexierior .­
Obieci (cd/m'l L Material~ constru<:~~. I_I__ ~ _

T262x36W Izolat
mediu intunecos

3 -
6.5

6.5-10

C~romld~ glozurat" alb I[ 0.85

Marmurj a/btl 0,6
medilJ luminal. medie
10 -13

® Corp ingropallip rasler (ERCOI mediu roarta luminos

13 -t6
To,.neulal~ morlar doscl1 I 0.3 - 0.5
--~~----._----­ --- Tenculnl:l mort,Jr inch. 0,2 - 0,3
Randamenl ituminal
Platro de gresle dosch,
Platra. de gresie inctl.
I 0.3 - 0.4
0,1 - 0.2
Obiect
l18
600m \
--
C~ramid~ deschisa I 0.3 - 0.4

"­.--­
Supra!al~ mare
si mic~

0.4
c~ram, ida inchisa I 0,1 - 0.2

E3~
Oislant~ mare
0.3 Lemn deschis 0.3 - 0.5

Turnuri o.~ GranI! O. I - 0.2

E
.8. IX
f­
® Flux !uminos necesar penlru iluminat exterior

iX ~
................ T26 58 W

® Slrue!ur~ de lumini (ERCO)

6.00m ~
"-....

7 '~m i~ .
t-

E
8

r­ -$---f!3
TC·L 2x 24 W

(2) Corp ingropallip rasler (ERCO)

151

 ILUMINAT
-t++++++-+
++-1-+++-1­
-+-+--+-+-+-......~
-++--'I-+-+-+-~
-+-+--+-+-+-H~
-:-r
.j.,.j.
"

+- b-+ +-h+
TUBURI CU MATERIAL FLUORESCEtfr PEtfrRU
INSTALATII DE PUBLICITATE
Trasare oarecare a Iiniel, orice tip de scris, ornamente sau reprezentari fi­

gurative. Capacitate de reglare facila (reglarea se face prin rezistente de

reglare sau transformatori de reglare) uzuala in cinematograf, teatru, comert,

®
publicitate.

in birouri sau constructii comerciale se pot introduce plafoane tip raster sub

tuburile de iluminat cu material fluorescent. Lumina cade predominant direct

in jos ~ CD-@,

Benzile lumlnoase si eorpurile de i1uminat in eimp alunglt permit un ilu­

minat general uniform cu efecte de umbra temperate. asemanatoare celor

provenite din lumina diurna.

Sursele de !lumlnat de mare preslune eu vaporl de mereur cu material

fluorescent (HQL) se utilizeaza in afara de iluminatul fabricilor si halelor de

uzine si la iluminatul exterior,

»:-:.>:->:-:<-:-:-:-: . Execuflilip raster Sursa de !luminat eu luminA mlxtA cu materiallluorescent (HWL) produce

U'U u CD Raster paralel o lumina asemanatoare cu cea diurna cu 0 redare buna a culorilor. Sursa se
® Raster paralel inelina!
:~ d-i- d---l
utilizeaza fara stabilizator in fasung normal (de ex. in fasung pentru surse de
@-Raster diagonal uz general),
iitll, II Ii II lilli Ii Ii Ii Ii llillllllllill
@ Raster diagonal incfinat MATERIALE DE CONSTRUCTIE TRANSPARENTE
® ® Asezarea surselor a ~;::- 2'3 d
Pentru rezultatul artistic sl economic. la determinarea marimii, coloritului, di­

+ + mensionarea ferestrelor si iluminatul spatiilor este importanta cunoasterea

II

+ transparentei, dispersiei si reflexiei luminii a materialelor de constructie.

Se deosebesc: materlale fotorefleetante ~ @ cu reflexie orientata, dis­

persata total sau partial si materiale fototransparente cu transparenta ori­

I entata ~ @, dispersata ~ (j) si transparenta mixta ~ @,

Plaea eu De remarcat: sllele mate cu matuire rnterioara (de preferat oricum din prici­

fete paraleie
na murdariril mai reduse) care absorb mai pUlina lumina dedt cele cu matui­

re exterioara ~ tabelul @,

fj\
® Transparenta
tata a stlclelor clare
cu decal are a razelor
orien-
\.!J
Transparenta disper­
sata a stlclelor-opa­
lun. alabastru
®
Transparenta mixta a
sticlelor ornamental€. Eeranele de mAtase colorata captusite alb prezinta la 0 scadere redusa a

matase. sticle-opalun transparentei 0 absorbtie mai mica cu aproximativ 20% decH cele fara

inclinate s.a.m.d. deschise s.a.m.d.

captuseala,

:
Re- Ab- Stielele pentru i1umlnat diurn, care trebuie sa modifice culoarea luminii din

! Material de constructie
I i
, Disper-: Grosime fie-
Trans-
paren- sorb­ surse electrice pentru asemanarea exclusiv cu lumina solara, absorb apro­

mm xie la tie
i
r-­
' Slieia clara 2-4
LJ
I fara
6-8 I
% %

90 -92 2-4
% ximativ 25%, cele care trebuie sa se apropie de lumina zenitala dlspersata

absorb 60 pina la 80%

Stlcla ornamentala 3,2 - 5.9 7-24 redusa 57 -90 3- 21 Stielele de fereastrll ca sticla clara permit trecerea luminii in propOrlie de

i
I Stlcla clare], matuita extenor 1,75-3,1 I 7- 20 redusa 63- 87 4 -17 65 pina la 95%. in functie de calitate. Conform dr, Kleffner ~ llJ sticla de

I Stlcla clare], matulta Interior 1.75-3,1 6 -16redusa 77 - 89 3-11 cali tate redusa poate absorbi 0 cantitate atit de mare de lumina, indeosebi

i Stlcle-opalun" Grupa 1 1,7 - 3,6 j 40 - 66

buna 12 -38 20-31
la alcatuirea in doua sau chiar trei foi, incH marirea necesara a dlmensiuni­

Grupa 2 1,7 -2,5 ' 43 - 54 buna 37 - 51 6-11

1.4 - 3,5 65 -78 13- 35 4 -10 lor ferestrei nu poate tine pasul cu termoizolarea superioara a ferestrei cu

Grupa 3 buna
Stiela opaliz, col.: Grupa 1 1.9 - 2,9 31 -45buna 47 - 66 3-10 geam dublu sau triplu,

Grupa 2 2,8 - 3.3 54 - 67

buna 27 - 35 8 -11 STICLA, informatii:

St.-opal. color. superfic.: rosu i 2-3 64-69 2-4 29-34 Flachglas AG, Auf der Reihe 2, Gelsenkirchen-Rotthausen

ponoealiul 2-3 63 - 68 6 - 10 22-31

Interpane, casuta postala 20, Lauenfbrde

verde 2-3 60 - 66 3-9 30 - 31

Stiele opaline i redusa 2.2 ­ 2,5 13 ­ 28 58- 84 2-14 Gerresheimer Glas AG, HeyestraBe 178, Dusseldorf

Portelan buna 3,0 72-77 2-8 20 ­ 21 VEGLA Vereinigte Glaswerke GmbH, Viktoriaallee 3-5, Aachen

I
Marmura, lustrulta
buna 7,3-10 30-71 3-8 ! 24 ­ 65 Trasa intr-un proces mecanizat, sticla paraseste masina de tras in stare gata

Marmura, impregnata
buna 3-5 27 ­ 54 12 -40 11 -49 de utilizare fara a necesita 0 prelucrare suplimentara. Clara, transparenta,

Alabastru
buna 1,2 -13,4 49-67 17 ­ 30 14-21
incolora, de grosime uniforma, ambele suprafete plane extrem de netede.

Canon, Impregnaf slab

buna 69 8 23
Pergament, necolorat buna 48 42 10 Fotopermebilitate 91 pina la 93%,

Pergam" impreg. galben des, buna 37 41 22

Pergament, galben inchis buna 36 14 50 Sortare
Matase, alba apr. 28-38 61 -71 1 Tip 1: Produs de comert comun de cea mai buna calitate pentru spatii
Matase, colorata
apr 5- 24 13 -54 27 ­ 80 (Iocuinle, birouri) conform DIN 1249
America
buna rd,68 rd. 28 rd. 4
Tip 2: Sticla de constructie pentru fabrici, spatii de depozitare, ferestre
Resopal. eoloral buna 1.1 -2,8 32 ­ 39 20- 36 26 -48
Pollopas. blond buna 1.2 -1 ,6 46-48 25- 33 21-28 de subsoluri si de poduri,
I Celon, alb Itulbure) buna 1,0 55 17 28 Pentru sisteme din foi de sticla legate se utilizeaza sticla de acelasi tip,
I Celon, galben Itulbure) buna 1,0 36 9 55
I Celon, albastru (tulbure) buna 1,0 12 4 84 Aplicare: sticla pentru ferestre, vitrine, usi, pere\i despi3rtitori, constructie de
Celon. verde (tulbure) buna 10 12 4 84 mobilier, sticla securizata, geam dublu, Prelucrare: sletuire, corodare, matui­
Stlela ogllndlta 6-8 8 88 4 re, coacere, aplicare pelicule, pictare, indoire, curbare, Sticie deosebite pen­
Sticla armata cu sirma 6-8 9 74 17
tru scopuri speciale in orice grosime precum sticla acoperita cu pelicula,
Slieia bruta 4-6 8 88 4
2,0 sticla pentru placi uscate (fotografie), sticla auto, stIC',a securizata,
I Sfiela protec1te solara (verde) 6 38 56

® lnsusiri luminotehnice ale matenalelor de constructie transparente

154
 ILUMINAl
L1nll dlrectoare pentru locurl de munc4 "lIumlnat artificial" ASR 7/3
~~__5~3~_part~a a ~·1I(e_xtra9)
Zone_de lueru In aer llber

Tipul zonelor de lucru in aeT \ibm.

{rases de circula\is, zone dG circu1a{iD

.LaJ~Jj~~ ~_~.~!}i.I~

SpalH generale:
Traaee de clrculalte po lerenul

Zone de eirculatie in sp. depozi!. 50

Prelucrare a foilor de labl~ de Imprim. manualtl., sorlare hirtis 750
Intrepnnderll, drumurl de Inlrep.

Spa\ii de depozilare 50
greutals mare
200
Retusare, litografiere, zs!uire ma­ Construclii de poarta 50

Sp. de dep. eu sarein; de e~ulare 100

Preluerare a toilor de !abltl. de
nuala Si mecanizattl, aranjarea
Drumuri pielenale 5

3p. de dep. CU sarcini dB cirire 200

greulate mic~
300
zalulu; 1000
Drumuri pentru biciclete Emin _~ 3

Ganguri in sp. cu dep. verticaltl. 20

Produclie de unelte
500
Conlrol culoare la impr. policrom~ 1500
Drumuri de intrep, cu zont!. de

Siand de servire 200

Montaj. brul
200
Gravur~ olel:;i cupru 2000
inctlrcare sau desct!.rcare sau CU

Expedl\ie 200
Mentaj, semilin
300
cfrculatie transversal~ frecventa
10

Cantine 200
Montaj, fin
500
Industria plellirlel: si cu limitare de vilez~ <'30 km/h

Celelalte spatli de pauz~ 100

Forjare in malri\tl
200
Lucrtlri (la.b~cire) in buroais 200
Drumuri de inlrep. cu zon~ de

SpatH de gimnastica. 300

Turn~torii, subsoluri s.a.m.d.
50
Pre/uerarea pieilor 300
ind\.rcare sau desc~rcare SilU cu

Vestiare 100
Punli-pasarele
100
Lucrari serilde 500
cireulatie transversalA frecvent~
20

Spatii de sp~laVdusuri 100

Prepararea nisipului
200
Vopsire piei 750
Si cu limilare de vitez~

Toalele 100
Cur~lare piese turn ale
200
Control de calilale.
Spatii sanitare 500
Posluri de lucru la malaxor
200
prelentii medii 750
Parcarl
Spatii masinl 100
Hale de lurnare
200
Control de calilate, Porturl

Alimentare energie 100

Locuri de gOlire
200
prelentii ridicate 1000
Supral. Iransbordare si dopoZilore

Punc! pOs:~ 500

Formare meeanizattl
200
Control de calitate. containers Si zone de circulalic 20

Central~ lelelonic~ 300

Formare manual:<
300
prelen\ii toarte ridicaie 1500
inca.rci1re·desc~rcare containere 100

Confectionare miezuri
300
Verificare culoare 1000
Inslalatii de chei

Clil de clrculalle In cladlrl: Conslructie machele

500
Marginea cheiului

Galvanizare
300
Fabrlcere ,I prelucrare textile: incArcafe bunuri cu bUCJI.:1 20

Penlru persoane 50

Vopsire prin pensulars

300
Posluri de lucru ra vane 200

Penlru vehicule 100

incArcarc bunuri in mast! 10

750
Fila/uri 300

ScM 100
Posturi de control
(material in vrac, lichide)

Vopsire 300

Rampe de inc~rcare 100

Fabricare unelte, mecanictl tintl
1000
Zone de lucru pe plall. de depoz,!.

Filare, crosetare, tesere 500

Fabricare caroserii
500
bunuri cu bucilla 20

Coasere, jmprimare ps stole 750

Spalll de blrourl ,I apelll tip blrou:

Vop5110rie
750
bunuri in mns~ 5

Prelucrare produss de gal<1nteris 750

Spat'; de blrourl cu posluri de lucru

Lucra.ri post-vopsire
1000
lichid poricu!os 5

Finisare 1000

in apropierea lerestrelor 300

Tapisare
500
Locuri de acostafs penlru 30

Verificare produs, veril. culoare 1000

Spatil de biroun 500

Monlaj final
500
transport de persoane

Repansare 1500

8irouri dim. marilbjrouri grupale:

Inspeclie
750
Locuri de acostare pentru 50

reflexie rjdicat~
rellexie medie
750

1000
Cen/rele electrlce:

,I
Industria allmenlarA de consurn:
Posturi de lucru generale 200

transport mixt

Docuri 50

Inslatalie de alimenlare
50
Locuri de repar<1(ii in port 50

Desen tehnic 750

Amestecare. ambalare 300

CIMire-camer~ cazane
100

SpaIii de disculii 300

M~celar;i, I~pl~rii, Platfonne de transbordare, 30

Spa\iu reglare presiune

200

Spalii de primire 100

mori 300
locurl de Inellrcare

Hale masini
100

SpaIii penlru rei alia cu publicul 200

T ~iere si seleclie 300
Zone de lucru po pletforme de

Spa{ij auxiliare
50
dspozltere, de sllvulre

Prelucrare dale 500

Produclie de delicalese si
Inslalatji comutatoare in c1t1.diri
100

ligarele 500
Bunuri cu bucata 30

Instalalii comutatoare in aer liber

20
Bunuri in mas~ 10

Industria chlmlell:
Control de produse. decorare,
Service comutaloare
300

InSlalatii cu lelecomanda. 50
sortare 500
Insta/alll de cal ferete

Lucr~ri de revizie
500

lnstalaiii cu intervenlii manuale

Spali; laboralor, conlrol culoare 1000
C;rnpuri de ctJi,

ocazionale 100
SIJ!li de trial

Industria slectrotehnlca:

Posluri do lucru ocupate permanent

Comer1 en~ros ,I en-detall: 1 circu!atie publ!c~

Productie cablurl $i conductor!.

in inslalalii cu flux lehnolog,c 200

Spatii vinzare, posluri de lucru 2 aHe eirculatii

lucrari montaj. bobinare cu

Service 300
sirma. groasa.
300
permanenle 300
Pero"ne DIN 67 525

Laboraloare 300
Monlaj aparale lelelonice,
Posturi de lucru la case 500
locufl de lransbordare 30

Lucr~ri cu sarcin~ vizual~ ridical~ 500

bobinare cu sirmtl. mijlocie
500
Compensan in~It,me 20

Verilicare culori 1000

Montaj aparate line.
Me~te~uQ ,llndustrle Viaductc

reglare. venlicare
1000
(exemple din branse diterile)' ~ntlere

Industria c1mentulul, ceramlell,

Montaju\ pieselor celor mai fine,
Vop. eL can. din otel prin pensurare 200
Constructli supra~erane 20

Industria sllelel:
a componentelor electronlce
1500
Premonlai instalatii de inc~lz;re si
Constr. subler. Si In niv Il1fCIlUlui 20

PoslUri sau zone de lucru la cuploare.

vcnillare 200
ConslruCl1J din otel. din mol'll 30

malaxoare, inslalalii de m~cjnare 200

Industrle blJuterll ,I cessurl:
L~c~tuserie 300
Conslruc\ti de tuneluri 30

Laminare, presare. formare,

Fab"carea de bijulerii
1000
Aleliere service automobile 300
Instalal" chlmlca man 10

sull~lorie de sticl~ 300

Prelucrare pielre prelioase
1500
Atelier timplarie 300
Centrele electrlce

Sieluire, corodare.lustruire slicl~.

Atelier optic~ Si ceasornicarie
1500
Ateliere de reparatii 500
2on~ de circulntle

lormarea jnstrumenlelor din sticlA 500

Alel,er roparali, radio-TV 500
1 centrale eleclnce tradll10nalc 10

Prelucrare lemn:
2 centrale atomoe\eclrice 20

Lucr~ri decora\;i 500

Aburire
100

Sieluire manual~ s' gravur~ 750

lnlreprlnderl prestl" servlcll:
Instalat1i de comand:t 20

Gater
200
Hoteluri si reslauranle. receptie 200

Lucr~ri fine 1000

Asamblare
200
Buc~l~rie 500
Exploatare de zl
Uzlne metalurglce ,llamlnoare, Alegere lurniruri, vopsire.
Spalii de servil masa 200
3

1 Iluminal de orientare
tum6tonl de gabarlte marl:
Timplatie cu lipafs
500
Bulel 300
20

2 lJuminal suplimenlar in
In51al. de produC\ie tara inlervenli; 50
Lucru la ma~jni de prelucrare a
300

sali sedinle zona de lucru

Inslal. de producl;e cu intervenlii 100
lemnului
500
Restauranle cu auloservire 300

Posluri de lucru ocupate permanent

innobilarea lemnului
500
Sp:<I~lorie. spala! 300
Instalalll de epurare
in inslalaiii de productie 200
Control defecle
750

C~lcare mecanizal~ 300

Drumuri 5

Service 300
Fabrlcare ~I prelucrere hirtle,

C~lcare manual~ 300

BaZine
Posluri de cOnllol 500
Industria grallell:

Sortare 300

Sleluire lemn
200

Control 1000
Stalll combust/bill 100

Prelucrere metale: Masini de hirtie. fabricare

ingrijirea p~rului 500

Forjerie piese mid 200

eartoane
300

Cosmelic~ 750

Sudura 300
Legtltorie etlrti. imprimare tapet
300

Lucrt!.ri mecanizate brute Si medii 300

Decupare, aurire, stantare,

Prelucrare maS6 plsstlce

Lucrt!.ri mecanizate line 500
corodare di~ee, lucru la

Turnare prin injeclare 500

Posluri de control 750

pietre Si pltlci, masjni tipogra­

Suflare mase plastice 300

Laminoare la rece 200

fice, produclie malrite
500

Presare mase plastice 300

Tragere sirm~ 300

Tabel al valori/or orientative pentru ifumina.rile nominale pe:cnt::..ru=-=zo::n~e:..d:::e~l=u~cr~u:-._ _~ ~ ~_ _.~-...J

153

 Stral pro!eclle _~r---....

lumina solara STICLA IZOLANTA LA LUMINA SOLARA
Auresin (= albastru) 40/26,

Transparenta T, in domeniul lungimii de unda a luminii de la 380

Refllme a Transmlsle de
pina la 780 nm (nanometri) raportata la sensibilitatea la luminozita­

Exler Inler
lumlnll la e~: lumina. te a ochiului uman in % este tratata in DIN 67507,

6 mm 36% 30% Rellexia luminii RL spre exterior Si interior in %,

Reflexle a
Ga, raCla!I€1 ia TransmlSle de Indicele de redare a culorii Ra , DIN 6169,

nobll exteno r radlall€ 14~<, R a mai mare 90 = redare loarte buna a culorii

MiJloc
45')0
Cedare
R a mai mare 80 = redare buna a culorii

ecundara Permeabilitatea UV Tuv in domeniullungimii de unda de la 280 pina

lzolalle,_--,,~~ lzol buill

3""
poilsulfld
spre Interior la 380 mm, este tratata in DIN 67507 in %,

Permeabilitatea la energie globala 9 in domeniul lungimii de unda

G) Stlcla Izolan1a la lumina solara ® Stlcla izolanta la lumina solara

Gold 1= auriu) 30/17 de la 320 pina la 2500 mm este suma lormata din permeabilitatea

termica directa Sl cedarea secundara de caldura (= radiatie Si con­

vec\ie) spre interior, DIN 67507,

Factorul mediu de permeabilitate b (shading coefficient) VDI 2078,

Factorul b este lactorul de permeabilitate mediu la energie solara

raportat la translerul de energie al unei loi simple de 3 mm grosime

de 87%,

Titan Se considera: b=~

87%
~ 66' 21 18; 17 lA 43 OA9 1,53 260 x 500
I Auresln Indicele de selectivitate S, S = TL/g, 0 valoare ridicata a indicelui

66/44 66 1,50 ! 240x340 !

de selectivitate indica un raport lavorabil intre transparenta (T Ll si

50:32 50
1,56 ! 240x340

III

49/32 49
1,53 260 x 500 permeabilitatea la energie globala (g),

45'39 45
1,15 240x340
40/26 40
1,54 240x340 Coelicientul de permeabilitate termica k al unei loi de sticla izolanta

39/28 39
lAO 240x340 indica pierderea de energie prin supralata loii, Cu cit aceasta valoa­

,--=G:c:o-='d-=(_=-=a;-ur-=,u-,-)----,-_~-------,----,---- _ _---,- I re este mai mica, cu atit se pierde mai putina caldura, Valoarea k

40/26 40 " 25I: 36: 11 1A 26 0,30 1,54 i 240 x 340 'I

30/23 30' 18 40 I 11 1A 23 026 1,30 240x340 pentru geamuri izolante conventionale depinde in principal de

~Iber to arglntiu) : spatiul dintre loi (SIF) Si de mediul continut in SIF (aer sau gaz no­

'50:35 50, 40 ' 35 I 14 lA 35 040 lA3 , 240 x340 bil), La sticle izolante la lumina solara se atinge 0 imbunatatire a va­

50/30 50 37 I 34: 18 , 1,3 30 0,34 1,67 260 x500

49/43 49 36: 22 I 14 1,5 43 OA9 1,14 240x340 lorii k prin straturi de metale nobile, Valorile k indicate, DIN 52619,

48/48 48 39 I 21 I 13 1,5 48 0,55 1,00 240x340

37132 37 40' 14 1 8 1,5 32 0,37 116 240x340 se relera la SIF de 12 mm,

36'33 36, 46 '26 8 1A 33 0,38 1,09 240x340 La privirea din interior spre exterior, redarea culorilor nu este dena­

, 12 025 , 1,64 240x340

f~~~~ f~ i~ I ~~! ~
22
I i 2:6 22 0,25 , 0,68 200 x340 turata in mod esentiaL La campara\ia directa cu lereastra deschisa

! Bronz se poate recunoaste usoara nuanta a majoritatii sticlelor care este,

149/33 I 49 16! 351 12 1A 33 0,38 lA8 240x340

1,4 , 26 0,30 1,38 240x340
in lunctie de tip, gri sau umbria, Aceasta se recunoa:;;te Si cind se

1 36126 36' 26 46 8
! Neutru priveste din exterior printr-o inchidere de sticla "pe colt".

51139 ' 51 i 11 I 30! 15 1,6 39 OA5 I 1,31 , 240X3~ Clima cromatica din spatiu este loarte putin inlluen\ata negativ de

I 51/38 51 16; 10 18 1,6 38 OA4 1,34 300 x 500

sticla izolanta la lumina solara, deoarece compozitia spectrala a lu­

l'-'-erde
minii diurne incidente este modilicata doar insesizabiL Redarea cu­

! 37/20 37 : 25 ! 36 [ 1A 20 023 1,85 260x500 I

, 38/28 38 '34 17, lA 28 0,32 1,36 240x340 ' larii se exprima prin indicele "R",

Gri
47/51 47', 6 i 22 I 27 2,9 I 51 0,59 0,92 240x340
43/39 43 7, 17 18 1,5 , 39 0,45 1,09 240x340 STICLA IZOLANTA - STICLA MULTIFUNCTIONALA
CUDO I 78 15",5 1 98 3,0 72 0,83 1,08

(penlCu comparalle) ,
o data cu cerintele inasprite pentru elementele de latada se cer de
la sistemele de geamuri performan\e mal bune si mai complexe:
@ Sticla izolanta la lumina solara
protectie termica, protectie lonica, protectie la lumina solara, pro­
tectie a obiectelor si persoanelor, protectie la incendiu, estetica ­
STICLA IZOLANTA LA LUMINA SOLARA design, protectia mediului,
Pentru aceste lunctiuni se pune problema unor electe de protectie su­
Sticla izolanta la lumina solara se remarca printr-o transparen\a ri­
periaare, care nu pot Ii produse doar cu sticla izolanta conventionala,
dicata Si in acelasi timp printr-o permeabilitate cit mai redusa posi­
Sticla izolanta multilunctionala este un element de sticla izalanta
billa energie globala, caracteristici generate prin introducerea unui
care imbina mai multe asemenea lunctiuni de protectie,
strat extrem de sub\ire de metal nobil, amplasat protejat la interiorul
Este posibil, din punct de vedere tehnic, sa se indeplineasca aproape
spa\iului dintre 101, Pe linga caracteristicile de protectie la lumina so­
toate aceste cerinte printr-o sticla izolanta multilunctionala; cu toate
lara, sticla izolanta la lumina solara cu valori k pina la 1,2 W/m 2 K
acestea, nu exista 0 sticla multilunctionala standard, ~ 8)
satislace toate cerintele impuse sticlei cu capacitate termoizolanta
ridicata, Pe baza spectrului cuprinzator de nuante si tipuri cromati­
ce neutre se olera multe variante de design; completate prin placi
de latada din una sau doua loi adaptate cromatic, Sticla izolanta la
lumina solara poate Ii combinata cu sticla izolanta Ionic, sticla se­
curizata intr-o singura loaie, sticla securizata multistrat, sticla izo­
,OJ
u
'E
"
"S
u
OJ

lanta blindaJ, sticla izolanta securizata, sticla turnata 1 sticla orna­ $3 '"ro
mentala ca loaie exterioara sau interioara, Nu este posibila combl­ e ~
ll.a:
"0 0

a:'" a:"
15
D::
natia cu sttcla armata cu sirma % IW/m'K dB
Fiecare tip de sticla este caracterizat prin culoare (vedere din exterior), ESG 43 0,68 36 da da
'- 6/16 /4,
precum Si de un binom; se indica intii transparenta si apoi permea­
billtatea la energie globala in procente, Exemplu: 8) Exemplu stiel!! multitunclionala

156
 nl
STICLA
sncLA IZOLANTA

~
Sticla izolanta in mai mulle loi este 0 unitate de geClm, realizatil din
dou1\ sau mai mulle loi de sticlil -. CD (slicl~ de foreaslr:'l. slicl,'
oglindita, sticl1\ lurnala, sticla plata), desparlite de unul sau mai mul·

~
Ie spatii umplule cu aer sau cu gaz. Slicla izolanta in mai multe foi
otera in tunctie de executie 0 izolare termica silsau tonica ridicata
(de ex. sticla izolanla pentru proleelie tonica, sliela izolanla pentru
proleelie la lumina solara, stiela funclionala termica, stiela multislrat
Sticla 'integrala cu lIplU cu straturi interpuse). in spaliul dintre loi se afla aer uscat sau un
inchidere sudata cu 2 loi cu 3 toi
gaz special. Modurile diferite de inehidere perimetrala impart sticla
CD Slicla izolanla izolanta in trei grupe: sticla izolanta integrala -+ CD A, sticli'i izolanta
cu Inchidere perimetrala lip/ta -+ CD B, sticla izolanta cu Incil/dore
Aer
interior
+21
0
Scad.
Aer
interior
+21
0
Scad.
Aer
interior
+21() .-
perimetrala organ/ca -+ CD B.
~:l-- T--------------­ SHel;:,! izolan!~
din 2 loi sliela oglindita OPTIFLOAT
in rna; mulle loi
-T- -­
V<lIO:1.rO k
IW/m'K'
23' 11'

Slicla .10'
I-­ ----------J 4mm
5mm 6mm 8mm 10 mm
-- -
12 mm

La!ime in em
141 185 185 300 300 30
f.o--­ --- - 50
Sticla
Inal!ime incm 240 300 500 500 500 a
---- ---
·2' 8 Suprafa\a in m2 3.4 3,4 3,8 8.0 10,0 la, a 3,2
Exter. EXler. EXler.
"}.' 1-.....J . L---J
IRaportul lalurilor 1:6 1:10 1:10 1:10 1:10
-- ._-
1:1
·10' .10 0 ·10' Grosime IOlal~ in mm 16 18 20 24 28 3

~f-l~~a
a
® Radial;e ealorica la geam simplu, dubJu, triplu
Lalime

inftl\ime
in em
incm
141

240 I
245

300
280

500
300

500
--
---
10 Supralala in m2 3,4 6,0 8,0 I 10,0
~~o]~ a 3,1

'!~I' .[~ BHB!,

Raportullalurilor 1:6 1:10 1:10 1:10 1:10 1:1
-Grosime talala in mm 18 20 22 26
----- --
30 3
----:­ ...
--- ----
Latlme in em 141 245 280 300 300 30a
-- -~.-.
---
inallime in em 240 300 500 500 500 1____
50 a
I--~ ~ A I A ~

t tel
12 Supralala in mZ 3,4 6,0 8,0 12,0 12,0 10.
_ _ _ 1-____ 3,0
1 muchio inc/in. trapaz paraleJogram poligon
-- ---
Raportullalurilor 1:6 1:10 1:10 1:10 1:10 1:1

:!0!,·I~'I 'I~!' 2d~r

f----- ~ --- . -----.- ­

Grosime lolala in mm 20 22 24 28 32 36
-- - - - ---
Toleranla la gros.

TolerantA la m~rime
inmm ± 1.0
in mm ± 1.5
± 1.0
:!: 2,0
± 1,0
12,0
± 1.0
12,0
-- .. _­
± 1.0
± 2,0
± 1 .0

±2 ,0
- - - --
Masa in kg/m' 20 25 30 40 50 6
I---~ t--~ ~~ ~

r~~ {~!. ."" I· .r~:l: I·

® Slicla izolanta in doua loi

~
1 lnunghl drept·
UnghlC
~
segment de arc semicerc
., A I
segment do arc
~
Alcatuire

f--­
valoare k (Wlm' Kj"
OPTIFLOAT in mm
SIFin mm
..
4 4 4
(8.5) (8,5)

1,9
5 5 5
(8.5) (8,5)

1,9
r-
4 4 4
(6) (6)

2.0
5 5 5
(6) (6)

2,0

-:~~~j

~I" "I&f
folopermeabililale in 0/0 74 72 74
--'--­
grosime element in mm 29 32 24
---- ._---- - -----­
------~-- - .­
lungime mllX. muctJie in em 141x240 180 X 2·10 14 I x 2,10 180,2·\0
---_._-_._-------,-. --­ ~---- .. _-_._--_.. - - --
t---A------i t---A~ dimensiune minim~ incm 2 24 x 24 24 x 24 24 x 24 24 x 24
cere semlcerc pofigon --
raportullaturilor 1:6 1:6 1:6 1:6
{.min. f--­
in m2 ~~--

J
10cm !suprola1a maxima 3,4' 3.4 __ 3,4 3.4

90"
@
90'
i masa in kgJm 2 ca 30 ca __38
---_. .. -~-,--
- ;2:~9 .1.
-

1:
co 38
TOleran\a la grosime: -1 mm 1.2 mm ·verilical conform DIN
l-.-A~
COI\url fQtunjlle Toleran(a.la marime: 12,0 mm

® Slicla iZolanla in trei loi

Muchla lungA In em (J61Ime)

Muchla lung'ln em (lflt1me)

o 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
o
o 50 100 150 200 2SO 300 350 400 450 500
o
Recomandare grosimi sticla Recomandaro grosimi
pentru loaia exterioara ~i
i'--. sticla pentru fOilia
I 50 ~
50 cea interjoara la slicla ~ ex\enQnr~ Si ceil inlerlO;IrtJ.

;;:: t-­ ~ izolanla penlru pin a la 8 m 75 ~ la sliclil izo[nnta pen{(u

75
~ to-
- -
pin A 1.1 20 m in."J.l(irnca do
!l
" t:::::: ­
.5 inallimea de man!ars 100
1!!
E 4
100

!l
(ineareare din vinl = 0.75
kNlm' respeetiv 750 P•. ) E 5 r::::: , 25 ~
montara
(inc:.'lrcmo dill Villi"" 1,2
.E I 25 E r-- ,50 'E§
.5
~
~
5 ':--....
~ r-­ - '-­
1 50 '"
g
~
:;

6 -
'" ........
kN/m 2 rospect1v 1200 P.l')

~
6
--:::­
--­
200 E
¥ ~ "'" i'--.. -2

""
7
2SO 8

~ ! ~ f'., 300 2SO

300
8
" ----
@ Recomandare grosimi sticJ~ la 0 inal\ime de montare de pina \a 6 m (j) Recomandare grosimi slicla la 0 inallime do monlaro de pin~ la 20 m

155
 STICLA
STICLA SECURIZATA STICLA SECURIZATA PENTRU PROTECTIA OBIECTELOR $1
Geamuri inhibatoare de penetratie cu atestat UAB -->G)
PERSOANELOR DIN 52290
Pentru stabilirea politelor pentru obiectele de protejat. Uniunea

Asiguratorilor de Bunuri (UAB) verilica lnsu$irile inhibatoare de pe­

Geamuri inhibatoare de explozii. --> Clasele de rezistenta 01-03 ®

poseda suplimentar. In lunctie de tip. si lnsusiri de securitate lmpo­
netrare ale geamurilor anti-elractie (AE). Produsele atestate slnt

triva penetratiei prin aruncare sau spargere, sau prin lmpu$care de

trecute intr-un registru. Oileritele geamuri AE slnt lmpar\ite In cinci

proiectile. Clasa de rezistenta la explozii atribuita unui anumit tip de

clase de rezistenta: AE 01-02-1-2-3.

geam se aplica doar pentru supralete de 1 m2 sau mai mici.

Clasa de rezistenta necesara pentru un anumit obiect depinde de

situatie. Stabilirea trebuie lacuta din timp, lmpreuna cu asiguratorii.

I Pertorm.
, suphm.
! Gro- 'I Gre· Supr. ~ Raport I
I Dimens.
! sime uatatei maxi me : max. i maxim I Exemple

~!
I laluri I de apllcare
I A3
mm i kg/m' cm
I I I m'
1,10 ,23 I 225x300 I 6,75 : 1:10 , Locuinle uni· si multi-
I B1'C1 EC
! 24 34 225/300, 6,00 ! lamillale in asezari

! 11 I 24 : 225x300 6,75 ! Vile, obiecle ~ericlilate

: 25 r 35 ; 225/300 ! 6,00 1: 6 ,in mod deose iI

, AE 1
® Geam inhibator de explozii

monostrat i 25 : 51 225x300 6,75 1:10 ',Galerii, muzee, rna, gazine:

I! !, I

:-::=:":'::"::':"-i-~--,---+,--~,---+-----t, de anlichi!ali, cladir; ,

III AE 3
, 25/10/5 Iso 140
monoslra!
: 63
,36
1225/300! 6,00 '1: 6 ! comerciale, inst. pSlhialrice
78
-~~----,---+------i-----t-,- -
36/10/5Iso ' 51 i 91
225x300: 6,75

'225/300: 6,00
11:10

11: 6
'Ma9.azinebijut,erii, cojo- i
cam, penilenClare,
,centrale energetice
STICLA FONOIZOLANTA .....

Alcatuire aSlmetrica a fodar

I
8) - ®

A) Greutatea loii: cu cit este mai

mare greutatea loii, cu alit este
CD Geamurl Inhlbatoare de penetratle cu atestat UAB de regula mai mare indicele de
Strat
protectie lonica;
raslna B) Cu cit este mai elastica loaia
Interior (de ex. prin introducerea de
Geamuri inhibatoare de penetratie a proiectilelor se normeaza In Exterlor ra$ina), cu atit este mai mare de
DIN 52290 sticla blindaj de siguranta maxima la atac asupra
Umplutura
regula indicele de protectie
persoanei sau a vietii. Sticla este utilizata In cazurile extreme In care
gaz lonlca.
persoanele se pot alia In imediata proximitate a loii de geam. Exista
Grosimea loii interioare si exte­
cinci clase de rezistenta, de la C1 la C5. in plus, se lace dilerenta
rioare trebuie sa lie dilerita. -->
intre sticla cu spargere lara expulzare de cioburi (FEC) si cu ex­
8) Cu cit este mai dilerita, cu
pulzare de ciobun (EC). --> ® Sllcl.3 izolanta pentru protectie
atit este mai mare de regula in­
Oeoarece geamurile inhibatoare de penetratie a proiectilelor con­ tonIca
dicele de protectie lonica.
stau din SSMS alcatulta asimetric, toate tipurile beneliciaza implicit
si de 0 capacitate anti-elractie 1mbunatatita. Greutatl maxlme per ,
,All:;!\.
I Gros, , GreuL iVaI. k ! Trans- Iindice
unitate de sticla izolanta 500 kg - la aplicatie monostrat 600 kg. ;exter. ! I umplull pa- I general

'SIF I cu gaz ~ renla redare

I
i lip 'mler. i culaare

: limpidil.

I ~Imen- Supra- Raport I Imm \rnm Ikg/ml' W/m2K i%

Clasa Stunl fata 'max '

de rezls­ Alcatulre Gras. Greutate, maXlme max i latun

',25 ' 2.9 i B2 ! 97 1
75 ! 37 1300 i 4.0 1:6
tenta
mm kg/m 2 ! em :25 ',2.9 ! B2 ! 97 175 : 39 ; 300 '14.0 ':6 :0,B6
!
130 :2,9 1,81 , 97 172 ,40 i 300 1:6
i monostrat ',7 37 225 x 300 6.75 " '10 14.0
'I'
,
C 1 EC 17/10/5 Iso 32 54 225 1 300 6.00 1 6
! 43134 110/20/4 134 135
:3,0 iBO 196 i 69 ! 43 ! 300 14.0 ' ':6'
, I
monostrat 28 , 66 225 x 300 6,75 1 :10
44/38'10/2414 38 i '3.0 IBO i 96 1:6. 10,79
: FEC 135 1 69 ! 44 ! 300 !4.0 I

, 19/10/9 Iso 38 64 225/300 6.00 1: 6

monostrat 23 , 52 225 x 300 6.75 I 1:10

C2
,
EC
11/'0/10 Iso 31 ! 48 225 300 6.00
I,
1: 6 ® Stlcla fonoizolanta

monostrat 34 83 I 225 x 300 675 1:10

I FEC
28/10/11 Iso 49 93 i 225/300 II 5,30 ' 1: 6 I Val. k : Trans- ! tndlce I "I. Q I Valoarp: : Lung. ! S,· : Rap. IShad
" um~lul I ~a- veneral I Ilzolare i mal. I prar mal. :coeffi­
, I monostrat 28 64 I 225 x 300 6,75 1:10 Iionita I much Ie I mal laluri IClenl
C3 ,EC 11/10/'9,5 Iso : 40 I 69 I 225/300 6.00 1 6 ; ~~ glZ 1 tenia : ::~:;~e
I ! Rw !
Illm~idil. ! i demons,:
monostrat ! 50 122 225/300 4,90 : "0 I

FEC: , -----i
34/10/1 1 Iso 55 , 109 225 '300 4,50 : 1: 6
'0/, I dB 1m 2

monostral ,
44 104 '! 225/300 5,70 ! LID ,3.0 78 ; 97 ,45 . 200 I I
t 1:10 '0.74
EC , 17/10,21 Iso I i 90 : 300 ! 60
C4 " 48 I 225, 300 55 I 1 6

47f,J6 GH I ~;/~O/
monostrat ,68 , :10 i 200 x
FEC! ! 70 I 225/300
: 360 :36 ,40 3,0 78 97 ! 47
i 300
16,0 1:10 10,74
48/10/11 Iso 69 140 ! 210/300
! 3.20 1: 6 I
50/40 GH I ~~'11:i , 40 : 200 I
i monostrat , 77 187 210,' 300

!50 3,0 :77 95 i 50 JOO i"o '1:10 !0.71

C5
EC 32,5110/32.5 Iso 75 156 i 225' 300
'­ ,

~~1~~H • 42
, 200 I
I 53/42 GH : 155 3,0 '1 75 ! 95 I 60 !53 16,0 1:10 10.69
'300
monostrat 77 187 : 2'9/300 , 3.20 1:10 I
FEC: ! IGH 20/ 200 I
32.5/10/32.5 Iso 75 156 ! 225/300 3.20 l' 6 ' 55/50 GH : 20/10 GH . 50 !75 ,3.0 i72 ; 93 54 155 ! 60 '1;10 0.62
. 300

®
Sticla bllndaj - geamuri inhibatoare de penetratie a proleetilelor ® Stlcla super-Ionoizolanta

158
 STICLA SECURIZATA MONOSTRAT (SSM)
STICLA
Prin "SSM" trebuie inteles 0 sticla pretensionata. Pretension area se
STICLA SECURIZATA PENTRU PROTECTJA OBIECTELOR $1
realizeaza prin tratare termica. Procesul de productie consta intr-o
PERSOANELOR DIN 52290
incalzire rapid a urmata de 0 rawe sustinuta prin suflare cu aer rece.
Spre deosebire de sticla realizata prin f1otatie, care in cawI spar­ Sticla securizata mullistrat SSMS este materialul do constructie

gerii formeaza cioburi cu muchii vii, de tip pumnal, la "SSM" rezulta transparent adecvat pentru asigurarea protec(iei suficiente prin goa­

firimituri de sticla mici, de obicei cu muchii boante. Pericolul de muri anti-efractie.

ranire este diminuat substantial. in plus, "SSM" se caracterizeaza $i Posibilittl\i: SSMS in dDuti foi de grosimi diferite cu folie de PVB.

prin alte avantaje. Rezistenta sporita la intindere, incovoiere $i lovi­ SSMS in Irei sau mai mulle foi de grosimi diferite cu folie PV8 slan­

re $i stabilitate la schimbari de temperatura ~iferente de tempera­ dard sau in varianta intarita.

tura de 150 K). Domeniu de aplicare: constructia de dotari sportive, Siguranta suplimentara se olera In combinatie cu bucle de alarma

pentru siguranta la impactul mingilor. Constructia de scoli si sau conductor de alarm a in legatura cu sisteme de prevenire.

gradinite, din motive de siguranta. Conslruclii de locuit si adminis­ Geamurile anti-efractie se impart conform DIN 52290 In urmatoa­

trative pentru case de scara, usi si sisteme de pereti desparjitorL rele grupe.

Zone corpuri de incalzire, pentru evitarea spargerii din tensiuni ter­ Geamuri inhibatoare de penetrare - indicative A - 8 - C. Geamuri

mice. Domeniul fatadelor integral din sticla - sticle de parapeti DIN inhibatoare de explozii - indicativ D.

18516 P. 4 -, ingradiri: sticla se utilizeaza pentru protectia la cadere De regula fata expusa atacului esle orientata spre exterior. Doar la

ca parapet pentru balcoane si scarL 0 prelucrare ulterioara a "SSM" penitenciare lala expusa atacului poate Ii orlentala spre interior. Nu

nu este posibila. Chiar numai deteriorarea superficiala conduce la este permisa schimbarea arbitrara a dispunerii constructive, de ex.

distrugerea toii de sticla. "SSM" poate ti combinata in sisteme con­ prin Intoarcerea elementelor --+
-~---
®
-~-----"'-'
ventianale de slicla izolantiL --+ CD
Ciasa
Alcalulre Gros. Greul.
Dimens. pral.
maxima max.
Su- Raport
~max.
lalurl Exemple de aplleare
'I

•
de re­ - ----
Com· Groslmi sllcla in mm lisl. mm kg/m 1 cm m' - .. _­
blna·
r-­ ~.~--

monostral 9,0 21 225x400 9.0 1:10

Iii cu
SSM
4
StlelA de flotalle

5 6 8 10 4 5
SSM
6 8 10
SSMS
6 8 10 12
A1

9/10/4 Is.
23,0 32 225/400 6,0 1: 6
Loculnle unl- ,I multlla·
mlliale in 3$elarl "
... ' '.;
____-;t'.
.. .. .•..

~
monostrat 9,5 22 225x400 9,0 1:10 Cladlrl a,eWe ;.~J~ll'.:
4 100x 100x 100x 100x 100x 100x'100x 100x 100x 100x 100x 100x 100x 100x A2
_.
6~--0~~~
200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 Ilolal
E 9,5/10/4 Iso 24,0 33 225/400 de Ul pa~lcul~r
E 5 120x 120x 120x 120x 120x 100x 120x 120x 120, 120x 120x 120x 120x 120x -------_._- _._--­
" 240 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 monoslral 10,0 23 225,400 9,0 1:10 Case de loculi eu
~ - A3

6 141x 210x 210x 210x 210x 100x 120x 210x 210x 210x 210x 210x 210x 210x doUrl de valoare
.
E
240 300 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360
10/10/4 Iso
24,0 34 225x400 6.0 1: 6
precum ,I
loculnte de vatanla
.~ B 141x 210x 210x 210x 210x 100x 120x 210x 210x 210x 321x 210x 210x 210, ~,elale relras
i5 240 300 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360
monoslral 11.0 24 225x400 9,0 1:10 Vile. oblecte
10 141x 210x 210x 210, 210x 100x 120x 210x 210x 210x 321x 210x 210x 210x DH 4

11/10/4 Iso
25,0 35 225x400 6,0 1:6 deosebit de perlclitate
240 300 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 3~
La utiljl~rj in exterior grosimile de sticl~ trebuie dimensionate conform ipotezelor de Dimensiunile $i suprafetele maxime indicate mai sus pentru ulillzarea in sistema de Slid....
incarcarl dupa DIN 1055. izolanl~ se apilea la exlerioare, atita [imp cit foaia mai groastt se monleaz~ spro exlori­
or, Pentru tipurile monostrat A, dimensiunile maxima indlc~ posibilit~\lle tehnica de pro­
CD Dimensiuni maxime pen(ru slicla. jzolanta. SSM in em ductie $i, in conseeinla, nu se aplica la ulilizari la exterior.

STICLA SECURIZATA MULTISTRAT (SSMS)

o GeamUli intljbaloare de penetrare

La produC\ia de "SSMS" doua sau mai multe foi de sticla de tlotalie

se solidarizeaza cu una sau mai multe folH elastice de polivinilbuti­ GEAMURIINHIBATOARE DE PENETRARE
raj Transparenta obisnuita a sticlei poale fi u~or redusa in functie Conform DIN 52290 P. 3 geamurile inhibatoare de penetrare se im­

de grosime. SSMS este 0 slicla care retine cioburile. in cazul spar­ part in trei grupe de rezistenta: 81- 83, cu grad de siguranta cre­

gerii foii, fragmentele ramin lipite de folie. Folia viscos-elastica in­ scatar --+ CD

greuneaza penetrarea, asHel incH este marita siguranta activa (anti­ Recunoa$terea UAB pentru geamurile inhibatoare de penetrare

efractie $i anti-penetrare). La spargerea SSMS efectul de inchidere este importanta pentru stabilirea polilelor.

spatial a este ptlstrat. Domeniu de aplicatie: zone de intrare in con­ -_. .

Dlmen·
IGre­ Rap. Pe rlor·
structii comunale, $coli $i gradinite, partial impusa ca obligativitate. slunl SUJll. max. ma nle Exemple de
Clasa
Pe linga asigurarea anti-efractie, SSMS serve$te indeosebi la in­ d. reo Alcatulr. Gros. ulale max. max. lalurl su plim apllear.
>-----­
chideri de acoperire cu slicla. Aceasta este neaparat necesar din lisl. mm kgf;2 em m' -
motive de siguranla.--+ CD 81
c 17 40 225x300 6,75 1:10 Cl EC Maoazine

loto ,I video,

9/10/4 Iso 32 54 225x300 6,0 1: 6 tarmaell,

zone in cliidiri
Com· Groslml de sllela in mm eomerelale,
blna· cenlre de e~iclIl
III cu Slicia de 1I0ialie SSM SSMS e--­ -_ .. ~ -~ -­ .. ­
SSMS monoslral 21 52 225xJOO 6.75 1:10 C2 EC Galerll. mUlce, !
4 5 6 B 10 4 5 6 8 10 6 8 10 12 B2
magazine d. anllchl!.
Cladirl comerelale,
I
E 6 141x 225x 225x 225x 225, 100x 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225x 255x 9,5/10/4 Iso 7 66 225x300 6.0 1: 6

j
E 240 300 321 321 321 200 JOO 321 321 321 321 321 321 321 instilulil psihlalrlce
"
1:~r3 EC
monos'rat 26 66 225x300 6,75 Magazine biJulerll,
~
8 141x 225x 225x 225x 225x 100x 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225x 255x 83
240 300 400 400 400 200 300 360 360 360 321 400 400 400 cojoctHlI,
1-----­
~
E
E
10 141x 225x 225x 225x 225x 100, 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225x 255x
240 300 400 400 400 200 300 360 360 360 321 400 400 400 '---­
28/101S1so 43 80 225x300 6.0
'=..:J ~~~_:;;~t;;_g_~~J~~ _
.~
12 141x 225x 225x 225x 225x 100x 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225, 255x
t5 EC ~ _xpulzar_ ciaburl
240 300 400 400 400 200 300 360 360 360 321 400 400 400
Oimensiunile maxime ~i supraletele Indicate mai sus pentru utllizarea in sisleme do ski.. .
La uliliz~rj in exterior grosimiJe de sticla trebuie dimens;onate conlorm ipoteze1or de izoJanta se aplica la exterioare. atita limp cit foaia mai groasa so monteazt! spre exterior
inc~rcari dupa DIN 1055.

® Dimensiuni maxime pentru stic:a jzolanta SSMS in em (3) Geamuri inhibatoare de penetrare

157
 wu&
lea
I
a
A
B
a
I
ai
eI
'
BLOCURI DIN STICLA DIN 4242,1055,4102·3,18175
Blocurile din sticla sint corpuri din sticla cave, din doua parti sudate intr-un
proces de presare. in acest proces, spatiul interior este inchis etans.
Ambele fete laterale pot primi de la suprafete netede si transparente pina
la suprafete puternic ornamentate si aproape opace. Blocurile din sticla se
STICLA

pot realiza in dimensiuni variate, fara straturi suplimentare, cu straturi su­

8.5 em
plimentare la interior sau exterior sau colorate in masa. Domeniile de uti­
L H=A+c+d
Co
lizare sint in exterior si in interior. De ex. pereti luminosi si de separatie a
d = 6.5 em
Formule pentru determinarea golulul constructiv minim spatiilor (si in sali de glmnastica si sport), ferestre, benzi luminoase, para­
peti de balcon si pereti de terase Se pot realiza inchideri din sticla din cla­
Dlmensiunl reglementate pentru
pereti din blocuri din stlcla. sele de rezistenta la foc G 60, respectiv G 120 ca perete dublu cu supra­
fete separate maxime de 3,5 m2 , pe vertical a sau orizontala, la alegere.
Blocurile din sticla se utilizeaza pentru elemente constructive conform DIN

.......,
4242, insa nu pot prelua sarcini statice din constructie. Caracteristicile:
izolare tonica si termica buna, permeabilitate la lumina ridicata a blocului
••.•••J
de sticla (pina la 82%), in functie de decoratie putind fi transparent sau
translucid, cu dispersie mare de lumina sl cu efecte de orbire reduse, cu
rezistenta mecanica sporita la impact. Izolare termlca a unui perete de blo­
curl din sticla: in mortar de ciment valoarea k = 3,2 W/m 2 K, in mortar usor
de zidarie k = 2,9 W/m 2 K .
I
i

Montare intr-un nul constructlv contlnUU
a'8 em
1-Rost alunecare
~
65 em raza min. Raza mrmma R la gros. de blocuri de 8 cm
11.5 em dlmens. Rosturi < 1.0 em nu pot fl armate.
nommala a

III 2-Rost dilatare. de ex ~ bioculul din sllcla DIm. nominala

"-"'-,
................!
spumant dur ~

bloc stiela 11,5 em 19.0 em 24,0 em

3-Garnltura 105 em raza mm Latlme rest c

;=--19.0 em dlmens
permanent elastiCa. ==~===~ nomlnala a bioculul
de 1,5 em 200,0 em 295.0 em 370,0 em
din stlcla
4- Tenculala. mortar c = '.8 cm :> o.~cm ~!
Latime rost c
5-Glaf alumlniu ~135cm raza min. de 1,8 em 95.0 em 180,0 em 215.0 em
6-Suport profil ~240cm dlmens
La(lme rost c
, metalic L C " 1.5 cm W nomlnala a bloculUl de 2.3 em 65.0 em 105,0 em 135,0 em
Mama} cu contactla fata intenoara dm stlcla
{ ..

(">

7-Ancora sau diblu

® Raze mini me la perell din blocuri dm sticla
(:;:;::::-:

he: ~======~:'i1.:!~.=_.:=::_= =J,

..
...,.... ~
Dlmenslunl
mm
Greutate
kg
B~~t' Bueati
cutle
Bueat'
pale1 I
!

115x 115x80 1.0 64 10

14

I 6

Montaj in planul fatadei eu suport L

Plan Uri
~

rnmm 146 x 146 x 98

6" x 6" x 4"
',,8 42 8
-:J 512 I

® Exemple constructIve pereti din blocuri din stlcla Sectlune transversala

mtmJ
190 x 190 x 50 2.0 25 14 504

190 x 190 x 80 2,3 25 10 360

emmJ
1-Rost alunecare
190 x 190 x 100 2,8 25 288
2-Rost dilatare, de ex
spumant dur

rmnEJ
3-Garnitura
197 x 197 x 98 3.0 25 8 288
permanent elastIca
I
mlmJ 8" x 8" x 4"

4- TencUlala. mortar
240 x 115 x 80 2.1 32 10 500
5-Glaf alum,n,u
6-Profil metalie U
I ffiIfm
Plan detaliu de colt 7-Profil metal'e L

8-Ancora sau diblu

ItE±f:m 240 x 240 x 80

300 x 300 x 100

39

7,0
16

10
5 250

128

@ Montaj cu proWe U $1 termolzolatle extenoara

I §!Em I
I
4
Sectiune transversala
® Dimensiuni blocuri din sticla

Pel'e11 din blocuri din sticlA nearmali

......, 1-Rost alunecare

Peretii din blocuri de sticla care indeplinesc conditiile tabelului,

••••1 2-Rost dllatare. de ex .

(j) pot Ii executati nearmati fara probe speciale. DIN 4242 trebuie
spumant dur consultat din cauza armarii necesare din punct de vedere construc­
3-Garnltura permanent tiv la fisiile de margine.
eiastlca
4- Tenculala Dimensiuni perete ! lneareare
5-Profil melalie U Dlspunerea Groslme latura scurta latura lunga i vint
Plan 6-Ancora sau dlblu
rostunlor mm m m I kN/m2

continue " 1,5

80 " 1.5 ..: 0,8
decalate (imbinare) I .,: 6,0
!

@ Manta) racord perete interior cu profile U o Conditii de indepllnit pentru peret! dm blocuri din sticla nearmatl

160
rrOllllSUldlnSl!Cra Culoare Gras/me
f;I;;;'~R'P
maxim
Dlmen-
3:iunl
STICLA

laMI mlllime
Tertur! ,- PS~~U
Sistemele de uSi integrale din sticla sint formate din una sau mai
mm Ins\l.u fa,a 12mrn tm mulle uSi din sticla, pMi laterale $1 supralumina. Alte variante si­
German vechl val ben $1 alb 4 A x 1:6 1501210 steme de usi glisante. pliante cu inchidere in segment de arc S:lU
f------
Cerman V8Ch! K- muthll alh, arc semicircular. Se pollivra culori diferile $i diverse lexturi de slicl<'\.
Icur13 nu.( 25 em galben, bronz. grl 4 x x 1:6 1501210
f-~ChJUrJ de geam bombal Qalben ,I alb 6 x 0 1:6 1501210
Se oleril dimensiuni standard si speciale. Dimensiunile U$ilor lre­
ChlnchlHa branz st alb 4 A x 1:6 156 I 213 buie sa corespunda masurilor pentru rame conform DIN 18111
~--
Croco 129 alb 4 x 0 1:6 1561213 "Rame metalice pentru us; falluile din lemn" - @. in cazul 0 -
Della arb ~I branz 4 x x 1:6 1561213 distrugerii violente, sticla se dezintegreaza intr-o relea de mici par­
~-
Dilulil597 alb 4 x x 1:6 1501210
--~ --- licule, mai mull sau mai putin legate intre ele. Grosimea uzuala esle
OllulJl eu sirma 597 alb 7 x x 1:10 1501245
-~------~-
81. armala ell rclca perlm. 11 alb 7 x x 1:10 1861300
de 10 sau 12 mm, care corespunde cerintelor statice; esle posibila
~l. armal3 ell retea perirn. 11 alb 9 x x 1:10 1501245 necesitatea rigidizarilor.
Oculi! eu sirma alb 9 x 0 1:10 15h300
r--­
Ornament din a;1rml 187

IAbslraclo)
alb $1 bronz 7 0 0 1:10 18~ .245
Ornam. dIn sirma 521, 523 alb x 0

Drn rn []]]
7 1:10 18h 245
Ornamenl din sirm!
~~5.NeOlll alb , x
~
7 1:10
Ed8111 504, 0 la'! sau daua alb 4 , x 1:6
Flora 035 brOl\1 $1 alb 5 , x 1:6 1501210
r---­
~_la, sUI an!lc·Gussantik oalbtn,orl $1 alb 4 x x 1:6 1501210
GlIssanlik 1074, 10aZ, 1086
Carom cu dad lele
orl
alb
4

•
x
6
x
x
1:6
1;5
126x210
lS0 x210
OJ [IT] []]] []]]]

om[]rn 5jfujmJ

CaledraJ 10Yitura. de cia,a"

mare $1 mica.
alb 4 x x 1:6 15D x21D
~~ll02 ualban 4 x x 1:6 lSD x 200
~_a1edr" 1074, 1082, 1086
~~relilura de cos
grl
alb., garben
•
4
x
~ 0
x 1:6
1:6
150.210
150. 210
~!OJD alb 5 ~ x 1:6 150 I 210
~~ltal alb 4 A 0 1:6 150,210
-~

ru till [ill ern Elm

Mava alb s' branl 5 x 0 1:6 156.213

Maya mal alb sl branl 5 x 0 1:6 156 I 213
- f---
NeolU alb 4 ~ 0 1:6 1501210
Niagara ualben branl $1 alb 5 ~ 0 1:1~
---
156x213
~D"a mal-neled ,---_ alb 5 A x 1:10 156.213
-~

[ill [ill [ill] 0frJ

Or~~nI134 (Nutle_~ x
branl" alb
c-­
4 ~ 1:6
- I~
Ornamanl178 (SIIYil) branl sl alb 4 A x 1:6 1501210
~amenl187 (Abslracto) galben, branzsl alb
• 0 0 1:6 150xZ10
Ornamenl5D2, 5lJ4, 520 'Ib • x x
--
1:6 150x210

• x

o(f]j mill
r-~tf'\amenl 521, 523 lIb 0 1:6 15lJx210

- Orf'\amenl523
----
garb en
• x x 1:6 150x210
Ornament 528 alb
• x 0 1:6 1501210
Ornamenl550, 552, 597 "b •5 x x 1:6 1501210

rn aJIj
Palio bronl sl alb A 0 1:10 156x213

o[ill
Slicla brula, loy. de cloean alb 5 x x 1:10
--
186x3aD
Sllcla brUla, lav. de eJocan alb 7 x x 1:10 186x450
TiurJ~ 033 alb 5 A x 1:6 150x210
Traseullexturil nu paale Traseul xturil Oa care • x
ti luat in considerate -0 FilI\a ICI1ural3 daar exterJor -0

Ttaseullexlurll pe inartlme .~ Fata lextural! oarecare

1) S!icla armala cu sirma cu relsa perlmelrara In lereslre mati dB ac:opeti$ cu rap. mallm
• x

lalurl1 : 3

@ intr·un canat '" in dou~ canaluri

=--­
Q) Comb,nalll de sllcla lurnala
~~---

~~~~~1~1IIf·'-.]i·-95~._.:"~;;:::'.I.,._
Dimensiune I
- ------,,-c-­
I
Prin sticlil turnatil se inlelege 0 sticlil produsilintr-un proces mecanizat, Dim. exlonO,1rtl. a uSii 709 x 1972 mrn' 8
care prime$te prin laminare 0 anumitil texturil, Nu este complet trans­ standard
parenta, - CD Oimensiune a ramei
lal\uite
716 x 1983 mrn' B41 x 1983 mm 2 966 x 1983 0101:­

Sticla lurnala i$i gase$te aplicarea in locurile unde nu se dore$te vizibi­

litale maximil (baie, We) si se utilizeaz<'l ca element de contigurare,
Dim. orjentatjy~ pt. 750 x 2000 rnm 2 B75 X2000 mllr-,-OOO; 2000;T;~'
gol construc\;e
Ornamentele sticlelor lurnate se clasifica in: sticlil ornamentalil aiM $i ._---_._- ------"------
Dimensiuni speciale sint posibile pina la a marime de:
colorala. Sticlil brutil alba. Sticla armata cu sirma alba $i colorata. Sticlil
1000 X2100 mm'
cu ornamente din sirma alba $1 colorata. Aproape toate sticlele turnate 1150 x 2100 mm'
comercializate se prelucreaza in combina\ii de sticl~ izolanla. - CD
De regulil lata lex\uratil se amplaseaza spre exterior, pentru a permite @ U.i din sliela - dirnensiuni DIN 1B 111

o solidarizare perimetralil irepro$abilil. Din motive de curatare u$oara,

fata texturata se amplaseaza spre SI F. Aceasta este posibil doar la stiela
turnata U$or texturata. Stlcla turnata eolorala nu trebuie utilizata im­ Tip slicla - -~-~---~----------I
.
Gro,sime Djme~siunj
stlcltt
Tolerar:te de
maxims groslme
preuna cu sticle colorate precum sticla de f1ota\ie, SSM, SSM3. De ase­ mm m~~_~ __.. ____ ~~~~ ___ .__ 1
menea nici cu sticlil functionala termica Si izolanla la lumina solara cu Neleda. gri, bronz
10 2400 x 3430
± 0,3 I
12 2150 x 3500'
folii aplicate. r--------­
,-~---~-~-
OPTIWHITE'"
, 10 2400 x 3430 ± 0,3
Tip slicla Grosime Tole­ Oimensiuni m3l1jme 10 2150,3500'
nominalA (ant~ (em x em) ~~-'~-"-~-'-

mm mm 10 1860 x 3430
Sirukiur 200 ± 0,5
10 1860 X 3500'
3 ~ 0.2 48 x 120 73 X 143 1---- --.- ----,----,-
Slicla sleluila grad Banlbus. Chinchilla 8 1700 x 2800
46 X 144 73 X 165 ±O,5
(dlmens. normale) Neleda I bronz
4 ~ 0,3 60 X 174 60 X 200 8 1700 x 3000'
L-_

® Slicla .Ieluil~ gradina ® Sistema de usi integrale din sticr~ (supralumini Si p~rti l<llera!e)

159
 ~~6,5
~
65 50
G 60
STICLA
G 30 G 90
PROTECTIE FONICA
/~ Distantier
r-Garnllura / o protectie deosebit de buna este asigurata deja doar prin greuta­
/~__ Rama ate I SI
---Garnltura
//--Bagt1 SUp
ate:
tea proprie a unui perete din blocuri din sticla cu
1,00 kN/m 2 la blocuri din sticla de 80 mm
/ / alummlu
, ....;,;,;...IA,,--Teava 018
..'.... l. _-...I .... Rama
1,25 kN/m 2 la blocuri din sticla de 100 mm
c

otel

1,42 kN/m 2 1a blocul special din sticJa BSH este asigurata 0 protectie
/ / /» It- C~lpscarton
Panourl
tonica ext rem de buna. Elementele constructive invecinate trebuie sa
conslruc\\ve asigure 0 protectie tonica la fel de buna. Constructiile din blocuri din
sticla constituie solutia ideala oriunde este necesara 0 protectie su­
11 5 ~ . zidarie
perioara la zgomote aeriene. in cazul cerintelor ridicate de protectie
11.0 -beton tonica se pot realiza solutii rentabile, daca iluminatul spatiului se face
prin blocuri din sticJa, iar golurile de aerisire precum $i terestrele pen­
G) Geam de elasa "G" de rezistenta la toe
tru al doilea traseu de evacuare se mentin la dimensiuni minime,
Trebuie respectata DIN 4109, Protectie fonlca In constructii civile.
STICLA PENTRU PROTECTIE LA INCENDIU Indicele valoric de protectie fonica R'w se determina contorm DIN
52210. -> (1)
Sticla normala este utilizabila doar In anumite conditii In domeniul pro­
R w = IPFA + 52 dB (IPFA = Ind. de prot. tonica la zgomote aerlene).
tectiel la incendiu. in caz de incendiu, sticla de flo\atie se fisureaza In timp
Constructiile monostrat din blocuri din sticla acopera cerintele pina
foarte scurt in urma expunerii unilaterale la caldura. fragmente de dimen­ la clasa de protectle tonica 5. ->@
siuni mar; sint dislocate si apare pericolul !3xtinderii incendiului. Utilizarea
cresc1nda a sticlei in constructiile civile pentru fatade. elemente de para­
Tip spallu Valon oflenlallve pentru n1velul zgomotelor i
prove nile din exierior admlslbll in spallu I
peti sl pereti despartitori a crescut simtitor perlcolele la izbucnirea unui In­ nlvel medlere·) nlvel medlu maxim I
1 Spa III de sedere In locumle.
30 - 40 dB (A) zlua 40 - 50 dB (AJ !
cendlu. La autorizarea constructiei se stabilesc timpii de rezistenta la foc Spalli de dormit in tlolelurl
noaplea20 - 30 dB (A} noaptea 30 - 40 dB (AI'

(~
pentru lnchideri cu sticla periclitate conform DIN 4102. Astlel se deosebesc saloane in spllale Sl sanatorll

II
2 Sali de curs. blrourl Indlvlduale Ilnlstlle 30 - 40 dB (Ai 40 - 50 dB
urmatoarele clase de rezistenta la foG' spain de IUcru slllnilfic blblloteCI
,

G30, G60. G90, G120. G180 sal: de conferlnle SI prelegerr. cabinele med
Sl salt de operalle. blserlCI, au Ie
F30. F60, F90, F120. F180

~ Blrourr pentru mal multe persoane 35-45dBiA) 45 - 55 dB (AI'

T30. T60, T90, T120, T180
4 Birouri comune marl reslaurame. magazme. 40 - 50 dB (A) 50 - 60 dB (AI I
Clasa de rezistenta la foc "G"
spalll de gtllsee
5 Spatll Intrar£: hale service SI servlre public 45-55dB(A\ 55 - 65 dB (A]
Asa-numita ,.sticla G" trebuie sa Inhibe extinderea flacarilor sau gazelor
i
Opere. leatre. cmemalografe 25dBIAI 35 dB (A\ I
provenite din ardere pe 0 anumita durata a incendiului (de ex. G30 = 30

7 Sludloun de inreglslrare lrebure respect ate cennlele speciale

minute). Pentru orice "geam G" si pentru constructia sa de montare trebu­

.) Nlvel permanent de zgomOl sustlnul pentru cazul zgomolelor din traflcul aenan.
ie sa existe actul de permisiune al autoritatilor. ->CD

Geamurile G prezinta 3 variante:

@ V.al.?ri onentatlve pentru nlvelul fonlc pentru diverse utllizari ale spatiilor.
Llnu direetaare VOI-2719
Sticla armata cu retea de slrma sudata In puncte. max. plna la G60/G90.

Combinatii speciale costisitoare de SSM In Slsteme de sticla izolanta.

Sticla din borosilicati pretensionata ca de ex. Pyran.

Situalia de zgomot ; Distanla de la fereasfra i Cis de prot tonica recomandata
la axul strazll I pentru tlpuflie de spatll indIcate
, 1 2 3 4

BLOCURI DIN STiCLA CU ARMATURI DIN OTEL - DIN 18175

Autoslr<'>z.;. dens. Clrculatle medle 25 m 4
80 m 3
inchiderile cu sticla izolante la foc din blocuri din sticla pot fi zidite cu sau
250 m 1
AutostraZI. dens cHcLJialle rlolcala 25 m i 5
fara profit U ca si toate celelalte ziduri din blocuri din stlcla: de altlel sl toa­
80 m i 4
te celelalte modalitati de racordare sint identice In princlpiu. Din cauza di­
250 m i 2
DrurnLJrl lederale 8m

latarii liniare puternice in caz de incendlu si a patrunderii gazelor de arde­

25 m

re, peretii din blocuri din sticla se pozeaza pe toate laturile pe/lntre placi
80 m

din fibre minerale (vata minerala). ~@ I Orumurl ale landurr'ior 8m : 2

25 m i 1
80 m 0
Clasa de rezislenla I G60 G 120 G 90 G 120 F60 Orumufl prlnclpaie in zone centrale Fond conslr. compact
urbane dens. clfculatle rldlcata
Marime inchidere in ml 3.5 m2 2,5 m< 9.0m 2 44m' 4.4m 2
Fond can sIr. rarellat i 4
inaUime max. elemenl ! 1 3.5 m 3.5 m 3.5 m 3.5 m 3.5 m
, dens c:rculatle medl€
lalime max. element i 1 6.Drn 6.0 m 6.0m 6.0m 6.0 m spre ndlcala
ina It. necesara parapet i 1.8m 1.8m lara lara lara
Forma de inchidere I un slral doua straturi un slral doua sltalurl doua slraluri
, Clasele de proteclle lonlca recomandate pentru cazun standard de aplicare la
I
I
Format biOi; din sl1cla i 190 x 190 I 80 190 x 190 x ao 190 x190 xao 190x 19Ur8U 19Dx190. aD
® zgomot dm trafic stradal

0aase de protectle la incendiu pentru blocurl din stlcla

'i Clasa I Formal blown sl Indlce pro!. Indlce valonc

; protec\le R, mm , fOnlca la ~ de prOlectle
: fonlca z.gomote I fonlct! R w
3 'j aero IPFA
·50 dB pOlrrvll pt fer.'pe­ ,
i
rell in doua strat:.JrI 190 x 190 x 80 I - 12 dB 40 dB
din blocurl din stlelt! ,
240 A 240 x 80 i - 10 dB 42 dB
" 5
45 - 49 dB potrlvlt pI. supralele
dlr. biocurl din sllcla
i
! 240~ 115x80 ,- f dB 45 dB
300x300x 100 - 11 dB 41 dB
!4 40-44dB potrlvll pI. suoratele
din bloc un din Shcl.3. Perele in doua
stra!un cu
.3 35 - 39 dB
CIL
CornIer aIel 5~ 'f 55 mm
30 - 34dB
240 x 240 x 80 - 2 dB 50 dB

Lunormt' 100 mrr. ce, outin 4 i1 25 - 29 dB

bUC.' oer cimp de S!ICla i [, 25 dB
2 Dlblu~1 51 buloane din otel ateslate
pentru mcend:u f>,~ 10

® Detalii montaj - inchidere cu stlcla jzolanta fa foc

3 Platoanda otel pentru flxared
perelelul din blocun din S!lc'.a
IsuduraJ
®
Clase de protect1e tonica conform
linlilor directoare VOl pentru
ferestre
o Supra!ele din blocuri din sllela

162
 6~----<l6 STICLA
INP2 , 141 K 22/41/6 711 218 117
232 Sticla de constructie profilata este D sticla turnata, produsa ca profil

61t-1i~~25.ll.0L----<"6
Isp 2 I 160 K 22/60/7 U. Aceasta este translucida, cu ornamente pe lata exterioara a proli­

I 23 2 I
lului (Ornament 504) 5i se conformeaza caracteristicilor de cali tate

K25/41/6 7~2Aa~7
specifice sticlei turnate,

Esle nepretentioasa la Intrelinere. Este potrivita 5i ca Inchidere de

6 ~_-"-31LOO9'-_"""d6
1<-1
Isp 26 I 160 K 25/60/7 sticia penlru pu\uri de ascensor 5i acoperi5uri. in spatiile Inchise nu

262
se mai produce efectul de orbire. Tipuri speciale: Profilit-Bronz,

INP 3 1141 K32/41/6 317 117

Cascade, Topaz, Ametist. Sticla termoizolanta Reglit 5i sticla termoi­

331 7 1-
zolanta cu slral de oxid melalic Prolilit "Plus 1,7" aling valori k de 1,8

6 I'
K 50/416
~~---,"4",86'---_~~ __16
1160 K 32160/7
W/m 2 K.

331 I
INll;;P-'52
1Il -..JJI41 Sticla izolanta la lumina solara: Typ R-"Chihlimbar"/P-"Antisol' pro­

498 NP ISP = Regilt

leclia bunurilor sensibile In spectrul UV devine posibila prin rellexie,

I I K = Prolilit

CD Sticl~ construc\ie prolilat~ - Sectiuni DIN 1249

respectiv absorblie In domeniul ultraviolet 5i infraro5U. Transmisia de

energie de radialie 5( efeclul de incalzire slnl red use In spaliul inchis

cu sticla, Transparenta se paslreaza. in cazul dotarilor sportive pen­

-F~-
inal\,mi peste
,-L, L-.L.J lru inchiderile de sticla solie/tate la impact se ulilizeaza Intotdeauna

parapeti I II III

mucn!e sup.
piMla pina la pina la pina la pina la pina la pina: 13 pina la pina la
Reglit-SP2 /Profilit-K22/60!7 (Siguranta la impactul mingilor DIN

gollfuminat 8m 20 m 100m 8m 20 m 100m 8m 20 m 100m 18032) fara insel'\ie de sirma. Reglit/Prolilit sint permise ca inchideri

Tip slic. -(1 L' L' L' L' L' L' L' L' L' din sticla izolante la incendiu de clasa de protec\ie la foc G30 DIN

NP2 3,25 2,55 2,20 4,35 3,45 2,95 '4,60 3,65 3,10
K 22/41/6

4102. Profilele normale 5i speciale pot fi produse 51 cu insel'\ii longi­

NP 26
3,05 2,40 2,05 4,10 3,25 2,75 4,35 3,45 2,90 tudinale de sirma,

K 25/41/6
NP 3 2,75 2,20 1,85 3,70 2,95 2,50 3,90 3.10 2,65 55 (60) Dimensiune nominalA 55 (60)
K32/41/6
~ I--- ~ 25

i­
NP5
K 50/41/6
SP 2
K 22/60/7

2,30

5,15
1.80

4,05
1.55

3,45
3,05

6,65
2.40

5,45
2,00

4,65
3.25

7,00
2,55

5,75
2.15

4,90
Q1 IIIL­ . . ~-~ ]65(85)

SP 26
4,85 3,85 3,25 6,55 5,15 4,40 6,90 5,45 4,65 A ~ii: 2 A ~:: 2 A 25
K 25/G017 ~~~-f------B ----~=----,+.:-~---=-~-1 .
K3216017 4,40 3,45 2,95 5,85 4,55 3,90 _6,20 4,90 4,15

® elMir; inchise (0,8' 1,25 . 9)

Ee nu
inctlldere dublA din slicla.

:E H l
- ;J~
,0 ,,..1
I
A, DI.m.•nomin."I<l • rosl
6 = DIm. exter. a ramer
H .. Dim. axler. a rame;

h/a. 0,25: - (1,5' q) H/a .. 0.5; - (1,7 , q) (in~I\lme}

in~ltlmi pest ~
parapotl
L....Li c::b ~ ~ c::b
ill U [] 11r;,51
II~II L ", Lung,me s(lcla.
= mUlliplu de 25 cm
n :; Numarur fiSiilor
muchie sup. pina la pina. 1a.)pin.1 la p~~ralp~~a~a pina. la pina la pina Ie: . pina la pina la pina la pina la
gol iluminat 8m 20m 100m 100 m 8m 20m 100m 8m 20m 100 m rnchidere slmpl~ din slicla \2,5 ?et~r~.inare3 ItJ'.imij si
TIp SIiC,-{, L' L' L' L' L' L' L' L' L' L' L' L' ~ Int'll\lmll:
65(85) Ullflle B" n ,11.5 ern:
NP 2
K22/41/6
NP 26
2.60

2.50
2.10

1.95
1.75
1,70
3,75

3,50
2,95

2,80
2,50

2,35
2,45

2.35
1,95

1.85
1,65

1.60
3,50

3,30
2,75

2,65
2,35

2,20
® Masuri monlaj in:1llll11e H = L + 4 ern
K 25/41/6
NP 3 2,20 1,75 1,50 3,15 2,50 2.15 2,10 1,65 1.45 2,95 2,35 2.00
K 32/41/6

NP 5
1,85 1,45 1.25 2,60 2,10 1,75 1,75 1,35 1,15 2,45 1,95 1,65 Sticla curbata .... [IJ
K SO/41'6
1--­
SP2 4,20 3,30 2,80 5,95 4,65 3.95 3,95 3.10 2,65 5.55 4,40 3,70 ~ " a ) Curburi circulare cu $i fara
K 2216017 ( ., \ prelungiri rectilinii
SP 26 3,95 3,10 2.65 5.60 4,40 3.80 3,70 2.90 2,60 5.25 4,15 3.55
K 25/60/7 b) Curburi duble cu raze de
K 32t60f7 3,60 2,80 2,40 5.00 4,00 3,40 3,35 2.65 2,25 4,75 3,75 3,20
curbura idenlice sau variabile
@ Clactiri descnlSe
L' .. Lungimea fiSlllor de slic!a in melri
r '\b
~ c) Curburi conlee
dl Curburi in S
~ e) Curburi in u sau
Transp8ren la:

Izolare fonica.:

Izolare termic~:
un slral
dou~ slraluri
un stral
dou~ stralur;
Irei slraluri
un strat

doua straturi
pin a la 89%
pin:tla 81 %
pina la 29 dB
pin a la 41 dB
kin~ la 55 d~

NP ~'~ r~"'wfm, K
H • ~
c asemanatoare, cu $1 ft'lra
prelungiri rectilinii

o Dale lizice
SP <,2,7 W/m' K (}) Forme de curbare

hriM
n' un s , r a Y A h

B = un slral, Ilan$~ inteTior

rIiIII
C = un slral. flans~ interior $i exterior

illllill
D = un slrat. flans~ a!fernaliv
H r L- ::!!J! Hi L- :;

rr==1< >rr-ll ~"I

E-l = forme dublu siral allernalive ~~
® Variante de punere in opera
® Forme de curbare
(Dimensiuni in mm)

161

 Lungime de unda Frecventa

in
LUMINA NATLIRALA
nanometn in Hertz
in metri
(~m)
1Hz} DIN 5034 ~ QJ
100000 10' 100
bilioane 10' 1.0 ceril11e generaIe pentru lIuminatul natural aI spa1lilor Interioare:
10000 10' 10 Toate spatiile ocupate de oameni pentru perioade mai lungi trebule
10' unde lungl
bil!oane iluminate cu sulicienta lumina naturala. De asemenea trebuie asi­
1000 10' 1 bilion 10' unde medII gurata 0 legatura vizuala adecvata cu exteriorul. Cerintele cores­
punzatoare sint stabilite in esenta in DIN 5034 ..Lumina naturala in
100 10' 100 10 unde scurte spatii interioare" (partile 1- 5), in Linlile directoare pentru locuri de
miliarde
unde
munca §7.1 Si in Regulamentele de Constructie ale Landurilor RFG,
10 10 10 10'
m\\larde
ultrascurte ~ Internet QJ
Q)
1 1 , miliard
10 9 teleVIZlune E
0
1.1 LuminA, lunglme de uncIA, culoarea luminli, unltate de mAsurA:
t:

1 zecime 10- 1
100 lOW '"
t: Lumina vizibila lormeaza un segment relativ ingust in spectrulra­
diatiei electromagnetice ~ CD, Si anume de lungime de unda de cca
0
milioane Ie
1 sutime 10- 2 10
milloane
10
11
unde radar 380 -780 nm. Lumina (naturala Si artiliciala) reprezinta segmentul
1 m,ime lO- J 1 millon de radiatie electromagnetica dintre ultraviolet si inlrarosu receptat
10 '2
rosu de ochi. Culorile spectrale continute corespund lungimilor de unda,
1 zece­ 10·' 100000
astlel, de ex" violet - unde scurte, rosu - unde lungi. Lumina natu­

II.­
mllme 10 13 radlatie
10- ~ Infrarosie rala este perceputa de om ca liind alba, Analiza lungimilor de unda
1 suta· 10000
mllme oranj
10 14 galben este importanta pentru latura de creatie proprie arhitecturii.
1 millO- 10- 6 1000 -N
nlme >­ Unitatea de masura pentru iluminare - in specialla lumina artiliciala
10 15
1 zece­ 10- 1 100 - este lux-ul (Ix), lumina naturala in spatii interioare se exprima in %.
milionlme verde
101~ radlalie 1.2 Baze astronomice: Soarele

III
1 suta­ 10- 8 10 ultravloleta
miltonlme Sursele de lumina si radiatie care produc lumina naturala nu sint
10'­

1\
1 millar- 10- 9 1 constante. Soarele este ..sursa primara de lumina" pentru lumina di­
dime albastru
10- 10 1 zeclme
10'8 radlatle urna ~ QJ , independent de diversele stari atmoslerice. Inclinatia
1 zece- Rontgen
millardime violet axei Pamintului cu 23,5°, rotatia zilnica a Pamintului in jurul axei
10'9
1 suta- 10- 11 1 sutlme proprii Si revolutia anuala a Pamintului in jurul Soarelui determina
mihardlme t:

1020 radiatl8 Q) pentru arice punct de pe glob 0 pozitie a soarelui in lunctie de ano­
E
1 bilio 10- \2 1 miTme gama
g timpuri Si momente ale zilei ~ @ . Aceasta este caracterizata prin

nlme
1 zece- 10- 13 1 zece­ 10 21
0
'"
t: doua unghiuri:

<0
biltonlme mllme azimut "s 5i declinatie Ys .

1022 '"
1 suta- 10 '. 1 suta­
blltonime Azimut us: proiectia in plan orizontal a pozitiei soarelui, caracteri­

mil me
10 2:'­ zeaza 0 deviatie orizontala de 0°, 0° = Nord, 90° = Est, 180° = Sud,
1Q-1S 1 milio­
1 bil,ar·
nlme 270° = Vest ~ @ vazuta din pozitia privitorului, Declinatie Ys: pro­
dime 10 24
iectie in plan vertical a pozitiei Soarelui peste linia orizontului vazuta
10 25
din pozitia privitorului ~ @.
1.3 Determinarea pozitiei Soarelui:
Spectrul energetic al radlatiel electromagnetlce • m
Pentru determinarea pozitiei soarelui exista mai multe metode pen­
(1 nanometru = 1 milionime de millmetru)

tru locul respectiv; de ex.: determinarea azimutului Si declinatiei.

21 marlle EchmOC(lu
235 In urma declinatiei Soarelui pe parcursul anului ~ pag. 165 ® re­
- '--­ zulla patru parti importante ale anului (anotimpuri) respectiv

.~ --:.£::)-
pozitii ale Soarelui: la 21 martie si 23 septembre este echinoctiu
-"C5~ -------­~. (ECN), declinatie solara 0°.

. %'
Incepulul
_ -.: -
21 I~~;~
_ ,i
!/
_
-"
"
......
~;:+-_<)
~. -~ Soare
~'incepUIUI
__ lernll
- -'. -~ 21 decembne
La 21 decembrie este solstitiul de iarna (cea mai scurta zi), decli­
natie solara -23S, la 21 iunie este solstitiul de vara (cea mai lunga
DIQ
i zl), declinatie solara +23,5°,
, '.

'........... ~- /-~' Pozitiile soarelui rezulta din paralelele geogralice, La 21 martie si la

-----. ~----- 23 septembrie la ora 12,00 (us = 180°) Soarele lormeaza pentru orl­
ce paralela un unghi zenital de aceeasi deschidere, De ex, la 51 ° la­
/23 seplembne Echmoc(ru titudine nordica (Kassel) unghiul zenital la ora 12,00 este de (us =
2 Anotlmpurile - alci in emlsfera nordica 180°) 51 ° ~ pag. 165 ®' Declinatia soarelui peste orizont este de
90°_51° = 39°.
La 21 iunie Soarele se alia la prinz la ora 12.00 (us = 180°) cu 23,5°
mai sus dedt la 21 martie si 23 septembrie, dec! 39° + 23,5 = 62,5°,
dimpotriva, la 21 decembrie Soarele se alia cu 23,5° mal jos dedt
la echinoctiu, deci 39° - 23,5° = 15,5°. Aceste variatii sint egale
Paminl <Jr7;"
q;-Jil pentru toate latitudinile geogralice.
Soare
Astlel se pot determina declinatiile pentru pozitia solara respectiva
pe orice paralela si pentru orice anotimp.

S
180' Onzonl

@ Unghl aZlmut-o;s @ Declinatle·ys

164
 Mase plastice
Informalii: 8au-, Architekten- u. Ing.-Inslltut, (inslilulul de C0l1s1ruc\ii
al Arhitectilor Si Inginerilor) Osannstral3e 37, Darmstadt
Masele plastice ca materll prime sub forma de lichid, pulbcre. granule so im­

part in 1. mase duroplastice (int<l.rite prin c<l.ldur<l.); 2. mase termoplasllce (de­

formabile la c<l.ldur<l.); 3. mase elastomerice (permanent elastice). Prelucrarea

CD Forme plane induslriala cu adaosuri chimice. materiale de umplutura. fibre de slicla ~i culori

produce semifabricate, materiale de constructie. piese linite.

Caracteristici deosebite pentru aplicatii in constructii:

t4"Acoperil cu strat Rezisten\a la ap<l. ~i coroziune. Iipsa nevoii de intretinere. greutate redusi'!.

\V de mase plastlce varietate de culori. culoare in masa. stabililate la lumina. dependenta de produs

sau ca strat de culoare permanent pe aile materiale de construqie. ~i ca folie

pe olel. contraplacaj - @s.a.m.d., formabilitate ~i deformabilitate larga, usor

de prelucrat, conductivitate termica redusa. Forme existente -. CD -

@

~~~'o

Panouri celulare, 16 mm, 1200 mm latime. Lungimi 1,60 m; 2,00 m; 2,5 01; 3.0 m;

3,30 m; si ~upralungimi.

Panouri celulare, 40 mm, lungime pentru inchidere transparenta de acoperis

2,5 m, pentru inchidere transparenta verticala 3.5 m, transparent -. @.

Multitudinea denumirilor comerciale deruteaza proiectantul, acesta Irebuind sa

~~~~ se raporteze la denumiri $i abrevieri - internationale - chimice ale maselor

plastice, ale caror caracteri~tici sint ~tabilite deja in mai multe rinduri prin nor­

me, regulamente de verificare si Iinii directoare. Cele mai importanle mase pla­

® Piasa formate ® Piese fjnile - pag. 180 stice pentru construclii sint indicate prin litere:

ABS acril-butadien-stiren GF-UP poliesler arm. tibre Slic.

CR doropren IIR butil-cauciuc
EP rasina epoxidica MF melaminfonmldehid~
EPS polishren expandat PA poliamida
GFK m. p. cu Iibre de slicla PC policarbonal
PE polietilena PS polisliren
PIB polii~obulilena PVC hart clorura de polivlnil lare
CD Placi sandwich ® Element portant tip lagure
cu lete din mase plastice
PMMA = polimelacrilal PVC weich cl. de pol,vlnil moale
~""'''''''- 4'' - .. :.'., _
(slicla acrilica)
PP polipropilena UP rasin~ polieslerica

~~.~
nesalurala
Masele plastlce prelucrate ca semilabricate, materiale de constructii si ele­
mente finite conlin de regula pin<l. la 50% matenale de umplutura, armt'tluri s.a.
adaosuri. Ma~ele plastice sint puternlc dependente de c<l.ldur<'l in prelucrare si
aplicatie.
Limitele temperaturilor de utilizare se situeaza intre 80" si 120'. incalZili de du­
rata lunga nu ~e produc in constructii decil rar (excepti; constituie instalalille de
apa calda menajera $i incendiile). Comportamenlla lncendiu: masele plasti­
ce sint, ca materiale de construC\ie organlce, inllamablle, in unele cazun ating
conform DIN 41 02 clasa BIde materiale de constructie (greu inllamabile); m~­
joritalea ~int clasa B 2 de materiale de constructie (normal inllamabile); unele
ins<l. sin! clasa de materiale de constructle B 3 (usor inflamabile). Prescript Ii
corespunzatoare apar in Regulamentele Landurilor privind Constructii1e ~i in
Liniile directoare pentru utilizarea materialelor de construc\ie inflamabile in
construclii ci'Jile.
@ UmplUlUra sandwich @ 1mbunatatira perate
Clasiflcarea produselor din mase plasllce pentru construct II

~~ ~
1. Materlale de conslruc\le, semllabricate; 1.1 Piaci sl fi~ii de conslruc\ie:
1_2 maleriale spongioase rigide, ~jmbun; 1.3 materiale ~pongioase cu adao­

~~~
suri minerale (belon u~or); 1.4 lolii, fi~ii si prelate, \esaluri, impisliluri; 1.5 stra­

Slruclura portanta liniara (gratar) @

bif
Supralala (coaja)
luri de uzura penlru pardoseli, pardoseli sportive tip K: 1.6 limpl~rli (Itlr~ ge~rn);
1.7 levi, furlunuri ~i accesorii; 1.8 mase de elan~are, adezivi, lianli penlru mor­
tare ~a.
2. Elemente constructive, aplicalii; 2.1 perete exterior; 2.2 perete interior:
2.3 plan~eu: 2.4 acoperi~ ~i accesorii; 2.5 ferestre, obloane ~i accesolii; 2.G ,,~i.
porli si accesorii; 2.7 reazeme.
3. Mijloace ajutaloare, piese de mici dimensiunl !>_a.;·3.1 colraje ~i "cc('so­
rii; 3.2 benzi de etansare, benzi ~i placi ~pongioase moi: 33 e!emente de lixa·
rei 3.4 armaturi; 3.5 accesorii ventilare (lara conducte); 3 6 alie piese de m,ci
dimensiuni.
4. Instalatii; 4.1 uniW.li sanitare; 4.2 obiecte sanitare; 4.3 armaturi ~i accesorii
@ Cutata @ Ondulala @ Cu nervuri sanitare; 4.4 instala!ii electrice ~i accesorii; 4.5 inc.'llzile.
5. Dotare. decorare; 5.1 mobila $i accesorii; 5.2 corpuri de iluminat . sistenw

/~'\ .} luminoa~e. 6. Aplicatii constructive; 6.1 acoperisuri ~i structuri portanle, lu­

r-- 45 - - - - - - l
Coaja belon Firma Schon cupola sandwich Hanovra (1970)
Jena (1925) 450 kg/m' 33 kg/m' sprrjine Iriunghiulare
(Prol. dr. O. Jungbluth)
I----- 40 rn ~ f----- 74
~ Bisenca Sf. Petru Roma h0Hala pneumatica Forossa
\SI (1585) 2600 kg/m' ~ Finlanda (1 972) 1.65 kg/m'
minatoare; 6.2 constructii pneumatice ~i corturi; 6.3 cisterne de combustlbil
penlru inca/zire. recipienti. silozuri; 6.4 piscine; 6.5 turnuri, co,>uri. scMi: 6.6 cc­
lule spatiale; 6.7 case din ma~e plastice.
Este de preferat ca formele constructive sa nu utllizeze ~tructuri portante lini­
are ci suprafete ponante (forme de coji). Structurile portante din mase plastice
au avantajul greut<l.tii reduse. incarcind mai pUlin structurile inferioare si ofertl
posibilitatea prefabricarii. - @ - @ Constructiile portante din rnase plastlce
T (lara alte materiale de con~truclie) se pot utiliza deocamdata doar pentru pre­
24 luarea incarcarii proprii. din zapada ~i vint, precum si pentru inc:ircari utile re­
duse (de ex. la faruri). Urmatoarele mase plastlce sint potnvite: slidA acrilic:i
I
I (deschidere pina la 10m), GF-UP (pina la 40 m), spum<l. integrala PUR (poli­
uretan), panouri sandwich din miez spongios cu foi de tabltl (pina la 45 m),
membrane pneumatice (pina la 74 m 0) - @ - @.

163
 ~

cune h,
i"'"
:: ',:, LUMINA NATLIRALA

.~<o .• ·. :." ".· .· ,.•".· ".

-<, '::::: . . . : .... ---..,.lD

..>.... l' " . 3.0 Pozltia Soarelui, umbrire, miJloace ajutAtoare:

Plan situatle Pentru determinarea $i verilicarea Insoririi. respectiv umbririi elec·

1:. ,~~:"

tive, alit la exterior, cit $i la interiorul cladirii, in lunctie de pozitia geo­

gralica, momente ale zilei $i anotimpuri, date constructive $i conditii
de mediu exista urmatoarele mijloace ajutatoare:

3.1 Constructia graficA a umbrelor:

Vedere
.,.,,, ,.,
~ U.d h" LSI
,,"'".."".:-::""..: :.:-:.:-:.::.:-:-:.:-:.:,,,,,,, """
E
""'"."...,:;;" " ,, ......
Determinarea umbrelor aruncate de 0 cladire se poate lace prin
construire in plan $i vedere a proiectiilar traiectoriei Soarelui ~ pag .
165 ® +@. De ex. trebuie aratata umbrirea unei curti din Kassel,
® Construct,e grafica a umbrelor 51 0 lat. N, pentru 21 martie la ora 16.00. in acest moment SOqrele
radiaza sub un unghi azimut (nsd de 245 $i 0 declinatie ('{Sl) de 20 0 0

~ pag. 165 @. Se marcheaza Nordulin planul de situatie. Directia

umbrelor este deteminata de muchiile Orlzontale ale cladirilor, deci
translatie prin colturile cladlrilor pe directia incidentei luminii solare
(U s 1 = 245''). Lungimea umbrei este determinata de muchiile verti­
cale ale cladirii. deci rabatere a inaltimii reale a cladirii (h) $i aplica­
re a declinatiei de 20". Din intersectia cu directia umbrelor rezulta
lungimea umbrelor.

3.2 Masca panoramicA:

Pentru Germania de nord. centrala si de sud exista traiectoriile Soa­
@ Masca panoramica (curbalal in pozltie - OJ relui inregistrate (DIN A4) in vedere (privind spre Sud) cu indicare

III a unghiului azimut $i a declinatiei, momentul zilei si anotimpul.

Mastile panoramice copiate pe lolii trans parente se asaza curbat in
pozitie In lunctie de locatia vizata pe directia posibila de incidenta a
luminii solare ~ @. Privind prin masca panoramica se poate astfel
trasa pe traiectoria Soarelui deja copiata arice atectare a vecinatatii,
precum si a cimpului superior, la scara 1:1 ~ @. in continuare se
poate consulta la scara reala lolia pentru studierea umbriril. insori­
rli in zona latadelor, respectiv unor tragmente de c1adire.

3.3 Orizontoscop:
Orizontoscopul este un mijloc ajutatar pentru determinarea
conditiilor reale de insorire. respectiv umbnre pe sit. pe si in cladire.
Orizontoscopul consta dintr-o bolta cereasca transparenta, 0 bu­
sola, placa de baza $i loile interschimbabile cu curbe, care pot Ii uti­
lizate in lunctie de intentie, pentru lumina, radiatie, caldura etc.
Principiul orizontoscopului este de a construi conditiile de lumina $i
EST umbra existente, de ex. in spatiu ~ @. intr-un anumit punct in
spatiu poate Ii recunoscut prin intermediul proiectiei decupajului le­
@ Trasee posibile pentru umbre pe toile -.

Bolta cereasca h 3 em
(transparenta) ~~
OJ

I FEREASTRA
r
i
restrei decupaJul real al golului pentru lumina in acelasi timp pe bolta
$i pe loaia cu curbe amplasata dedesubt. Astlel este posibila deter­
minarea atit a conditiilor de radiatie, cit si a electelor luminii pentru
arice punct din spatiu in tunctie de orientarea cladirii. pentru arice
moment al zilei $i anotimp ~ @.

3.4 Simulare pe machetA:

Pentru a putea constata umbrirea, respectiv insorirea anuala pre­
cisa in si pe cladire, se recomanda testarea unei machete la scara
sub un soare artilicial ~@ sau prin intermediul unei simulari pe cal­
culator ~ pp.175.

DIAGRAMA
TRAIECTORIE
SOLARA
53 LAT N

1 Soare artificial cu oglJnda parabolica sau

asemanator

2 Macheta: de ex. pentru urbanism. arhltectura

3 Simulator pentru momente ale zdel $1

PROIECT"h
FERESTREI anotlmpurl si paralele geografice dlferlte

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
PLAN SCHEMATIC

@ Onzontascop cu proiectie a terestr€1 - partea de est --.. UJ @ Soare artitlclal ca la UniversJtatea Tehnlca din Darmstadt domeniul arhltectura

166
 Echin. Sols\. var~ Echin. Solsl. iarn~ LUMINA NATURALA
20"
l.-l I'---.. DIN 5034 -.. OJ
1/
10"
I
1/
/ "- 2.0 Dlagrame ale pozltlel Soarelul:
in DIN 5034 sin! indicate lrei diagrame ale poziliei solare pentru
v \. Germania nordica, cenlrala $i sudica, de ex. pen!ru 51° lat. N
/ (Kassel ~ 0). Diagrama arata proiectia in plan a pozitiei Soarelui
f---
"- prin azimut $i dec!inalie la ora locala reala, de ex. pentru Kassella

v
/ "- 23 septembrie Soarele rasare la ora 6.00 la (ts = 90" (est), la ora
12.00 la aceea$i data as = 1800 (sud) $i declinatia este de 39",

-20" l"-
v I"-- Soarele apune in aceea$i zi la ora 18.00 la Us = 270°.

Ian Feb Mar Apr Mal lun lui Aug Sep OCI Nov Dec Penlru delerminarea lraseului soarelui, Shell Solar din Hamburg

produce penlru orice loc 0 diagrama a pozitiei solare tiparita color

® Declinalie solara b pe parcursul anului - []

-. ® . Diagrama contine proiectia in plan a azimutului Us $; dec!i­

natia ys in func\ie de momenlul zilei $i anotimp pentru paralela res­

pecliva cu indicarea meridianului de referinta.
Penlru determinarea pozi1iei Soarelui sint trasate pentru orele intregi
curbe orare cu lraiectorii sub lorma de bucle, unde culoarea albastru
H corespunde primului semeslru iar culoarea verde ( -) celui de-al
doilea. Parcursul sub forma de buc!a al curbelor ora,e se poate pune

•••••••• ••••••••••••••••• ~~~39" ...... 62.5" = Ys

pe seama lormei eliplice a traiecloriei Paminlului $i pe cea a incli­
natiei eclipticii. Indica\iile orare se relera liecare la meridianul de re­
ferin1a temporala indicat, adica pe zona orara a localilatii respective
(de ex. loca1ie Darmstadt).
'~}s~ --- ~o. InterseC\iile curbelor calendaristice cu cele ora,e de aceea$i culoa­

~~21.'2. re (=) marcheaza pozi\ia Soarelui in ziua $i la ora respecliva. in dia­

grama polara pozilia Soarelui poate Ii cilita din unghi de direc\ie (azi­

Ecualor mut) $i declinalie a Soarelui (inallime) -. ®.

® Paralela 51 5i d0clinalia 1s -0
OJ 2.1 Prolect1a tralectorlel Soarelul:
OLA
20 )00 0 Cu proiec1ii stereogralice poate Ii delerminata traiecloria Soarelui
~""-
h
...--r<'-_ ..--- 10'
- K
r-----., --"-.
28\'
210'
(pentru liecare 21 a lunii, respectiv) pe baza tiparelor ~ in lunc1ie ®
18
./ k'": 1, 2<)-;;"":
I-- ~ ........ ~2W 1.,_ de anotimp ~i moment at zilei.

16
.--- 7- V P lO~
r::-::... ...... 0< >l.:0'
---==--
V ;,.< V I:::l-- 4'1:= 1-<-.4 ......... - - 2.2 Poz1t1e solarA, orA ~I determlnBrea orel:
-.- ',...,.
12
V
r
/'
f-f
~
.... ---1'
/'"
- f- -r'
ko"-
l-
60' I- -
~
'"
~'1
~ -'
",. ..--
..., "" 19S'
'60 0
Pozi1ia solar a determina condi1iile luminii naturale in lunc\ie de mo­
mentul zilei $i anotimp. Ora locala reala (OLR) reprezinta indicC\rea
uzualii a momentului zilei (de ex la diagrame de pozi\ie solara) la
r \
I -S; 1-),...
.........
.J- b-- I."L -
- V
-J-
'/ CL
J
V
J 16S' determinari ale luminii naturale. Fiecare loc este inscris intr-o zona

--
II'!' orara in care este valabila 0 ora unitara (ora zonei). Daca inte­
-
10
K "- .>-..- / ' 0--. /
- reseaza indicarea orei zonei, atunci OLR trebuie transformata. in ora
f-.... x--' i"'"
'- ~ r<- P'" Ill'
--.........,.
- ....
.-
--- ~ ,/ t;::>---;J'!' a zonei; pentru RFG este vorba despre ora Europei Centrale (OEC)

- t~ ,
--.....:: ...... -<..- t-- <' /10\' = OLR + ecuatia timpului + diferen\a orara, unde trebuie linut cont
.- r--:::::- ~
Ir
I
Ian Feb Mar
" Apr
k-
Mal
- lun
-.,1-(0:
lui Aug 'Sep
.........
71'
90'

Oct Nov Dec

la aceste indica\ii orare de 0 eventuala ora de vara (ora Europei
Centrale de vara, OECV = OEC + lora).
239.
Azimul solar Us 5i declinalie 1s 51' (Germania cenlral~. Aachen. Kaln. Kassel) in
funClie de anolimp 51 moment al zilei - []

Proiectie stereografictl a traieetoriei soarelui, de ex. pentru 51° lat. N. La 21 m~r-

® Diagrama pozitiei solare. Darmsladl: Long.• 8.65 E. Lal. • 49.87' N - 0

[] ®
tie, respecliv fa 23 seplembrie: ras~rilla ora 6.00. apus la ora 18.00; is • 39"la ora
12.00 - []

165
 20,----------- .,. --­
Kx LUMINA NATURA LA
, B ---+--- - - - - .
'50_

- ­
5.0 Lumina naturala (LN) in spa\ii interioare
cu i1uminat lateral: ~ III
125_

Lumina naturala in spatii interioare poate fi apreciata dupa urmato­

arele criterii de calitate si masuri:
iluminare 5i luminozitate; ref!exie; uniformitate, Dmin/Dma,: redarea
culorii; efect de orbire; linii ale spatiului; umbrire; vedere

5.1 Baze:
Pentru aprecierea luminii naturale in spatii interioare se pomeste In­
25~ totdeauna de la iluminarea cerului acoperit (deci radiatie difuza).
Lumina naturala care cade prin fereastra laterala in spatiul interior
0-': este exprimata prin factorul de lumina naturala 0 (Daylight-Factor).
Ian Feb Mar Apr Mal lun lui Aug Sep Oel Nov Dec
Acesta reprezinta raportulintre iluminarea interioara (Ei) Si ilumina­
@ lIumlnare onzontala E a pentru cer acoperit la 51" lat N in functie de anotlmpuri si rea exterioara concomitenta (Ee), 0 = Ei : Ea x 100%. Lumina riatu­
momente ale zilel - [IJ, E", .= Intensitate ariz, de radlal18
rala in spatii interioare este indicata intotdeauna In procente. De ex.
~~ iluminare exterioara 5000 lux, iluminare interioara 500 lux, atunci
0= 10%. Factorul de lumina naturala ramine intotdeauna constant.
lIuminarea Interioara se modifica doar in raport cu iluminarea exi­
stenta concomitent la exterior. lIuminarea exterioara a cerului aco­
perit variaza In functie de momente ale zilei si anotimpuri: 5000 lux
lama, pina la 20000 lux vara, ~ @.
EI
. D~~ 5.2 Varia1ia luminii naturale in spa1ii interioare:

--T--- Factoru! de lumina naturala in punctul (P) se compune din mai multi

P 0.85 factori determinanti: 0 = (DC + DE + DR) x T x k 1 X k2 X k3 ~

III
I
®
..... ...... . . Ace5tia reprezinta:
1. DC - compon. lum. boltii ceresti - incidenta luminii naturale < aO
® Factori determlnan(i pentru lumina naturala in spatiu Intenor, de ex in punetul P 2. DE - compon. edificatu!ui
3. DR - compon. reflexiilor interioare
4. T - gradul transmisiei luminoase at geamului
5. k, - compon. sprosurilor 5i constructiei ferestrei
6. k 2 - sprosurile geamului
7. k3 - unghiul de incidenta a luminii naturale
8. pozitia Si dimensiunea ferestrelor ~ ®

Planul de referinta pentru iluminarea orizontala a luminii naturale in

spatii interioare este stabilit conform DIN 5034 --> @

Acesta are 0 inaltime estimata fata de cota de calcare de 0,85 m.

spallu nefavorabil pentru lucru Distanta la peretii de inchidere ai spatiului este de 1 m. in acest plan

l'2
se fixeaza punctele numite pentru iluminare orizontala (EP). Factorii

Factor de lumina naturali3. 0% cu Vanatle de lumIna naturala 0%) in de lumina naturala corespunzatori (de determinat) pot fi atunci re­

plan de referinli3. in sectlune plan cu 2 fereslre laterale --+ [lJ prezentati pe 0 curba a factorilor de lumina naturala ~ @

+@.Varialia curbei in secliune Si plan indica iluminarea orizontala

Determinare pe planu! de referinla (in punctele corespunzatoare); in acelasi mod

Dr--= ~x~!..-'% se stabilesc apoi 5i Dmin 5i Dma, (uniformitatea). Curba factorilor de

As (1-(l mJ
AF =supral. fereastra m;:
lumina naturala indica deci varialia luminii naturale in spatiu.

As =toate supraf. spatiului m 2

iF =grad de transmisie fereastra
5.3 Factori de luminA naturalA necesari D%:

(1." =unghr Incld. lumina naturala

Factor mediu zilnlC de lumina naturala Dm-Iac­ or-=grad mediu de reflexI8 al Regulile va!abile pentru aceasta sint cuprinse in DIN 5034 (Lumina

tori determlnanti supraf. spatiului naturala in spalii interioare 5i in Liniile directoare pentru locuri de

oc(O.5)=supraf. deschise
ol1"'(O.2)=supral. inchise munca §7 .1.). in vreme ce DIN prezinta indicalii precise privind ce­

rintele minime pentru varialia luminii naturale in spalii de locuit 5i de

/fJ.1l)
/ ~O
lucru, aceasta nu este definlta precis in Liniile directoare pentru 10­

curi de munca:

~. - Dmin
~ 1% in spalii de locuil: punct de ref. - centrul spaliului, ferestre
In spatii de lucru: punct de ref. - cel mai lndepartat loc in spaliu,
- Dmin ~ 2% In spatii de lucru - pentru dubla deschidere,
- U = uniformitate: Dmin/Dma, ~ 1:6 lumina laterala
- Om = este factorul mediu zilnic de lumina naturala. Acesta indica
nivelul de i1uminat natural mediu in spatiu ~@.

5.4 Vederl ,i legAturi vlzuale:

Toate contactele vizuale din interior spre exterior sint necesitali vi­

tale. Norma prezinta in acest scop in forma tabelara lalimi mini me

de ferestre in functie de adincimea spaliului, latimea spatiului si

unghiurile de edificare; asHe! lalimea ferestrei trebuie sa fie;::; 65%

din lalimea spatiului ~@ ~ DIN 5034, LDLM § 7.1, Regulamente

unghl ediflcare 0= 15'

O<l
30·
~~~~~~;III
I
I
de Construclie ale Landurilor, Internet Universitatea Tehnica

45· ! Darmstadt.

Latlmea minima procentuala de fereastra pentru spatii de locuit nu trebuie sa alba

dlmenSlunea bruta mai mica de 65% din lalimea spatlului. La adincimi man de

~
spatlu si unghl de ediflcare ridlcat. chlar 0 lailme de lereastra de 100% po ate Ii In­
~ sullcienla l\nsuf.j -+ IlJ

168
 LUMINA NATURALA
-->oQJ

4.0 Date meteorologlce:

Razele term ice $i intensitalea luminii naturale pe suprQfal;J p.:'\lllin­

lului sint definite pe parcursul unui an de latitudine, vreme si diver­

sele condilii almosterice (senin, acoperil, inlunecat, partial innorat

elc.)-@.

Urmaloarele sint important de $tiul despre durata de iluminare na­

lurala ~i de emisie solara lipice penlru noi ldatele se relera la

Germania -no Ir.]:

Anul are 8760 de ore. Durata "Iuminii diurne puternice" cuprinde pe

parcursul anului in medie cca 4300 de ore.

Numarul orelor de insorire pentru Germania oscileaza infre 1300 ~i

1900 de ore pe an -@ dintre care cel pUlin 3/4 revin semestrului
de vara - Allasul Solar European.

in majoritatea limpului dinlr-un an, deci in 2/3 din numarul de ore de

lumina diurna, lumina care ajunge pe pamint esle lumina solara mai
mull sau mai pu\in difuzata, in funclie de conditiile de vreme.

4.1 Radlat1e globaltl:

Radialie solara (radialie globala) cu incidenta direcla sau indirecta

pe suprala\a pamintului, care produce asHel pe supratala pamintu­

lui si in vecinalatea apropiata 0 c1ima $i un mediu luminos variabil

l@li.iillllllllili. local ~@. Radialia globala produce concomitent "caldura si lu­

900 850 800 750 700 650 mina", adica raze Ie solare de unda scurta sint transformale in ra­

Radialie globala medie in kWhim' din aprilie pina in seplembne (1976-1989)

dialie termica de unda lunga - etecl de sera. Aceasla caldura Ire­

Harta radialiei solare pentru Germania pentru semestrul de vara - UJ buie ulilizala pasiv ~i acliv in arhiteclura, la fel si lumina diurna care

apare concomilent.

AsHel, condiliile specifice locale de lumina si caldura impun 0 ana­

liza precis a, penlru a pulea conform a conditii optime de iluminal na­

lural in si pe clad ire, de ex. in Renania de Nord-Westfalia ~@, ~

Alias Solar penlru Renania de Nord-Westfalia UJ .

4.2 Saze radloflzlce:

Radialia solara este 0 "sursa de lumina si caldura toarte incon­

slanla". Doar 0 mica parte a energiei solare este transmisa supra­

telei ca energie lermica, deoarece almosfera lerestra reduce radialia

solara, respectiv ii contera 0 aparenla a intensila\ii neregulala.

Reducerea se produce in principal prin diversi faclori de tulburare,

ca de ex. dispersie, reflexie si absorbtie a radiatiei, prin particule de
praf si vapori (cauza a luminii diurne difuze), precum si prin conlinu­
lui de vapor! de apa, dioxid de carbon si ozon din aer ~ @.

Dislributia energiei globale pe supratala terestra: aproximntiv 6%

radialie ultravioleta in spectrul de lungimi de unda de 0,2-0,38 I,m,
aproximativ 50% radialie vizibila in speclrul delungirni de unda de
f.i6\ Medii lunare ale sumelor zilnice ale radialiei globale in lunie pentru Renanra de
0,38-0,78 I,m (maxima se silueaza la valoarea de 0,5 11m in spec­
~ Nord-Westfalla - UJ
'.5r-..,.,-~---,­
Irul luminii vizibile), aproximaliv 40% radialie infraro~ie in speclrul
ConClI\lIijlffiQS- V.D~
1>. ,- ..... 'W lungimilor de unda de 0,78 - 3,0 I,m ~ UJ .
rn)lA m
1(mC9 <;J
n
Do ~C '.0
d88~ SI- 1t\IN -6pq
/ ... /' Gralieul -. @ descrie radialia solara care atinge paminluL
celos <;er aooperll
cor al'caslfu ;MO'31.
soareYlt,b,1
0tl1'lOTl
ZI inchls3
Conslanla solara de ulilizal esle penlru regiunea noastra [datele se
ta,a nOli .0
retera la Germania - n. Ir.] de aproximatlv 1300 Watt/m 2 pe 0 su­
.
ca d,<;c alb
U

~ prafala iradiata perpendicular.

In\unSI\ala
rad,a[.e
Wm'
do
OriZ 600-800 200-400 50- ISO
I 4.3 i1umlnare liJllntensltate de radlat1e:

lIum,naro on: '.0 2.S ...... 3,0

60000- 19000­ 5000
" '00000 '0000 20000 lUI'lQ,mB de ur'Oda Puterea de radialie scade la innorare puternica la aproximaliv 200

Con'''bul'(' C(!r 10-20% 2O-JO% eo Watt/m 2 si la radialie doar dituza (cer innorat si soare acoperil com­

Ii) d,ruz,o
'0'''' plel) la eca 50-200 WatVm 2 , compara ~ @. in mod analog aceas­

ta se aplica si la luminozitalea luminii diurne in lux ~ @.

Intensila\i de radialie anuale d,ferite

Si calit~li variabile ale luminii diurne
in diverse condilii de warne - UJ f.lO\ lntensitate a iradjeni solara
@
17 ® -UJ

167
 100% Zemt

Balta cereasca C LUMINA NATURALA

semnlflc 7.0 Lumina natural6 in spatH interioare __ OJ
cu supraluminil:
7.1 Premise:

lIuminatul spaliilor interioare cu lumina naturala de ..sus" porneste

de la aceleasl premise si conditionarl ca sl spatiile cu ferestre late­

rale, decl cu iluminat natural pentru cer acoperit. in vreme ce lumi­

na laterala produce 0 unilormitate red usa. in cazul "supralumlnii"

:5.5a
lucrurile stau altfel. Calitatea luminii din spatii interloare provenita

din supralumini este determinata. respectiv influentata in principal

Orlzant Onzont de urmatorii factori: densitatea luminoasa zenitala, proportiile

Spa\lu cu deschldere '1f1. acopenre $1 lereastra laterala in functle de distribu\la den­ spatiului, rellexii in spatiu. deschiderea supraluminli, lactori de re­

sitatii lummil zenltale ductie, Postul de lucru -> @dlntr-un spatiu este amplasat ia egala

distanta de lereastra laterala si de supralumina de deasupra sa.

Daca trebule obtinuta prin fereastra laterala 0 aceeasi iluminare pe

planul de relerinta (0,85 m peste cota de calcare) precum cea pro­

dusa prin supralumina, lereastra trebuie sa lie de 5.5 ori mai mare

dedt deschiderea din acoperire.

1--0 --1 Motivatie: lumina de deasupra este mai puternica. densitatea lumi­

Spa\lu patral cu Inaltlme de Aceiasl spatlu cu a inaltlme de noasa zenitala este de 3 ori mal mare decit la orizont. Deci 100%

3 m si deschldere in acoperlre 12- ',5 m. din lumina cereasca cad pe supralumina. in vreme ce doar 33.3% cad

pe lereastra laterala. Iluminatul unui spatiu ..de SUS" (incidenta lumi­

nil) depinde de proportiile spatiului. adlca de lungime. latime si

inaltime. Electul de pestera care poate aparea trebule evitat -> @.

II I 7.2 Factori de lumin6 natural6 minim necesari:

Pentru a asigura un iluminat adecvat trebuie avute in vedere printre

altele sl urmatoarele:

Dmln/Dmax ? 0.5, Dmin ~" 2%. in spatl! de lucru ,C> 4%:

DITII Uniformitate U '? 1 . 2. 0 supralata de deschidere corespunzatoare

............................................. ::

la cca ? 16-22% din supralata spatiulul -> @

® Secllune prlntr-ur. spatlu cu supralumma

7.3 Deschideri de supralumina:

Iluminatul cu lumina naturala ..de sus' urmar:1 este alectat de

I RaDDe:

Dmm.Dmax
Recol!,anbarlO
~11r~~ 0=:0 h·ke urmatoarele componente ale conliguratlei: ina!tlmea spatiului sl

I:;sc ~ " 1 1.1

deschiderea luminoasa (factor kel. Unilormitatea ideal a poate Ii

atlnsa. daca distantele intre supralumlni (0) corespund inallimli

co
d"", ,p'e {
1,4 spatiului (h), deci sint intr-un raport de 11. /',tentie la planseele din

I
1.2 1.3
1 1 5

~~,? I ,Wda'"
14 1.5 1.7 sticla. in practlca se apllca urmatoarea regula: raportul intre dis­

r~
tantele dintre supralumini sl inaltlmea soatru!ul ar trebui sa lie intre

I 1.6 1,8 2.0

I -------~II
12.5

dee'/ilcli

I 1:1.5 si 1:2 -> @ Tabelul arata aceste rapoane si electeie acesto­

I 13
1.7 2.0 2.2 ra. in acelasi timp se prezinta si 0 recomandare pentru puturile de

Distanta dl::tre supralurr.li',: Ina!lImea :::::.?dlL.;:UI SI LH1IL:rm,talea spr~ care S8 IInos

lumina necesar a Ii realizate. Atentie la inchlder i Integrale din sllCia l

l~nlnd cant at:: confarmarea corespunz<)!(".are a suora,L.;mlr,ilor in :::orla acoper ' sul",1
(1aClOr Ke I -. LD
7.4 Tipul deschiderii de lumina $i al constructiei:

u j; inclinatla supralumrnilor de acoperls ae,ermina contributia lumrnoa­

~,

I' /11 sa orocentuala a luminii drn fragmentu i de bolta asHeI decupat. in

i, iV
III
~ "Y~:!TffL: I : II ~ ® cantltatea de lumina inciaenta p'8venlta Clntr-o iereastra la­

terala este comparata cu cantitatea de lumina Incidenta prcvenita

;oj
nli
iii!
061
I
I . , ,
! i ; ,
k,I,\-:
I
1 din sUDralumin: la diverse inc!inatli Lac descnldere asezata ar l ­

zontal cade cea mal mare cantitale de :Ur'llfla.

[I
I

n l( ~
!
04
>-1 Prin comparatie. iluminarea maxlrT':& oeil~ru tE~eastra latera~2 eSlS'

5': n II
1'1 I,
i Ii
I
I, II
'.
1,'"
L: I
30 60
v
'
90
at:nsa doar in proximitatea terestre! :a~ 'a 0 suoralumina oisDusa

vertical se ir,reglstreaza cea mal redusa i!umina'e pe olanui de rete­

Iii IV V
\!c.r:a!lI!g canlnatil8 dF, Uillln3 [1;:;­
tGraia Qnn COrlc.arall8 Den:;,..., IUr:lin2.
rinta. Exista deci un tactcr de recuclie ';Yi pe,,:ru cantltatea oe ;L;­

3!8ni,\ S; SLDra'umlna ':~, i..J~:.t,.:.: -=k :::2S!Gr at: r~cu:!:£ f<'i Jure:,s mina incidenta variabil in lunctie ae descnider ir, aC8peris inclinate

paIr:.... InC:lnalil dl!ente a:';- dS::.,C;:IIC,;,- J':: ",C:lnZ<!Ii' .": ~e2:l:u:~ "
A rl~:J~ dE: -"Lioralumlna B 2"-':CDer:sur: tlf.-1 snell -- ...... dlterit. in -> @i B) sint reprezenta:r factor!: de f"GUClle IKy, pentrL,

~_a _
sned-uri la diverse inciinatii. -> CC

Radialia dituzEi care cade De supralumlna este aiectata 'Insa ',nalr'­

te de a livra lumina naturala in spatlu: intenor 5' ce elemente!e con­

structive. respectiv de adincrmea ae montal a deSCrllOeril. -> de­

monstreaza cantitatile dilerite de lumina Incidenti'. la propon:1 var:a­

Dile ale putului SUD nivelui acoper:ri: s;,;oralumini: 7t'epuie eVllatE:

conformari, respectiv adlnclmi prea ina:te SI maslve ale outulul Este

deci recomandabila 0 constructle fiilgrar,ala. puternlc retlectanta.

-- h =:. 0 1 La 0 aesc)',1derE> hJml'lG2::,(t or~zcrJt3ia 12.:a PU';'-I =:. G , ­

----- n = a 2. La pul de lumina cu inaltlme 1\ ~ a 1- --,

- -"- h =:. 2a 3. La put de lumlno. CU In<'!lllme r-I =:. 2a ':-. - -..... ~

170
6.0 Lumlnlliateralll: cerlnte. telurl, deschlderl:
LUMINA NATURALA
cerlnte:

- DIN 5034
--m
- LDLM §7.1
Scopurl: -. @-@
- Norma europeana pentru posturi de lucru cu monitoare (vezi si
- lara elecl de orbire, direcla sau indirecta
check-list UT Darmstadt)
- umbrire diferen\iata
- Regulamentele de constructie ale RFG
- iluminat natural optim, control
In delaliu:
- vedere in orice anotimp
- Dmin ;;. 2%
- mediu luminos echilibrat pentru zi $i noapte
- U;;. 1:6
- iluminat de completare a luminii naturale colorat si asemanator lu­
- Marimi ferestre estimate pentru adincimi de spalii cca:
minii naturale, ICLN
'" 8 m aproximativ 16-20%
- reducere a compon. de lumina artificiala
'" 8 - 11 m aproximaliv 25%
- suprafete mate, deschise, pastelate
'" 11-14 m aproximativ 30%

'" 14 m aproximativ 35% din suprafata in plan a spatiului

cer artificial
in aer liber control vizu~
'I

:-:.:.:.:-:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:-:.:.:.:-:.:.:-:.;.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-::::::::::::::::::::. . :::::::::::::::.. . .
folie aluminiu 5.a. masa macheta control vizual

Experimentare cu lumina naturala pe machel3. in aer liber, respectiv sub un cer Oirec\ionare a luminii naturale si artiliclale: 1 varia\la luminii naturale D~/o,
artificial 2 iluminat de completare a iluminatului nalural (ICLN), 3 proteclie 10 etectul do
orbire, supra!. slralucitoare

Orientare lerestre:

a) spre soare. cer sen in,

peste 101 aceeasi iluminare
b) cer acoperit
c) cer senin lara soare

........... ':,':.':.'::::,"::':':':':':':'.':':':':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

@ Nivellumin~ natural.j intr·un spatiu in condilij diferile de lumina ....... QJ

® Variatiile diferile ale luminii naturale pentru pozl(ie vari<lbiJ,"I 3 rereslrei

fara. slrea:;;ina
A U···· . ···i:l
0,25: 1 = doh B pU.. .. ··TI
0.50: 1 c .~... ..... ··tl
0,75: 1

1,0: 1

.. ::.:.. :::::::::::::: ::.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:: .

Varia~iile

UJ
luminii naturale penlru cer acoperil intr-un spatiu cu reborduri variab,;le
@ Vanatrlle luminil naturale penfru un spatiu cu parapel de ill.11\irlli dilNlle

8
7
I
,.

6
5 --~
i/~

~J

t31' Varialiile luminii naturale intr·un spa\iu cu conliguraiii varia bile de LightShelf Silua\ii de lumina nalurala pentru nivel 1·8
Secllune lr<1nsversalt\ prin
atrium ni\'ol 1·8 cu
~ -UJ intr-un atrium, fragment - B B L1coponre din slicl.1

169
 LUMINA NATURALA
9.0 Directionarea --;> [lJ

luminli naturale, scopuri:

- controlul luminii Tn orice
anotimp
evitarea orbirii
crestere randament luminos
adTncimi mai mari de spatii
1 - - - - ", 14.0 - - - - - - I

mediu mai luminos

reducerea dezv. de caldura
A Directlonarea luminii la latada cu
B Dlrectlonarea lumlnll la acoperis
5uprafete reflectante corespunzatoare pentru iluminatul spatlilor de ex. in masuri pasive, pentru a
pentru spatH adinci atnumuri. muzee, sali sport.. reduce comp. de lum. artific.
@ Principii de direc1ionare a luminii
f"?~
{j~
'~J Culori diferite

inl~ .::::::::::::::::::::::::: ....

CD Cup. st,cl;; ® Oglinda @ Prot. insorire
. Deviere spectral a
- Deviere
- Deviere - Straturi oxizi de inaltEl/jOaSa de ex. Reichstag Berlin. arh. Foster
- Suprafata reflectanla curbata.
- Tuburi super-reflectante sau refractle. refractla lumlnii - devlere lumma d,recta si indirecta
consola in zona cornisei
fibr;; de sticl;; (de ex. produs Schon) Devierea culorilor luminii:
@ ca reflexle a luminil

III
Lam6 de luminA
Light-Pipe de ex. Dichoric Oglind;;

.:.:-:.:.:~,===~ :':-:':-:'!o,.!"""''''''''...
.........

rfl······F=.. =......· .. . . . . . =

o lama

A - Ecranare B - Devlere cu suprafele oglindlte sau aseman

A Ecranare B Devierea Juminii in functie de
- Protectl8 la insorire silsau la orblr8

Jaluzele exterloare
t54' Proflle ogllndtte: intre geamurl

pozitia soarelui vara si larna

\::!Y Izolante

L
.........
CD Geam

® Prisma Sllela

@Ogllndlt
CD Suprafete deschise sau
oglindJte
@Izolat,e

® Cornlsa deschlS;; sau

@ Pnsma sliel;;
ogllndlta

@ Protect,e la orb"e @ @Geam

!J) Plafon relleclant

@ Planseu deschls. lucios

Devierea lumini; cu Light-Shelfs Prisme: Ecranare si deviere In functle de anotimp

CD®CD CD®CD CD CD

o
CDSliel;;
15' - 60' o ~ CD Slicl;; de flotat,e
o ®Plexiglas
transparent ® S,stem capilar
1~::<I'l---l~ CD Stlel;; de flotatie o
@Lamlnatcu @ St,eI;; turnat;; ­
® Sliel;; profilal;;; Lasercuts lumina disipata
I acrillca
I

CD Sticla @ Sticl;; lurnat;;,

® Folie
clara
Devierea lummii solare dlrecte si partiaL
- ecranare - Devierea lumlnil - Devlerea lumlnii
~ dlslparea luminii In functle de Devlere atlt pentru lumina dlrecta. - Laser-Cut: decupaJe intre geamun - Transmlsie ridlcata a lumlnii

® inter1erenta '58' cit $1 diSIpata izolante - Inundare lumlnoasa

Elemente holograflce optlce ~ Stlcle cu directlonarea lumlnll Laser· CUI Tennolzolatle transluclde

172
8.0 Conflguratla deschlderllor de supralumlnA: ~ @ - @ LUMINA NATURALA
Scopuri: - evitarea dezvoltarii de ealdura -'>QJ
- lumina natura/a stralueitoare
- treeere lina intre zi $i noapte (ICLN) 8.1 Parametrl de conflgurare a deschlderllor pentru
- suprafe(e desehise, de euloarea nisipului luminA naturaIA:~ @ - @
1. proportii bune ale spa(iului 6. proteetie variabila contra
- evitarea eontraslelor
2. D%min ~ 4% insoririi ~i orbirii
- vedere direetionala - fereastra lalerala
3. DmiiDmax ;;" 0,5 7. evilarea orbirii
4. unitormitate: a. evil. umbrelor proieetate
U;;" 1: 2 9. conslrue\ie filigranata
5. desehideri de supralumina: 10. eontrolulluminii:
16-22% din suprafata in plan LN + ICLN

aJ eupora (de ex bazin inoli

b) Semicilindru (de ex. pasaje) d) Puturi de lumina. penlru

incidenta. direcf~ ~i indirecta.

~ -10
@ Deschideri unice de forme mari
_ _ _ _ _ -5

~
- 0
0.6

~ -10 10.:
~ I
;;>'
-
===--==
"~~-'
..... - 5

0 &::? oa::::::::>- -e::

0.35 0,25

a} Acoperi~ In forma. de pupitru c) Lanternouri

.-r---'1... -'0 ~
10 1

~&
I
-=- -=- ,

~
5'
O':"-iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii~
0,6 0.2

Inf!uenta descl1iderilor penlru rluminat nalural - pentru aceleJsi dilllonsiuni alo

spaiiului k F =: suprafata lerestreiJsuprafata camerei =: 1:6 - 3supra varl,J\iei IJctorului
de lumina naturala. in plus. este indicata valoarea kr necesara penlru D flM :: 5~/<).
-Ill
b) Romburi d} Acoperi$uri in dou:t. ape ($1 ca

supraJumini izolale)

@ Deschideri continue in acoperis

8,2 LuminA lateralA 1I1 supralumlnA:

~
Optarea pentru lumina laterala sau supralumina se face atit in fune\ie
de utilizarea ~i funetiunea eladirii, cit ~i in funqie de sursele de ilu­
minal exterioare existente, adiea in fune\ie de situarea geografiea a
localiei. De ex. pentru eonditii de lumina extreme trebuie dezvoltale
forme de eonstrue\ie eorespunzatoare~ @ + @ .
a) inclinat 90° c) Oublu inclinat (aten\ie la iluminarea
coltulu;)
Formele c1adirilor pe paralelele noastre ar trebui con figurate in
tunctie de lumina disponibila - lumina solara difuza ~i direeta .'. @

~
',""
.... -
,.........

', +@ .
Zt1nll

b) inc!ina1 60" (concav, con\lex) dl RotunJl\ cu sup(afa\~ ~xlerioara. alb~

@ Deschideri tip shed

•
Corp de cladire de dezvoltal in reo Corp de cl."I.dirc do delvolLll in (u·

giuni sud ice (radiatie solara ridr­ 9,unl nordlce (cornpOIHmt.:I rICllc.ll<"J
cala), lumiM lalerala @ de lumin~ ddu2:J}.(ulnlnj later;)l;) ;',1
supralurnina

)~
/:
a) Coji acopenle partial reeiproc decal ale c) Suprafumini inerare lalerale
dlspuse incllnat
',~,

I
I
I
~ --\ --- '" /
/
/
X
/,­

I­
I

- ~
" V
I­
-
b) Oeschidere lip flulure cu plafon d) Acoperf~ de sticl.1 cu lamele pentru
IransluCld lumina. diluza. ~j directa
Lumintl 1:llor;ll,1 St 511jJraluIl1lrli1
@ Forme specialo @ PoSibillt~li
supralumin~
pontru lumln~ laterJlrJ si
@ SUjJfaletc de. incl\\dt~re \l ~'P;\\I:)\UI
det;l$\lIO

171
 Culorl dupa maleflale nelralale Pardosell dm LUMINA NATlIRALA
Lumma Sl pla::;, _
~_mlnozltate cromatlc fiSIl

munc", natural;:' Do, I1nchlS spre deschrSi (inchls spre deschls) {inchls sore deschrSI

brul<l 1.33 10' -0.5 belonapar i 0.25---?~~~~-0,~~, 12.0 lIuminare, grade de reflexie, redarea culorii
galben 10.25-0.n5 zrdane apar.1 _~~_dIU ---.-~ $i efectul de orbire
2.66
verde '0,15-0.55 car<lrTl rosie 0.15-0.3 deschrs 0.25-0.4
~~;-~~~ -------­ Cooperarea acestor caracteristici ale luminii naturale are 0 influenta

I03ne
5.00

~:ed'u)l:~~::5 ~~::n: 05-06+

trna puternica asupra luminozitatii in spatiul interior. Pentru indeplinirea

10,OCI
---1 anumitor sarcini vizuale sint necesare anumite iluminari cu lumina

Iina
f-="--'=-'--'-C--='--"-+=--==---+---~----

Obs 10c:oesteprea.ndlll ~~5-0.6 inchrs ,0.1-0.2

naturala in functie de tipul muncii - @.De aceea trebuie coordo­

cal De Dartea sudlca ~ru 10.05-0.1 medlU ! 02-0.4 nate gradele de reflexie ale suprafetelor de inchidere a spatiului in­

spre Nord Dlnel =-_-i-c.c'-'--"--'+---=__--'-'=-~-+ ~----

L--_ _--'--_ _..J..::de:::s::::ch"'iS--'--_'::::O._4-"'O"'5--L ..---J terior cu cerintele pentru sarcinile vizuale de indeplinit. Structurarea

diferita a luminozitatii in spatiu este direct dependenta de gradele

@ Iluminan D % @ Grade de reflexie (culDn matenale netratate) - OJ de reflexie ale suprafetelor si de dispunerea diferita a ferestrelor in

fatada, - @ Si comparativ - @.

Uniformitatea (U) iluminatului naturallntr-un spatiu interior ar trebui

sa fie pentru lumina laterala U ;" Dmm/Drnax 1 : 6 - @,pentru su­

pralumina U ;" 1 : 2 - @. Astle I este caracterizata in principiu va­

riatia luminii naturale in spatiul interior. Uniformitatea la supralumina

este mai ridicata. deoarece densitatea luminoasa zenitala este de 3

ori mai mare dedt densitatea luminoasa de la orizont.

Masurile de modificare a uniformitatii pot fi influentate prin:

- grade de reflexie (foarte ridicate)

- devierea luminii cu ecrane

- dispunerea ferestrelor.

@ Uniformltate I,a supralumrna

Ecranarea este produsa prin reflexia directa Si indirecta a supra­

fetelor si prin contraste nefavorabile ale densitatii luminoase -@J,

-@.
Masuri pentru evitarea orbirii sint:
- protectie la insorire - exterior
- protectie la orbire - intenor. respectiv exterior. in legatura cu
protectie la insorire
- suprafete mate
- pozitionarea corecta a iluminatului de completare a luminii
naturale.

® Orb"e @ Orb"e redusa

Umbrirea este de dorit pina la un anumit nivel. pentru a putea dife­
rentia intr-un spatiu obiectele sau altele similare, - @schema.
CD Curba D %
CD lIuminal de completare a lumlnii Masuri pentru 0 umbrire cu efecte mai degraba plastice pentru lu­
~ naturale (ICLN)
~ ( mina laterala sint:

)~~~ - protectie la insome

II;
(
- protectie la orbire (si pe Nord)
- distributie echilibrata a luminii naturale
- evitarea orbirii directe
- fatada multistrat. respectiv in trepte

Masuri pentru 0 umbrire corespunzatoare la supralumini:

® Umbnre la lumina laterala -
- (- @schema). Lumina naturala incidenta trebuie filtrata la
muchia inferioara a deschiderii luminoase prin materiale
translucide, rasteruri de lumina sau altele asemenea
OJ ~ Umbrire la supralurnma ~ OJ - iluminat de completare a luminii naturale (ICLN)
- suprafete deschise. mate combinate cu diferentieri cromatice (de
ex. structura portanta).

Sinteza: criterii de calitate LN -lumina laterala

In principiu trebuie urmarita transpunerea criteriilor de calitate ale

luminii naturale intr-o manlera care sa creeze identitate spatlala.
Vanatia luminii naturale in spatiul interior si posibilitatea de vedere
spre exterior sint influentate in princlpiu de tipul de configuratie al
tatadei. deci la trecerea de la interior la exterior. 0 trecere treptata.
multistrat si in acelasi timp transparenta de la interior la exterior
poate satisface diversele cennte legate de lumina naturala pentru
schlmbarile de anotlmpuri ~ @

® Situalii de lumina 'mtr-o casa de locult Japoneza - CD

174
 '00%
LUMINA NATURALA
Q <0 <0
0\ Q ge ~
A Energle
g=grad de
permeabilil.

\ /"
-. \ \ :-. /" \ /"
- . '00% QI
a energlei %
10.0 Lumln(l natural(l;
"A 'e ~ B Lumma Geamurl pentru supra­
"A :"A
\ :::;
"A
"
~~~~iso~isia

c Caldura
fumlnl - lurnlnl laterale
Scopurl:
- cre:;;terea transmisiei lumin., T

A) Supra!. stic. Iurnala de

ex. omament sau asem.,
8
Slic. turnata
amorte,supratala
CU texturi

rugoasa., transparent,
translucid
Aetea,
tesalura,
kw

Cu folii transparente,
translucide. colorate;
Itpitura sticla
f ~
100% valoare!<w=

termlca
pierdere
• . I'
- cre:;;terea CI:;;tlgU UI energ., 9
- reduce rea pierderii term., k w
- controlul efectului de sera
.b I' I~
61 Profile sticla (urnala foil; cu puncte
Geam cu dispersie a lu· Geamuri cu distorsle a t63' Geam.url cu '64'
Geam securizat
.. fr?, Factor! InfluentA
- POSI . re . vlzua a
t" I .. I ...
minii lummi, ~ Inse'l,e '<:)' strstlltcat ~ inchidere s!ictA - op 1m zarea cu om umlnll
r I
I I Eloctro·
I I cram -­
I
UV UV

SIF
~
"A IA
Control
electronic

Aplicare QXiZl
Corodare. colora· Transparenle, Sistem capilar Stratilicare penlru filtrarea Prot insor., stral Aplieare pelieula. Pro\. insorire
re, imprimare, colorate. intre geamuri, diferita pent'u selectiv~ a filtru interferente cu raze laser eontrola:J.
sablare translucide. difuzie Jum., prot. termica, radiatiei solare din straturi oxizi, coerente, electr?nic,
lorme turnale val. " ridicata fettexie rum..." lumina colorata refraqle/rellexie od
m ,f,G1 !ran.s-
Geamurlcu gaze SIF --+@ in benzi I pele speclra/a. de lurnm::t
mlSI[l

Q trBlamenle 8 @ Termolzolelle Geamurlcu

@ Geamu~ pro­ Geam DlcOOr1c @ Elemente 0010- ~ sol~r~

® 8uperflclele ~ BIocu1 dB sdcIA ~ lran81uclaA atraturl 8plte. t8C\1e lnaorire grallc-opllce ~ Geamu~

electrocrome

~~l~ ~~p ]/~

11.0 Proteclle la insorlre ~I
CD Prot. insorire-exlerior"vara
orblre. Scopurl:
@ Prot. orbire- interior
@Soare de iarn~ in spatiu
@ Variatia lumini; naturale
---!~/// I ® CD
- cre:;;terea ci:;;ligului termic
- cre:;;terea luminoz. naturale
, CD ,/ ,
A - uniformilate ~ 1 : 6 (lumina
CD Slicia / \.
lateralal/1 : 2 (supralumina)
® Aefleclor! oglinda CD Sticla ® EHO - controlulluminii in mice
CD Prot. insorire - in Sud anotimp
® Prot. orbire • in Nord - in zona acopensului
- Ecranarea soarelui
- posib. reI. vizuala
de prinz
Q) Ev. platon cu dispersie a luminji - ecranarea soarelui - menlinere lumina - reducerea luminii artificiale
...: ..: ..:.'..: ..: ..::::::::::::::::..; ..;: :::::::::. @Varia\ia luminii naturale de prinz diluz~ in lunc\io de - lumina laterala :;;i supralumina
B Acoperis - mentinere lumina. inlerferenla
04' Prlnclpllsle prot!lC\lells
@ difuza
@ EJemente holo­ stralucitoare
\!Y lnaorlre Relleclorl oglindA grafl<><>ptlce (EHO)

'L 'L
\
Vara

\
A B
ZJ
Proleqie fixa insorire Si orbire; Oglinzi pentru diverse Obloane rab<lti1bile
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:,:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.: translucid, tip raster sau tamale; anotimpuri, fixe, intre eventual cu deschderi:
Vegetatie. de ex. toioase; fix; gemurile lzolante; prolect1e obloane cUlisanteiglisanle;

® Z ='- factor prot. insorire aprox. 0,24

Prolec\1e naturalillnaorira
rj8' Z: fador prot. insorire aprox. 0,6
\!3 Parasolsr exterior
@ insorire Si orbire ® fixe;

L:'L
~i / , ..

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: Mobile, reglabile; Prot. insorire fatada. -' Protectie insorire Reglabil~ pentru Gonscle """P'o"
suprafele diferite; dubla, efect de sera; mobile; eulori diferite, diverse pozitil ale b.Jlconno $,<1.md:
Profec\ie insorire si orb;re; Sl Solair, vertical; independenta de eel mai bine nib; soarelui: culome=alb: fixe;
t§1\ rei'exia tuminii; vadere 's2' Z.aprox.O,6-0,12 's3'
vreme; Z • 0,7 'a4' Z.0.3 Z .0.2 ·0.4 Z .. cOflsol;i
~ Geamur! prolec\1e Insorlre '{!3 Jeluzale ~ F8J8dA dublA Ii:Y Rulour! MarehlzA cultsantA Brat consolA

173
 Slluatle 13.1: innorat-supralumlnll
Cub In situatl8 real a de lumina
® (2904: ora 10: Frankfurt) pnvlnd
spre peretele de est
II
Planul srluatiei reale de lumma cu
un raster de lumlnozltate (valorlle
lndlvlduale in lux)
Cub in situatla reala de lumina
t13'
~
(29.04: ora 10: Frankfurll pnvlnd
spre peretele de est
Situa ie 14.1: innoral-luminllialeraill
Cub in sltualIa reala de lumina Repr. in cui. false a perete1uI de est
(29.04 .. ora 10: Frankfurt) pnvlnd@8 cite 0 val. lurn. per Guloare (lux)
spre peretele de est
14.2: soare direcl-Iumlnlliateraill
Cub in sltua\ia reala de lumina
129.04.: ora 10: Frankfurt) pnvlnd
spre peretele de esl
176
•
173,22
Reprez. in culori false a peretelul
@ de est. cite 0 val. lurn. per culoare
(lux) (min.: 80 lux ~ max. 360 iux)
218.91
• ~ 3319 - 4500 lux rosu
Reprez. in eulor! false a p',anului.
@ Spatlu lumlnozltale
(min .. 88 lux max.: 306 lUX)
--'0
• '\e
538,12
1.0670
Repr. in cui. false a peretelui de est
die 0 val. lum per Guloare (luXI
(min.: 265 lux - max. 69000 lux)
.
439.836
971.690
•
~57,124
(min .. 130 lux ~ max .. 1 000 lUx)
Repr. in cui. 1alse a peretelul de est
cite 0 vaL lum. per eulaare (lux)
(min. 560 lux - max 72.0001uxi
80 - 164 lux albastru
165 - 276 lux verde
277 - 360 lux rosu
80 - 149 lux albastru
150 - 241 lux verde
242 - 310 lux IOSU
0- 900 lux albastru
~ t14' 901 - 2100 lux verde
~ 2101 - 3000 lux rosu
200 - 470 lux a',bastru
471 - 830 lux verde
831 - 1100 lux IOSU
130 - 391 lux albastru
392 - 739 lux verde
740 - 1000 lux rosu
180 - 429 lux aloasIru
430 - 761 lux verde
762 - 1010 lux rosu
560 - 1742 lux aloastru
~~ 1743-33181uxverde
570 1749 lux albastru
~ t24' 1750 - 3321 lux verde
\SV 3322 - 4500 lux IOSU
Plan eu sltuatle reaia de lumina Si
un raster de lumina: ~valonle
® Indlviduale in lux)
Plan cu situatie reala de lumina 51 un
raster de luminol Ivalorile
@ indlvlduale in lux)
.
52733.6
~,387,34
Plan cu situatie reala de lumina 51
un raster de lumlnOl (valarlle
indlvlduale In lux,1
LUMINA NATURALA
2.0 Simularea -- OJ
electronicA a luminii naturale
pentru 5upraluminA:
Calculul pentru doua situatii dife­
rite de lumina naturala: innorat.
respectiv incidenta directa a lumi­
nii solare. Situatia de supra­
lumina cu 1 m 2 deschidere in
planseu pentru un spatiu de 5 m
x 5 m x 5 m cu pereti vopsiti gri si
pardoseala din piatra roscata
(monocrom) cu un cub de refe­
rinta in centrul spatiulul de
1 m x 1 m x 1 m.
3.0 Simularea
electronicA a luminii naturale
pentru lumina lateralA:
Calculul pentru doua sftuatii dife­
rite de lumina naturala: innorat
respectiv incidenta directa a lumi­
nii solare, Situatia de lumina late­
rala cu ferestre laterale de 5 m2
pentru un spatiu de 5 m x 5 m x 5
m cu pereti vopsitl gri si pardose­
ala din piatra roscata (monocrom)
cu un cub de referinta in centrul
spatiului de 1 m x 1 m x 1 m.
L067,9
•
.
425.99
.62315
Reprez. in eularl false a pianului.
Spa!lu luminazilate (min: 3151ux
® - max: 1.0851uxl
487.703
.835.506
Reprez, in culari false a pianulul
@ Spatlu lumlnozitate
(min.: 190 lux - max. LOlO luXi
7336
.
2.387.34
Reprez in eulon false a p:anulu:
Spatlu lumlnozrlale
Imin.: 570 lux ~ may. 60.000 luX)
 LUMINA NATURALA
SIMULARE CU MIJLOACE ELECTRONICE --->- QJ

1.0 Slmularea lumlnll naturale cu mlJloace electronlce:

Descrierea etapelor de lucru individuale (1.- 8.) necesare penlru re­
prezentarea unui plan de constructie ca simulare pentru lumina na­

turala: ~ CD - ®

1. Realizarea unui plan 3D cu un program CAD adecvat la scara 1: 1.

2.lmportarea modelului realizat din supra/ete in programul de simu­

lare a luminii (Lightscape) prin inlerfetele standardizate, de ex.: dxf, ifc

(atentie la scara; reduce\i complexitatea scenei!) ~ CD

3,Stabilirea caracteristicilor fizice ale fiecarui material de supra/ata

$i repartizarea de texturi realisle. Pentru a obline texturi cit mai

Reprezenlarea rezultatelor pa<1iale cu ajuloru\ pragramu1ui de calcul altum;n;i, de ex.

apropiate de rea Ii tate ar trebui scan ate la rezolu\ie ridicata fotogra­

CD Universitatea Tehnic~ Darmstadt, domeniul Arhitectura; in imagine: sttnga:

Rendering, mijlac: Wirelrame. dreapla: analiza in cular; false redal~ in grl fii iluminate neutru. Trebuie avuta in vedere $i indepartarea defor­

marilor perspective. Introducerea caracteristicilor fizice se efecluea­

za dupa cum urmeaza:

~0 Aelleclance scale: [Q&Q] ~

Shininess: ~ ~ Color Breed scale: ~ ---==0
RefraCTlvo Indel: ~ -0 luminance (glow): GL:JCd/m2 OPick l,ghl
H
~ L

Fereaslra de inlerlal~ penlru caracteristicile malerialului (Transparency, Shininess,

® Transpa;ency

® Retractlve Index, Rellectance ,i Bleed Scale)

- Transparency stablle$te cita lumina traverseaza materlalul
S~~ lirooJ~~g l,~ ~ _
, \ ~
})?~1
7 \
\:\' .
f'Jun and [Pines [ limo

E'9=
n m c
su ;\Iu h,n . , .
I , /-,~ ::0i ,/
lo..... HIgh
L- clar n-;;Iar /

Sky CondlllOns Clear ~ Cloudy

2'71721)(
CD Shininess
, I •
- Shininess stabile$te daca a oglindire este reprezentata clar sau
neclar.
- Refractive Index stabile$te comportamentulluminii la trecerea in­
Fereaslr~ de inlerfata penlru slarea atmosferic<1 (culoare: soare, cer; grad de tn­
norare: senin, acoperit. innorat) tre d~~a materiale (de ?;. aero material). '-";'''-'.'--:
i~~~~~ __ ~:_2;J
~--.-.-.~ '-:. 1

D\~_p\;JY l?t.ll'~l'csl Gr'd I

"-'>~_/-:~ fc_~2c'_'c?
4. / / // .. '.... /:'" Cl.'·~
Ou;lnlll... ·lllltJrllI l1 ilnce 8 sc;:tle:~~ POint" ~IX
)., ~ i' 2 /'---~._----/ ~ _ -'
Display· [QQ;_=:G Mm LP ==:J Average: L'---'---~C:-oCC68c:18 I.
C 1 "" GuJonrea pardoselii
M", 11000 I Max' I 79 4,99511)( ® Relleclance Sl Bleed Scale C 2 = culomea poretolui
Min: ~~\)(
. Reflectance $i Bleed Scale sint in legatura directa cu gradul de

saturatie al culorli materialului $1 determlna energia luminoasa re­

~-

Forenslra. de inlerfata cu statistica rezultale!or: rezulla1ul valori; de luminozitate in lux

lleclata difuz de material.

'4' (de ex, 533,631) intr-un punet oarecare; valori min., max. $i medii pentru suprafeiele Bibliotecile de materiale din Lighlscape recomanda pentru tOGle

\,J' "lese (de ex. med,e: 350.666 lUX, max: 794,9951ux, min: 45.5393 lUX)
materialele (de ex. pentru metal, pialra sau vopsea) caracterislici de

materiale. "Zonele verzi" corespund in cazul acesta unui spectru

realist penlru materialele de construc\ie specifice. bazGl pe carac­

teristicile fizice ale aces tara, unde in special te~tura depillde foarte

mult de tratamentul aplicat (Iustrui!, periat etc.) $i de vecilime (oxi·

dare, degradare etc.) ~ @.

4.lntroducerea surselor de iluminal cu dale fotometrice (cilev:l for­

mate de date: CIBSE, IES. LTLI). Astlel rezulta posibilitateJ sl·

mularii luminii naturale, a iluminatului nocturn sau situ:l\iilor mixte

5. Definirea caracteristicilor luminii solare ale locallei (Iongiludine si

latitudine). stabiJirea orei (de ex CET-Ora europei CenlrJle). datei
$i nivelului de innorare (sen in. acoperit, patura compacla de nori)-·.
0.

6.Procesul de Radiosity calculeaza dupa metode sliin\iflce inter­

actiunea luminii cu suprafetele. Astlel rezulta luminozilalile elective

ale oricarui punct din spatiu ~ 0.

7. Analiza luminozita\ii spatiului in culori false. in acest fel se poate

545 - 600 lux verilica daca sint indeplinite cerintele DIN 5034 ~ ®.
Analiz~ in culori lalse a intregulul obiect (..rotirea liber~" permite recunoasterea ra­ 8. Alte posibilita\i: modificare rapida a materialelor $i surselor de ilu­
plda a zone\or de spat\u luminoase $i inluneeoase); analiza in eulori false parcurge minal. Rezultatul poate fi vizionat ca fotografie. animatie sau inlr-un
(aici reprezentatedoar alb·negruj urmtltoarele luminozit<1ti: scarade la 50 lux (albas­
tru inchis; negru) prin 300·500 lux (verde-galben; alb) pin~ la 600 lux (rosu inchis: browser VR (virtual reality)_
negru), de ex. Unlversilatea Tehnica Darmstadl. domeniul Arhitectura

175

v E
III
12 h Ora localA
5 ridianul Orei Europei Centrale). Pentru loca­
Traiectoria Soarelui la solstlliul de varA (aprox. 21 ,un,e)
cea mai \unga zi a anulul 51.5 latrtudlne nordlca (Dortmund-Halle)
v E
12 h Ora localA
5
Tra.ectona Soarelui la echlnoC\lul de prtmAvarA (aprox. 21 martie)
® echlnoC\lul de loamnA (aprox. 23 septembriej
178
LUMINA SOLARA
Determinarea insoririi construc\iilor
de H.B. Fisher - W. KLirte - UJ
DIN 5034 - 2 - pag. 164 - 174
Aplicsfie
Pe baza procedeului prezentat in continuare
poate fi citita imediat insorirea unei construcjii
proiectate, daea se suprapune planul con­
strue\iei desenat pe hirtie transparenta peste
desenul traiectoriei soarelui sau invers, planul
constructiei fiind asezat conlorm orientarii car­
dinale. Indica\iile de traiectorie solara care ur­
meaza se relera la zona de latitudine nordica
51.so (Dortmund - Gottingen - Halle - Militsch).
Pentru cea mai sudica zona cu latitudine nor­
diea 48° (Freiburg LB. - MLinchen - Salzburg ­
Viena) la declinatiile soarelui reprezentate se
adauga 3,5°.
Pentru cea mai nordica zona cu latitudine nor­
dica 55° (Flensburg - Bornholm - Konigsberg)
trebuie seazute 3,5°. Gradele indicate in eel
de al doilea inel exterior se relera la ..azimut",
acesta este unghiul, cu care se masoara
miscarea aparenta Est-Vest a soarelui in pro­
iectia ei in planul orizontal. Orele locale indi­
cate in inelul exterior se suprapun pe teritoriul
Germaniei cu ora normala pentru longitudinea
de 15' est (Garlitz - Stargard - Bornholm = me­
litati la longitudini estice la\a de acesta ora 10­
cala este cu 4 minute mai devreme dec1t ora
normala, pentru liecare meridian la vest de
15 = 4 minute mai t1rziu dedt ora normala.
C
Pentru Potsdam la 13° longitudine estiea la\a
de Greenwich ora locala este prin urmare cu
8 minute in urma orei normale.
Durata de insorire
insorirea posibila este de durata destul de
echivalenta in zilele de la 21 mai pina la
21 iulie = 16 pina la 16 ~4 ore, 21 noiembrie pina
la 21 lanuarie = 8 ~4 pina la 7/2 ore. in lunile in­
termediare durata de lnsorire se modillca lunar
cu aproape 2 ore. insorirea reala este lata de
indicatiile de mai sus de doar 40 %. in urma
lormarii de ceata si nor!. Randamentul este
loarte dilerit in diverse localitaji. in Berlin con­
dijiile sint deosebit de lavorabile (in iulie
aproape 50%, Stuttgart 35%). Inlormal!i exac­
te despre acest lapt sint olerite de punctele de
observatie najionale din zona in cauza.
Soare ,i cAldurA
Caldura naturala in aer liber depinde de
pozijia Soarelui si de capacitatea pamintului
de a ceda caldura. Astlel curba termiea ur­
meaza eurbei lnsoririi la distanja de aproxi­
mativ 1 luna, adiea cea mai calda zi nu este 21
iunie. ci se situeaza undeva in ultimele zile ale
lui iulie, iar eea mai reee zi nu este 21 decem­
brie. ci se alia in ultimele zile ale lui ianuarie.
Sigur ca si in acest caz. conditiile dilera in
mod excepjional in lunctie de loc.
 LUMINA SOLARA
Dispunerea co recta a c1adirilor $i ferestrelor lata de soare, pentru
a lace uz de electul silu benelic sau, dacil este cawl, penlru a Ii
protejale de lncillzirea excesivil, asta hotilritoara pentru valoarea
de utilizare a unei construC\ii. Lumina soarelui eSle binevenitil in
general toamna $i iarna $i in orele dlminelii in toate spaliile interi­
oare. Nedorita este in orele prinzului $i dupa-amiezii in lunile iunie
- august. Aceste nevoi pot Ii satislacute prin pozilionarea corecta
@ - @ $i masuri constructive corespunziltoare
a constructiei --+
--+ @-@. Forma ramelor ferestrelor $1 profilelor $prosurilor nu
trebuie sa afecteze prea mult inciden\a luminii solara. Ferestrela
Traiectoria Soarelui la solslilluJ de iarnA • I, la echinocliu = E, ia solslltlul de varA =
inalte permit intrarea razelor soarelui cel mai adinc in spatiu--+
CD
V, in relatie eu casa sau prlvitorul in peisajul ncstru (Iatitudine 51,5°)

Lumina natura/a.

I 2 ore 45 min. soare

E 5 ore 45 min. soare
V 6 ore 45 min. soare

Ferestrele de nord primesc doar pullnA luminA vara. in

preajma solstl\iului, ferestrele de sud primesc raze putln
Fereslrele de est Si vest primesc la echinoctiu raze ori­
inclinate iarna $i puternic incHnate vara. Sint deosebit de
zontale, care se inclinA odalA cu apropierea de sol­
slftiu! de var~

'3"
\.V
a~e~~ate penlru spalii care trebuie sa fie in so rite atil vara
CIt SI larna
® Sectiune pI. 8)
SE si SV 3 ore 42 min. soare
NE si NV - ore 15 min. soare
3 ore 27 min. soaro
6 orB 30 min. soare 6 ore 25 mm. soare
8 ore 15 min. soare

_-
-
.... .... \
I
1
y­
,
,
Fereslrele de sud·est $i sUd-vest sint iluminate tavora­

Ferestre de nord-est Si nord-yest nu primesc insorire

iarna, dar insorire de elect deja primavara Si toamna.

'L t......

® adinc in spal
bil vara Si iarna prin raze pu\in inclinale care p:ttrund
Sectlune pI. (J) ® ® vara lumina $oarelui cade orizonral inaUnlrU ® Secliune pI. ®
Nord Nord • •
Nord •
Nord

Front nord-sud, ambele laturi inso­ Front oat-veal, caz oplim penlru 10­ Front nord·voat - eud-eat. lavora· Front nord-eat - aUd-Yeat, cn op­
rite, lArA lerBslre pB nord, dar niei pe euin\e mid, '-2 camere, spre sud ca­ bil pentru \ocuinte mario spre nord­ tim penlru loculnte de 3 pin."!. f(l 4 ca·
sud, astfel Ia.r~ soare in noiembrie, merA de zl si dormltor (dupA caz pinA esl spatiile de dormil Sl se"icli, spre mere, spre sud-est cameril de zi $1

@Odecembrieslianuarieintoale 'il' pe latura de nord), spre nord scarA, @ sud-vest camera de zi si camere de
copli @ camere de dormit. spre nord-vest
spalille \!.JI bale, hoi, ch,crnelA elc. spatli servicii $i anoxe

SoiSli,iul de \\ '­
varA
..........
------
\~'
':,~,- ,-\!"\..:--~,""-_-_-,_-_-,
Solsli\lul der'",
vara "',
Solsti\iul /--
..... ,.. ... ... , ...
de iarn~ \ \
---.1 '" Echinocliu .............

-~~~~::~:~~~,,_,ol_IIIo ..._
.. _ ",,"r---1-­
.. _--------­ ...."'.::-­
............

\\
LaturA aUdlc4, soarele si cAldura
patrund iarna adinc in casa. Vara
soarele si cAldura sint linute depar­
Ie de pereti Si fereslre
'"
LaturA osUc4. razele de soare
putin inclinale in est permit terase
@ largi, deseori prolejate de yin!. tara
a afecta inciden\a luminii solare
Latura de voal, soarelB,de vesl si
manjfes!~rile meleororogice exce·
sive vara silTl retinule optim de
foioase, care permit iama Irecerea
@ luminii prin co roan a destrunzita in
cas~
Gard dIn aclndurlll8u parapet de
belcon in aceas\~ lorrn~ p)J!mis. la
maj. raze lor de soare -. (2)
@7trimitereSlulra:elormaldep.--+®
prot pTlVlre vlnt -. ©
$1

177
 LUMINATOARE
~ ~ CUPOLE DE LUMINA

1 ~130 J Vent,'ator ~r Pentru iluminatul, aerisirea Si eliminarea lumului din incaperi, hale,
case de scari ;;.a.m.d. sint disponibile: cupole, elemente de iluminat,
J
Cu rami!, salida sau
~
Yentilabil~
22J E± casete, trape de eliminare a lumului si jaluzele ca elemente lixe sau
mobile. Acestea pot Ii de asemenea din plexiglas termorellectant.
60 x 60 I 1.20' 2.40 1.80' 2.40 50",00 1,00, 1,00 1.20, 1.50 Prin orientarea cupolelor de lumina catre Nord este evitata incidenta
80' 80
90,90
1.25' 2.50
1.50, 1.50
180' 2.70
1.80, 300 50, 1,50 1,00' 1.50 1.20' 2,40
luminii soarelui si electul de orbire - 0. Diminuarea stralucirii este
1.00, 1.00 1,50, 1.80 2.20, 2.20 obtinuta printr-un unghi ascu\it de incidenta a luminii soarelui ca ur­
1.00, 2,00 1.50' 2.40 2.50' 2.50 60, 60 1,00,2,00 1,50, 1.50
1.20, 1.20 1.80' 1,80 mare a utilizarii de rame inalte - (}). Cupola de lumina ca deschide­
1.20, 1.80 60, 90 1,00, 2.50 1,50' 3,00
Cupole rotunde" 060. 90. 100, 120. 150.
re de aerisire trebuie dispusa contrar directiei vinturilor predominan­
180.220.250 90, 90 1,00' 3,00 1.80' 2.70 te, pentru a lolosi electul de suctiune produs de vint. Deschiderea
pentru captare trebuie sa lie cu 20% mai mica dedt cea de elimina­
CD Cupola de lumina ..normala" ® Cupola de lumina cu rama ina Ita
reo Aerisire mecanica cu ventilator montat in rama, debit 150-1.000

~
m3/h - ® cupola de lumina utilizabila ;;1 pentru accesul pe acoperi;;.
In cazul instalajiilor de eliminare a fumului trebuie acordata atentie
supraletei aerodinamice de eliminare. Dispunerea decalata ciclic a
gurilor de eliminare a lumului la 90° ia in considerare electele vintu­
lui din toate directiile. Pozi\ionare sub vint - in vint atunci dnd pe­
::Jl \IZ rechile de guri de eliminare se alia pe direcjia, respectiv contra di­
B B
recliei vinturilor predominante.
in cazul caselor de scari de peste 4 niveluri intregi sint necesare des­
A : B A B A= B=
chideri de eliminare a lumului. Deschiderea luminatoarelor vanaza pina
Palrunderea lumlnii Golui in planseu
40 i 60,60 1.60 1.80, 1.80 la 5,50 m, intr-o execujie speciala 7,50 m lara structura suplimentara.
70 i 90,90 1.70 2.00, 2.00
80 I 1.00, 1.00 2,20 2.00' 2.20 72 , 1.20 , 1,OB i 125 , 1.25
Sistemele de luminatoare olera 0 iluminare diluza, lara straluci­
1,00 1.20x1.20
2.30 2,50 , 2.50 72 , 2,45 , 2.301 1,25, 2.50
1,30 1,50, 150 240 2.70 x 2.70 75,1.16,76 1,50 , 1.50 re, a incaperilor - @. Luminatoare tip shed cu strat de tesatura

o Cupola de lumina pe nord

de libra de sticla garanteaza toate avantajele tehnico-climatice
ale unei hale in shed-uri - @.
Este posibila transformarea invelitorilor plate obi;;nuite in acoperi;;
cu shed-uri prin montarea de luminatoare ­
14~

/
/ /
/' /

~ 1.50- 6,50..., ~-1.0- 6.50-----j ~-5,0----------1

® Banda de lumina. banda de lumIna

® Lumlnator cu proltl curb contrnuu ® Lumrnator intr-o singura apa
mulllpla
o
/
/'
/'

~-- 2.00-4.00----------1 ~ --5.00---­

® Lumtnator cu sectiune inclinata @ Luminator cu sectiune vertical a GJ) Shed la 60' . shed oblic @ Shed la 90' . shed vertlca'

60" = unghiul de inciden1a a Juminii soarelui

Sud Nord

I-Pintfla 1.50--------,25mm 96%--------+ 4%-1 t-- ~ 1.50 --1 25 mm

~ - - 1.51-2.50 -------130mm Termoizolatie in zona umbrittf a r - - - - - - 1.51 - 3.00 -------i 30 mm
~----- 2.51 - 3,60 140 mm inser1iei de tesil.tura de fibril. de sticl.a ~-- 3.01 -4.00 ----------j 40 mm
3.61 -4.50 170 mm 4.01-5.50 --_70mm
f-------------- 4.51-6.50 - - - - - - . - - - - - - , 90 mm ----- - - - 5,51-7.50 - - - - - 9 0 m m
Element Element

@ Lumlnator tiP shed din piaci de poliesler ranforsat cu flbra de sticla @ Module de lumlnator cu dublu strat

180
 LUMINA SOLARA

inSOfll do 1<11.4-20')"
, _0',4 or8
insoril de la ,cro_20 1H

=93(4 ore ­
II'

v E

insoril de la J'l_10}QII
.6';" oro

® 5019111'ul de vara. Imedial dup~ ora 11 incepe um­

brirea lalurii de nord-est. imedlal duptJ. om 13 $1 law­
ra de sud-est este in umbrtl. in vreme ce celela\\o IJ­
turi sin! insorite la momenlele respective

insoril de la 9'~-lB"
-aY. orB insoril de la b_9u ~
,; -JI,o",

11 '

Tralectorls Soarerul; solstitiul de iama. (aprox. 21 decembriej. eea mal scurta. zi a

anului, 51,5' laliludine nordic~ (Dortmund-Halle)

21 ,un'e ~ Sol'\I\,ul de vara

"._",,~_./
, ,_. I~
\
Pozilia 50artllul la prinz in zdele
® lmportanle de peste an D1stan\a
SoarolUi lal~ de pnv,lor corespunde
Solstiliu\ de iarn~
razei mlsrieare din desenele traiee­ ,
toriei Soarelui cu traiectoria punc· 21 decembrie '~'insoril de la U n _18"
tata. in plan, care reprezinla. 0 pro­
jectl€ in plan a declinaliei respec­
- JY. are
tive. '­ "---"'--" Privllor ® EchlnoC\lu, Latura de nord-cst esle im0di<1\ dup~
ora lain umbrtJ., latura de sud-est pul1n in3inlo do
ora 15.

'..
insorit de la 9-15') II

_6 J/4 ore
neinsorit

\ I

\ 2'
insoril de la

Sud-Est

Plan

insoril de ILl 81 )_9 ~

,I _~ ore

50191II'ul de lamil. Lalura de nordesl esle insor,\~

Penlru constatarea insoririi sau umbr[rii intr-un anumit moment al zifei $i anolimp (de ex. echi­ aproape a or~, lalura de sud-esl esle imediJl dup~
noeliu 11 h) se reprelinl~ unghiul azimul in plan pornind din col\ul in cauz~. EI define,te in plan ora 15 in lJmbr~.
limita umbrei pe care se marcheaza. declinalia (raza de Jumin~ rear~) prin rabaters. Segmenlul x
rezullat. perpendicular pe umbr~ in plan, se trece in veders ~i, imprBun~ cu umbra muchiei su­
perioare a cl~dirii. indic~ limita umbre, pe falad~.

179
POZITIA iN PLAN FERESTRE
DISPOZITIA DIN 5034

mill
,DiDO
'" - - -'-- -
-'--
"
--''

G) in zidarie de platra sparta ® in zidarie de caramida @ in alcaluire de tip tachwerk in structura metalica
in beton armat

POZITIA iN ELEVATIE

TI
T
75 1.00
..1 1
Cu orlentari caIre privelisti specIale
cu elemente in consola ® Incapen orientate catre

privehstl speciale

Inaltime normala a parapetulul

(lnaltime a blatului mesei) ® Blrou

I
D T
i I
I
1.25 1.50
1,75
I 'I

® Bucatarie @ Blrou (reglstratura) ® Vestlar @ Luminator. de ex. atelier de desen

VENTILARE -- @- @ iNCALZIRE -- @- @

rqn k
.............
- - __________

Corpurile de inca.lzire (convectori)

f.[3' Aerul rece intra in casa, aerul cald Canaturile eu pivot orizonta\ Persoana asezala are contact eu
au nevoie de captare $i eliminare a
\!31 eliminat: curent controleaza mai bine aerisrrea aerul reee $1 aerul cald (nesanatos)
aerului

PROTECTIA FATA DE EXTERIOR

@
18 !
.,
1)

Aulau din material lexlil sau din

:

®
@ SpallU suficient pentru draperii in
coltul peretelui
Jaluzele vertic ale in lamele
material plastic Obion

182
 FERESTRE

Ferestrele sint 0 necesitate inevilabila pentru iluminatul natural al

incaperilor in vederea exploatarii. Corespunzator acestui rol, des­

chiderile pentru iluminatul natural au devenit un element stilislic

esential, incepind cu f~restrele roman ice in arc semicircular Si ter­

minlnd cu ferestrele cu ancadrament bogat, dinamic ale barocului.

in zona culturala europeana de la nordul Alpilor ferestrele au pUler­

nice caracteristici: in contrast cu zona culturala a Mediteranei, cu 0

c1ima mai blinda, viata de zi cu zi se desfasura aici preponderent in

Supralata vilra\i~, '" 1(20 din supralata pardoselii spatii interioare orientate catre soare, deoarece lumina artificiala

L3.1imea lerestrei: 1/10 (M + N + 0 + P)

era costisitoare Si 0 buna i1uminare a incaperilor pe timp de intune­

CD Dimensiunile lerestrelor
la constructiile industriale
® Dimensiunea ferestrei ,. 0,3 A x B ric era imposibila pentru 0 mare parte a populatiei.

Fiecare zona de lucru necesita 0 fereastra care sa asigure contac­

tul cu exteriorul.

Suprafala transparenta a ferestrei trebuie sa reprezinte cel putin

1/20 din suprafata pardoselii din incaperea de lucru.

Latimea tolala a tuturor ferestrelor trebuie sa reprezinte cel pu\in 1/10

din latimea totala a tuturor pereji/or = 1/10 (M + N + 0 + P) ... CD.

in cazul incaperilor de lucru cu 0 inaltime de peste 3,5 m, suprafata

transparenta a ferestrei trebuie sa reprezinle cel pu\in 30% din su­

prafala peretelui exterior: ~ 0.3 A x 8 ..... @.

T Pentru incaperi eu dimensiuni care eorespund celor ale eamerei de

l: 1,30 zi sint valabile urmatoarele:

inallime minima a suprafelei vitrate 1.3 m ... ®.

1
o
R

Exemplul- ® inaltimea parapetului ,,; 0.9 m

A Locuint~. unghi de incident~ a lu­
inaltimea tolala a tuturor fe­
@ Sectlune pr;n falada (3) La\ime a lerestrei Q ,. 0,5 R minii 18° - 30"
restrelor trebuie sa reprezinte
B Dimensiune neeesara a fereslrei
in camera de zj 50% din latimea incaperii de
C Sint suficiente ferestre insumind lueru Q ,,; 0.5 R...... @
17% din supralala pardoselii ca­
mere; de zi
a Dimensiunile neeesare ale fe­

~. ,I b •
inclinatia acopedsului este cunos­
cuta. Un luminalor, inclinalie 0'.
neeesila numai 20%, din dimensiu­
restrelor ineaperii de loeuit
func\ie de suprafala pardose­

...'E"
~
ii: :W--S'5"

·1 "I . nea unei ferestre verticale, incli­

natie 90", penlru aceeasi jlumina­
ra a incaperil - lipseste jns~ prive·
Iii. 14% inseamna: tereastra
trebuie sa reprezinle - masu­
"
'C rata in m2 - 14% din suprafala
-~FI ~lB
i: IS'-;:i 30'
'u li~lea.
.f' Ct--CJAO ---- ---- Ferestrele ra.min punetul eel mal pardoselii incaperii de loeuit.
"
'C sen sibil al termoizola.rii. Din acest in cazul unei camere de zi cu
:c ~ IS'
I

'"
C
::J
6 >-£J ~ 10
TI'I 1~
I

1,
20 2SY,
motiv esle convenabil sa. se obljn~
iluminarea inc~perii prin ferestre cu
dimensiuni cit mai mid, atita timp
dimensiunile de 20 m 2 x 0.14
= 2,8 m2 .
t:>0lmenslunea ferestrel in D/... din suprafata pardoselil inca-peril cit ci!;itigul termic al acestora dato­ b Dimensiunile necesare ale
rat soarelui ramine neschimbal.
ferestrelor de bucatarii
® Dimensiunile fereslreior la casele de locuil
in alara dimensiunii ferestrei si a
inclinatiei supraretei ei, un rei im· e Dimensiunile necesare ale
portanl il joaca ~; pozil;a casei.
ferestrelor tuturor eelorlalte
o casa situat~ intr·un spa\iu des­
chis va permite pentru aeeeasi su­ ineaperi _
prafa\A a fereslrelor 0 iluminare d Cu cit este rnai mare unghiul

+ mai buna decil 0 cas~ siluala in

centrulora$ului.
Exemplul - ® - 0
de ineiden\a a luminii, cu alit
trebuie sa fie mai mari te­
~
~ A Inclina\ia ferestrei-luminator 40"

B Casa nu este situata intr-un spatiu

restrele. Motivu/: cu cit sint si­

~~ deschis, ins~ nu esle pulernic

umbril~
tuate mai aproape easele ve­
cine Si eu cit sint mai inalte,

jg~ C Sint suficiente ferestre insumind

10% din suprafala pardoselii
inc~perii
cu atit este mai mare Si mai
abrupt unghiul de inciden\a ~i
.; fi
"iQ~ cu alit este mai redusa canti­
.f'Sl A talea de lumina care palrun­
u~
~ s I'-::::.
de in easa. Cantitatea redusa
de lumina poate Ii compen­
:;-......J\
i: 0 ~ sata prin ferestre mai mari.
~~~ Din aces! motiv, reglemen­
'" g 0 ~ 10 ,~
iii>' Oimenslunea ferestrel in % din suprafa,a pardoselii inc~perii tarile olandeze stabilese di­
mensiunea ferestrei fune\ie de
® Dimensiunea fereslrelor (I) Fereaslr~ de mansarda unghiul de inciden\a a luminii.

181
 TIPURI DE DESCHIDERE FERESTRE
Canal pivotant
Canal basculant

superior
:::::;;~~~IIb_,orizontal

Q)
Canat basculan!
Jateral

Canat ba.culant
inferior

Canaturi (catre exterior si Interior) ®

o
Canaturi cu pivot central
Canat
pivotant vertical

® Fereas!ra glisanla vertical @

-
Fereastra ghsanta orizontal

TIPURI DE CERCEVELE

..........
.... .
... . ,

® Fereastra cu cercevea intundala.

batal€ la exterior ® Fereastra cu cercevea fnfundata.
batal€ la interior
Fereastra cu cercevea aparenta,
tara bataie ® Fereastra cu jardiniera
(Blumen!ens!er)

III I

Fereastra cu 1 canat

375500 625 750 875

3:<3 ~x3 5:<3 6x3 7:<3

Ferestre cu 2 canaturi

1000 1125 1250 1375 1500

Ferestre cu 3 canaturi

1625 1750 1875

Ferestre cu 4 canaturi

2000 2125 2250

~ DIlii:II8IClCJ

3)(4 4:<4 5)(4 6)(4 7x4 8x4 Numerele de peste imagini sint indicative

o
o pentru dimensiune. 62,5
"' 4)(5 5:<5 7)(5 8:0:5
Sint tormate din multiplii unitajii de
masura, 125 mm pentru inallime: II : .
OI:J DO de ex. gal de tereastra 9 x 11 = (9 x 125) x
4:<6 5:<6 6x6 7)(6 8x6
(11 x 125) = 1125 x 1375 ip·::··::······:··
, .
:::.:::;:;:.:.:.:.:.:.:.:;:.
[JIJDDIZl RR
4:<7 5x7 6:<7 7:<7 8x7 9:<7 12)(7 13)(7

EIIJDDIZlD_ CID @ Tip de cercevea 1 (batare la exterior)

4)(8 5:0::8 7:<8 8x8 9:<8 10)(:8 12x8 13)(8 14x8 16x8 RR :::. dimenslune orientatlva la rosu

EII~ D0DD DDD c=J

4x9 5)(9 7:<9 8:<9 9)(9 10x9 12)(9 13::0:.9 14)(9 16)(9 17)(9

B1::1
4:<105:<10
DlZtOO
7xlO 8)(10 9x10 10)(10
DOD12x10 13)(10 14)(10
CJCJ
16x10 11)(10

BG DD-~D- _DOD. DO­

5)(11 8x11 9)(11 10)(11 13)(11 14)(11

_G DIJO-_ 9:<12 10:<12

10
Explicatii: ® Tip de cercevea 2 (bataie la Inlenor)

Dimensiuni preferate
::::>!:

O
9x16 10)(16
Dimensiuni Il)=':':':':'::-:

0[~I Dimensiuni, in special pentru benzi de terestre

Dirnensiuni, in special penlru u~i vitrate

tr
tr

9)(17 10x17 Il)=- --

~n~mw
00
9)(18 10x18
Dimensiuni, in special pentru ferestre de pivnita

Dirnensiuni, in special pL ferestre de spAIAlorii

"::"::::::::::'
,'::::::::::.'::.']iI
:;:;: :.;:.;:.;:.;:.;:;:;:;:;:;:;:1
:~
I :::::::::::::
I':':':':':':':':':':·:·:·:

®
GG
Dimensium orientallYe la resu pentru golurl lerestre DIN 18050
=

@
~

II
5
RR

Tip de cercevea 3 (fara bataie)

II
..

184
PROTECTIA FATA DE SOARE FERESTRE
QJ
DIN 18073 ---..
Protectia contra luminii soarelui
trebuie sa duca la evitarea etec­
tului de orbire ;;i sa diminueze
iradierea caldurii. in limp ce la la­
titudini sudice deschideri minime
ale fereslrelor permit sa pa­
trunda suficienta lumina in interi­
or, in tari situate la latitudini me­
diane sint de dorit deschideri
mari ale terestrelor, cu incidenta
mare dar difuza a luminii -+ CD.
Jaluzele interioare, soarele p~trun­
de inaunlru (nu este bin e)
® Jaruzele exterioare -+@ ® Obion
Ferestrele de tip sudic situate la
50° latitudine au pe limp de vara
proteclie completa conlra soa­
relui daca sint situate sub ele­
mente in consola care permil
unghi maxim de 30" -+ ® - @ ,
jaluzele -+ @ din lamele plate
(Iemn, aluminiu, material plastic)
situate la distan\e ceva mai mici
decit la\imea lor (mobile) -+@.
Se pot !olosl obloane in lunclie
de necesita\i, parasolare oblice
;;i parasolare partial oblice.
Brise-soleil-uri -+ @ fixe sau

f4\
\:!.)
Parasolarele opee;;c radialiile soIa­
re $i c~ldura - c.&
®- Parasolar parllal oblic-+@ ® Parasolar oblic·verlical-@
care se rotesc in jurul axei lame­
lei. Se recomanda ;;i in cazul su­
prafetelor vitrate inalle, respectiv

~~~
r~
oblice. Caldura care urca pe
Avan•• r•• A Unghiul soarelui n' $i unghiul de umbrire a
pentru un perete pe sud sub 50' latitudine falada casei trebuie sa poata fi
~
~
:r
::
~
r U
:·:·::::::::::1!

I
""hi
40'5' 9'

1,,1d.,"""" " ' Vedere

JlberA

nordica (Frankfurt·Schweinfurt) - (I) ­

@.

21 iunie (solstitiu\ de varc~). la prinz u' =

63°, Ct. = 2]0; 11 mai $i 31 Julie, la prinz u'
eliminata prin fante, iar nu sa fie
blocala de protectia contra lumi­
nii soarelui si sa palrunda in casa
prin ochiuri de geam deschise.
II
;;
= 50°, n = 40~; 21 martie $i 21 seplembrie
(echinoC\iile de primavara $i de loamna).
Conform Houghton -+ UJ jaluze­
IeIe de lemn permit patrunderea
la prinz a n' .. 40°, a "" 50 1l •
=l"
MasA de :: in general. protectia A = tg unghiul de urn·
a 22% din caldura solara, para­
lucru 0:: brire ((. jn~llimea lerestrei H; insa. prOlectia solarele 28% ;;i obloanele inte­
;= minima A = (Ig unghiul de umbnre u -a rionre 45% (fereastra neprole­
inAltimea terestrei H) - grosimea zidului 0
jata 60 - 80%).
Dispunere a protectiei intr·un singur
rind
® Prolectie in mai multe rinduri 50-100
>----i

Brisc·solcll,
protec1i<l conlrct
Pozi\ia ialuzelelor aduee
® Balconsau
con sola lumina difuza sau umbra
lumir'li
51
50~rt~rUI
a SIr;i\uClfll

/" /77777777777777777

@ Element Parasolar Parasolar a Elemenl de

@ t2r Ecran de ~
Brise·soleil
® tliusl;lbil
'cf::9 ~~~~~~~I
P;,r;l501ilf
do proleC\ie parlial oblic oblic·vertical proteclle, cu rebord \t:...Y protec\io dela$-ot

183
 FERESTRE
DIN 68121, 4108

Dimensiune Is ro$U
Dimensiune orientativ3
Is rO$u
DIN 68121 normeaza profilurile din lemn pentru ferestre basculan­
te lateral, basculante lateral si inferior si basculante inferior.
Clasificare dupa tipul canaturilor ~ ® A - D si dupa tipul ramei ~
®E- H. Cerin\ele ridicate in ceea ce priveste ferestrele (de ex. pro­
tec\ie termica si fonica) au determinat 0 mare diversitate de forme
si alcatuiri. ~ CD - ®. Ferestrele si usile vitrate care asigura incape­
rilor incalzite contactul cu exteriorul trebule sa fie prevazute cel
putin cu geam izolant sau dublu. Coeficientul de conductibilitate ter­
mica al ferestrelor nu trebuie sa depaseasca 3.1 W/m 2 K.

~ G) Fereaslra din lemn

A B C D E F G H

mrnlrffln········1r1LJ
I:: :::::::\

w~~:~LC
Dimensiune orientativa
U
I
Is rO$U

1::-:::::::1
Dimensiune ext. a ramei Ferelllstrtl Fereastrt:l Fereastrtl Fereastrlli Fereastra cu Fereastra cu Fereastra Fereastrtl
simpltl cu geam -caseta dubla cercevea cercevea exlerioari!l glisanta
dublu in1undata aparenta
Oimensiune la rO$U

Plan ® Tipuri de ferestre

III 1

Descnerea geamulul
2
Vltrare':

kv
3 4 5

Ferestre si USI vltrate

Incluslv ram3
k F grupul de
6 7

W mat. rama:'1 W/m 2 K)

1m' K) 1 1 2.1 I 2.2 1 2.3 I 33 '

Utilizare geam normal

1 Geam simolu 5.8 5.2

2 Geam izolant cu > 6 Dina. la < 8 mm 3.4 2,9 3.2 3.3 3.6 41 4.1 41
3 Geam lzolant > 8 pina la <10 mm 3.2 2.8 3.0 3.2 3.4 4.0 4 '
4 Geam Izolan! >10 pina la <16 mm 3.0 2.6 2.9 3.1 3.3 3.8"'1
5 Geam Izolant cu de 2 on > 6 pina la < 8 mm 2.4 2.2 2.5 2.6 2.8 3.4
6 Geam lzolant cu de 2 orl > 8 inala< 10 mm 2.2 2.1 2.3 2.5 2.7 3.3

~ 0 FereaSlra cu proti! din otel

7
8
Geam izolant cu de 2 on >10 Dina la <16 mm
Geam dublu cu dis\. intre fOI
2.1
2.8
2.0
2.6
2.3
2.7
2.4
2.9
2.7
3.2
3.2
3.7 41
intre 20 $1 100 mm
9 Geam oublu ale. din geam simplu $1 2.0 1 1.9 2.2 2.4 26 3.1
geam lzolant (spat1u mtermedlar aer intre
10$1 16 mm) cu dlstanta intre 101
intre 20 $1 100 mm 1
1

10 Geam dublu ale, din doua 101 de geam 1.4 I 1.5 1.8 1.9 2.2 2.7
izolant (spallu intermedlar aer intre
10 $115 mm) cu dlstanta intre foi
Intre 20 $1 100 mm 1

11 Perete din biocurl de sticla DIN 4242, 3.5

cave la interror DIN t 8

Plan 111n cazul ferestrelor la care rama reprezmta mai putln de 5% (de ex vitrine), coeficientul
de conductibilitate termica k F poate fl TnlocUit cu coeflclentul de conductibilitate lermica
kv al geamulul.
2', C\asificarea ramelor de fereslre Tn grupeJe de matenaJe 1-3 se face in modul urmator:
~ @ FereaSlra din malerial plastic
Grupa 1: Ferestre cu rama din \emn, material plastiC (vezi nota) si combinati! cu lemn
(de ex. ram a din lemn cu Invehs din alumlniu) fara vreo Identiflcare distincta
sau in cazul in care coeficlentul de conductibilltate termica a ramel se do­
vedeste In urma atestaril a II k F < 2,0 WI(m 2 K)
Observatie: in grupa 1 se clasiflca pro~lIun din matenal plastiC doar atunc)
clnd profilul este In mod clar dIn material plastic Sl elementeJe melallce au
un rol exclusiv decorativ

Grupa 2.1: Ferestre cu rame din profilurl metallce sau din beton termoizolale. atunCI
cind coelicientul de conductlbilitate termlca a ramel se dovedeste in urma
atestarii a fi kR < 2.8 W;'lm 2 . Kj

Gruppe 2.2: Ferestre cu rame din profiluri metal Ice sau din Deton termolzolate. atunci
cind coeficlentul de conductibilltate term/cel a rame: S8 dovedeste In urma
alesla,i, a I, 3.6 > k R > 2.8 Wf(m' . K)
Plan

~ ® Fereastra dm aJumrniu
Valorjle de calcul ale coeficientiJor de conductibilitate termlca penlru geamuri (kvJ
si pentru ferestre $1 USI vltrate. incluslv rama Ik F)

186
 FERESTRE
~

~., In proiectarea dimensiunilor terestrei este holaritoare calitatea de

FERESTRE DE MANSARD A

locuire ceruta a incaperii.

Reglementarile din constructii prevad pentru incaperi de locuil le­

restre cu supralala 1/8 din suprafala pardoselii incaperii ....... @.

Ferestrele cu supralala mare conlera con/ort incaperilor de locui I.

Pentru incaperile anexe latimea lereslrelor se determina funclie de

distanta dintre capriori.

Ferestre cu latimi mai mari pentru incaperi de locuit se ob(in prin

montarea de talpi si capriori suplimentari. Acoperisurile mai abrup­

Ie necesita lerestre mai scunde, iar acoperisurile mai plate necesita

G) FereastrA pivolantA ® FereaslrA baseulanlA sau baseu'

lanl·glisanlA ferestre mai inalte. Ferestrele de mansarda se pot cupla cu ajutorul

unor cadre in invelitoare ...... @ si pot Ii insiruite sau dispuse casetat

adiacent sau una deasupra celeilalte ...... @ - @.

0 ";-'\ ";;--'\"r=\'" I~
Canal suplimentar
i1 arc
... ~... ~... . .... ~
~@

FereastrA~"~"~'''r-d''~
pivo(ant~ \,
.. , .,.
"CJ
. ':: ': "":: ", ".• '" /
" ,
I"'"' ,... ... ".
E~itlE'1
~8~: ~

.:.:::~~J
~ .... 0- ~

® FereaSlrA glisanlA. lereaslrA·aeees

f4\ FereastrA. basculalJ.te superior cu
\:!J
LJ "'fT\]
canal verllcal - (g)
FereastrA [7\]".,....
pivolantA

······LJ·.....
Fereastr~ cu ramfl din PVC

Fereastra. de evacuate
P\"
~.l

® Dispunerea ferestrelor de mansardA func!ie de unghiul acoperisului ~ .

'~··~.~.·~~lf
Canat suplimentar . .
vrrtical
L~@
. __ ~ ., ,, ,.'. . ,.1
@
--~----~
Dimensiuni de lerestre

20
2.30
Oimensiumle 54163 541103 64/103 41103 41123 74"44 144'123 i 14/144 D4!144
-_ I
- -9
fereSlrei
Supralala de
lumina. in m2 0.21 0.26 0.36 0.44 0.55 0.66 0.93 1.12 1.36
Dimensiunea
~~~ in12perii in m2 2 2-3 3-4 4-5 6-7 9 11 13 m~

® La streasinA (j) Cu fereastrA suplimenlarA verticalA @ Calculul dimensiunilor ferestrei runclie de suprafala pardoselii

;-----;I,
,
i---~' ,,...- - -..,,
11.5
I
I ,

II I I J I .j

-Ao.n o

® fi2\
19 19

@
19 19

® Varianta. de montara, secliune

vorllcal~
Secliunea orizonlalA
Ferestre insiruile cu canal
~ supl,montar - @)
AdlGcenle sau una dCllsuprn
cololl,,118

185
 ,. . : .: .:- : .
CURATAREA CLAOIRILOR
TRA 900 + AuFzV -- [lJ

1[
.....

!§
I
I
ELEVATOARE DE FATADA $1 ECHIPAMENTE MOBILE

Pentru siguranta contra caderii in gol pot fi folosite centuri de sigu­

ranta cu cordon opritor, cabluri de siguranta sau aparate pentru si­

guranta lucrului la inaltime ...... CD

1§j
!::::t.. :-:-:-:.:. .:.:.:-. :-·:-:.:.:
Elevatoarele de fatada. respectiv echipamentele mobile se folosesc
la curatarea ferestrelor (astfel fiind posibila montarea de geamuri
fixe) si a fatadelor ..... ®- @, precum si ia lucrari de intretinere sau
de reparatii (nu sint necesare schelele). Atunci cind sint montate in
timp util pentru operatiuni de constructie (montare de jaluzele. fe­
CD Cos de Siguranta
siguranla
SI cordon de
® Seari de siguranta care 58 depla·
seaza paralel. pentru 3-4 elaJ€
restre s.a.m.d.) sint deja utilizabile. Ca urmare a unor minore modi­
56 1 20 ficari constructive, elevatoarele de fatada si echipamentele mobile
C-----+--------I
pot fi folosite ca echipament de evacuare in caz de incendiu. Sint
disponibile scari mobile fixate pe sine, echipamente fara sine cu
gondola, echipamente pe sine cu gondola, fixate de planseul aco­
perisului sau de balustrade, cu macazuri si curbe.
Echipamentul (mobil de fatada) cu scara suspendata din metal usor
..... ® consta intr-o scara suspendata mobila si in sine. Latimea
scarii este de 724 sau 840 mm, lungimea totala max. 25 m, functie
de cladire. Sarcina maxima este de 200 kg (2 oameni si echipa­
mentul). Exista alternative precum pasarele ..... ® Si balcoane de
curatare ..... ®.

® Curatarea ferestrelor alaturate

Suprafata urnbnla esle suprafata
Ipotetlca a curatarll

III
Tipul cladl_ri! _ Ferestre extenoare FereSlre de mansarda

"11"~4
BlroU la tJ€care 3 luni" la flecare 12 lunl
Blrauri publice la 2 saplaminl 31unl
MagaZine \a ex!. saptaminal 61unl
la Int. la fiecare 2 sapl.
MagaZine (pe stc. prlnclpale) la ext. saptamina! 31unl
la int. saptaminai
Spilale la ftecare 3 lunl 61unl
Scali la fiecare 3 - 4 lunl 121unl
_Brat in HOle.luri (first class) la lIecare 2 saptaminl 3 \uni
consola Fabnci (de preclzle) la fJecare 4 saptaminl 3lun,
de l Grilaj : I Fabnci (grele) la flecare 2 lunl 61uni

II
I I
I I
aluminiu
.:.:-:.:.:.:.:.:.
..... ~
~ ! I Case parttculare la flecare 4 - 6 sapt.

I I * Ferestrele de la parter trebule cura,late mai des

I
® Pasa're;a de intretinere ® Baleon de curatare (2) Intervale de tlmp pentru curatarea ferestrelar

m
60

55

50

45

® Pasarele de lucru Sistem Gardemann

188
 FERESTRE
DIN 4109

Deciziile referitoare la aldituirea, materialul ferestrei sau la tratarea

suprafelei acesteia sint determinate de optiunile tehnice 51 formale
- din care rezulta cerin\ele referitoare la elementul constructiv.
Cerin\ele principale sin!: dimensiunile, forma, impariirea, tipul de
deschidere, materialul ramei si tratarea suprafelei. Pentru garanla­
rea impermeabilitatii la ploaie incidenta direct pe 0 perioadi'! mai
lunga de exploalare o,mare importanta 0 au execulia falturilor, pre­
cum 5i pozilia 5i dispun ere a izolaliei. Echipamente precum cutiile de
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: obloane, balustradele 5i ventiJaliile trebuie sa fie in acord cu fonoi­
t- CD inFereas\r~ din aluminiu cu canaturi t- ® Fereaslr~ din aluminiu cu prof;lu,; se· zoJatia ferestrei ...... @) - @. Cerinle tehnice: impermeabilitate la
acela$i plan cu corc8veaua parate d.p,d.v. termic pina la 37 dB
ploaie incidenla direct, nivelul de permeabilitate a roslurilor, venti­
lare, termoizolare, fonoizolare, protectia fa\i'! de incendii, siguran\a
I" I illl
II
generala, geam anti-efractie.

.I
E ._ ~~j~~
CD
"0
...
~ ~
~;;; ~ 8.~ ~ ~

ij~
~ 5
co
0 13
al'"co
(J,)<'='­

g,
;= ~;g
~~:~~:B
c3g~~~
I)
~~
E
a
g>
"0

'O~
~
0c:
'!!
5!
'"
"0

~m'a5
'"
'0 ::::
'" x
E '" 0"0 a.
Str. n:woen~ala
Str. rez.oden~ala < 35
<10 0

0
~~
"'u
:2g 'gSg
(2 benzl) 25 - 35 10 - 50 I
.~~
Z",
~&
ZN u-
o
a: ~.~
,_
11- 25 II

flO III

Sir. rez.oOOntlal~ >100 0

prlncipala 36-100 I
0 ~ 50 25(301
(2 benzr) 26 - 35 50 - 200 II

Fereastra. dubla. din aluminiu 11 - 25 III

lermoizolat~ pin a la 47 dB ~ '0 IV

1 51 pin~ la 55 25(30)
$ose" regional:'l 101- 300

In tocalrlate I) '01
- 300 I

(2benzl1. 36 -100 II

Sir. rezloon(lal;l 11- 35 200 - '000 III

II 56 pin~ la 60 30(35)
coloclOare f 10 IV

\'lOOm!).

Strazl '0'
- 300 III

III 61 pin~ la 65 35(40)

principale 36 - 100 1000 - 3000 IV

in ora$,
-­
Zone > 35

industnala
IV 66 pin~ la 70 40(45)
SlT~i 101-300 IV

prrnclpale CtJ

4 pina Ja 6

ben;ri.

V > 70 45(50)
Blelele de f 100 3000 - 5000 V

auloslrad:t 51

auloSlra.zi
2lValorile in paranleze sinl yalabile pen­
tru perelii exteriori $i sint valabilo si
pentru ferestrele care reprezjnl~ mai
1) in alara locahl~tl\or ~i penlru sl~lile slluate in
mull de 60% din suprafala perclclLii
zone irrduslrrale SI cornerciala esle va:abll

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:. :::. :.'::::::::.':::.':::..: ....:. :::::::::.'::::::.'::. nivelul de zgomOllmed1al superror.

exterior.
-
FereaS\ra glisanta. din aluminiu Fefeastr:J in alca.tuire din lemn
termoizolal~ pin~ la 35 dB 5; aluminiu pin~ la 40 dB
@ Cit de mull zgomot este? @ Alegerea ranaizoialiei adecvale
--
Clasa de Val. de
lonoizolare fonoizolare Indicalii orientative releritoare la caracteristici eonslruellve
in dB ale ferestrelor si instalatiilor de venfl!are
-
6 50 Fereastra.·casela. cu coreevole inlund;lto Snp:lr.110 si ilOI;l!ic
speeial."l. spatlu inlermediar loarlo mart] Si geJrll din

~
sticl~ groas~,

5 45 - 49 Fereaslra·caseta cu izoJaUe speciala-, sp,l!iu inlermedl,H

mare Si geam din sticla groas."l; fcrcastr<'! cu geam dublu cu
rame separate, izolat18 speCi<1ln, dlS1Jnttl inlre loi POSln
tOo mm 5i geam din sticli\ graas~ -.

.::: : ..,' : ..: ::::..:,':: :: : ::: : .. ..:

,',' 4 40 - 44 Fereastra.-case!a. cu izolatie suplimenlartl si geam cu
:..:.:,:-:.:-:.:::.:.:.:.::-:.::.:-:.:-:.:-:.::.:.::.::-:.:.:-:.:.:-:.:-:.:.::.::.:. . ··Fere;isir~··dljtii~· ·din'·alctiiuiie' 'din densitate medle; fereaslra cu geam dublu eu Izola!IC speeialj"
t- \.!..}
rj\ Fereaslr~ din malerial plastic cu ram~
finlsara cu aluminiu pinala 42 dB
t- ® matenal plaslic cu pasib;l~ pro!eclie
JntermedJara contra soarelul plna la
dislant" inlre foi peste 60 mm $i geam dm sLc\.1 grotlS~.

45 dB 3 35 ­ 39 Fereastra-caseta far~ izo(a~ie supllmcnta:;j Si cu gC3ln de

densilale medie: lereastra- cu geam dublu eu izo!alr8 SlJp!l­
mentara, dlslanla normala intre loi Si geam din Slid'!. grO<15<'J.;
geam izolant in alcatuire grea muHistral: gflam 12 mm. llx
Sau in canal uri izola!e.
-

2 30 - 34 Fereastra eu geam dubJu eu izolalie sup'lmenl<1r~ Si geanl de

densitate medie; geam izolant gros; IIX sau in eanatun izolale;
geam,6 mm, fix sau in canaturi izolale

1 25 ­ 29 Fereastra. eu geam dublu eu izolatie suplimcntar,"'l Si gC<1m

de densitale medie: geam izofant subiire in ferostre L,'ua
izolatie suplimentara..

0 20-24 Ferestre neizoJate cu geam simplu s;).u lzo!.mt

® Dlmensiuni exterioare ale eercevelei inlundale pentru fereslre glisanle - ® @ Clasele de fonOilalare a ferestrelor (exlras din directivelo VOl nr.2719)

187

 t I' I'

i 1000 1 i 1125 I 1250 2000 !! 2500 U~I

DIN 4172,18100,18111

Dimensiunile golurilor de usi --> CD sint dimensiuni orientative conI,

DIN 4172, Daea in eazuri exeeplionale sint neeesare alte dimensi­
uni, atunei aeestea trebuie sa fie modulate la 125 mm, Toeurile din
o
o
o
N
aIel pot fi utilizate am pe stinga, cit si pe dreapta, --> @
Desemnarea unui gal de 875 mm latime si 2,000 mm inaltime (in di­
mensiuni-etalon): gal perete DIN 18100 - 875 x 2,000,
~
N
N

o Golun de usa DimenSlunr generale 1'1 Dlmensluni nommalel Ui.tlme Inalllme

~ DIN 18100
foale ("drmenslunr ta\~foale !Ibera a 10­
Ilbera a 10
N lip") culUl de lall culUl de fall
devlere devlere
i!
devlere adm\sa
+0
admlsa
± ,
I admlsa
± 1
-~
o
i ! !
o
~ I ! 875 I 1875 860 ! 1860! 834 , IB47 i 841 1858

o
N

2 : 625 I 2000 I 610 i 19B5! 584 i 1972 , 591 1983

O,men,,"" pre'erare in chenarele ingrosare

L'mlla a aenumlrli
de .usa
7501 2000 735 i 1985 i 709 ! 1972 I 716 ' 1983

4 i 875 I 2000 i 860 i, 1985 I 834 i 1972 'i 841 1983

~ Pentru d,mens'u,,',e marcale cu a ,,'ra in DIN 18 101 sinl dale masu" e'acle penlru 10CU" sr 10' de
5 i 1000 !, 2000 I 985 1985 959 i 1972 i 966 1983

usa Numarul esle ega\ cu numarul rmdulUI in lab 1 al DIN 18 ',01. 6 I 750 I 2125 : 735 i 2110 ! 709 2097 " 716 2108

7 i 875 i 2125 860 2110 ! 834 ! 2097 i 841 i 2108

OOlunle pentru aces-Ie OlmenSIUnl prelerale sinl de regula pentru us' cu dOUCl canatuII 8 I 985 ! 2110 i 959 2097 I 966 ' 2108

9 I 1125 ! 2125 I, 1110 ! 2110 I 1084 I 2097 I 1091 2108

G) ® ®
III
Golun in perete DIN 4172 - Falsi toeuri de usa falluite DIN 1810',

A ,
Dimensiune
etalon de
Dimensiune
nominaJa a
Dimenslune
fait toe
Dimenslune
Iibera de trecere
Dlmens. ext. a
faii de usa
,
constructie golulu; Latlme x inalhme a tocului lOIN 18101)
(DIN 18.100)
L3tlme x lnaltlrn
Latime x inaltlme ± '_9 L3.tlme x inattlme Latlme x inailim

~"""~
-­

875x 1875 885x1880 841x1858 811x1843

625x2000
750x2000 "
"
635x2005
760x2005
591x1983
716x 1983
841x1983
561x1968
686x1968
811x1968
610x1985
735x1985
860x1985
I

875x2000" 885x2005
1000x2000 1010x2005 966x 1983 936x 1968" 985x1985
"
750x2125 760x2130 716x2108 686x2093 735x2110
875x2125 885x2130 841x2108 811x2093 860x2110 I
1000x2125 1010x2130 966x2108 936 x2093" 985x2110
I
'I
1125x2125 1135x2130 1091x2108 1061 x 2093 2 ' 1110x2110
I IOimens. foii de usa
:Dimensiunea-etalon de
1, Aceste dimensiunl sint dlmensiunl standard (in camert)

construclie
::" Numal aceste dimenslunl Slnt adecvate pt. persoanele in scaun cu rotile (DIN 18025).

® Lallmea usil @ inaltlmea uSli ® Dimensiunl tocuri de aiel - CD + @

........

.....

ttt:}:::::::::?? ' 5£,

:}}}}}}}} ,
JDimensiunea
libera a golului
,
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
Dimensiun e •
a golulUI
"~,, ~""""""'i""""''i'' ::::::::::::::::::;::.

~:}~:~~~:::::::::::::::::::::: ' :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: i

\:, \,·\,:(,\[, [,: :, :,~\, \,:\, ~,: ,:~,I\ .\ ,(

La.timea liber' de treeere I, :::":::":::::":::':"::::":::::,::::,:::"::::"::::":::::,:::"::::":::::,:::"::::"::::":::::.::::,:::'.::::":::

I ":-"':'''--'-:7''-.,. 7T7''''''-~~'I ~:~:ttt::ttt?tt:

! IDimensiunea faltului I Dimensiunea faltului I ,~~~-,--,-"":",,,,

! 10cului ,ltocuJui
i' !Dimenstunea faltului

~ 16~~~~.

@ Usa eu toe 'lntundat

I Dimens. foii de usa
, Dimensiunea-elalon de
, constructie

®
! Dimens. foii de usa

'Dimensiunea·etalon de
Iconstructie
Usa eu toe infundat
foii de ustl
IOimensiunea-etalon de
eonstruetie ­
-:

'"
U
Dimensiunea -'iii
::::::::::::::::: \. hbera agolulUl :::::::::::::::::::: I Iibera a golului l:"",~o
::::::::, I :::::::::::::::::::: i ~

,';,MI' ~:~:;~. II',: ","_~e_at. , :~,e~_:,:~bera t I --.J

-0..
<,\, "
"~
i :Oimensiunea faltului
1

'I' Oimensiunea faltului

Ii IDimensiunea I! IOimens. faltului tocului
,Oimensiunea
I1foii de u~a
I,tocutui ,_tocului : 1~~e~:.uf~7tUlui tocului I I Dimens.foii de usa iDimens. faltului toeului
I Dimens. foii de usa
Dimens. foil de usa Dimens.-etalon de lOimens.-etalon de !Oimens.-etalon de
IOimensiunea-etalon de 'Oimensiunea-etalon de
construe tie eonstrue'ie construe tie

® Usa cu
toe lat
constructie Usa cu toc construetie
eontinuu Tocuri cu profil de colt Toe care imbraca peretele Toe

190
 . .f --­ t::J
:.i 8
:. ~ ~',N ~~~

D JlJr\""" "

ro •.

.j. . .I(:. ~
~10. j.=:J
:::

... ...
,·:x:·:·:·:·:·:·:·:·"
t·:·:·;·:·:·;·;·;':·:·:·:·:·:
J=..
::.::::.........
....g ~ "f!I...
~\"98
c:::::

.: \
JA ~, ",.J~~::~::

in general sens gresit de deschidere W \ uSi montate gresit

.:::. 45" 0 ,
....... ::'.. ,.:.;.;.;.;.:.;.:-:.;.;.:.;.;.;.;

G) in general senS coree I de deschidera ® Doua uSI montate corecl

o
\.V
Distanla minima pin a la perele cu
corp de ind\\zire
Dlspunerea a dou~ usi C;\f8 bal in
acelasi coil in aceeasl inc.c1pore

Br03ScA pe dreapla

y~
l\ Salamale po
'ldJ ;.. .;
[:::1
l~'t ;.
dreapta
Basculala stinga Broasca. pe dreapla
u~a. pivolanl<'t cu un singur canal. pivOI
Canal dreapta usa cu 2 canaturi cu braasca pe dreapta descentrat

(
~
Balamale po
Jill ~J.-_.~

--~,~

s\inga /Broasc:l pe
® Basculata pe dreapta ® Canat stinga slinga
o
f-i\ Usa batanta cu un canat Si cu 2 ca·
naturi,
dreapta
eventual cu treeere pe
® Cu pivot central, cu !recoro pe
dreapta
in interiorul unei c!a.diri, u~ire lrobuI8
t .. pozitionate judicios, c~ci in cal contrar
ele pal ingreuna buna exploatare a
usa glisanla in fata peretelu; spatiului ~i pot micsora supra/etele ulile
[ .. ~CD-®
u~a cu 4 canaturi -L- Canal CU broasca.
Sa disting tipurile de uSi: cu deschidere
ca.lre interior, cu deschidera in

d. . . . I~Ik. ·.· Cu 2canaturr

Usa.
==i'
=
glisanr~ cu inlrare in pereta

' ..J/' =
r=
inc~pere, cu deschidere c~tre exterior.
cu deschidere in hoI. in mod curent
~ p;:%
usile se deschid catre inc~pere - <ill
A/ Canatde'recere
. . . . . . .tyE .

USa glisanta cu patru canaturi dintTe care

dou~ balante
Caracterizarea usdor lunetie do pozi\io
si funcliune. directie de deschidere. tiP
de deschidere. toe. alc~luire a foli. lip
de miscare Sl doschidere.
Usi interioare:
USi de camer~. usi de acces in
® Balanced Door americana @ u~a cu 3 canaluri @ usa glisanla cu canal batant loculnl~. uSi de sUbsol. usi de baie. dB
WC si pentru incttperi aneX8.
Usi exterioare: UsA de intrare in cas~,
poarta a casei si a cuqii. usi de balcon si
de lerasa.

Baianced Door - ®
necesil~ un efort mi·
nlm pentru deschidere. este adecvat~ ca
USA de treeers in holuri. windfang.uri etc.
Lallmea usii se stabileste funclie de uti·
liz are Si de inc~perea po care a doser·
.. vesta. L~timca libcrj minimtl a unci uSi
esle de 55 em

Penlru clj,dirile de locuin(e 1(~tIrTlea h·

bera de u~~ este:

U$i cu un singur canat.

@ Usile bat in incapere @ Retrase in mod favorabil U!~ide camerA eca 80 em
~c=:= USI anexe. baie. we cca 70 cm
uSi de acces in locuinla eca 90 cm
uSi de intrars in cast! pin:l 1<1115 em

usi cu 2 c.1naluri,
usi de camera cca 170 Col
usi de intrare in cas.1 140·
225 cm

intil!tmea Ilbera a uSllor interioare:

eel pulin 185 em
normala 195
200 em
Nu esle permis ca uslle gl,sanle Si cele
lurnanle s~ aiba. func\ie de u$i de eva­
cuare resp. de iesire. dooarece ale blo·
cheaza circulatia in c~z de urgen\tt.

189
 ~ ·.•I ~.~;f./-"
~
.::
PORTI
'1'~O<:~j~1 /
........................

........................

....................... ::
=f ........ Pentru garaje si alte asemenea
~G~-~(\/ pot Ii folosite porti culisante - 0),
~I!II
/ 8
porti pliante culisante cu arc sau

~,\
contragreutate. Pot avea foaie

2.25
2.50
300
I 190
2.00
2.12 5 . 20m:'
I' O~
~ f ~
II
Ii,
intr-un singur strat. in doua stra­
turi, inchise si partial vitrate, com­
plet vitrate. Din lemn, material
plastic, aluminiu, tabla zincata din
otel. Dimensiunile maxime de tre­
cere 4.82 x 1.96 m. Marimea ma­
3.37 2.25 a) Poarta pllanta b) Poarta culisanta cu meca- c) Poarta culisanta cu
2.37 5 poana slandard culisanta nlsm de contrabalansare cantragreutate xima a canatului cca 10m 2 . Dis­
5.00 2.75 - 3.00 cu arc, fara sine de p\afon ponibile Si pentru goluri in arc.
Actionare cu motor Si teleco­
manda. Poarta plianta culisanta
vertical-> 0, poarta sectionala­
0, poarta culisanta vertical tele­
scopica -> ®, poarta rulanta ->
® din aluminiu. Sint disponibile
porti de mari dimensiuni intr-un sin­
gur strat sau in mai multe straturi
pentru c1adiri industriale, de trans­
porturi sau ateliere. Latimea max.
este de 18 m. iar inaltimea max. de
2.25 6 m. Ele sint actionabile prin comu­
2,31'
225 2.00 2.50 tator cu maneta, bariere de lumina,

500 3.00
I
8,00
J~
... ~
telecomenzi cu inductie sau fara fir
(electrice sau pneumatice), praguri
de contact.
® Poarta culisanta vertical telescopica
Usile de circulatie carosabMi cu

III ~
.. ik·

~··Vj;
...J A '
1 action are rapida, usile batante din
PVC -> @ intr-un singur strat din
PVC translucid trebuie sa fie rezi­
stente la abraziune si la impact.
Sint disponibile si cortine din lisii ->
. /" • B II ";F @. De asemenea si uSi rezisten­
.:.:::::... I ~,// te la foc T30 - T90. cu un canat
sau doua canaturi -> @. Usa gli~
santa rezistenta la foc -> @.
Partitionarile glisante, culisante
vertical sau culisante rezistente la
A x B rna) 8.00 x 6.00 loc trebuie sa functioneze indepen­
dent de reteaua electrica. in caz de
Poarta glisanta. poarta gllsanta din
incendiu trebuie sa se inchida au­
(2) Poarta cu coborire ® ateI T 30 - T 90
T30: 5.00x4.00: T90: 8.50x3.50 tomat (Fischer-Riegel).
[<
===:1 2• 0
~JI ~
c:::::::J :-" 12.00~ 35-40-6.00­
~./

DO
'-1.20-240,

===1::,~/ /c:=J k\16-3~li: ' r i l l 'I! /

/

===:13.0
'--180 - 3.60' _.:

~./,
c:::::::J
/
", -,J!rY. -______ I ,T i,! /

~I;'OO<Z:(
-1.80 - 3.60­

® Poarta plianta - @ @
- - 2 4 0 · - 4.S0---~

c:::::::J 3 • 2
~."..-/--'~
~--3.00

Porti pllante -
- 6.00---

®
~ //
c:=J

@
I I

12.00 i " 3,50

I
!

Poarta sectlonala cullsanta lateral

Cu un singur canat
".

@
DO Forme constructIVe posibile -

Contragreutate CU
@

-A---S- invelis
A 8

l~
75 1.75

75 • 1.675
1.00 i 2.00
1 00 . 2.125
I 75 I 2.00
1 :25 . 2.00
18 ~~ I ;~~5 1.25 . 2.125
1,50 I 2.00
60 2,00
1.50 • 2.125
I 675 1.675

1,75 : 2.00
j - ~7050 ~~~5 175 . 2. '25
I . '.00 2.00
2.50 ' 2.50
I .

J
100 2125

Il'
Cu doua canaturi
1 50 2.00
~l
Ultime fisH 12 + 19 ~ 38 1 75
200
::::::::1 2 canaturi
c:;::
2.25 2.125

Usa batanta din caucluc @ Cortina din fisli @ Usi rezistenle la foe T 30 - T90 @ Poarta glisanta rezistenta
la foe T30 - T90

192
 U$I
~ttmln··l'··50 normal 210
~mln')'.60

~ normal 2,40 ~[]

~ m a x 2.20 M
max. 2.60 U!$i1e turnante ~ CD - @
~ sint disponibile iljustubile, :lCc:1­
sta insemnind ca in caz de cir­

CD us~ lurnanl~ cu dou~ canaluri ® Cu Irei canatUfi ® Cu palru canaturi

culatie intensa, mai ales vara,
canaturile sint rabatate pe mij­

~mln')"80 Usa ... ~m,n'1"60 lac $i persoanele pot intra $i ie$i

~ normal 2,40
glisanlA
sau gritaj:
.:

",
t normal 2,40

max. 2.60
in acelasi timp.
Grupul de canaluri este tras la a
: max, 2,60 parte atunci c1nd se circula numai

o~ ~ intr-o singura direc\ie (Ia inchide­

Us~ lurnanl~ cu iesiri supl,menlars rea magazinelor). ~ CD - ®
Cu palru canaluri. pozilie s'rins~ ® Pachelul de canalur; dalla 0 parte ® de evacuaTe
U!$i automate, aC\ionale de: ra­
dar, pres cu contacte eleclrice ~
(j) - ® pardoseala de contact

-
pneumatica, Barierele de lumina
unidireG\ionale sau cu reflexie,
usile gllsante aulomate sint adec­

\1~~
,'j§/~ ~
vate pentru montarea pe caile de
evacuare in magazine, cladiri ad­
~ ~~~~/

Jr.

ministrative, supermilgazine, 6
canaturi $1 pina \a B m la\ime,
U$ile cu perdea de aer ~ @ se
inchid seara cu a usa culisanli1
8 00
CU 6 canaturl
Pre$ de contact

L = :i 1,20

vertical ~ ®
inchiderea incaperilor poate ti
® US; gllsan!s aulomats ® u~~ culisant3. ver1(cal - @ efecluala cu u$i plianle spre ex­

----~-M~
lremilati ~ @ sau cu u$i-armo­

Cu bral pendulanl
Placaj
-----lIi nica ghidate pe mijloc ~ (jJ)
pentru inchiderea de gal uri mai
largi, Miscarea de basculare
~ este combinata cu mi$carea de
glisare.
U$ile-armonica pot fi din placaj,
piele artificiala sau material textil
~@

U~ile telescopice au mai multe

canaluri legate intre ele prin re­
borduri verticale. Usile telescopi­
@
exlremil,jti
us~ plianl~ cu ghidaj spre
rf1\ uS~ plian\~ cu ghidaj pe mijloc Us~·acordeon din pl~ci de lemn
ce cu ac1ionare exlerna au un sin­
~ (us~-armanic~1 respectiv material flexlbU
gur strat ~ @, cele cu aClionare
interna, doua straturi ~ @

r
B:
U!$ile telescopice pot Ii al<'llura­
te ~ © sau intrtl una in ce8lall;'l
~ @, pol avea ghidajul in par­
f ,,, ....... ::: ....
tea de sus $1 se pot in\08rce la
,
, col\uri ~ @ sau pot fi folosite
:;5,40
ca inchidari flexibile ~ @
Cortine de parti\ionare care
pot Ii desfasurale de sus ~ ®
sau pot fi mobile pe orizontaltl
ghidate de sus -. @ fac posi­
@ uS~ lelescopic~ o
r1""
~aarl~ glisanl~ articulal~ cu

llL­
u~~ telsscapic~ ,"taarcere la call bila partition area Spaliilor largi.

"';~~\~Clala
16-60 I
..- 80
r""
,,:" Inlrado5ul __ 5~
/ ':"'r plafonulul Secllune
'transversal::'

""~
;:: 7,0

lculul
/ ili'q6~
,0
-------
[
@ PsrSls·rulau @ Corlin~
ds parti\ionare conlorm DIN
10032T4
USi g)lsanle floxibile

191
 I Supraveghere I ISuprav~here In supra!al;> Supraveghere Incaperi i Supraveghere
!
ISupraveghere I SIGURANTA CLAolRILOR ~I A TERENURILOR
;de contact
•
II
i i. o ''',m",O''l ,","'
, I de sectoare lin clmp deschlSI
. IT)))) lEt j 8 ! DIN 57100, 57800, 57804 ~ lIJ
Contact de deschidere!

• II ..... ,un..."- oj',~ suo,~,·eQ~efe

f
IDulie cu
\ultrasunete
I Banera

lultrasunete
I SChimb:Jtor

I de cimp

Contact magnetic I~Geamr.(l/)ec\ I~alarm: j -( .. ~

capacitor
I
ii, I ..... (;QIlI "'brat" IOulie cu IBariera. frecv. I

IIrecven1e inalte: linalte

Contact de inchidere I --+-eviliaci U lfaaerf oe I' Prin tehnologii de siguranta se inteleg masurile ce trebuie luate in
"J 'De
i'" : +"""",,,...., vederea apararii corpului. vietii si bunurilor in fala unui pericol in­
;(~~~a;:a~:;~~~~nl! ~ Plag~" alarma I~ C~ICJJ~ fractional. in general, toate componentele unei cladiri. chiar Si cele
de supraL'e_'e..:.J l-- ,........L ...J. .....J

din beton si beton arm at. pot fi penetrate. Sint esentiale cerinlele de

.I
~ Semnahzator atac
-"l
...._._._. ---
t
~
Semnalizator etraetie

~0
I.
0 coo a 0 .
• • • • •••• : ~
Stguranla electrica pentru
clmpdeschls
'-.
!.
--. l siguranta. Acestea sint stabilite in urma unei analize de siguranta a
punctelor slabe. cu estimarea costurilor si beneficillor. Poillia cola­
~_---.-J I Centrala i ~ I boreaza si ofera consultanta in privinta alegerii echipamentelor de
-------~ i an~I~r;;:~ie ~ siguranta si de supraveghere.

~EB
I;mentare cu curent electric ',., IOispozt;v i Ins'alaHe de cuplare rapida I
lRetea Ahmentare la retea I LlJ :~~egistrarel,
@]Electro-mecanica .

! "220v ~-....j (Jl ~--------.j broasca dec\ansare I

Alimentare de l a , I i I [Qj inchidere operata

I~ generat~ I cugaz I Echipamentele mecanice de siguranta sint masuri constructive
care opun rezistenta mecanlca intrusului Si a caror depasire nu este
posibila dedt cu forta Si deci cu urme evidente care ramin.
Alarma acuslica: I Alarma optica ~a sonor
'i......,..., s·
. I t i 10F ~TWG Un criteriu esential este gradul de rezistenta. Punctele esentiale pen­
14-.1 ~~:n~I~::n a-I, d
Girofar
Blit
i.

_
DISpozlllv de
apelare mJ ~~i~~ae~:~~

i el,eclnca : Far alarma i 'f@telefomca nicajGoama tru aplicarea unor astlel de masuri sint pentru locuinle usile de intra­
:G:(] ~11~~r~nica ~ ~!6_o_._.T_n~_~~_f~n_, _ _'
de alarma.;
Apara\ care reo ferestrele si accesele in subsol, in magazine vitrinele. intrarile. fe­
~--------zumztue;
I _ _I _ institutiiJpersoane I lumina de restrele si luminatoarele. gardurile. Sigurante mecanice sin\. printre
alarma
:--~ ! care acorda alular- altele. grilajele dm otel fixe sau rulante in fata golurilor. inclusiv ace­
*
Publlcul .'
LL ~ ~ ,J~_~.
: - Vecinii ~ .
'
RUde~ Firma de . Portarul ! alJI I
lor de ventilare. obloanele de Slguranta. incuietorile de siguranta,
locasurile cu lanturi si puturile de lumina. in cazul geamurilor, ran­
t....::....t ~~ ~._ . ~-----! L~~
!
__ ~ I
forsarile din sirma sau fir din otel au un efect anti-efractie. Foile acri­
G) lice sau din policarbonati confera 0 protectie sporita.

III
Sisieme de alarma antl-efraclle - conflguratle Sl mod oe func!lonare

Sistem de alarma pt. incendii Sistem de alarma anti-efractie si antHaf

Sistemede urgenta pI. ascensor Sistemele electrice de supraveghere semnaleaza automat 0

Sisteme achve la distanta "
. . . . _~ '-'_~"e, . .//j incercare de efractie sau patrunderea in spatiul supravegheat Un
S,slem de slguranta a bununlor ." •• I , .. :~ ., . -I '. . d' - - I
....> ~"'> ~-.v'- . . . . ;:;.:.;.;.;.,. cntenu esentlal I constltUJe penoada e tlmp scursa Intre a armare
.. ~....-.-~ .... :.. fl.,·.·. si interventia echipei de paza avertizate

,!~~i~~:~;:~!;~;;::i:m,Wllii) i~~;~;~~~~;~~~~~~:;;~:~~;::~:~~~;~;~,~~;:~~~~
Sistem de supraveghere a lerenulu; ~"','·'~I' S,steme de c~ntrol.1 fel de tentativa in cel mai scurt timp.
accesu UI Din acest motiv. siguranta optima poate fj obtinuta numai prin sigu­
® Sisteme ae slguranta
rante mecanice si instalatii de alarma anti-efractie instalate judicios.
,.Q.,. Masuri de supraveghere: supravegherea exteriorului. a incaperilor.
a unor obiecte individuale. capcane de siguranta. apel de urgenta.

D
Lj=:! Sistemele de alarma in caz de incendiu sint alarme de semnala­
c..::::.J re a pericolelor care servesc persoanelor sa apeleze direct pom­
-;::-~;:::-
pierii in caz de pericol de incendiu si/sau care recunosc sl semna­
~ leaza incendiile in scurt timp de la declansare. Instalatiile de alarm a
(O~ in caz de incendiu servesc protectiei persoanelor si bunurilor.
"'~-~"'=::::J~" 0 0 0
2. Sistemele de supraveghere in aer liber servesc supravegherii
terenurilor aflate in jurul cladirilor. Ele servesc protejarii unui
obiect prin masuri aplicate imprejurul acestuia. respectiv in
@ Siguranla In afara easel pe aomenlu pnvat
spatiul liber inconJurator, de regula pina la limita terenului inclu­
siv. Ele constau din masuri mecanice/constructive. din masurl de
detectare electronica si/sau din masur! organizatorice/personale.
Scopul: delimitare juridica. intlmidare. impiedicare. tergiversare.
avertizare timpurie. detectarea de persoane. vehicule. paza.
identificare, incercari de sabotaj. spionaj. Masuri constructive:
garduri. santuri. ziduri. bariere. port'. controale de acces, ilumi­
nare. Masuri electrtce: centru de control. detectoare, senzori. vi­
deo/TV, sistem de control al accesului. apelare automata caIre
postul superior - PO/TEMEX/TWG/FUNK. Masuri organizatorice:
personal. observatie, paza. siguranta, trupe de intervenlie. per­
sonal tehnic. dini de paza. plan de actiune de urgenta.
o Siguranta in lncaperi in domenlullndustnal Sl comunrlar

194
 SISTEME DE iNCHIDERE
DIN 16252

incuielorile cilindrice conler~ cea mai mare sigumnl~, deoaroco osto

aproapo imposibil ca ele s~ lie descuidto cu unel\e, InGuielo"rca COIl­

cepula de LINUS YALE se detaseaza net de to ate celelalte sisterne

de inchidere.

Se disting incuietori ciiindrice cu profil, cilindrice ovale, circulare,

duble si semicilindrice...... ®

Cilindrii au extensii care la nevoie ies la unul sau la amindoua cape­

tele cu cite 5mm, pentru a se polrivi grosimii usii. Cea mai mare si­

guranla 0 confera cilindrul DOM IX. ~® Datorita variatiei de latime,

CD Sislem cu inchidere centralizala

sistemul IX este loarte adecvat chiar si pentru sisteme de inchidere

extrem de sofisticate si complicate. 0 data cu proiectarea si coman­

" Cheie darea unui sistem de inchidere este elaborat un plan de inchidere cu

Q princlpala un certificat de siguran\a corespunzator. Numai dupa emiterea aces­

tui document se livreaza cheile de schimb.

Rampa garoi

Sistem cu inchidere centralizata

in cadrul unui sistem de inchidere centralizata, cheia usii de acces

in locuin\a incuie \oate usile comune sau chiar usile comune de ac­

ces, care pot Ii deschise de catre toti locatarii, de ex. usile din curle,

Gradlna Blrou subsol sau usa de la intrare. Adecvat pentru locuinte multifamilidle

sau ansambluri de locuinle ..... CD

Sistem cu cheie principala

In cadrul sistemului cu cheie principala, 0 chele supraordon"ta des­

® SiSlem de inchidere cu chele principala

chide toti cilindrii sistemului. Adecvat pentru case unifamiliale, scoli,

restaurante. ~ ®

Sislem cu cheie cenlralfl

Sistemul cu cheie centra/a cumuleaza mai mult sisteme cu inch ide­

re centralizata. Adecvat pentru locwn\e colective ..... G) Fiecare 10­

calar isi incuie cu cheia propria locuinta. Pe linga aceasta mal exista

"
o cheie principal a, care deschide loale usile comune.
Sislem general cu cheie principalfl
Sislemul general cu cheie principala consta din mai multe sisteme
cu cheie principalEI. Cheia generala principala ofera unei persoane
accesul in toate incaperile. Esle posibila depanajarea zonelor dupa
o cheie principala si 0 cheie de grup. Fiecare cilindru are si 0 inch i­
dere proprie :;;i poate fi deschis, in afara de cheia supraordonala,
doar de propria sa cheie.
Domenii de folosire: labrici, intreprinderi comerciale, aeroporturi. ho­
teluri ..... (1)
Punctele slabe care trebuie luate in considerare la proiectarea
® Sislem de inchldere comblOa\ cu cheie cen\rala $1 principala
cladirii ..... ®

, Chela prine/pala gonerolO Dul<lpuri ponlru Acta. celulo do bllie. culii pO~I:lrf!. U~I do Inlr:lro, USI do rorichl,'~\l
eV<lcuare, g<lTdorobe, incuiolori do l<"Ili, inc<,pa/l IrlgorlllCo, usi do
mobilier. us! eu tocuri tubulare. uSi rulante, usi de dulJpun, blrQUfl.
iL incuielon gllsanlo, cabine de vestiar
lJ Casa ascensorului, tabloul ascensorului, camere electrice, u$i de aeces;
, Chela princlpala de grup 1 ~ Cheia principal:' garaje, porti cu)jsante de garaje, pOrli ev ,za-brele, usi de central:t termic:'l F03rte
~ de grup 2 usi de 5ubsol, conducte de alimenlare ev petrol, tablouri de dI5{rlbut'€ pe ricllt3te

~J ~ Usi de acees in birouri, lereslre de mansarde. rereSlre baseulale 1"ler,,1 $'

irlferior, camere ev calculatoare, US' de mlrJre. gnlaJe. USI de c~se. lrape.
I Exlrorn de
pOflChlJIO
fereslre de demisol, luminatoare. tablovri cu comL'taloare, usi de acccs in
locuinte

® Checklist

T
::i'"
1

8) Sistem de inchid ere general cu cheie principal a

® Cilindru: prow. semi, rolund Olmensiuni in mrn

193
 SCARI
DIN 18065
Precizarile din ordinele de con­
structie cu privire la prolectarea
scarilor sint diferite. DIN 18065
reglementeaza cerintele dimen­
sionale referitoare la scari.
La c1adiri pentru locuinte cu eel
mult 2 apartamente, latimea utila
este min. 0.80 m. 17/28 inaltimea
contratreptei / latimea treptei.
Lunglmea pasului uman pe 0 Suprafetele inc1mate mlcsoreaza Inclinatle normala avanta/oasa Exista searl. care din punct de ve­
supratata orizontala lungimea pasulul: inclinalie placuta 17/29. Lungimea pasului "" 2 etr.+ 1
1:10 -1:8 dere al legislatiei in conslructil nu
Ir = aprox. 62,5
sint necesare, 0.5021/21 $i scari,

/ /.:::: '::::::::.
care din punct de vedere al legis­
latiei in constructii sint necesare,

frv~":-;':':':"""":':;':':
Treaptilia

t
/e
schimbarea 1,00 17/28. Scarile din cladirile de
II~ /dlrec'iei locuinta inalte vor avea 1.25 m

~~..
Pint! la 5 trepte se poate renunta la mina
curenUt $1 la balustrad3: latime. Latimea scarilor cladirilor
publice se calculeaza si in functie
de timpul de evacuare dorit ~ pag.
,. ~:f; .::.:' Maxim 1B Ireple 505 sladion. Lunglmea de circu­
::::::::::.<~(
~
Scar. Op uWaje
latie a scarilor ~ 3 treple pina la ~
18 trepte ~ ® . Lungimea podes­
lului esle multiplullungimii pasului
Scara Slml\ara celor mobile
cu balustrada ® max 18 trepte
a
Seara normal 17/29: pod est dupa
® Sear.a fara mina eUfenta + 1 adincime de treapta (de ex. la
treple de 17/29 = 1 x 63 + 29 = 92
em sau 2 x 63 + 29 = 1,55 m). U$ile
care se deschid spre casa scarilor
nu trebuie sa afecteze Iatimea de

- x_ /1 .
circulatie. inclinatii mici. comode,
penlru scari de gradini elc. se oblin
.' . ,~! .. 8 prin inlercalarea podestelor la fie­

~.
care 3 Ireple. Pe scarile din lealre
sau in aer liber se pasesle mal

20 I~ . incet. ceea ce inseamna ca pol fi

mai putin lnclinale. Scarile penlru

~.J :: :::::::::::: ::. I

intrari secundare sau scarile de
evacuare trebUie sa facilileze co­
f'7\ Rampe!e, asezate core~1 una deasu­
® Cind eapnoril 51 grinzile sint dlspusi
pe dlreetla rampei, se economiseste ® Se vor evita girlie1urile Sl u5ile eu ehe­
peng: eombinatla de mal sus este in

borlrea rap ida.

\V pra celellatte economlsesc spatiul
spatiu 51 schlmbEU! eostlsiloare seh1mb avantajoasa SI nepeneuloasa

! Scara cu I Scara ClJ 0 famp,3 I

:doua rampe I cu trel rampe 5i I
scara de cladlre
12:. >-_ _',,8::.:7-=5_ _--<
Inaltlmea i inc\\nalle ·jncllnatle
" 100 nivelulul I redusa lbuna) I redusa (buna)
.,; 35-40 cm
!Nr :inatt 'Nr iinalt.
I treple 'trepte 'lrepte :trepte
I
r.--~c -----­
;2250 '3 ,173.0
1 ­
12500 14 ' 178.5 15 ' 166.6
I
12625 1- 115 175.0
: 2750 : 16 1171.8
:.: : :::::. :: . ..
:. ::.':::::::::::::: ::... :::... : .... : _ :. :::. ......: ..::..:::::: ..
: : :: : ::: ;
1
3000
1
18 ,166.6 '17 i 176.4
in cazul scanlor eliCOldale, f1.i\ in eazul seanlor drepte,
@ dlstanta intre linla de Cfrcu- ~ distanta intre lima de eir­
eulatie si balustrada tre­
@ Scan pe care pot clrcula
una pe linga alta doua @ 3Latimepentru3
persoane
@ inaltlmea nivelulul si inclina\la
scarii
lalle SI vangul exterior tre­ persoane
bUle sa lie de 35 - 40 em buie sa fie de 55 cm
26

La11me uilia de clrculatle -mire

suprafata perelelul SI muchla

80 cm 80 em 22
mlerloara.· mina curenta masurala
oQ . Scanle in IOCUInle unllarnl0 in clad\ri pentru locUinle eu
:: Ie in Inlef',oruiloculn\el. s~;rl I pina la doua etaJe complete
I
spre mansard a Sl plVnlle

1,0 m

:l~tre mlmu'enl" _, In cladlrl p;ntru loeumle eu ma' m:l~

:: de doua elaJ€ complete Sl scarl regie-I 14+---f-L-Y
menlale de leglslal13 ',r, construcl11

::~
~:I-_~ersoane
'"',me ;ea~ Ca:,:t,e la pes~\
Sc<'lnle trebUie sa. alba mina curenta f1XB. La 0
·5Gcm 10+----+'---'--"-'1----+---1
lallme a scam mal mare ae 4 m. trebUie sa ex Isle
o mina curenla mtermedlara in cazul, lreplelor ell ~j Nu sjnl~ecesare4 o 10 20 30 46
cOldale mina curen\a este pe par1ea exlenoar;J, .: oodv leglslal1v' I : . Latlmea lreplel IcmJ-----o

@ DimenSlunr mlnime ale scardor @ Masurarea I8llmll utile - pag. 197 0 - 0 @ Cosum energetic la urcat scari, adultl

196
 SIGURANTA CLADIRILOR ~ A TERENURILOR
J. • • • P- JUlf illNl ~ l<ll ~ ~ +... ~ DIN 57100, 57800, 57804'-' UJ
h","--..+--,,+---:..---1c-.~'-+il=--~-2+-..- -..+::--;i;C=-t"'---t-a,,-+-=;;;"'-+=..=-r-~!!~r-~'i!!::-l ~ Simboluri -... pag. 25
HM
Elemenlele constructive $i
echipamenlele co trebuie asigurale
~~ g~ ~~i ~~ H~~~,~~~E h ~,'l~HBU~ Ij.~ 3. Sislemeledesigurantilabu­
8.g H 8~~ 8~ H&;eh<38~
­ .18~.Hd'B 8a~;;:& nurilor, denumite $i sisteme

~U-~-i-de~~-tra-r-~-u-~-ic-a-tr-e-e.-~-r-~-r~~~.~·~.~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ anti~urt pentru maga~ne, sint

sisteme electronice $i servesc

.U_~_i rn_9
d_e_a_cc_9_'_in_19_
•- - t
_.--,'n'I--.-t--.--t---t----t---t--- ~_ .'
- ---" t----+---j-­ protec\iei impotriva lurtului $i a

USI do cnmere"') • • • ~ ~ indepMarii nepermise a bunu­

j, ~ • • ~ ----.-, -- -­ rilor dintr-un spatiu sau do­

·· • ••• •••
U$l gllsanf9-lnlerlor lll
~ --~--+----+---i-" meniu controlat; aceasta in tim­
Per1i culisante de garaje • ~ •
pul orelor obi$nuite de lucru.

~
FereSlre - cu canol uri ~ ~

4. Sistemele electronice de

·.
~ ~ ~
~
U,I vllrntA. uSI "npo control al accesulul sint dispozl­

· • • •
--~

U$I glisanl8 vilrale - eXlerior ~ ~ ~ tive care. in conjunclie cu un

-_._----~ ~- --- ---- --- - - - - - - - - 1---­ - - - ' - - -----or element mecanic, permit acce­

~
~
Luminaloare
-- -- -- --~---- sui de ex. intr-o cladire,

FereSlre de m<1nsmd~
---1--+---+-- f - - .~. ~
-1-----1-----1--­ - - , ­
incApere, zona numai pe baza

•
---- --
unui control de identitate .

Perell din blocuri de sticla. ~

Vitrine.....itraje fixe de mad
Aceasta se lace dup~ veri fica­
dimensluni
~
rea electronica a identit~\ii per­
Perell $1 pl8n~ee grele
- - --- - - --- •• ~ soanei, respectiv dup~ controlul
Peretl ,l plan~ee U$oare

• autoriza\iei pe loc.
Scara de pod - retraetabila
~ ~
• ~"
• ~ Din punct de vedere tehnic este
posibila combinarea unui con­
•
II
- s(;u plun

Oblade lndi....lduale'"

PnrdoseU • Inlorlor l
'l
:= ~~~~~~ti

• .'" trol de acces cu un dispozitiv de

inreglstrare.
Seifuri blindate'll
• ~"
.'" 5. Sistemele active la distanta,
Dulapuri, carcase de aparale 11l

Canale. pulurl de venlilare.

ins'alori,
•• ~"

••
constau in transmiterealschim­
bul de date intre doi utilizatori
prin intermediul rete lei teleloni­
Alarma
'I dllor1le.I~rme lteb.H ~'fV numcn cu ~ IfMatl. de.,.
nu trICW\UII& pe ~ lantrcn.a'Ie cu slIT1\.\. lan'WlaM wu lral<1le pi. rerislen\A spol1tA,

anti·elraclie:
I)
)j
1n principal ca d1'POZlflv de Inchlde'.
daeA elllstA di,poz,t'v de comutar. rapo<U pe ee.astj us.II
ce publice a PO$tei Federale
• adecvalft
•) nlunel elod lreW•• ~lQIJrala dOar US" de oiKCft, 'l"'fIZI de M~'" l..tvo.a", C1J AWf'\l
e~ cu fol de eflpcan. de .'O~JrAnIA
Germane.
o lnndecvnltli
I) UJl t1JJC1'1'11l1 cu conl-el mjiQnOll( pnnlrll mQf1IArall " . ".,dMGIIU,
'1 • IllI '8 Ulllil. 111("010 WlOI pollia I1llrlfte.A cu tnt".., "'!urIC' child pO.'''G A Ittonl" ell nlll\li lltuno dod C8f\lltuli" alnt in,lahillt ..au alund elOO a. plO
due: vlDt'ltltl In aptopl.'.

TEMEXlDATEXlBTX servesc la
I) •• ISIA lurntnaroar. cu alarm.8 Incorpo,.8l.1
supravegherea de la dlstan\~, la
II It se line coni de Ijmt~r"8 Impu5e de Qfeutat'a geamuU.

,a~ In cazul unel amtf1ajAri valoroas.. ~ ca,e CQtltlne valott se rec::omandA ~P01~ de S9Jan\l indrt'du»e m~surarea, dirijarea, diagnosti­
III 0 DfOlecllf:1 re«:otNIndal~ 0 consr,tuie al.:lrme'e de clrnp eu capacr\Of
111 !5i/sau inclu5 In dtsp:tZlIlV\J1 de !upra~~ It lnc~ carea, punerea in ordine, inter­
(!) Supra ....egherea de contact~,i a suprafe\elot - utilizarea adecva:a. a alarmelof anh·e1raC1'e pelarea la distan\~, controlul de
stare al inlorma\iilor, datelor,
Crileril de comparare
starilor de la un obiect la altul.
"-larmA eu Intrams,il
6. Sisteme de supraveghere,
Caradensllcite de

suprs\leghere ISvOOle81'\
de observare, de dirijare, de
InreglSltarea miscarii

control, de inregistrare a eveni­

mentelor, prin intermediul unei
Domenlul de supraveghere Mont.la po plalon 90 - 110m' Iuncle do cIopoz"'" JO - 50 m' " ' - do """""'" 150 - 200 m' k.- do ~ 60 - IlOm'
cam ere video $i al unui monitor
pe unilale--valori-elalon
Monlala pe perete cea 40 m2

Raza de sctiune
pin~la 9 m p i nala14m camef9 pin' \a 12 m manual $i/sau automat in interi­
Jc-------:--:---:--+-~--------+----~----t-----~___,_---_i~~I'pl"jll~~- orul ~i in exteriorul obiectivelor,
SUprElV9Qhef88 Intregll InC<\pe,1 onrantatA nu.-,te oarantaf~ ~ 8"5t& glYlV1l1lila OflfflnlnlA

(p851e 80 '" din Inc~pere

$lI1l!~,lllllL)_~ __ +- +- -II---_ pe timp de zl sl de noapte, 365

- de la IncApen mtCi la cele marl - cae la IncApor\ rna la CefIe nw\ - ~ V'9. mIr1 - de \l1nc./lpel1 mid 1.\ ~ man
de zile pe an.
lJtlll1are IfpteA
- COfldoare - !5~avvgh8'e pattl.31A - $(4)faY99hefe pat1JalA - ~aveghent IOlall S8U
; f~~~,e totalA ,>tu Pilrtl<\l. - capc.ane dfI sqlfanU " ~~~~a ~=ane de slgutnntA
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _+-~~~_rIl~lltlllt!!!'A~~1 7. Sistem de urgen\~ pI. ascen­
Tenl~rtl'u'" f~~~O-,"C.__._ -f-po-,m-'-~-__ ~-_-"d-"-'O-"'-'-_-,,-__-_-_-- po<-,-m-~~A_~-,-",,-,.'-I ---~- ,
~"'-..... --~------~ ~~~ - --~--- sor, utilizat pentru ascensoare
~~~~~Ia .1~lroO~ :-"50 "C pmmlsA ... ~_ Pf',m.,.,__ l)lI"'II"~ .~ __ .
fJfH~'IlA_ . __ .. _
de persoane. de marfA, de bu­
t- -'-'''"'--'_,o_'_O_C_ _ t''_0.c.porm15A neptJt!'Tll"l.<' W""ol5-t'
------------ - - - - - -
fl9PO fnll sl
nuri. Sistemele de urgen\~ pen­
So IXII tlfln mlll multe olarmo co proc.;tut1o tv prt"CJtV1oe tAlA probleme

In aooo<l,i lncflpeu~1
tru ascensoare servesc la sigu­
---,,--- - - - - ­ -------
lnlluenle ellorot"te de
ran\a utilizatorilor ascensorului
Inctlpoflalalurale sau do !!lInli l:'If~ problome

cir,;ul\l\v adH1C1Ull~ __ $i sint concepute in primul rind

Poslblte ClJuZ8 I'll'" - 19omolfl puiornlCfI In
pentru eliberarea persoanelor
nlarmelor 'nlse dornenlul r,ocvflnlolor
SChlmMn brusle de
ullrasul'I8le
- aor IncAIlll In vecm:lIalea
dlspoZIII\,'\Jlul
- turbulnnlo putomlO'l tiki ItOfl.IIut
- porotl in51at1!It
- oblOC1e cnre se mi,ctl, de ell
"rum:t!emld
® Supravegherea ineaperilor - eele mai Importanle eriterii de comparare
- lQOnlClle pulOfr!lC1t in
c:1omenJuf r,ecventelOt
uttTasunete
- aet Incalll1
- tUfbtJt.ontfl ale ftt't'\Ivt
- pt.""'"
ffl3L.W.'
- <:lb«te taJ8 se ~ de el
arlrn.'\Ie tnIO
- inlluentw btu-anl. in
v9etnalalea drspozrtrv\.rI'ui
(sens1bl11ale creso..rt.\)
-~'l(Wo-8,nle!()fPl'lf\
re"ectarea In ~ o metclhce
-fa.ze'le~I&B.l.apeolet-
,.. ler.-,lr6'4e
- P'!"" "",labo'
- Qbooc1o care &e ""$CA.. de ell Ul181 de aettune
R""'"'"," mI(I
- "~le ~ tMQnfll'ot
- S.U'500 dfl c .."lldUlA cu
IOmpefAlu,ft. de e •. lAmp! allate inauntrul acestuia.
incnndascenle, radt810nre
e40ctrlCft, toe doschls In
Persoanele blocate inauntru au
- k'ttUf'l8 dltec1At. pul9fTl1cA
t.i vAllalA a IuminM -.supra leg~tur~ telefonica directii cu 0
OISPOIIII\,'\Jlul
- obIeOe care 5& m;,ca, central~ al carei rol este sa lie
de e•. annnale mici
mereu pregatitii pentru 0 even­
tualii salvare/evacuare.

195
 ~
' 2 3 4 5

'J 'j ::'"

" :.
~':::"'" J :',
3':::::::'" 5-:::::::: S:::-"":
.-: '.: :.: Profile de trepte, Pentru a evita
SCARI

la contratreptele verticale. pete­

':::,'::::,'::::"'::.t" '::,':::::::,'::::\: ',','::.',':. : : : . '::.'::.':::i .:::::..:.':}" Ie urlte de la crema pentru pan·
Q) Profile de trepte
mai bine
tofi, - CD se prefera profilele
oblice. care, In plus, maresc
latimea treptei, Daca latimea
treptei (I) este mai mica de 260
mm, atunci treapta trebuie sa
prezinte 0 suprapunere ~ 30
mm. La felln cazul scarilor fara
eontratreapta. Omul are nevoie
Profile din lemn ProW metalie Profil din mase Plexiglas de eel mai mult spa\iu la nivelul
plastice mlinii eurente, iar la nivelu'l pi·
ciorului are nevoie de mult mal
_8 _'2 ~16 putin. Aeolo. la\imea de eireu­

latie poate fi mai lngusta, In fa­

voarea oehiului searii. Aeeasta

I
dispunere deealata a vangului $i

~
I

I
a mlinii eurente permite prinde­
'I' rea balustradelor de yang mai
:: 1==
I f--­ avantajos d.p.d.v, static - mlna
: f­

~
, eurenta pentru ochiul scarli de
,
~ 12 em, cu mina curenta depla­
~

12 12
Mina curenta copii
;;
Fara ochiul scarii II~ sata spre interior. - @,
Mlna curenta pentru copii - ®
Mina curenta si detalii yang @ Mina curenta (Inaltime 75 em). Parapete, lojl,
pe odlhna scarii mansarde. galeril, balcoane, tre.
buie lmprejmuite (la diferenta de
lnaltime de peste 1 m, obligatoriu):
la lnaltime de cadere

II
< 12 m InaIt, = 0,90 m
;
la lnaltime de eadere
> 12 m lnalt, = 1,10m
la lnallime de cadere
< 12 m lnalt, = 1,00 m
pentru locuri de munca $i daca
oehiul searii are la\imea plna la
20cm,

: : ': .
Scara mobila spre pod. cu econom'8 de sp~tIU. din 1,2 sau 3 compon~nte - (2) Scarile de tip mobil au un unghi
® lnaltlml de balustrada si mina curenta ® Scara In foarfeca; pentru inaltlmea ineapem de la 2,00 la 3,80 m
de lnclinatie de 45-75°. Daea
IOeSChldere pianseul
Pod din motive funetionale se
[77?]-_-_-_-:_-_-_-~ ;r~T
~t:,
\. ~ : le:/ 2.1.-21
dore$te 0 inelinatie asemanato­
are cu cea a scarilor, de ex,

Z
1.30 x 70
.
1,40 x 70 I ~ 0/ 219
daea lungimea de cireulatie
(
Nivel
1,40x75

;t!
!~,!I
:~I!t
1].2
data este prea seurta pentru 0
seara normala, se alege 0 seara
eu trepte deealate, 0 asa numita
.::::::.:..:::.. .,.,.:. :,.,. .. .J~.::.~,~:..:.~~~.: /~
/c;l
18.5 em
la\lme Ireapla
l.1.P I.~
seara seurla, Iingura sau samba
/~ - @ + @, Numarul de eontra­
l trepte pentru seara seurla trebu·
ie sa fie cit mai mie posibil,
Daea nu este spatiu, atunel pentru 14: 119 96 73 lnaltimea eontratreptei sa fie
f-i\ pod este suflcienta 0 scara pliabila
\!...J dIn alumimu sau lemn ----.. ® ® lesire spre terasa
eu seara de pod ® Vanguri Iscara economica lnsa ,,; 20 em. Latimea treplei
.: 15,8 1-70---! se va masura (allemanl) pe axa
'.:.:::.':::.·mt:.·::..:::::::::.':::: '::.':: 1-62-1 ealeaturii (a+b) -@ a pieiorului

, 2 3i4 56 7 89 01t 213

1 ,~----"'1: TI! T
T
162 iIJ, ,drePI $1 sting.
1.~0 1,541 Gabarit
1 'fg"1 " I: 1 58: : I Scara spre pardo· 'I

~ --. '_'! 1 .. ~ 1 1 r
::::::::::::::::::::::. ,.:: . I1
inaltime incapere: seala m3nme (em)
\90 100x60 (70)
Seara normala (Iatimea treptei 120x60 (70)
prea mica) r- 82 -.J, r--86--j i 130x60(70+80)
f-85---j I 140 x 60 (70 + 80)
',--------~--_...:.....-----!
balansala sus 1/~ balansala JOS '!~

GInn,T : Lungime toe

WUlIJJ11 H12
i L=120:130;140cm

1---1.30 ---1 I Ina!time toc:

rampa dreapta H = 2."S-"c"'m'-- _
oscarascurta,llngurasausambadln @
@ Plan pentru a 51 b c" 20 cm @ Seara de Interior pe spatiul eel mal @ Scara pl<abila spre
lemn; eu seetlune pnn axul medlu ingust posibil pod~ ®-@

198
 90"
I Sc~rl 'SCARI
2 Searl penllU subsol $\ pod. cmo nu due
75"
la incaperi de $edere. precum $i scAri DIN 18065
care nu sint necesare d.p.d.v al 1~IS'
laliei (suplimenlare), tabelul -- (g). Scala perceptiei sc<1rilor si c<1ilor
Scad 'bee de 45' (21'/21') rindurile 2. 3 si 5
lipUi ce10r 3 scan necesare d.p.d.v. allegisla\,ei in de acces esle larg<1: de la posi­
mobile constructii. care due 'pre i~peri de bilil<1\i de modelare a celor mai
2 sedere. pentru cladin de locuinl<'l eu nu
mai mull de 2 aparlamente. labelul -... diverse scM penlru locuinte,
3
19"/26" @.llndull pin<1 la sc<1rl exlerioare gene­
4 searl nece'are d pd,v, al 199is1atiei In
conslrucfii, In aile clfldlri, 11100IUI ­
roase, pe care urcalul Sl co­
1: 6 @.rlnduI4 boritul devin mers. Circulatia pe
searl neceslla de regula in me­
die de 7 orl mal mull<1 energle,
dedI mersul normal in plan. in
CI) lnclinatia pentru rampe. sc:lri, sc~ri mobIle cazul urcalului scarilor, "efortul
----_._-----~-----_._----_ .. ---_. __ .------_.­ de a urea" esle percepul din
Rind Tip d. clMir. Tip d. Scara LAtimea InAI(lmea LA\,mea punct de vedere psiholgic ca
Ullia de Clr. Ireplei
circulalre 02' I"
flind acceplabil, alunci dnd ung­
~ ma< ""n hiul de inclinatie al scarilor esle
1 ClAd". d. loculn\. Se:\rl e.He due spre 80 20 23 11 de 30 0 si cind rampa esle:
eu max. .2loeulnle 11 IncAperi de seder.

-- c rnaltlmea clr. • J2.

------------- -80­
Sea.ri spre subsol care nu
21
----
21~·
2 I laumea Ir. 29
f--­ due sore Inc<'Ioeri de sede1e
J Scan spre pod car. nu due 50 21 215-1 Raportul se delermina cu lungi­
sDle incaoen c!e sedere mea pasului unui adull (cca 59­
4 Aile cladiri Sd.ri necesare d.p.d.v, 100 19 26
al~gl~I~E"Str~jil.-
65 cm). Penlru slabilirea celui
5 Toe,. c1adlrile ScM ne-necesare dp.d v.
---­
50 ~-
- --
2\
~_.-

mai favorabil raport cu consum

allegislallelIn con,true1i!
1) include $lloculnfe supltmentare din clAdiri cu nu mai mull de doua kxuinle

-- minim de energie, se aplica lor­

21 dar nu 0:: 14 em, :ll dar nu >37 em. siabilirea raportului de Inclina~e 01
mula:
411n cazul treptelor ale calor la\ime este sub 26 em, trebuie ca suprapunerea 5 sa. f'18 cet putin
2 c + I = 59 - 65 cm.
aUt de mare, Incn sa rezulte 0 supralata de calcare talala de 26 em (I+s'

51 In eBzul treplelor ale caror IAlime 9SIe sub 24 em trebuie ca suprapunerea 5 he cef PUlln
sa Penlru dimenslonarea Si mode­
8111 de mare, lncll sA rezulle 0 supratala de ealeare IOlola de 24 em (I .. I).
larea sc<1rilor, pe ling<1 conexiunl­
Sc<'lrl penlru c1adirl
Ie de mai SUS, de 0 deosebila im­

•
®
2
·~-"'t
dimenslunllimila (dimensiunl finite In slare lini,ala) DIN' e 065 -
,..---,

0 - 0
portanta esle scopul supraordo­
I
I
I I
: :
I '0

. -.. :'-t

nal, functional Sl esletic, al sc<1ril.

T r- -. Nu doar rezolvarea diferentel de

fJ··m. rI,,~ ~L~ ~,m.

nivel esle importanla, ci Sl modul
in care se face aceasla.
in cazul scarilor libere cu circu­
",3m' 4.6m'
latie masiva, se prefer<1 trepte
joase de 16 x 30 cm. Scarlle
Fig ® - @: 16 rontralrepteI7/29, 17.2/28. inallimea
spre birouri, sau de evacuare,
,
!. ~ -~,
: nivelurui 2.75 m; lallmea de circulalie 1.0 m. Irebuie sa permila clrculatia ra­
Scarils r;arA o<hhn:t. ~Coper"" in loate formels pradlC apro..lp6 aceea$l 5upra1ilti"l. dar pareursul de la iesirea do po scara In­ pida. Fiecare scara necesara
@-@ ferioc1r<'. ~I p:'l$lrea p(J scma C<H~ duee in conlinu<lre rnai sus. poelle I. 5CW1i11 sl/nl'l~r pon balansaroa IrQPlolor -. ®_ Irebuie sa se aHe intr-un spatiu
@. Din acesl moriv acestea din urma se proreta la conslructll cu mai mulle nlvelun.
al scarilor conlinuu, ale carui po­
.,, - -,,, sibilit<1ti de acces Si iesiri spre

,1
~

I eXlerior sinl astlel realizale,

rr"""'TT---r-TTT1"-- -,I

5E~~1'·:::J6.ml
, incit sa poala Ii lolosila fara pe­
---~ ricol si ca scara de evacuare.
Latimea lesirii ~ dedI l<1timea
62 m 56m,
sc<1rii.
,
". -- ...
- Din fiecare puncl al unei
"'. - ' , inc<1peri $1 de la nivelul subsolu·
, I
I , lui, casa scarllor, eel putln 0
,, ,,-----'
I I
~--."
scar<1 necesar<1 orl 0 leslre Ire·
~--~ buie sa pOala fi accesata la 0 di·
Sc3.ri CU odihna acopera suprafata se3rilor eu 0 rampa + supratal3 od'hnei
@-@ - 1 suprafata de lreapla. Scarile cu od,hna sint necesare penlru inaJIimi de @ Scsra OJ 3 rampe: sinl seumpe. nea­ stanla de .;; 35 m. Daca sinl ne·
decvale scopului. consuma spa~u
nivel ;.. 2,75 m, lAtimea odihnei ;Jr lalimea de circulatie a sc.ani. cesare mai mulle scari, se vor
dislribui astlel incit caile de eva­
,',2Q ',~ 1,2Q cuare sa fie cit mai scurte. in
casa scarilor Irebuie sa exisle
accese spre incaperile de la

f;
subsol, podurile neulilizale, ale­
Iiere, magazine, depozile ~I aile
asemenea, Irebuie prevazute
cu uSi cu inchidere aUlomala,
avind rezislenla la foc T30.
02,70

"'" In\rarea oblica si

® treplele deformale
t«=i\
®
Arcuirea 1reptelor in
cazul casei searilor @
20 Necesar mimm de
spa\iu penlru Irans.
®
21 Penlru 11ansporlul
@ In siluatla unei searl
economisesc spaliu
tnguSla economises­ portul mobilei bt'ancardelor ericoidllle
10 l:\\imea odlhnei

197
 2.00 2.00 200
SCARI
DIN 18065
~~r·········· :.:.:.: :.:-~~~ Pe cit de generoase par scarile
in spirala, pe at1t nu ar trebui uti­
Iizate acolo, unde decisiv este
2.00
'"" Ii arice cm la latimea treptei. A se
campara ~CD + 0
Scari in ni~e de 2 x 2 m.

II in cazul scarilor cu rampe dispu­

90 90
I !
20
Scara balansata, latimea de circulatie
utrla 90 em: lalimea treptei 25.5 em
Scara adecvata ca aeces la incaperi ne­
locuite. in facul searilor de tipul celor mo­
bile. Scara pentru proiectarea intraTilar pe
spatii foart8 mici, cu intoarcere de 1800
Scara economlca in splrala,
cu trepte decalate
se perpendicular ~i podest inter­
80 mediar, acesta se va executa nu
80 80 80
I I I I in patrat, ci dreptunghiular sau
Scara de tormiPotunda. in spirala, cotit. Numai asa se obtine un
® lalimea de circulatie utila 80 em/
latimea treptei 24 em
@ Scara in spirala de forma patrata
parcurs armonios al balustra'dei
~ @. in caz contrar in zona de
fringere iau nastere inaltimi dife­
rite ale balustradei. Forme spe­
ciale de scari ~ CD - @
De la treapta la treapta, abate­
rea dimensiunilor realizate nu
trebuie sa fie mal mare de 5 mm
~ @_ Scarile in spirala produc
efectul cel mai bun, atunci cind
duc spre galerii sau parapete ~
@ - @ _Constructia este pusa
in valoare in incaperi libere.
La diametrul scarii in spirala mai
Scara in spirala - tipuri de odihna de
Cum se realizeaza podeste in forma mare de 190 cm. se permite ca
® scara. Accesul la odihna esle la lei
de tal ca $i latrmea scarii, 50' -72'
® dreplunghrulara. Numa! astfel se
obtine un p"arcurs armonios al aceasta sa fie singura scara de
balustradei legatura din interiorul locuintei,

II Ghena pentru instalalii

avind 80 cm latime de circulatie
utila. -0 - CD

o Scara cu colt uri mascate

5 mm 5 mm
® Scara in forma de S
/
® Scara in unghi oblic @ Scara de forma octagonal a

~ />
1- :

~
:
5 mm ,5 mm

~:itre
. _:...5. ~cnro~
r m
/
:-~'t:7::::7F0:
lnallrmea

I
contratreplel

. 1:_~~: ..-A10mmala
1.
Vedere
15mm
...... :.:.;.; .....

~
Od~hna

f--Latimea -I Plan

trepter

inceput de balustrada la muchia

inceput de balustrada intre prima $i frontala a primei trepte. Balustrada 4 Sca~in s~la in consola
Tolerantele pozitiilor muchillor
frontale ale treptelor
@ a doua treapta. Aeces lateral co­ @ par~.p.d.v. optic mai joasa decit in
@ -Q9l-\121
mod la scara
-(g)
Galerie

Galerie Galerie

Scara in splrala, Iibera in incapere,

Scara in sprrala cu podest ~ 50' @ oblic
Scara in splrala cu podest cu acces
@ cu podes! prelungit @ Scara in sprrala rezemata de perelr

200
 SCARI
RAMPE, SCARI ELICOIDALE
Pieloni $i persoane in scaun cu
rotile. precum $i persoane cu c~­
rucioare penlru copii ar trebui s~
aib~ posibilitatea sa ajunga ftlrtl
dificultate la niveluri superioare.
65 (170) Rampe --+ CD, rampe cu trepte
,-------, --+ ®. rampe cu scari --+ G:i in­
sea . !:l
SeclJune c1ina\ie --+ CD·
Scarii elicoidalii, scarii in spiraltl
La casele pentru una sau doua
CD RampA ® RampA cu treple @ RampA cu scarA familii, incepind cu diametrul de

cca 210 cm al golului, se pot

realiza "scari necesare DIN

18065" prin legislatia in con­

structil (Iatimea de circulatie

min. 80 cm), incepind cu 0260

cm pentru alte cladiri (I~\ime de

circulalie min. 1,00 m).

Scarile in spirala avind sub 80

em la\ime utiltl de circula\ie sint

Marglnea frontalt. a treplel

tangenttt 10 coloana cen­ permise numai in calitate de

IralA large,te la\lme. Ireplel inailime•

conlralreplel
.r:r::= "scari care nu sint necesare

d.p.d.v. juridic" , spre subsol, pod,

........................................
o Scara elicordalA - treple
@j'··~~~;~·i·~·~~·i;~·I~·~·@····,,···· ..··
® Treple din lemn. aIel, pialrA
artilieial~ 51 nalural~
incaperi subordonate. Treptele
scarilor in spirala pot fi din tabla
antiderapanta, gratare, marmura,

~ vc II
Suprapunerea lreplel lemn, piatra artificiala.
de deBsupra
Trepte din tabla acoperite cu
B.luslrada
......................
mase plastice sau mocheta --+
: ..: :....::::......: ......: ..... : ..
~;ri ~~
:::::::::::::::::,"··J'r
Tabla din o,el elemente prefabricate, .': I •.

Tabla din aIel

Material de etan$are
CD Modelarea treplelor ® TreapiA din lemn masiv
I.B7S
..................; ..•...•...•..•....,'
elicoidale deschise, cu ochiul de
® Deschidere pAlralA in planseu @ Deschidere rotunda. in
din otel, aluminiu turnat, sau
lemn. Posibilitati de utilizare ca
® PVC pe 5apA de Gimenl
scara de serviciu. scara de eva­
cuare si scara de nivel --+ @.
Balustrade din otel. lemn si ple­
xiglas --+ @. Scarile in spirala
economisesc spaliu si se vor
construi stabil, cu 0 coloana in
lungul axei medlane --+ ®- ®
Se poale renunta la axa medi­
ana, ceea ce conduce la scari
, ::....•.•.: : .
scara --+ @ - @.
plan~eu @ Oesch'dere poligonal~

Circula fa in sens invers nu esle DOslblla eire. in sens invers este 51blla eire in ens Inver!> ooslbl~ U~(
Uhlizare in, (esp.ca inca. I hine circ"lohil circ,,',hil cnmnrl

Utilizare derpantru
circulabil mobilier mic mobila dezmembral mobila poale Ii p\. Irecvent~
1M. f; 'nen nm di ,;n;
inc~perj
subordonale
f-------
Subsol pod
f------­
Bar incapere hobby
f-
Oormiloare sauna.
f-
Bazin inat laborator L.-
Alelier grMIn~
L.-
@ Sec(iune ver!lcalt't. scar{l ellcold01~
Galerie depo,it mic
'--­
Spa!lu comerCral Transp. intern mar/un
,--
Loc. duplex boutique

Spalri p\. birouri depozite mari

L.­
Cab. medicale magazme
Spatii pentru localuri
-
Scara de evacuare
- -
L.­
wScara necesara" in loc unilami/iala.
0 0 0 0 0 0 ---0­
~
0 0 0 0 0 0 0 0
Seari·a
(dimensiune nominala)
- :; -
0
N
-'" '"
N
0 0
~ '"
~
0
~
-
<0
0
"-
~
'"~ 0
~ '"-
(Xl
'" (\j '"(\j
0
N
0

"
0
N
N OJ
0
N
LAtime de circulatie <0 <0
cD '"'"
(Xl
"­
<'1
0
(Xl

i::'
<'1
~
(Xl

r::: '"
N
0
~
I~ 0
'"
r r::: '" "" '" 0
0 N C N
inmm ~ <0 co a:~
'" '" "-
"'
<0 (Xl
"­
intra teava sDiralej - mina curenla inceoind cu 10 em lalimea treptei

@ Determinarea dimensiunilor minima penlru scAri in spiral a. dp lie tipurile in lunctie de utihzare @ Plan penlru @

199
 SCARI DE EVACUARE
Toale lereslrele necesare vor II de A
, ~ Fereaslra glisanta, peate Ij cAl DE SALVARE
< 1.20 min 0,90 x 1,20 (dimef\s hbera)
=:--- ~comPlel deschls~
I I __ -; pulind Ii doschise camplel DIN 18799.24532. 14094
Gnmor!1 do
';,:.[,
~
sodoro ~
.
Dimens libere
0.90 x 1.20 Pozitia pe care se poJle puna
scara trebuie astrel situata, incit
Daci1 esle ;a. in caz de pericol, oamenii sa
8,0 esla
necesara 0 poata fi vaWli dinspre supra­
I scari1 rotativa.
felele circulabile publice. Sca­
" 8.0
rile de salvare sint dispozitive
I Teren de pe 0 construc\ie, care in caz
8,0
lIS';
de necesitate pot salva oameni

G) cal de salvare
Ferestre de mansarda in
de cale de sail/are
calil~te -0-8) .. @.
Treptele ancorate, numite si
scari, verticale, fixe, sint neces­
are pentru ascensiunea pe aco­
- " . perii?, cosuri, silozuri, recipienti,
. . rezervoare, masini, utilaje etc.

LFI;'~~UJEi
La inal\imea c1adirii de 5 m sint
necesare scari verticale cu rea­
zem pentru spate. Lungimea
unei curse nu trebuie sa depil·
seasca 10 m. -~@ -@.
Diametrul co~ului do protec\ie
este de 0,70 m.
.... .. . .

Olmensiuni ---(~Y"

,
InAllime. Reazem Flx.,o do
cladi,li m spa Ie perele
Balcon de evacuare/podesl
® Cale de salvare cu podesl de coborire de coborire
Urcare relractabila de la'pinA I RS Pe,echl
3,0- 4,0 - 3

1.10
r
1.10
4,0- 5.0
5,0- 6.0
6.0- 7.0
7,0·- B,O
-
RS
f1S
RS
3
4
4
S

1 1 B.O- 9.0
9.0-10,0
f1S
RS
5
6
E,ecuIJe decal.1A ~ (ig: + C0
--ro:o:rryJ ----------ns-J 8 ­
Salturl de clle 1 m pi~u'lla

19.0-20,0 HS
~

(j) ®
m .'
® Coborire cu trecere Prelungrre coborire Podesl cu baluslrada

T T

r-".
1.10
1.10 T

~'j~-l-II-!'I
1.10
I

'. 10,0

-I.: . 10.0

.' 5.0 ~ 10.0

> 4,0 elj RS

/11 1
" 2.20
~ 3,00·
Podeil
!
U.O

020i-t--l0.7C
L
® Scara verticala. relraclabila @
oscaraverticala. @1;ocaraverticala@12scar"vert,calacupodeslde @ Scar~ do eJ:vare
decalata lncorporati1 trar.sbord~He

201
 seARl RULANTE
PENTRU eLAOIRI AoApOSTINO MAGAZINE $I BIROURI
DIN EN 115
f -_ _S_tr_ap_u_n~ere p~_n$_eu_~~_o_--t
~ Strapungere
t:' 23 ~ i Latimea treptei
r
90 6 •

6" .;.~~' j..,.~,s ,pardos"r

--+-
." '"
~
r,"
£I' Bulan de oprlre
in caz de pericol

~ &.'
2,09 I
____- - - . . . J

2,34 ' ~ I
i
Lungimea gropii L;oo A -..­ 4,4~
~
'"
"C

E !
I
~I Buton de oprire
MS pardos. ,E I
---'>­ ===n,
Nivell
,
Ii
in caz de peri col
,
L:=-f.:'
Ii
lJ II
30~30
=+32
I Slrapungerea

=t32 t- ® Latimea scarii rulante

..•
Schema
lundament
to- G) Seara rulanta in seel,une longitudinalalSehema plan lundatil Lat. trepte, 600 800 1000

~ ~
A 605-620 805 - 820 1005 1020
B 1170-1220 1320-1420 1570-1620
Capacltalea de transport

=~~Jt~;IC
Q",,- 3600 x Gp x v x f (persih)
C 1280 1480 1680
unde !

Randament 5000 - 6000 7000- 8000 8000-10000

Gp=nr. pers. per treapfa (1:1.5: 2)

=~'l!~EJU!
v(mrsl = vileza de transport de transp.·h pers. pers pers.
t= adinclmea Irep\el
f = 0,5 - 0.8 gradul de utdlzare al

I~I
scaril rulanle. Dlmenslunl 51 randament pentru scari rulanle
eu inc!lnal,e de 30' resp. 35 (27' 18')
UJt:!a:i:
II

:i:!!I.: "

t- 0 Scari rulante intr-o rampa In paralel

Montarea Si exploatarea se face in conformitate cu "Oirectivele pen­
tru scari rulante $i cai rulante", document editat de Hauptverband
der gewerblichen Berufsgenossenschaften (Uniunea generala a
asociatiilor profesionale me$tesugaresti) Scarile rulante ~ CD - ®
sint destinate transportului neintrerupt de persoane (nu figureaza
ca scari din punctul de vedere al supravegherii in constructii).
Scarile rulante, de ex. din magazine, au un unghi de ascensiune de
30° sau 35°. Scara de 35° este mai avantajoasa ca pret pentru ca
necesita suprafete mai mici in plan.
In cawl inaltimii mai mari de transport, din motive psihologice si de
securitate, se prefera scarile de 30° Randamentul de transport este
pentru ambele unghiuri de ascensiune aprox, acelasi.
In cazul amenajarilor de transport se va utiliza pe cit posibil un ung­
hi de 27° - 28°.
Unghiul se deduce din raportul de ascensiune 16/3 al unei scari comode.
Latimea treptelor se alege dupa un standard practicat in toata lu­
(j) Seara rulanla. latime 60 em: ® Latlme 80 em;
mea, 60 cm (0 persoana), 80 cm (1-2 persoane) si 100 cm (2 per­
soan e) ~ CD - ®. La latimea treptei de 100 cm, persoanele cu
greuta\i in miini au suficient spatiu de miscare.
Lungimea in plan ~ CD La urcare $i coborire se va prevedea suficient spatiu pentru a$tep­
tare, cu adincime 3 2,5 m.
La inclinatie de 30° = 1,732 x inaltimea nivelului
In magazine, c1adiri administrative si pentru birouri, in hale de tirguri
La inclinalie de 35° = 1,428 x inallimea nivelului
$i aeroporturi, de regula viteza nu va depa$i 0,5 m/s.
Exemplu: inaltimea nivelului 4.50 m $i inclinatia 30°
In statiile de metrou si la amenajarile de transport publice se prefera
(inclinatia de 35° partial nu este permisa in strainatate)
0,65 mis,
Lungimea in plan: 1,732 x 4,5 = 7,794.
Repartizarea medie a transportului ascendent in magazine mari
Impreuna cu suprafetele orizontale de intrare $i ie$ire rezulta 0 lun­
este: scara fixa 2%, ascensoare pentru persoane 8%, scari rulante
gime de cca 9 m. Oeci pe scara rulanta pot sta simultan, una dupa
90%. Aproximativ 3/4 din circulatia descendenta se face cu scarile
alta, cca 20 de persoane. rulante. S-a constatat ca in prezent in medie exista 0 scara rulanta
Viteza Timpul de La 0 latlme suflcienta pentru la 1500 m2 suprafata de vinzare, dar ar trebui sa coboare la un op­
transport 1 persoana 2 persoane sint tim de 500-700 m2 .
per persoana sint transp tranportate
Sea rile rulante in construetii de eireulatie trebuie sa respecte
0.5 mlsec - 18 sec 4.000 8.000 prevederile din .,Oirectivele pentru scari rulante" (Bostrab), Preten­
0,65 mlsee - 14 sec 5.000 1.000 tiile sint ridicate (functionare, constructie, siguranta), Unghiul de as­
Persoane/h
censiune este 29°, 18° $i 30°
@ Date ale randamentulu, - CD - ® Oimensiuni $i performante ~ CD - ®

202
 cAl RULANTE
lL1 EN 115

Nlvel II

Nlvetl
, ,
10;0 ~_-=- -=~~ -=-J~
II II
II II
1------1

Sec\lune
I
Event. se prevede cu scurgere pt. apa
4.00-460----< ~650
f=q 5
f----<

t,-. ® Secliune transversal~ -. CD

F F=3
u

Jllli- __ ~ Tip 60 80 100

Plan lundalie A 600 800 1000

t,-. Q) Cale rulanta secliune longitudinata ~i planul fundaliei B 1220 1420 1620
C 1300 1500 1700
Capacitate a orara de transport a caii
rulante se calculeaza cu formula
K ·1· V' 3600 ® Dimensiun; - CD - @
Simptu
a= 0,25 pers./h
CAl RULANTE PENTRU CLAOIRI CU MAGAZINE
in care: , = lalime de transport in m, SAU BIROURI (IN CONFORMITATE CU OIRECnVElE
V = vileza de transport in mis, K = PENTRU SCARI RULANTE :;>I CAl RULANTE)
factor de incarcare. Factorul de Direclive Bostrab. EN 115
incarcare variaza in lunctie de soli­
citare intre 0,5 $i 0,9. Valoarea me­ inClinalie 10° II" 12 .
Dublu die este 0,7. Valoarea de 0,251a nu­ d S x 5.6713 + 15480 S x 5,1446 + 14100 S x 4.7046 • 12950
mitor reprezinta suprafala de pa$ire
de 0,25 m2/pers: 9 6400 5900 5450

•
~ ~E.".".:.".";."."."
i H x 5.6713 + 3340 H x 5.1145 + 3150 H x 4,7046 + 2990

@ Cale rutanla cu arc superior de trecere - CD

in loarlecQ Cale rulanta cu banda cu ching;1 trans Calo rulanl.1 cu
orizontala cu palete (b,:Jndtl dn cavC!l/C) doua. tl'Jrtzi
~.' .
.. ,

® 1 persoana cu carucior penlru cum·

paraturi de 60 em la\ime (80 em)
La\ime ulila S 800 + 1000 750 + 950 2 x 800 + 2 , 1000
Lat,me exterioara B 1370 + 1570 1370 + 1570 3700 + 4200
incrucl~at
Executie Constructie plana. inchnatie c· 4'
Lungimea unei sectiuni 12 -16 m -10 m

~ in opozitie
:··:·:··,,·:··:·,···:·,1··:···:·,·:·,,·:·:·:·,,·,
DisC intre incardHori
Lung. posibila adecvat~ L
in conformilJte cu ccrintele de st<lllc:'J.
225 m"? 300 m

~ @ Oispunerea ca.ilor rulante ® 2 persoane, la\ime 1 m

Randament de transport 40m/min 11 000 pflS 'h J
@ Dimensiuni ~i r~ndamenl pentru cale rulanta. orizonlala. - ... (j) - ®

Caile rulante sint mijloace de transport pentru transportul orizontal sau

U$or inclinat al persoanelor. Avantaju\ cailor rulante consta in pericol mi­
nor de accidentare la circula\ia cu carucioare pentru cop;i, scaune cu roo
lile pentru bolnavi, carucioare pentru cumparaturi, biciciete $i bilgaje
mario Pentru ca instalatia sa aiba randament de transport optim, lil pro­
t,-. (2) Secliune cale rulanta cu banda de transport din cauciuc Cu banda din palete
iectarea ei se va tine seam a de, $i se va determina foarte atent, traficul
preconizat. Randamentul de transport depinde deli'llimea Iibera. de vi­

-' -EEIll;I-'
Banda de transport din caucluc Banda de transport din patele
teza de circula\ie $i de factorul de incarcare.
5e poale atinge un randament de transport de 6000-12000 pers./h. i ncli·
natia maxima a cailor rulante este 12° = 21 % . Viteza de transport nor­

t,-. ® Plan- 0 mala esle 0,5-0,6 m/s pe orizonlala. viteza pentru cal rulante cu incli­
natie pina in 4°, poate Ii mai mare, pina la 0,75 m/s. Ctli rulante de cca
30 m lungime se considera scurte. Cai rulante lungi pot fi renlizale cu
Eincllna,l. 84 ~ ~_::_<_::::_::::_:"'-'-_-"18UI __ =:::J==_J-__ lungime pina la 250 m. Pentru a facilita accesul $i ie$irea in timp, se va
proiecta dupa caz, 0 succesiune de cai rulante mai scurte. Avantajul caii
rulante cu doua benzi consta in inloarcerea in plan orizontal, -+ ®- @ ,
t,-. ® Schema sectiune cale rulanta cu doua cai - @
spre deosebire de ... CD - ® . La inaltimi de constructie mici, de 180
Lalura lensionata Latura cu angrenal mm, sint potrivite $i pentru integrarea in cladiri existente.

~~

Valori pentru cotangenta inclinatiei caii rulante

I .', "', I Formula = ctg x B x inaltimea de transport

:~~~~:~~ inclina\ie in 0 10° 11 0 12°

cIgB 5,6713 5,1446 4,7046
1-3:"69-1 3.32 I L I 3.32 I 1.91 - - (
de ex. inallime de 5 m, inclinatie de 12°
t- ® Soctiune de baza. a c~ii ruranla cu dou~ cai, cu inloarcere orizontala. - ® Lungime medie = 4,7046 x 5 m = rotunjit 23.52 m.

203
 ASCENSOARE

DIN 15306, 15309, EN 81-1+2,

NORMATIV ISO 4190,
DIRECTIVE ASCENS. 95/16/EG
~" La toate cladinle, ascensoarele ar
trebui plasale in principiu in centrul
I, .,,', I',,'
Iluxului de circulatie. 5e va proiecla

...,
LJ 11
cu atentie dispunerea tata de supra­
letele de circulatie. Ascensoarele au
doua s'steme dilerite de aclionare
1. actionare cu roti motoare
(Ia ascensoare cu cablu) ~ G)
A 2 ascensoare hidraulice~@-@
Ascensorul cu cablu are in caz ideal
(1) Aclionare ascensor Sus 1:1 Sus lateral 1:1 Jos lateral 1:1 sistemul de actionare deasupra
putului. Greutatea propne, tara
cu cablu. sus 2:1
lncarcatura, a cabinei ascensorului,
precum si jumatate din sarcina utila
sint echilibrate de catre contragreuta­
te, La alegerea tipului de actionare
trebuie cintante avantaJele si deza­

""n,",­LJ 1

, I,
r:-l[].,
' ~ vantaJele.
Actlonarea sus lateral sau jos lateral
"",'\1'
- ,

IIIII
mai are suplimentar role de intoarce­
i. '/',1
,bd',!
:1 :1
", i I, ". I I' re Sl ca urmare costuri suplimentare
"
in exploatare, Maslna si diriJarea pot
Ii plasate in pnncipiu intr-o camera
separata a utilajelor de actionare, sau
in cazul ascensoarelor lara camera
de transmisie, in put ~ ®
in cazul ascensoarelor hidraulice
Ascensor hidraulic. actlo- Direct. lateral. in 1 predomlna pistonul de pres,une ~
® nare drrecta. centrala. in 1
treapta
Direct. central, simp­
lu. telescopic treapla
Indirect. laleral. 2:1
@-@. Utilajul ridicator poate fi pia­
sat direct sau indirect. Plasarea ele­
vatorului direct cu tub de protect1e

I~
OS
scufundat in pardoseala, nu mai este

II -'0
de actualitate, din motive de protectia

i: ,"
'i.1
11

I:
i, '
.., I "'rl ,I I, --Orl
i!~li
: , S
apelor. in anumlte situ alii este reco­
mandabila ulilizarea unui piston de
tragere ~@ B - D Pistonul de tra­
gere echilibreaza prin constructia sa
o parle din greutatea cabinet, la care
!: " , '~
!I : '
se adauga 0 greutatea suplimentara
~ @ D intrucit motorul de pompare
funclloneaza numai cind sarcina este
A B C D transpOrlata in sus, iar la coborire se
deschlde ventilul: nu este necesara
Piston de tragere indirect.
energie Si consumul scade aproape
® Piston de preslune
suspendat 2:1 - CD - @
PIston de tragere,
suspendat 1:I
Piston de tragere,
indIrect 2:1 cu greutate suplimentara la jumatate.

-80...,
o
<D
<D
o::t• •_:
- 0­
ro
I=L~O$ ~ 6-1
~
-90-'
~% ~]~
~"
L~
~:o~~
-80,
ro
1-80-1 ~80~ -- 80- -80- - 80­
f-1,10~ '--1 ,10~ c....1.10-l -1,10~ -110- -1.10- -1,10-'
'-110-1
- lip 1,60 - - lip 1,67 - - lip 160 ...,
- lip 1,60 --'+- lip 1,60 ..., - lip 1,60 - lip 1,60 - lip 160 ­
14 12 12
Plan de baza ascensor ­
Pentru handicapati Cu pasaj Grupa de cite doua Grupa de cite trel
pag. 205 s' urm.

~ 2,00 +
2,20

:1
Usa gllsanta telescoplca cu deschldere
~c
"

1\1',/l~1IT:
unilaterala:
365-385 3,65 - 385 3,55 - 3,65
:I!i lalimea putului = 1,5 x lat,me I,bera de tre­
, \ ,f
I cere (II, + 27 em = '" 1.60 m
/ . ''1
!
~I:', '.'I
! "I"
il
1'1

~'
===~===r-- T~ inalt. de

~I: Ifl"i
r- inalt. de
transport
transport
- 40 - 50 40 m
,I,
i ii'l
MIT
;, 1,35 Usa gllsanta cu deschidere centrala:
30 - 40 la!imea pululul = 2 x latlme Jibera de
treeere Ill) + 20 em = '" 1,80 m

® Ascensor cu camera pentru actronare

® Ascensor tara camera de actionare
Ascensor fara camera de actlonare
$i spatiu redus de subzidlre ® Desehiderea usii si lal,mea pululu,

204
 f - - - c -----;
ASCENSOARE
Ascensoare pt. persoane in clAdlrl pt. loculnle DIN 15306
>

D
Circulatia pe verticala in c1adiri noi, cu mai multe niveluri, este pre­
luata cu precadere de ascensoare. La proiectarea inslalaliilor pen·
tru ascensoare, arhitectul se va consulta de regula cu un inginer de
specialitate. in cladiri mai mari, cu mai multe niveluri, este potrivita
"~ k,;,:,,;,." .:.&..:..&J JL:.:..:." concentrarea centrala a ascensoarelor, intr-un nod de circulatie.
I I
I 1-800--1 I Ascensoarele pentru marla vor Ii separate vizibil de cele pentru per­
I t-- 1100 ----t I soane; totodata, la proiectarea lor se va tine seam a de laptul ca la
~ Ip1600 ~ vir! de circulatie ar putea Ii incluse organic in circulatia persoanelor.
I I
Pentru ascensoarele pentru persoane in cladirile de locuinte au lost
stabilite urmatoarele capacitati portante:
~CD Plan PUt de circulalie - ® ® Spaliul de a~teptare din lala
ascensorului 400 kg (ascensor mic) pentru uzul persoanelor ~i cu bagaje.
R -------;
630 kg (ascensor mediu) pentru utilizare cu carucior penlru copii
................ . ~i scaune cu rotile .
,
II
'I II
II
L~- ___-_ 1.000 kg (ascensor mare) inclusiv pentru transpor1ul targilor,
sicrielor, mobilei ~i scaunelor cu rotile
'I
II
1 I,
I~c
20
pentru handicapati. -+ ®
I,
I,
I L _____
Vl
I
'I
11

Spatiile de a~teptare din lata accesului la put trebuie astfel realizate,

incH,
L ______ L~T--1}---..J--L
T ~T
j
utilizatorii ascensorului, care intra ~i ies, sa nu se impiedice unul

D ~
pe celalalt mai mult decH este inevitabil, chiar daca au bagaje in
I ~ll [] 1 .....................
mina.
-_. __ . ~ bagajele cele mai mari, care trebuie transpor1ate cu resp. ascen­
Acces in acest spallu sor (de ex. carucioare pentru copii, scaune cu rotile, targi pentru bol­
navi, sicrie, mobila) sa poata Ii incarcate ~i descarcate lara a puna
~ ® Camera utilajelor de aClionare
Camera utilajelor de actionare ­
9ruP de ascensoare
in pericol persoane, cladirea ~i ascensorul ~i lara a alecta mai mull
dedt inevitabil cealalta circulatie.
Spatiul de a~teptare din lata ascensorului unic

Adincimea utila minima intre peretele u~ii putului ~i peretele opus,

T
[ill]
masurata in directia adincimii cabinei ascensorului, trebuie sa lie

o
N egala cu adincimea cabinei ascensorului -+ ®.

MS pardos. Suprafata utila minima sa lie egala cu produsul intre adincimea ca­

binei ascensorului ~i latimea putului .

•.•...•.•.: ....: ....•.•.•....•:.

Spatiul de a~teptare din lata ascensoarelor alaturate

Adincimea utila minima intre peretele u~ii putului ~i peretele opus,

masurata in directia adincimii cabinei ascensorului, trebuie sa lie

I egala cu adincimea celei mai adinci cabine de ascensor.

MS pardos.
\l
I 6­ 6­
~
CapaCllale portanta. kg 4DO 630 1000
MS psrdos.
Vileza nommala ..-;mJ 0.63 1,00 1,60 0,63 , .00 1,60 2.50 0,63 1,00 1,GO 2.50

MS
pardo,.
-
[ill .[S - '"
I
.

:
\

-;
a.
la,lime minima put c

AdinClme minima pUI d

Adincime minim:'

ln~ltime minima cap

put q
groap~

latlme Iibera usa pu\ c:

mm
mm
p mm

mm

mm
1600
1600. 1800 ­

2100

1400 1500 1700 1400 1500 1700 2000 1400 1500

CD

3700 3800 4000 3700 3800 4000 5000 3700 3800 ·tOOo

800
2fiOO

170(1 ;'000

~)OOO

'"
~
::0
-.
inall. lIbera usa put 5, mm 2000
0.
.L
.~

c
a
.~
Suprafala minima a
mecanismului de aclionare

lalimea mimma a
m'

mm
8

2400
10

2400
10

2700
12

2700
14

3000
12

2700
14

2700 3000
15

mecanismului de ac\ionare R
2
~ ® Put~; camerA de actionare Put ascensor hidraulic
i Adincimea minima a smm 3200 3200 3700 3700 3700 4208 4200 4200
""
~
mecanismului de aClionare S
~
u in.~llimea minima. a mm 2000 2200 2000 2200 2600 2000 2200 2600
@
mecanismului de aetionare h

15 Lal. libera. a cablnei a mm 1'00

®
Adir.cimea ribera a cabmei b mm 950 1400 2100

~ 10 t=ttit:¢~.:.:.:.:: ::. 1 '.400 kg 1.0 rn',

g ina\llme hber~ a cabinei \<, mm 2200

a·
~
1116)Hg I,Om'1

E: • '110001" 1.0 rn',

Lallme hbera.
1::::f~.(!J
0' S 11.cIO.l.,oookg ',Om',

l) , 5 • 1I1Xl .. ,.1000 k9 1.0m'. '"c acces cabina C2 mm 800

'§ : • '"'Xl"l'OOO~ UIm'1

'0 1.630. h'OOO~ Ulm',

.g
0; • u inaltlme hbera
>' M®@@ 11 2.,000ltg
133.,oooltO
2.~m'.

2.5m'1
acces cabma 12 mm 2000
Z'
o 100 200 300 400 500 600 700 BOO Numarul permis de persoane 5 8 13
Locatarl la taate nlvelurlle

~ 0 Cerinle lalA de randamentul de transport pentru clAdir; de locuinlA normale (FEM)

® Dimensiuni constructive, dimensluni cabin~ ascensor $i U$~ --- CD - @.

205
 1400
ASCENSOARE
Ascensoare pt. persoane, preferential pt. birouri, banci,
hotel uri etc. ascensoare pt. paturi DIN 15309
Cladirea Si destinatia acesteia determina tipul de baza al ascensoa­
reler ce trebuie prevazute. Ele servesc transportului pe verticala al
persoanelor Si bolnavllor. Ascensoarele sint instalatii mecanice de
folosinta indelungata (durata de viata cca 25 - 40 ani). Din acest
motiv trebuie astfel proiectate, incit sa faca fata Si peste 10 ani ce­
rintelor crescinde. Modificarea instalatiilor proiectate gresit sau cu
C, prea mare economie este fie scumpa, fie imposibila, La proiectare
~ f----1300 ' ~ se va verifica exact situatia circulatiei, in casa scarii principala se

f----~-O_--------i vor forma grupe de ascensoare.

~ G) Sectiune put ascensor

R
~ ® Ascensor pentru patun Analiza circulatiei: forme si definitii

Timpul de rotatie: valoare calculata indica timpul de care are nevoie

ItX· i·"" "1

· 1 ascensorul pentru rotatie pe parcursul tipului de circulatie specificat.

Valoare medie de asteptare este timpul intre momentul chemarii si

i::t---------t;-- c ~:: al sosirii cabinei,

r::j I: (I Valoare medie Asteptare (s) = timp de rotatie (s)

~- ~ ~ :j ~
Nr, de ascensoare/grup

p:'I:: ~ - - -
~:l Randamentul de transport: randamentul max, de transport realizat

, I::
I t Go:~t.~-
.:.~~~:~' .fl'·
.: i I
II"
•
•

.;
I
....
,
...J

::::: : ..
' ,
\~
in intervalul de 5 minute. (nr. persoane). 5e calculeaza cu formula:
300 (s) x incarcarea cabinei (pers,)
L:.~/ ~
/ Acces la camera de timp de rotatie (s) x nr. de grupe de ascensoare
~ actionare din aceasta zona

Camera utilaJelor de action are

\Ir f4\ Camera utilajelor de actionare -­ Randament de transport procentual:
~ comuna pentru grupe de ascensoare 100 x randament de trans (pers,)
1900 2400. 2600 Randament de trans, % =

-p&~;m
Nr, de incarcare al cladirii (pers,)

t:~."""""""':::""""1
II ~)b
II
CapaCllate portanla "g 800 6, 1000 (1250', 6. 1600
6.
11 .. : .. n
1100
--
- 1100
'r---­
":' Vlleza nomlnala
Lallme minima pu',
m's 063 1 0
1900
i .~ 2.5 0,63 1.0 1.6 2.5
2400126001
0631' 0 16
2600
2.5

800 kg 1000 kg 1250 kg! Adinclme minima put

Hl. .:1 I AdinClme minima
2300

140°1 1500 1700 2800 140°1

2300 (2600i
1700 280n
140°1
2600
1900 2800

I~~;~!{I·" ',"'''''''''' ~:6.1

~:m
groapa put

1::; IM!ltlme minima 3800 4000 5000 4200 5200 4400 5400

~ ~on~ -F ' 1:::'

cap put

__ ~. [:1 I La-lime usa pUl 80C 1100

1100

=-',~:~
Inalllmf:' usa put 2000 2100
2100
1600 kg Supr mm a camere' 15 18 20
25
mecanismulul de aC!lonarp m:

III Ulltme min a came rei 2500 12800 3200 3200

~'.··~~ml;1
H
ilDi

mecamsmulul de aClionare R
Ad'lnClmea min a camere, 3700 4900 4900 5500

t OJ
ir
~:b --l­
mecanismulUi de actlonare S
Inall',mea min a camere,
mecanismulul de aC\lonare h
Lat cablnel de ascensOi a
Adinc cabmel de ascensor b
2200

1350
1400
2800 2400

1500

1400

2800 2800

1950
1750

Ir
MS pardos.

m~~ ~': ~~~"

lnalt cabmel de ascenso' k 2200 2300
2300

1m] Ifl
Lallme usa c30ma 800 , 10e 1100
Inaltlme usa caoma , 2000 2100 2100
Numar perm IS de persoane 10 13116', ::'1

c I!II I JJ il:':.'; '"IN'

®
Ascensoare penlru persoane. de prefennta pentru alte cli3.dirl decrl cele de locu­
tnte (blrouri. banct. hotelurll. asce~oareJ.€: permit accesul cu scaune pe rotlle;
dimensJunl constructive In mm ,J.-I- l.§)
--'0

MS pardos. b ~- l3QQj M300' Capacitate portanta kg 160(1 2000 2500

....~ U:~
.01 6
Vrteza nomlnala 063 :'0 I '6 12,5 2.5 25
·lh.:::::::::::::::::::::.lr Alterna;;va
AdinCime minima out
240~

3000
0.631'01 ' 6 0631
'
' 2700

3300

Pu\ pentru ascensor Individual

Vr ® Privire de ansambJL!. asu~
ascensoareJor- \§) - ® .
AdinClme minima
groapa put
18001' 7001; 900 2800 1600r700 11900 280 18001'90012100 3000

Inailime minima 4400 5400 4400 5400 4800 5600

cap put
Latlme usa put 130C i 300(14001~
::: :::::::'\2::::::: :::. jnaltlme usa put 2100

15 . Supr mrn. a camerel 26

27 29
mecanismulUl de actlonare rr 2
Lallme min. a camerel 3200 3500
mecanlsmulUI de actlonare r
10 AdinClme mIn. a camere, 550C 5800
"
Q;
C.
mecanismulul de acllo~are s
Inaltlmea min a camere, 2800
E
o mecanismulul ae actlonafe h
u
Lalrme Cabln3 ascenso' 1400 1500 18De
1 v---- ~}---{2. ,j, L ": 1,IV,'~ Ad'ncrme CaDlna ascenso r D
(nalllme cablna ascenso'
2400
2300
2700

a 100 200 300 400 500 600 700 800 Lall:"ne usa cabma i30Q 130a 11400, ~
Locatari in taate nivelurile complete Inaltrme usa cabm2 2100
Numar permlS oe persoane 2' 26 33

Cermte fata de randamentul de lranspm1 pentru cladln de locurnte conlortabile,

cu SI fara etale pentru bilour; (FEM)

® Dimensiunl constructive pentru ascensoare pentru patun -- CD - ®

206
 I 1 ASCENSOARE
ASCENSOARE PT. BUNURI DE

I­

'L--
-i- I
_:

)- ­
+- DIMENSIUNI MICI
Ascensoare pI. bunuri do dimellsiu·
ni mid: capacitatea port:lllt:'l . 300
kg; suprafa\a de bazt! a cabinei as­
L-.- _.
Ie =lu Ie:; =lu

Ie = lu censorului ,,; 1.0 m2 ; pentru bunuri

Ip lp I I
Ip de dimensiuni mid, acte, mincare
etc. Accesul persoanelor nu este
permis. Structura pu\ului este de
~ G) Ascensor pt. bunuri de ~ ® Cu pasaj ~ 0) in diagonal~ obicei din profil de otel. asezat~ in
dimensiuni mici ltlrc':i pasaj
groapa pu\ului sau pe planseu.
inchiderea perimetral~ este din ma­
I
. , .11 •• i i ,
I ~
•• I i I r-y

. . . . . . . . . . .~~~l terial rezistent la foe - (j) - ®

Calculul randamentului de tran­
sport pentru ascensoare de
bunuri. - CD.
(J Timpul necesar procesului de tran­
"'00
sport se calculeaz~ cu lormula:
'"r: NN
""' "'"
",0
h
All ...-C\i
Z =2 + B, + H (1, + 12 ) = ... s
MI
v
2 = factor constant pentru cursa
~, dus - in tors
h = in~ltimea de transport, v = vi­
,
1 --:----l--Lc;"""" I
I I'"
- § teza de exploatare. B z = timp de
I'"

-~-~--- -~;
I ~
l.. : ~ CQ incarcare - desc~rcare in s, H =
- .• ...L----
.~ fA\4
V' \:!.J
Ascensor pentru. bunuri de dimens.• ~
mici cu u,~ glisanl~ vertical~ la V'
®

5
Ascensor pentru bunuri de
dimensiuni mici cu u~a. lurnanta. la
Ascensor penlru bunuri de dimensi­

uni mici cu parapet ,i u,~ glisanl~

num~rul opririlor.
tl = timpul pentru accelerarea.

nivelul pardosel,i nlvelul pardoselii verticala. incetinirea cursei, in s.

DlspllOerea punclelor de inca.reare 1 Acces si pasaj in diagonalA si in t2 = timpul penlru inchiderea si
diagonala cu pasaj deschiderea usilor pUlului ascen­
Sarcina uhla Qlkgj 100 300 100 sorului: pentru usi cu un canat
Vlleza v [mls) 0.45 0.3 0.45 tlmpul este de 6 s: pentru usi cu 2
La-lime cabina. • 1.~lime usa Ie _Iu 400 500 600 700 800 800 800 500 600 700 800 800
Adincime cabina. ac 400 500 600 700 800 1000 1000 500 600 700 800 '000 canaturi lOs; pentru usi verticale
;n;"lllime cabina. .. inal\ime usa he ... hu 800 1200 1200 800 1200 glisante penlru ascensoare de
Latlme usa pI. incarcare in diagonala lu - - - - - - - 350 450 5S0 650 8S0
la\lme pul Ip 720 820 920 '020 1120 1120 820 920 1020 ,,20 1120 bunuri, cca 3 s.
Adincime pu\ ap 580 680 780 880 980 1180 1180 680 780 880 980 1180
inaltlme cap PUI min hcp 1990 2590 2590 2145 2745
Randamentul la transport F rezult~
La.llme USa camera aclionare 500 500 600 700 800 800 800 500 600 700 800 800 din timpul cursei de transport Z.
inaltime usa camera. aclionare 600 600
Dislanla puncte inca.rcare min. 1.) '930 2730 2730 1930 2730
aplicind urm~toarea formul~:
Dislanla puncle incarcare min. 2) 700 450 700 60
inaltlme parapet min. 600 800 800 600 800 F=
doar opmea cea mai de ·os P Timp pt. curs~ Iran sport in s
Dlmenslum constructIve ale ascen­
60
soarelor pentru bunuri de dimensiuni
rr---~ :r···············~·::: =1=j- ~i = Z = ... curse/min.

:::'Dl:~~::
mici ~ (j) - ®
II ::: ::: I I
Reglementari constructive: Came­
II
.:.: :.: ra pentru mecanismul de ac\ionare
I I .:.
.:
:.:
:.
I 1
I trebuie s~ poat~ Ii incuiat~. s~ fie
I I :':'. Ie "',:, I I
sulicient de luminoas~ si astlel di­
II ~II II
-t mensionat~, incit intre\inerea s{l so
I I f--'------I : I I I
fac~ t~r~ pericol de accidentare.
1 I 9Ox
I I I 1
T Spa\iul din tata mecanismului de
111 '80 1 I' I

ac1ionare sa aib~ inaltimea > 1.8 m.

I
~
lu

Ip
I
L~ ,~=====J~==~J
,
!Camafa ma,lnll Const,. dreapta
Ascensoare pentru mincare in in­
stitu\ii de s~i1~tate: pu\urile ascen­
~ I
~a",er. ",a,lnll consl,.• linga
l soarelor trebuie s~ fie finisate neted
~
Ascensor pentru matellale cu pasaJ V'
. .+ ® Ascensor pentru maleriale f~r~
pasaj. inci. camera ma,ini;
si lavabil. in exterior se pune un
panou de comand~ pentru chema­
re de la sl trimitere la orice statie.
Cilpacllate portanla. kg 630 1000 '600 2000 2500 3200
ASCENSOARE PENTRU
Vlleza de clrculal'e mls +---­ 0,40 - 0.63 - 1.00 ------+

·:·u
Dlmensiuni cablna. mm
MATERIALE
Ic 1100 1300 1500 1500 '800 2000 Ascensoarele pentru materiale
ac' 1570 1870 2470 2870 2870 3070
sint instalalii de transport destina·
hc
DimonSluni usa mm
2200 2200 2200 2200 2200 2200
I te s~ a) transporte bunuri sau b)
lu"
hu
Dlmensiuni put mm
"00
2200
1300
2200
1500
2200
1500
2200
1800
2200
2000
2200 .:
:::
:.: ':'r

:.:::
"0::;.
:.:
persoane, care sint angajate de
eel care exploaleaz~ instala\ia
Ip
aD
1800
1700
2000
2000
2200
2600
2300
3000
2600
3000
2900
3200
:: : ::: :::"::'j Exactitatea oprJrilor:
hgp 0,4 $i 0.63 mls 1200 1300 '300 1300 1300 1400
Ascensoarele pI. materiale f~r~
1,0 mls 1300 '300 '600 1600 '800 1900
ap
incetinirea cursei +/- 20 - 40 mm
hcp 0,4 Si 0.63 mls 3700 3800 3900 4000 4100 4200
'.0 mls 3800 3900 4200 4200 4400 4400 Ascensoare penlru persoane sl
hangr. 1900 1900 '900 2100 1900 1900 maleriale cu incetinirea cursei +/­
10-30 mm
I1f\\ Dimensiuni constructive - ascensoare
® penlru maleriale - cu rOli moloare ~ ® - ® ~@ Sectiune Iransversal~ ~ ® - ® Viteza: 0,25-0.4 -0,63-1,0 mls.

207
 2000 ASCENSOARE HIDRAUUCE

Ele raspund cerin\ei pentru

transportul economic de incar­
caluri grele. la inaltimi mic!. Are
~I sens sa fie utilizate la 0 inaitime
Ni
, de transport de pina la 12 m.
Camera masinii poate Ii plasata
independent de pozitia putului.
1000; r--- Ip­ Ascensoare cu piston direct de
'2000 presiune. din programul stan­
~ G) Planul Dutulul t-r ® PlanUl DutulUl cu camera mecanlsmului de actlonare dardizat. transporta sarcini utile
de pina la 20 t la 0 inaltime de
max. 17 m --> G) - @ . Ascen­
soare cu piston indirect de pre­
siune. in executie standardiza­
ta, lransporta max. 7 I la max.
9000 ~ 10 34 m. Viteza de transport a as­
c.
u
8000 -1~
j ...
I~ =t;:!,::~~~~;;;;;;;:::::=
!3D=700mm r
censoarelor hidraulice este de
~
7000~oo ~~--..j la 0,2 la 0.8 m/s. Nu este nece­
6000 1~~~t::':a:PtC:~:;H:+~1:0:00=m~m~~1::=C:,~====_=~-~_·__~ sara 0 casa a liftului pe acope­
ris. Sint posibile mai multe vari­
500011g' ----I ante de actionare hidraulica -->
® - ® Cel mai uzual este
4 000 ""1~ ~~i;~;;;::;~==::===~st::~:t~~==j
,>; D = 600mm
strlpul central --> G) - @. EI ne­
3000
1 ape = H+900 mm
-~
cesita un orificiu de forare.
I :1.
Tolerantele de porn ire se
mentin la valori coborite de +1- 3
mm prin comenzi independente
~-'--~+"'T--r-'-'+""'T=,......4---~~.,.-~-.J-';'---i---+-':'- __ de sarcina . inaitimea !ibera a
3 4 5 6 8 9 10 " 12 13 14 15 1617 18 H
inaltimea de transport [ml usHor ascensorului este cu min.
50 ... 100 mm mai mare dedt la
Diagrama pentru deTermlnare inal,(rme: cap put hcp: aoinClme groapa put agp:
adinclme out Clllndric ape: diametru aut clllndric 0 alte usi. pentru a permite acce'
sui complet plan in cabina. Se

.
u
c.
'p
utilizeaza usi t~rnante cu doua
canaturi, USI glisante articulate.
Adinr;une aUI op actionate manual sau complet
automatlzat, cu deschidere cen­
~ @ Sectiune put ~,~~~~n~~:'~I:~a a:~e ~~:Itl~ ~ ~I~~~~=: ~~ Aamcrme 2 300! trala sau unilaterala.
Slar.le rna, man - la sererel Irl<1ltlnl~ = 2.20C'

® Date lehnlee -> CD - ®

CapaC:!3Ie parlanta ~':J C<Jp:1Cltale ponanla

~!~:.:.:.:~:.:::.:.:::.:.:
1 000 1 600 I 1600 20'JO 2500 3200
ka
VI!eZ3 \ransport
':330

iil:l
""
i Vlteza transport
inS ~~-~
o t., ':' 0 28 'J 39
Ins n
o 2J.
I:; r; 0. n?4
0 20 0 38 'J 30
I Inailime lransoon
max IT'.

Dlmens. eab\na I iliUi ': ill: ,I 'i I 'l:(lX m

L-
....'1-...
1 '0",
1 5.:10
1300
1 ~oo
150il
? ?00
')on .; ')00 '
1 r:.' I'---'~~
4 4...r·j
I-, S>f"1Q
::' ')
c.
I Olmens usa. 1
"","" O,mens usa L ' :::'("0 j 5"" ,p,nr. 'Jr~f1n
L -------l-...:..lL...L3.llil.....J...SQ.1l_
, - 2200) 200 :2 20 -, \\\\1. .. 1­ ')200 22'}] 2200 220(; ,
,I, I 0:mens ;Jul
Dlmens. put III I
"----- _-,-'""c'lLn-,-'9illL2lSiL I ,
:__ ~ _ ~ -:'")('\, h"n ') n
I ~ ~'" ;,' ~nn~n'
~OQ \~ JOn
1 '"Ii=-~n
"
..3...­ .... ')QQ );Jr'D 28(l0
mm
~;
'-.cO min
ROC
3 200 _ 200 3 20Qj
23J}Q
1 60Q] :Jl : ~_L~ ';
L __ ->L... _ _ ..J
..b..gp..!nill_~·10n '1nn
:-:co min ]450 3..1.50 "3450 3J.50

Rucsac 1:1 DimenSlunl --- ® ~0 Tandem' :'

r:clCa-pa-clla-,ep-on-anl-a -------,1 Capacitate partama

k 530 1000 16011
,. ,
'0 '6:)0 2000 2500 20CO

~. '"10 2.1~
Viteza nansoorl
Vltezc~ transport
t:::! it
ms ] 28 ,) ~:::~ I
ens \ '"J'l ':l n '"'I:: '1 ')1

~':'l
t:::i
!
III
i ~-----.!)...12
07"8 0.80 062
~::::, iII i
n 'l':l1?'"'
O.E' ()SC
n ':::Q
0.64
n 11
:)::'
:.:., "\~, '!
::::!'I~'
~:.:! '1 n ~
.: . Inailime transpon

max 'T1 , 3.0 '6.0 180

f:::i~' .~~ ~,:::::::::::::::.:: 1JO '4(' '60 180
V· 1
;J~' ....J- . ; ~ ~
'. Dlmerrs eablna
enm ; 100

ml I I!I'II,­ u-
, 50(\
22'JO I'
1
!:::j , 'I'!, ':,;.1!1'i ~,! ~I 1 u

r::) ~ ~ ' 'I I lo~~ns

... 1

'M
Dlmens usa
,I I i':'l ':I ." 1 cJsa . . _---.l>:;.]0 .t;CC 1800 )1""l(1

t:::j~~":':::'7:'::"::::-::':' r:::(::::::::::~;':':':':
mm
i I") 2200 2200 2200 2200
, 1i1 ! i
(L:~:j~:j ~_

Dlmens pUI
mm '----~~1§~~1_~~
:J 1600 2000 2300 i':-Igl
:.:._ C'":' t:·:1
,I!:·:·! '"
""
192 min
hep
':20~£OC
3200 3200
1600
"';200­ 1·;·;::::::::·:::5:·;;·1 ~
~ ® Ruesae 2:1 ~ ® Tandem 2:'

208
 ASCENSOARE
ASCENSOARE DIN SllCLA PENTRU PANORAMA

Exemple de cabine --+ CD - ® sistem Schindler.

Capacitate portanla 400 - 1500 kg 5 - 20 persoane.

In func\ie de inal\imea c1adirii sau de asteptarile de confort, exista

diferite sisteme de ac1ionare si viteze nominale.

Viteze nominale sl sisteme de ac\ionare: 0,4; 0,63; 1,0 m/s - actio­

nare cu curent trifazat; 0,25 ~ 1,0 m/s - ac\ionare hidraulica..

lnal\imea de transport ,;:; 35 m; opriri max. 10

Forme de cabina: poligonale, rotunde, semirotunde, in forma de U

~ G) Forma oclogonala de cabin a ~ ® Forma hexagonala de cabin a

--+ CD- ®.

Este posibila si execu\ia sub forma de grup de ascensoare --+ ®.

Ascensoarele panorama ofera 0 calatorie linistita, lina si fara smu­

cituri, in regim inferior de viteza.

La ascensoarele panorama, cabinele pun accente optice.

Ca material se utilizeaza sticla si o\el- slefuit, lustruit sau polizat cu

luciu puternic -, alama sau bronz.

Ascensorul panorama se bucura de mare popularitate.

Este yorba despre ascensoare exterioare pe fa\adele complex mo­

delate ale unor mari centre comerciale, ascensoare de interior in

magazine sau foaierele marilor hoteluri.

Calatorul savureaza privelistea de pe scena strazii sau, in centrul

r- 1,70 -----l f-- 1.70 -----l

comercial, privelistea spre etajele de expozi\ie si comerciale.

@l-@.
~ ® Forma semirotunda ~ @ Forma rotunda

'-1.00--;
Parapet
,
•.
·
II., .
: ..-;
. .
'I'
/to
-

~
.;i(

~ ® Cabina rOlunda ~ ® FormainU t-r ® Ascensoare panorama. din sticla., grupale

: : : ..::..::..::..::..:::::: ::..,':: ::..::: : ..

Camera
ma~lnll

........................
o
N

I I I8
'"N
1 1--­
I
'---­

8
stlcla
N

I r·····

:..::..::..::::..::....::...: sllcla
'i'~,,,,,
I
I
Pasal
Inferior
I
I
I

~ f-j\ Sec\iune Ira,!1:iversala ascensor Secliune lransversala. ascensor I1'Q\ Ascensor in interiorul unei
@ Ascensor panoram~ -. ®
\.!..J hidraullc -@ cu cablu ~ cladiri - G)

209
 NECESARUL DE SPATIU LA VITEZA CONSTANTA DE 50 kmIh STAAlI
Sursa: Forschungsgeselischatt tur StraBen· und Verkehrswesen
(Societatea de cercetare pentru sistemul de strazi si circulatie), K61n ~ UJ
r---------,
, I

r--------..., I '

8
r,~~ I :
'~i , I
II)
,
I
,
I

~ /h I I

i , I "M
I I I I
10 0 I : ",
I ,
, :
0,50 0.50 0,50 0.50 0.50 0.50 2.50 0.25 0,50
2,50 2,50 2.50 2.50
I I II I
I I I I III I I
0,25 0,25 0,25 0,25 I 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0.25

0,25 0.250.25 0,25

I 650
I
6.25
I
+--_---'5"',5"'°'----_ _-+1 I 4.25

CD AUTOBUZIAUTOBUZ ® CAMION/CAMION ® CAMION/AUTOTURISM CAMION/BICICLETA

® AUTOTURISM/AUTOTURISM

...................................... : .. : ..:::::
0,50 2.10 0,25 2,10 0,50 0,50 2,10 0,25 1.75 0,5?
II I e-----'c2..
,1,,0_-+-i0:+.2=o5-=-i0_'5-+-0
0.2.· 0.250.25
5,45
0.25 0,25 0,250,25 0.25 0.25 o.~~ I 1,00 I 1
I I I 5,10 I
3.85

® CAMIONETA/CAMIONETA ® CAMIONETAIAUTOTURISM CAMIONETAiBICICLETA

NECESARUL DE SPATIU LA VITEZA CONSTANTA ('S 40 kmIh) ® AUTOTURISM/BICICLETA

,::..::.-=-::.~-:..;'--------'
~D-------i,
I
r--------T--------l 1 I
I
I '
I~I

~c=:J~ ~g-;;
C) I I I

F )i~ ~c=J~ ~I:

I

I ~ r-' -, : I
- ,
,
I
I
II
II
I
I
I 0 I I : I II I
'T

II

I , , I

......................... ::::::::::::..'::::. ::::. ........................................ :::::.. :

0,25
1
2,50 0.50 2,50 0,25 0'F 5 2.50 1,75 0.~5 ~_-"2."'50"-~0'-+~~,,00~5
°.j.·F...
0,25 0,25 0.125 0.125 0,25 0,125 0,125 0.125
6.00 -------+ L--~~ 4.00

@ AUTOBUZ/AUTOBUZ @ CAMION/CAMION @ CAMION/AUTOTURISM @ CAMION/BICICLETA

---------~ -+

I
01
~I Spatlul de circulatle pentru traficul
I autovehiculelor rezulta din dimensiuni­
I Ie autovehiculelor ~ pag. 437 pp., to­
.. ···· ...... ·····•· ........ ····025 ......
lerantele lateraIe 5i in partea su­
0.125 2.10~2.10D.1fs'
~--- 4,70-----l­ perioara, adaosul pentru clrculalia pe
sens opus precum $i benzile de acos­
@ CAMIONETAiCAMIONETA @ CAMIONETAIBICICLETA @ AUTOTURISMIAUTOTURISM tament. canaleIe de scurgere circulabi­
Ie. precum $i !isia laterala rigidizata.
r--, I inaltlmea spatiului de circulatle esle de
4,20 m ~ @
- - Spallu liber Spatiul de circulatie pentru biclclete
- - - - Spatlu de Clrcula\le esle cite 0 banda de 1.00 m latime cu
a inMlme de 2.25 m. Pentru pletoni a
DimenSIUni de baza penlru spaljl de
banda de 0,75 m si inailime de 2.25 m.
clrculatTe SI spatii IIbere: cazun de In­
lerseclare cu vlteza constanta $1 lnaltimea spatiului maxim de siguranta
@ CAMIONETAIAUTOTURISM
redusa.
@ AUTOTURISM/BICICLETA
superior este. pentru autavehicule. de
4.50 m. se prefera 4.70 m, pentru a
permite lucrari de intretinere.
Pentru circulatia pietanilor $i bicicletelar
inaltimea libera este de 2,50 m.
= Spailul de siguranta latera
;---1------­ - 1------------; '" Soallui de siguranta la pane a Latimea spatiuJui lateral de siguranta
(SsA) se masaara de la marginea spa­

i I I i liulul de circulatie spre exterior. Latimea

necesara este in functie de vileza ma­
S,A
: 51 I !S,A Llmlta soatiulul
liner xima admisa. La 0 viteza maxima admisa
S,B Llmlta spatiulUi ~ 70 km/h. SsA ~1.25m (1.00 m).laa VI­

~ci=t::=::± de Clrculatle teza maxima admisa de ~ 50 km/h, SsA

B BIClcJiSl ~ 0.75 m ~ @. Latimea spatiului late­
A Automobil ral de slguranta in cazul blcicletelor SsB
este de 0.25 m.

@ Dimensiunea spatiilor Iibereide clrculatie pentru automobile

210
 1[::'fir::r::'u ~
STRAzl
Sursa: Forschungsgesellsctlalt lUr Stral1en· und Verkehrswosol1
(Socielatea de cercetare penlru 5i51emul de 51razi Si circulalie), KOln --+ V., Konrod·
Adenauer·StraOe 13, Kaln --+ QJ
Pentru ca proiectarea, construclia si exploatarea strazilor sa fie uni­
i 1,5050 50 50 501,50
I
Profil transversal lip 20 c4 m
tare, se impun secliuni transversale standard, de la care nu se per­
,j
-i f 16,00 13,00 -----t t mit abateri nemotivate,

Secliunile transversale pentru strazi lara posibilita1i de amenajan

suplimentare --+ CD si cu amenajari suplimentare --+ ®

1 rr::'t~~T:=r:':'] l"
~,::'~J::;~~~',~~C~~i:~~~r:~~:~rsale
i1
cu lalimea de baza a sensu­

'r t r -
1,5025 251,50
sa'
profillransver 1; d4 8,'00,,00'4,00 ,,6" numarul de benzi pentru ambele sensuri --+ pag, 212
- "m" 0 despar1ire constructiva pe mijloc (banda de mijloc)
- "s" fisie laterala rigidizata

/J :: + #
~" '3' ','7' '5' ' ' +' 'i' ' ' 3' ','7' '5' ' ' ':
+of
:
t
I""
t
- "r" banda pentru biciciisti in interiorul secliunii
- "p" locuri de parcare sau benzi de parcare pe lateralul carosabilu­
lui, domeniul de utilizare al secliunilor transversale standard --+
pag.212
1,501,5025
Pro1il transversal tip 14 b25 ---+ 25,,501,50

l ~~~:~,:r~ ~~O'~I ~,~'~I ~O~~

r1 ~":::'::::;H" /j t::I::ll" /jf::,t::ll"
I

/J [::T:'::~
2,0025
Profll lransversalllp 12 b2
2 5 2 , 0 0 , ,5025
Profll transversal tip 10 d2
25 ' ',50
Prolil Iransvers8111p 9 e2
1,50 ',00
Profll lransversaillp 7,5
1,00

G) Sectluni Iransversale slandard pentru slrazi lara posibilitati de amenajari suplimentare

.,
iii
"
\~,e25~A
c:
o
iii
0: ~t- '~I'''1 I~"t ,
, II
3,75
c4mpr

d4mpr

7,00 ~
P 8 Pl~'8 P

c2pr
J J2'OOU2,00~"':':'j"~":""j2,JJ2,oot
225
75 75
2 25

c4pr
Se va urmari obtinerea unei imagini de neconfundat a traseelor de
circulalie, Aceasta poate fi oblinuta prin dimensiuni clare, diferen­
liate, dispunerea diferenliata a diferitelor elemente de secliune trans­
versala, 0 relalie echilibrata intre lalimea si ina1timea spaliului strazii,
spa\ii verzi variate: amenajarea spa1iului strazii trebuie sa ajute la ori­
entarea pe strada si in oras.
Elementele de secliun"e transversala situate de ambele parli ale ca­
rosabilului influenleaza mode/area imaginii vizuale si funclionale.
La conformare trebuie armonizate urmatoarele elemente in raport cu
funclia si efectul lor: caile pietonale si pentru biciclisti care insotesc
carosabilul, locurile de stalionare si sedere in aer liber, suprafele
pentru circula1ie incetinita, suprafele de ecranare si proteclie, su­
prafete de aprovizionare precum si supralelele gospodaresti pentru
® Sectiuni transversale slandard penlru strazi cu posibilitati suplimenlare de amenajare amenajari si comer1,

211
 Utililare Tipul stralii STRAzl
Calegoria Densitale de Iratic Cazuri speciale de utilizare Sectiunea Tipul Vilela Noduri Vi lela de bala la proieclare
de slrada (aulovehiculelh) transversala circulatiei admisa Vp (km/h)
lip VM (km/h)
1 2 3 4 5 6 7 8

~ 3.800 la V = 90 km!h a6ms Aulove- - Planuri diferile 120 100

"'.2.800 la V = 110 kmlh hicule
C
C
2.400 la V = 90 kmlh a4ms AUlove- - Planuri diferite 120 100
" 1.800 la V = 110 kmlh hicule
" 2.200 la V = 90 km/h Trafic redus de camioane b4ms Aulove- - Plan uri diterile 120 100
AI '" 1.800 la V = 100 kmlh sau conditii restrictive hicule
'" 1.700 la V = 70 kmlh b2s Aulove- :::i 100(120) (Planuri diterile) 100 90

~ 900 la V = 90 kmlh hicule Acelasi plan

'" 1.300 la V = 70 kmlh Trafic redus de camioane b2 Aulove- :::i 100 (Planuri diferite) 100 90

900 la V = 80 kmlh hicule Acelasi plan

"'" Planuri diferile
'" 4.100 la V = 70 kmlh b6ms Aulove- - 100 90

,; 3.400 la V = 90 kmlh hicule

'c 2.600 la V = 70 km/h b4ms Aulove- - Planuri diterile 100 90

'" 2.200 la V = 90 km!h hicule

" 2.300 la V = 70 km/h Trafic redus de camioane c4m Aulove- :::i 100(80) (Plan uri diterile) 100 90
(80)

~, 2.100 la V = 80 km/h sau conditii restrictive hicule Acelasi plan

'" 1.700 la V = 70 km/h b2s Autove- :::i 100 Acelasi plan 100 90
80

All " 1.400 la V = 80 km/h hicule

'" 1.600 la V = 60 km/h Trajic redu5 de camioane b2 AUlove- :::i 100 Acelasi plan 100 90
80

900 la V = 80 km/h hicule

"
"1.700 la V = 60 km/h Trafic agricol > 10 b2s Vehicule :::i 100 Acelasi plan 100 90
80

900 la V = 80 kmlh vehiculelh in general

" 1.300
.~ la V = 60 kmlh b2 Vehicule :::i 100 Acelasi plan 100 90
80

900 la V = 70 km/h in general

'" 1.000 la V = 60 km/h Trafic redus de camioane d2 Vehicule :::i 100 Acelasi plan 100 90
80

700 la V = 70 km/h in general

'"
oC 2.600 la V = 60 kmlh c4m Autove- < 80(100) (Plan uri diferile) (100) (90) 80

.~ 2.100 la V = 80 km/h hicule Acelasi plan

oC 2.300 la V = 60 km/h Trafic red us de camioane d4 AUlove- < 80 Acelasi plan 80 70

.0; 1.800 la V = 80 kmlh sau conditii restrictive hicule

.' 1.700 la V = 60 kmlh Trafic agricol > 20 b2s Vehicule :::i 100 Acelasi plan 80 70

AIII -. 900 la V = 70 kmlh aulomobilelh in general

'" 1.600 la V = 50 km1h Trafic intens de camioane b2 Vehicule :::i 100 Acelasi plan 80 70

900 la V = 70 kmlh in general

"
V = 50 d2 Vehicule :::i 100 Acelasi plan 80 70 60

--
" 1.300 la km/h
~- 700 la V = 70 kmlh Trafic redus de camioane in general
~S 800 la V = 50 km!h e2 Vehicule :::i 100 Acelasi plan 80 70 60

~O:: 700 la V = 60 km!h in general

,; 1.400 la V = 40 kmlh Trafic intens de camioane d2 Vehicule :::i 100 Acelasi plan 80 70 60

., 1.000 la V = 60 kmlh in general

AIV ~o

--=::
900 la V = 40 km/h
700 la V = 50 kmlh
e2 Vehicule
in general
:::i 100 Acelasi plan 80 70 60

.{ 300 Nu se juslitics masuralorile 12 Vehicule :::i 100 Acelasi plan 70 60

d.p.d.v. al tehnicii circulatiei in general

" 2.800 la V = 60 kmlh Trafic intens de camioane b4ms Aulove- < 80 Planuri diferite 80 70
". 2.400 la V = 80 kmlh hicule

'" 2.600 la V = 60 km/h c4m Aulove- < 80 (Planuri diferile) 80 70 (60)

BII oS 2.100 la V = 80 kmlh hicule Acelasi plan
'" 2.500 la V = 50 km!h Trafic redus de camioane d4 Autove~ < 70 Acelasi plan 70 (60)

'c 2.100 la V = 70 kmlh sau conditii restrictive hicule

oS 2.500 la V = 50 kmlh Trafic intens de camioane c4m Vehicule < 70 Acelasi plan 70 60

.: 2.100 la V = 60 kmlh in general

.c: 2.200 la V = 50 km/h d4 Vehicule < 70 Acelasi plan 70 60
(50)
Bill " 1.800 la V = 60 km/h in general
,e: 1.400 la V = 40 kmlh d2 Vehicule < 70 Acelasi plan 70 60
(50)
oS 1.000 la V = 50 kmlh in general
'!...-:::. 900 la V = 40 km/h Trafic redus de camioane $i e2 Vehicule < 60 Acelasi plan 60
(50)

700 la V = 50 km/h restrictionat de autobuze in general

"'
d2 Vehicule < 60 Acelasi plan 60
50

'" 1.400 la V = 40 kmlh

BIV '" 1.000 la V = 50 km/h in general
900 la V = 40 kmlh Trafic redus de camioane $i e2 Vehicule < 60 Acelasi plan 60
50

'"
~-
700 la V = 50 km/h restrictionat de autobuze in general
'" 2.100 c 4 rnpr idem < 50 Acelasi plan (70) (60) 50

'" 2.000 Trafic redus de camioane d4mpr idem < 50 Acelasi plan (70) 160) 50

Cal special al c 4 mpr c4pr idem < 50 Acelasi plan 170) (60) 50

'" 1.900
C III in conditii restrictive
Cal special al d 4 mpr d4pr idem < 50 Acelasi plan (70) (60) 50

'" 1.800
in conditii restrictive
'" 1.700 c2 pr idem < 50 Acelasi plan 1601 50
140)
oS 1.500 Trafic red us de camioane d2pr idem < 50 Acelasi plan 160) 50
(40)
'" 1.000 Trafic intens de camioane c2pr Idem < 50 Acelasi plan (60) 50
(401

CIV oS 1.000 d2pr idem < 50 Acelasi plan (60) 50

(40)
600 ~~~~~~:;,en~~. autobule f2p idem < 50 Acelasi plan 50
(40)
"
Q) Domenii de utflizare $i sectiuni transversale tIp - pag. 211

212
 STRAzl

Intersectiile CU sens giratoriu -+ @- @ sinI rar intilnite in Germania;

in alte lari (Anglia) sint a/ese cu precadere :;;i preferate datoritil perico­
lului redus de accidente grave.

Alte avantaje: nu mai sint necesare semafoarele, mai putin zgomot,

economie de energie. Diametrul sensului giratoriu esle in functie de
lungimea :;;irului de ma:;;ini datorat traficului respectiv. Intersectiile
decalate olera mai mult spatiu, vizibilitate pe sec\iuni de strazi,
spa\iu la capelele strazilor. Destinate circulatiei cu viteza mica pre­
CD Intersectii in "T" - la acelasi nivel ® - la lei ca CD cum :;;i in zonele rezidentiale -+ @.

I~
Nodurile de strazi cu doua benzi sint de regula intr-un singur plan
(cu sau lara semnale luminoase).

J~ Se deosebesc: jonctiunea unei strazi cu alta (intersec\ie in "T") -+

Clrculalle colectoare
de lOna rezldenlialA
~I clrculalle CD - ® :;;i intersectiile (doua slrazi se intersecteaza -
intersectie in
cruce) -+ ® -@.

Inlersectie in ..r cu circulalia

colecloare a unei zone reziden\iale
r
Cu I~rgire de pro'" pentru
viraj la slinga
Zona interdictiei de constructie este de 20 m pe drumurile na\iona­
Ie, masurati de la /imila exterioara a carosabilului. Limitarea constru­
irii este de pina la 40 m de la Iimita exterioara a carosabilului -+ pag.
217 autostrazi.

~,~"l- =L

Carosabil pI.
riveranl sau
circulaUe co­ I. Inlerseclle
lectoare de zo­
na rezlden\lala I normaltt (strazi
11 11 'secundare)
1

Carosabll pI.
rlveranl sau
clrculatie
coleetoare de
f(-~- Strada cu

sens unlc
I ~I : :" ~
elrcula,'e
- -- §
colectoare de.
lon~ rezldenllala
Intersectle cu
larglra pentru
vlraj la sllnga
::'.:~::"
clrcula,lel "I' : ( "
11111111 Pa.. j pI.
pletonl I
­

zona rezlden\iala. !JI clrcula\le I!

® Inlersec\ie in cruce la acelasi nivel ® -Ialelca@ ([) -Iafelca@ ® -Iatelca@

Semaloare lntersectie cu Inlerseclarea

Inlerseclie cu
necesare la necesar redus Siralilor prln
Jonctiunea prln necesar redus
facul de
de suprafa,a sens giralor
bucle neceslti't de suprafa1.A
spatll relatlv Intersectare

marl

Strada de Slrada de
Strada de c1rcula1le
c1rculalle circulatie

Strada de Strada Stroda

circulalle prlnclpala prlnclpala

® Inlersectii in ..rfin cruce - niveluri

dilerite
@ -Iafelca@ @ -Ialelca@ @ -Ialelca@

Schlmbare
de direc'ie ca
frina opticA
~L'.
:
I :.
Clrculalle
pletonala sub
sensu I

~~IJ~II_~
glralorlu

Carosabll
StradA in zonA
pentru
rezldentialA sau
rivera"t
de circulatie

@ inguslarea carosabilului @ Sens giraloriu @ Sens g"alor;u cu circula,ie pie tonal a @ Intersectie decalat~ doar pontru
circul(llie cu vilez" redLl5~

213
 Sectiuni transversale' I ValOr< de prOiectare STRAzl
(valorile In paranteza - valorl mrnlme I
I inalt.
!
in zonele construite deja existente) S2
Rl H~ , Hw llibera

fr~
mtn max min: mrn min.
[m]. [m)! [m)
Circulatii pietonale :;;i pentru biciclete
1m) [%J
i Caile pietonale trebuie proiectate varia! si interesant - tinind cont si de utilizarea
I

~0'75",tH:~-L-
I
I
I
lor ca spatii de joaca. ProteC\ie la factorii de c1ima prin copaci, arcade. In cazuri
i
izolate copertine de protectie. Trotuarele care insotesc strazile nu mai lnguste
i

L
(~0.501·"1.50 6,.
(12)" I 12. 50
de 2.00 m (din care 1,50 m latime libera si 0,50 m distanta de siguranta plna la
carosabil). 0 latime mai mare este deseori utila, in apropierea scolilor. centrelor
comerciale, amenajari de agrement etc. se tinde spre minimum 3,00 m latime
Q) Trotuar care Insoteste strada -0-0
Caile pentru biciclisti care Insotesc strazile, latime minima de 1,00 m pentru

~~-
o banda si 2,00 m pentru doua benzi (minim 1.60 m). Aditional 0.75 m banda
de proteC\ie pina la carosabil. Benzi comune pietoni-biciclisti de 2,50 m (min.
IB'I P i
2,00 m) pag. - 210.
~~ P T/G A T/G P
B
"0.75"L l2.00L II"
il',"0.25"
10 . lunctle de 2,5% .......

-, 2.5% -.. .-2.5%

_2.5%~
(2)" 1 tipul de i 30 10 12,50
("0.50)1 11.601"1.50 ~ strada ~- -\ ~-.:

!
: 1.20 ~ /'
(1.00) 0.700.700.70

i 0.700,700.700.901,00
f2\ Banda pentru biclclete care I ~~II LO.9o l l L l
\-=.J insote$te strada I i
1 E 1G 1W1 T 1 FH 1 I CC 111 Ap TTTWTGTET

§:!

I fI

I ! , 1 (
L __ J'
'T
'B P
I:::)•• 3 Latimea de baza a tevilor de E -= Curent electnc
~0.755) 2,50 ~0.75~1 ;~, (4 pe < 250 m):' j 30
(8 pe < 30 m) ,
10 :2.50 ® alimentare/debransare si
dlspunerea lor pe spaliul strazti
G
W
= Gaz
= Apa
('"0.50) '(2.00 (" 0.50) I P FH -= Termaficare
P A 2.5%
© Cale comuna bldcli,ti - pielonl
:
2.5% .....

0600751.....l...
. . - 2.5%)

,,", 0.750.60
T = Telecamunicatii
CC = Canal coleclor

CU = Canal ape uzate

~'':..'' I:
I '.20 1.20 :p.90+w-te+ Ap = Ape pluviale

1E1 G 1 T 1 ' <-', 1 Ap n cc "

T W E P = Pietoni
"'-: + J,II
L __ 1
:I __ -
8 = Biclclisti
A = Autovehicule
PalSv = Parcare respectiv
3 . '--<r
L __ J
t=.::---­
10. (4 pe < 250 m):' . 30 10 ? . 5 0 spatiu verde
!
(2( (8 pe < 30 m) I. I

II )?~"
~O.75~~0.255J
(~0.50} ~ 1.50
6
(12)"
,'2 50

@
,
---t 6-8m 1'0-'1 m
! Carosabil

® C"culatle p,etonala - independenla

SiL
~0,75~~~0.25!>'
(,"0.50)' (1.60)
10, (4 pe <
3"
250 ml" 30
I
I
10 2.50
(2) (8 pe < 30 m)

® Circulatie pentru biciclisti ­

independenta Pomi cu '----
coroana mare
\id
\\J
.-/
(platan. ar1ar,
stejar)
;;6.0
'II
.

6
(12)"
1 ,3 50
[2.50;
===i!'~~""""",,"""'f;1
i
@
Cale de acces la locuinte­ 1
necirculabila I

Observatii 7) raza curbei in nod

1) abaten minlme de la latime pot fl ne·
cesare din cauza marimii placilor
2) Smin = 0.5% (scurgere)
3) lungimea caitar neaccesibile cu ma$lna
1 pina la 2 nive\uri ~ 80 m
8) in cawn exceptionale
~ CC1rosabil
-.l<-7-10m----+-l0-l1 m--.i'­

3 niveluri ~ 60 m
Prescurtari: - G) - 0
®
4 niveluri sau mai mult :s; 50 m

4) in cazul canalizarii separate 4.00 pina­ P pieton Pomicu

~ ~\-J /
la 4.50 m
5) aile suplimente de latlme
B biclclist coroana mare l1'

R1 raza curbei (de eJ(, castan) :11

Slrun de capaci necesita minim 2.50 m

s panta longitudlnala ;;;6.0 ."
latlme de slrat plantat

~~~~~"",{II
6) clrculatie pe daua sensuri daar In cazurl Hk raza concavltatilar
exceptianale Hw raza canvexltatllar @
Q) - (j) Suprafete pentru pletonl $1 blClcli$tl @-@ Exemple de modelare a spatiului strazii cu fronVtronturi

214
 ~u t)~''"
CIRCULATIA BICICLETELOR
Dimensiuni de baza ale bicicletelor -+ CD - ®. Se va line cont de

cosuri si scaune pentru copii. Bicicletele pentru copii sint mai mici.

I .
1,70-1,90
,'" Biciclela folosita in pozitie culcat pe spate pin a la 2,35 m lungime,

~ 1,90
bicicleta-tandem pirJa la 2,60 m. Remorci pentru bicicleti'l (cu roti

45

proprii) aproximativ 1,60 m lungime, 1,00 m latime. Biciclete spe­

I
~J~
ciale pentru persoane cu handicap si pentru transport utilitar.

Se urmareste 0 parcare comoda -+@. La 0 parcare prea apropia­

ta exista pericolul de ranire, murdarire si deteriorare la asigurarea,

~.> .. incarcarea si parcarea si plecarea biciclelelor.

60 La parcare pe sir dublu - economie de supralala prin imbricarea ro­

G) Dimensiuni de baz~ ale biciclelelor ® 8iciclel~ cu co~/scaun de copil lilor din lata. Aranjarea decalata pe inaltime este problematica din

cauza pagubelor materiale -+ @.

Numarul oportun de locuri de parcare in lunclle de valorile orientati­

1,20 1,20 ve si legis/atia pentru constructii-+ @.

Suportul de biciclete trebuie sa lie stabil si pentru bicicleta incar­

cata. Asigurarea pe cit posibil doar cu un lacat care prinde roata din

lata si cadrul bicicletei de sistemul de parcare. Din acest punct de

vedere sint potrivite sistemele de sustinere a cadrelor -+ @. Bara

intermediara pentru biciclete de copii.

Suportul cadru de cele mai multe ori utilizabil de pe ambele parti: in

acest caz distanla dintre punctele de sustinere 1,20 m -+ @.

Latimea cailor de acces de 1,80 m -+ (J) - @. Se prevad si cai

I 75 I 45 I 75 I I I I I I I transversale. intreaga organizare sa lie pe cit posibil clara si sa la­

35 40 35 40 35

@ Parcarea comod~ a biciclelelor o Parcaraa apropial~ a bicicletelor

ciliteze orientarea.

in lunclie de necesitati locuri de parcare pentru remorci si pentru bi­

ciclete speciale.

Suporturi de biciclete lara posibilitali de asigurare doar in spat;i in­

.... ~ ...
terioare cu acces limitat.

La parcarile pentru mai multe ore se prevede acoperire si iluminare.

Locurile de parcare se plaseaza in apropierea destinatiilor, usor de

gasi!, usor accesibile si cu vizibilitate pentru supraveghere. Locurile

i~~

de parcare pazite sint justilicate la amenajari mari, garl, bazine in

aer liber si centre comerciale.

Parcarile pentru biciclete se oblin si prin transformarea parcarilor auto.

'~~-70
(,JI'sogon
, 1,90-2,00 , 1,80 I 1,90-2,00 I )<.~ '45 0 ~ ,..-----------------_._--------- -

Locuinte 1 la 30 m' supralal~ locuibil~ 101al~

I 1.50 I 1,50 I 1.50 I Viziratori in cazullocuinlelor private 1 la 200 m' supralal~ l<)cu,b,l~ 101al~
Ca.mine studentesli 1 pe pal
® Dimensiunile de baza: pentru parca·
rea in linie dreaptll ® Dispunere pe
nivel
diagonal~ pe acelasi
Scoal~ general~
Scoal~ popular~
0.7 pe elev
0,5 pe elev
Cladi,i cu s~li de curs 0,7 pe loc
Biblioleci 113 40m2 suprafat~ util') funcliuni prlncip

~ clb

Cantine studentesti 0,3 pe lac

Locuri de mundi 0,3 pe loc de munc~
".­ Magazine cu m~rluri de folosinta. zilnica. 1.25 la 25 m' suprafal~ de vinza,e
Centre comerciale 1 la 80 m' supralal~ de vlnzaw
Servicii solicitate periodic 1 la 35 m:' suprnfal<' de vinz;,ro
Birouri de servicii, cabinete medicaIe 0.2 do clien\! prtnentl concomitant

*-r.- #

Locuri de sport, s~1i de sport, piscine acoperile 0.5 la un dulap de baine

SOl Amenaja.ri pentru intilniri de important~
regional~ 1 la 20 locuri de vizitatori
Alte amenaja.ri pentru intilniri 1 la 7 locwi de vizitntori
Reslaurante in interiorullocalilA\ilor 1 la 710cllri
, I I 1 Terase·ber~rii I la 2 locwi
1,90-2,00 1,80 1,90-2,00
I 1,50 I 1,50-1.80 I 1,50 I La cla.dirile care indeplinesc mai mulle lunclii simullan se insumeaza. locurile de parcme
pentru bidclete aferente acestora.
f-j\ Dispunere intercalat~ pe in~llime. GJ)
'-!..J linia dreapl~ ® Dispunere inlercalal~ pe iMI\ime,
pe diagonal~
Valori orientative pentru capacilatea locurllor de pmcare pentru biciclela

~ ~
30x35x39 4buc~li
55 x 58 x 39 3 bucM
.:-...."...........:-....~.~._ _.,...:iIo-<'-.......:­....... Dimensiunea elementului de asigurare

I····
I 0
.. Umeraf'
---L.
~lo
I
I

I~
N.
.,
--,..­
....,~

-I~'"
, )::=:1-+­
., I~

_I-I ....
,SSJ--
L
~~ ..J
-\ ..... --'I='I+­

I+­

L*1~4

1.60 1.60 1.60 1.60 1.60

1,75 3,20 1,75 42 I

® Suport de biciclete cu _umera~e' @ Imbricare de biciclele

Imbricarea ralii din fala. cu
circula(ie pe mijlac @ Elemenl de aslgurme

215
 53 53
CIRCULATIA BICICLETELOR
f-j
f----I
--->UJ
Circula(ie cu viteza pe un sens - mai mull de 1,40 m latime, optim

1,60 m, Depasirea 5i lnt1lnirea cu 0 bicicleta din sensul opus la viteza

redusa 1,60 - 2,00 m latime, Se recomanda 0 latime de 2,00 - 2.50 m

2,38
daca circula si biciclete cu remorci.

Dimensiunile de baza pentru spatiile de circulatie destinate bicl­

50 c1istilor rezulla din latimea de baza de 0,60 m 5i lnaltimea totala bi­

"';""fi'O""';' "ht':" f-H

cicleta cu biciclist -+ ®
precum 51 tolerantele necesare pentru dife­

3535 rite situatii.

3,70
A se evita spatiul ingust dintre suporturile de bicicleta. Latimea cir­

Q) Suport blciclete ® invecinate Intercalate

culatiei 1,50 m, preferabil 2,00 m, La fiecare 15 m 0 trecere. La su­

porturile cu suspendare latimea circulatiei de minim 2,50 m. Cu cit

3,50 este mal lung suportul, cu atit mai lata circulatia. Latimea circulCltiei
de 1,50 m plna la 0 lungime de 10m, 1,8 m la 0 lungime de 15 m 51
2,20 m latime la 0 lungime de 25 m.
Bike-Safe cu 1 - 3 nivele, 15 - 42 de biciclete.
Suprafa(a de baza 4 x 4 m. lnaltimea deasupra solului 5 m -+ @.

-t--
Asezare
libera

2,00
T
Asezare dubla

r
Carosabil

---4'
0,70
.

!iITn
1,00-2.00
Alee bicicletA

Alee. d_ bicicl_._ l
i:DCIl:n:JIIII~(;;;~2i;i.5~~;'.---===========cr!" •
0'.....'
~
Trotuar
?; 1.50 -------t-
I

Fi$ie de siguranta, piatra Calupuri betan rO$ii

nstur sau beton, gri Pltlci betan rO$ii
inchis Aslalt rO$u

eEl Asezare inclinata @ Cu suport pe cadru ® Carosabil- Alee bicicleta - Troluar

2,50 290 2,50

2,20

2.25

II 2,10 Fundatie continua

® Copertina de protec\ie - arcuita o Copertina arcuita - suport dublu ® Copertina - rama din tevi ® Suport acoperit pentru biciclete

1
------1 - - - - -, ---------,

'0'1
0
0 0,20f+~-l4'+-_H i i
I
I
I~ ~ I
I
I
I
n
N

I I I
II I I I
~,#,I,I,'!"'"",.,,",'.'""'rl~~ ..J'.~~.. .1IIi.....,III!I... :,I!I!II,.:.:IIII!I",.",,1111!1 ± ,.,.,.,.,.,.,. .I I I iIo. ,.,.,~: .,.,.: :", -t..7..,..:7....'
. ...:.:.... 8:':.,.,I!II,
...... IIII!I
:.:.lII!I:
....... :lII!I.:.:.,,:.:!lII!

...:'7.""i:):,:,:,,::
..:
070 I 1,00 : I 070 100 100 I 0,70 0,60 I I : 0.70 1,60

I I

1,70 25 2,70 25 1,30 45 2,30 45

@ Alee de biclcleta, profil normal

Concomitent 2
biciclisti
Spatiu strimt Profil minim

f---->?C"1n,50:7'----+---'l,.0V;0c-':-I""(:::r':"··'· ' 2,00 ? 1,50 1,60-2,00 I

0 ? 1,50
I I
? 2,50 0.25 ? 3,50 0,25
?3,10 1 0 ,15

Fi$ie verde necesara la circulatie

Alee de bicicleta cu Iisie verde

spre carosabil. Solutie buna
@ Solutie optima
pe doua sensuri
@ Bike-Safe

216
 AUTOSTRAzl

--
Sursa: Rheinisches Slraflenbauaml
2.5%
-.­ 2.5% (Oliciul renan pentru constructia
slrilzilor), Euskircllen - III
3,75 1.00 400 1.00
37.50 Autostr~zile sint str~zi f~r~ con­
struclii, pentru circulatia cu viteza
a autovehiculelor. Cele doua
CD Secliune lransversal~ lip penlru auloslrad~ cu 6 benzi IRQ 37,50) a 6 ms sensuri sint separate de 0 lisie
de mijloc. Sensul este format din
doua sau mai multe benzi si de
regula 0 banda de urgenta ~
2.5%
.... -­ CD - 0· Autostrazile se leag~
intre ele prin noduri la niveluri
r50 2.50 0.50 3,75 3,75 3.75 3.75 0.50 2.50 1.5
~- I I I
29,00
J diferite - cu 3 bra\e ~ 0 -®
respectiv cu 4 brate ~ (j) - ®
si legaturi speciale pen­
® Secllune Iransversal~ lip penlru aUloslrad~ cu 4 benzi (RQ 29; RQ 26) a 4 ms tru intrarea, respectiv iesirea de
pe autostrad~ ~ @ -@.
Autostrazile sint spatiile de cir­
culatie cele mai sigure si cu cea

- 2,5%
-
2.5% mai mare capacitate de tralic.
La proieclarea si construirea
unei noi autostrazi consideren­
tele ecologice sint cele mai im­
portante.

o Idem IRQ 29; RQ 26) b 4 ms

Nodurl do 8ulOll!rad() (3 bra Ie)
o Trompela
Nodurl de autostrada (4 bra Ie)
Indicatoarele de directie ~ @,
cu 1.000 m inaintea racordurilor
si cu 2.000 m inaintea nodurilor
de autostrada.
Pentru a evita inlluenta negativ~
a constructiilor alalurate (obtura­
rea vizibilitatii, distragerea alen­
tiei) legiuilorul a slabilit interdictii
si restrictii de construire.
Restrictiile se refera la construirea
sau modificarea substantiala a
amenajarilor constructive ex islen­
te pe 0 dislan\a de 40 - 100 m de
la limila exterioara a partii
® Triunghi ® Bilurca\ie carosabile.
Interdic\iile se refera la orice lei
de conslruC\ie inalta, pin~ la 40 m
de la limita exterioara a partii ca­
rosabile.~ @.

-40m 100m
: Zona Inlerdlc- :
\ lIe conslruire '
----'-:-i~~a Il~il;;;-----
conslrulre

(j) Trlloi ® Cruce mallez~ ® Moara de vinl @ Interdlclleillmllare de conslrUlre

Racordurl de autostrada (4 bra Ie)

---------- -v--------­
-----------~-------- -T
I

I
5.00
(4.75) m

I
I

~ I.--~.~q--l
(I.OOm) (l.OOm)

@ Jumalale de Inloi @ Romb @ Cadru - suport penlru ind,caloare deasupra aUloslr~zii

217
 I Limita inferioarA a
~~~:~~ ~r~:~~ru I + 5,00 ~~~~~:~e in
TRAMVAIE
Linia de demar·
catie a vehiculului
0.2.Q:
"!!. I
10 .20
r- 1(')-
~rr~~~~t~:
+ 4,20 strazile cu
pe METROURI DE SUPRAFATA-- QJ
o -. - -+4:00 circulaUe pUblica Bazele juridice : Legea transportului de persoane, BOStrab
Linia de demar· L. J L _J L. 0 + 3 40

~~!~ "1Illl!.:r5~~
Diferentele de sistem: tramvaiele se deplaseaza la suprafata si iau
parte la circulatia publica (se supun Legii de circulatie pe strazile pu­
blice), metrourile de suprafa~i'l se deplaseaza ca si trenurile de sub­
urbii (de distanta mica) sau pe trasee amenanatoare trenurilor pre­
cum $i pe portiuni comune cu strazile, trasate (infrastructura speciala,
legata de strada); metroul se deplaseaza pe trasee fara intersectii,
I ! infrastructura independenta nu face parte din circulatia stradala.
0.05 ~ 0.00 MSS
Latimea de ecartament: ecartament normal 1,435 m $i ecartament
a) Cale liberA b) La statii ~i refugii
G) Distante minime in cazul sinelor pe 0 strada cu circulatie publica metric 1 m , latimea spatiului liber = latimea vagoanelor + adaosuri
I I I I I I
Limita inferioarA a geometrice in curbe + adaosuri de latime la suprainaltare $i la
SpaUu de lucru
pentru troleu

i
I
i m
I
I
I
I liniilor de
alimentare in clatinare (min. 2 x 0,15 mi.

Iimita superioara a
I I I Li'l~imea vagoanelor: 2,3 pina la 2,65 m (local si 2,20 m rezultat din
Linia de demarcatie , Q,21°~ troleului
deconectat conditii locale specifice, se va evita la amenajari noi).
a vehiculului
fl.!!J:!:ll~J,llI;-ITI
Linia de demarcatie
Distan~ dintre axele !?inelor: min. 2,60, respectiv 2,95 m, optim 3,10 m
pt. obiecte fixe sau
pentru a compensa inclinarea vagoanelor in curbe cu raza medie.
mobile (inclusiv

linia de demarcatie Peste 50, minim Distan~a de la borduri'lla vagoane: la infrastructura speciala 0,5 m,

a altor mijloace de
2,20 peste peron
transport pe sine) in cazuri exceptionale 0,3 m.
Delimitarea niselor Raza: pe cit posibil mai mare de 180 m, in curbe $i intoarceri min. 25 m.
Panta logitudinali'l: cel mult 25%0, in cazuri exceptionale 40%0.
MSS Panta transversals: max. 1:10, suprainaltare max. 165 mm la
ll.05
ecartament normal, 1,20 m la cel metric. Functie de posibilitati in
b) La statii si retugii
fata unui arc de cerc se dispune un arc de trecere care trebuie sa
® Distante minime in cazul sinelor speciale. in interiorul spatiului de circulatie publica se suprapuna cu rampa de inaltare (aici inclinatia maxima 1: 6 V).
Dimensiunea vehiculelor: lungimi intre 15 $i 40 m, maxim 75 m,
lungimea peronului = lungimea trenului + 5 metri toleranta de frinare.
Tip A 0.50 2.65 0.30 2.65 0.5 0 lnaltimea maxima a vagoanelor 3,40 m. lnaltimea minima pe sub
II care trece garnitura - sub constructii 4,20 m, pe strada 5,00 m.
6.60 Sta~iile: latimea de min. 3,50 m. Pentru statii acoperite, situate intre

2.65 0.30,40.3 2.65 cele doua sensuri latimea minima 5,50 m.

[fI1 Conform Legii transportului de persoane, in cazul statiilor-refugiu

II 2.65
7.30

0.30

II
8,40
2.65
latimea minima admisa de 1,50 m trebuie evitata din grija pentru
calatori (in cazul unor spatii reduse, 2 m la limita interioara).
Spatiul de siguranta: 0,85 m latime de la Iinia de margine a vagoa­
nelor pe partea cu usa la vehiculele pe $ine, care poate fi si pe par­
tea carosabila.
Limita inferioara a lin i­

® Latlmea obisnuita pentru sine speciale pe strazi colecloare

i10r de allmentare in
spatiul de cirCulatie al
strazilor cu circulatie ,
publicA I Linia de demarcare
, 1

?; + 5.~mr-----,
I
I
Delimitarea spatiului
liber al partii carosabile
I
Tip A 0.50 2.65 0.30 2.65 0.05 3.50
_I
I I iI II, .J_ ~r----- I
+ 4.20 m ,,
:':-:';':';';':':':';';';':':';':':':';';';':':'::'1 """ 9.65 (;.:.;.:.:.:.:.:.:.;.;.:.;.:.;. Cea mai joa-

~~' 1" '!i"~_'!I"'!i"'[ I"'~ ["'~["~

Fartl stilpi
Tip B 0.50 2.65 0.3040.3 2.65 C.05 3.50
I I
mJ
I ~I , [I
2 L ' (.;.:.:.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.
~~'~~i;'~"~~"~;i'i~~"""""l 10.35

TipC 0.50405 265 0.30 2.65 0.05 3.50

I rrJ I I I II ~ ---1_

':::":::":::-:':':':':':':':':':':':':1 10.55 i':':':':':':':':':':':'::':':':' Linia de delimitare a

Cu slilpi pe lateral
vehiculelor

o -® Statl; pe 0 latur" ® Delimitarea intre spatiile libere ale

partii carosabile Sl a tramvaielor
Loc de traversare a smelor de catre
pietoni lara semnale luminoase

1
Tip A
3.50 0.05 2.65 0.30 2.65 0.05 3.50 I
i I II ·~I I I
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.; I Zontl de a~teptare 12.70 Z~ntl de a~tePtare'r:':':':':':':':':':':':':':' I I I -I

p-~~
Ftlrtlstilpi

Tip B 3.50 0.05 2.65 0.30,40.3 2.65 0.05 3.50

1­

® Cu sematoare pentru traversarea

!;iinelor ® -®

218
 I
SPATII DE CIRCULA\IE
-----;,;--:----,,------J
22J
~,,,....".
cf. R. Seredszun - H. Zollner
Pletonat
Proiectarea spatiilor de circulatie (strazi, sine etc.) se lace In sons
I InduslrlalA

I cibernetic adica linind cant de toate legaturile lunctionale.

Se deosebesc:
Locurl de I. artere de legatura (metrouri de suprafata. autostrazi) cu' 4 benzi
parcare
II. strazi principale cu sau lara sine ~ CD.
I III. strazi de circulalie cu 2 - 4 benzi, uneori cu parcari pe margine
I
I ~@.

•
I
IV. strazi in zone rezidentiale cu ,,; 2 benzi, locuri de parcare pe stra­

II
II da sau la marginea strazii ~ @+ (1).

II
'I
Strazile in zonele rezidenliale olera supra fete mari de parcare ~ ® +

Plan ® in anumite cazuri "buzunare" de parcare aflate intre locuinte ~ CD.

Pentru strazile din categoria IV cu cai de acces, lacuri Si spatii libe­

re, posibilita\ile de amenajare sint numeroase.~ QJ

Din punct de vedere spalial, strada este deja considerata parte a

. .. .::::::::::::.:.f.t
·····.. ··········· .. ·· .. ······.. ·2.00··· .. ·· .. ·..·.. ·· .. londului construil.

23.70 ----+ 13.751-5.00-1

Strazile din categoria a doua sint, de regula, lara posibilitati de ac­

I 'tJ) r- 1 I H: ces lateral si lara cOl')struclii situate in vecinatate.

~_.~.j["":'iU

I 35.20

in cazul in care se dezvolta reteaua urbana de mijloace de transport

in comun pe sine, acestea trebuie exc/use din spatiul str<'\zilor res­
pectiv dezvoltale pe inlrastructura proprie ~ CD ~ pag. 220 CD-®.
Secllu~ 15.00 --13.75~' I 23.70 -----r' ~3,751_5.001
I 35.20 I
G) Sirada calegoria 2. cu Iramvai

.. /J

I~ I
"' :r,
~,I:
"
" / /

:i" J'/

ill
I

I
" IV /
"I, II //
,I /
I", ....... ,(
11­
Plan Plan

00J ~ u~:::::::::???~:
Secliune
---f'~
.ITI2] .,..
................: •.......:: : :
Secllune f-6.00f-1
..
: :

_
;

25.00 ----+
, , ' :;: : : : :;:;:;:;: : : : :
..
: : ; ;: ,'

6.001
::: : : . ~.:.~.:n::::::~

Sectiune t-- 7,50 -+- 7.50 ---{

t-5.50+--- 22.50
, 37.00 >--- 15.00 -------1

®
I 31,00 I
® 0' Poslbililt'iti de p,Hcarc intre case in
Cu parcare pe olalura Parcare pe ambere laturi \!..) "blJzun(lr~" de p.lrcam

219
 SPATII DE CIRCULATIE

ILL":",li,:,,lJ
G) Metrou de supralala cu allmentare la partea superioara
Metrourile de 5uprafala: cu alimentare cu curent de la partea su­
perioara, optim cu alimentare laterala, pe inlrastructura proprie, sint
despar\ite prin gard metalic sau tule de strazile circulate -> CD + 0.
Metrourile de supralata pe viaducte -> ® genereaza sub ele in­

tersectii Iibere, nu sint perturbate de semaloare, timpi exacti de cir­

culatie; produc insa mult zgomot pentru riverani.

Se prelera cele in adincituri: mici ->@sau mai mari -> ® sau sub­

terane -> @.

Zgomotul de pe strazi pe teren plat se ecraneaza cu constructii ne­

cir';':~;~~~;:;~"~~'~';~;~';~'::::::::;';';'::::::::::::::;.;.;.:::::::::::::::::::;.;.;.;.;.:.;.;.;.:.;.;.:.;.;.:.;.;.:.;.;.;.; locuite pentru protectie lonica (garaje) -> @), cu plantatii -> ® sau
valuri de pamint plantate ->@.

Strazile optime sint cele cu maluri de pamint plantate ->® sau in

debleu ->®.

Supraletele de circulatie pe viaduct se preteaza la zone industriale,

unde zgomotul deranjeaza mai putin -> 0.

Masuri serioase de protectie lonica sint posibile doar in cazul con­

@ Peviaduct structiilor nol, in specialla proiectarea zonelor nou construite, unde

o strada de mare viteza (100 - 120 km/h) este situata la 0 distanta

sulicient de mare de c1adirile de locuinte, optim situata in debleu ->

@-®+®+®, cu strazi laterale inguste pentru accesulin/din zona

o in debleu redus
rezidentiala, cu Ilancuri de garaje; in lata acestora locuri de parca­

re, cu trotuare late, pe care in caz de nevoie se pot deplasa sl masini

(de salvare, pompieri, transporturi de mobila) -> pag. 219 CD-0.

Mult spatiu verde, cu copaci, densi si in'timpul iernii (conilere),

~,J.;.:~.;.~..;.;.:~.:.~.~~~~~~~~~;h.
imbunatateste senzatia de conlort ->@).

o lisie de padure deasa de - 100 m reduce zgomotul cu - 10 dB,

ceea ce inseamna 0 reducere a perceperii zgomotului la jumatate.

Protectie lonica -> pag. 222.

......:.. I: ..:: Eventual zid de Ecranele de protectie lonica trebuie plasate astfelincit constructiile

":::::::::::::::::.. .",-:.:r suslinere

allate in preajma cailor de acces sa lie prolejale pe inlreaga lor

II inaltime.

® in debleu si perete de palplanse

Tr
l . . gQ
.
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

o Clad ire industriala

Pe viaduct: la partea inferioara locuri de parcare @ Strada pe teren plat

Expenentele au demonstrat ca. din punct de

vedere al prote~iei fonice, cea mai buna
dispunere este strada in adincltura cu taluz
plantat. Unda sonora pnncipala. nu are Vale
sa fie direct incidenta pe cladire

Slrada

® indebleu
cu taluzur; plantate Tunel pietani

®
tl;t~i""!%im;b",,,,,,,,,,,,,,~I~i!~iI
Cu valuri de pamint pe lateral, proteclie tonica @ inlunel

220
 Complex de m~suri PONDERAREA

Elect CIRCULATIEI

dorit A - Sistem de tralic

8 - Amenajarea in detaliu
-+QJ
C - Dirijarea tralicului
",.­
Cll2
~ :J
Cll­ • • elect dorit
uO
• elect probabil

'--'-'-,-'­
:JE
Nr. M~suri alg o elect posibil
a: N'
~::::I
A
1
Strazi inlundate •• o o •
2 Strazi - bucla • o

3 Strazi cu sens unic • o

B
1 Allernarea materia­
lului pI. carosabil •
~:'7 ...c:...C'...c:'.,

2 ingustare de prolil • •• • • ---=t.- ----l ~·~...i,.cc c

Restructurarea Solulii individuals:

3 optici?! a imaginii
slrazii
• • •• • • • B1 + 82 + 83 + (in anumito c.lzuri 84
• Cl+ C2

-+ 06)

Sa mon{ine scpararctl zOrlclor C1rcula!o Si

pielonale, lolusi se reduce prolilul caras.1bi­

lului in lavaarea troluarelor rnai lale - redu­

4 • ••
Obstacole
dinamice
• cerea vilezei pnn reducerea 1<"lllmil caras;)­

bilului $1 pavare parl1ala. - m;)i mull spallu Sl

mai mulla. sigurant<"l penrru pletoni ­

amenajare imbunc"llc"ltil<"l prJn slruclurarea

·
spatiulu;

5 Rearanjarea vehi­
•• • o
II

culeler sta\ionate Amenajarea str~zii

\.:::.J Prapunerea A --- CD. <
- .~

6 Pavaj • •• •• • •• •
••
C Semn • • •• •• ~
1 "zona locuila"
•
• Semne de circulatie
~ 325/326 SI.VO.

2 Vileza max. 30 km/h • • •

3 Schimbarea
prierita\ilor
o • o

CD Ponderarea circulaliei pe strc1zi in zone reziden\ialetvedere de ansamblu mc1surllefecle

Zontl verde de JoacA, sport

Zonc1 exclusiv pieloni

(AJ) + B 1 + B2 + BJ + B4 + B5 < B6 + C 1
Zonc1 de priori tate a traficului Trafic mOlorizal. parcare, lrallc platonal
de vitezc1 redusa., respecliv pe aceeas; supralal~ (supralal~ comb,·
prioril~\i egale sau priorila!e
nata.) - utilizarea posibil<"l a inlregii supra­
a pielonilor ~i a bicicli~tilor
fete a stra.zii - limllarea vilezei la vlteza
pasului (20 km/h) - reamanaprea intro­
gului spa\iu al slra.zii linind cant do ce­
rinlele locuirii; ~slrad<"l rozidentlalil".

Zon~ de priorilale a
traficului motorizat Ora~ene$t1 $1 reglonale

StrAzl principale
f4\ Amenajarea slr<.'1zii
® Prezentare schematicc1 a prioritfltilor in ttafic \::.J Propunerea 8 - .. CD.

221
 65 dB(A)
SPATII DE CIRCULATIE
70dB(A) ~
~ PROTECTIA FONICA 1B005
/60dB(A)

'" I /
.-/' ------­ 55 dB(A)
--­
Linii directoare pentru protectia fonica a strazilor

Dezvoltarea spiritului ecologic a dus la cresterea importantei protectiei fo­

/ nice, in specialla spatiile de circulatie. Intensitatile crescute ale zgomotulUi
75 dB(A)"",

vv
""'"" /

~~ --­ ---­ -==­

Val de pam;nt·

. ==-
___

-+----1I-ll
generat de traficul intens si de densitatea mare a constructiilor au facut ne­
cesara protectia prin valuri de pamint, pere1i de protectie fonica, piramide
de protectie fonica -CD-CD. Zgomotul traficului rutier trebuie redus cu ;;,
25 dB (A) la trecerea prin peretii de protectie fonica. Aceasta scadere,
28 50 notata cu !'!. LA, R, STR, este 0 valoare modificata pentru masurile de
protectie fonica in cazul traficului, Se deosebesc pereti de protec1ie fonica,
reflectorizanti !'!. LA a, STR. < 4 dB, absorbanti 4 dB (A) < LA a STR.
CD
Harta fonica: intluenta valului de pamint sau a perel81ui de izolare

tonica asupra nivelulur sunetului

20
6Le Zi Noapte
Zona rezidentiala pura, 50 35
Perete de Locuinta ;<­ case de vacanta
prolectie :515
Strada fonica
"0 Zona rezidentiala, 35 40
'5
o T '5 asezare mIca
2,5!.L
-.; 5 Zona rurala 60 45
H ~10 l00b-' zona mixta.
I
Centru, 65 50
J. OOm zona de mica industn8
Zona industriala 70 70
115
m
Zona special a 45-70 35 -70
LaUmea strazii

~ a, - - - ' pentrul H max I =~

~
C Nivelul planificat a! zgomotului pentru
a,
'E 0
is 0,2 ...22......1 '0 diferite tlpuri - zone in dB (Al
in:lltimea efectiva. de ecranare hef (m)
® Diagrama de calcul a inaltimii necesare a peretelui de izolare tonica
® Reducerea nivelului sunetuJui

~
~

~''- -r'
::1!J
....rr4·(1'i'¥'('('"
:::::::::::..:::::::::::..:....::::::.0::::::. ::::.
implldurire
0

.---.
...... ::.'}:,:
Pr'~fi'I'~~b~rit
/'/'
/' 0
0

---­
; :::.:
< 8 dB (A) cu absorbtie inalta 8 dB (A) < LA a STR. in DIN 18005 par­
tea 1 si in Liniile directoare pentru protectia fonica pe strazi RLS - 81 se
gasesc indicatii de calcul detaliate, Protectia fonica realizata prin peretii
de protectie fonica nu depinde de materialul din care sint fabricati, ci pre­

. :::~C::;::.: . =.:=ro
::::~~ci: . .::[}~

ponderent de inaltimea peretilor.

Efectullor consta in formarea unei zone de umbra a zgomotului masini­

II

lor, dar nu au aceeasi eficienta in comparatie cu fenomenele optice. Prin

ConstrucUi neafectate de SU~

-- --16
Val modificarea directiei vibratiilor, 0 mica parte din acestea pot ajunge in

:::.~cci:.ao.::. : :.:.

zona de umbra, Cu cit este mai inalt peretele cu atit este mai lunga ca­
~
--- 0
s--C----- lea undelor deviate $i deci mai mica proportia de vibratii in zona de um­
:::::::::::::::::."::::::::."::::::::::::."::::::.', bra. Industria ofera un numar mare de elemente prefabricate din beton
Gradina cu perete
Perete
precum $i pereti de protectie fonica din sticla, lemn si otel.
@ Masuri de izolare tonica a strazilor
Reducere necesara 10 15 20 25 30 35
I------ 2,50 _ Pamint Distanta I Clmp 75-125 125-250 225-400 375-555 - -
, 50 + - - 2,00-------l
~ne~~~ra I Padure 50-75 75-100 100-125 125-175 175-225 200-250
:: ,

./~/- - - ~ ® Reducerea zgomotului prin distanta

I
lnaltlmea zidului/valurl m
1,86-4,19 ,.::..- --I
'.;..-- _... Reducerea in dB (A)
I
30
4-6%
.-­ !--1 ! f; :::::' Pamint @ Reducerea zgomotului prin peretilvaluri de protectie

L;'; :; ;~:~ :.J.::::::::::::..\ ~:f:'

.:-:- - -,
JIC~~:;:;;:;:;:::;J;:j'H '"i.,'
: :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:' .:.:.:.:.:.:.:.:.:.:. ~ Traflc pe ambele Clasiflcarea Irpurllor de Distantele de la Nlvelul
sensun I1mpul zllel strazi pentru traficul strazllor punctul de emltere zgomotulUl
·t~ Pielre de ancoraj maSlnl/h din zone Ie reZldentlale a zgomotulul din
rnghe1 I :.:. //

140 - 55 <10
10-50
mlilocul drumului
>35
0
0
:.::.::. '//// ::::':":':':':.:. 1 Strada in zona rezlden!lala
I
f40-901 (2 benzl) 26-35
11-25 II
Dispunerea standard a peretilor
de lzo)are fonlca ® Zid protector din blocuri de beton.
inallimea " 1,19
>50-200 Strada colectoare in zona
<10
> 100
III
0
r---1,12 ---j rezlden\lala (2 benzi) 36-100 I
26-35 II
v(~:-~ -: __ ,~: 11-25 III
IV
38 , , "10
I
+ >200-1.000 Drum regional in localltate si
strada colectoare in zona
101-300
36-100 II
50 reZldentlala (2 benzi) 11-35 III
t
50 Drum regional in atara si in
~10

101-300
IV
II
intenorul zonei Industnale 36-100 III
t
50
(2 benzi) 11-35
ccl0
IV
V

+
50
> 1.000-3.000 Strada prinClpa!a in cras 51
strada in zona Industriala
101-300
36-100
IV
IV
(2 benzi) <35 V
> 3.000-5.000 Cai de acces spre autostradal 101-300 IV
125j--- 1,50 ----t251 125- 50 -+25, sIr. orinCloale, autostr. (4-6 benzi "100 V

® Piramida de proteclie fonlca

(prefabricate din beton)
Q) Perete de protectie fonica @ Evaluarea zgomotuiul strazii eXistent Si preconizat

222
 Slilp
GRAOINI-iMPREJMUIRI
-->olIJ
.. 11_.: Legea privind drepturile vecinata\ii, obliga\ia de imprejmuire

W in interiorul unei asezi:\ri bazale pe relalii de vecill~tate, propriotarul

unei parcele construite sau utilizale in scop ecollomic asle obligat,

t,m'''t
la cererea proprielarului parcelei invecinate, sa imprejmuiasca tere­
Slilp de lemn nul pe limita comuna. Daca ambele parcele sint construite sau uti­
Papuc de reazem
lizate in scop economic, atunci ambii proprietari sint obligati sa rea­
\~ lizeze imprejmuirea. imprejmuirea trebuie sa fie una specifica locu­

1
Beton
lui. De cele mai mulle ori sin1de doril imprejmuiri inalte de cca 1,20 m
-+® - @. imprejmuirea trebuie realizata pe limita proprietatli.
Costurile amenajarii sint suportate de ambii proprietari in piirii egale.
PlalrA

CD Prinderea slilpilor penlru garduri

$i pergole
® ingroparea stilpilor
Gardul comun: trebuie asezat pe axul median allimitei. Gardul pro­
priu: strict la limita proprieta\ii.

nnnn Distanta pina la limita de proprietate pentru gardurile vii: peste 2,00

m inal\ime 1,00 m, pina la 2,00 m ina1time 0,50 m -+ @. La gardu·

rile vii trebuie masurat pornind de la supra!ata laterala. La copaci

trebuie masurat de la mijlocul trunchiului.

A!;)ezarea rlglelor Iransversale pe stilpl

==~==
Poslbll
,
nn ~ n Gardurile de proteclie impotriva vinatului trebuie ingropate 10-20 em,

in special intre gardurile vii -+ ®. Gardurile de lemn, sHlpii, cadrele si

palisadele sint mai rezistente daca sint impregnate in cazane sub uli­
lizarea presiunii si a vidului. Durata de via\a mai mare de 30 de ani.

Prelerabil
@
I""
Sipci pe rigle transversale
'"
n n nn
o Forme ale capetelor sipcilor
Pentru protectia impotriva vizibilitatii se potrivesc gardurile din
lamele de lemn -+ 0- ®, care pot servi si drept protec\ie fonic~.
Gardul cu zabrele, numit si gard vinatoresc, este cel mai indragit lip
de imprejmuire de parcele -+ ®.

~
T
,

J",,1m
,

]l.ill~
,

I I I
'::':':':.:':':'.':':':':':':':.:':':':':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:':'.':':':':.:':':':':':..':':':':':':':
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:.:-:.:.:.:-:.:.:

® Gard cu Slilp suprainaltal ® Cu $ipci de inchidere continue (j) Cu lamele orizonlale ® Cu lame Ie venlcafe din femn

tf3' Gard de nuiele cu acoperirc

@ Din dulapi rezemati Iipili cu clei @ Gard simplu de lemn @ V"nalie la gard do lornn
~ 5uperioar~ cu lemn rotund

'19' @

'
Sipci incavai.lte pe 5cl1810t din tf~vi
@7GarddenulelecuSlilpidecalati Din dulapi de lemn. sectiune Scinduri nelinisale. balule in cUie

=-f l/I~T
ngle $1 Iransversala palrala \!.31 pe sillp'
Sirmtt
-------"
..-,.5-3.0 .-------'ghlmpala
,.. . .

T ~~"OOI~ deO.''' __

~'I
g
1--- . .
. ~
7""

~'~~~~e93U J
~
JV./ II .. , / I

/~;*.-= Secil~~'';=~~
SHIp

~
Sara penlru gard
'7 din material plastic
c.:=l
.f:~:l··
Gard
40-50 Sectlune U
)-" Gard din sirma imp1elila acoperila orizontsf.A vcrUcnlA
~ cu un strat de material plastic, la ~ Gard desp~rtllar din gstlm arntl­
Gard din profile de aiel (zlncal la
Gard viu cu gard intermediar
~ muchia inferioara fie 5e asigura 0 cald)cu bare din malerial plaslic
~ menial armal cu piasa de sirrlla pe
din sirm<"j impletil~ soclu de belon

dislan\a mai mica - infre sirma

ghimpala -lie ingropal

223
 '5
20022 1001'6 m GRAOINI
iMPREJMUIRI

2 ~ 20
3>'Om Un proprietar reallzeaza de regula numai 0 latura lunga de gard, dat

eml
fiind ca vecinul ridica cealalta latura lunga.
m 0.90/06510.40

0.75 Impletiturile de sirma ~ CD se pot livra in multe marimi de ochiuri,

3)<. 15
6.25 pentru a corespunde necesitatilor de utilizare. Impletiturile de sirma
"'
15 r--: imbracate in material plastic, stilpii zincati nu necesita intretinere.

3)<. 10
Gardul este tensionat cu ajulorul stilpilor de lemn, beton 5i otel ~
(Z)+@ ce se ancoreaza in pamint. Ornamentele de sirma sau gar­
Impletituri din sirma. marimea durile cu grilaj sint sudate punctual si zincale ~ @-0.
Grilaj cu nod uri Si grilaj ornamental
obisnuita a oehiurilor 4 - 5.5 em

Imprejmuirea din fier forjat poate sa fie prelucrata artistic sau fini­
I I 1IIIIil 1111'
sata simplu. Este posibila aproape orice forma ~ ®.
I I . I
1IIIili i 11I1 I

I , ' I ,III Pietrele naturale precum piatra bruta tip "granit sau cuart" pot fi puse
I , ,I, II
, in opera neprelucrate - ® sau cioplite de pietrar - ®
I " i :{
1.1 , 'I I
III Ii:
Sa se intrebuinteze pe cit posibil numai un fel de piatra.
~~ n illill III!I'" I! .11: 1Ii
j U I::::::::::::!l !III: I III' 111:1 :1
jl ~, ~~'n n~ 'I 'ilill I III, i ~ i Ii , ii!l!i i
' II
Ii li!11 Ii

il on.,.~
, 11!!!l:!i;1 ill!
'1,11 ' I'i' , 'ill,
1 :I ! II III!'III' Di,p'l.n..

sirr;~~~~:~~~;~~
® Grilaj ornamental din sirma o "

Cavar tiP grilaj cu bare

Stilp central
,
/ '
1- Supon pI.

Sirma a cablului
i ~Supon pt. sirmade prelensionare ,
~

. . cablului de pretensionareSupon pi. simra cablu UI

S'rma a cabiulul de de pretensionare

~ t.
pretensionare . SUlp de capal ~.
eol\extenor Sirmaimpletita _9 ~ +-

Clema din o1el superior

Con,,.·'.n.;on.,.

\~'i
Q s;rm.g~
Ancora pI.
pamin!
~ ~~~~an:I~~:~~IUi
de
'--- Supart pl. sirma cablulUI Stilp de capat
de prelensionare Detalii de stilpi
Coil exterior

@ Detalii pentru flxarea unei impletituri CU noduri - (j)

III Paarta

®
Gard

Paarta din grilaj andutat ~I element

de cimp pentru de gard
® USi de gradina din torjerie artistica
T
T "'
!t
o 0
N N

, I

111
Vedere

V°.,1 - - - - - ­ r60 --;

Detaliu
Diferite metode de imbinare si pre·

(2) Fixarea unei impletituri lucrare a flerului patrat Si a barelor @ Grilaj de Iier

de otel ~®

!~~
,
T '1: 111
, - I I: iii . _...;.I,_,_'' ...;.'I_--i-_-j------ji
I I I ~
I I Ii
~375/375 -I ~-I
lnterax - i' 1 ;5!1°1~1l0

Vedere Secliune Vedere Sectiune

@3Farmeleuzualedehvrare
pentru blocurile de betan
- ~:+-+-l
~":t41851815I8i3 '
I 'I
N
~ Iii 411 ! I I • I
~
, .. Ii I 4!6~161616 I 8/6 I--r;O~6~
Tabelul alaturat indica dtmenslu­
nea conform normativuJul pentru
:c+ 415 5151615 i 8/5 I 9/5 I '015 i
Vedere Secllune constructii Civile Sllndustnale DIN g+
......:c
414 5/4 6/4
4/3
1/4 8/4

4172. Taate distantele intre axe

® Zidarie stratificata cu straturl de
piatra de grosimi diterite
sint un multiplu de 125 mm la 10 ;:;~18)'t:Ii':1 317;­
Z,d din piatra bruta si din platra
® claphla
mm rost ~ .~~'t 'nrt625~150+-875...,...1000+_1125_+__1250_1500-1

224
 GRADINI
- GrlndQ portantQ : I PERGOLE, ALEI, SCARI, ZIDURI DE SPRIJIN

~
-- pag. 276

Trebuie utilizate pietrele pentru alei de gradin{t solide Si usor de

( intretinut intre straturile de flori ~ @. La aleile din pli1ci trebuie \inut
,
10
. . ":.:.:-: cont daca sint montate in straturi inguste de flori sau in gazon ~ ®
.:....::....I·::.::.:.:..,.:.~:.~~r ;. - (]). Pentru un mers confortabil, linia de urcare decurge concav ~
I
I
:
I
lUber
;Ia in~
®- ® Trebuie luate in seama directiile de declivitate la proiectarea
'9hT1 aleilor ~ @-@. Exemplele @-@ prezinta amenajari de scari in
,
:
~ - -
I
"
__ It
gradina. Ele trebuie sa fie sigure Si confortabile pentru circulalie, dar
t - - 1,60 - - - - i
M\ Distantarea sa se insereze armonios in vegetatia lemnoasa Si in straturile plan·
G) Spalier omamenlal - pag. 223 CD ® Pergola pe
slilpi zidili
'2; lemnului de
paminf penlru tate. Treptele trebuie sa aiba 0 inclinalie mica spre fata, pentru a se
a nu putrezi scurge apa de ploaie. In gradinile cu un aspect mai natural sint
adecvate treptele din pari ~ ©+®.
Lungime L L,rJtime I inal\imea
muehiilor
5e pot crea scari pline de fantezie din piatra de gradin{t de Karlsrutle.
em em em Fanteziei nu ii este pusa nici 0 Iimita, trebuie respectata numai for·
mula scarii ~ pag. 196-200. Trepte carosabile cu amenajari latera·
50 50 12
t - - - B -------f I-- B ---I Ie ~ @ pentru biciclete, carucioare, galeata de gunoi, handicapa\i

o PieIre penlru aleile de gradina

50 70 14
cu ajutor. Ziduri uscate din zidarie, dispunere in straturi a pietrelor de
pina la 2 m inaltime in fata pamintului vegetal. Inclina\ie spre deal de
5-20% ~ @.Zidurile de sprijin de beton sint mai simple Si mai iet·
I--- 62~ ---+-- 62~ ----i tine ~ ® se Iivreaza Si ca prefabricate ~ @ in marimi Si forme dife·

DOC rite, ca profile de colt precum Si de colt interior, precum Si in forme

rotunde. Este posibila execulia de arce din elemente normale.
Pentru elementele de constructie pentru zidul de sprijin 55/30, raza
Alei cu pl~ci ridicale in Dislanta inIre plac;
® slraluri de flori (mai
in acela$i plan cu
gazonul (lara izbire = lungimea pasulut, minima este de 4,80 m. Pentru 205/125 raza de 24,90 m.

putina murdarire) a ma$inil de tuns grosime ~ 3 em

iarba)

~ ~~.~. ~:!!!:.'~,.~,.~.~~.~.~.~.~
.

-­

Panta

::::::::::::::::
0/~
PanlA
A
:':::::::::::::::~':8=::::::

------- ---
® Mers confortabil - bine: decurgere
concava. a liniei de urcare ® Prosl: decurgere convex a a
liniei de ureare
Panta lransversala
de linga cas a
@ Alee pe panla @ Alee carosablla po
panla

0CXJCX).:) e-= 10
CJCH
~~H Siret de IIcoperlre
Slrsl de legAturA l[
II
~NI5IP
10~'5

P,v,l. mlcl ~
110
Siret din cAramJdlllngulil1
Nlslp

III
Strllilln -Zgurl sau bahlsl

Siral de prundl,
de pav_le

'i4' @ 7Pavaj,CUpavele.mici 'i8' Slral dill c~r~mida

@ Pari de lemn
\!Y
Placi de pialra
vertlcale
@ Pielrs prelucrate pe
doua fete
Alee de pielri$ @ costlsltor, dar rezislent ~ ingusl~

ai3
':::::,'::.','.':,'::.

~1~1":::""::::::'
Treple de blocuri din pialra

® Sca,i cu Ireple din pari ® scar; din placi de pialra

nalurala sau cioplila

~.. , ...
A~;
:.:.:.:.:.:.5
Pietre de gradina din Kalsruhe Treple carosabile $i de lip bloc din
Sca,i din placi de pialra $i blocur; '23' Sca,i cu lreple de belon $i blocuri ulilizale ca trepte de belon belon
penlru suport If::3I pentru suporl­

7-e
H
~. Pamint vegetal

I
2.00

c;JL,[::::.:.:..x.:.3.:.:IY.:.:;- ~;:~ ~tre in

...::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.

lid uscal din zid~rie, drenarea

separala. nu 8sle necesara.
tf1' Zid de sprijin de belon ($; ca prela·
Zid de sprijin/elemente prefabricate de belon
If:.!.) bricale) _@.

225

 ~ cis,ntd- strop!r_ GRAOINI

TERASAMANTE DIN 18915 -+ [IJ
}~,~/.~~
-:'
r---- 3-4 m ----.i
I
... Asigurarea pamintului vegetal de pe santier prin stratitieari tem­
porare in depozite de pamint -> CD,
Daea nu este situat in umbra,
CD Depozil de pamint vegetal
Materia! coeziv in centru
cu trepte loase trebuie protejat prin aeoperire de 0 useare prea puterniea (plaei de
gazon, paie etc,), La 0 depozitare mal indelungata sa se semene
eventual plante pentru ingrasare vegetala.
Depozitele de pamint vegetal trebuie plantate eel putin 0 data pe an
Profilarea prin adaugare de 0,5 kg de oxid de ealeiu per m3 ,
suportului
La punerea in opera sint neeesare masuri de compactare, daea
Stral de acoperire de pam in!
dupa terminarea luerarilor de terasamente trebuie eteetuate imediat
pe suprafele usor incllnate

eonstruetii tehnleo-gradinaresti, amenajari de gazon sau luerari de

® CleionaJ mort
® CleionaJ
VIU ®
plantare (in special la amenajari de alei si seuaruri),
1, Cireulatia eu mljloaeele de transport (buldozer pe senile) produce de
eele mai multe ori 0 eompaetare sutieienta la umpluturile in straturi.
2, Innoroierea se eteetueaza numai la materiaIe bune de umplutura
(nisip Si pietris),
3, Trebuie asigurata valtuirea pentru eompaetarea in straturi a mase­
lor de pamint eoeziv (ina1timea stratului 30-40 em), In principiu
operatiunea se eteetueaza din exterior spre interior, adiea dinspre
versant inspre mijloeul supratetei de poza, In atara de asta trebu­
ie asigurata valtuirea pietrisului utilizat la eonstruirea aleilor,
4, Este posibila baterea sau eonsolidarea eu pi loti la toate solurile
solide,
Flxare cu gazon de capa 5, Materialele neeoezive trebuie vibrate,

65-75 5-10 La toate luerarile de eompaetare trebuie luata in eonsiderare uti­

/" t--- -t ~
lizarea ulterioara, La alei sl seuaruri este neeesara 0 eompaetare

//'~~\" ,0Li "" ~1~~~~t~eS~:egleaza ~~ Schelet de sprijinire

..-- saltele de otel pi pina la stratul superior, pe eind la supratetele de gazon sint neeesari

/; ~.~~''- :~~~ " \ IOchnalla taluzulUi /" ~~ constructii

10 em, la supratetele eu plante 40 em pamint mai at1nat la supratata,

/ b.cL;;. .. " vt, '. 'i" f '\ \

Jl'" ( '\ \"

' ~ '~~i" ~ ) "~~ Taluzuri, asigurarea taluzurllor

' "',(l\. \~~:::-.... .~" Ancorare, .~ ",

f'~)~ I' ""' in pamint Pentru evitarea tenomenelor de eroziune, a surparilor, a imprastie­

Planta1ii interm.endi.are ~\.

. '00 rli prin vint s,a,m,d, In prineipiu, la toate materialele de umplutura

"', ' j\ eele mai stabile taluzuri se obtin prin turnarea in straturi, Protilarea

,. ' .~<~.;-
G.'u.on bltummat sau .' :.~\, ".'~;L.
suportului -> @ impiediea tormarea suprafetelor de aluneeare, prin

similar )"'~~~'L'\ Butasl de lemnaris

angrenarea masei al1nate de umplutura eu suportuL In eazul ump­

III

®
Plantarea In trepte a tufansulul,
plantatle prima. si gazon bltumlnat
pentru aSlgurarea pantelor, inaltimi­
lor

umplutura ul1erioara din nislp SI pietris

~...
(.i'(;\
®
~\\'
ASlgurarea suprafetel de taluz prin
schelet de spriJlnlre de mal: sistem
Weber
luturilor mai inalte, turnarea in trepte pe un suport inclinat -> ®

otera asigurare lmpotriva aluneearii (Iatimea treptei ~ 50 em), Daea

declivitatea treptelor este spre deal, trebuie prevazute pante longi­

tudlnale, pentru ea apa aeumulata sa se poata seurge,

Greutale
, Tip
kN/m 3
Coaja. semi rotunda
Pamint de umplutura afinat SI uscat 14,0 35- 40
--- Flttru de mSlp /
Cosurl de pletre (de cele mal muUe on In
'
afinat SI umed natural 16,0 45

~
• ~Nervunde sus1mere Impletltun, predominant In sud·vestul Europe,
annat si saturat cu apa 18,0 27 - 30
" _ Lime de drenal ("mila supenoara)

- - ~'." ~ Umplutura dIn mSlp Sf pletns /

batatorit SI uscat 17,0 42
19,0 37
Llnle de Curen; < • ~ ~:~~~:~d:o~::;:;aeeste ~ batatorit 51 umed natural
c reg lata "In Ict. de
Q
! Pamint argilos afinat SI uscat
umplulura ulterioara
. (valoare medie pentru sol usor) .'I 15,0 40 - 45
annat si umed natural .. 15,5 45

Frltru de nisip
'"/ ' //"~'/
Treapta de picior, picior de piatra
i afinat SI saturat cu apa I
1 ivaloare medle pentru sol mediu) I 20,0 20 - 25
Drenarea si sustinerea riului de pe
versant pnn corpuri de platra SI @ Asigurarea taluzului prin
balast rotund sau colturos
pietre,
,
1
batalont si uscat
batatorit si umed natural
' :::::: , 18,0
18,5
'I'

,
40
70 iI
platra sparta 1.

30-45 I
I
, ,I
' .'_'_'+1__ 25 - 30
1

1
semigrosier si umed
_pi_e_tr_i._ _I_p_ru_n_d_'._l_se_m_i_gr_o_si_e_rs_,_u_sc_a_t_,_'_ _ ' _' 20,0
18_,_0_ _

uscat , ' , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,i 18,0 35 - 40

;­
1 ­
1 Nislp fin $i uscal ' 160 1
30 - 35
fin $i umed natural 1 18:0 40
I fin .i saturat cu apa ' , , , , , , , , , , , , , ,I 22,0 I 25
grosier $i uscat , , , , , , , , , , I 19,0 -20,0 1 35 I

, '"

FY
IFiltru de , / /
/
' / Bala.t, ud 20,0-22,0 I 30 - 40
,nlslp cu t--50cm ---1

pietris
i Argila afinata si uscata 16,0 : 40 - 50
aflnata si puternic udata 1 20,0 20 - 25
V_d_re
(tormaes~e, . 1~~' compacta si umeda natural (sol greu) , I 25,0 70
in func11f~
de cand'A -r-G.
I Nisip uscat ~l moloz 14,0 35
1iile locale)
Pentru plantare rastelare gradata
@ Coaste de platra pentru evacuarea
ape! ~I protejarea taluzurilor crestate
de legatura a peretilor lateral I des­
chisa spre partea supenoara in
@ Greutatea si unghiul taluzulu; pentru dlfente tipuri de sol DIN 1055·2
raport de 1 :1 ,5

226
 GRAOINI
CONSOLIDAREA VERSANTILOR ---+ m
Consolidarea suprafe\ei este necesara in cazul inaltimilor pUlernic
inclinate, De dorit sint insa inal\imi netede, inlinse, rotunjite, ale
caror suprafe\e sa fie plantate cu gazon, arbusti sau vegelatie lem­
noasa. La amenajari de inal\imi ce sint mai abrupte decil unghiul
. Forare pI. dren8r~ natural de umplere, trebuie asigurata consolidarea prin placi de

, gazon, lmpletitura, pavare sau zidarie.

Perele pllon-lanlA lUlU Daca panta este mai mare de 1:2 gazonul plan trebuie prins in cuie

perele de palplan$ee
de lemn ---+ pag. 226. Gazon de capal pentru consolidarea inal\imi­

lor abrupte cu pante de 1:1 1/2 pina la 1:1/2. impletiluri pentru con­

lid de plaeare eu perete pilan-tanta

Zid de piacare pentru pavirni~, din
sau perele de palp1ansee (eu sau
solidarea coastelor abrupte pe care stratul de vegetatie prinde greu.

raca afinata crigle anlerioare

(schema Badberg II - Badgastein)
lara aneorare) in roea afinata Se deosebesc impletituri moarte si vii. La ultimele (butasi de rachila)

este necesara plantarea permanenta ulterioara cu foiase, de vreme

ce rachita constituie vegetatia prima ---+ pag. 226.

Fall de decapare
Pentru asigurarea seclionarilor mari prin inal\imi, cum ar Ii la con­

strucliile de drumuri sau la parcelele pe versant, sint necesare

masuri de siguranla costisitoare ---+(j)-@.

Prolll: birnfl
I orlzontale pI. Gratar de birne ancorat, de execulii diferite: de ex. compus din birne

consolldarea • . . ' ..

Belon-lrm8t ,- - ImedlalA in t1mpul ...- AncorA aluvi~la

orizontale, preancorate si stilpi perpendiculari. Cimpurile interme­

I
de<=' -P
. :a
II
-..'....
-r- :l-l
. '.'
.•
-. l!Iau
!Il1ncll
? ancoraJ In
I diare trebuie acoperite cu beton torcretat arma!. ---+@.

Mania de
plair. Zidurile de sprijin acoperite cu vegetatie creeaza spatiu penlru

N
. terenuri ce pot Ii utilizate in conditii bune, penlru strazi si drumuri.

'.'"
"

Toran .
... ~ .
Diferenlele de nivel considerabile pot Ii rezolvate ---+@ + @. in

33-65t
Consolidare primara a taluzului in
lunclie de sistem si de panta ce construiesc ziduri inalte cu ancore

Consolidarea panlei in roci afinale:

deeapare in Irepie de sus pina jos si
mase alinale legale prin argila. sau de pamin!. ---+@
parlial intarile, prin gralar do birne
sus{inere imediata prin elemente do
ancorat
zid si aneore aluviale (autostrada)

"
..
(. '.

Fait de decaparfl ".

~

GrMar!l8U relfla
din aIel pI.
conslruclll lid S'llpll (prins
In punCle)
-~
®
Cansolidarea pantei in rod alinale:
decapare in treple de sus pina jos $i ®
lid de suslinere din gratar spatial
(perele Krainer) din belon (sistem
Peretii Krainer inziditi e~alonal
alera spatiu sulicienl penlru noul
®
Tipur; de c~m~~uire ;:) slinclt cu zid
de plaeare sau perete "d,t Idup~
• '<
, " ~

consolidare imediala prin beton Ebensee) traseu. Peisajul ramine verde mode lUi lui L Muller 1969)
toreretat eu gratar din o\el penlru
conslruclii ~i piroane aluviale

TalUl nalural
(pOSlbll inslabll)
o inelinare conslderablla a
taluzulul arUlielal (A) este CAderl de straturl plale (pe eil CAderl de slralurl
poslbllA numal in cazul unel poslbul fara amenaJare in treple) abruple (eu amennJnre
eonsolldarl deoseblle (BleI de
ex. zld de bata)

Formare de laluzuri (Si eonsolidari)
® in straturi de sol compacte in grade
dllerite
Formare de taluzuri (si eonsolidiiri) Taluzuri de stinea geologic eon­
in slraluri de sol compacte in grade
diferi{8
ditlonale (din punel de vedere al
struclurii)

l....-v"'" ltll"".'!rWlln'.n C.......JI;'IO

10 Sl

Tr,,~""f ;>';0 10 10
TrJ.\t{'.,.1 C:lfl.'ll TC ;'80 JO 10 Ill!!
sp'I1l1tr;Jvo.>r'W.1C:1P.l1srCI'jT, JO 10 100
Sw"lra~1c.-,p." SETC'175 :10 Ii) M
F@r!l,.,SIJO 90'" :.'5-32 \16
Bu">de,BTBO 1)0'" 75-:12 !is
Fe'm.ldcInIPrv1\1I JO \525-32

:~lr0+@'l1"eD 20 10 10

@ Peretele Kralner @ Perelele RGS 80

t'f5\
Ziduri eu aneore de paminl (de ex.
@ Perelele Krainer din Ebensoo
~ obieetivul Ludenseheid)

227
 GRAOINI
e?fJ~< 30-50
1---., -[IJ
T ,5~
30
-SirmA

2.25
t Protectie sallea

T SipCi de spaher I
1,6
60
....
~ ~ I ,J
~ Disp. tens. sirma
30
I'i').~30 em in pAmint
}.O:: 05 "I
J. I: 70
I:J.
:~ '"

Schelet de spalle" din tev,

flerbatoare ® Schelet pentru spalleri dubll ® Perete de spalleri din lemn @ Spalier pe zid

-Sipcide spalier
f-30+30~
130t30,
SirmA de s palier T

I II

I
I
,
-- h h I - - 1 - f-I- I

~
0
I
"' ~

~;=
~
-I-I­ T T
I N
:;;:
0
:;;: "'oj :;;:
'" ,g i
N

+ ~
-ji I -
:;;:
-I-f­ +
:;;: 0 i :;;:
'i;
I
~
1

-1'1-'1­ + + ~l T
i, (( , i ~ I i ~ I~ I
I
1 'T ~ i

r5Q-+-50-j r- 60~ f---- 90 -+- 1.2 --l 1.20 -1

(125) 1125)

® Cordoane venicale ® Cordon in forma de U Palmeta tip Verrier (6 si 8 ramuri) ® Palmeta tiP candelabru

....
] - 5,0
/Sirma de spalier

r
® Cordon orizontal cu doua brate

@ @ Sistem vegetal conform - [IJ De Haas

• • • • • •••••••
• • • ·. ...
III
.--1: •
• I • •
L. •
•
•
•
• 'J.
•1--0
~.
1X/ •
o
•
•
• •
'. .
- l " - .......-
0
....

I; t·;::
1i • • •
---.J • • • • • @
'e:!J
Spalier: trunchiul central al unui
spaller este tras vertical $i ramurile
laterale sint diriJate In unghl drept
Distan1a CDpacl per 1/4 ha Dislanla Cooael Der 1/4 ha Oistanta Copaci per 1/4 ha
Poz. COPSC Umplulurll Poz. copac Umpl.l Umpl. 2
4.4m 1Sf>buc , ••• (21m 156 l~b 6,J·)m 69 69 103

6" lim 69buc 6 -.6· (31m 69 59 t\.4.4m 39 39 58

la.l0m ..Sbut 10·10· (51m 25 25 10' '5" 5m 25 25 37

@ Plantare in patrat
tf1\ Plantare in patrat Plantare in patrat cu
~ cu umplutura umplutura dubla

• ••••••
• • •
• • •
•
•
•
• 0

• 0'.i 0 • 0 •
_ 0 • Q •

- ••••
.
· i · ••
• • •
•

~. •
I •
•
•
•
,
• 01-;r;--: •• 0 ••
.....0 . 0 _
0 0

Q •
::I: ••••
•• ••
--- ... • @ Schelet din sirma de ancarare a tutelar de mure

Distanla Copaci per 114 ha Distanta Capael per 1/4 ha DlslantA Capac. per 1/4 ha
2" 4m J12 0UC • 3 ~ 5" 2 5m
Poz. copsc Umplutura
167 llll 3" 3m
Poz. copac Umpl.1 Umpl. ;>

4b 46 184
H+H-f-ffiCTH-+-++_*-+I++---,_H,i-_+!''-\!-f'W\r-I+-A+S~jr,mA intinsa
6" lim 69 DUC . 4 x 6x3m 104 104 4l<4m 26 25 104

4" 10m 42 0UC . 6x 10" 5m 42 42 Daea vergile erese

peste sirma inCinsA,
@ Plantare in
dreptunghi
Plantare in drep·
tunghi cu umplutura
@5PlantareindrePtunghl
cu umplutura dubla -+ j--\\-++--+m
trebuie tAiate pinA la
15 em peste sirma eea
mai de sus, indoite in
forma de U $1 legate.
• • • • • •
• • 4 • • • • ...::::::::::..: ::..::::.':,': ::::::::::

::>~.. .
:::.:::::::.':::::::.':.':::::::.':.:::::::.':.'.'.':.':::::.':::.':::

· · ... ......
.. .........., ,'o~'pa 'r'~~~'lt~;~'tr~b~i~'tai~t'e' pi~'a 'ra~'i~' 5:8' ~~~g'i""""""""""""" ,

•i • 0
•·• •

.. :>
e-"
•
•
•
•
• ·· .'.. .
~,.~

;>. : •
"-.
@ Zmeura

.- 3,0-4,0 ~
o III
Stilpi

4
Sirma,Planle
• e TV'! T
., 1,5 r
@
Agri$e
@
-< 1,5
@
r­

..:
, '"
:i: @~ •

.
Distanta CDpsel per 1/4 ha Dislanla Copae! per 1/4 ha Dlslanta Copael per 1/4 ha @ @
Poz. copsc Umplutura Poz, copac Ump1.1 Umpl. 2 .J..~ ~
Coaeaze
-j'
3.3" 3m 3Z0b",c 15 x 3 x 3m 320 .J:lU 80 80 160 'y
4_<l_4m 178b",c. 2 ,,4 x4m 178 88
80b",C
178 44 44 @ @
6" 6" 6m 3 _5x6m 80 80 @

@6PlantareintriUnghl
echitateral
@7PlantareinlriUnghi
CU umpJutura
@8PlantareintriUnghlCU
umplutura dubla
Dimensiuni pentru plantarea
zmeurel
@ Agrise Si caacaze
in patrat In formatie

228

~--_._---------------------------
 GRAOINI
--.QJ
Nu trebuie sa corespunda numai cali tate a solului Si directia cardi­
nala la plantele ca\aratoare --. CD. ci trebuie \inut cant Sl de inMimea
de crestere. Sint necesare diverse ajutoare de catarat. pentru a aco­
peri pere\ii caselor cu vegetatie ---+ @ - @.
La fasole fiecare planta necesita a bara de catarare. La doua rinduri
de plante este adecvata metoda cortului --. CD .
Pentru plantarea in albii Si putine este judicioasa metoda cortului in­
dian ---+ ® ; ajutor de catarare pentru mazare: vreascuri uscale. ce
ramin de la taierea cringului --. ® piasa de sirma tensionata ---+ <Il
(j) Planle e~l~r~laare ~i inMimile lor de ere~tere
sau un gratar dublu din impletitura de sirma. Gratarul de protectie din
sirma impletita protejeaza semintele Si plantele de pasari ---+ @) - @.

Plante cataratoare Si agatatoare cu durata de mai multi ani --. @.

Soiuri cu durata de un an:

vita de vie clopot inal\. 4-6 m crestere: rapida frunzis: verde vara
dovleac ornamentalinalt. 2-5 m crestere: rapida frunzis: verde vara
hamei japonez inal1. 3-4 m crestere: rapid a frunzis: verde vara
f151
zorea inaI!. 3-4 m crestere: rapida frunzis: verde vara
mazariche parium. inal\. 1-2 m crestere: rapida frunzis: verde va'ra
fasole mare inal\. 2-4 m creSlere: rapid a frunzis: verde vara
caltunas inal!. 2-3 m crestere: rapida frunzis: verde vara

® Ajutar de e~Ware arizantal

f3\ Plante de lasale, ee se e~l~r~ pe
\::!.J un perete

0\~.J v:: :--

".
__---e'_,r_

Spalier de gard din ~ipei ® Metoda cortului indian pentru

8 - 11 plante
(2) Melada eartului
•
• I .~'

Gra.tar de protectie contra Gratar de c~\,~rare penlru mtll~re

® Schelet de ca.\a.rare din vreascuri ­
dlStanl~:70 x 60 maxim 50 x 100 em ® Gratar dublu din impletitur~ de
sirma. p~s~rilar don sirm~ implelit~ din sirma. implcllta.

So/uri cu durala de mal multi ani inailime Cre$lere Ajular de c~t~rare Frunli~ Indlcatil de stroplre Floare/luna Pozitle
leder~ - Hedera helix pina.la 25 m ince! iarna - 9 - 1a verzule 0-.
(1_.
Troscol - Polygonum aubertii pina.la 15 m repede x necesar vara + 7- 9 alba
Vii;), sa.lbatic.:l - P. IricuspidClla "Veilchji~ pina la 15 m repede vara 5­ 6 verzuie l)'J:
1+1
Vila. alba. - anemona - Clematis montana pina.la 8 m repede x vara + , 5­ 6 alb~ n~
,) ~
Gllcrna. - Wisteria sinenis pin.:lla 10 m mediu x vara (+l 5- 6 alb;tslr:t
() ~
Vita alba. obisnuila - ClematiS vilalba pina la 10 m repede x vara + 7­ 9 alb<1
HortenSia cataraloare - Hydrangea petiolaris 5 pina.la 8 m mediu (x) util vara - 6­ 7 alb~ ~
,~.

Reml - Aristolocchia macrophylla pina. la 10 m mediu x vara (+) 5- 6 maro

,-,
Trimblla agatatoare - Campsis radicans pina la 8 m incet (x) util vara + 7- 8 portocalle
Vila de vie - Vitis coigneliae piM la 10 m mediu x vara (+) 5- 6 verzule O~
Vila de vie de yin - ViliS vinlfera pina la 10 m mediu x vara + 5- 6 verZUle n~
3 pina la 4 m mediu x vara 6­ 9 g<llben -roSie Q
Capnloi mare - Lonicera heckrotlil (+)
Hamei - Humulus lupurus 4 pina [a 6 m repede x vara - 5- 6 verZUle .~

Capriloi - Lonicera caprifolium pin a la 5 m mediu x vara + 5- 6 galben-rosie ,~

pina la 5 m medlu x vara - 6­ 8 divers (1 J:

Trandalir cataralor
Salba - Euonymus lorlunei 2 pina la 4 m incet (xl util iarna 1+) 6­ 8 verzUle ~.
VIta alba ­ Clematls-Hybnden 2 pina ra 4 m medlu x vara + 6­ 9 divers (1 :4
incet x iarna 4 g;]lben~ 1,1 ~
lasomie de iarna - Jasminum nudlrlorum pina la 3 m + 1-

o '" pozi\ie inSOflta Q '" semiumbr~.

e~t~r~taare ~i ag~I~laare -CD
de ex. perell?te nordic. '" urnhr;'t
@ Privire de ansamblu asupra unar plante

229
 ~~ GJ ~Q
PLANTE AGArATOARE $I
GRAOINI
o-() 0 W o -. • . cArARATOARE
I2J ~ pozltle favorablla
~15-8 m
f j 6m ~ 25 m O(). insorjt, semiumbra.
umbra

mill
III ~ ~ ~~
crestere: ineet. mediu.
repede
,
~
ajutor de catarare: lemn,
p tti :iI llli sirme intinse. piasa din
otel pentru constructll

~
Floare: V verde vara, verde
Floare: verzuie
purpurle I
permanent
Luna de inflame
Luna de inflorire
9-10
~ radacina cataratoare

CD AkeblaiAkebla 4-5
® lederaiHedera helix ~ ventuza de ca1arare
~,

~ Q~ ~ ~6J
o o-() o-() ()-.

~ 6-15 m ~ 2-7 m ~ 2-4m ~ 10m

It! \II e ffi 11\ m ill

~ ~ ! d~ V
\~
Floare: alba Floare: rosie Floare:
51 albastra galbena Flaare: diferite eulan
maronle
Luna de inflame Luna de inflame
Luna de inflame Luna de inflorire ,,~ 6-8 5-6
o 4-5
GhcinalWisteria sinensis ®
5-7
Caprifoi/Lonicera caprifolium ® Trandafir calaralor Remf/Arlstllochla macrophylla

~ Q~ "-"",/~--,...-=-
~~
o
IW
~ 7-12 m
,~15-3.o0m 0-.
~ 10-20 m
o-()

l~ 7m

mill t:E \II g m

b I~ y
y
if! Floare: alba
Floare: alba
P
Floare: galbena

III
;;:-> Luna de inflorire
Luna de inflorire Luna de inflorire Luna de inflorire
f::J 6-7 5-6 7-9 7
Hortensia cataratoare i Daile eatarataarei
® Hydrangea pellolarls ® Capsunl cataratori TroscotiPolygonum aubertl
Aetinidl8 ehmensis

~ Q Q ~[Q
o-()
o () o-()

~ 5-10 m
W2-8m
~ 4-6m ~~ fO-15m

III
Hllllllll
p
¢
~
Y
Floare: portocalie
Floare:divers Flaare: verzuie
Flaare: verzuie
Luna de inflorire Luna de inflame
Luna de inflorlre 5-6 Luna de inflame
6-9
7-8 6-7
@ Trimbita cEltEHatoare
/CampsJS radicans
@ Hamel de iarn8lHomuius lupulus @ Vita saibatic8lParthenocissus spec.

~\I//
Ajutor de
agatare
~O~ -
......
~/I\~
FarEl. umezeala
aeumulata

Clematitele isi dorese

@ Gaura pentru plantare/Clematila @ Solul trebuie sa fie permeabil @ Udarea
pieiaare reei Si un eap fierbinte

230
 GRAOINI
Furtun francez STRATURI iNALTE $1 PE MOVILE
So.tparoa unei gropi de eea 2S em adineime Si Un slral de eea 20 em de Irun:z:e umede Lemn 40/60
1,50Ia\lme Compost grosler Importante sinI conslruirea co­
rect~ $i pozilia dinspre Nord spre
Sud ~ CD - @. Recoltele limpu­
rii sint obtinute in siraturi inalte $i
Un slral din resluri din gradma Si erengi de Un Slral de 10 em din compost grosier plantate pe movile. Siratul-moviia
2S em ina:lllme si 40 em I,Mime OalA de r-$an1 de stropil
beton ~ 'f PAminl este un donator de caldur~ pro­
'\ nuntat. Este inlr-adev~r obositor
la 0 nou~ amenajare, dar, in
compensatie, se poate 'olosi ma;
Un sl'al de gazon multi ani. Se pot obline a$a pro­
G) Executia unei movile ® Movila acoperita cu folie; irigare cu
furlun de slropilfrancez
ductii record $i se pot recolla mai
repede. Tocmai pe straturile inal­
te $i pe movile s-au dovedit efi­
ciente in special culturile mixte,
PAminl negru
Compost grosler RO$iile ce cresc mai inalte yin in
Frunze/resluri de
mijloc. 0 movil~ are dimensiunile
loamnA
Gazon aprox;mative de 1,50 m I~\ime $i
Ramurl/crengl 4 m lungime, Amenajarea se
executa cel mai bine in toamna,
deoarece atunci slau la indemi­
na majoritatea resturilor de gra­
dina. Irigarea se face cu un fur­
~~ tun de stropil (rancez ~ @ sau
Sec\iune Iransversala prinlr·o movila­ irigare la strop, 0 varianli'l de
ca inchidere mai bine dala de beton - ® - G) ® Slral inal!, ideal pentru a unitormiza
dilerenlele de nivel movila este slratul inalt, in fond
o gramada de compost turnat
intr-o coaja de scinduri ~ @. in
locul scindurilor se poate folosl
oricare alt material care nu pu­
treze$e atit de repede. de ex.
lemne rotunde, lemne cu mu­
chii, impregnate prin presiune
sau pereti de piatra. Plantele
profita de caldura soarelui care
bate pe peretii laterali.
Nu mai este nevoie sa te apleci
la semanat, plantat sau recollal,
1,00 -1,25
Straf inall construit la peretele daca stratul are 60 pina la 80 ern
® Slral inalt - umpiut in stralur; la fel ca Si movifa - CD - @ sudic; acop.erit cu geamuri ca 0
mic~ sera
inat;me - @ + ®. Straturile
inalte maresc productia. daca
sint umplute cu straturi de mate­
rial organic, de la trunchiurile de
copaci, crengi, ramuri tocate,
pina la paminl fin de compost.

T
60-80

1
® Mini·iaz in stratul ina[t din pielre

8 1,00-1,2S
i I
®
Siral inalt din prefabricate de bel on

@ Sirallip craler 0 2 m - (jJ)

231

 Legenda -CD GRADINI

.I 1 Loeuinta
Directia principala
2 Terasa MODELE
3 Port,e
a vlntu\ui
4 Cladirea pompelor Proiectarea gradinii trebuie sa in­
5 Instalalia de apa
ceapa inaintea stabllirii definitive a
6 Grajd
7 Bazin de apa planurilor de constructie, fiindca ac­
8 Gazon cesul auto, intrarea principala 5i cea
9 Lac pI. ingra5aminte secundara, terasele 5i mai ales cota
10 Zarzavat de iama de calcare a parterului 5i pozitia casei
11 Zarzavat
mal cu seama sint strins legate de
12 lmeura
13 Agri5e 51 eoaeaze amenajarea gradinii. Terasa acope­
14 Flori rita este element de legatura intre
15 Tufe ornamentale casa 5i gradina, ea este legata prin
51 de proteetie ziduri uscate, alei din placi, garduri vii,
16 Perete de spalier
tufi5uri 5i copaci de spatiile gradinil, ce
17 Gard viu
18 Foioase cuprind cladirea, 0 leaga de peisaj 5i
'9 Pomi fruetiferi protejeaza locuitorii de vederea din
20 Fructe cu simburi exterior, zgomot, vint 5i praf.
21 Fructe cu semmte Curtile de gradina lungi 5i inguste
22 Groapa de seurgere
par mai putin strimte daca sint
impartite de-a curmezi5ul in mai
multe zone, ca de ex. locul mai ridi­
cat pentru gratar :;;i de :;;edere. ~
®. Zonele de lumina 5i de umbra
trebuie luate in seama in mod deo­
sebit la alegerea vegetatiei adecva­
te. Tipice pentru 0 gradina coborita

1 1~~wm~J]ill~,~lu~lID~~~t~~,d~i~;:~.ltS~~~~tn~~~o~:a$m~~j:t~~~::~~:::~§~:!::~~
Intrare
sint scarile, zidurile acoperite de
caro5abila
~ 1 uU "'u vegetatie :;;i in mijloc un iaz. ~ @.
Astfel se creeaza pe 0 suprafata
~ '-. __ .•. _.. 113,10
mica 0 gradina strict geometrica.
Amenajari de gradini mai mari cu teren de sport In fata casei, Inconjurate de pista de alergare intre taluzun umplute. De vintul
de vara dinspre Sud-Vest protejeaza garduri vii pe partea vestlca. contra vintului nordic pereti de sc1ndura. Scara 1:1000 (Anul Peretii laterali acumuleaza caldura
.eonstru~t~~~)_ -:Y"eimar (Gelmeroda) Arh.· E. Neufert :;;i ofera 0 clima terita de vint tavora­
bila pentru plantele carora Ie place
sa fie uscat 5i insori!.
Clima unei gradini tip atrium este cu
alit mai calduroasa cu cit razele
soarelui sint mal bine preluate 5i
retinute de zidaria inconjuratoare.
~ ® - ®. Zidaria maro din
caramida capteaza mai multa cal­
dura decit peretii zugraviti in alb. Prin
imprejmuirea cu ziduri vlntul nu este
lasat sa intre 5i in curtea interioara se
acumuleaza aer cald. Favorabil pen­

III tru plantele sUbtropicale.

Legenda -

2
1
®-®
Lac de 5edere
Albie
3 Lac pentru foe
4 Baztn de apillpiriu
5 Fintina pe perete
6 Seara
7 Banca de piatra
8 Dale de beton
9 Dale de granit
10 Beton 5paiaVelineher
11 Tufis de cimisir
12 Gazon
13 Plante in ghiveee
14 Bloc eratie
15 Pielrt5
16 Stere de cimlsir
17 Cultura mlxta
18 Movila
"---'-~'-..-.'---""-5-"'-"''''-'-'-'L-~ 19 Siloz de compost
@ Gradina unei locuinte insiruite
20 liduri useate

® Gradina tip atrium ® Varianta - ® ® Variant a -®

232
 Stropitoare 9 I
GRADINI
MOBILA $1 UNELTE

'~' lubilarii de grMini se acupi'! de

1:_ 11 i~i
hobby-ul lor cu a pasiune devalali'l.
I Aslfel, au preten(11 mar, de la ei ~i do
o 1--.-.-1 -1­ la uneltele lor. Stropitamele, co SlilU
I
: [W:-··:·· bine in mini'!, u~aare ~i excelent eclli­

f--60-----1
1 ~ __ !! /-30-1 f--60----1
L

1-60----1
J L

f---70--1
,

1--50-----1
librate in punclul de minuire ~ G) ~i
cu un tub lung de turnare.
Uneltele de grMini'l ~ ®, e prele­
Roaba Masina de imprastiere Masina de tuns iarba
rabil si'l fie din o\el special. Amena­
Carucior pI. furtun Tocator Cos
ji'lrile pentru a sta jas in gri'ldini'l se
Q) Necesa'ul de spaliu in casula grad,n;, ~ pag. 278 davedesc a Ii reu~ite, daci'l sint din
lopeti pt. femei $i gr~din. ari. fPulverizaor
lemn ~i sint cantaptte cu materiale

1,0Il 0
r-=Greble de gradina
Vinator de buru,e", Furca de din grMini'l ~@> - @
Grebla
~ sapatpl.
o 0 barbat'
mare StrOPi,oare 91
I

~
,"om" Grebla
mica. Lopata
iV : :.

:::<~.

I
94 ~'
~e
~ ~ua~~n
de pUlvelrizare

J
de 15 m

Sapa .J
® Unelle pentru gradina o Strop,lori ® Roaba cu roilla de cauciuc

1,20
1,00
80
50
40

I
2,20

® Jardiniere din lemn, eternit sau

plastic

1li"ILE"~~=--~~in lemn
I- 55 ~
Umbrela pentru gradina
Greulille 68 kg

•
de esenla lare

® Masa. de lemn Si scaune. ce intra.

dedesubt

Hibachi'" 50
("cuptor" in
japoneza)

Ca.rucior pentru gra.lar - suprafala.

@ Gratar portabil @ Hibachi-uri usor de utilizal ceramica pentru gra.lar Vedme de sus Pc perele

233
 SERA
Aerisirea serei trebuie astfel
dimensionata incH, la aerisirea
deschisa, sa se atinga aproxi­
mativ temperatura din exterior.
Pentru aceasta este necesar ca
cca 20% din supralata acoperi­
$ului sa serveasca drept banda
de aerisire sau drept c1ape indi­
viduale pentru ventilare. Trebuie
asigurat sulicient aer proaspat.
Protectia impotriva soarelui
poate sa devina necesara in
cazul in care vegetatia ex)eri­
oara este insulicienta, pentru a
crea 0 clima suportabila la
14 incalzire
radiatiile solare puternice.
15. Masa pentru plante Protectia lata de soare poate Ii
16. Strat de lnmult"e instalata in interior sau in exteri­
17. Lampa pentru erestere
1. Aerisire prin acOperi$ or. Solutia economica este cea
2 Desehlzator de lereastra 18. Ventila\ie tonala
automat fara curent
8. lngare la picalura 19. Lampa pentru sera cind protectia se allii in interior.
3. Umbrire exterioara 9. Aparat de stropi! 20 Regulator de umidrlate Electul de protectie lata de soa­
4. Umidificator de aer 10. Pompa de apa 21 Masurator pentru umiditatea
5. Ventilator 11. Cablu de incalzire prin podea re este mai mare in exterior
aerulUi
6. Fereastra laterala de aerisire 12. Bazin pentru apa de stropit 22. Regulator pentru temperatura daca distanta intre protectie $1
7. Plaei duble de nervurate din plexiglas 13 Izolatle incaperii supralata stlclei este sulicient
dimensionata. --+ CD si ® - @
(}) Sera cu amenajari $1 climatizare bazate pe experienta practica

Direclia came rei Nord-Sud

. .. / ~L".::;.~
III
Dimensiune 1.00/1.00

~i 1.00/2.00

, ,

® Movila solara cu capac Sera olandeza

~t~ ~-2T 165

<>. '\7 I

g.. Supratata vII rata

0
2.61
D orientata spre so are
..•.•.•..••....................

.L~DU'
f---6.69---<

/
1.94 ~.__9,38------< Aer

u I

! ~ "O"""~p~er~s~pe~e2ti~va~'~==:~:::::C:Z'::77
1---2.74-----;
f---------13.04~
® Sera ([) Sera - solar
® Sera eu panta aeoperisului de 23 c -2JO

b,j
;re.-·············
<;5 ,<::l ....
. ". \
.. ~20-30'1
./
....
f--­ "­
/'
, 45-75'
,
'/ '\

L~ \ wi!')
/ /: j; ~*M~5?/~/7J;i~~~~/;
Protectia impotriva soarelui situata
in exterior, cu aerislre totala prin
'12' Unghiul optim de inelinare
~ al supraletelor vltrate
spate

234

••.. ' ... ,..
Piramida este lorma de baza. a pomului
de Cra.ciun si este preferata. pentru
forma de tip polir, deoarece ramurile
laterale sint mentinute foarte scurte ~i
nu se rup chiar asa uSor sub greutatea
fructelor sau a zapez,i.
Potlrul eu centrul deschis amintesle de
5e echilibreaz~ ca niste imagini
ceasca sau polir. Ramunle sinl erescute
® oglindite supra- Si sublerane:
coroana copacului Si releaua
in alar a.. astlel inci! lumina sa. patrunda.
in inleriorul coroanei copacului.
ramilicata. a ra.d~cinij
:E­
o'"
..
e:-=
::Ie:
~
t-o
GRAOINI
COPACI $1 GARDURI VII -+ QJ
Fiecare slrat al solului esle cuprins de via\~i. Etajele au propriii lor loca­
tari - CD Radacinile pot patrunde pina in stralurile cu piatrc'l. Forme de
copaci -+ G:J. Piramida este forma pomului de Craciun 5i este preferata
formei de tip poUr. Crengile laterale sint men\inute scurte $i nu se rup
a$a repede sub greulatea fructelor sau a zapezii. Forma copacului de
tip potir are centrul deschis. Crengile sint orientate spre exterior, asHel
incH lumina sa poata patrunde in interiorul coroanei copacului.
Cea mai buna perioada de plantare pentru pomii Iructileri esle
toamna tirziu. in zoneIe cu inghe\ timpuriu trebuie plantali in octom­
brie, in regiuni mai blinde in noiembrie. Locul de altoire, care se
poate recunoa5te clar ca 0 umllatura la capatultrunchiului, trebuie
neaparal sa se aile deasupra supra/elei pamintului -([). Pomii
Iruclileri trebuie planta\i ceva mai sus la\a de cum stateau initial in
pepiniere. Stilpul de sus\inere trebuie sa lie la 0 mina dislanla de
trunchi -+([) $i pozi\ionat pe partea sudica a copacului, pentru a-I
proteja de ar$i\a soarelui. La plantarea gardurilor vii trebuie respec­
tate distan\ele pina la vecin. La garduri de pina la 1,2 m inaltime
0,25, pina la 2 m inaltime 0,50 m; peste 2 m inal\ime 0,75 m. -+ ®
-(jJ). Dorin\a de adapost in propria gradina, de protec\ie impotriva
vinlului, zgomotului, pralului $i privirilor curioase, face gardul viu
indispensabil. -+ ® -.(jJ). Gardurile vii sus\in procesul de formare
penlru roua, regularizeaza precipitatiile, cumuleaza caldura 5i
impiedica impra$tierea pamintului la Yin!. Valurile din garduri vii
(a$a-numitele "Knick-uri") -+ @) din zonele de coasta protejeazc'l de
vint pin a la 0 distanta de 200 m.

Trunchi inaH la un copac inca. !inar.

Trebuie Ia.sate Irunchiul si doua. sau
trei ramuri - pen!ru a obtine forma
doril~.
® Forme de copaci penlru gradina
easeL ® Ta.ierea un~i gard viu din carpen in primu!. al 3-lea. Si al 5-lea an dupa. pfanlare.
In slinga ta.letura de vara, in dreapta ta.ietura de iarna.

•
Sine Rau Blne

® La planlarea unui conifer, lrebuie

desprins sacul de pinz~
Hrusul de reazem esle maniaI oblic
® fna.1limea gardurilor vii @ .. Knick" in nordul Gern1aniei

~
300
'"
.,, ~;a, ;;­,
o

"''", ~. ~, ]
.~

275
.,'", '".,,
0..,

250 ~ '", '" 0_ '"2

~
"' ~
~
~ ~
225
.,'"I >-. " .,"',
§ ~ 0 0
0

t :t
200
~ ~

;a. .!!0.
~
'"E
0

~
3
g i .c
C

"
~ .
j .
;; ~
~

.
~

c0 " '~
~

~ BE ~
to j
. ~.
c
S
., .... ". .­
Locul de alloire IrebUis sa Planlarea coreeta Trunchiunle sint proleja- Trunehiunle inalle sinl
se aile deasupra paminlului a unei fOloase Ie de SOare ell rogoJlna ancorate eu sirme intinse
tfi\ inMimi de. creslere a gardurilor vii 1~late si l~sOle s~ creasc~ (planlele cu x 5Uport~ deo·
(j) Copaci penlru gradin~ \!.JI seblt de blne t~lerea) (In paranteze esle necesarul de plante In bUC:ltf per m liniar)

235
 GRAOINI
IAZUL DE GRADINA
lazurile trebuie sa se integreze armonios in gradini. Pozitia corecta
pentru cresterea plantelor si a animalelor din si de linga iaz este de
o insemnatate decisiva. Partea predominanta a plantelor de mlastina
si acvatice necesita multa lumina solara, cca 4 - 6 ore pe zi, locuri­
Ie preferate sint linga terase si locuri de sedere de unde iazul poate
fi privit. Daca plantele, apa si nisipul sint prezente in cantitati corec­
Dale
pentru
te, atunci se formeaza dupa 6 - 8 saptamini un echilibru biologic, iar
alee Folie 20 em /: // apa devine clara. Trebuie sa fie corect raportul dintre suprafata apei
substrat de pamint 2 em /./.
sl cantitatea de apa (cca 400 I per m2 suprafata a apei).
G) laz cu folie amenajat in lrepte P1etns lazul gradinii devine patria insectelor si a plantelor. Plantarea iazu­
lui se executa inainte de umplerea cu apa, care va fi introdusa cu
grija. Perioada de plantare este din mai plna in septembrie. Peritru
a obtine 0 imagine completa armonioasa, trebuie sadite individual
plante inalte in gradina acvatica. Plantele cu 0 inaltime medie tre­
buie plantate la 0 distanta de 30 - 40 cm. Plantele joase trebuie
asezate insa In zoneIe de margine numai in pilcuri sau In grupuri.
Distanta de la planta la planta este de 20 - 30 cm. Pentru prima
generatie la plantele subacvatice sint suficiente 5 bucatl pe m 2 .
Plantele se Inmultesc repede. Plantele din vase pot fi aduse la cota
prielnica a apelor, prin plasare mal joasa sau mai inalta.
Plantele pot fi plantate In cosuri, vase sau direct in pamint special.
Zona cu apa mica Zona cu apa adinca imprejurimile iazului trebuie modelate. Zonele de mlastina si de
...-------_\;>

l
a
® Balin prefabricat modelat in mod eficient
~
apa mica -- CD - 0, precum si straturile umede II completeaza sl
creeaza rapoarte naturale. lazul se dimensioneaza in functie de
lazul de gradma trebuie a~ezat in dimensiunea gradinii disponibile. Ideale sint apeIe de 20 -25 m 2 ,
pamointul trebuie sapat cu
3 - 5 em mai adinc declt
echilibru si umplut cu apa pina la
pon1unea bazlnului?
p"ma lreapta dar chiar sl 3 - 5 m2 ofera suficient spatiu de viata pentru multe spe­
---- - cii. Zonele acvatice generoase, de 5 - 20 cm adincime, si un loc
/ /.
3-5cm ~ adlnc de minim 60 cm sint necesare pentru pastrarea peste iarna
tiefer ~?' si supravietuirea insectelor si larvelor de salamandra. Zona adinca
/ serveste si ca spatiu de refugiu pentru toate animalele.
Nisip mai mull decit 5 em poate duce la lazul trebuie lasat iarna umplut cu apa, pentru a evita ridicarea
tasari ~I pozitionari oblice ale bazinului datorata inghetarii pamintului.
Pestii, broastele si amfibiile ramin in viata peste iarna numai atunci
cind sint folosite unealta de curatat gheata sau piatra de revarsare.

III
Bazinele prefabricate ofera cosurilor pentru plante 0 zona adinca
adecvata si impiedica surparea sau alunecarea pamintului pietros
Construirea corecta a unui Cu pamint excavat care astupa
bine golu"le
si a celui vegetal -- 0 - @.
laz de gradina

Stral de aer Pale Sipci de lemn

Mixtura de frunzis
cu nisip, lac de Pietris
iernat pentru amfibii Folie
In caz de inghel trebuie introdus
® un manunchi de paie sau 0 platra
de revarsare
® Punte in forma de placa in consola Zona malului ® Albia piriulul in sectiune
transversala

a
°5
25
"5
n;

~~
'"
-0

'-'E"
"
'?
Qi
<:: '"'''' ,'"
-o . § °13
N"" c<!C""
_
""'" ""
.g 50
" '"
".0

u-o'"
"iii
o='
'" '.;::;(0 ro~ 0- ·ft ''"" -0

:~~ ""Qi
- u E
::;;.0 (/).0
'"
tL
'" ~
'" ~ ,'"
0>

®
.0
0
Plante acvatlce ~ IT: LJ...o (/)
80

236
 Folio Villbil~
IAZUL DE iNOT
Posibilitalile creatoare sint multiple, pentru a imbog~l\1 optic grMina prin ele­
sa nu se planleze eulluri de orez asialice mentul biologic care este apa. Oferta este mare, pentru a adecva iawl de
gradini'l planuit la propriile dorinle, atit la dimensiuni. precum Si la form~ Si uti­
Iizare. Pozilionarea ideal a este una de la Est la Vest cu radialii sol are de 5 ­
6 ore pe zi. Cine doreste sa utilizeze si sa savureze iawllrebuie sa-I ampl,,­
seze in apropierea terasei de Iinga casa. - pag. 238 Dimensiunea iaw­CV·
lui de 60 m2 , nu sub 55 m2 suprafala a apei Si conlinut de 35 m3 . Dlmensiunea

ideala a iawlui de inot este de 155 m2 suprafala a apei, 40 m2 zona de inot,

~ SO-loo -r-- ;0> 200 NJSip 5 cm Dalaj Folie SubSlral 10 cm 90 m2 zona de regenerare, 25 m2 zona de decantare. - @-@

I-- Zona de mal -+- Zona vegeta1a ;;.. 50%

Adincimi ale apei: zona de mlaStina .; 25 cm adincime, zona cu apa mica 10

dm supra1ala apel
- 40 cm, zona cu apa adinca ;;, 50 cm, zona de scaldat ?' 1,30 cm adincime.

G) Modelarea malului

Pla"orma de lemn
IZon~ de inol Lemn de lance de 28.5 mm grOSlme

Drumul de mal

:;;::;too - T
30
,Nlvelul apei

J.
90~ Slinca

Fundalir renle de
inghel

® Plalforma 51 urcare
f-- 50-100 --j
Supor1ur.
Unghiullaluzului in
lunc1ie de lipvl solului datal dublu :;1
fohe

® in gradina mica, in cazul unul sol greu lemnllance de 28.5 mm grosime

'-""""""-+-="'-"'''''''''''-2:2''-''-'''''---+_-+1~Z"Q!Qn.a de iool
Orumul de mal

Dale Clrcula\le/beioo

Banera capllara
Pietre In lorma
folie Illplt!
,eav~ dm malenal
de U/beton

plastiC

Punte de lemn, insula pe apa, luog. 50, loatt 40. lal 40

+ pl<'lO de beloo
punte de plaja

f---- 60-65 ----1-,,-1

•
Bazln dlspootbil

@ Bazin de inol disponibillransformat in iaz de inot

Dalaj
r
Zona v elala;o> 2.00 20-30 Zona de iool ;. 3.00 20-30

® Modelarea malului, podel de lemn

I
,~ ' ..

Baner:i cap,lar:i

leav:i dm malenal plastiC

@ Bazin - zona de inol

Drumul de mal

® ZOna de decanlare/gura de decantare Cursul apei cu meandre lungi Si adinci Si cascade - ®

237
 Cu 0 alble mica apa nu

lisnesle alit de sus

IAZUL DE iNOT
Pla!ra de Izvor ~ Imaginea unui iaz bine proiectat une$te domeniile de viata fara Parti indi­
viduale vizibile. Sint preferate formele putin compacte, organice. natura­
:m1~r-I5-8 le. Fiecare planta are propriul spatiu vital, numai acesta corespunde
conditiilor ei de viata. lazul natural este compus din mai multe domenii de
'I viata - abia suma din plantele tuturor domeniilor alcatuiesc un peisaj de
iaz varia!, natural $1 frumos. Domeniile de viata ale unei griidini se deo­
sebesc mai ales prin umiditatea lor sau prin nivelul apei. - 0-@
Cursul piriului este 0 componenta importanta a unui iaz de inot. Ar tre­
bui sa fie atit de lung pe cit posibil. 8 - 10m sint ideali. - G) - ® Pe
ora curg peste pietre $i cascade cca 15 m3 de apa. imbogatita cu oxi­
G) P,atra de izvor ­ ® gen $i placut incalzita.

Denumirea in lb. romana Denumirea botanieA Perioada de Culoarea florii

inflorire
Trestle mrrositoare Acorus calamus VI-VII verde-galben, maro
Llmbanla. Alisma plantaoo-aauatlca VI-VII alb-rozallu
Ungura-broastel Balde/ita ranunculoldes VI-X maro
Rosatea Butomus umbellatus VI-VIII roz, alb. rosu
Capri or Carex pseudocyperus VI-VII galben
Mana de ape gal ben Glycena maxima V-VII verde
colorala "Vanegata» I
Feriga de bradet Hippuris vulgaris VII-VIII nu atrage alentla
Macluca de balta Orontium aquaticum V-VI gal ben aunu
Troscot de apa Pol gonum amphibium VI-VII laz
larba-stluci! Ponledena cordata VII-VIII a\bastru
Broasca apei Incretita Potamogeton crispus VI-IX sters
P!ciorul cocosului Ranunculus Imgua VI-IX galben
Sagetarica Saoittaria saoittifolia VI-VIII alb-rozallu
Ragoz de iaz Scirpus lacustrls VII-VIII maro
Buzdugan vertical Spargamum erectum VII-VIII verde-alb
Trestle Typha angustifo/ia I VI-VII negru-maro

® Zona cu apa mica. adinclme a ape; de 10-40 cm - 0

Gala de mlastina Calla palustns VI-VII Alb
Calcea-eatulUl de miaSMa Caltha palustns IV-VI aalben
Capnsarul-Iuceafarulul Carex grayi VI-VIII capete vew
Bradlsor Equiselum variegatum - nu are floare
Unanca Eriophorum angustifollum V-VI alb
Laptele-ciinelul Euphorbia Dalustris IV-V galben
Papura Juncus ensifolius VII-IX capele mara
@ Planul iazului de inol - G) Galbasoara strutului Lysimachla thyrsiflora V-VI galben
Gala luminoasa Lysichiton amerrcanus IV-V galben
lzma-broastel Mentha aquatlca VI-VIII violet deschls
Tnfolste Menvanthes trlfollata V-VI alb-raz dellcat

III
Panghcanta Mlmulus cupreus V-X rosu
Miozatis de mlastlna Myosotls palusrrls VI-IX atbastru deschls
Pompa de apa Nas{urel NasturtIUm offlcinale IV-VI alb
Fenga perlata Onoclea sens/bilis - nu are florl
Put de decanlare Bobemic Veronica beccabunga V-IX albastru inchlS
regenerare ."ll----- SHalurl mlnerale
3.0
I
Cll pranulalle
dlterlla
(2) Zona de mlastlna - 0
Teava de
i Coada soncelulUi de mlastrna Achillea ptarmlca VII-VIII alb
legatura Vlnerita A}uga reptans V-VI vIolet
Sectlunea transversala a iazulul ,de inal - ® Gulerita de balta Chelone obl/oua VIII-IX roz-rosu

r Brusture aulerat
Cineoa-cadrulLJi
Darmera Deltata
EUDatoflum cannabium
IV-V
VII-IX
roz
IOZ

~
Cretusca FiliDendu/a ulmana VI-VII alb
Crucluhta LIQularia przewalskll VIII-IX ,qalben
Pungutita Lysimachla nummulana VI-VII galben
Sabe singene Lythrum salicaria VII-IX rosu-vlolet
/
Feriga regal a Osmunda regalts VI-VII pamatuf cu pen maro
Scara-Domnulul Po/emon/urn caeruleum VI-VII albastru pina la alb
Raculet Po!vgonum bistOl1a V-VIII roz
Pnmula Primula in Al1en ab III bis VII in functle de SO!
Piclorul COCOSUIUI Ranunculus acns V-VI gatben
Zona cu apa umplu! "Multiplex»
Zona Cll nlllpri ~ ® Imica -- @ Bulbuci Trollius-Hybnden V-VI tanurl de galben
@ Adincimea de plantare

Perioada de
® Zona umeda - 0
Denumirea romaneasea Denumirea botanies inflorire Culoarea florii I Drente Callitnche stagnalis verde permanent. iSI pnnde rMaclnlle ·m sUbsol
SPIC de apa Aponogeton VII-X alb Casor Ceratophyl!um nu are radacinl, lerneaza ca mugur pe
dlstachvos demersum fundul lazulul
Hydrocharls VI-VIII alb Elodea canadensis
larba broaslelor
morsus-ranae -I Gluma apei verde permanent. plantata pe fundul
iazulUl: lnclina spre cresterea in masa
Nufar nalben Nunhar lutea VI VIII nalben Intenc. Crin de aDa Hottoma Dalustris verde oermanent. r.§.daclnl in namolul de De lund
Nufar Nvmnh.p.·H ;hnrlen VI-IX in funcl,p de 501 Panita MvriophvlJum In Arten verde permanent. radaclnl De fundullazulUi
PI"'IC; Nvmnh VI VII n~!hpn ::lIHlI) Broasca apei Potamogeton in Arten trebuie asezata In contaIner vegetal
Broasca Potamogeton nalans VI-IX alb pentru a controla cresterea
aoel pJutitoare Plclorul cOCOSUIUl Ranunculus circmalus verde permanent. plamata pe fundul
Plclorul cocnc.ului R;ln nc I s anua ilis VI-IX alb de apo lazulul
FMrteo•. hilltll , V I 'Ih OlrateJ de apa I Utnculana vulgaris nu are radaclnl. pnnde Insecte cu mlCI umfiatull I
Castana de balta Tran8 natans VI-VII alb. sters I ae pnndere: lerneaza ca mugure al Irunzel I

® Zona nufenlol - 0 ® Plante axigenante pentru iaz

238
 GRAOINI
Slreasina
UTILITATEA APEI DE PLOAIE

Recipientii de colectare a apei de

ploaie trebuie indusi in proiecta­
re. Decizia referitoare la volulll
4 trebuie luata cu generozitate.
Sila a burlanulu~ ,­
cu clapela ~ ; Cantitatea suplimentara inse­
. Co/eclor de amna costuri suplimentare redu­
filtrare se. Montarile ulterioare in casa
Recipient de sau gradina sinl posibile. Calcu­
IiIIrare Canal
into;e~na trebuie avute rezerve @ larea necesarului pentru rezer­
CD de apa penlru Slropi!; bUloi cu apa ® Fillru de la rezervorul de apa de
ploaie
Rezervor de apa de ploaie
ecologic pina la12.500 I vorul de apa pentru gradina: per
de ploaie locuinta unifamiliala cca 5.000 I.
Pompa manuala 1 InSlala\ie penlru apa menajera
2 inlrerupalor de teava La irigarea gradinii, necesarul de
3 Conducta pentru apa polabila apa se stabileste dupa suprafata
4 Rezervor
5 Prea-plin gradinii, precipitatiile anuale,
6 Burian suprafata acoperisului Si coefi­
7 Canal
8 Recipient. ?~~illraffi ,'(t­ cientul de scurgere. La utilizarea
9 Slfon k.. "\' '\~ J~-:-).' apei menajere trebuie incluse nu­
marul de persoane Si posturile de
"
consum. Consumul mediu de apa
per persoana Si zi : 5 I bauVgatit,
10 I spalal, 40 I baie/dus, 10 I
PUI drenare igiena corporala = 65 I apa pota­
bila; 181 spalat rule, 4/ curatat, 45
Rezervor de apa de ploaie cu pUI
drenant ecologic
® Inslalatie de colectare a apei de ploaie cu recipienl de IiIIrare Si rezervor exterior
I WC (18 I la conectare econo­
mica), 81 altele = 751 apa de ploa­
1 BurlarVSlreaSlna

2 Coleclor de liUrare
ie (48 I la conectare economical.
3 Conducta

.. Rezervor

Irigarea gradinii per metru patral

5 Prea-phn cu Sifon
si an 40-60 I apa de ploaie,
6 Conducla. de aSplfa!18

7 Stal18 a apsi mana,ers

8 PrOloc\ie funcl1onaf8 in gol

Exemplu

9 Aelea de conduct8 pen\ru apa de ploaie

Precipilalia anuala 800 mm = 800 11m'

10 Conducla pentru apa. potablla.

Acoperis eu doua ape coellcient de

II Ventll magnetic

scurgere f = 0,75

12 inlferupalor~p~,ul;"o~r'"7''7'"J.;.. _ _...-17~~TI~~~llr¥~-b.EsJ
Supralala nela a acoperisului = 120 m'

Randamentul ploll = suprafala neta a

acope"lu'ui 120 m' x precipilatla anuala

COnhnu! Lunoime Uillme inAlilme Greutate

800llm x coeficienl de scurgere f =0.75

•
1100 I 1,45 72 1,33' 53 kg Randamentul ploil = 72 000 I/an

1500 I 1,52 72 1,60' 81 kg Persoane = 4

20001 2,05 72 1,64 130kg Consum pe zi = 45 I pe persoana (WC

is' Recipient de baza penlru apa de ® Inslala\ie penlru apa de ploaie

cu ciapa economical

\::!.} ploale Supra!ala gradinii = 200 m'

Necesarul de apa de ploaie = persoane

SlreSin~' '.":.. ':.' 4 x consum pe zi 45 I x 365 de lIle +

~'~~"':~'.:.:::;.~' '. suprafa\a gradinii 200 m' x consum pe

rr 1S an 50 11m'

=
Necesarul de apa de ploale 75700 Ilan

Faclor 9 = (1 - [canli!. apa ploaie 72000 I:

necesarul do apJ de ploaie 75.700 I]) x

Poste dlsp. in lOr. IBilv"'~

1000;. u 4.90;. < 200;. ~ 9 "0.05

I
. £-+-----t­ Necesarul p!. rezervor = randamentul

."ro~..."
ploii 72000 I x factor 9 0.05

Necesarul rezervor = 3.600 I

=
Recomandare recipient de colectare

·a apel de ploale cu 4.500 I cont'nut utll

pompa de
imerSle
Expllcalle

Suprafala neta a acoperi~ului: supratala

1100 I 1500 I 2000 I proiectala a acoperisului legala la jgllea­

Pesle Bvacuarea ribera

bul penlru acoperis (corespunde supra·

InSlalatie de ulilizare a apei de Rezervor penlru apa de ploaie

® ploaie
@ AI,menlarea cu_apa pOlabila
pentru irigarea gra.dinilor
lelei casei).

Precipitatii anuale: canlilalea anual;1 a

precipitallilor (de ex. Renania cca

elMire
Dlslnbuilor de comulaloare elMire 740-900 mm ~ IIm'llrebule exlrasa din

cu ,ndlcator de umplere Venlll magnetic harti corespunzaloare sau allal;1 de la

inslituturile de meteorologle

:1l,",~=£'

Scurgere Iibera. dtstanla Coeficienlul de scurgere f f = 0.75 la

min. 20 mm, sau de

acoperisuri in doua panle ~I la Ie rase

sz doua on inlrafe - mlenor

f =0,40-0,60 la lerase cu proleclie de pielris

l5. Faclor g: 9 = 0.05. daca randamentul

I ., V ploii se deosebeste cu mai putin do ±

20% de necesarul de piOCHe

\.. 9 = 0,03, daca randamenlul ploii se deo­

sebesle cu mai mull de ± 20% de

necesarul de ploaie

Inslala\ie de cre$lere a
9 = 0,20- 0,40 la uillizarea predomi.

Supra tala mare nanla. la irigarea gra.dinii $1 oscilatii mari

de filtrare, eleci presiuni, CJpelele de
de reclallfS cabluri pol Ii ale canlitatllor de precipilalii sezoniere.
ajuslale pe
inallime

Q:) Fillru in alluenla @ Posl-alimenlarea cu apa polabila ~@

239
 ~1
T

B
CD we
Vestiar PISCINE DE GRADINA
®
@ Du.
J Amplasament:
--+[lJ

@ incapere de cendltle flzlca

I
-'­
:1
0,
co"!
Fent de vint - CD, in apropierea spatiului
de dormIt (utillzarea In zilele racoraase).
® Anllcamera saunel vedere din bucatarie (supravegherea co·

i 2.25 : piilor) ,i camera de Zl (etect de culise),

® Sauna adica In cimpul vlzual. Fara foioase sau
(]) incapere libera pC sauna tufisuri Iinga bazin (scuturarea frunzelor);
circulatle perimetrala pentru impiedlcarea
® Bazln pentru sptilat plcioarele Gel mal mlC bazm de Bazin de inot medlu caderilor de pe iarba s.a.m.d.; eventual sa
® Spatlu de sedere inol cu un culoar cu doua culoare
(2 (3·4 se inalte marginea bazlnului (problema
esletica)
@) Cambuza mlscarl. 1'1·2 persoa- mlscari, 2/4·5 per­
ne) soane); cel mal mlC
@ Bar
bazm pentru santur i
Marime
Latimea culoarulu! de 2.25 m. lungimea
de la blockslart dm miscarii cca 1.50 m. pe linga aceasta lun­
Diagrama de coordonare pentru piscina acoperita Intr-o locuinta unitamiliala.
Spatiul de ,edere poate Ii ca suprafala ,i parte din hala bazmuiul
o
M'\ capul bazmulul
Dimensiuni de bazine
gimea corpului: 4 mlscari = 8 m lungime;
adincimea apei la inalllmea barbiei celUl
mal scund adult. nu a copiilor! ,
Diferenta adincime - adincimea apei ­
I Fisie/crampoane @ . conditionata,..erin modalitatea de ab­
I Ftaca. de beten sorbtie - ®- \1j).
Lemn tasonar 10/10
Forma:

Pe cit posibil simpla din cauza costurilor si

a miscarii apeL dreptunghi. in orice caz cu

Bazin mic penfru adulti scara sau nisa cu trepte.

Modalit",i de construire a bazinului:

De obicei: bazin cu tolie (tolla = supratata

~
::;;::'::::: :::{::::::: izolanta) pe construclie portanta dm
zidarie - ®. beton. otel (,i suprateran)

:IaE&&I::
sau in groapa in pamint -®.
Bazjnul din poll ester este rar produs la fata
locului. de cele mai multe ori prefabricate,
in general nu aUloportante: este necesara
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:. umplerea ulterioara cu beton U$or - ®.
Bazinul din beton este Impermeabil 0),
Adincimea normala la baile private
(baZine de lnot)
Adinclmea bazinului
® Bazin in panta cu folie; muchla
marginala cu gnnda de lemn
(beton monolit cu doua fete. beton torcretat
decofrat pe 0 singura fata. prefabricate din
Rama din profile beton); supralata este de cele mai multe ori
r

ceramlca sau mozaic de stlcla. mal rar vop­

15
SIt ,clorcauciuc. vopsea de ciment).

ingrijirea apei: In zlua de azi se obi$nu·

Sol ieste prm mstalatil de mlscare. esential
Dale conducerea contmua a apei cu curatare
Armaturi ale gurll de Mortar buna a suprafetei prin skimer - ®sau
scurgere cu flansa:'lPTIIIIII PietriS grosier preferabill9heab ~ @I. @.
de Infillratii
Filtru I
Modalltati de constrUlre a tillIe/or: pietris
Umplere ullenoara Blocun de beto).':n~:~~It¢41~~~ (tiltru adlnc. partial cu suflanta de aer de
belon usor
CLJ Terra- Tel CU
clatire). d,atomlt (filtlu de supratafa).
tenculala de
spum.a sintetlca. Combaterea algelor
Clment
suphmentar cu aJutorul chimicalelor (clor,

III Pal de nlslp: solldillca

$1

®
dreneaza

Bazin din poltetilena - 0 slngura

coaja, prefabricat
Rost de lucru cu
banda. exlenoara de
etansare a rostunlor
~:;i~~~~~
fo'.....
pe ambe Ie fete
Inslaialie de
:::"';'::'::::::::::::::::; drenaJ

Bazin din beton armat executie

® Sk,mer (coiector de spuma)
~pag. 270
slmpla cu jgheab tiP Wlesbaden
® Bazln zidlt cu drenaj
substanta de alge Ce nu contme clor. sul­
fat de cupru).
incillzirea:
Cu aJutorul aparatelor de contra-curent
sau al incalzltorului contmuu in cazan de
incalzlre TrebUle prevazuta reglarea!
Prelungeste sezonul de bale costuri rela­
t,V mlc; -@-@
Protectia copiilor:
Pe cit se po ate nu pnntr-un gard ce con­
stituie un obstacol. ci pnn acopenrea bazi­
nului sau instalatte de alarma mdepen­
denta freactloneaza la forma rea undelon
- pag. 270 ®.
Protectia impotriva inghetului:
La bazine ngide pnn Introducerea unel
ili1llllilllllllllllllll"':==== grlnzl marglnale. incalzlre sau deversare
fenta: sa nu se goleasca larna! (margine a
bazlnului ·lncJlnata).
tfo\ Jgheab tip Wlesbaden. Bazm cu
@ Jgheab·ZOTIch perimetral bazlnului Accesorii, echipare:
@ ~ mheab de deversare
Vezi bazinul acoperit pnvat ~ pag. 269 - 272

Apa Sezon Luni suplimentare

,~w 41uni 5 iuni 61uni luna a 5·a luna a 6·a

22°e 1.25/6.5 1.3317.2 1,55/7,8 1.65/7,2 2.6517,8

23 ce 1.5017.2 1.7017.9 2.00/8.5 2.50/7.9 3.50/8.5

24°C 2.08/79 2.26/8,6 2.66/9.2 2.98/8.6 4.66/9.2

25 cC 2.60/8.5 2.80/9.3 3.20/9.8 360/9.5 5.25/98

26°C 3.50 /9.2 3.75/10,0 4.00/10.5 4.75/10.0 5.25/10.5

Plerdenle de caldura ale unul bazln de Inot In aer Ilber (In medleimaxlm! m
kWh/m 2 d conform masuratorilor RWE; nu sint incluse influentele speciale, ca de Pierderi de caldura ale supratetei
ex. pierderiie considerabile de caldura din baile publice (baiie de la hotel ,.a.m.d.) I--- 6 0 ­
bazinulul. respectiv a peretelui bazj­
Scurgere de pardoseala cu
@
pnn intrebuintarea apei incalzlte din bazin pentru clatirea filtrelor (pina la 1.5 @ nului ce sta liber la sezon de 5 iuni @ egalizare a preslunilor din apa
kW/m 2d. respecfiv 1300 kcalim'd). interpolare ,= (vaioTi medii) freatica

240

 lOCUINTE
CU BAZIN DE iNOT iN GRADINA

Exemplu ---+ CD - 0 locuin\a in panta cu bazin de ino! in aer liber

accesibil din subsol sau pe scara exterioara.

Exemplu ---+ ® - ® drum scurt de la sauna si dormitor pina la bazi­

nul de inot din gradina, situat la nivelul camerei de zi.

~ CD Subsol - ®- 0

eras~

~ ® Parter- 0-0 ~ ® Parter- 0- ®

t9

~ (J) Elaj - ®.
Supral<lH'i. de acoperl$

•
I

C~mcra do 11

to- @ Secliune Iransversal~ - CD - 0 Arh. P. Neufert ~ ® SeCiiune Iransversal~ - ®- 0 Arh. K R,chler

® Bazin de inol rolund pe coasla Arh. Neufert ~ ® Bazin de inol pozilional inlre cas~ $; garaj Arh. Kappler

241
 VESTIBULURI, WINDFANG-URI, INTRARI

in conditii c1imaterice nefavorabile windfang-ul este absolut nece­

sar. Accesul in vestibul se situeaza pe cit posibil in directia opusa
celei predominante a vintului, dar u~or vizibil de pe strada sau din
poarta gradinii. Din vestibul trebuie sa fie accesibile nemijlocit cele
mai importante incaperi cu circulatia cea mai intensa, in special sca­
ra catre etaj ~ @ - 0.

Optima este 0 legatura directa catre bucatarie, scari, we ~ @.

G) Legaturi intre incaperi

t-r ® Intrare centralS. t,r @ Intrare laterala t-r @ lntrare adiacenta scara catre ptvnita t-r ® ~I~~uln legatura cu inca-perile de

t,r ® in legalUra cu Wmdiang-ul

t,r ® in legatura cu bucataria. we-ul,
scara catre pivnrta si un darmitar

CORIDOARE
Latimea coridoarelor este in func­
-.-JlJ\ ==::::::;:::===
tie de amplasare, daca sint in sim­
plu sau dublu tract, dupa pozitia
I
2: 90-1,0 T1.30- 1,40
_-----", \:::1

I
1.60
u$ilor ~ A sau B Si dupa in­
tensitatea circulatiei. Se ia in cal­

~~nJ===
I I cui 0 latime libera utila (fara proe­

La coridoare\e in srmplu tract. cu La coridoarele in simplu tract.

iFU La condoarele in dublu tract. cu
minente) a coridorului de 1 m pen­
tru 60 pina la 70 de persoane (~
teatre, $coli, scari etc.). Latimile
clrculatie redusa. este suficlenta 0
latlme .' 0,9 m. optlm 1 m, distanta
't-' tf1\
pentru dauB. p8rsoane care tree
~ una pe linga alta fara a se deranja,
t-r t1'2'
~
circulatls intensa, 1.6 m pentru 2
persoane, ~ 2.0 m pentru 3
coridoarelor in functie de desti­
natie ~ @- @, in masura posi­
,nterax pereti 1.25m 1,30 - 1.40 m latimea ccridorului persoane
bilitatilor toate usile incaperilor tre­
buie sa se deschlda spre interiorul

vw
acestora ~ pag, 189.

=J:..'::::=I~·I.···\r

2.20 .. ·2.40-2,60

/l 1
===1( Ie=====:=
La coridoarele in simplu tract. cu Condoars in simplu tract cu Corrdoare in dublu tract, cu u$i Condoare in dublu tract, cu usile
circulatie redusa: latimea circulatlB Intensa intercalate, pt. ctrculatle mtensa dispuse fata in fata
coridorului = latimea u~ii + 50 em

242
 INTRARI, GARDEROBE

I I '\ Intrarea delermina imaginea

cladirii, Aici vizitatorul iSi lor­

1
23 meazii prima impresie, aici totul

J I
)... ' ( ' 29
trebuie luat in considera\ie, de
I-- 53 -----t f- 30 --i la placu\a iluminata cu numarul
casei pinii la peria de la oglindii.
86 ( )
Pentru furnizori, pastas Si vizita­
f---- 65-----t I- 38--1 f
33-35
tori trebuie prev~zut tot ceea ce

CD Pallon ® Sacou
11/?> ,Cl y

Umbrel~, p~l~rie Si
X
valiz~
4H?'
este necesar, f~r~ a iesi in evi­
denta Si totuSi la indemina.

T
l8E8J
~-36
08
--I
23
1

~36----""

Panloli b~rb~tesli ® Panloli de dam~ ® Suport de umbrele cu baza

impermeabilt\
Suport de umbrele

r-1'0+2'0~

® Depozitarea hainelor, 6 cirlige pe 1 m ® Spatiu in hoI - sulicrent pentru 0

@ Penlru 0 dezbr~care comod~ @ Penlru 0 despMiro comod~

•
primire comodt\

~~~l
28 cirlrge +

-JE; ~~ ---~-- ~ T
--_. -­
f--- 600 ---1 f----- 900 ----I
.. ··~··i(·········· ..········.... ji· ..
z 033 38 cirllge

I
1,70 185

f- 95 ~ H 0 13 1 =tffffF 111I111111 ::tt

H 1---1
---~--
~II5
75
--- --
016
~4no~
'iIS"" c -.... ::~I 1,65

1
1,80

~ Lid..d !~

ell
013H I---J
50

ft}{~ 59 33
~
=Aftfl= AAAfHl=
11111 l~
:~ j------ 1,50 + 2,0
----J
© ~
T
45
r--i H
3 cirlige 5 cirlige

@ Cirlige de garderob~ @ Bare de garderob~ @ Sialiv - garderob~ @ Slativ - garderob~

4,0 I 75 -4,0+75

T ++H+- T T-++
1,0 1,0 1,0
1 ++H+- 1 1-++

@ Garderob~ cu 0 lalUr~, cu suporturi de umerase @ Pe dou~ laturi, cu suporturi de umerase

243
 Necesarul de spatiu in raport cu numarul diferit de incaperi HOlURI

Carnerll Camera

!" ~--l,

carner)
L'
Camera.

1 m= de hoi = 3 camere mari la
capatul unei scan care nu 58
continua
'71
2 2
2 m de hoi = 4 camere mari si un {;\ 3 m de hal - @ , la care se ada- +4 2
~ ® we, cea mal tavorablla ulilizare a
holului cu a forma placula a spailulul
~0 uga a debara. dar fara we sau ce-
fA\
.,.I.i;
3 m de hoi = 4 camere mar; $1 0
incapere mai mica. baie, vestiar sau
va asemana.tor; datorita searii libere ceva asemanator, precum si we
holul pare spajios ca unul de 4 m'

Camertl

+4 ®
.,. 5
2
4 m de hal. contrar - @ si - @ +4
fara C1fculalle in conllnuare. lolus; .,.
®6 5 m' de hal: 4 incapen mari 51
doua mlci (baie. vesllar)
7 m' de hal, doar 5 incaperi Si
~ ® 5 m' de hal: 5 incaperi si a baie
doua mici (bale, vestlar)
spatlu clar

4 m 2 de hoi = 4 inca-peri mari si 4

® ~ '10' 4 m' de hal: 4 incaperi. a baie 51 ~ f11\

II

~ 7 m' de hal = 8 incaperi si scara ~ un vestiar

6 m' de hal: 4 incapen. baie.
\!.JI vestiar Si debara
mic!. niveluri intercalate (solutie
eficienta, ehminarea podestelor)
.1'

Camerll
Camera

~.'
\. Dormitor
\ Camera
~1~~ Camera
1.../
\ dezl
Camera
L

2
1 mC' de hO,1 = 4 incaperi. ca punc! ..... f.1A"\ 3 m de hoI = 6 incaperi. acces la
~ @ nodal ;ntre dormltor. camera .,.
2
~ 2 m de hal: 4 incaperi. ~ @
15 ~ m" de hal: 4incaperi cu dulapuri ~
?
@ bucalane. bale, 3 dormltoare 51
coplilar. baie 51 camera de Zl In resl ca - @ Inzldlte $1 patun camera de zi

- G) - @ arata accesibilitatea maxima din holuri de diferite marimi

Si forme spre incaperi cu mai mult de 2 m latime (incaperile de 2 - 3 m
latime sint considerate vestiare, debarale). 0,
@, @si@ sint for­
mele cele mai eficiente ale holurilor. In aceste exemple, latimea mi­
nima de 1 m a holului este suficienta, astlel incil doi membri ai fami­
liei pot trece unul pe Iinga altul. Aceasta latime nu permite insa pla­
I
\ Camera sarea dulapurilor, cea mai buna solutie fiind deci dulapurile inzidite ­
@ _La pozitionarea usilor se va tine cont de pozitia paturilor si a du­
lapurilor inzidite din incaperi.
Deseori prin largirea holului in detrimentul suprafetelor camerelor,
acestea devin mai spatioase prin distribuirea adecvata a usilor in ra­
4 m::: de hoi = 5 incaperi cu 5,2 m 2 de hoi = 6 Inca-pen cu

port cu paturile Si dulapurile @. -'0-

dulapuri'lnzidite dulapun partial inzidlte $i paturi

244
 SPATII DE
DEPOZITARE

Spatiile de sub $arpanta, de

sub scc'\ri, ni$ele $i col\urile ole­

Dul~p in colt -. CD ra lac pentru depozitare. dula­

puri $i sertare.

in cazul $arpantelor, in spatele

dulapurilor trebuie prevazuta a

buna izolare lermica,

Dulapurile trebuie sa fie preva­

zute la partea inferioara $i su­

® Dulap in WC ~ G) t3" Dulap pen).U.( produse de cur~lenie

\::V in WC ~ @ perioara cu gauri de aerisire

sau u$i din lame Ie ~ @ - @.

pentru a face posibila aerisirea

continua.

Banca cu lada din hal po ate Ii un

spatiu de depozitare pentru pro­

duse de curatat pantofi $i usten­

sile pentru curatenie ~ 0.

Sub scari este adeseori loc pen­

tru dulapuri culisante ~ ®

sau

un colt de lucru - 0.

Plan
Vedere ."-'.
f4\ Lac pentru ustensile de curc1\enie
® Spaliul r~mas Iing~ dulapul de haine ulilizal penlru. dulapul cu
'-::Y sub $arpanl~ produse de cur~tenie

Dulapuri culisanle situate sub scc1ri ® Colt de lucru sub scar~

'~
~--.:::­
~
"'-.
Frontul dulapului u$er accesibil,
2Palcullsant pentru ~cope"$ cu
Sertare sub $arpant~
Dulapuri pe rolile plasale
sub $arpanl~
sertarele mai lungi decil corpul @ panl~ "n~
dulapului

Spallu penlru dulapuri sub $arpanl~. Spallu penlru dulapuri sub $arpanl~, Pal rabalabil penlru acoperi$ CU
@ Dufapuri culiganle piric1 sub
slreasinc1 Rame cu u$i din lamele linga. lucafna. panta. mare

245
I ~j

iNCAPERIGOSPODARE$TI
Q)
20
25
h
20

25

/
! Pentru lngrijire Si euratare este nevoie de:
~ pag. 249

debara pentru aparate mid, detergenti, galeata si aspirator, unelte

1,4
CD - ® .

~B---I,
MAlurA Si seari ~ Debara '3 60 em latime.

La eonfigurarea aparatelor de menaj trebuie luat In eonsiderare mo­

dul de utilizare - eontortabil Sl sigur. 0 masa de ealeat care se lntre­

buinteaza stTnd in pieioare are nevoie de 0 alta lnaltime dee!t una

~~-J--- care se toloseste stlnd jos ~ 0) - ®. Ideala este masa de ealeat
25~
eu lnaltime reglabila, tara trepte. ~ @.
Caleatul de mlna: fier, masa Si mlneear ~ 0). Suprafata de lueru
G) Galeata Mop ® COS de gunol pentru asezarea rutelor 1,20 m latime ~ pag. 247. in zona de lueru
este neeesara 0 iluminare buna unitorma. Intensitatea medie de ilu­
minare = 350 lux.

Trepte pt. iMltimea inalt. lotala a

camerel mm baret cca. mm
3 2400 1350
4 2600 1580
I "in; I, R I "nn I "An
12 3630 ',710
:: 16 4750 2250

.
20 5870 2770

lncorect corect
;
,,
Ii
~ !
® Asp"alor universal @ Asp"ato r @ La masa de calcat @ scan-@.

j :

200 I
1.5
,"
n

I, ,
_f_~:
--'1
"

Ii 'I "
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.,' .:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

Scara p~ta slmpla sl dubla

® @ f.i4\'
.1 ® -Tab.@!.
Scara tabu ret Bara de batut covoarele
\SI
inaltlmea functionala
a dulapUlul
1--45 ----,

J----- 1,00­ 1,40­

'i
I)" • ,I'

. ': '" II •.

'I

,I

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

o Scindura de calcal. minecar ® Instalatie electrica de calcat

tf5\
\tV
Spal,ul necesar pI. calcat
In pozlt1e sezlnd
If6\ Masa de calcal.pe perete. plianta
~ sau Incorporata In dulap

T­
32
-l

® Masina electrica de calcat ® Masin:. de calcat. incorporala

in dulap @ eombinatle. masa de calcat
pliabila @ Masina de cusut

246
 Echlpamenle $i
dotari
La\lme
incm
Prelerabll SPAT" DE LUCRU
Masina 3ulomala de spalal
si masina de u5cal 60 60 Orientarea favorabila spre NE, Utilizarea drepl debara pentru apa­

combinala
lavoar CU incalzitor rale de cura\at, lncapere de cusul, de calca!, spalalorie.

de apa
COS pen\ru rulele
60 60
Lungimea minima 3,80 m, optima 4,60 m _0.

murdare 50 60 incaperea de lucru chiar linga bucatarie sau accesibila din bucalarie

Supraral3 de lucru penlru

3Sezarea rulelor 60 120 -®-@ ,Asa pot fi conjugate si executate de 0 singura persoana

Fier de c.!l.lcal eca 100 100 procesele de lucru si de supraveghere. La locuin\ele individuale izo­

Debara pentru
aparale mid 50 60 late se proiecteaza un acces direct spre locul de uscat din gradina,

incaperea de lucru din subsol ar trebui sa fie prevazula cu 0 ghena

Total eca 3BO 460

penlru rufele murdare _®,

f.i' Schema relaliei incaperilor

® Spatiul necesar pentru amplasarea

~ cu spatiile de lucru dot~rilor

Ii
8~
It
8~
I1-Q
+ _
8~~

ri
H
~~

Ii ,,
--_..!_--~
f- 60 -+--I.20---j
1---',80----1
'
'
Ii f- 60 -+--, ,20 --+ 60 - '00-4
f--2.40-2,80--l
h-- _ Ii'- ­
~

f-60-t--',20---+60-1cxH
f---2,40-2,80 - - - - j
I- 60 -+--',20 -+60-100-1

I-------- 2,40 - 2,80 ------I

---J

incapere cu un Ironl de lucru

(in forma de L)
inc~pere cu dou~ Ironluri de lucru ~ ® in lorm~ de U in forma de L

T ,. Rule murda,e (ghena) ,,, ,

T
a 2 Lavoar ,. --,: 8
':'f- 3: MaSlna de sp~lat
1-60--1 60~1--60-+60 4. Usc~tor de rule -60- .60 ··60 f 60 160 I
0
5. Fior do calcnt N
6. Blat de lucru 6
7. Dulap suspendat
8. Dulap inall
I
0
<0
l

o Spaliu de lucru cu doua fronluri de lucru ® Spatiu de lucru in forma de U

•
! I
':
III. :

® ling~ bucatarie, cu acces

din vestibul
@ Cu acces din bucat~rie Bucata,ie - ioc de luat masa - spatiu
de lucru
@ Linga nisa de luat masa

@ Bucata'ie - camara - spaliu de

lucru
@ Zona de g~til - zona de luat masa ­
spaliu de lucru
@ Dispunere deschisa @ Unicelular -
de lucru
bucal~rio - spaliu

247
 iNCApERI GOSPODARE~TI
5°~~rfl T Evacuarea resturilor menajere
Pubelele din tabla de otel zincata sau polietilena capacitate 60, 80,
-+ CD

I~~~
1 - /--1.36-----,.'
120, 140, 240, 360 litri - CD - ®.
Pubele mari de gunoi cu capacitate 120 si 240 litri conform DIN
30740. Transportabile - 0· Recipientii de transbordare a gunoiUlui,
lO~/;crB I din tabla de otel sau polietilena, pot avea 0 capacitate de 1,1-2,5-4.5
-- (~1,47 sau 5 m3 • cu capac glisant si scurgere. DIN 30 700. Locul necesar

~
pentru asezarea in boxe sau in nise in aer liber - ® - <D.
Evacuarea resturilor menajere: cantitatea de gunoi e in continua
CD Pubele
t2' Pubela mare - recipient crestere. in prezent cca 1 kg de gunoi/zilpers. Locul recipientului
\.t) de transbordare
este suprafata de teren sau cladire pe care sint asezati recipientii in
care este colectat gunoiul. Pubelele nu trebuie asezate in sau in
I apropierea spatiHor de locuit sau de stat. Locul de umplere si colec­
I tare trebuie ales cu atentie sl nu mai departe de 15 m de masina de
II colectare. Noaptea locul trebuie iluminat suflcient - ®-<D.
Amenajari de depozitare: in c1adirile cu mai mult de 4 etaje nu se

II mai practica transportul cosului de gunoi din locuinta pina la recipi­

entul de colectare a gunoiului. Pentru c1adirile cu peste 5 etaje este
oricum reglementat - @- @. Spatiile de colectare a gunoiului tre­

II
buie sa se afle Tn apropierea strazii si pe cit posibil la aceeasi cota
cu aceasta si trebuie sa beneficieze de acces din exterior _ @.
Nl~a se mareste la fiecare incaperile de colectare situate la 0 cota mai joasa dedt cea a
II u~a cu 820 mm strazii trebuie prevazute cu rampe sau lifturi ce fac legatura cu
i Spatlul necesar pentru cosul de guno,

I - pubela 1ncorporala aceasta _ ®+@.

o Sectiunea transversala a ghenei de la incaperea de deversare a gu­

'" noiului pina la gura de vizitare de deasupra ultimului punct de de­
020 versare trebuie sa fie constanta si de minim 40 em latura sau dia­
metrul. La hirtie si material de ambalaj minim 55 em - (2) -@.
Amenajarile de colectare a gunoiului trebuie aerisite. Se clasifica Tn
~~S;~,~g~~~O~al amenajari cu aerisire directa si indirecta - (2) + @.
incendlulUi 2500 I/h
TipUI amenajani de evacuare Ghent!. 0 em OimenSlune mInima. em
/ ,,~"' ........,... Aparat de curatal
deversare aerlSlre a b 1 c d e
Slatle de deversare
Restun menajere neambalate 40+45 25 55 95
I i a gunorulul cu
Gunoi in sac; 110 I 50 30 60
55
60
I, 24
24 130
I I gaJeata de 14 I
t: Hirtle (restun pape!anel
Rule (loculnte un1famlhale.l
55
30
30
15
65
35
45
65
35
24
'1,5
110
110
Rule (clMiri mal man. cum 40 25 110
I ar Ii camme. hotelun 45 25 50
45
50
11.5
11,5 110
1

spitale) 50 30 55 55 'I 11.5 110

@ Pubele de gunoi in mse CD Mansarda @ Sisteme de evacuare a resturilor menajere ®- @

r--

I
:is $alba MeIdinger Ghena
.',\

AenSlre

'.
Ventllatorul ghenel indlrecta
24460 Ghena 40/40 em / {elico1dall
elJ lonolzolatie

i r1' -
i 'i' do
..,~ I ~ Clapet<1 de reVIZJe

I.
I" II • . Slatie de deversare
a gunoiulUl eu -t .... <-.l., r"i•./Aparal de curalat

I
galeata de 14 I
o
1

q~1J.:;
'"
I 24
® Etaj
A
,," I11!';i• • • •
i
Aerlslre ineaperea •
~,..--- Aerisire
""11
Llttul pt.
~g~gc~~ ®
;b~~.'".::'-'
15/20 em Clapela de deversare a gunoiului
gunol

® InCaPerea~d~COlectare a guno1ulUi ~'\

Ghena 40/40 em din teava Plewa eu fonolzolalie din
r 804 11S ... ~I-Vermiculil imbinal eu elment
I ~ T (\1+
~,

® Plan r90, I I AenSlre IndlreCla 20/20 em

'""
~.r
~,-~I

J_ '--- 'I I
'"'" AenSlre incaperel I I - ---:-----LQO..... - - -I

puoelelor 15120 er \ I ,/ 2,00 '.,

r; .,~

I "'~

.,-1­
"'..L
Plan
,I,

__ ,1.1 __
T 11/ Usa anllfoe
--T--
~ .~~,*",d-~I i Pube'e de gunOi -
,
'" I ineaperea de
,
I, colectare
c=;:=1
~
I
I, I
, I,

~1,0-----1

® Platforma electridi penlru pubele

de gunoi
Sistem de deversare a gunoiului cu
ghena si aerisire directa @ Sistem de evacuare a gunoiului ® Lift obllc electric

248
 DE8ARALE
in alara pivnitei $i a podului din
casa, trebuie sa existe in cadrul
2
locuinlei $i 0 debara de -. 1 rn cu
o latirne libera de 75 crn. La locu­
in\e mai mari se proiecteaza pe cit
posibil 0 debara de 2% din supra­
lata locuin\ei. Pentru depozilarea
$i pastrarea accesoriilor de curo'l­
tat, unellelor, delergen\ilor, rnesei
de calcat ~ pag. 246, minecaru­
lui, cO$urilor de cumpar3furi $i a
gen\ilor, valizelor, CO$ului de rule,
t-r Q) Debara in vestibulul interior
Debarale in vestibul Si in
dormitoare ~® Debarale.i dulapuri
scarii dubie, a decoratiilor penlru
pomul de Craciun. U$ile se des­
chid in alara, din cauza lipsei de
spatiu. Trebuie prevazut un inlre­
rupator de contact, montat linga
usa, penlru iluminarea interioara.
Trebuie avuta in vedere 0 buna ae­
risire a incaperii. Se dispun in ime­
diata apropiere a bucatariei, ni$e
pentru dulapuri inzidite ~ @.

iNCApERI PENTRU PROVIZII,

cAMARA DE ALiMENTE
La proiectarea locuintelor sau a
caselor, trebuie avute in vedere
~ 0 Debarale in zona de acces ~ ® Debara.i dulap de pantoli in zona
de la Intrare
~ ® Camara.i debara in zona bucatanei incaperi corespunzaloare cum ar
Ii camarile, depozitele, celulele
reci. Sint importanle pentru viala
de zi cu zi. Cel mai practic se dis­
pune camara Iinga sau in bu­

~~~t IJ t!J ~ U1BF11

catarie ~ ® - @ ; ar trebui sa lie
racoroasa $1 cu aerisire. Ierita de

'" l::: I' '. .• ' .. II tJ,g: ~ palrunderea soarelui. Trebule pre­
vazut eventual racordul pentru
congelator $i pentru Irigiderul de
~I' II
vinuri.
I 50 I 75 I I 50 I 75 I 50 I I 50 I 75 I 50 I I 50 f 75 I
~II II
Optim rafturile se dispun pino'l la
I__ '~s.. __ - j f---_'_75_ _ ---j r---:__' ~ f:--'-?L-, ~----1
lavan. Pentru gospodarii mai mari
Un fronl Doua front uri In forma de U In forma de L

sint recomandate celule reci lip

sistemul cheson ~ ®. $i cu com­
Celule reei - dlmenslunl: partimentul de racire separat de
supralele utile 1.23 - 3,06 m' cel de congelare.

tncIPeH :i;./;
Dospodlri.tl~'
CAmara

\
60
/
ZonA de
luat maS8

~ ® Camara in continuarea dulapului ~ ® Camara pe call

C~mar~ in eontinuarea zonei
de luat masa
@ C~mar~ cu 'ant~ de lurnin~
...------------.
BuctHMle

I
~@ Camara spalioasa
C~marc".t eeonomiec".t
in eonhnuarea ec".tzii
t-r @ Ca inainte, in eontinuarea WC·ului t-r ® C<'Imar<'l in tat a bue<"lI;"Hlf~i

249
 %
"
'"
'iii

'"
CD
.0
"iii
C
:;;
iT,
e
C
:;;
'"0
E
"C­
'"C
:;;
"'"
<J
<J
0
CD
~
>­
:E
3:
INCApERI DE PROVIZII
Crama
I
incaperea destinata cramei ar trebui sa se aIle pe cit posibil de jur imprejur in

pamint. La pozilionarea Iinga casa: se prevede in partea nordica ~ @, Con­

n ditiile ideale in interiorul cramei 70% umiditatea aerului S. 1D° - 12° C. Cu fieca­

re grad peste 12° C vinul imbatrineste mai repede. Temperatun sub 10° C­

~
1° C nu dauneaza vinului. Temperatura optima poate fi atinsa prin instalatie de

climatizare, celula c1imaterica sau usa climaterica ~ @,

.>.,
.[;]
~ ~
<Xl
;;; N N in cazul climatizarii, planseul si peretii trebuie prevazuti cu termolzolatie. Se

1
. '.
-- proiecteaza a usa etansa, cu incuietoare magnetica, din tabla de olellacuita s'

-p;.; === cu termoizolatie. lnaltime x latime: 2,01 x 0,63 m. Pardoseala poroasa ce res­

pira. de exemplu: din nisip sau caramida neglazurata. Perelii din caramida asi­

~ -
r- 9 ---1 gura conditiile naturale de umiditate,

I- 8 -1 1-7'-- -7,-1 '~87-

-
14 7 ---j

CD Slicle Aerisirea incaperii trebuie sa fie reglabila, in functie de clima Si anotimp.

Iluminarea cramei sa fie cit se poate de slaba si sa se aprinda lumina numai la

nevoie. Din cauza temperaturii care variaza pe inaltime, vinul spumos se de­

poziteaza in apropierea pardoselii, vinul alb la inaltime medie, Si vinul rosu cit

se poate de sus ~ ®
+ @. Vinurile nou achizitionate se lasa 4 saptamini la

odihna. Sticlele de yin trebuie depozitate in pozitie orizontala Si fara a fi zdrun­

crnate. Chelarii iSi rotesc comorile din cind in cind, cu 1/8 intoarcere, ceea ce

ar trebui sa motiveze "raminerea in viala" Si nu dauneaza in niei un caz vinului.

Rafturi de depozitare din beton din piatra ponce, piatra naturala sparta, gresie

calcaroasa sau elemente hidrotone - materiale poroase ce respira. Umiditatea

va fi reglata Si te~eratura stabilizata. in incapere se dezvolta un microclimat

natural. ~ (g) - CD .

Pivn'la boltita cu piese ceramice prefabricate in constructiile noi ~ @ - @ sau

in gradina, acoperita cu strat de pamint de 0,80 - 1,00m ~ @- @.

1-----97-----1 ,--97-­

Rafturi pentru yin: beton

® Exemplu de depazitare - element de
constructie - ® @ din platra ponce
In fiecare Plesa de raft cite 6
sticle de 1 litru

66 ­ 88 ffi"'.""~U
T
54 - 72

~i - - - - 1,09 5 --,
1--50 - - ; ~50-i '~, _ 36 5 ----j

Depozlt de vinuri - platra

naturala sparta ® inaltimi de ratturi ~ 8) ® Gre~ calcaroasa
~0
- plese de raft
o Vedere raft ~ ®
~30 I---- ', 0 ---j Co

'.'.
'---80--;
12
Temperatura 18 ± ~~II ~I:ISb~~r~~nn~o:ru
±
1m'
T came rei

II~I i
64 sticle ~ +

-,
CJ
I Burgunder rosu 16 Ch!antl. Zinfandel
, I eel mal bun Burgun-14 t Cotes du Rhone
i " " , .. , I 1 der alb, Madeira port. I Vmun rosil oblsnulte
P : 2,0 1 Temperatura Ideal a 112 mal usoare. de
•
EJ
Sherry '0+ exemplu Beaulolals

I! :
!~I: i
Fino Sherry, Vin alb sec
in general. sampan Ie.
t
I
Rose. vmurl de desert.
8 Lambrusco
6!
Vin I '___ ~ I
............ '.
temp. frlglderulw
t Vinurt albe dulcL vlnun
4 spumoase Ol)lsnwte

Vedere Usa desch.sa

2t--­
'=====1 -. '"-.' - '
=======:Ji~ 6a
in plan
® @ fi1'I TemperaturJ lavorab,le pentru
® Oulap climateric pentru vin
16'
Usa climaterlca
\:.Y depoz,tare " _, I

a __ ]
II evacuat
~
19
Aer 1\ / 21 5 P,vn'ta'
I
Aer
Pretabrlcat ­ evacuat ~ ./ 24
---------r • = ~
pivnita baltita in sol ----no IT D

• Nord ·9,50

Etaj Lungime =
25 cm Lung,me
raster = 25 cm
raster
T
2.40
I
Subsal /~
-~:
,Aer
Ie> ~ I praaspat
I

1
- 4,50
I
...L ,F!:;===::;:J,•• ~ 165 ct-- _~~g-+l 16 5
Aer praaspat

@ Pivni!a baltita ~ @ @ Plan ® incorporala in c1adire @ Plan~ @

250
 BucATARII
REGLEMENTARI -+

DIN 18011, 18022,68901

Orientarea bueatariei spre NE sau NV, in legatura indirect:) eu

Loc de
-------, gradina de legume ~i de zarzavaturi ~i eu pivnita. Pe cit posibil, din

Buret
luat masa l JI
bueatarie, vedere spre poarta, u~a de intrare, loeul de joaea pentru

Camera. de zl eopii ~i terasa. ~ (D.

_ •_ Llnle 'e'lzualA dtnspre bucMttrle

Raport interior bun eu vestibulul, loeul de luat masa, spatiile de

_ _ Ca.l de scces
lueru.

- - - Aela1il intre incttperl nepunctate numal penlru case mal marl

Bueataria este un spatiu de lueru in eadrul loeuintei, dar in aeela~i

CD Relalille dintre spatii in cazul unei buca.ta.rii mai mari

timp spatiu de ~edere pentru gospodina. De mulle ori, bueataria

este loeul de intilnire al familiei, in eazul in care loeul de luat masa

G Frec'e'en\e de utllizare 8
zonel de lucru
sau gustarile se afla in eadrul aeesteia ~ 0.

La amenajare sint de avut in vedere:

Eeonomisirea drumurilor, inlesnirea desfa~urarii fluenle a luerului,

V
0::>Aela1ia principala. cu
celelalte zone
suficienta libertate de mi~eare, redueerea luerului in pieioare, tinuta

eoreeta a eorpului, adaptarea inaltimilor de lueru la dimensiunile

eorpului uman, buna iluminare a loeului de lueru ~ pag. 244.

Frec'e'enta drumurilor
dlnlre zone Suprafata minima pentru ni~a de gatit 5 - 6 m2 , bueatarie 8 - 10m 2 ,

bueatarie eu loe pentru masa ~i gustari 12 - 14 m2 ~ 0 - 0.

Pentru u~urarea luerului in bueatarie se va ineerea 0 dispunere
funetionala in eadrul bueatariei. Astfel avem de la dreapta la slinga:
suprafata de depozitare, aragaz, blat de lueru, ehiuveta, pieurator.
~©-0
Frecventa de utilizare a zonelor din buca.ta.ne Pentru intrebuintarea aparatelor ~i a mobilei este neaparat neee,
sara 0 suprafata de mi~eare de 1,20 m intre tronturi. La 0 adineime
de 60 em pe ambele parti, latimea bueatariei atinge 2,40 m ~ @.
Loeul neeesar pentru mobila ~i aparate: aragaz, plita 60 em, ehiuveta,
doua euve ~i pieurator (inclusiv ma~ina de spalat vase) 150 em, euptor
60 em, frigider 60 em, eongelator 60 em, dulapul eu alimente 60 em,
dulapul pentru matura 50 em, dulapuri inferioare pentru vesela, apa­
rate mici, aeeesorii etc. Aeoperire ~i in aeelasi timp blat de preparare
'N
"
~i depozitare 200 em, in total 700 em suprafala de depozilare.
o
.a Amenajarea eoreeta are 0 influenta esentiala asupra u~urarii muncii.
Exemplele sint toate eoneepute pentru dreptaci. Desfa~urarea lueru­
~
u lui de la dreapta la stinga. Pentru stingaei de la sting a la dreapla.

® Dispunerea (unC\lonala. in cadrul buca.ta.riei

:':':-:-:':-:-:'j======1':-:-:':':':':':':'::':':':'::-:':':-:':':':::-:.: .:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.: '::.'::::::::::::.

llill
Q:
E tT
IIIII
o
,-----,0
'1111

o t"cAperl ..
D.
o 90

t o :: 0
gospodAre.U)
r-- .
e 60 e 3.95 . 0
1--- _., -365 -.---
'Loc penlru
.

DgD
60 :.
I-- .
0°:
+ 0
0
:.'. B
: $edN8 • 4m 1

:~ ~:Bi 00
I \ : A 3fJ . A
=
~ ......•..•,'..,' ,'.•......,',','-: ..-:.
.,',' ,'
.....::..: ....::..::::....:.
A =supralala de depozilare • 30: B =eragaz 60;
C =blat de lucru '. 60; D ~ chiu'e'etA de labrl­
calle; E ~ blat de depozllare, resp. plcurlilor

1,r 8) Bucaiarie cu un Irani 1,r ® Bucalarie cu doua frontur; 1,r ® Bucalarie in forma de U 1,r 0 Forma de Leu lac de mJS~
;;;;::;;;,~

~--' --/.
:'0'-------,'1:
II-n ;r,
II
~'II II I11I

~ I,
"

I,

.. =.:.!:.
-
II

I'

I-­ - "
" ,,
/ / \

Vedere in pers~ctjva. a buca.tariei

® cu un front \.1J
-9
Cea mai mica. buca.ta.rie cu aerisi­
Ie inlenoara Arh.: Neulert

251

 BucATARII
................................................

. . . •••• ...::::::::::..::::::::::::::: :: "::::0" .

2.25 -----1'.1

1-60-+ 1,10-1.20+-60-j 'r­ ~ 1,20---1

r45+40-+-80-+-6(}--i

Compartimentele joase ale cuptoru­

.i
Sectiunea bucalariei cu 2 blaturi de
lucru ® Sectiunea bucatariei eu loe pentru 2
persoane
lui eer un spatiu de miseare adeevat;
pesle aragaz se dispune 0 hOla
Blaturile de lucru
60 em adineime
de depozilare

...............................................
...................... ~ . :..:..::::::::::~~:: ..:..::::::::::::::::..:.a:......::::• :::::::::o'::"o'::::::::. ::::o':: :: •..•..
~1,OO-....{

jL~"'O
Is
+
60

•
• 85-92
+
I

.::o':::"::::::::":::::.
" " ... It It". "
~

Ghiseu intre bucatarie. chiuveta f-60+--1,20--+--60.-1

inaltime uzuala penlru cuvele de
scurgere si inaltime maxima pentru sau bute!. spre masa sau locul de Usa dintre bulet Si locul de luat masa.
® mastile de chiuveta cu bordura
inalta
® luat masa. prevazul cu dulapuri
pentru vesela; S8 deschide in am­
Lucrind alalurat ®
8 captusila la inaltimea de calcare
bele parji

... 0::: 0:::::"::::::::: :::: ':::::::::::::::::. ..

:::: .::::::::::::: ::... : ....•. .........•.........•a:
~: ~::: ..:: .::::::::
:::;:":;o'::::::.

60-+- 140----<

::..:..::::....::o'..:
inallimea uzuala a mesei de 85 em Dispunerea corecta a soclului de la
lIum~n..a~e corecta si gresita in @ se afla intre inallimea de lucru fa­ tf1\ @2dulappenlruacuralasllucracon­
® bucatane vorabila pentru iocul de gatit Sl cea
a chiuvetei
\.!.Y
Se prevede un blat de lucru ce poa­
fe Ii extras pentru a lucra Slind jos fortabil '" 8cm

I ....................

'.

....................
.................... .
...::: :::..::.: '::::::::o'o' .::::: .: .:::::....:..:o'..o'....:o'..o':o'::....o':....o'o'''o'::"o':::....::.

! '"
i ",,,.'

70-75
T
I

inatlime = ~ 45 la cuptor elednc

Inaltlme = ;;;< 65lacuPlor cu gaze

@
Preterabila esle hola @ Masa extensibila, rabatabilii @ Labar

,','~'"'' .~''' .. ~,.",,,.,, .... ,, ... ,,,.,,,,.,,,,,

Diferenta de inAltime din soelu

DIN 18022 = max. 92 em inAl1ime

Secliune prln componenlele de

@7amenajareabucatarieidupa
dimenslunile optlme DIN 68901 @ Amena/ari de bucatarie .1 suprafe\ele lor DIN 18022 inallimlle fronlului de lucru slabilite
in functie de dimenslunile umane

252
 BucATARII
~J~~)
~,~
B = 30 B = 40

40 50
Mobilierul
50 60

~(94)
60
Comer1ul ofera 0 gama larga de mo·
bila de bucalarie, lacindu-se dllo·
A __ ._ 58
ren\a intre dulapurile inlf,,,oare, cele
B ---y suspendate ~i cele ina lie -> @ La

~:;~".
proiectarea unei bucatarii Irebuie
avule irT vedere: marimea familiel/
numarul persoanelor dirT casa, drep·
laci sau slirTgaci, dimensiunile gos·
podinei/barbalului; importanta esle
/. inal\imea dorita a blatului de lucru,
"'._~ 60 ce poate Ii reglala prin ajuslarea
soclului. Lucrind in picioare, Slind
G) Oulapuri Infemare ® Oulap penlru vase cu exlensie talala ® Oulap de pilOe cu lehator universal drept ~i nu aplecat. pag.252 > @.

~~t~O-
Dulapurile, Ironlurile de lucru 5i ecl1i·
pamenlul trebuie dispuse in ordlnea

[Ell
JrSJj!!:" "" -<--- _ 58
85

(90)

asca de
corecta, pentru a garanta 0 Illunca
logica 5i rapida, pag. 251. La clad"i
existente trebuie avule in vedere in·
stalatiile 5i racordurlle la gaz, apa 5i

m @]""
'0~+~2c::--r ~';,;~:c"
chiuvela de Rafturi de call Oulap inferior cu curen!. Materiale: lemn, placaj de
~n~ibila lemn, placa precomprimata slrat/li·
cata, material sintelic, metal. Pentru
oale: ~i gratare metalice. Dulapurile
suspendale sau cele latera Ie sinl
(94)
i:
: i
1

' propice pentru incorporarea triglde·

.-: Dulap cu ma.;:::') Sert~r_ relor, aragazelor 5i cuptoarelor cu

- -- 58 sa eXlensibiii 40 -120 l
100 y Cu rafturi microunde, la 0 inaltime confortabila
~7
penlru utilizare -> @ - @.

rolative
Oulop Inferior de colt ® Oulap interior da col\ - carusel ® O,lerlle Ilpuri de dulapuri

>__()()----. ,32 I

I
~ L[T ~~\ r~l 33.1 I [J
B = 20
~:~3 (~
30
40
50
60
B "'---..-_---" 32

~32 U 85
(~.~~ .... ~... 59}LD
58 c_

iII
B = 40 B
= 40 40 ·60 A30 32

~58~
50 B
60 50
Pt. condlmente ..".

[I
~'T~T
n
60 72.1

~~ T
72 72

'\-1
"Ill:,ILL
205

~~~~2 I
21. !J32
B = 80 "'-32 -y 60 28 ...::: : ;:. "."::. ':." '::.'::::: : ::,'::",­
100

® Oulap suspendal cu inaliime 120 ® @

3

Oulap suspendal Oulapuri suspendale de colt Oulapurl inalle Oulapurl suspendOla

redusa
T

~
205
T 87

87
T
58

t
~e - 40 ...(58 ~60---/
77 50

I ~60--r' "'40 ---/

_____.v-iJ
85

"'-60 ---r ,,",---60

-----., N:s.:1 Inalta
. ,~-- 60_--,..'
2 IllS0
Oulap pI. malura Oulap universal Nise 2 nise
rii\ Oulap inall I'1A\
60
~ Dulapuri inallo cu sertaro @ Oulapuri Inallo @ Dulap penlru obiecto casnice incor·
~ Pen!ru
in:lltn
incorpor;lln

tJD
oblPC10 caSfllCtl

"""·'11 I
perilla

intll\lrnO x lfll1mo x Adinclme - - InAI\lme x lAllme x Adinclme Inflltime II LBllml'l I. Adlnclml!

(eml (em) (em) (em) (em) (em) [ (em) (em) (em) _ (em) (em) (em)
,.",,_. CO"•••

85 20 - 60 60
85 70-1S0 60
50 70-150 3S
- - - - - -- - , ~~o 20 -120 35 ~
65

100

"t~~ "~, ~
@ Dulap inferior cu un corp @
~~ ~
Oulap inferior cu 2 corpur; @ Oulap suspendal cu un corp
w ® Du1ap suspendol cu 2 corpuri

253

 '~1',· r· " ,

60 1,0 BucATARIl
\
~

a
'",
'"
00

MaSma de
spalat vase

® Bucalarie - dulap ® Bucatarle single @ Minibucatarie

Frigidere
Capac"al~ I (em) a (em) i (em)
50
75
I 55
55
55-60
60-65
80-85
85
100 I 55-60 60-65 85
125 ,55-60 65-70 90-100
150 160-65 65-70 120-130
I 70-75
~~~=~;~ i
200 65-75
I 250 70-80 70-75
Frigidere incorporate
[CapacItate I (em) a (em) i (em)
50 55 50-55 80-85
i 75
100
55
55
55-60
60-65
85-90
90
127x 104x66

® Bucatarie - apartament ® Bucatarie - valiza o Frlgidere ® Dimensiuni - (2)

51 IoOTl
1T iQQ.lJ 1°°1
000
r_f-----------<
75 89

~,
59 ~ 60

® Aragaz ;ncorpora! @ Tocator electriC pentru gunol

@ Masina de spalat vase @ Dulapurl pentru vase

~
\!::v
Dulap pentru ustenslle de
bucatarie $1 dulap de uscat
~ @ Modul pentru gatl!

37/34 34/34

I
1 01 1I~CJ[JI
86
44

!
'I 95_~

I
I
!
60 60
r­
~~ ~~ 45

@ Dimensiuni chiuveta incorporata @ Chluvete incorporate @ Chiuvete @ Chiuvete de colt

254
 Tacimuri pentru meniu: supA, pesle TLlcimuri pentru menlu' <Inlrcu,

CD Tacimuri penlru meniu: supa, carne.

desert, Mulur~ o
(:)\ Tacimuri pentru meniu:
pesle. carne, desert, vin alb si rosu
suptl,
f3\
\:V
si carne, inghe\atA, vin spumes. vin
alb $i vin ro$U
peste $1 carne, desert, Vin spumos,

vin alb si rO$U

~ Culll de cojrl 16 em
~ Culll pl. legume 19 em Ungura. de supa. ~...,--.~ Polonlc
0;:-(
'-~ PolonlC
',w"'­
lm011l,"1 pI
~ Culll de curalal 9 em c;p.lghIJIO

~ CUNdecuratal 12cm
Furcuilla
~ L,ngura pI. 50S '"/
(.1_/
II l.lIlgur,"1 pI
Culil
~~ Llngur~ pl. spuma
LmQura
~ Cutll de dezosal 27~ em r.) ~ J-WI
~--~ (mgur<'l. pI
Lmgura. de memu
<:~ CU1l! pI sunca. 15 em
~ Culll pI. g3!1115 em Furculita de meniu LII1Ullf,"1 pI wok

~ Culll pl. carne 18 em = Culll de meniu r>~ Palel:\

rr:!:;lun inllll ',
~ Cuhl pI. sunca. 20 em lmgurlla de calea , ..Alngur<'l. SpUn1."I. P.11,·t:l pI pW,(1l
Furcu!lla de carne $1 ~fJ:H,Hlgtllll
CUIII pI. gall120 em Furcullta pi, pra.Jitura.
Culll pI. pime 20 em lingur3 de legume Ide seNll ~ Tel rlf -, ~~jli~
Satir Llngur3 pI. cartolilcompol
11i~-' Tel vertiCil"I
r: r Clll,! rip bli!, ...l
Cull!
Lingura. ponlru 50S <;lIulll
FUfcuhta de seNl1 ~
_0-"'"
Tal baron
Furculita pI. carne
CUIII pI. rflplura 22 5 cm Tel pt larlune

® Tacimuri CD USlenslle de buc~I~"e ® USlensilf:! spcci<lle de buc,~,,~f1(!

CJ

Q~
8
L~
CaSlro<mo do bucattHlo

~ ~":16 - 20 - 24- 28-32cm

12 bucali
C.,pJC tiP dom

0,,1,"1 pI 11'()\JrTl(l
CJptlC CJ!";Iron
,,~,=~,

Coasea de calea Cana de:VIe

Forma pla!a pI. sufleu
'.~13-21cm
L 'j j
0;11.1 pi 'Ijil.l

,cp." ~""/>

Forma int'!,I[<lla pI. sufleu

~'~.
'21 .2~'~
De gf:l!,f1<lt rOlund '51 irnll " ••••• '-_._\

. -.._.
C', 14-27cm

©
.'14-16-20-:4(rll ::::: i t

'r.~-
. ~~.
_ ~,r/
'.. . ... Cllsero l ;'1. cu CZlpJC
..

.
. .
. ,
. .

Caserol;\ Q, 1.8 I i,;) ::::::'0

~.... ; ,I
ZaMr LaplO
(i14cm C/ 0;11.1 pI C.1fne O;']!,'\ pi p_lr,ln
."14-16-20-24cm ,"16-18-::>0
® Farlur;i @ Vesel~ penlru caleallaple @ CaSlrOane @ Oale ce pal II sl,vUlle

~ll~~l; II'"
.,I .. l "

...
Vm Moscalo Rose Bordeaux Rheingau Burgunder Saulernes Cognac XO Cognac Aqua vrl Lie-hlor Gin I R:lch,u Slt!.flob,;l K~'rnob<;l lJT"~"rb"lg
spumos Burgunder Monlrachel V.S.O.P de lrucle Grappa d'-? pl:lrlle
alb
@ Paharelvin @ Pahare/sp,rtoase

12,5'>-- -<-----......

rr
17,5~
,)It.~~.1125,--~ T
00
f-36---1
t I
7

Plan~ettl pentru macaroane

5t aluaturi @ Calelier~ @ Pr~lilor de piine @ Felialor e'eclric

255
 1-60-t35f-60-+ ~ +- 80-+~~35~ '-60-'- 40+35+- ~-'--
45
1-55 ...... - +-90-110-+-..?+- ~ --1 LOCURILE DE LUAT MASA
50 50 100
DIN 18011
Esle de preferal un loe de luat masa
in eadrul bueatariei. Neeesila supli­
mentar suprafete de depozilare si de
miseare ~ @- @. Loeul de gustare
poate eonsla intr-o masa eXlensibila,
eu inaltimea de 70-75 em ~ @, in
stinga si dreapta mesei, 0 suprafata
de miseare de 80 em. Daea exlsla loe,
Distanta mmima de la mast!. pina Trebuie prevazuta distanta minima masa adosala unui dulap indepen­
la perete este determinata de f2\ intre bufeturi $i mese, in raport cu f3\ Pentru sertare $i usi
dent ~ @. Lipsa spatiului solidta to­
modul de servlre \V spatiul de treeere : \::V
losirea barului, ee neeesila mai putin
spatiu, tot de 40 em adineime, dar
care, fiind prevazut eu polita superio­
:P5T T ft5 T ara de 15 em, oeupa 0 supralata mal
mica. Sinl neeesare laburete specia­
1 85/90 85/90 : 0
70/75 70/75 ; 85/9 le sau seaune ~ @. Loeul de servil
masa neeesila, in funetie de realizare,
mai mull loe si poale inloeul sufrage­
f-60-'-50 -1,1---' ria ~ (J)-@.
o
:,, 0:,
~ IL_ii!o
Confortabila esle masa rotunda, diametru

~
----------'

, ,' ~ T
I'" o
min. de 0,90, preferabil 1,10 - 1,25 m ~
,
I:.:":::":":···::

-----!, ::':::"0':::::::',':::::",':",
,'",',',',",',,',',',,', '""',',,
'
+

44/54 v
v
",­
T "'v
..L
T
'"I
30
30
®. Coltarul eu masa oeupa eel mai
putin spatiu ~ @. Daca trebuie sa exis­

,,
,
''
''
+­

o
,

<Xl
o
N
I
i
If
"to 0 f o
30
30
30
te un spatiu penlru mai mull de 3 perso­
ane, supratata de miscare se latesle cu
80 em penlru locul de stal. Avantajos
,
,
I
''
1­ g _ '"
1- eind trebule extinsa sufragena ~ @,

@ Masa extensibila, rabatabila ® Masa eu prelungife ® Blatul de bar

Penlru asIa eomed la masa, 0 per­
soana are nevoie de 0 suprafata de
e--l,7---1 r---3,0­ 30 f-+50t----1 ,8--+50t-70~ masa de 60 x 40 em; astlel se ob~ne 0
dislanta sufieienla pina la vecin ~@ si

< T
i-­
"t
D") 01
DO
loe pentru un lac1m eomplel. in mijlocul
mesei Irebuie sa exisle 0 flsie libera de
D < 01

OE•• • , /• jol

20 em penlru easlroane, oale sl bolun.

.....
Corpurile de iluminal de la masa nu Ire­
D 4 01 buie sa orbeasea. Spatiile de lual masa
~601
o
h,o, CIO o
pozitionate spre Vest, loeul de lual mieul
dejun spre Est. Acces din bucatane sau
bufel. Indical acces la lerasa.
f---l,8~
I'"

~EZB

'"''''
T

o 01 ,-"'o 0 o
o ",0 1-
:i5 0::':::::::::::::::::'::::
:::::'::::,',':,: 1o
Ol

-L
Ol

1
1'"
00 '"
o
"'
o
co
1
.1
1-40-+20+-40-1
Pentru mai mull de 5 persoane tre­
Spatiu redus: masa
restaurant; pUlln mai mult: nl$a
In vagon
®
bUle sa ramina loc pentru accesulla
loeurile din spate; eeonomisind loe: ®
Masa rotunda, 4 pina la 6 persoane @ Untacim
mast!. cu coltar
f----3,3--~' f50+--1,55--+ 3,9 - - - - - ' - 1 ,5----: 1 - - - 3, 2 _
-;­ f60+50+-1,0--t50t60j
o
201-" Ol
¥/---------­ -'­
DDDDD
01" ""',",[ci-­
o
Butet

(i'DI~,j

n
"'
o
--------­

--------­ -,­
--
- --­ -­ +o
OOOCIO Sulra- T"'o.
"-__ ~_1:~:_--/ ineapere de luat masa II gene
..L

\ --------7.45-----------;

Cel mai m,e spatiu de luat masa

@ pentru 6 persoane: mas a rotunda: @ Spatiu de luat masa pentru 12 persoane eu butet, eea mai eonfortabila pozitiona­
re a seaunelor, posibilitali de extindere spre ineaperea inveeinata, prin usa plianta @ Cel mai mie spatiu de luat masa
pentru 6 persoane
dulapuri de colt pentru vesela
,~--2,0---

10 '+50-,-80-50----, 10
0 1 TI Dimensiunea spatiului
de luat masa pentru ? 6+ ~. 24 pers
Minimul neeesar pt. spatiul pt. loeurile
de luat gustarea sau masa

O'T:"' '"
o~

•", • • "., •,. ,'.,• :,• DP~ 1; ~

Latimea meselor '" 55 -,; 110 em
T
~,

Mese si Latime Adincime Supr.

"'v ~ seaune pt, loeului

'DL1JD]i~1 ~ ~
,~+ i[:JV9,'.,
",'
-l­ Latimea loeului '" 55 -,; 70 em
"' "'
"'
",-
v
",­
:
" b1 b2 tl t2 Fl F2
Supliment pentru em em m'
"'v :0 :0
O!
" k:i~ : '"" :0"
capul mesei ",10-,;20em
~
o~
-T
o
I>

~
'" "
:;; 0­
40ersoane 130 - 180 200 2,34 2,6
1 " '"
0-
"' 1
0-
:;;
0­ 0\ -''"- l co

o mesei rotunde = Lat, loc x Persoane

5 nersoane
60ersoane
180 190 180 200
195 - 180 200
3,24
3,51
3,8
3,9

o
o t-- t-­ 3,14
7 nersoane 245 255 180 200 4.41 5,1
de ex, pt. 60 em latimea unui loe si
'-- J
8 nersoane 260 - 180 200 4,68 5,2
-45­ f-----t1 = 1,8---1
6 persoane = 6~,~ ~ - 1,04 m, b1, t1, Fl fara spatiu pt. retragerea scaunulul
b1, tl, Fl eu spatiu pI, rerragerea seaunulu;
-:---1,8~
1--t2 = 2,0 _ _

Minimul neeesar pentru spatiul de Minimul neeesar pentru spaliul de Mlnlmul neeesar pentru spatlul de
amplasare a loeunlor de gustare si amplasare a loeurilor de gustare si amplasare a loeurilor de gustare si
de luat masa (4 - 8 persoane)
@ Ui~mile spatillor si dimenslumle mese­
lor in funetie de numarul de persoane
de luat masa (4 persoane) de luat masa (8 persoane)

256
 N N
"If LOCURILE DE LUAT MASA
"If
DIN 18011
E bine ca locul de lu~1 mleul deiun s~
lie orient~1 spre SE Si sp~lille de lu~1
masa sa fie orient~le spre Sud s~u
Vest Si in legalura eu terasa -. CD,
Esle neeesar ~eeesul dins pre bue~la
rie sau bufel, Locurile Iibere (verande.
terase) sint pozi\lonate in zon~ insortla
si lerita de vin!, in fala sulrageriei sau
a camere; de zi, Locurile de luat masa
pot Ii extinse de sarbalori prtn USI largi
sau usi plianle - CD - CD Bucalaria de
servil masa este a combinalle in Ire
Schema raporturilor intre spatii $1 Loc de luat masa incadral intre Locul de luat masa poale Ii exlins bucalaria de lucru. guslare sau lac de
loeul de lual masa buc:11:1rie $i camera de zi dup~ necesil~tispre camera de zi lual masa in diferile variante @- @.
Bucataria de lucru cu lac de lunl m~s~
N in lunclie de prelenll; -. 12 - 14 m' ,
"If Supra!ala penlru locul de masa Irebuie
calculata in funclie de marimea gas·
podariel, dar totus; pentru 4 persoane
z - pag. 256,

Legenda - 0- @
B = GatiVbucalarie
M = Masa
L ~ Spal'u de lucru
S = Lac de sedere
T = Terasa
Z = Camera de zi

Buca.t:1rie cu locul de lucru $; Buc:H~rie cu bar $1 terastl. cu masa

Bun~
locuil
relalie lac de g~lil, lual masa.
® desehidere spre loeul de lual masa ® in aer hber

Buctl.tarie in rei aIle cu locu! de

Buc:1tc'lne intre locul delual masa $i Fronl de bue~t~rie independenl cu Bucattl.rie in relatie cu inlrarea. depozitare Si sp;l{llie ulllllOlre; Joc
leras~ ® lac de lual masa Si acces pe teras~ ® terasa si locul de luat masa de lual m;lsa independent

tneaperl
gospodaresll

Teras~

Bue~t~rie alungil~ eu lac de luat

Bu~l~rie in relalie cu spatiul de de­
Cel mai mlC loc de luat maS;l pen­
masa. aeees pe
masa suplimenlar
leras~: lac de luat
@ pozilare: loc de lual masa indepen­ @ Buc~t~rie cu acces pe teras~ lru 6 persoane
denl

I
~
.--------
I
__ I
____ -.J
r
- LID: 01
N,

[]: NO

:r
[] I cD
LJ I

iliJ . ~I~j
160\ 1,20 I 851601 ,6011,201 1.90,
f--3,25 ----I I­ 3,70

@ Bue~l~rie eu lac de lual masa @ Buc~l~rie eu lac de luat masa @ Bue~l~rie cu lac de luat masa @ BucM.'lrie cu lac de tU"1 m"s"

257
 ~~ DORMITOARE
,
~~ Oglinda
)
Confortul somnului este deter­
F=F minat de particularitatile patului.
••
•• .-~ .....
Dimensiunile obi$nuite: 90x190,
I··.
I".
.
100x190, 110x200, 160x200,
Dimensiunile individuale se sta­
••••••••• bilesc in functie de inaltimea
' .....) '
fiecaruia, la care se adauga 25
de cm, De jur imprejurul patului
.... ,~ < un spatiu de minim 60 cm, mal
, ~ IU~a pllanta K bine 75 cm ~ CD. Acest lucru
este important la a$ternerea pa­
in Jurul palulul spatiu de 75 em ® Depazitarea este indispensablla;
naphera linga pat
ineapere dulap eu usl pliante tulu, dar $i daca paralel cu patul
Nord este un dulap; cind u$ile dula­
_~2-=OO,--+--='~ ,75 4' 75 pului sint deschise trebuie sa
2,00
mai ramina suficient spatiu de
fit! t:J If"':J mi$care ~ @, La stinga $i la
18 ~.. la dreapta patului dublu a$ezat
,I L~l~~1 ~~
:,N ",,-"r~1
central trebuie sa existe 0 su­
prafata pentru a$ezarea obiec­
Dulapun pB
ambele latun
F
tiS :.--J
- ,,"-
"' ..,' ,
,--'0,:-,-->_, ..: ~:~
(f.)" telor, Bordurile de lemn, de care
se pot prinde corpurile de ilumi­

nat se dovedesc utile ~ @,

Dormitor obi$nuit amenajat Dormitor cu rna; mult IDe pentru Pentru 0 persoana este necesar

Dormitor mic/copiJ
in raport cu functiunea agllnda de maehlaj 51 dulap lateral cca 1 m de dulap, Daca nu este
suprafata suficlenta, trebuie
l- 75 I 2.00 I 75 I 75 I 200 75 I~
gasit loc pe hoi ~ @ + @, Pe

1('1, ~l 0 ~
linga iluminatul general mai sint

r}DRI,'~
"E
~ necesare lampi pentru citit ~
t1 .
'6 @ . In dormitor cel putin 0 oglin­
~I "
~
da de inaltimea corpului, Optim
1
I'
,~
~ este dulapul cu oglinda pe su­
+ ~ <55
1('1 ~i E prafata exterioara a u$ilor.
~
8-r­ "I

01
01
~,
~Vestlar

s~
'+

0'
<OL

CD ~®
•
~ Darmitar eu garderaba Darmitar eu garderoba ~® Dormltor mare cu hol-garderoba

-" AvantaJos: pere1i

Coprl Ie de dulapun ca
yrotect!e fOnlcc1 i
,I
8ale ~ / Vestlar
Cop,l

f1 ~~
-HOI~,75
g­
~
II ;.
Copli
~! g
oj

~
r
1
j Copil

Darmitar eu hal ptr. dulapuri, Dormitor cu garderoba

Dormitor alaturat came rei copiilor Darmitar/dus/baie
adiacent Si acceS la baie

350 ------1 r~31.5

I--- 350
L]o
T
~1·1t="l~\~. ,j
!
J
~1
o
o
N

j 1
~@ Camera eu 2 paturi/eapil/musafir ~@ - @ ~® Camera eu 2 paturl ~@ Care se paate eampartimenta- @

258
 DORMITOARE
TIPURI DE PATURI
- 3J-~ t
.t ~ 55 i
t,0/
\~j
\
,I'~
go r

,~
70~ /
/ go~ /
Sac de dormil cu lermoar $i glug~:
Pal de in~lllme micA. din levi de
CD
asemana.tor modului in Care dorm
japonezii
® Pat de campanle cu pinza. inlinsa..
in lorma plianla: ca banca.
otel. cu plapuma matlasala sau de
lin~
Pal cu nrcurl he;, al buniciJ",
pal inal!, de dilllellsiuni mari

B) Divane (canape Ie, sola Ie)

. 'if
Sofa de dorm;l, pe limpul zilei pla­ Ca Si 5, cu lada dedesubt, penlru Sofa cu lada pentru asternuturi in
® puma si pemele stau rulate in huse
cu fermoar
® pastrarea pe timpul zilei a lenjeriei
de pal
spalele pernelor de speleaza
inclinal8
® Sofa de dormit cu saltca
extenslbiltl.

C) Paturi pentru cazuri speciale

fJ5
r "lsi
11
'Q 90
1J
~
Pal cu 3 elaje. penlru vagoane de
Pat innlt pe dulap cu sertare adinci. Pat pe dulap de haine, de ina11lme Pat tip "Pullman" in vagoane $i ru·
® CU 0 placa. superioara. exten sIbil a., redusa-, pentru inca.perile eele mal
dormi!. cabane, camere de copii.
necesarul de spatiu pC llecare pal
@ lote - pnn rabal;:uea spMarulul sa
simullan capac mid, cabine de vas, ateliere etc. obtin doue"! paturi
0.338 m'
D) Paturi rabatabile

o / 15

•
; :
. ,'
I ;

1.70

@
Fololiu ex len sibil (rabalabil),
pentru paslrarea lenjeriei de pat,
esw neeesar un corp suplimenlar
@ Sofa de dormi! (rabalablla)
Pal tip "Frankfurt"
/
Pal lip "Frankfurt" (rabalabll pe
(rabalabillaleral) intl.l\lIlw). douc"l paturi sau p;tt dublu

'I·"
E) Paturi rulante

.I

'I_~
. '
~i paturi de perete

I- 72 --+- 68 --.
[~c8iI I~2
,_..
I
I
Ir-----
'!o,.
"

2,10 --l
•

2.00
~
_-c.:~
~ ",
L.~-~.
r"
;
.
••• _. • JI" • .:' .. ~.,

r - 91
"''W,

'.
.­

:
.
~
T
95
1

2,20
I
"----go
,-- 1 1
-----.....
Pat rulanl penlru 1 sau 2 persoane, in cazul paturilor pliante-rototlve
@
17
in Ilmpul zilei se depozileaza in du­ @ Dulap pentru paturi nulante - @, de Paturl ruJante, pol sla in lala usilor
usile dulapulul r.)lTlin desch,:,c
remarca! usile inguste de duJap inchise
lap
nO.1pleJ

259
 DORMITOARE
POZITIONAREA PATULUI
La pozitionarea patului In raport cu peretele ~i cu spatiul, pentru senzatia de siguranta ~i de lini~te a celui care doarme, este de mare
importanta daca patul este situat

~
G) de-a lungul peretelui longitudinal ® cu capul la perele @ departal pulln de perele o
liber in mijlocu! came rei

o persoana sigura pe sine doarme cu placere Intr-un pat plasat In mijlocul camerei ..... 8), un om cu angoase pretera patulla perete ..... CD
+ ® ' sau ~i mai bine ..... ® - ®
\ I
. \\1\ :
jlllll II

rF-

® in coltul camerei ® la capalul incaperii ® sau in1r-o ni~a. fermata de dulapuri

Senzatia de lini~te depinde de: tinisajul peretilor, forma patului, orientarea corpului (pe cit posibil capul spre nord), pozitia fata de lumina
(nu linga geam) ~i tata de u~a (cu vedere la u~a). In cazul in care sint mai multe paturi, este importanta pozitia lor relativa:

~I

® prieleni @ surari GJ) frali @ musalir!

- dormitulln aceeasi camera n~cesita 0 aranjare atenta a paturilor, nu In ultimul rind In ceea ce priveste pozitia capului In cazul
paturilor apropiate ..... @ + @. In cazul paturilor matrimoniale, diterentele sint si mai nuantate:

~"
~ 2.00
.'

1.80~,,,,,~ ::JOO
~
@
3dacaevorbadeunpalPenlrudaua
persoane,
de un pal dublu, @ de daua paturi. unul Iinga celalalt. @ sau de paturi suprapuse.

este 0 chestiune legata mai putin de spatiu, cit de porintele personale. in cazul paturilor separate, pe cit se poate, sotul ~i sotia nu sint culcati
in aceeasi directie, ci in directii opuse ..... @ + @. In prezent, exista 0 tendinta crescuta a paturilor separate. in trecut patul matrimonial era:

@ pal-caseta @ pal cu baldachin @

~ pal cu plalon @ pal-casa

Ultimul exemplu in forma de bazilica, cu perdelele trase ~i cu iluminare din plafon, aparte. Ultimele patru exemple arata cit de dependen­
te sint modelarea incaperilor ~i a mobilierul de spiritul timpului.

260
 2.00 1.25 3.25 DORMITOARE
~--~.---------.l

NI$E DE PAT $1 DULAPURI-PERETE

Sint de dorit dulapurile inzidite pentru locuinte proprietate perso­
nala, iar pentru locuinle cu chirie, dulapuri care pot Ii deplasate.

I
1.50
incaperile mid necesita utilizarea maxima a spatiului, deci sin! de
dorit dulapurile-perete. Se preteaza nisele inchise masiv, cu pardo­
seala continua, cu peretii vopsiti sau linisati cu tapet lavabil, usi gli­
sante care se pot procura integral ca sisteme constructive. Cele mai
potrivite sint dulapurile-perete intre dormitoare ~ (]), @ si @. La
G) Vedere nlsa de pat 2 niveluri ­ @ ® Vedere Si secliune nisa de pa-lcu
dulap la partea superioara - ~
dulapurile dispuse pe peretele exterior se va line cant de izolarea
termica si aerisire, pentru a evita formarea de condens. $i in cazul
T incaperilor-dulap este necesara aerisirea ~ @ .
1.00

VI V ~.
~ ,~ ~
a
~

IN
r ~~
I
~u ~
~
~J ...i
"-.
lJ> nc.rc5
t4' NiSa dubla,%u supr. de depozitare Multe plese de 1mbracammte sGune. compart1mentare de dulap perfecl('l.
'-:V pe uSi) - Qj) buna. utllizare a spa{iului
~

o
on
N

o
11CJ....011 <D

® Sec\iune - @ Sectiune in zona sertarelor -(§) Sect,une -. (j) @ Sectiune transversala .- @

60 1.00

,
,,
/'

I - \

!
" 9-10

/0]-",">'- 1 Ll:=: l~.CUllr."r

/ / Costume II . I

C::. ·7:? "

" , 1.10
'-.,:

<2 ?!
70 ,,' . : c"
......... , len/erie
,'/' J _-:>: 'neaperl ,
33 , de corp 30 ' (. . , ale loelllnlel. "
\ (...<:::: . . I " .
C
Supr.1IJl<:t mlerIO'H<''J. lapel
c '2'
x;:>:
~
sau vOPSIIOfl6

® Durap oblsnuit pentru haine

Dulap inzidit penlru lenjerii, haine
tf:r Dulap dublu inzi9!t. economie de
Oulap Clrculi1bll inlre doutl inClperi
Si len/erie de corp ~ bani. spallu - (IJ)

I-~

55 on
....
55
o
o
N o
o o on
90 on o
M

o
on.

55

inc~pere·dulap Si duS intre doua ca· @ inc~pere·dulap cu dulapuri pe

® mere de capil ® inca.pere·dulap cu accese separate
ambcle laluri
@ inC<'lpere-du!ap cu loc penlru
imbrjcare 'dezbr ;'C.:HI~

261
 ~.,50-70cm 35 '"
GARDEROBELE
5-10 buc., 4¥5 em

1 Dulapurile de haine $i lenjerie trebuie sa cuprinda:

Pentru barba\i
2 costume de vara 6 pijamale 2 palarii de vara
2 costume de iarna 12 camasi 2 palarii de iarna
1 costum sport 6 maieur! 1 palarie de paie
2 pardesie de vara 12 camasi subtiri 1 palarie tare
1 pardesiu de ploaie 12 chiloti 1 cilindru
2 paltoane 3 camasi de Irac 5 perechi de
® Rochli 1 costum negru 8 batiste pantol!
1 smoching, 1 frac 24 perechi de ciorapi

5'10bUC~ Pentru femei Altele

1 palton 18 chiloti 6 cearsaluri de pat
2 blanuri si jacheta 6 camas! 6 cst. plapuma
2 mantouri de vara 5 lurouri 12 perne

1
85
si de ploaie
4 costume
6 pijamale si
camasi de noapte
5 rochii de 11na si pentru 15 perechi de ciorapi
6 prosoape
de lrotir
24 prosoape de mlini
I sezonul de tranzitie 8 perech! de manusi 6 prosoape de
t 5 bluze 8 perechi de pantoli baie
4 rochii de seara 4 palarii

@ Sacouri o Pantaloni
4 rochii de vara

~
~.•..
o

~
10 buca!i
~ ~"-. ~
41/~ ~ ~
0"
12cm inalt,me

~©~~.~/
-( 24 lete de perna _________. "---- 55
'"
1B-l ~
~
w..........
f
300 -........::..::

. . ~Q "-----.~
50
'" 12 cear5atun de plapuma '-I 24 servetele
~ 9 '"4>1
/ 14 "-----30 6 ". '--- ---.....
~ . ~ orosoaoe ­ ~
"-~;:..
30~ (1/55 ~ ~ -.(//45 ~
'ro'"
3~.. ._.•• ~.
.

V.
. .•.....•..•.....
. .- '. ... f'
12 buc. batIste ?5 ..... f'13 _-
~'
dedama 11x8x3 - .' / 4. 3pr050ape~
12 cearceafun : ; 40 de dus din Irot"
~osoape frotlr

® LenJene de barb at, ® P,!amaie ()) Lenten, de pat ® Pr050ape

"l ~ ,,~~,
~
L
/y~,..
I"

~ }9'tJ~
'2 '79.31 .'

J l' C)
'1 ~351
25Y
t=J
k..... Cut,ede
-< 2,
20"'-y palaril

® Palanl barbalest, @ Pal ani de dama GJ) Cizme SI panto!1 ® Ciorapi $1 manUSl

1-------1.20
-----.,

---- I
48

@ Umerase @
l
Ma5a de coalat @ Scaun pentru haln8, cu spatar in
forma de umeras
@ Dulap haine S' lenJerie, 5upratata
usilor 10105,ta, dim . ~ pag. 261

262
 sAl
DaTARI ~ [J

~ _.,~. .-----l. - - - - - - - - _.. _._- -,,-- <

1,04 1,25 1,50 1,70 1.87'

CD La ca.zi mai scurte, consum mai mare de ap~

!I:100­

>---1,70 - - - - - t - 30 -;
45
1 :
f-30+-- '05 - - - ;
..!r
® Baie $' $edere @ indus o ead~ incorporat~ ® imbr~carea c.'\zii cu convector po
una sau pe ambele p~r\i

~41---i
t--33~--i

Il~~
1,20: L __ .J
T
48

ES? ~ ..
I: 14 ~
, .

® Bideu
we lixal pe perete cu
rezervor suprapus
® we turcesc (canstr. francez~) ® '!'Ie lixal pe perete cu ,ezervar
Incastral. consum de ap,) 6 I

~
.-.,r: ..
, I l'
", .... ~ \

". ,~ i""
,
1.05

1 46 :
J]:
~~~~=
··=·;,;;t::io·=1..·.... t---l.05-~-I

@OwesubpanlaaCaperi$ului
sau a sctlrii
Distanta pina. la perete necesartl
sp~l~rii: in~ltimi de mantaj
@ Spatlu intre cad~ $i perete @ Spallu aptlrn

•
15 -18 ' JJ- 65
------
I ';

~~"
44
• ; I ;
I
I
f

~ 23-~ /,'9-27

@ Aezervar de ap~ cald~ sub chiuvel~ @ Bailer cu arz~tor pentru cas @ Dulap de baie @ Dulap de mcdlcnrnentc C3rc se
poate incuiJ

I
2 lavaare desp~~ile de supartul
de prasaape
@ Lavaar dublu
Lavaar dublu cu dulap
la partea inferioartl
@ Comblnatie cu lavO<lr

263
 HliHI
~CD
~U
f-90 --.j

~® ~
I1 .
10
0
4Q 10
U"EI
1,55
40
25
15

~
f---- 2,50
1.70
0

I
1, WC fixat pe perete
Modelele fixate pe perete sint
preferate din motive de igiena si
datorita usurintei la intretinere,
!~I

11t~~. n"li.
~~~""t'
WC-uri cu rezervor cu ctatire

~@
U40~ 20

~40+-75-j
~1,15--.j
"~Ot~
U
n L~ ~ti;
20!25
1
4Q :'5,

f - - 2,50-------i
1,70
G
I
I 11 I--A-i
'00", m'm,,,'lo

T
T
55-75
120-135

ll~
2. Cazile de dus folosesc cu
precadere la igiena corporali:L
t
1,45
Cazile de baie si pentru odihna
I 75
(bai cu plante medicinale). - ®
U

Ttl
r-L--I
~@ e--A--I
SO-loo

n~o
75-100
t=1=:] 80-100

Ut
130-175
T
'Jj'45 1.1 1,75
2,05 .
r- " oo-+-70--1
5 f---l ,70------j
t:J
L'~j ~
.
75

GJ
25 40 25 3. Cazile de baie-@
90 ~ Cel mai adesea ca vana inca­
strata. Practica este cada inca­
~® strata cu convector situat in in­

,8~~
40

4O~
r-70
-+
75
--1
f - l ,45-----j
terior - pag. 263.
I----L---<
f - - A-------;

~
~In.~
160-180
20 70- 80

nt
100-120
I 1 T T 120-'50

~0 ,I .I I

~ __ _J 1..
I
fJ~L
BxT
75 x 90
80)( 90
2,35
90 4. Pisoar - CD -@

t--T--I
90 x 90
80 x 100

70 x 70

25 4Q 15 50 10
i
I
+
70
In prezent uzual si in locuinte.

I I II I I U

fl®Jq~~55-1
A
B
L
T
35-45
35-45
60-75
100-120
11

~ro~
T
90 I7 5, Lavoare
I - - - L-------1
1 II
2,35 90 f----A-------i

I +
115-145
40- 55
120-175
I SO
-+- 90
1 I 70
..e.-l
100-145
f--- 1 ,70-----.j
20 90 15 4Q 20 4Q 25
t===II,. II I I
~=::::::::=:.)
8
2,5O--j trebuie sa fie suficient de mari si
75 sa ofere suprafete suficiente pe
1,55 15
40 0 care se pot aseza lucruri.
25 Instalatiile inglobate in tencuiala
economisesc spatiul si sint usor
de intretinut. Bateria cu mono­
comanda economiseste apa si
t
1
75-+-90---t- 70 ---rr-- 90 -----< energie. Din motive de izolatie
~ @ 2,35----------t\--,,20--l fonica se prefera instalatiile din
grupa 1, Lavoarele duble late de
Tl:~.
~ +,5
0
8 1\ "20 m"" 01.,. "",1001
pentru spalare. Se prefera
,p.""
",0
1 G lavoarele despMite de suportul
t5O+-75-+-70-j
I + 60
. de prosoape si prevazute lateral
1,95 -------j
-'-------J...30 cu suprafete pe care se pot
~@ aseza lucruri - pag. 263@.

264
 CELULE SANITARE
PREFABRICATE
Inslalatiile normale pentru incaperi sanitare presupun costuri mari
~i consum mare de limp. intrucit exigentele sint in general acelea~i.
Dloc jnca~1rfll elementele prefabricate pot constitui a solutie evident<'l, in special
pentru locuintele in~iruite, locuinte multi'{amiliale, case de vacant<'l,
cladiri cu apartamente, hoteluri, precum 5i penlru reabilitarea cladi·
rilar, Se pol prefabrica blocuri de inslalatii ~ 0)- @, pereti de in­
slalatii, celule intregi, pe inaltimea nivelului ~i a incaperii -. CD - ~i:)
cu instalatii gata montate precum ~i obiecte cu accesorii, Celule
compacte de dimensiuni mici ~® - @
Bloc dela,at Bloc deta,al
~J~ CARAU--A-P-G~IT-m·-~­
_~un9'~(l L U\lmo I
CAC min - rn"d'u .. n1"o('Ilu

t,.. ® T
t,..CD Elemente instalalie WC

--1-'" 1,36 ~-111

Elemenle inslalalie baie
L
I

'-+-L-!-<
40 45 50 1~ 15 I.
bloc instalatii
j-[j[J : 1 <u~d
1 .. ~l-ij
55 65 75 15 '0 2S
I Q I
tJ][j
N

~ll '" T I·
11>
::>

[]OEJD 75 85 9,
'" 20 25

J ,I
'I 120 IJO 140 ,. 20 2~

Legenda
CC = Conducte de circulalie AP = Conducte ap,~ d" pia""
CAC = Conducte apa calda G = Conducte gal

~ ® Bloc de instalatii exterior t,.. @ Perete de in,lalaliilghena

CAR
AU
= Conducte apa rece
. = Conducte apa uzata
iT = inc,'\lzire lur
iR = inc~lzire re\ur

('ir )
I I
.jt) 0
"< '""'.
lit] ,:J I I

®
--1,39 -----1

WC,ldu, ®
-1,40----1

Celula cu ghena de instalalii

1=
CD Celula compacta ® Celula
1,53

cornpolcl~

20' 6
1,74---1 -II···· 1,22-H 75 ---1,78 ·'-1 1,72

I, ))

11
dJ
)<
I
N

1
,
: : j' . ",~
, .. JI
"" ,.~.~.;..-V

:iJF,»
(( r •
: ;
"
I ;

® Cad<1JWC, lavoar @ Celule mici de baie @ Cada, WC. lavoar @ ead~. lavo.1r. we,
rna,IOa de sp:tl<H

I I I
I

I
1

II
I
(')
I

I
o

I '---

ill'
/

I
.._..- 1,78------1 --1,13·---1 ---2,02---1 2.50

@ Cada, WC, lavoar @ Dus incastrat in pardoseala @sCelulasan'tarapentrupersoana

cu handicap
@ in holel 'lOU

265
 sAl
POZITIA iN LOCUINTA
I Baie
I'-----r--,
I ....c /l Dormitor B
I Daea nu exista 0 ineapere pentru aetivita1i gospodare~ti, trebuie ea
!!
I in baie sa existe loe ~i legaturi pentru ma~ina de spalat rule, ma~ina
I 'E"
we '"
Cl "1 Dormitor F I de useat rule ~i eo~ul de haine murdare --@ Pentru persoane ti­
nere se prefera du~uri. Pentru persoane mai in virsta se prelera
cada pentru pieioare, eada pentru pozi1ia sezind sau eada de baie.
II Aeees din dormitor ~i prin WC -- ® . Cea mai eomoda utilizare in
imediata veeinatate a dormitoarelor.
I sc~ra I
Dotari Supratata neeesara

I
jl
G) Legaturlle eu baia Lavoare, chiuvele $1 bideuri
1 Lavoar simplu
Latime in em

, 60
Adine. in em

,55
2 Lavoar dublu ,120 ,55
3 Lavoar cu 0 cuva,
incastrat , 70 ,60
4 Lavoar cu doua cuvs,

I incastrat
5 Chiuveta pentru miini
6 Bideu inslalat pe podea
,140
, 50
,60
>40

sau fixat in perete 40 60

Cali
7 Cada de baie ,170 ,75
8 Cuva de dus , 80 ,80"

we si pisoar
9 WC de perele sau eu bazin 40 75
10 WC tara baz,n (eu bazinul ineorporat in perete) 40 60
11 Pisoar 40 40 I
Baia intre dormitoare, WC-ul
accesibil din coridor
~® Baia ea parte a bueatariei Masini de spalat
12 Masina de spalat rute 40 -60 60
13 Masina de useat rute 60 60

Mobila de baie
14 Dulapuri joase, dulapuri Inalte, in funetie de
dulapurl de perete (suspendate) produealor 40

" la eazi eu b = 90 si 75 em

® Neeesarul de spatiu pentru amenajarea bailor si WC-urilor, DIN 18022,68935

Am lasars !Dimensl DM" Dm"

--M2 - ­
M1 'I 1200 1
1050
M2 2100 1900
:­ ., r=-: M3 [' 1350 1200
'~..J
I
M 14501400
MM I 675 i 600
Din dormitorul parintilor acces in Baia pe coridor intre camera de zi MM 1 750 1 675
baie ,i WC - u,i batante ,i eele 3 dormitoare MM2 675 600
M 1 MMj M 450 400
I~--
MM 675 600
, ~
M1 450 400
!-.i-:=:... 1
MM 1 600 525
M 450 400
MM 675 600
M2 M1 450 400

M1 sau I' M2 'I 550 I' 500

M3 1100 1000
DM = dlmenSlune medle (recomandata.). M2 'I 750 I 700
Dm '" dimenSlune minima; • in mm M3 950 I 900

@ Distantele intre axe si spre perete ale obiectelor sanitare

Consuml de apa Apa calda Apa calda Ourata

calda pentru: Cantitatea necesara Temperatura de folosire
(I)- (0G) (eea min)
Bala eu 2 u,;, aeesibila din eoridor ~ f-j'I Baia intre dormitoare aeeesibiia
$i dormitor \!...} din coridor Spalare:
miini 5 37 4
fata 5 37 4
dinli 0,5 37 4
picioare 25 37 6
juma1. sup. a eorpului 10 37 10
juma1. in!. a corpului 10 37 10
tot eorpul 40 38 15
eapul 20 37 10
baia copilului 30 40 5
I Baia:
:11, baie completa 140-160 40 15
baie in pozltie ,ezlnd 40 40 5
baie de picioare 25 40 5
dus 40-75 40 6

ingrijire corporala:
barbierit 1 37 4
~ ® Dormitorui ,i baia pot Ii separate de ~ ® Baie,i duo aceesibile din eoridor
restul camerelor pnn U$I batante @ Consumul de apa calda, temperatura Si durata de lolosire pentru apa mena/era

266
 BAI
POZITIA iN LOCUINTA
DIN 18022

Conform DIN 18022 baia Si WC-ul sint incaperi independente, a

caror dotare serveste la ingrijirea corpului Si a sanatatii.

Se prevad doua incaperi separate pentru baie Si WC.

Separarea este necesara in locuinte cu mai mult de 5 persoane.

Posibilitatea de incuiere a lncaperilor. Baia Si WC-ul pot fi de ase­
menea accesibile din dormitor, cind un WC sau 0 alta baie cu clo­
to- G) Saie sub acoperis cu tabacher~ Baie accesibilc'\ din dormitor Si
prin dU$lWe set sint accesibile Si din coridor ---+@-@. Cada de baie si/sau cuva
de duS, lavoarul Si masina de spalat se amplaseaza In baie, WC-ul,
bideul Si chiuveta de spalat pe mlini in WC.

Din motive economice Si tehnice, baia Si WC-ul respectiv baia Si

bucataria se plaseaza astfel incH ghena de instalatii sa fie comuna.

---+ 0)- 0 (j) - @. Plasarea a baii in zona dormitoarelor este

favorabila ---+@.

Baia Si WC-ul se orienteaza catre nord. De regula iluminare si ven­

tilare naturale. La incaperile situate in interior minim 4 schimburi de
aer pe ora. in c1adire, baia si WC-ul se plaseaza astfel incH peretii
de instalatii sa fie suprapusi, pentru a minimiza eforturile de rea­
t- ® Baja in interior, din coridor
Buci1l~rie Si baie cu perele com un
de inslalalii
lizare a instalitiilor Si masurile de proteclie fonica.

Doua bai vecine, de la doua locuinte diferite, nu se leaga la acelasi

racord de conducte. Din motive de confort, in baie se alege 0 tem­
peratura de +22° C - +24° C. Pentru WC-uri in locuinte, + 20° C,
pentru alte cladiri (de ex. birouri) +15° C. Baia este 0 incapere cu
umiditate ridicata.

Se prevad masuri corespunzatoare de etansare.

Din cauza umiditatii ridicate a aerului Si a formarii condensului, su­

prafetele trebuie sa fie usor de curatat. Tencuiala peretilor Si a pla­
fonului trebuie sa preialcedeze suficienta umiditate. Pardoseala se
prevede cu 0 suprafata care previne alunecarea.

t- ® Baie hpic~ in locuinte insiruile Plan lipic de hotel ..Nassauer Ho'"

Wiesbaden. arh.: autorul lzalalia fonica este reglementata de DIN 4109. in conformitate cu
aceasta, nivelul zgomotului din echipamente Si instalatii sesizabil in
camerele de zi, In dormitoare sau in camerele de lucru nu are voie
sa depaseasca 35 dB (A).

Se prevede eel putin 0 priza cu protec\ie pentru echipamentele elec­

•
trice linga oglinda la 0 inaltime de 1,30 m.

in bale si WC se mai prevad urmatoarele: dulapuri pentru prosoape ";

Si substante pentru curatenie, oglindasi iluminare, boiler, dulap ; ; I ;

pentru medicamente Si pansamente (care poate fi incuiat), corp su­

plimentar de incalzire, suport pentru prosop de baie Si de Illiini,

Suc~l~rie. baie si we cu perete

de inslalatii comun to-® Buc~l~rie,
gospod~re$ti.
camera de activit~1i
baie, we in inlenor
uscator de prosoape, minere deasupra cazii, suportul de hirtie igie­
nica la indemlna, pahare pentru periute de dinti, savoniere, supra­
fete de depozitare.
I
I

II
Suc~l~rie. baie $i we
cu peretele de inSlalatii comun
to- @ Sa;e accesrbil~ din dormilor t- @ Baie de dimensiuni mari to- @ Saie $' saun~ (Ieg~tura prin dU'i)

267
 sAl
EXEMPLE DE PROIECTARE

Exemplele ~ @ bai de di­ CD -

mensiuni mici, dU$ul $1 cada din
ra$ini sintetice (poliester) cu forma
corespunzatoare functiilor pe care Ie
indeplinesc, Cu !atime mai mare la
umeri $i mai lnguste la picioare, in
I--- 1.65 2.15 -----\ 2.50 acest lei ocupa spatiul minim nece­
Exemple de amenajari
pentru bai micl
tI' ® Ca la - CD totusi 2,15 m latlme tI' ® Ca la - CD, lotusi 2,50 m latime sar. in comert se gasesc cazi cu
colturile taiate, astfel incH ramine
I--- 1,45 _-----+- 1,14 ~ 90 75 75 20 60 64 60 20
loc pentru deschis usa ~ (]).

:f
~- gO
10
-..+--
8

76----+- 75-·

~i
Baie mica pe colt tI' ® Cada hexagonala $i dUg Baie pe colt
Cada cu un colt tesit; necesara la
spatiul existent
1,45 go/gO 1,10 90/90 80 90
f-~

.
o

1.60 ·1,80

tI' ® Baie $1 dus separat tI' @ Dispune,e pe 2 laturi tI' @ Dus separat
75 75 75 f----gQ---+-1,10 --..,

~._~.D.U.S
f
-l..
'.~ J .. .O• ...... 0)
.•.'.-•• ­.•••• -.".'•••••

• -0'

j
~1 g' ....
1-80 --+-1 .20 ----'

Pe partea rotunjita a cazil, perete

de stlcla turn ant
tI' @ Dus sl baie separate WC Si dUg separat tI' @ Combinat1e dus si cada
60 2,10
30 ~20+-_60

~ oT
~
N
o
~

i
i~ .
~
o N
N
!-- 0

o
'"0 ­
~ ,
'0

.
0
~
N

......._-.'
0

I~
,~
'"
25 40 55 90/90 55 4025
75 75 75
90 1,75
3,30

tI' @ Bale de dimenSlunr mari tI' @ Bale 51 dus separat tI' @ Baie sl dus cu spalator separat tI' @ DU$ S' baie pe 7 m'

f--90 -+--90
-C-(2)1 ~
1-60-60-----1 ,..-80 --+-80----< --l

1R~
0
~
J± ~
o g
-; I
~ r
t 1
'"
~

'"
0

r 1 8 K--76 -+-----96 ---i

~60 -----+-£O---i .-50 -+-60 -;-------1 30

@ Cada care permite Cada $i dus combinate @ Cada 51 dus asezate pe lungime @ Baie cu cada pentagonala
\E::;!I economla de spatJu

268
 PISCINE ACOPERITE PRIVATE

Recephe
-w
De maxima importanta: caracler de agrement, spatiu luminos, ferestre

1PlslA paplce orientate spre gradina, atmosfera de delectare! Bazinele construite in

I Fnzer pivnita, lara deschidere, nu vor mai Ii ulilizale dupa scurt limp.

in mod uzual: apa 26 - 2JOC, aerul 30 - 31 0 ; umiditatea relativa a ae­

rului 60 - 70 %, viteza maxima a aerului 0.25 m/sec. Cantilatea de ap<'l

Iinc<'tIZlr8 evaporata 16 g/m 3 pe ora (in stare de repaus) pina la maxim 204 g/m]

pe ora (in timpul folosirii).

Problema principala este umiditalea aerului: apa se evapora din piscina

Pompe pina la atingerea limitei de condens vezi pag. - 270 ®- ® in slare

de repaus, deja la valori mini me ale evaporarii are loc 0 slOp are a eva­

porarii, datorata stratului "granita" de la suprafata piscinei suprasaturat

de vapori; de aceea nu se va indeparta prin "ventilare"; indep;'Htarea

vaporilor din hal a prin ventilatie (conditie indispensabil<'l, vezi mai jos)

este costisitoare Si la valori de pin a la 70% a umiditatii aerului liecare

punte termica genereaza in cel mai scurt timp deteriorari ale con­

structiei! Vezi Iiteratura de specialitate. - QJ

Forma constructiva cea mai des intilnita este piscina acoperita de iarna,

izolata (Km,;; 0,73), mai rar piscinele neizolate (eventual demontabile);

segmente de acoperis mobile sau parli din construc\ie care se deschid

temporar in caz de vreme frumoasa transforma hal a intr-o piscina in aer

Iiber (bazin pentru toate anotimpurile); pot aparea probleme din cauza

.... puntilor termice.

'1 PIScrn<'l. copli

Dimensiunea minimtl a bazinelor -@-pag. 2400- Qin incinl<1 (clli­

ar si la cele adosate) sint obligatorii WC-ul, dusul, loc de odihna pentru ~

2 sezlonguri. Circulatia perimetrala supraterana - Q a carei l<1tlme depin­

G) Leg~lurile cu piscina acoperila m' CD.

de de supra lata peretilor (inaltimea de slropire -- Se prevede neap<'lrat

1501----j-----,L--I----f­ un canal subleran in jurul bazinului pentru evenlualele cazuri de nee­

tansare ale bazinului si conductelor precum si penlru canalele de aerisire !

I
,
I Holel in oras mare
10
100 r--.---rC-f-.:..---+-f---~+ Amplasarea:

..
a) spre gradina (piscina ideala este cea in aer liber) cu bazin de tra­

I
I
I
I HOlel obisnuil versare b) spre camera parinti10r (eventual baia p<1rintilor folosila ca

I
duS) Si c) spre camera de zi; in incaperea tehnica c' 10m 2 se plaseaza

/: .. .
I

...... . . .
incalzirea.

I 000
I o. 0 inctlperi anexe: spa\iu de sedere, bucatarie mica, bar, masaj, gimnas­

Palun 100 200 300 Pal uri 100 200 300 tica, complex sauna (sauna, incaperea rece cu apa. spatiu in aer Iiber,

loc de odihna)-G) piscina tierbinte (Hot-Whirl-Pool) - (masaj. 40 C) -.

® Num~rul maxim de vizitatori @ PiS~ine in hoteluri in G~rmania

MtJnmea piscineror arbltrar stabihla.
pag. 2720- @.

piscin~ concomitent

Dotarea tehnictl: sistemul de filtrare a apei, dozarea substantelor de dez­

P'SClna mol
intectare, rezervor de apa de preaplin (cca 3 m\ subslan\a dedurizant<'l

~ Acces como (Ia 0 duritate a apei mai mare de yo dH), echipament cu jet impolriva ciu­

percilor de la picioare (in special in cazul in care in jurul bazinului se pre­

vede mocheta), sisteme de c1imatizare cu aer proaspal si aer mixt -. pag.

270, cu canale in acoperis Si podea sau instalatii simple de aerisire cu

ventilator pentru evacuarea aerului (viteza prea mare a aerului - pericol

de imbolnavire); incalzire cu radiatoare, convectoare sau inc<'llzirm aerll­

lui, combinala cu sisteme de ventila\ie, de inc<'llzire a pardoselii, ca ele·

ment de confort suplimentar, juslificat doar la 0 izolare a pardoselii k > 0,7

sau la aerul din sala < 29"C. Economie de energie prin folosirea pompe­

•
37'
4,00
lor de caldura (rentabilitatea lor este in lunc\ie de pretul curentului electric)

1 2 ,50 I
II si/sau schimbator-recuperator de caldura (MenergaiFrbtllich) in sistemul

de ventila\ie, prin acoperirea bazinului (rulou, carucioare de acoperire ­

o Dim. obi>nuil~ a unei hale de inol ®

Leg~lurile unei hale de inol inlr-o
locuinta. unifamiliale
urite, doar la 0 temperatura a salii < 29"C) sau creslerea temperaturii ae­

rului (reglarea temperaturii cu higrostat) in pauzele de function are.

40 1.25 ClrCu1a\18 Economie de pina la 30% din totalul necesar.

~)(lrImolrala
2.50
Aile dottlri: bloc-starturi, reflectoare subacvatice (motive de securita­

150

100
- _ _
_ _ _ -- . / : stroPl.' pulern,c
...... Slropl! normal
Ie), echipament de inot impotriva curentului. tobogan, solariu; lrambu­

lin a necesita 0 anumita adincime a bazinului Si 0 anumita inaltime a

salii. Este importanla protectia la soare, protectia fonic<'l (plafon fono­

absorbant, izolarea instalatiei de ventilare, bazin protejat la vibra\lile

produse de corpuri).

I
-, , .... ....
..... Detalii tehnice: in principiu se tolosesc doar materiale rezistente la coro­

50 .... ....
.... ziune; otel zincat la cald, aluminiu rezistenlla apa de mare, nu se foloseste

....
Echipamenl conlra curenl ghips; lemn tratat cu porii deschisi! Noua reglementare de protectie ter­

1.00 2.00 mica nu impune condi1ii noi (inainte max,;; 0.85 W/m 2 k max.). Fereslrele

cu geamuri dubie, cu proteclie termica ridicata (K ~ 1,4) fac inutila sufla­

® Cea mai mica piscina ([) Dislan!a de slropire rea caire lerestre respectiv canalul convectoarelor sub ferestre.

269
 "

PISCINE ACOPERITE PRIVATE

Bordura bazinului -[IJ
PIAct suprafata anti·derapantA
Bazinele, de cele mai multe ori din be­
ton armat, plasate separat. Piscinele
construite pe ziduri de caramida usoara
costa cu cca 2500 € mai mult decit cele
care sint ingropate complet in pamint
(si instalatiile sint mai ieftine). Rostul de
dilatare nu este necesar sub 12 m lun­
gime. Important: ventil de compensare
pentru apa freatica pentru a preveni
distrugerea bazinului. Supralata din ce­
ramica, mozaic de sticla, sau simpla

II r-;, 251 WU-Beton

Margine de bazlO, canal de preaplin,

sistem "Wiesbaden"
Canal de preaplin sistem
@ Aspirator de supratata (Skimmer)
vopsilorie (beton etans la apa!) sau po­
Iiester, lolie de PVC de minim 1,5 mm
grosime (izolare).
I "Wiesbaden"
Pltici
Skimmer -0), optim jgheab - G)- ®
\ suprafata. an11­ +0 -@-pag.2728+0),
~ derapanta
Silonul de pardoseala, echipamentul de
j
inot impolriva curentulUl, retlectoarele
,.i subacvatice trebuie incadrate in proiect si
puse in opera cu Ilanse etanse. Dalorita
i!
jj
circulatiel subterane perimetrale, bazine­
Ie din maleriale plastice sint poslbile doar
.jl in cazuri speciale sau in cazul unei struc­
tun speciale. Pardoseala de obicei din
ceramica, piatra naturala (planuri inclina­

Q Conducta ConductA
te catre scurgeri I); ca noutate, mochete
permeabile la apa (economisesc stratui
inelara Inelara de prolectie tonica).
Se prevede scurgerea apei dedesubtul
stratului de tinisaj, precum si dotarea
Canal de preaplin cu bordura
bazlnului SI canal de scurgere
® Canallinlandez ® cu spray cu substante impotriva ciu­

percilor de picioare. Nu se juslifica

Supralata de incalzirea pardoselii la 0 temperatura a

Izolare + barjefa vapori

apa
~apa. cu inclinare aerului ;;> 20 c C si 0 izolare buna a par­

I A Beton armat DIN 1045

8 imbracammte ceramlca
! iMozaiC de sticla sau aile finisaje
doselii! Suprafata exterioara rezistenta
C Capac rigola la apa si stropire. Sistem de ventilatie
D Canal liP "Wiesbaden" obligatoriu ~ @- @
E Mortar etanS81zant cu rasina epoxidica Bazinele pentru hoteluri: in general bazi­
FRost etans elastic nele de 60 m' sint suticiente, exceptie:
G Material spanglos cu celule inchlse hotelurile cu Iralic intens si hotelurile
H Material de umplere a rostunlor de dilatatie pentru sporturi de iama. Esential: supra­
I Banda de inchidere a rostului tete mari cu sezlonguri, caracterde agre­
J Rost de glisare ment, bar, echipament titness, sauna.
K incalzire in pardoseala legatura directa intre camerele de hotel
L Folie acoperire si piscina (lift, scari speciale); numar mic
LPlanstl portant Llzola1ie suspendata
M Hidroizolatle de vestiare, dar cu dulapuri pentru pas­
N Termolzolatiel izolatie la vibratii trarea obiectelor care se pot incuia cu
detaliu ~ 8 ® incalzirea podelel, suspendala ­
slmplu economic usor de controlat chela de la camera. in cele mai multe ca­
Umidilate relativa zuri este necesar un supraveghetor de
50% '1 60% 1 70% piscina (trebuie respectate noile linii di­
Temperatura aerulul recto are ale asociatiei HUK), Se va
28'C 26'C 28'C 30'(; 28'C incerca 0 prelungire a exploatarii si in
timpul verii, prin bazine aditionale in aer
P 21 13 0 " 0
24'C M 219 193 143 -" 67 liber sl canale de legatura (pajiste pentru
P 48 53 21 2 0 sedere)! Bazinele pentru comunitati sint
in mljlocul bazinelor rotunde 26'C M 294 269 218 163 143 analoage bazinelor de hotel, de cele mai
P 96 104 66 31 36 multe ori tara supraveghetor; diticultilti
28'C M 378 353 302 247 227
principale: a) reglementarea costurilor si
P 157 145 123 81 89
30'C M 471 446 395 339 320
a curateniei, daca bazinul este destinat
pentru mai mult de 60 - 80 umtati de 10­
II Ojferentele de temperatura apa-aer de 4k
nu se men1in in timp cuit, acesta nu va mal Ii ..acceptat" dupa
primele citeva luni.
Evaporari specilice in bazine acope­
ina~~~ef~J~r?o~Z~~UIUi. la in put in podea ~n peretele bazlnulu.i sub consola rile (g/mJh) pentru pauze (P) si uti­
p In partea supenoara
@ lizare maxima (M) cf Kappler - OJ
® 9 Acopenrea bazinuluL posibilitati constructive r------------..., lJrnidiiate relativa

J~~- ---~:
I I
I : 50
I I
Pompa ¥., '6 Clrcu',alre ~1 I I 40
incalzlre . -aer U5care

. . ventj'I---'i

: I: ~30
I I
I I ~ 20
I I
I I ~ 10
I I
~ -J,;~~::t="'k--J.J:,k-,--:!.,,-
L___ _ __ .J

.
Granlta de evaporare la pisclne
acoperite la folosire (Iinia sup.) 51
pauza (Iinia m1.). ex. temperatura
apei t,: 27 'C, granita de evaporare
Echipament simplu, lara dinjarea lolosire 36 mbar (~ 30 'C/84% umi·
dilate.) resp. pauza 28 mbar (~ 30
@ Pompa hibrid incalzire-uscare @ Schema unui echipament ventilatie­
aer proaspat
@ aerului proaspat - mai ieltin \a
cumparare si aprOVIZ10nare °C/65% umiditate.)
"

270
 =1 ~ Placi de pardoseala Placi de pardoseala PISCINE ACOPERITE PRIVATE
.",..,.""""'== DETALlI-- lIJ

Prin folosirea foliei la imbr{jca­

rea bazinelor se evil{j efortul
uzual de a realiza structuri in fe­
rioare, Grice forma :;;i marime a
bazinului poate fi imbracata, La
constructii noi sau la renovare
-- CD -@, Din motive de sigu­
ranta, in zona lreplelor, ban­
chetelor :;;i a bazinelor pentru
Racord de margine / bazin cu folie
Si profil metalic de legalura
® Varianla -- CD copii se folose:;;te folie cu su­
prafata in relief, stantata, La
r-- = 5 ------< strapungeri se folosesc racor­
duri cu f1an:;;e fixe -- @ + @,
Se va lua in calcul eventuala
form are a condensului (per­
meabilitate moleculara) pe latu­
ra opusa celei in contact cu
apa, Sub izolatie Irebuie
prevazute scurgeri secundare
sau goluri de descarcare,
Penlru golirea bazinului se pre­
vede 0 panta uniforma de 5%.
maxim 10%, Pentru ata:;;area
Folie sigura a foliei izolatoare se folo­
Legatura marginii cu vinclu
de legalura din labia
® Treapla plr. slaliona,e ® Treapla de scara sesc profile de legatura din
tabla
--CD-@·
Bazine prefabricate dinlr-o sin­
gura bucata (constructie tip
coaja) sau bazine-segment.
incorporarea este in functie de
particularitatile locului -- 0l

DJjPIIXi
.
.
.......
@, La bazinele-segmenl

~
XX":i~:,:'
sint impuse module.

..., Folie
Canal prefabrical din
betonfimbracat in folie
® Canal finlandez
Folie

Folie cu proemlnento
Folie
Tabla de legalura

..r:.....":~"7.-.7.-:.7.-_: impislllurt'J. poliesfer

Arm~luri Imax
~.
~ ~ Solulie PVC;
~
V
·?O Flansa mobila-

Solulie PVC ~ Sudare

•
~.~ NiSip cuart

Subst. do izolare CU Silicon

tfc)I
~
Legatura perele - podea
cu mulura concava
@ Legalura !Iansa fixa @ Flansa fix a cu manson @ Legenda -- CD - @

I
1,10
t.40
1.75
4,00 x 2,35 x 1,00 6,50 x 3,20 x 1,20/1,60 6,50 x 3,20 x 1,2011,60
1,90
9,20 x 3,90 x 1,80 10,20x4,10x 1,50 10,20x4,10x 1,50

@ Bazine poliesler / prelabricate

271

 PISCINE ACOPERITE PRIVATE

-Q]

Cupal~ ac\ianat~
r hidraulic

Acces din
pivnil~

Scurgere
de
pardoseala.
Sistem de filtrare clasic cu shimmer si alimentare spre canal
® Bazin subleran de inal

Apa
t
Aerisire canal
t HV1"HR
r imp,.sor canal laleral

~ Filtru multistrati!icat

incalzilar Illr,I~-=-,~--=_,-..;R:fX~P~HFTC9;'iiP,,;H"fiCi
A electric jl::J Tablau cann};?rra~!.~:,~~, ~~g,~=;f--i
£a ~ Ii:
~=:~r-~~~;:~I"
1·
. lU.S~~~~a~~ I
~
Q

~ ~o~ Ci,-elor
rc
',Q ,~ -"" spre canal l30n

Canal

canal V spre canal

o Schema legaturilor unui bazin cu canal de preaplin o Legatur; bazin jacuzzi

Terasa

® Bazin de inot. jacuzzi $i sauna ® Bazin de inot cu trepts romans

Intrare C>

CD
•
Bazin de inot. jacuzzI si sauna ® Bazin rotund cu jacuzzi
I"I""'"~'"
Terasa
Intrars

Sauna

® Bazin inol, jacuzzi $1 sauna @ Bazin (Olund, Jacuzzi, sauna $i solanu

272
 20 20 .:.

f+-- 595---t1
SpALATORII-INSTALATII DE SpALAT
f - - 680 --+- 330 --I
~[IJ
r -IAulomat de laxare

t leu monede

Canlilalea de rufe murdare useate in kg/saplamina:

Menaj eea 3 kg/persoana (40% se ealea prin pres<1re pe e<1l<1ndru de rule)

Hoteluri eea 20 kg/pat (sehimbare zilniea de lenjerie de p<11 si proso<1pe)

) eea 12 - 15 kg/pat (sehimbare de 4 ori pe saptamina a lenjeriei de

~T pal si a prosoapelor)
'"
;:; eea 8 - 10 kg/pat (sehimbare de 2 - 3 ori pe silpl~minil a lenjeriei
de pal Si a prosoapelor)
+ eea 5 kg/pat (holel ealegoria lurisl)(sehimbare 0 dal:i pe saplarninil
~
:.:.:.: : :: ::::: :: :: :: : ..:: : .. ~~:~:::: :: : :: :: :::: : ::
1--700---;

.. .. :::: ::.
a lenjeriei de pat si a prosoapelor)

Valorile de mai sus includ si restauranlUI.

f------ 1100 -------1

Pensiuni cca 3 kg/pat
Restauranle eea 1,5 - 3 kg/loe
CD Masina automata de spalal.
cu Cenlriluga
® Vedere laterala ­ CD la hotel uri, pensiuni Si restaurante artieolele ealeate prin presare pe ealandru
reprezinta 75% din total.

20 20
Aziluri de batrini: Camine: eea 3 kg'pat

K__595----H
Aziluri de ingrijire: eea 8 kg/pal
t--- 680 - + - 410---i
Ineonlinenti: eea 25 kg/pal
I, r -, Automat de taxare
I leu monede
Camine de eopii: eea 4 kg/pal, Crese: eea 10- 12 kg'pal
Institu\ii de Iratament
:: si ingrijire: eea 4 kg/pat
Ineontinenti: eea 25 kg/pat
~: :
la institUliile de mai sus artieolele ealeale prin presare pe ealandru repre2inla

E~d8- --1±
eea 60% din lolal.

!I: Spitale, cliniei (pina la eea 200 de paluri):

Spitale 12 - 15 kg/pat

:~¥vacu.rel
:::~er I ~
Gineeologie si matemitati eea 16 kg 'pal

:.:.::::..:::::..:::....::..::::....: ..::....::..:::..::::....:.:. ~}.t:.: :::::

·..······.. ···~·:,OO·:.:.:..:..:..j·
:.:. ::::::: :. :::.
..···········
Cliniea pediatriea eea 18 kg/pat
la spitale articolele caleale prin presare pe calandru reprezinltl eea 70% din total.
f---l1oo -----t Personalul de ingrijire: eea 3,5 kg/persoana
Capaeitalea de eantitatea de rufe murdare/silplilminil
@ Masina automata de uscal @ Vedere laterala - ® spalare neeesara zile de spalare/saplamina x eicluri de spillare/zi
Exemple de ealeul:
so SO ,. Hotel eu 80 de paturi, grad de oeupare 60% = 48 paluri

1+--1085-->-< 4 sehimburi de lenjerie/saplamina; sehimbare zilniea

I--- 1075 -------l

a prosoapelor = eea 12 kg/pat

iru (

2.
48 de paturi a cite 12 kg lenjerie
fele de masa, artieole de bueatarie
eapaeitalea 650 k
de spalare neeesara = -3---
( x 7)
g
= 576 kg pe silptilmintl
eea 74 kg."silpt~min<'l

= 18.6 kg.'eielu
hotel eu 150 de paturi, grad de oeupare 60% = 90 de paturi
de spal<1re

sehimbare zilniea lenjerie de pat Si prosoape = 20 kg pal

90 de paturi a cite 20 kg lenjerie = 1.800 kg pe silplilrnina

:.:.:.:.:.: :.:: ::: ::: :: : ..: ::::: :::.

ill----'-!c===:::::r;'
.:.:.: :: :::.::..:::: ::::..::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.::::.::.:.:.
fele de masa, artieole de bueatarie
200 kg pe saplamina
2.000 kg pe saptamintl
capacitalea de spalare necesara = 2.000 kg = 57,1 kgleielu de sptllare

® Masina automala de spalat,

cu centnluga
® Vedere laterala - ® 3.
3x7

azil de batrini si de ingrijire: 50 de loeuri penlru batrini. 70 loeuri

persoane care neeesila ingrijire
70 loeuri persoane care neeesita ingrijire a cite
12 kg rufe murdare = 840 kg/saptamina (perieol de infeetie)

Evacuare aerf eapaeitatea de spalare neeesara = ~ = 33,6 kg/ eiclu de sp~lare

5x5

I
I
§
50 de loeuri pentru batrini a 3 kg rule murdare

fete de masa, artieole de buealarie eea

(fartl perieol de infectie)
= 150 kg/ silptilrnina

100 kg'sapttlmina
250 kg'stlplamina
:f
I eapaeitalea de spalare neeesara = 2~~ ~g = 8,3 kg'elelu de sptll<1re

•
....... ............... .......... ...

.'.'..:.',..','::.'...'..::..:::....: .',':.',','::.','::.',':::.':::::.',.
4. cladire de loeuil eu mai mulle familii - 90 de loealari
eea 3 kg de rufe murdare pe persoantl si pe saptamina

o I - - - - 13SO - t
Presa de calcat (cu calandru
I'erbinle)

®
"SOl- 390-1

Vedere laterala - CD
eapacitatea de
spalare neeesara
_
-
eanlitalea de rule murdare!s<'lpt<'lmin.'i
zile de spalare/saplarnina x eieluri de sp.'il<1re/zi

90 persoane x 3 kg = 270 kg : (6 zile x 5 eicluri de spalare)

= 9,0 kg/eielu de spalare : 5 kg/masina de spalat = 1,8 masini de sp.'ilal
Sint neeesare 1,8 = 2 masini de spalal
f--- 2400i2400i269O r-- 1467/154011540---1 5. eamine studentesti eu 226 unitati locative (Ul)/ 1 UL = 0 persoan<'l

,L..- ,
,, I
,- ,
, I'
Caleulul eapaeitatii de spalare:
Pentru menajul unei singure persoane este neeesara minim 0 urnplere a
masinii de spalal pe saptamina
La ~ 0 umplere/saplamina x 4 saplamini = 4 spalari pe luna pe UL
226 UL x 4 spalarilUL = 904 spalari/luna c- 100%.
Din experien\a, intr-un eamin studen\ese gradul de oeupare se pO<1\e
I
T 'r--
-'
~ eonsidera 60%.
~
~ 60% din 904 spalari = 542 spalari pe luna: 30 de zile = 18 spalarilzi
0
~~. Neeesarul de masini: in cazul studentilor, ea Si in aetivitalea profesional<'l

:.:.:.:.:.:.:.:.;.;.;.: ::: :: :::::::::::::::"::::::":::":::::::::.:::

I 1 ::
.:::..::::....: .. ... ...:::...::....::::.::....:::.
® Presa de calcat (cu covata) @ Vedere laterala -
obisnuita, exisla doar un anumit interval de timp liber, dupa orele de curs.
Aeesta peate Ii inlre orele 16 si 20 = 4 ore.
Timpul neeesar: pentru un eiclu de spalare, preeum si pentru umplerealgo­
lirea unei masini este neeesara eea 0 ora. 18 spal.'lri: 4 ore = 4,5 - 5 masini
® automate de spalare. Sint neeesare deei 5 masini autornate de sp.'iI<11 Si
doua masini de useat rufe.

273
 ® rr-CD
c· I
spala,. 51 cenlnfuga,.

@Usca,.
SpALATORII
~llJ

I G) Presa calcare

Spalatoriile spitalelor cuprind 0 zona septica ~i 0 zona aseptica, cu

accese separate ~®-®-®.

o
Il'i
x
G) Saslu
in zona septica pardoseala, peretii, precum ~i pOrjiunile exterioare

o
Il'i ® A!ble de rufe

ale echipamentelor ~i masinilor lncastrate trebuie sa poata Ii cura­

tate cu apa $i produse dezinlectante.

@ Masa de intms

Trecerile personalului intre zona aseptica ~i cea septica a spalato­

(2) Prasa de calcare

riei trebuie amenajate ca liltre sanitare in care se electueza dezin­

moblla

lectarea miinilor si se alia spatiul pentru echipamentul de protectie.

G) Spalatone mica pentru hotel U~ile liltrului sanitar trebuie sa lunctioneze alternativ astfellncit sa

nu se deschida concomitent u~ile zonei aseptice ~i septice ~®.

\Jlf'ID~.
G) + G) Spalare
()) Uscare Greutatel Greutate
Q CAlcare {presare} imbracaminte barbateasca Lenierie de bale a

&
® 0+(§) Sortare Camas a 170 Halat de baie 900
G) + (i) Caleare
Prosoo de baie
Maiou sUbtire 100 100 x 200 800
CV intlndere
'---,---=-...,.-J 0i oros 150 Cea".! de olai~ 67 x 140 400
Gg) Depozltare---{V
I,

Chiloti 75 Prosoo de fata 50x100 200

G) + G) Spalare
CD 0+(1) Uscare
indisoensabili 180 Slio 100
Piiama 450 Costum de baie intreg 260 ,
G) calcare (presare)
CV + (i) Sortare Batista 20 dou;; piese 200
(i) CAlcare I ~Moto Inororho\ 7n
(i)+tW CAlcare (presare) + Len·erie de pat
intindere
lmnr;;c;;minto ~o ~'m;; lnvelitoare de pat 160 x 200 850
CW Coasere
Cearsa!
Bluza 140 150 x 250 670
CW + <W Depozltare

® Spalalorie medie -e+G)) Garnitura.

Furou
140
75
Cearsaf de plaouma 140 x 230
Fata de oerna 80 x 80
600
200
Pi·ama 350
Camasa de noaote 170 Albituri de masa si bucatane
Batista 10 Fa a de mas' 12~x 16n 37n
I Sort 170 Cuvertura de masa 12<; x 400 1.000
Halat 130 Servet 70 x 70 80
Sternar 40 x nO 100
imbracamIOte 01. cooli mici Servet 01. vesela 60 x 60 100
C31c3torie/Custitorie
Hainuta 110
Garnitura 80 1mbracaminte de I cr"
Jachetica. oulover 75 Haina de lucru 1.200
Pieptar 25 Saloneta 800
Batista 15 Sort 200
Cioraol loereche\ 70 Halat barbatesc 500
Ciorao oantalon 100 ""I"' rio ri"m' 4nn

® In doua Incaperi separate

(J) Greutatea medle a tlpurilor de rute

-lJt1 G I

~~--rr-"""~--ill T
o
. ._ .. . . . . . ._ _. . . . . . . .L

r' . 2 0 . , - - - 3.B5 - - - - - 1 f..---..- 4,00 ---j

<JJ
o
Detergenli

o Spalatorie cu autoservire ®
saSIU

Albie de rule
Spalare

<JJ capra pt. calandro

@ MasA de intins
Presare
CD SpAlare
-,-,r (3) 5pAIare ® Masa de intlns

, @ Oezi."'ectare
@ Mesa de ctllcat
vestlar @ C.:lirucior cu ratturi

~' .. ! @ Ma$ina de cusul

Septic " Aseptic
Usea,.

L::J
. ®.·.2>
b;].; 5palare
normal.:li
@ Perele despar1itor

SP8l18~~
Zona. septica

~ Q)

Masina de spalat cu 0 usa pentru Spalatorie cu inca peri separate:

® cabina de dezin1ectare ® septic - aseptic ® Spalatorie pent,u azil de batrim

274

 BALCOANE
Valoarea locuintei poale Ii ridicata prin adiiugarea de balcoane si spal" I,bare

in acest lei se poate extinde zona de lucru Si se obline un loc dG jO:lcil pl!n·

Iru copii in aer liber, usor de supravegheat.

Balcoanele pol Ii ulilizate penlru relaxare, dormit. luat rnas~l. Pentru a obline

adincimi lunctionale la necesarul de spatiu Irebuie adaugat cel deslinat FU­

dinierelor ~ @. @.

Balcoanele dispuse in coil sint protejale lal;'! de priVifea dill exte"or ~,i 1.1t,1

de vinl si, in com para lie cu celelalle, sint comode -. (i)

De aceea balcoanele uzuale Irebuie proteJate pe latura expusa la internpGlli

~@
in cazul gruparilor de balcoane (cladiri cu locuinte de inchiriat) trebuie avut;'!
Baleon uzual cu protectie impotriva
G) Balcoane dlspuse in call priviril din exterior in vedere protectia vizualii (= proteclie lala de vinl) - @, care se rGzolv~
(simultan protectie lat~ de vint) mal bine prin drstantare relativa, de ex. prin spatii de depozitare penlru r110'
bilierul de balcon, umbrela de soare S.a. -0 0, @.
Loggia, juslilicata in zone Ie sudice, nu isi gaseste locul in cond,I,,,lc nO;lstr,'

climalice [ale Germaniei - n. Ir.). Loggia este insorita nurn<:li pcntru scurl tllnjJ

si olera spatiilor adiacenle suprafele exterioare mari care genereazi'! sc,)rie·

rea temperaturii -. ®.
Balcoanele dispuse decalat in elevatre pot dinam,z<:l

latada, dar creeaza dificultati in asigurarea prolectiei fali'! de pllvirea dill (lX·

terior, lata de intemperii si soare ~ ® in schimb, balcoanele d,spuse de·

calat in plan sint excelente din punclul de vedere al intimital,i si <:II protect,e,

fata de vint - (2).

La proiec!are trebuie tuate in considerare urmatoarele aspecte.

a buna orientare in raport cu soarele si privelislea. pozllie corccti'! in ra·

a
Grupare de balcoane cu prolectie Grupare de balcaane ClJ spa\ii
port cu locuinta si cu c1adirea invecinata. a
relatie sP<:lli<:lla cu spatlile inte­

irnpotriva pnvirii din exterior intermedlare pentru depozitarea rioare adiacenle - camera de zi. eventual incaperi de lucru sau dorr11,loare

fDrolr~ctle fat{I de vint) mobihcrului de baleon Dimensiuni suhcient de mari, protectie fata de privirea drn f'xlerior, ZCjOIllOtP

si manifestarile vremii (vint. ploaie. insome puternic~).

~•.

Maleriale adecvate pentru parapete sin! sticla netr<:lnsp<:lrenta, material'!I,!

plastice, baghelele de lemn pe un suport care. cel mai bine. se realize:lz;)

din profile sau tevi din otel. usoare, bine ancorate de zidarie. Parapelele dIll

montan\i de olel (pe traverse copiri se pot cataral nu oleri'! proteclic lat,~ dr·

. vinl si lata de privirea drn exterior si adeseori sint dublate de ciliri<:lS' cu rm

teriale care nu pot Ii controlate.

Curenlul apare la spaliile libere dintre parapet Sl pl<:lca de baton • CiD. 1110·

tiv pentru care este mai bine C<:l p<:lrapetul s~ f,e coborit ill f;ll,l pl,le" S;l11 ,;;)

se utilizeze un parapet masiv. Acesta trebuie sa ric de illi'!ltime redus~ pl'lItr u

evitarea caracterului de cada, Irebuie prevazut cu teava de olel contllllJi! 1<:1

cota reglementara (- 900 mm); evenlu<:ll spatiu pentru j,lrdiniere (ii) in ca·
0

® Balcon relras (loggia) ® Balcoane decalate

wi clildirilor multietajale trebuie prevazut sislemul de eV,lcuare a ape' rI',a·
supra jgheabului de balcon ~ @ .

~~
'
Jgheab de baleon
::;.;: :.:.:..: ::
•. :.:.: ;
....: ..::::::.:::::::::::::.

< 4 ... 12

m
ci
illIIllUJm­ 12

r=j\
\..!...}
Balcoane decalale prin modlfica.ri
de dircctre
$1 dlspuncre in treple
® Varrante de parapete (jJ) Parapet de baleon @2BJICOnellSp.1IIU dn depOZI1.lff~
penlrU moblill'lul do b.llron

}p}f[S:T
l[/1""~~"

DOD!
:1 1§~@f I 3.90 I
I
~ :..: :..: : .

:::::::..::.. .:. /'1 r::::·······j"":····; :. ,..-/\ :::::::::: :

I 1 10
o
o
0
0 B
BUB 4.20
o N

® Sezlong @ Lac de sedere cu mas~

A = 7.0 m' baleon pt,. 3 - 4 pers.
B , 9,0 m' ptl. 5 - 6 pers. ® A "" 6,0 m:' b.1lcon plf, 1 - 2 pms

l3 '" 10 m~ plr 3 - 4 !)I'IS

275
l~~

DRUM URI $1 STRAzl

a b d e

JQrV~

CD 12 15 13 25
C~~)
Bordun lnalte

Borduri joase ® 7 12 20 15 100

G) Bordura lnalta ® Bordura joasa ® Bordura rotunda 15 18 19 13 50

~.
Borduri rotunde @ 9 15 22 15 100

iiVJ
·
50

@
V [/
Pavela de gazon ® Placi de stratun
Pavele de gazon

Placi de straturi
@

®
DIN 483
20
25

30

-+
(1~~ )
100

pag. 225

Pavaje din pavele profilate: pentru strazi, parcari, pardoseli de hale, sine,
consolidari de talpi si pante in cazul cursurilor de apa. Solicitare prin circu­
lalie ridicata datorita efectelor generate de profilarea pavelelor si suport
corespunzator. jnaltimea pavelelor 6,8 si 10 em. Dimensiuni lungime/latime

inal~ime La,time Lunglme Bue.! 22,5/11,25; 20/10; 10/10: 12/6 etc.

em em em m2
inaltime L3.\lme Lungrme Buc.! in acest fel adaptare la lalimile uzuale ale componentelor din constructia de

6 11,25 22.5 39 em em em m2
drumuri~ (§)- @.

8 11.25 22.5 39 6 14/9 23 38

14/9
Grosimea suportului (pietris fin, grosier cu dimensiunea componentelor 0 - 35

'0 11.25 22.5 39 8 23 38

mm) ca filtru sau strat portanttrebuie adaptata la solicitarea rezultata din cir­

culatie in cazul stratului portant 15-25 em; stratul trebuie compactat pina

® Pavele profllate (]) PaveIe profilate decorative

atinge stabilitatea necesara. Strat suport de 4 em nisip sau 2 - 8 mm split.

Dupa vibrarea stratului superior. stratul suport se compacteaza cu 3 em.

Se livreaza pavele pentru curbe ~ @, pavele poligonale de gazon -18 pen­

tru executia drumurilor gospodaresti. a suprafetelor de parcare, a cailor de

acces destinate pompierilor, a cailor de circulatie consolidate numai pe

la\imea rotilor. pentru protectia pantelor (ata de eroziune, a cailor de acces Tn

zone inundabile. Pentru dotarea rapida cu vegetatie si pentru 0 vegeta\ie sta­

bila se seamana gazon peisager. Palisade profilate si rotunde din beton ­

@ - @ pentru delimitarea si lmpreJmuirea suprafetelor verzi si plantate,

fn.ll\ime L3.1lme Lunglme Bue..! intlltime La.time Lunglme Bue.! adecvate si pentru compensarea diferentelor de inal\ime 51 pentru consolida­

em em em m2 em em em m2 rea pantelor. De asemeni, palisade din lemn impregnate sub presiune ~ @.

'0 10:20 48:96 8 7 21 68

'0 10:20 48:96 8 ,. 14;21 51;34

® Blocuri de pavaj tipizale ® Paval rustic '48 T

~~e®
I

•
I
I

~
86

o CD
CD
~
I
I
I
1

.-~~
0)
Bloc 1;/2 Nor
mal
'I" "" Pana
­ , Pana
-2
inaftime
em
Lalime
em
LungTme
em
Bue)
m2 0
CD ® @ @ ® ®
'0 33 16.5 '8
inalt. 8 8 8 8 8 8
'0 33 33 '2 Lahme '2 '2 9 6- 8/1'1 5/13
Lung. '8 '2 '2 '2 '2 12
BlocurJ pline de aceleaSI dlmenslunl
BUC.,m 2 46 69 92 139 87 92

@ Blocuri de pavaj rotunde @ Blocuri de gazan @ Pavaj din belon - @ @ Cerc-@

i'tf"ef1hH--'Hh't--;:f~~~t
Scindura de
pozi1ionare
:.:.:.:.:.: ~ .. '
..... -
Adincimea de Inserare
1/3 din inaltimea total a """'r------Belon

40: 60: 80; 100: ·~~2~!:;===Excavatie

::~ Pietri$
'20: 150: 180; 200

@ Palisade/beton Palisade profilate @ Blocun pentru straturi ingustel

betan

@ Palisade din lemn

276
Corturi LOCUINTE DE VACANT A
( @)~
1-- - -"~Q_--------l

,~ 2.50 ~

, 6,70

Cart mai mare cu un cart interior,

G) Cort mic cu absidA ® doutJ abside Si a slreasintJ

Cart mai mare locuibil cu pereli lalerali inalli, slreasin~ si lereaslrc'J

Rulote

._~.oo----<
r-: Banca. de
Sedere

: r Masa

J
Noaplca Noaploa bua Noaplea
1
RulotA cu Irei patu,; si bucAtArie
inglobalA
® Cu Spaluri ® Cu 4 paluri. toaletA si usA glisanlA (2) Cu S paluri. toalelA si usa glisnnla

OW;ChI5~:

I ~~_2.J5
~=~
~

3,00

RulolA cu spatiu de gAtil. de sedere,

RulotA cu spaIii penlru gAlit, Acee3si rulottJ amenaial~ pcnlru
® de dormil si pent,u bagaje ® @ mineat, locuit dormll (5 locun de dormit)
2,46 \ - - ?_:...~2 -------i 2.07

Pal dublu
n
1
~I
I
u

1 0 - - Canapoa do sowl

Microbuz pentru camping Microbul pI. camping Lydlng

@ RulottJ mare cu loc de dormil
penlru 8 - 9 persoane
@ Westfalia Joke' l/Club~Joker 1
Microbuz pI. camping Tischer XL6S
ROG2

Cabine pe nave

Pal
rabalabil
Pal Pal
rabalabil Pal
rabalabil

Pal

Dulap
Dus.WC Ou1ap DU$iWC

Du~IWC

CabintJ cu 2 paturi. in interiorul CabintJ cu 2 paluri, spre exteriorul Apartament con:,llluil din C,:uncr,1
CabmtJ CU 2 paturi jas si unul sus,
cu dusIWC ® navei navel de zi si dormflOT

277
 CASE DE VACANTA
.2,35
r cAsUTE DE GRADINA
Gel mai bine, casele de vacan\a construite In mun\i slnt astlel amplasate,
,1
··· . . '90
IncH sa lie protejate lmpotriva vlnlului care bate dinspre Vest $1 orientate
spre rasarit (soarele de diminea\a). Penlru sporturile de iama casele trebule
protejate Impotriva vintului care bate dinspre rasarit $i sa fie orientate spre
Sud, la fel ca $i casele de pe malul apei. Pe cit posibil, construc\ia trebuie
~2.44 -----l
sa fie realizata din materiale de construc\ii tipice pentru locut respectiv, din
:-------------: T materlale organice (piatra naturala. lemn). Din motive de siguran\a, dotarile
I
2,05 trebuie sa fie legate de casa. Golurile trebuie sa poata Ii acoperite cu obloane
care sa ingreuneze efrac\iile. 43n
:
L
i1
.l
Supratata 3,1 m' Supratata 3,15 m' Elaj Pod pt. dormit
Constructie anexa a unei case Casa de gradina mica
pentru gradina EE
Scara

T
2,94

1
--------------...,

~~77tt:

T I
I···.·••. ···.~,'~······· . .LI :I

2,36 I ~~, ....... :':.~~:

1i I
L __
I
L ---
,I
,
I
J
Parter

Casa de gradina cu streasina

Casa din dulapi cu a terasa
acoperila
~® Casa din dulapi cu pod pentru locul de dormit

i
I, ~

Consola de 5m
J
Casa din lemn pentru week-end cu a suprafala de 25 m',
pentru 4 persoane Arh. H. Lowett
~ f7\
\!..J Casa de vacan\a In Belgia

~@ Sectiune - ® ~@ Vedere~ ®

__________________ J

Arh. Solvsten Arh. Jensen

Arh. Hagen
~@ ~@ ~@
Parterul unei case de vacanta de Casa de vacanta pe insula
Etaj-@ Casa de weekend
pe litoralul Marii Nordului Bornholm

278


CD Casa din birne de lemn ~ ®- @ ® Sislem de eonslruC\ie din lemn
rolund ~i din dulapi
, de realizare a c1.i.dirilor din lemn. Aces! sis­
T ve!;)te problemele de fizicZl conslrucl"lor,
j II
II
Sislemul in sec\tune
® Sistemul in plan
Sis\emul in secliune
iI-~~ .=-=d=<=.=="==,,
® Sislemul in plan-
---
':::::::;;:., ..
Sistemul
, .. ::::::::::::::::: ':::::::::::::::::
in
Conslructie cu $tilpi din dulapi @ Sislemul in plan
@ Evilarea slropilor de
~~110 CONSTRUIREA CLADIRILOR DE LEMN
3~~ ~~ -ij]
Band~
adezlvtt din Cel mai vechi mod de a conslrul case din
material
pliJslic lemn consl" in rOIOslH~a birnrlor de lerun
expanda\ - CD - G) . Modul in CZlTS lenlrl{~le inlt!al
rotunde sau gnnzile sin! suprapuse Si jill­
binate inlre ele prin contact lanaI. CI,'"ldlrile
cu scheler de temn. numlle $1 construclli tiP
Fachwerk. clera. un num<'Jr marc de varr;,n·
Ie de realizare si de poslbil'I~(; de modela·
're - G) - @. Modu! cel mai rtlspindJI de
realizare a cladiri!or din !emn esle consliluit
din sistemul de realizare a conSlruc\iei din
cadre de lemn. S<lrcinile verticale sint pre­
® Pere\; masiv; din lemn
luale de nervurile portonle. Esle din punel
de vedere economic cel mai eflcient mod
I]
tem salisface toale condltlile in ceea ce pn+
cahfatea, aspeclele statice Si confortul. 0
Tr~
varianta a srslemului de realizare Zl cltldrri­
lor din cadre de lemn esle constltuil') de
sistemul de constructie din panouri de
lemn. Cladirile sint reallz;lIe prln aS~HT1bll1·
rea de panouri de perele $1 de panouri do
planseu -. @ . Cea rTl<ll import;lrll"­
m~sura pentru protejarea laladelor consl,,"!;
in impiedlcarea pt\lrunderii apei in lemn. in
cadrul prolecttlrii trebuie avul griJt\ ca s\re
sinile acoperi$ului stl fie suhcll~nl dc m;,ri
Flnisarea extenorutui lrebuio ,lslfcl rca·
lizat~, inert apa sa. se scurg:\ H!pedc. in
Grinda secundara. zona in care ajung slropii de ploaie, ele­
~ 0 ® Nod eu slilpul eontinuu menlele trebuie sa POCltti fi inlocUite U$or-+
@-@.
Grmd~ de
cenlur~
(2) ® imbinare dulgherease~ a slruelurii
lip Faehwerk
~ (jJ) @ Nod - (jJ) @ Nod
ap~ ® Delaliu al soelului @ Grind;l pen!ru b;llcon S;lU
po;:tle II inlocUII:"t user
tcr;\~,;"\
279
 CONSTRUIREA CLAOIRILOR DE LEMN
FATADELE"'" UJ
DIN 4070 - 4074
'" 20 '" 20
H!---1 Scindurile pentru fa(ada sint tivile
oS 5 pentru ca laturile sa fie paralele, sint
brute cum rezutta din gater sau date
la rindea, avind grosimi de pina la
38 mm, latimi de pina la 300 mm si
lunglmi de pina la 6 m. Acoperirea
peretilor exteriori cu scinduri avind
grosimea ,;; 18 mm si ratimea ,;; 200
mm. Aceste scinduri sint indicate in
deosebi pentru captuselile in capla­
f1' Captu~eala.constituita dintr-o
® Detaliu - sectiune orizontala prin figura ~ CD ma si pentru captuselHe verticale
\V placa aC.0p'~~ita cu slpci acoperile cu capace.

Scindurile imbinate cu cep si bucea

22/145 sint tivile pentru ca laturile sa fie

22/121
oS 25
paralele, prezinta nuturi frezate in
'" 20 '" 20 '" 25
H H H H muchia longiludinala. Latimea nutu­
lui este cu putin mai mare decit 1/3
din grosimea scindurii. Scindurile
permit 0 alcatuire prolilata a cap­
::.~
tuselilor verticale.
Scindurile profilate: scindurile teslte
imbinate cu cep si bucea DIN 68122,
scindurile pentru captusell in caplama
DIN 68126, scindurile profilate cu nut
DIN 68126 se debiteaza cu groslmi de
11 pina la 19,5 mm, latimi de pina la cca
Captuseala constituita din eiemente
de baza acoperite cu capace
@ Detaliu - sect/une orizontala prin figura ~® 150 mm si lungiml de pina la 6 m.
I
Pentru captuseille exterioare sint
L uzuale speciile autohtone, cum sint
molid. larice. duglazie sl stejar. Scin­
11 durile din pin constituie 0 problema.
22/145
Dintre scindurile de import poate Ii luat

in considerare doar Western Red

II Cedar. Elementele de imbinare care

ii, ramin vizibile trebuie sa fie din otel ino­

illI
]I "'.. :::::::::::.::::::.::::::.::::: .
:Ifr:·:·:·:·:·:·:·:·:·:·:·:·:·:·:·:-:·:·:··:·::;~~:i·~·:~:·~·~~:;~~;:i·~·:·:·:·:·:·::·:·:·:·:·:·:·:·[:·:·:·:·~.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-
xidabi!. Captuselile exlerioare sint so­

IIcitate exclusiv de ploile torentlale.

,i Stresinile mari reduc in mare masura

I::::::::::: Perata Rlg\a 24/56 solieitarea. Apa de ploaie trebule sa
I

impotnva plOli
I::::::::::: aiba posibilltatea de a se scurge repe­
I::::::::::: de de pe elementele din lemn si nu tre­
Detaliu - sec\i)Jll.e orizontala buie sa formeze ochiuri de apa.
®
C;:iptuseaia verticala cu jalt ® prin figura ~ ~
I .;.... Rigla 24/56

22/145 Perata

I
40/40

CD Captuseala in caplama ® Detaiiu ~ iJ) sec\iune Sectiune orizontala

Folie / protectie
20/146
I;:;:;:;:;:; impotriva ploii

Lamba si uluc
I::::::::;:
I:::::::::::
T
146
I:::::::::::

1 II,,;;;;;;,;,,;,;,,:::: .
Sdndura de colt incleiata Colt cu cornier metalic

Captuseala in caplama cu sdndu"

® profilate @ Detaiiu ~® sec1iune Coil exterior Varianta a coltului exterior - ®

280
Umlta lerenutul
POZITIA CLAolRII
NORD I Allnlerea
6Nord Putin soare, vinl rece iarna, lumina uniforma-, sint necesare fereslre mai I conslruclH1or
mari pentru difuzarea luminii de zi, incomodare redusa provocala de muste

sail de Inlervenlle we-uri, InlrArl,

c:~~~~~---i--+H
buna hb 1\ ] 1
rNn ••
orlconlnlft
esl-sud
chlrurglcala, f-+--=o,--,.,--,o-
n-CQ--1
.
Q hb
vestlare, Grajdurl, spalAtorll,
,l
11 \ ,:,

incaperllrlgorllice,
aleliere, f\calcalorll, inca perl f---i-----i---H..~ max mco
Alinlerea construc'iilor
A
Casa scarll,
cAmAr!, plvnile de
vlnurl, sulrsgerii,
camere obscure,
bucalArtl,
otlcll,
spalAtorle,
gospodaresll, sp.alA-
loare $1 du~ur' pI.
personalul angaj31
I
I
\
~ poslblta
~ J-+:=-------1
~
corldoare, Inslaralille de
incAlzlre, garale
spalll allale la ~I pI. meserla~1 I ~
TerasA depozlte umbrA Terssa spre sud I

l-
I I 0'"_
S = retragerea conslrueliel
I I VEST Birourl $1 ateHere, EST J I POzi!ii
camere penlru
insorire intens.:"1
Pozitii lavorablle ale Latura expusa
inlemperiilor, multa
conslrucliilor pe Slrazi cu
insorire dupa
orientare est-vest amiaza, combinata
UscA!orll (in coIl pI.
aerlslre bun&)
peraonal, dormllorul
me,le,u arller,
vesllare, spatH pI.
btl de soare, spalil
dimme(lla, inctllzire

pl~cut.:"1 vara, racire

maxim~ iarna.
o lavorab,lo <llo
conslructillor
pe strazl cu
cu inc~lzire Camere pI. ae!lvllAtl pentru sport, bal ortenlare nord·
pUlernica Si orbire soetale, camere pI.

Dormltorul peTS. eu act!­ sUd. Parlea

in timpul verii; este muzleA, linde, holurl,
Sulrageril,
budoare, camere de vUale Inteleeluala, came­ orientata spro
necesara planlarea camerele de JoaeA
lumal, blblloleel, re pt. persoane bolnave,
Camerele barbalilor, r~s:trit a str.:"1zil
Orientarea favorabila a
de copaci ale copillor,
® diferilelor incaperi
camere pI. Joeurl camerele de zl,
sere,lerase,
camere de oaspetl,

eamere pI. mleul deJun

cam ere de studiu,
bucatarii locuibde,

esle loarto
locuinle constituite N lavorabila.
verande, logll,

~':;'~"':6J~,
grAdlnl

SUD
Lalura cea mai valoroasa, insorire verticala vara, la prinz; insorire jnlens~
FOBrte bun. 0 0
Pozitii favorabile Si nefavorabile iarna, sinl necesare marchize
Pozitii lavorabrle po slr;,\zJ cu
de proleclie contra soare)ui, acoperisul trebuie sa aiba. streasina
pe strazi Si versantii muntilor -pag.183 orienlare dllonl:t

Terenuri favorabile pentru locuinle

terenul este la nord de strada, atunci constructia ar trebui sa se afle cil
Terenurile favorabile pentru construirea de locuinle se afla de regula in
mai in spate, pentru a putea Ii tolosita grMina insorita din tata casei, clliar
vestul si in sudul oraselor noastre (0 rase din Germania - n,trad), deoa­
daca, astfel, accesul devine costisitor -- CD,
Astlel de terenuri sint potri­
rece vinlul bate in general din directii cuprinse intre sud si vest, respec­
vite pentru constructii care privite dinspre strada sa otere a imagine reo
t;v dinspre sud-vest, aduce aer proaspat de la tara si impinge tumul si
prezentativa, in cazul terenurilor de pe strazile orientale in directia
vaporii orasului inspre nord si est. Zone Ie din urma sint in consecinta
nord·sud -­ 0
cu terenuri in estul si in vestul strazii, primele au pozitia
mai putin potrivite pentru locuit, cit pentru amplasarea industriilor. in zo­
cea mai favorabila, datorita faptului ca gradina si camerele de locuit se
nele muntoase sau in cele din apropierea lacurilor situatia poate fi exact
gasesc in partea dinspre rasarit, protejata de vinl, si nu exist a construct;i
opusa, deoarece versantii orientati spre sud sau spre rasarit din nordul
in vecinate care sa retina soarele de la rasarit care cade cu inclinalie mica,
si din vestul unui oras allat intr-o vale sint terenuri cautate pentru con­
ca la cliidirile realizate in lungul strazilor orientate de la est la vest. La
struirea de case individuale,
strazile cu orientare nord-sud, terenurile cele mai tavorabile sint in partea
dinspre rasarit -­ CD
si @, Pentru ca in timpul iernii sa se dispuna de
Terenuri pe versantele munlilor
soarele dinspre sud cu inclina\ie redusa, c1iidirile trebuie aduse nemijlocit
Terenurile aflate in aval de soselele montane sint deosebit de tavorabile,
pina la retragerea constructiei prevazute pentru nord si dotate cu terase
Aici se poate ajunge cu masina nemijlocit pina linga casa, garajul poate Ii
de la rasarit pina la sud. Terenurile cu orienta rea spre vest trebuie afma
alaturi de casa, apele de pe munte sint evacuate de canalizarea stradala.
de aceasta sa aiba constructii cit mai indepartale unele de celela/le, pen­
in panea orientata spre vale si sud gradina se atla nederanjata de nimic,
tru a se as~ra insorirea favorabila din spre sud si privelistea liber~ de pe
inconjurata de alte grMini --0.
La casele construite de partea cealalta
terasa -. \Sl, casa putind eventual s~ tie amplasat."1 la limila poslerio:lr."1
a drumului lipseste versantu! insorit - potentiala gradina in fata casei. in
-- CD, Pentru casele de locuit amplasale pe slr~zi all'el orientate pozitiilo
spatele casei sinl necesare de cele mai multe ori zidurl de proteclie con­
favorabile - @
tra pericolulu; reprezentat de pantele muntilor precum si san\uri belonate

pentru retinerea depane de casa a apelor care curg dinspre munte,

Penlru evitarea obstruarii
ar trebui prete rate acele terenuri, la care terenurile invecinate prezint,)
Terenuri la malul ape lor
constructii pe partea insorita, deoarece in acest caz pozitia si planul ca­
Din cauza inconvenientelor prod use de lintari si de ceata, nu se constru­
sei pot Ii alese in tunc\ie de acestlucru si nu este posibil ca ulterior soa­
ieste in imediata apropiere a apelor, ci mai bine nemijlocit sub drumul
rele sa tie obstruat de alte constructii.
care duce spre lac, griidina fiind in fata lacului --0,

Pozi\ia in spa\iu
Pozi\iile fala. de strada.
Toate dormitoarele si camerele de zi ar trebui pe cit posibil s~ fie ori­
La constructiile realizate in regim deschis (case individuale cu ziduri li­
entate spre parte a insorita, iar spaliile gospodaresti spre strada -G),
mitrote) este in general cel mai bine ca terenul sa se aile la sud de stra­
Cu anumite exceptii, toate incaperile ar trebui sa fie insorile in perloa­ •
da inlrucit in acest fel toate dependintele se alia in mod obligatoriu cu
dele de utilizare maxima -- pag. 178, in baza tabelelor de insorire - ,
intrarea inspre nord, in spre strada, s; acestea pot ti supravegheate
pag, 178 se poate determina cu precizie ce anume camera sau clliar ,;, ; ,
--@, Toate camerele de zi si de dormit se gasesc atunci pe partea
ce anume lac dintr-o camera este expus soarelui la a anumita ora si inlr­
opusa strazii, linistita si insorita (est - sud - vest) cu iesirea sl privelislea
un anumit anotimp, respectiv cum trebuie amplasata constructia in ra­
spre gradina --CD, De cele mai multe ori terenurile sint inguste si
port cu punctele cardinale sau depanata de constructii invecinate, de
adinci, cu latura spre strada cit mai scuna, astlel incit pe ling a cladiri
copaci etc,
ramine in dreapta si in stinga distan\a ceruta de Autoritatea pentru
Trebuie tinut seama si de direcliile principale ale vinturilor. in Germania
Supravegherea Realizarii Constructiilor (retragerea constructiei), Daca
cele mai nefavorabile directii de expunere la vinl si la intemperii sint
insa terenul are a latime mai mare, excedentul de pe tata insorita pro­
cele cup rinse intre vest si sud-vest: cea mai tavorabila amplasare a 10­
tejata impotriva vintului ar trebui sa tie folosi~rin prev~derea in acest
cuinlelor este cea cuprinsa intre sud si sud·est. Vinturi reci bat iarna din
lac a unor balcoane, terase si terestre mari --0) si 0,
In cazul in care
directia nord pin a la nord-est --I]).

281
 CONSTRUCTIA DE LOClIlNTE
....... lIJ

Tipuri de case Locuinte in lanl.

Cilldiri cu tere-­
Locuinle Locuinte (varianta ale eelar Locuinte
nurile stereoIe unifamiliale cuplate in~iruite) in$iruite
izalate Locuinle cu atrium
I-­

Acees

I I I
15
1 Lalime minima a trontului, m 20
I 20 t5
I 13 13,5 I (13,5)" 5,5 : 5,5
I 7.5

I I I I
2
Adincime minima a terenului. m
preferabil m
22
(25) I 20
(25)
20
(25)
20
(25)
18.5
(25)
I
17,5
(20)
24
(26)
I
30 I 25
I I
440 400 300 260 250
I 262 130 I 165
I
188
3 Dimensiune minima a terenului. mp
I (236)
1500) I (500) (375) (325) (338) I (300) (143) I
4
Se adaugll suprafall1 pentru garaj sau
- - - - - I (30) 30 I - I -
pareare separate. mp
: : I I
Supra'ala leren mp 440 400 300 260 250 I 262 160 I 165 188
5 = supr.I.\. nelA penlru construc,ie (4+5) I I (266)
I
(500) I (500) (375) (325) (338)
I
(330) (173)
I
6 Numllr uzual de niveluri I I
1 1 lJ2 1 1/2 2 (1)-2 1 2
complete
: I 'I

I I
Supral.,A medie brutA
7 a unui nivel/clildire, mp ISO I
160 ISO I 160 150
I 150 130
I 130
I 150
I
I I I
8 Coeflcient de utiliz. a terenului (CUT) 0,34 0.4 0,5 0.62 0.6 I 0,57 0,8 0,78 0,79
de calcul 10,3)
: 10,32) (0.4)
I 10.5) 10.45)
I 10.45) 10,75) I I
CUT max. admis 0,5
~ ~ -.l~8_ (0,5)-0,8 I 0,6 0.8
9 - --­
CUT max. admls
---­ -- ­ -­ - -
0.4
-­ 0.4
--1-­ 0,4 0,6
- - - -0,4- - ­

Valoare medie de ocupare 3,5 3,5

10 a locuin1ei NUUL
3,5 3.5

11
Densitate locuinte max. Ul.Jha
-------­ -
22
- --.l- ~5_ r- ~-l_3~ _40
_ ....L _38
__ ~J~o~~_
Abateri 20~25 26-38 29-40 50~62

-­
Oensitate locuitori max. NUha
12 Abateri --­ - - -­ - - - - - -----I_~- r-- '~
77
--L _13~ I- ~4~ -L ~3=- _ ~-L~-l~_
70-90 90-130 100-140 170-210
I
Densitale bruta locuinte 24
13 medie UUha
17 I 18 I 28 28 I 28 42
I I I

=8=
.
" tara garaj pe teren
G) Prezentare generala a valorilor referitoare la densitatea locuin~elor unifamiliale •• sate 5i zone de locuinte conform NVO § 19,20
••• Dilerenla dintre terenu) net 5i eel brut pentru locurnta 20 ­

. : :. iJ·:·········
~
:; ···,,··: [
~
Zgomote, murdarie, "·U·:·,' : ., .• , : .•. . ,.,.,.. :,•. ,.
Umbrire
Mediul : '..'".: . : "..•.• '•. ,:, ,.'..•. >.•.
izolata pe lot cuplata in5 i rUita
Locuin\a Influen\ele atmosferice

u~~ ~
Vint, ploaie, trig

Contactul cu mediul ambiant, perspectiva

~ '---­
imbinare plastica din punct de vedere arhitectural $1 al vegetatiei

® Relatiile dintre locuin\a 51 mediul inconjurator @) Pozi\ia cladirii pe teren $i legaturi (constructive) cu vecinata\ile

Largime, ingustime

I Tipuri

;
'I
de IOGumie

priVir~·."·'· '. 'Forma: .'. . Vecin

Gradina

locuintei

. . terenului Gradina

Umbrire ~
.' ".• .:
. . '.' ~ocuintele

. ' .' Invacmate

utilizabila
. . . partial

:-:.': .',. : "., ..... Gradina din

lata easel
Acces Topogralie, vegeta\le

etect asupra alcatuirii planului iocuin\ei

® Rela\ia dintre locuinta $i teren
®
Zonarea terenului cu
$i amplasarii incaperilor (zone tunctionale) .

282

...._------------------,---_.
 Utilizarea predominanl~ Perioada predominanl~ CONSTRUCTIA DE
a inc~perii de ulilizare; LOCUINTE ---+ m
insorire dorit~

Amplasarea cladirilor in planul de

situa\ie in ceea ce priveste orien­

~
Camera de zi de la prinz pin~ seara tarea, posibilitatea de acces,
legatura dintre ele, creeaza con­
ditiile pentru 0 insorire echilibrata

~ in cursul zilei intregi.

Proiectarii facute de arhitect ii re­

•
vine sarcina ca prin organizarea
Locul de lual masaJ
Isufragerie in plan sa obtina insorirea dorita
pentru respectivele grupe de
de dimineala pin~ seara ..............

.:.:.:.:.:.:.: .:.:.:.:.:.:: ® Orienlarea inc~perilor locuintei incaperi.

~
N

•
Camera copiilor de la prinz pina seara A -100 soare in cea mal scurt.1
zi din tarn:'!.

V E B -200' soare de la incepulul prlm:Jveni

pin~ la linele loamnei

C - 300'·' soare in cea mai lung:'!. zi n vcrii

Dormitorul noaplea
insorirea de dorit
dimineata

CD Diagram~: orientarea inc~perilor locuinlei ® Diagrama insoririi in diferitele ano!impuri

inglobarea cl~dlril in ansamblul urbanislic Si peisagislic. Caraclensliclle specifice ale dllentelor siluatli urbanlstlce, lIecin~lalea caselor, slrclzllor,
ptelelor StlU a pelsajului neceSila. 0 proleclare care sa permila. inlegrarea in mediul inconJur~tor - indeosebi in ceea ce pnlleste modelarea.

o intr-unsal ® inlr-un grup de locuinte ® in planul .. urban .. (j) in pelsaj

Capacilalea formelor de cl~diri de a se adapla la forma terenului.

Acoperi$ in dou~ ape line accentuate in 4 ape intr-o ap~ in leras~ (i.I.) (i.t.)

® Teren pial
pOlrivit
conditional

® panl~

•
Teren foarte accidenlal, pozilii pe

"::::::::;;;"".'" '" ""'" """

.............
,"""''',..".,',.,,,.,,,,,,.,,,..,,,,,
......................

@ Teren cu panl~ foarte abrupl~

283
 Exemple de forme tipice pentru diferite regiuni CONSTRUCTIA DE LOCUINTE
-.[D
Q) Loculnte cuplate
sint uzuale frecvent din motive
constructive folosind tip uri identi­
ce sau doar putin diferite de
c1adire, de asemenea si proiecte
individuale, mai rar prin insuma­
rea unor jumatati de cladire pro­
iectate individual; sint realizate in
regimuri de constructii deschise,
11/2A2A IIA2A liT
cu garaje sau locuri de parcare
acoperite pe terenul privat (cu re­
spectarea unor distante fata de
Iimitele laterale).

\ ® Locuinte in lant
(var. a celor insiruite care nu tin­
de spre suprafete minime) sint
construite cu precadere in baza
unei conceptii unitare de proiec­
IA2A 11/2A1A 11/2A2A
tare (din motive constructive),
Q) Locuinte cuplate mai rar prin insumarea unor pro­
iecte individuale (fiind necesara
o armonizare respectiv un acord
d.p.d.v. 9-1 modelarii). regimul de
constructie put1nd fi deschis
(max. 50 m) sau inchis, indesi­
rea fiind favorabila in cazul unei
valori locative ridicate; garajele /
locurile de parcare pe terenul pri­
11/2 T 11/2A1A liT vat sau in amenajari colectoare.
® Locuinte in lant
® Locuinte cu atrium
sint realizate in calitate de
cladiri individuale (fiind nece­
sara 0 armonizare respectiv un
acord d.p.d.v. al modelarii) sau
din motive constructive folosind
tipuri identice sau doar putin di­
ferite de c1adire, in regimuri de
constructii deschise, fiind posi­
IA1A IT IT bila indesirea in cazul unei va­
lori locative ridicate: garajele /
® Locuinte cu atrium locurile de parcare pe terenul pri­
vat sau in amenajari colectoare.
@ Locuinte inliiiruite
reprezinta un mod comunitar de
realizare a constructiilor prin insi­
ruirea de tipuri identice sau va­
riate armonizat de cladire, in re­
gim inchis sau deschis de con­
structii, fiind posibila indesirea in
cazul unei valori locative ridicate:
eficienta din punct de vedere
II A2A liT IIA2A lilT
(niveluri decalate) economic; garajele / locurile de
i @ Locuinte ln~iruite parcare pe terenul privat sau in
amenajari colectoare.
® Locuinte urbane
reprezinta un mod comunitar de
'.! realizare a constructiilor prin
, I
insiruirea de tipuri identice sau
1 ." I . variate armonizat de case sau
prin insiruirea de constructii pro­

I
iectate individual, (fiind nece­
sara 0 armonizare respectiv un

I
II1A2A lilT
acord d.p.d.v. al modelarii) in re­
gim inchis de constructii, fiind
posibila indesirea in cazul unei
A - Locuinta principala B - Locuinta data cu chirie Legenda:
1; 1 1/2 numarul nivelurilor valori locative ridicate; garajele /
A2A Acoperi$ in 2 ape locurile de parcare pe terenul pri­
A1A Acoperi$ intr-Q apa
® Locuinte urbane T Acopenre in terasa. vat sau in amenajari colectoare.

284
 CONSTRUCTIA DE LOCUINTE
~[]

Locuinle cuplate:
Permit 0 libertate mare de alci'ttuire
a planului ~i posed a suficienla capa­
citate de adaptare in ceea ce pri­
ve~le insorirea. Oeseori sinl folosite
tip uri de c1ad/re identice, respectiv
Strada
putin diferite. Pot Ii realizate de ase·
N menea ~i pe bazil de proiecte indivi­

i
duale. mai rar prin insumarea unor
jumatati de case proiectate anume.
' - -_ _-'---_ _-J P Parter Etaj
Seetiuni
Garaje sau locurile de parcare sinl
CD Locuinle cuptale realizate deseori lateral. Oimensiunea

minimil a terenului individual esle de

375 m2 , ~ CD
Locuinle in lanl:

Reprezinta 0 forma colectivil de rea­

~..122--118 0 lizare a constructiilor (var, a celor

in~iruite, care nu tinde spre suprafete

..~
minime), prezentind 0 conceptie uni­
: ;:;::::..: ....::::•.....••.
laril de planuri ~i alcilluire arhitectu­
ralil. Au 0 suficientil capacitate de ad­
aptare in ceea ce prive~te insorirea.
Este 0 formil recomandabllil datoritil
faptului ca indesirea este favorabilil in
P Parter Etaj
Sectiuni cazul unei valori locative ridicate,
® Locu;nle in lanl pemilind rezolvarea circulaliilor pe un
T spatiu restrins ~i eficient din punct de

r8
o
N
~

1&
12-18'
vedere economic. Oimensiunea
minimil a terenului individual este de
225 m2 ~®
Locuinle cu alrium:
Reprezinta 0 insumare a formei de

.1!J. ..• :': .: :.

i I····.······
realizare individuala sau coleclivil a

········]··1·· +--- 12,50 -----1

1 constructiilor. Pemite libertale in
alciltuirea planurilor. Modelarea tre­
N
........
1---13,50_ buie sil fie unitaril in ceea ce prive~te
...... forma acoperi~ului, materiaIeIe, de­
Parter Etaj Seetiuni taliile ~i culorile, Este posibil un grad
mare de indesire in cazul unei valori
® Locuinte cu atrium locative ridicate. Oimensiunea mi­

nimil a terenului individual este de

TW

270 m2 /fiecare c1Mire, Garajele /10­

curile de parcare pe terenul privat

sau in amenaj{ui colectoare.

~G),

1~dJtQ
TN I I I
Locuinle in~iruile:
Reprezinlil 0 formil unitaril de planuri
~i de realizare a c1ildirilor, capacitate
lie !I i ! limitatil de adaptare in ceea ce pri­

A/
A 8 I M AI 81 T
1 - r
t-6::.:.,0:..:0,---+---,-,6,:..:00o....~' '" : : : ve~te insorirea. -(Planurile trebuie
_-,---~--,_ _--,--IA_P_ I : :OG corelate cu necesitatea unei insoriri
favorabile), in cazul unei valori loca­
:;:::::.',':.:".:'.':.'::::.',",
tive ridicate, locuin\a in~iruitil repre­
o Locu;nle in~iruite
Parter Etaj Sectiuni zintil forma cea mai eficientil din
punct de vedere economic pentru 0
locuintil cu atrium. ~0,

Locuinle urbane: •
Acestea reprezinlil un mod comuni- I

tar de realizare a cladirilor prin in~i- I: I :

ruirea de lipuri de c1ildire identice

sau variate armonizat. ~®.

Legend<l
1'10 6,00 ~Zon.ldozi

111-IVetaje
1
Schit~ de sistemat;zare
mJ
~~ 1 2 :) 6
Z~n~ de noapte
. - Orlcnlare;I
prlnClp.ll;l

~.5 <]-
® Locu;n!e urbane O. Inc:lpcn anoxo
Orl('nl:J.ln
1 '
~('CUnl ,Jr'l

285
 LOCUINTE iNl;iIRUITE iN REGIM iNCHIS
DE CONSTRUCTIE

Scara
pentru
chlrlas
----",,-*
MansardaJlocuinta chirias
elaj

Arh. H. Leonhardt $i. E. Schirmer ~ ® Arh. Kulka

-
casA dlnlr-un sir - etal 1 sIscara
penfru loculn\a chinasulUl in pod
Arh. Kulka/Neutert

... elaj 1, o
I Balconll

parter
Locuinte insiruita - toate instaJatiile intr-Q singura ghena Case insiruite cu iluminare $i insorire favorabile Arh. Disch

Garal Spaliu
, verde
Etaj Subsol mansarda cu locuinta chirias
desetiln... cule
P~;;e'-:- ® Arh. Hermann ~® Subsol si mansarda - (j)

~~J
"d
(~ 1 '~"
Intrare ...: ..
~ ::.~J\i~c].h~:iij,
Locuinta dintr-un sir cu scara amplasata transversal ~ ® Casa dintr-un $ir de case cu garaj anexat

286
 -rz T~rasa

l
..(~a

-;.'.,iW
1'i: [prC
.
-"L,
I
r)'-<'r)
j.
m~asa
L~~r~~.
f
\
)8alcon
( _ ,_I ,"'; J I', \ _. ..,

TI~,,·,.i,_~!
': ,-
It-:.:-­
,~:" }

Parter ca~ 1~lr~'J~"'e';J~II."",!~+-~" Ela!

, .....
Locuinta cuplala cu sufragerie Si lerasa pe 2 laluri to- (2) Elalul de la -. ®

1 c
i~
~Ul

~ ~ _ _O-__..
Parler Elaj
r-f
,l-I
Locuinla cuplala LoCUinla cuplal~
Locuinla cuplala cu niveluri decalale
cu intrarea in lata. cu inlrarea lateral,)

inc;\pere camar<'J
pelreceri

/\ 1',

(:.<) j
\.~
(, • • C

(\Ii...... ,
Subsol
I~ ~ Int'.'.
'(2 0

Parler Etaj 1

to- (~) Locurnla cuplala cu plan palral Arh, L. Nell to- ® Locuinla cuplala in forma de L cu 2 lerase

Lucru Curle inlerioara

<1
\
II

I"IIII$II'
III'~: I
I
I ~: 'I
Parter !
lili~ild:~---~~~~---'1l1i
to- @ Locuin!a cuplata in forma de L cu curte interioara Arh. A, Probst to- @ Locuinta cuplala cu subsot

•
to- ® Etajul de la - @ to- @ Sectiune transversala - @- @ Arh. H6yng + Nellels + Sandfort

287
 CLADIRI DE LOCUIT
LOCUINTE CU ATRIUM
Curtile interioare creeaza spatii in
aer Iiber, care sinl protejate impolri­
va unei deranjari de catre terti.
Totodala pOl Ii luminate si planurile
<=:~-

~~
cu prolunzime mare - CD -
G)
-iG
~g:~~
Realizarea unor curti cu grMina asi­
gura 0 valoare locativa mare pentru

=:00 . I.<'t]~ SubsOI Parter

cu suprafalol IOCUlbiiti de 180m 2
terenuri cu dimensiuni relativ reduse
daca se com para cu locuinla unifa­
miliala independenta, mal ales dato­
tI' G) Parterul de la - ® tI' ® Etajul Arh. A. Hennig Arh. Schwingen si Wermuth
rita spatiilor delimitate perimetral.
Spre deosebire de curtile cu gradina
L masa
::1"']
la care sinl dorite supratete mari,
oC~
QO curtile interioare trebuie sa aiba 0
supralata cit mai mica pentru a nu
impiedica realizarea planului dorit
-0+@
in special locuinta in gradina ne­

cesila doar suprafete libere relativ

reduse.

Dimensiunea unei incaperi poate Ii

Intrare
sullcienta.

Arh. Kuhn, Boskamp Si P. Arh. Latty Sl Tucker Arh. Ungers

+~ f4\ Locuint" cu atrium +~
II'" '0 cu supralata IIbera direct accesibila II'"
® Locuint" cu atrium
Sl curte gospodareasca
+~
II'"
® Suprafata libera diferen\iata

~ ~----------
'~~
... ~.'
~:.::J
0 __ .:: --: '. 1m,
c. ZI
Curle 'nterrD<'lra

Gradm8
\---unelle
~
Arh. C. Papendlck
Intrare

tI' (j) Parter cu curte cu gradina Locuin,a cu curte intenoara in Califorma Locurnta cu atrium - parter

_~~ Intrare
Inlrare

Parter Oormlt.,
"I

I tl't1O'
~
Casa CU curte
Arh. Chamberlin

cu gradina cu doua niveluri

tI' Ifi\
~
Locuinle unlfamiliale inlrare Arh. Bahlo. Kohnke, Stosberg si P.
..lEtai. _ Dorm I!.

Arh. Butler
Loculnt8. cu patio cu doua niveluri

Arh. Jacobs sJ Wiedemann

tI'@ Parter tI'@ Etaj tI'@ Sectiune - @-@ tI' @ Sectiune

288
 LOCUINTE
-~-::-

l :J
@ C-J [
c " [-j

Terasc1

101' CD Parter - ® 101'0 Etaj Arh L. Nell 101' ® Etaj - @ l!@ Parter Arh. R. Grey

l!® Parter-@ l!® Etaj 101'0 Parter­ ®

C.II

o
o[}:l
o
I Sera

l!® Parter-@-@ l!@ Etaj 101' @ Mansard~ l!@ Secliune Arh. Brons

O~:f---- ~-:r. ---;;-r-----1f :f

I I
-~-- ~~
I

l!@ Parter - @-@ l!@ Etaj 101' @ Secliune 101' @ Sectiune Arh. TI551 si Poll

Atrium

l!@ Parter-@-® l!@ Etaj 101' ® Mansard~ 101' @ Mansard~ Arh. Heckrott

289
 LOCUINTE
Terasa
CUSERE
Serele nu sint pur si simplu niste
Lucru anexe vitrate, ci reprezinta un
sistem care trebuie sa fie
stapinit din punct de vedere teh­
nic. Acest lueru este legat de
modurile diferite de folosire a
serelor, de care trebuie 1inut
seama la alegerea sistemelor
~ de vitrare, la ventilare si umbri­
~~~ re, pentru ca func1ionarea sa fie
mul1umitoare. Sera formeaza a
lI" CD Parter - ®-G) lI"® Elaj lI" ® Sectiune ~ (j)-® Arh.: Hellwig
zona tampon intre clima exte­
rioara si locuin1a. Serele aejio­
neaza ca niste colectoare sola­
reo in cazul cel mai favorabil
economia de energie pentru
intreaga locuin1a poate repre­
zenta cca 25%. Un avantaj
esen1ial al serei consta insa
cresterea valorii locative. Pentru
ambian1a placuta in casa si pen­
Sera Parter
tru motive de economie de en­
ergie este recomandabil ca la
trecerea spre sera sa fie
lI"® Sectiune~ @-@ prevazute usi vitrate, pentru ca
lI"@) Parter-@-@ lI"® Ela]
amele domenii sa poata fi sepa­
rate din punct de vedere ter­
motehnic. ~ (j)-@.

Bucalarle L. masa

(2) Subset ® Parter-0 ® Elaj~0-® @ Secliune ~ 0 - ® Arh.: B. Cramer

-
Blbhoteca

DOD
c::=::J
DOD
......­
Camera de ZI
1m Arh.: Pleiler

000
00
GalrtJMincat o I

@ Parter @ Elaj Terasa

3.20

lI"@ Parter Arh.: Gundegan

1.55
·1.30
- 0.90
- 0,45

lI"@ Parter lI"@ Sectiune-@ Arh.: Schulze lI" @ Sectiune.~ @

290
 t',

I i
I I I
i ' ,

~@ Elaj Arh. Luckmzlnn

~® Etaj ~@ Etaj

Elaj

t- CD Locuinl~ pe lrei mveluri - ® ~® Mansafda

"""
~,' / ~' ,

•
Arh. B. Rosewich ~@ Locuin\a lara baflere Arh M -f K Simolls

291
 LOCUINTE
TN FORMA DE pATRAT, CUB SAU CORT

11 -,.;.-{

-t~-:n+-
Parter

~ CD Locuin\a de forma patrata ~® Etaj Arh. Brixel ~ CD Sectiune longlludinala - ®- @

~-i
Ii
. I.
I

~1L~ 10
7 Camera copii
B incap. activ, gospod.
9 Hobby
10 Camara
fiI
I
9 11 Centrala termica
L-J 12 Garaj
13 Terasa
14 Terasalloc masa
15 Atelier

~® Mansarda - CD ~0 Sectiune ~® Nivel pe versant I

Hoi
Camera. de zi
Bucatarie/bar masa
Camera de zi

1
Baie
2
~~ Dormitor

4 ~
~-J
~

Parter
~® Locuinta. pe versant - ® Elaj ~® Parter

1 GaraJ
2 Terasa
3 Intrare
,­ 4 Lac luat masa
5 Cam. dezi
6 Lucru
7 Saba din cahle
~
8 Copil
9 Copil
10 Parinti
-
I§ ,., 11 Baie

Locuin\a tip cort din lemn

~® Sectiune - ® Arh. J. Streil ~ ® Seqlune - <]-@ Arh. J. Romberger

~GJ) Subsol Mansarda Sectiune transversala Arh. Lederer

292
 r -- - - -
LOCUINTE DIN LEMN
:1r""""""""~ CONSTRUCTII ECOlOGICE

Casa construM din birne reprezinltl

esenla unui mod de a locui natural, fi­

] resc, si'!ntllos. Acest mod de con·

struclie corespunde necesili'ltilor eco­

:~to!f~!
logice, biologice Si nu in ultima in­
stanta economice ale multor

,
;'r
~.~-
beneficiari. Folosirea unor elemente
din lemn masiv ales, a unor materiale
izolatoare naturale cum ar fi bumba­
, "
L - - - - - - ~ _~!.la.r.e .J - - - - -- -- J cui, lina de oaie sau pluta, a unor pro­
duse naturale ca jiglele cera mice
Parter ~® Elaj Locuinla Kemi penlru realizarea invelitorilor, precum
si a vopselelor pe baz.'! de planto pon·
-------l tru realizarea vopsitoriilor si zugri'!ve­
Iilor due la un standard ridicat de cali­
tate. Garajele, locurile de parcare
acoperite Si serele potrivite cu cl.'!di·
rea se livreaza odata cu aceasla. ­
(D-@
Pentru realizarea cladirilor construite
din birne se folosesle de cele mai
multe ori lemnul provenit de la copaci
cu crestere lenta din regiunile nordice
I reci. Suprafetele acoperisurilor cu
I slresini mari protejeaza laladele, liind
L __ Intrare t::.
uzuale durate nelimilate de viala Si
~@ Parler ~@ Elaj Locuinta din lemn Gruber eforturi reduse de inlrelinere. Unele
specii dispun de un acid tanic propriu
ca protec\ie nalurala a lenmului, ast­
lei incil impregnarea nu mai este ne·
cesara. incalzirea unei case construi·
Ie din lemn permite realizarea unci
insemnate economii de combustlbil.
Producatorii ofera diferite slructuri
pentru peretii exleriori, cum ar Ii
perelii dubli din bUsleni, realizati din
doua grinzi profilate avind de cele mai
I
I multe ori aceeasi grosime, Si 0 izolalie
intre cele doua slraturi. Perelli dinlr·un
I
,, -,lnHare '" .
, singur rind de grinzi asigura in lceulnli'!

:CD:llJ
LO­ . . ._ _..
atmosfera originara proverbiali'! pentru
casele din lemn (casa din lemn).
~® Parter Locuinla Honka Cumptlratorul are de ales intre grinzile
rOlunde cu aspect rustic sau grinzlle cu
sec\iune dreptunghiulara.
Mulle c1adiri din lemn pot Ii proiectate in
mod liber dupa dorinta beneficiarului.
Modelarea spaliului din interior este
I
de cele mai mulle ori la Iibera alege·

i'~
reo Si alegerea esenlei dorite (rnolidul,
laricea, cedrul) poate Ii facuta de be·

IO~
neficiar. Multi olertan\i au in oferta lor
Si sotutii penlru realizarea construcllei
L -. pnn lortele proprii ale benel;ciarului,
I acordind asistenta tehnici'! necesartl,
I Si anume de la rnontajul de rosu pini'!
IL

",,,""'" d"'"'i'"''
__

~0 Parler ~® Mansarda Iller Haus

Sera
Tlpurl
deloculn\1l

Inlrare l> 20

-=c=~
1 'l!V3CUare aer bale 8 E!vJc....a'e .le' bodll;l."e 15 .1m pro,I·.P_11 1'".,lr" '1\1'1"0'

2 ae"~'fe S' lereilslr:'! 9 (~al'l de il'l(;\IZlre 16 (I.j.,.-I1.\ I'ul".,. '1"IQI1I,II.:1 p"ntru

J 5ullant;\ in treple spre goV doe sub 10 ,n5U~:lrl'.lIN ev".j",;\ ~UP':l.I'(·.,11""

parOO5e"l;\ 1 I can,,1 de evaC\,IJ'e a <\f!'lulul df' lil 17 efl('lg'" ".0',lr,1 '-;"'11"';\ fl't'",rll

"j gol c"zanUI 00 ,nc~I:"Q pin;l. in ~l,b!;ol 0''''''1,\1:,'""-;.>,,,,

5 can,,1 dl' eV"CUJ'~ "ao'ulul do la aCr:e5 ~nl'U C\,I' ~Ien,p Ie "",r"

C:Il<1nul df!' '1"1'(;,\11"0 '2 eVa(II,1'"a('lfb;Nl$'WC If) ",'",1. d.' In-;"I'.1'" d '''''LI'''' <111\ oohJP

6 (anJI de eV,K\,I;l'e it ;Jf>fU'UI IJ 500;\ de '1"1'(;,111,1 ~Qlod;\ ~p", ',r>',\

7 ,n5u~I",e at'r loll ("nalul doe incjlZI'& ''- 'nsull,,'e ::Ie' 1"'tl51'" di.'~(tll',e ;'0 lJ-.Hd<)~",1I,l J' LJf1'UI",l1.\ "",,\,,',1 r,lle
,11',['" ,J,lI0"',\ 1"'l1p"",ll"'" ",,,,, ,,10< 1'I

~® @ .111,,,10,, '" ('.Il','m $1 Pfl""'-"J:.'~lOI ,1PlUI

Parter Arh.: Baker-Brown + McKay Schema sistemului energetic - ® ",·,,,II.ll·""'ll

293
 "'
..•.•.•. _.. _._- ---._--- .. ~ -'
.!L
::II - ... LOCUINTE

r-· .z.. __ . . Balin

deirmt

.,CD Palter ~ ® - G> .,® Etaj

Bazjn de iOOl
Vedere dinspre sud ~i sec\iune plio bazi~ul de inol Am.: P. Neufert

.,® Subsol

.,® Sectiune longiludinaJA Am.: F. Kuhnis

:-------- ... ,

.,@ Subsol - ® Am.: L. Neff

294

 <J

<J

...
Intrare

Artl.: L Nell

=
o
0

t"r@ Mansard~~ @-0 t"r@ Sec1iune~@-®

Lmasa
-.-,

Sp.libef
!t------I
~
~

t"r (J) Parter - locuin\!! po versanlul nordic - ® t"r ® Subsol - Q) Artl.: L Noll

Parter

• I
t"r@ Elaj~ @) t"r ® Pivni\A - ® Artl.: v.d.VaIcntyn

295
 LOClIlNTE

;ini~are-r:tr

~: /~

_,,' c" ...., ,

~-~- ..

7- ~
p

~-~~,~
I
:'=;1

"'I
loe "=1
~1IE'=3_ "
I, Hobby
L_-~:=_n--- __ "=====II"~",....--==-- ... I,
\I
\I
I :i;: ... ...
_____________---""-...JL Acces H

~CD ~ @-@ ~@ SUbSOI~®-® ~ (J)

::::::.;:-_-.JJ
Subsol Sectiune - @-®
Intrare~ 4.. 01L
l..L.~

Parter ~ ® Parter - locuinta midi tara pivnita

,c ,
~®
"""""----- -'

~® Mansarda Arh. L Neff ~® Etai~® Etaj-@

'.-,

~® Subsol~ @-@ ~@ Mansarda

Garaj

CD
~@ Parter ~@ Sectiune ~@-@ Arh. Kaplan 51 K6nnemund

296
 LOCUINTE
iN PANTA

,
,,
J
J
J ~Nord
I

-... ~
,J
,
...._ - _• . !

1I"CD Ela)

Seqiune .~ CD -@

Arh.: aularul

11"0 Subsal

11"® Subsal t ."

_ =--======:.==4

Elaj 11 OrHssing Parler

1 TerasA solar 12 Dus 1 Inlrare 10 Dus
2 Hal 13 Hal de inlrare 2 Buc~I~"e 11 NI$~ Ilia! milS.'
3 Gaspel; 14 Evacuare aer 3 Camer~ de zi 12 Centro lermlci't
4 Camer~ b~rbali 15 Garderob~ 4 N,s~ g~lll 13 Pivn;I,)
5 Camera. femei 16 Buc~l~rie 5 Darm,lor 14 Carner,"!. co!aIXJr,lt
6 Loggia 17 Cam gaspad. 6 Ba,e ~ 15 Alellnt
7 Buc~l~rie ext. 18 Curle gasped. 7 Depalil 16 Dornlilor p,"trlfltl
8 Garaj 19 Inlrare 8 Taalel~ 17 Oormitor capil
9 Baie 20 Paarl~ rabalab;l~ 9 Sp~I~lafie 18 $opron pt. lernno
10 Taalel~ 21 Lac parcare

11" (J) Laeu;nl~ in Bugnaux - elal Arh.: aularul

• I
Nord
11"® Se ctiune-0-@

297

 LOCUINTE
MARl

I
i:

I:
Ii
I.

Locuinta unui arhitect. Atelierul $i incaperile gospodare$ti se atla linga intra­ Locuinta la nlvelul solutui cu locuinta pentru chirias sau servitor (so fer)

rea secundara, camera de lucru intre atelier $i camera de zi. Alte ateliere de Scara 1:500 Arh. autorul

desen au lumina dinspre nord primila prin bucatarie. Zona dormltoarelor cu ori·
entare spre rasarit est8 deschisa spre curtea interioara ca protectie impotnva
vintului $i impotriva privirilor din exterior. Locul de sedere. acoperit, primeste
lumina soarelUi dinspre apus. Scara 1:500
Arh.: autorul

/.~--;.> -.
·rt···~'
~.
..:
.~ .
~\ . '1
:
".-...
~'.

(,:J:

/
/

. ,.'

t,r @ Locuinta la Beverly Hills in California. scara 1:500 Arh.: R. Neutra

298
t! CD Etajul al doil~a - ® 1 t!® Arh : Shigero Nagano
'P acop' \50..-...0
t'-'IJ Acces
F~C.(J carosabil

Garaj
['::1 j
lntrare

Cale de acces acoperil~

i,LLI]
""parcar;)
e)
t! @ Parter - @- ® t!@ Parter- Q)-@ t! @ Cas~ parter in Slalele Unite - @

Gal

t!CZ) Elaj- ® t!@ Elaj-@ Arh.: R M'~ter

Cas~ in Calilornia

Acces
carosabil

Arh.: R. Kappe, Los Angeles Sp~I~lofle.j Arh.: L. Nell

t! ® Etajul al doilea -. @-@ t! ® Subsat - ® - Q) t! @ Cas~ parter in Slatele Unite - @

GrMinA

• I
,.~ Arh.: Bill Modern t! @ Subsot Arh,: M. Breuer

299
 LOCLIINTE

o DOC '. "-'~ff~~\ Biblioleca

~~ a~c$edere ro' [J[J 0 00 L. masa

~
..,. acopent
il-------I--L--------:..:...-!""I-II
. 'r r­
;J

~
\

\
\
= \

Ba,in de inat
M \
\
\

~® CD
~ CD Proiect aJ unor studenti pentru 0 locuinta Arh.: Biecker
Plan de situatie -

Terasa vitrata

Camera de Zl Gal

~® Sectiune - 0
1 Intrare 8 Bucatarie 12 Dormitor 17 Tribuna/galene

2 G"ldina pamint 9 Camara 13 Spalator (vezi sectiune)

3 Coit scar; 10 Coil copii 14 Baie 18 Cam. utilaje

4 Curte lumina 11 Garderoba 15 inc. tatami 19 Garaj

5 WC 16 Strada 20 Curte lumina

6 Camera de zi 21 Gradina cerului

7 Sera
22 Strada secund.
23 Put ,I•...

~(J) Parter Etaj

Arh. Otto Steidle + Hans Kohl

~® Secliune Arh.: V .D. Vaientyn

,'
.
...... - ...
-',

~@ Casa in Japonia Arh.: Atelier ZO

e ,
Fundatii
'::_':1
i

,j

~® Parter ~® Etaj Arh.: Kargel ~@ Subsol-@ ~@ Parter ~@ Etaj

300
 CLADIRI DE LOCUINTE CU MULTE NIVELURI
Construclii sistem bloc ~ CD
Forma inchisa, in suprafala conslruita unilar sau prin in$irarea mai
multor c1adiri individuale. Este posibila realizarea unei densita\i marL

o8-'' ' ' ' '

Spatiile exterioare $i cele interioare sint net diferite in ceea ce prive$te

functiunea $i alcatuirea.
Construc\ii in ~iruri ~ ®
Forma deschisa in suprafala, realizata prin gruparea de tipuri identice
sau variate de c1adiri ori de c1adiri cu conceptie diferila. Deosebirea
111 )2·4 aple.lnivel Circulalie acopertta dintre spatiile interioare $i cele exterioare este minima sau inexistenta.
Construclii tip lama ~ 0
G) Con,lruclli sislem bloc
Forma solitara de realizare a constructiei, de cele mai multe ori cu ex­
<l tindere mare in lungime $i in inal\ime, lara diferenlierea spaliilor inle­

~ rioare de cele exterioare. Modelarea spatiului poate Ii doar sugerata.

DJ' Construclii in forme mari ~ @
I··:······ "<:::::::.:.j Exlinderea si combinarea constructiilor tip lama pentru obtinerea de for­
p
me mari, rezullind 0 conslructie de forma solitara sau cu un grad mare
'Q. de ocupare a terenului. Este posibila crearea de spalii marL Diferenli­

Ef"'·'
I" erea spatiilor interioare de cele exterioare aproape ca nu este posibila.
Construclii tip turn ~ ®
Forma de construc\ie categoric solitara, allata izolata in spatiu res­
pectiv pe teren, nepermilind crearea unui spaliu. Apare deseori ca "do­
2·4 apfe .Inivel Circula\18 acoperi!~ '~" minanta" urbanistica legata de structurile plane (plate) de ocupare a
terenului.
® Construclii in ~iruri

1 Sue'\l;'\r io
2 Carncr;'lzi
3 Boie'WC
4 P:Jrlnti
2·4 apte.lnl'o'el eire. acop, Condor inlerior 5 Copil

® ConstruC\ii lip lam~ ® Ansamblu de locuinle la Augsburg -+ (i) -0 Arh: E.C. Mullor

1 Loe IU<1t mllsa

2 Camer~ Ii
-,3Dormit
4 Copil
5 BUc~l~rie
3-4 aple.lnivel eire. acap. Caddor interior 6 Bate

@ ConstruC\ii in forme mari o CIMirl cu accesulla apartamenle printr-un coridor - CD - @

1 Loc lual masa

2 Camer~ zi
3 Dormi!.
4Coprl
5 BucAI~rie
• I

6 Boie

Nod de circulatie central.

® ConslruC\ii fip turn
Planul unui nivel cu 4 apartamenle -0 Artl.:W.lron

301
 CLAOIRI Cli MAl MliLTE NIVELLIRI
n·;';.T,

Doua apartamente pe nivel ~ ® Trei locuinte pe nlvel, din care una ~ 0 Doua apartamente pe nivelleasa
Doua apartamente pe nivel
Arh.: HPP .i LTK garsoniera Arh.: HPP \2J searii la peretele exterior

.._®
V' 5
Doua apartamente pe nivel cu scara .._
allata in interior Arh.: Diener u. P. V'
®6 Doua apartamente pe OIvel cu f-i\ Doua apartamente pe nivel, unul cu Doua apartamente pe nivel cu cite
ascensor \!...J 3 camere. unul cu 2 camere 3 camere

"II
1
!
I

® Palru apartamente pe nivel eu accesul

pe diagonala
@ Aceesul pe diagonala pentru 6 loeuinte @ Solutie de coil eu 3 locuinte

.
CJ, u

~fM~" "~""'pL~
::1 =00

:i.!~~.·~

'"ceo

1 rrnYr~Ol.,II!
~j

~
~ @ Trei apartamente de nivel Arh: L. Neff ~@ Trei apartamente pe nivel de cite 2 camere @4Douaapartamentepenivel
cu dte 3 cam ere

Patru apartamente de nlvel

Palru apartamente pe nivel
Patru apartamente pe nivel, 2 de 2 camere .i 2 de 4 cam ere
Arh.: Peichl
Arh.: NeufertiMinmann/Graf

302

 CLAOIRI SOCIALE
LOCUINTE DE iNCHIRIAT
Cladirile pentru un numar ma'e de ta·
mild ar Irebui rc:lliz:lle in ceca ce pri­
ve$te alcMunea planulul, num~rul do
apartamente la fiecare scar~ $i la fio­
care n1vel $1 modul de circulalie inleri­
oara asllel incit sa permil~ 0 privire do
ansiJmbJu si s;"l sustin~ cQlllunic,1re,1,
Trebuie sa se tina searna do novorlo
persoanelor caro sint handicapate, alo
celor virstnice, ale tamlliilor monopa­
rentale. precum si de cele ale femeilor
Dormlt
Dorm" Copll si copiilor. La parter Irebuie prevazute
locuinle fara bariere (DIN 18025)

Locuinta cu 1 camera o Locuinta cu 2 camere Locuinla cu 3 cam ere

Trebuie ,especlate urrnatoarele limite
superioare ale suprafelelor locuinlclor:
1 persoan<'l:
1 camera. bucatarie.
dependinte -, 35 m' • 45 m'
2 camere, bucatarie,
dependinle ' 60 m' (65 m')
3 camere, buc<'ltarie,
dependinle . 77 m' (82 m')
4 camere, bucatarre,
dependinle . 92 m' (97 m'l
5 camero, bucalarie,
dependinte 107 m'
Camera de zi -'18 m' . cu loc do luot
COp,1
masa c' 20 m' . Moso si sornnul nu Iro·
c" buie Sa se desfasoare inlr-o aceeasi
camera. DimenSJUnile locum\elor pot Ii
Ba1con dep<'lsile in cazuri exceplionale cu eel

o Loculnt~ cu 4 camere ® Locuinta cu 4 incaperi

mull 7 m', ins~ oceosl<'l depasire
Irebuie eVltala.

([) Planul unor locuinle cu 3 ~i cu 4 incAperi ® Locuinte cu 3 incAperi

• I

® Extras din planul unui ansamblu de locuin,e/locuin\e sociale

Arh.: NeulerVMillmanniGraf
@ Extras de plan/locuinle sociale Arh.: NeurertiMll1mnnn/Graf

303
---n- --EJ'.T -r ,~
E
FORME DE REALIZARE A CLADIRILOR
CU MAl MULTE NIVELURI --+ [lJ

--V­ Tipul de cltldiri cu un singur apartament pe nivel - G) Realizarea unUi Sm­

N - ,[ a
5

JL"

6
gur apartament pe nivel nu eSle eficienta din punct de vedere economic. Llmitarea

la 4 niveluri tara ascensor eSle uzuala. Acest tip constituie forma de baza a cladi­

I
"lor urbane.

-+­ ~8-10---j f- 8 ----0

Tipul de cltldiri cu doutl apartamente pe nivel - ® Acest tip prezinta calitati

echilibrale in ceea ce privesle valoarea locativa $i eficienta economlca. Sint posi­

bile multiple rezolvari de plan, concomitent cu 0 buna adaptare la conditiile de

1 Cam de ZI ,~,

2 Locmasa
3 Bucata"e
.~
Sectlun~ A~
insorire. Este de asemenea posibila prevederea de apartamenle cu un acela$i

numar de camere sau cu un numar diferit de camere. Pina la 4 etaje accesul se

4Dormitor
face pe scara, la cladiri CU 5 sau mai multe elaje eSle necesara prevederea unui

5 Baie
ascensor. Pentru incaperile de locuit la 0 inal\ime de peste 22 m de la nivelul so­

G) Tip de cladire cu 1 apartament pe nivel: forma de baza "cladi"lor de ora$"

lului Irebule respectate prevederile referitoare la cladirile inalle.

Tipul de cltldiri cu trei apartamente pe nivel- Gl

Acesl tip prezlnta 0 imbina­

T
8 ~G
re favorabila a valorii locative cu eficienta economica. ESle adecvat pentru rezol­

~ varea collurilor. Este posibila diversilicarea olertei de loculnte pe nivel.

I 5 I

Tipul de cltldiri cu patru apartamente pe nivel - @ Cu 0 alcatuire corespun­

0
'2
.L 4
1
•• I 4 zatoare a soluliei de plan se obtine 0 Imbinare mullumitoare intre valoarea loca­

f-----'O-12 --I f----- ' 2- 13 -----1 tiva 5i eficienta economica. Este posibila diversilicarea olertei de locuinle pe nivel.

Cltldiri tip turn - ®

Structurarea planului determina aspectul plastic al cladirii,

o Iinie de contur puternic articulata intare51e aspeclul vertical, impresia de clMire

supla, inalta - ® c.
Legenda
[ ] 'zona. de ZI <:J intrarea in casa

D :Zona de noaple ..,... orienlarea principala

IIIIIIIlJl dependlnle <J- onentare secundara

® Tip de cladire cu 2 apartamente pe nivel

I
I
@
2

1-12-'5"
1
'
~

Tip de cladire cu 3 apartamente pe nivel

®
2- apartamente/nivel

Variante de plan
3- apartamentelnivel 4-apartamente/nivel

H2-15~
B r----r---,

"'
M
I

"'
OJ

1 ---,N f- 12-13 -1
Tip de cladire cu 4 apartamente pe nlvel (j) 4 locuinte pe nivel Varianta: birouri/cabinete

1 Cam. d~e~zji -~:I~!~

2 Bucal.
3Dormitor
4 Coridor
5 Baie
6Depozil.
~®-®
~ ® Cladire de locuin\e inaIta Arh.: S. Pogadel

304
 CLADIRI DE LOCUINTE
A

B
Condor inlerlor

E:::a
0

EF ~:
CU ACCESUL PRINTR-UN CORIDOR

La cl<'idirile cu accesul in aparlamenle prinlr·un coridor, in locul unui acces

central pe liecare nivel, este prev<'izul accesul pnnlr-un condor orizonlal 1<1
~[J

Ef3

fiecare nivel, care sint legale inlre ele printr-unul sau mai multe punCle ver­
Coridor exlerior licale lixe, allale in leg<'ilur<'i cu inlrarea in cl<'idire. in cazul in care coridorul de
E acces se gasesle in inleriorul clMirii. acest tip este numit clMire cu coridor
C
E$:=j interior ~ CD­
A. Locuirea /a un sigur nivel are la aceast<'i rezolvare ca rezultat orientarea
unilateral<'i. De aceea se incearc<'i crearea de tipuri de apartamente dezvol­
lale pe 2 sau mai multe niveluri ~ @.
G) Sisleme de eireulalie pe vertieala
La clMirile cu coridor exterior accesul orizonlal se gilseste in pilflea longi·
ludinal<'i exterioar<'i a e1Miri ~ CD.

r--trW---,
r;--_/)Jol. -< C f
z~ __ .../~_"""':-;:,j B_ Coridorul deschis nu esle lipsit de probleme in condiliile de clim<'i ale
No;] Ie
I I
Europei centrale ~ ® mal ales c<'i in lungul coridorulUl exterior esle posi­
L__ L.. __ .J bila prevederea doar a unor incaperi mai pUlin importante ~ 0. Situ alia
este mult mai bun<'i alunci dnd apartamentul este dezvoltat pe dou<'i sau mai
multe niveluri ~ ® - (j) , Locuinte dezvoltale pe un singur nivel ~ ® sint
ralionale indeosebl in cazul garsonierelor si lapartamentelor. La structura­
rea unei locuinte pe mal multe niveluri dilerile relaliile func\ionale pot Ii lua­
te in considerare in mod corespunz<'itor. in cazul in care decalarea pe verti­
cal<'i se lace doar cu 0 jum<'itate de nivel. sinl create condilii favorabile pen­
Iru imbinarea lunctiunilor s! pentru separarea pe in<'illime ~ ®.

~
Posibilil<'itile de varlere se m<'iresc in mod considerabil atunci cind locuintele
nu au aceeasi l<'itime pe toat<'i e1M!rii, ci sin I imbinate zimlat cu locuintele

® PosibilHtlti penlru acces prin coridor

LJJ invecinate. Accesu/ pe vertical<'i preia sc<'irile, ascensoarele si puturile pen­
tru instalatii. Exist<'i noduri de circulatie inglobate. anexate si separate de
clMire, ~ CD.
Accesele orizontale este bine s<'i lie prev<'izute la un num<'ir cit mai redus de
niveluri, imbun<'italindu-se astlel raportul dintre volumul construit si supralala
locuibil<'i ~ @.
Prevederea de accese orizonlale la liecare al doilea nivel permite amplasa­
rea tavorabila a unor apartamente mari la diferite niveluri combinat<'i cu aparta­
menle miei la nivelul de inlrare. Pot Ii oblinute rezolv<'iri bune la 0 amplasare al­
ternant<'i a zone lor de iesire. Prinlr-o suprapunere simetric.'l a unor locuints
dezvoltale pe mai multe niveluri sau prin amplasarea corespunz<'ilOare a 10­
cuinte/or tip Spilt-Level se poate limita num<'irul acceselor orizonta/e.

@ Seet!uni prin drler!lele slsleme de aeees (eu eoridor interior)

~ 0 Cladire eu pasarele, loeuinlele !lind eu niveluri deealate ~® Mansarda

• I
~ ® Casa scari; amplasala in lala coridorului acoperi\. Bucataria primesle lumina si ~
aur p"n loggia Arh.: Seltz
f7\
\!../
Eta' _.
J
®

305
 ..x+- a-x -+ U;
CLAOIRI iN TERASE
-lIJ
Amplasamentele pe versanti IoaIte irdi­
""Ii constituie 0 temalia pentru realizarea
de dadiri in terase. Unghiul de suprapune­
re (inaJlimea unui nNe! raportatllia adinci­
a - l.1ifjmea unei lerase
mea terasei) = irdinarea medie a versan­
ha - inattimea ochiului
he - inMimea unui nive' lUlu; ,. B" - 40" . Adincirnea terasei ,. 3.20
hf - inMimea jgheabului m. orientata demle mai multe ori spre sud.
x - adindmea jgheabului
I - adincimea terasei 'erit:i de a fi vazutJi de persoane slJIDne ""
eu perspecliva libefii - CD -@ planuri
!;i seq;uni - ® -@ . in unele ~
exisIA presaip~i speciale pentru aslIel de
situaUi. ClMrile in terase ofem locuin\eIor
spaUu liber pentru odihna. luau !;i Ioc de
joac3. pentru copii sib cerul liber ca "" in
<:aZUl unei locuirJ\e la paner cu grtil!ina
Plantarea parapeteIor ~ vaJoarea
Iocativl! - CD-@.AvantajeleOferilede
RelJagerea par1iaI4 Retragerea SupralB\e libere terasele libere fac ca astlel de dadiri sll fie
® a spaUului liber in
corpul dlldirii
® in cazul locuintelor
pe doua niveluri
la lonna de plan
disparate
® Retragerea teraselor
la coostruC\ii in forml! de L realizate ~i pe teren plat. incaperile care
rezultA in aceasIA situaUe la nivetele in­
'erioare pot fi folosite ca inc3peri cu desli­
na~e multipla -@ -@. incilperile man
ofer.i !;i ele tenla\ia de a se realiza deasu­
pra lor locuirJ\e in terase - ®. Trebuie
fi!cutA 0 deosebire intre formele de rea­

CD
lizare a c1Mrilor in terase inlr-O singura
pane. realizarea de terase in urma relra­
gorii unor unit3~ locative de adincime iden­
ticA - ® ~i dispunerea unOI' Iocuin\e ale
camr adincimi se reducde Ia un nNe!lacel
superior- @

Adincimea (ha-ht) _@
jgheabului x = a he

® Plan AIh.: Schmid + Knecht (j) SeC\iune prin - ® Adincimea necesalii a jgheabului depinde
de inill\imea nivelului "" de adincimea !era­
. -.- ..-.-,:"""""" ,.-..:~,
t-~"""-,...--r--"1'~:='_:.: =:=.:_--~::."'""-~~ selor in cazul in care se dor~ sll nu sa
poala privi pe terasa aflata dedesubt.
Condilii "" mai lavorabile in leg8Iunl cu
aceasla sa obIin atunci cird terasa esIe
partial retrasa in corpul conslnJc\iei - @
I' -@

-- --.
® Plan AIh.: Stucky + Menli

®
CD SeC\iune prin - ®

~~w;:o-=~...........~..........."
! r:r~i'P'4f

• . . ~

~~~!~:~:-f3-1iJJl"L-{--'~~':~­
::
.
~_;_-I.
."5 .
::~ ~
. 5, 2
3
4

.:~. :L.....:..;..J:.

'.'~
•
~
;:
"
! .
"'_::<..T""......
4--------r ,- ,,/':
. ~
i ~
....
.....
Planul panerului unei dadiri in forml! de deal
Arll.: Frey. Schroder. Schmidt
@ SeC\iune ptin - @)

Tlpun
de locumte

@ Etajul 1 aI unei dadiri in terase pe teren orizontaJ "'3'

SeC\iune prinlr-un centru de congrese - UJ - pag. 485 - 486
AIh.: Buddeberg ~ Proiectant E. Gisel

306
 AoApOSTURI ANllAERIENE
CD [ITJ~ DTIJ -1.lJ
I- 95 --l l - - 1.42' ---4 I - - 1.90 ---l
in Germania. prevederea de adi1posturi antiaeriene nu esle obligatorie (spre

EElEEETIHE
f- 95 --l 1--1.42' ---4
palru Iocuri sase Iocuri
1--1.90 ----l

opt Iocuri

1'"
:::
+
deosebire de situa\ia din alte tilri, ca de exemplu Elvelia, Suedia). in cazul
utilizilrii in mai mulle scopuri, are precildere folosirea in scop civil.
Adi1posturi penlru loeuinte pentru loale felurile de c1ildiri de loeuit, adi1poslu­
rile trebuie sil aibil 0 capacitate de 7 - 50 de persoane (adilposturi private).
Adilposturi sint previlzute la c1Miri de birouri. ~Ii, spitale, aleliere, c1lldiri

L2:H~
A1~
de locuinte.

~ Adi1posluri publiee: dimensiunea medie: 51 - 299 persoane

adilposluri mari: 300 - 3.000 persoane
A1~
+ adaposturi mari in melrou ~ garaje subterane: pim Ia
4.000 persoane - pag. 308 @ .
1------1.90 ~ 1---1.90 ----t
t-
Prid (3 suprapu",) Prici dublu (3 suprapu"')
",Z Adi1posluri se previld !?i pentru persoanele din mijloacele publica de lrans­
port !?i penlru eei cu mijloace proprii de transport (necesar un aviz termodi­
G) Dimensiunile exterioare ~ locul seaunelor Si priciurilor namic pentru emisia !?i evacuarea cilldurii)
Adi1posturile penlru protejarea bunurilor cullurale se dilerentiazil din punct

5L 0
if\ [?
de vedere constructiv in eele pentru proteclia de bazil !?i eele pentru 0 pro­

0 3 tec\ie milrilil.
a) Protec\ia de bazil: protejarea impotriva dilrimilturilor (sarcini slatica), pro­
C tejarea impotriva ineendiilor, impotriva armelor chimiee (filtre de aer),
L impotriva depunerilor radioactive (fall-oul), pentru stocarea de lungil du­

rn
- -,

2 EE ratil (depozilarea).
b) Protec\ia milrita (Iilril eele de la punctul a): prolec\ie impolriva !?ocurilor
provocate de loviluri aeriene (sarcini dinamiee), impolriva efectelor radio­
1 sas de acces + we • 2.30 m2
IT] active iniliale (de scurtil duralil)
2 irclperea de sedere • 6.0 m2
Adilposlurile pentru clildirile de loeuit sint reprezentale de corpuri do con­

3 ventila\ie • 1.3 m2
slruqie formind un element inchis, elan!? !?i care poalo Ii incuiat. cuprinzind

4 irclpere IiItre • 1.5 m2

spalii de !?edere cu spatii auxiliare, spatiu de filtrare !?i 0 ie!?ire de urgentll.

Adilposl realizal intr-o cl~dire pen­ Trebuie previlzule instalalii de ventilare, sanilare si de alimenlare.

® tru p<ole<:1ia de baz~ a rna; putin de

6 persoane • 17.2 m2
Supralat~ conslruil~ pI. 10
persoane cca 26,3 m'
La adi1poSluri trebuie sil se poalil ajunge in timpul eel mai scurt cu putintll.

Trebuie sil cuprindil rezerve'penlru 14 zile!?i sa se aile in imediala apropie­

re de loeuinlele respective, lrebuind sil fie previlzule cu cili de leglllurll din­

1 Sas tre locuinle si inlrarile in adapostde '" 150 m. Adaposlurile penlru 1 - 7 per­

2 in~perea de sedere soane '" 6 m' supralata!?i "" 14 m3 volum. Penlru liecare loe suplimenlar in

3 we useal adapost cu "" 25 de loeuri, suprafala trebuie marila cu 0,50 m'l1oe !?i volu­

4 Aparal de ventilatie
mul cu 1,40 m3l1oe. Trebuie previlzul eel pUlin un WC uscat penlru '" 12 per­

5 Spa\iu pentru filtre

5 6 Acces asigurat contra soane, doua WC-uri uscale pentru mai mult de 25 de loeuri.

d~rim~lurilor inal\imea libera lrebuie sil fie"" 2,30 m, deasupra a trei loeuri de odilma in

pozi\ie culcala suprapuse 1,70 m, deasupra a doua astfel de locuri supra­

puse 2,00 m, deasupra supralelelor de miscare 1,50 m.

Alcilluirea: planul si sec\iunea la libera alegere. in caz de realizare in plan

dreplunghiular, sa nu so depa!?easci'l raportul de 2:1 dinlre laluri. in cazul in

care este previlzula posibililalea de lolosire in aile scopuri po limp do paco,

lrebuie linut seama de aeest lucru, de exemplu in cazul provederii unoi '010'

siri ca spillillorie, loeuri de joaca sau de meslerire, uscalorie, depozilare a

biciclelelor, cu conditia ca sil lie posibila 0 evacuare rapida.

o Adilposl realizat inlr-O e1Mire pentru 50 de persoane = 50 m'

Materialele de construqie lolosile penlru eJemenlele portanle ~ 825 con­

form DIN 1045

DepoziliArhiv~ camer~ filness

~i antrenament

::­ 1/4 din rivoU ~

Sec\iune

I 'I
IL.. I'J.
Plan
Soc1iune
® Utilizarea no""al~ a pivn~ei - ® fj\ I~re orizonlaJ~ pentru caz de
® le~irevertical" pentru caz
\!...J urgen\" (exemplu schematic) de urgenl<'l (exemplu schematic)

T
...
..

•
co
.;;;
....;;;co
T

~ ..
..
~
co ~

I
a. .!!
...r
.£ a.
l"

: I, I Intrare I ie$ire ferita de darirnaturi

I II'
L. 1t..J

® Utilizare pentru apmarea civil" - ® ® ® -cala@

307
 f;
I
AoApOSTURI ANTIAERIENE
-(D
Adaposturile mari trebuie realizate ca niste corpuri de construc\ie lormind un
element inchis, etan$e la gaze $i putind Ii Incuiate. Ele trebuie prevazute cu
o intrare cu sas, un spatiu de supraveghere (depozit), un spa\iu de $edere
Zona da.dirii
cu 0 incapere pentru bolnavi, 0 suprafata pentru rezerva de apa, un spatiu
pentru closete si 0 bucatarie pentru caz de necesitate. precum $i cu in­
P, stala\iile tehnice necesare. Sub adapost trebuie prevazut un bazin pentru
I I
colectarea apelor uzate. Capacitatea adapostului trebuie sa nu lie mai mica
P" de 300 de persoane, iar la cele etajate sa nu lie mai mare de 3.000 de per­
--------""'--­
soane, Nu trebuie construite mal mult de 2 adaposturi mari nemijlocit unul
La peste 5 niveluri Pina la 5 niveluri complete
linga celalalt sau deasupra celuilalt. Nu trebuie depa$ita capacitatea de to­
tala 5.000 de persoane,

CD Sarcinl statice de inlocuire a sarcinilor dale de darimaturi

Locuri in adapost: 51. ..80 81 ... 149 150... 180 181...240 241 ...299

m' m' m' m' m'

Sarcinile date de darimaturi: pentru luarea in considerare a efectului darimaturilor cm:ute
de sus trebuie folosite urmatoarele sarcini statics de inlocuire
P, 15kN/m' = 10 kN/m' Selur" 51 ... 80 81 .. 149 150 .. 180 181 ...240 241 ...299
Ph' 10 kN/m' = 10 kN/m' din care
pentru nisip si pietris P" = 6,75 kN/m' = 4,50 kN/m' Infirmerie 2) 3,8 ... 6 .. 11 11 ... 13,5 13.5 .. 18 18 .. 22.5
penlru argila de consislenta medie PM = 9 kN/m' = 6 kN/m' Bucalarie 5 5 5
penlru argila de consislenta mica P" = 11,25 kN/m' = 7,50 kN/m' 7
pentru toate lerenurile in apa trealica Ventilatoare 3,5 10,5 14 17,5
P" = 15 kN/m' = 10 kN/m'
Rezerva de apa 1...1,5 1,5... 2,5 2,5 ... 3 3.. .4 4... 5
Depozit 10 10 20 20 20
~ Supralata conslruita 98 m'
We 3,2 3,2 .. .4.8 4,8 ...6.4 6,4 ... 8 8... 8,8

Groapa apa uzata a,s 0.5 a,s 0,5 0,5

Incaperea tiltrelor 4 8 12 16 20

Flltre de prat
I (in functie de 3 3 3 3
conslructie)
I

'1
~'
IL __ Pretiltre de nislp
(Ia moloz de 2 m 3... 5,6 7,5 ... 9
2.3 9... 12 12 ... 15
inaltime)

Sasur; 1,5 3 3
Legenda:
2
1 Sas de intrare = 3,0 m 2 4 we-un = 2,01,5 m~ 11 Valorile intermediare se interpoieaza liniar; in cazul unei inaltimi libere a incaperii
2 Locurl de sew! = 2,16,6 m 5 Aenslre = 2.01,7 m 2 de sub 2.50 m rezulta suprafete minime mal mari
3 Locurf pe pnciun = 2 134m 2 6 Camera de Wire = 2,03,0 m 2) Valorile mtermediare se interpoleaza liniar.
Prezentare schematica: doua adaposturi pentru locuinte alaturate nemijlocil pen­
f2\
\!:;) tru un numar ® Spatlul necesar (valori minlme) supratete nele
lotal de , 00 de persoane

300 persoane 600 persoane 1.000 persoane 2.000 persoane 3.000 persoane

Sasuri 3 xIS m' 4 xIS m'

2 x 4,5 m' 2 x 9 m' 2 x 15 m' sau 20 m2 + 15 m2 sau 2 x 20 m2
Spatii pt. seiur 600 m' 1200 m' 2000 m' 4000 m' 6000 m'

Infirmene 30 m' 60 m' 100 m' 200 m' 300 m'

Camera paza (depozitare) 10 m' 10 m' 10 m' (+ 10 m') 10m' ( + 20 m') 10 m' (+ 30 m')

WC-uri 6,4 m' 12 m' 20 m' 40 m' 60 m'

Bucatarie 10 m' 10 m' 10 m' 2 x 10 m' 3 x 10 m'

Camera inst. de incalzire ~i de depoz. a filtrelor 20 m' 25 m' 30 m' 40 m' 60 m'
Prefiltre pt. nisip (Ia darimatun de pina la 2 m) 11,5 m' 22,5 m' 37,S m' 75 m' 112,5 m'
Instala\ie electrica allernativa 15 m' 20 m' 20 m'
Camera rezervei de pacura 7.5 m' 10 m' 15 m'
Rezervor de apa 4.2 m3 8.4 m3 14 m3 28 m3 42 m3
Groapa colectoare ape uzate 1,0 m3 1,0 m3 2.0 m3 2,0 m3 2.0 m3

(pentru valori intermedlare ale capacitalli de cuprindere, valorile din tabel trebUie interpolate respectiv extrapoiate)

@ Spatiul necesar (valori mlnlme)

1.000 persoane 2.000 persoane 3.000 persoane 4.000 persoane

Sasuri la toate intrarile ~i ie~irile 1 x 10 m'

SpatH pt. seiur 2.000 m' 4.000 m' 6000 m' 8.000 m'
lnfirmerie 100 m' 200 m' 300 m' 400 m'
Camera paza (depozltare) 10 m' + (fa m') 10 m' + (20 m'l 10 m' + (30 m') 10 m' + (40 m')
WC-uri 20 m' 40 m' 60 m' 80 m'
Bucatarie 10 m' 2 x 10 m2 3 x 10 m' 4 x 10m'
Camera inst. de venlilare $1 de depoz. a tilfrelor 30 m' 40 m' 60 m' 70 m'
Pretillre pt. nisip (Ia darimaturi de pina fa 2 m) 37,S m' 75 m' 112,5 m' 150 m'
Instala\ie electrica alternaliva 15 m' 20 m' 20 m' 25 m'
Camera rezervei de pacura 7,5 m' 10 m' 15 m' 20 m'
Rezervor de apa 14 m3 28 m3 42 m3 56 m3
Groapa colectoare ape uzale 2 m3 2 m3 2 m3 2 m3

(pentru valori intermediare ale capacita\ii de cuprindere, valorile din tabel trebuie interpolate respectiv extrapolate)

f4\ Spatlul necesar (valori minime) pentru adaposturi mari allate in legatura cu parcari sublerane
\:::!) ~j cu cal de transport subteran

308
 ASANAREA CLADIRILOR VECHI

--+ pag. 309-313

Extrase din "Cladirile vechi"
Rau O. si Braune U., Leinfelden 1985

Reabilitarea, modernizarea, reconstructia sau extinderea unei c1adiri

vechi necesita un alt procedeu de proiectare decit 0 c1adire noua.

Cladirile vechi sint in cele mai multe cawri protejate juridic.

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

CD Releveu: plans~ cu dimensluni ® Releveu: plan exislent, schil~

Premisa si baza modernizarii este relevarea sistematica, prin care
fiecare componenta constructiva importanta, fiecare detaliu sint
control ate cu grija. --+@

Relevarea se structureaza de regula in urmatoarele etape:

Descrierea generala a c1adirii - teren, specificatii constructive, re­
glemenlari. legi, vechimea c1adirii, sec\iuni istorice ale constructiei,
caracteristici formale istorice, material de construclie, functia c1adi­
rii, structura, caracteristici structurale, alte caracteristici. Descrierea
materialelor de constructie si a nivelului de echipare, a echiparii teh­
nice, utilizarea zonelor func\ionale ale cladirii (Iocuire, comerciala
s.a.m.d.), chiriasi. Date penlru finantare, venit din chirii.

Relevarea starii cladirii pe zone separate (fatade, acoperis, casa

scarii, subsol, locuin\e, unitati si incaperi individuale comerciale), di­
® Releveu: elevalle existnnl~ Releveu: plan existent, des en
redaclare Ilnal~
mensiuni, planuri ale existentului.

Zone deficitare importante: capete de cosuri, infundarea cu luningi­

ne a cosurilor, sarpanta deteriorata (ciuperci, carii), cornise si
JQtlf~ab
slresini putrede, contactul dit;.ltre pereti si acoperis, scurgerea apei
lipS:\. de pe acoperis. Lipseste termoizolatia si stralul inferior, fisuri in
zidarie, daune structurale, plansee din grinzi de lemne putrede, ten­
cutaia deteriorala a peretilor si a plafoanelor, fatada nu este etansa.
Usi si lrepte din lemn deteriorate. Plansee cu elemente portante me­
lalice (pivni\a) ruginite. Peretii pivnitei nu sint izolati

incalzirea. instalatiile sanitare inutilizabile. Conduclele din pamint si

legaturile cladirii la retelele edilitare sinl deteriorate respectiv even­
® Zonele cele mai delenorale
tual subdimensionate.

Vinl
Plome Incidenli'l ~
.
__
Z,~p{ld~

Ap<'l pe lat"da ~ ~ : ~
Jgheabufl deler. ~ " I
BuriRn deschls
PUIlf.l cnllC
fl;'hninl
Ap.:'t d(~ ",uprl!:J.!.:'\

Slrtlluri
Zon~ pellclilal~ po.meabcle
Rostun lundalle
Izolarc orizonlal~ ulterioara. si drcn·
® Puncln principale de deteriorare
pnn ap~ I~r~ presiuno
Ap~ acumulal~. Puncle principato
de dCleriorare: apa. cu presiune ® are in zona pivnitci

;~~J';J/_
Soclu \ . " I
Jgl1C'<Jh din dale
De nl~'p
_\.
---,
_\ 1-. ~

I
. .

jUJ1JJU
".. Compoft:Hf'(J de ......
slringwe a .'I.lg<lOI
U$c."llo sub CI.'ll"'l
Asanarea
clldlrllor
vechl

/ Ancoc;lIC
/
fil\

I
@ ouscaredinlnleriorpenlrupereli
exteriori partial neaccesiblll D
Repararea in zona de conlact
dlnlre fundalli zidile S' p~minl
@ Izolatie orizontala. montala ullerior
(separare a zidun\Qr)
@ Anco[area cu piroane
de casa inchnal
it unui coIl

309
 ASANAREA CLAolRILOR VECHI
~[IJ

Pere\i exleriori, Fachwerk

Fachwerk-ul onginar nu continea metal. cuie sau suruburi. De re­

gula, fachwerk-ul poate fi reparat fara otel sau fler. CI exclusiv cu pie­

se din lemn. ~0) Umplutura structurii fachwerk este in Germanla

de Nord de regula zidarie aparenta. iar in zoneie sud ice argila.

@-@
Umplutura din argila ar trebui oastrata, iar cea detenorata ar trebut

reparata,

AvantaJele de punere in opera, de fizica a constructiei si biologice

ale argilei nu pot fi obtinute cu alt material. Pin a In ziua de azi nu

exista un material de umpiutura care sa poata Ii recomandat ca fiind

ideal sau echivalent cu argila -@.

Zidariile rigldizeaza casa. ceea ce contrazlce de fapt principiile tach­

werk-ului, iar un fachwerk usor nu are capacitate mare de umplere.

Fatadele de tiP fachwerk necesita 0 lntretinere periodica In forma

de mid reparatii.

Punctele vUlnerabile principale ale fachwerk-ului sint:

muchiile, streasina, jgheabul, burlanele. contactul acoperisului cu

peretii, umezeala, putregaiul. putregaiul uscat. infestarea cu ciu­

perci. insecte, nodurile despicate sau deschise din lemn. apa care

CD Puncte vulnerabile pnnclpale !a fachwerk patrunde, legaturile cu glafurile ferestrelor. cladiri vecine -0)

1 ~
,I I ," 1/
'/

------._­
- ~-~~~
, a",
--------.

® f3' Rigidi.z~re de colt cu ancore) 1'4' InlocUl~ea unel traverse o Coit de !raverse nou ancorat
Alcatuirea de pnncipiu a fachwerk-ulul
\:::J metallca \J in doua etape de :uc~u \.::V suruburi cu cap
C:..J
--------==::::=;1
-~------_l7l-y
. leSllura a dulap­
lor pianseulul Sl13
Tencula(a extenoara Tenculala din sillca!1 : 5 rnrn
Slmghll 2428 mrr.
'Tllnerala 2sal\Jrd
~. Spatlu de aerlSlre Piaci usoare CL; lalas 25 mm Plac.3 usoaracu t31as 20 mm
'~
,,' TermOl2olatie 40 rnm Olao IZOlanle om !Iora P'aC3 IZOI:1I1(3 din Ilbre mrnerale

i:tr eo mm
'. Tencur31a de var 'Tllnerala 2 x 40 mm
veche Sllnghll ;'::'428 mm P'accl usoara cu ralas 25 mm
Pal3nla pe supen oe Piaci din gnlps-carton iesalura (nu este melallcal
• eu dlblun stlnghll sle,ar Sl piaci usoare cu taias 51 stral Tencu,a',a cln var
rachlta din trestle. lencUit
Tenculala mtenoara

~ (varl

L~
A
chertate
Izolatle extenoara cu matenal 'zo­
Madal'itali de alealuire a eallulu, la Noua alcatulre cu termoizoiare

® traversele lachwerk (Sollcltan de

lant cu capacitate fldicata de difuzle
Tn spatele unei placan cu strat de ® eficienta: ',a Interior facnwerk-ui ® Noua alcatuire. fachwerk-ul este
aparent !a Interior Sl :a exterior

"
tntmdere $i comprimare) este captuslt
aenSlre

Fachwerk·ul este aparenl13

. /,'~
tiY~

" "'/1/~ f:a[

Interior 51 la extenor

m
Tencurala exlenoara mmerala

, i,l Placa Izolanla dm s:licat de

calClu 60 mm

~jj
.~ ~::;;L·.~
Mortar adezlv ,/ 1 '::.Ij"::
Tigle complete 52 mm
:::::::J?::::
,~ji~=I
1.]~\t:::\:::rrtI::::· r:a~:::
TencUlal~ eu var
' JI,'"I, BenZI de caucluc celular
:
if~11
Legatura structum CU lemnul i::::::::~r:

HJ
"~i1i
nou I. ~

A
"/
/ ," Interior I ...f$'~./~ prea pUTln '15
~/ / /
Alcatuirea peretelui dupa renovare

Alcatuire cu argila pe structura

din lemn, zidita din piatra
tj2I Alealu"e learet'e t13' EVltarea racordurllor netede la re­
eu plaei minerale izalante Si \igle
~ avantajoasa a panoului \!..::V para rea panourllor din argl18
concasata, din clincher

310
 ASANAREA CLAolRILOR VECHI
+'
r~~J,-~,~r
Co~delum
Zona acoperisului:

~1lJ

Fr!fcaslr<'1· .
Acoperisurile au ca func\iune originara protectia, ele dind un indiciu

I' .' mansard:!. ill Pr01Cc\I(l

cosul", ,
asupra functiunii primare a casei.

Acoperisurile sint componentele casei care sint cele mai expuse in­

Lucmn~,-'~~ temperiilor, Deleriorari mici neluate in seama pot anlrena pagube

po::,:
"'~+-4-'::'lips~ (nou~) l
•
considerabile pe termen lung,

Astlel, intretinerea acoperisului are 0 importanta centrala. Starea

[gLdcij j buna, fara probleme, a structurii acoperisului Si a invelitorii este

baza oricarei asanari eficiente ~ CD Si CD-

Materialul din care sint alcatuite sarpantele istorice la latitudinile

I, noaslre [ale Germaniei - n, trad.] este aproape exclusiv lemnul.

Toate formele existente de sarpante se bazeaza pe legaturi trian·

CD Sursele pnncipale de deteriorare in zona acoperi~ulUl gulare in diferite variante constructive ~ ® - 0,

Sarpanta cu caprlorl Modul de transmitere a incarcarilor prezinta deosebiri specifice

a Sarpanla ~mfla CU !5~Prlor /!' m m functie de structura, cunoasterea lor fiind 0 conditie indispensabila

,/ /' ' j ' /'" 'I~i 11

pentru 0 asanare tara deteriorari a acoperisului.

-' .~;.L- fJ- /~ incarcarile preluate de acoperis nu provin numai din greutatea pro­

BJ- '5 n n prie Si din zapada, ci Si din vinl, datorita suprafelelor considerabile

b. Cu grinll orllonlale transversale 6.00­

SI de coama ('\.
expuse. Din acest motiv, pentru stabilitate sint de 0 importanta cru­

'-L
;£;;, r,
'/_ ~I-- /r--~.,
ciala starea Si existenta contravintuirilor ~0

Pardoselile in zonele care nu au subsol dedesubt nu necesita ter­

,//----.' ,'-- ''7--~J{- D. J:,e. moizolatie Si bariera contra umezelii -. ®. in cazul in care sc inlo­

c. Cu doua gfmzllransversa1c' BOO cuieste pardoseala complel, se recomanda bariera contra umezclii

pop de scaun $1 cDJrdl\ si termoizolatie ~0

'-~R -- ~~: /
__ l L [j ~6 n ~ n .I
-10.00 ---., /

c~--------
/
d. Cu pOpl de scaun verllcah $1

o",o~~~~~~A.
/
/

------
/.

[d----~------- ~",--~ ;~
/;j!;~/ ~
1200
'/7' n n
12.00 .
n. !l.
1-· -- -i

U~tJ/11J rt::f!m'l~'"C /n1 _Mt A

S~~.-:~S
e _. e Scouno o",onlol" penlru
. I f SL:J/i1CO~pr!fls./ " "

/"./{] -0- SLj2PilIIU)bf'r

II
'\.
- .
~{rr=Z=C:I'~'
/':,
"
/
a'
'~
.
J .

Q -~---
~; _,:J,
n" n
'"
.,c, ."

Repararea l:llpll in cazul sarpanlclor cu iI1d,'p,'I"H'~,1 Ir'(l,1hHllnr dllcnl,l

1400 - 1400 .,
c."JprlOrl prln protoZ(~ dm nl"11'rI,l1 pl:1~,IIC d,'tor'H.ll!';') ~,.lrp,InIPI ~llh aClIlIIl..:!

'Jb'"":"~;; Jt~Za'11

sau plese de leg ... 'ur<"l din lernn ... inlulUi

.' JJ=.- -14.00 -14.00

® AlcatUlrea slructurii propril sarpanlelor CU grinzi de acoperi5 Si a celor cu ci'i.priori

:::: Slral PO:11II:lW

:::-\ (nlslp)

Renovare podca cu leHllOllOlallp. 51

Podea veche din piatra nalurali'i. in
Talp~
® zone fara Plvn1ta
baner~ contra urnidlt;.'llil pe slral de
belon din mortJr de var
dolmlorala

;t~7,~:~~::;~~,~~\~:-;~~~~·~":.::~~~::~~'.;.;~:~~:~~
--~T' .
,-,-.Uut.u.t"''''''--'-''''''tl''''·l''~'''''···''·

~]

Sectlune
Vednrll

Vedere
•;;:;

: t I

® Aanlorsarea grinzilor in punclele ® Ranfors;ueJ grrnzllor in punclnlo

® Puncl0 Yulnorabllo in zonil pl,1nseolor Si cAuzols lor slabe, in cimp skIbo, in cimp

311
 •

n
scindurr insera1e pe slinghu
ASANAREA CLAolRILOR VECHI
--+(I]

[ L Plan~eele:
L gnnda struclur<1 lenculal;,1
tenCUiala Dimensionarea grinzilor planseelor la c1adirile vechi se facea In mod
empiric, de catre dulgher. incarcarile erau preluate de regula de
(alca!u1re a plans8ulul cu plese nOI (IZOlarea unUi planseu din dulapl din lemn pe
,nserale De Sflnghll) panea cu plI/nlta) catre grinzi transversale care erau sprijinite de una sau mai multe
um lulur<1 Izolanta
grinzi longitudinale. intr-un manual de constructii de la 1900 se da
un raport lntre lnaltimea si latimea gnnzii de 5 : 7, acesta fiind con­
siderat un reper pentru grosimea necesara a grinzii.
~
: ..... stlnghli pe dame cu arc
I.- piaci ghlps-carton 12,5 mm Regula: jumatate din adlncimea camerei In decimetri ;;, lnaltimea
f2\ A.meliorare fonlca a unui planS8U
grinzii In em. Din cauza dimensionarii men\ionate, grinzile vechi din
I.CJ din argila

lemn au adeseori 0 sageata considerabila, care totu~i nu reprezinta

r--- mocheta ~~gIO:;I~~~r~te~~1belon SO r ~~g~rare
un pericol, atlta timp cit nu slnt depasite tensiunile permise.
I ;r
I :- sapa a5fall turnat
folie acooer. 10nOlzol.

Modalitati de asanare - CD - 0. intarire printr-o a doua grinda de

I
---r---: ----=
lemn. Ameliorare a distributiei lncarcarilor prin inserarea unor grinzi
sau ferme metalice suplimentare - 0.
I

I
ghlps-carton pe Slmghli sallea vala mmerala
(izolare termlca 51 lonica ndicata in cazul
planseu!ul eu qnnzi din lemn innolt
arenet "piaci aglomerate gnnzi nOl Diminuarea deschiderii se face prin introducerea unuia sau mai mul­
I
~ ~
~\i
I
m"...
~~~~:~e:;~':, tor elemente portante orizontale sau a unui perete portant transversal.

I [. /. --- ~~:~~'a
din lemn Modificarile constructive ale structurii presupun relevarea exacta a
tuturor functiundor de descarcare a sarcinilor ~i de rigidizare. Pentru
Ii vec~Ile gnn" nu sus',n
decil platonul
't'deCO,.tlu",
valoroase drn stuc
a asigura 0 descarcare fara probleme a sarcinilor trebuie sa fie cu­
pe stratae 'enculala noscuta soliditatea tuturor nodurilor de legatura.
Introducerea unul nou planseu pe structura
melallca - Slnl pastrate gnnzile eu planseu

I>
eu decoralle valoroase dm slue

Ii$!; j
?t;
~

mu

!S'R9 ?9 W 9Q@YWWIIWW _
il $I \i$NSK
- plac.a

-
sanea
qn,ps
val~
l,bre mll'1er"ue
~::~lad;h~~~

~~~~Cl~~IPHanDl~

::~::~~::~~::e rnlne,~le
_:...._-- ..... --- --~----~:...-- II
~

~Uc
.
. i~
i

i
L1_ "

..
.::::: :; 1-': :..:::..: : ::
moman!
banoa I~olanl~ monlarea Unel cer-Iurl In/enoare de dlstnbu{le in
pl3Ca Llsoara cazul pe,retilor d:S;:lartl!on
placa gnlPs-carton

========
- aCQpenre lernl1

:~~\~~:e~,~~~~::1
suspendata "ber

sau

II !1

~".".~,.".,.".,

~. mOl1lanl.plac,,',eg1'll ur.;j

~ gn,ps-carlon

~~~~~~~~ -:;Ilacaghlps

::: montant. stral oltum sau

val~hbre minera'ie

() suspeMala Ilber

~ ~~~~~~~~;~~ca legalura greSlt

f7\
® Pereti despartiton usori pentru
cladirl vechr \!J
Egalizarea '1lvelului in zona
pragulul ® Patru vanante pen1ru etansarea la
curent a usilor vechi

===::;:~;;:;~
-_.~-,

perete placat greSle

" rdublare ,

=~~§~
! toe usa sllnghi'e

'
~ plumbult eu muehle

inainte sectiune
~!e veche (seetlune orizontala) rebordul inferior - vechl

T /1 perete placal gresre, cadru

:JII
..-----JI ::::\;\:::::

=-~.!
/~8~~.
i. 0
// anda ve· stJn-.
che sudala ghie eu
I~ti;:;
,"
. '
::::::::::::::.::::: i usa man.tat prin insurubare,

rebord

SI fait nOI

if pe placa de muchie
dupa sectJune
fier rebordul inferior - nou
® Usa veche in rame nOI infundate (sect(une orizontala) Dublarea unel ferestre simple

, Asanarea inveli$ exterior

cladirilor renovat
. vechi

·:::::::::·t~~·versa

:::::::::~p.~rapet putreda

Gaune produse
invelisului extenor
de umezeala
@
2Lacrimarnaudinlemndestejarpea
rama veche de geam, din lemn
@ Mantarea unel feres1re prefabncate @ Vedere easa SISlem Fachwerk

312
 Ireple uzale

~
placare a treplei pentru

slral de nlllclare din mal.

plastiC sau Similar
ma.rirea pasului ASANAREA CLAolRILOR VECHI
prorll muchie (leraJcalibru

echivalare)
--QJ
Scari:

Searile exterioare ~i interioare sint elemente configuratoare esen­

.::::....:::;:::::::: .
prerunglrea pasului Si folosirea treplelor la tiale ale cladirilor vechi.

o~
Scarile interioare exista intr-o multitudine de variante structurale ~i
de materiale. Cele mai multe sint din lemn. Cea mai importanta re­
gula in cazul repararii este: a se repara doar ceea ce trebuie reparat.
placarea sau inve·
lirea treplei --->(i)-0
'-----canl PVC Searile exterioare sint de cele mai mulle ori din piatra natural;'\ ~i
G) Renoyarea Ireplelor uzale ® Dublarea unei sc~ri de lemn uzale servesc la accesul mai sus de nivelurile soclului ---> ®.
Treptele uzate pot Ii intoarse daca sint preluerate corect pe partea
de dedesubt.
lncaperi umede ~i bai:
Alcatuirea peretilor ~i a pardoselii trebuie proieetata ~i executata cu
grija. Cel mai temut defect sint scurgerile in jurul du~urilor ~i al cazi­
lor ---> @ - @. De asemenea, barierele contra vaporilor deteriora­
te sau care Iipsesc, in special la perelii exteriori cu termoizolatie la
interior, due la formarea condensului in structura.
Aceasta este eauza putregaiului ~i a aparitiei ciupercilor. Amelio­
rarea conditiilor sanitare este una din cele mai importante masuri de
modernizare. Proiectarea solutiilor in plan trebuie s;'\ se muleze
Modalil~li de prelungire a Yangului Modalil~ti de prelung"e a Yangului indeaproape pe existent ~i,sa it coroboreze pe acesta cu elemen­
unei scAri unei scA,i
tele tehnice necesare. ---> ® - ®

\ ..,--­
'.
o
o
o

r,;jrn;')r,'}
buc:'ll:'lrU')
buct'lI:Hle

c1:JdlrB veche eXlslenla varianla I: varlanla II: vaflanla ilL

\I" ® Varianle in cazul mont~rii de b~i \I" ® Exlindere cu I~timea unei c~zi \I" (j) Prelabrical~ din malerial plaslic +~
V'
® E)(ti~der~ pe It\time cu lungimen
unel CaZf

'. . -- -
'....... ,'40' +- f ± - scindun din remn
.~ umplulura. veche
i~r '~r -~.~,~

ff;Et~}jC~-C
;;0;;

. - -,:
,
podea lalsa.
, ;grlnda.
- • -'~-- planseu

:1
--- --- lencuial~

II
dale
sapj pal/mortar
bartera. COnlra vtlponlor­
mortar usca[
- lravers~ de dller('nf~ --­
condUC1~ ap~ re"d ON l00·-~
umprulur~ pl.:ln?eu·--- -­
pode., lars~ ---­
supert podea lals~-"
lenculal;'l. plalon
gr,nd~ planseu-­
perspec Iva a
perspecliva
--- eXlslentului renoval

Moda!ilale conven\ionala a izolarli Ampl,lsaren conduclel de Jpe r(lltdu;,\­

® Trasee de conducle in spalele unor traverse mont ate pe tencuiala.

grinzilor din lemn in cla.diri vechi Ie sub noua podea

• po/cIa lachwer1<

/ • slmghll vcr1tcale la Ijecars

30cm
• placa gips-cal10n cu miez

"

impregnal

• roslUfl permanent elaslJca

• umpfUlUr3 izolanl3 • dale pardosealtl Irpl18 pe

•
• dale perele liptle cu PCI
umplutura iZO!;lnttl
• rostUIlO elasllca durabd3
• S:lP" - arm<lI<'l.4,5 crn traseu ;nstal;tlli in perele dubru
• data pardoso<ltlllipite
• loli{'l dub1u Ilplla ~au all;tllUlfe perete si podea.
• sapa 4,5 em, arma!<'l
• lolie sudata laleral min Scm
pesle supralata pa100selu
l;onslruclie sudat.!'! pin<'lla 5
l;rn pesle supral'*l pardosehi cuva dus .. :.
• ronollolatle .1 I

I
c3r1on prOlectle suspendare umplulur~
lonorzol<llie ~ hluvota de rame QIPS cu
umplul. argil"
flnZI lanseu II J! nod legalura podea
otel in lata perelelui rO$tUfi
la pragul usil
desparlllor
Alc~luire pardoseal~ Si perete in

@
Alca.luire pardoseala. Si perete in
@ fi4\ Delalii importanle penlru inc~peri Alci"ifuire perete lonoizolanl~

I
inca-peri umede intr·o conslructie
inc<'iperi umede intr·o construe tie de lip \!.Y umede in dublu slrnl
masiva cu plansee pe grinzi din
Fachwerk
lemn

313
 CONSERVARE~IASANARE
Exemple ~i solutii - CD
Conservarea unei structuri din lemn prin acoperirea ei cu 0 structura
din otel.

Situatie, temfl
Sala polivalenta construita in 1928 in MOnster era acoperita cu 0
structura metalica care a fost deteriorata intr-at1t in cel de-al doilea
G) Sec(iune transversala-®
- - -- - -- razboi mondial, incH a fost nevoie sa fie refacuta complet ullerior.
, f':-~K:
~
1/ "/ Dupa razboi, otelul era prea valoros, astfel ca sala a fast acoperita
,;j
, I
"" , /'
/- /'
timp de 35 de ani de 0 structura din lemn in retea. fara stllpi inter­
I

I
/
,/
,
, ,,
/ / /'
mediari, pe 37 m x 80 m. Structura era incarcata doar de ea insasi,
r ! "- , ,/
/' /' neavind termoizolatie, incarcari din zapada sau aile incarcari pre­
cum cele provenite de la punti pentru iluminat sau allele asemenea.
/' /
---
"- ,
~
/ ' /"

"" /'
~
""" ""--­ Cerinte solutie

....- / 1/
""
/'
,....­ "
/ Noua invelitoare trebuia
- sa respecte reglementarile referitoare la termolzolare,
0
- sa nu permita trecerea zgomotelor de afara si sa mentina reflec­
tarea sunetelor din interior la un nivel scazut
== =

•
=cc

-
'" Noua structura trebuia

- sa poata prelua incarcari suplimentare ale aparatelor sportive,

~cc
<> ale culiselor, ale punti10r pentru iluminat S.a.,

~I
~.
- sa fie circulabila,
=- - sa poata fi amplasata pe vechlle fundatii,
18.67 - structura in retea trebuia conservata,
StruClura spalialalplan acoperis - duratele de proiectare si de constructie trebuiau sa fie cH mai
~ scurte posibil.

t 70

7 01
1 .
Solutie
o structura spatiala din tuburi insurubate in noduri a dus la mini­
±oO.70 mizarea dorita a greutatii totale, sl de ea a fost suspendata structu­
11 x 7.30 x 80.30 m ra din lemn existenta. - CD. 22 de ferme in arc sint legate intre ele
prin dlagonale sl acopera 37,34 m x 80,30 m. - (1) - ®

rindul B Unul din cele doua rinduri de reazeme, inalle de 70 cm, este mobil,
iar celalalt este gindit ca reazem pivotant. - ®. In interiorul struc­
turii spatiale sint dispuse 10 punti transversale. - CD
Macarale de montare mici au preasamblat sapte componente con­
structive de mari dimensiuni, de pina la 32 t, care au fast apoi puse in
rindul D opera in 2 1/2 zile cu ajutorul unei macarale pentru 500 t. - (1) - ®
Structura este zincata, tratata cu vopsea PVC-acrilica si cu 0 vop­
sea de protectie contra coroziunii sl contra incendiilor. Invelitoarea
consta in pene, table din otel trapezoid ale. bariera contra vaporilor,
® Sistemul static noduri-bare. Rindul B cu un singur sir. Rindul 0 articulat termoizolatie si table din aluminiu cu fait vertical ca protectie contra
apei de ploaie. - 0 - ®
Partile implicate: MOnsterlandhalle GmbH, Oficiul pentru con­
structii civile si industriale MOnster, structuri spatiale MERO si nu­
merosi ingineri de specialitate.

Alcatuirea invelitorii acoperisului ­

vedere longitudinala

Asanarea
cladirilor
vechi

® Suport de 70 cm ina!lil!'e. mobil pe

o singura direclie - \2J
Ridicarea unej seetiuni din
s(ruclura spatiala ® Acoperisul existent este complet conservat

314
•. 1'

i.:
~
~
Ji

~
@
..._ - - - - - - - - - - - - - - - ­
 CONSERVARE$IASANARE
Exemple ~I solulli -- !lJ

Renovare $i extindere prin acoperirea cu 0 structura metalica

Situalie, temf!
Pe lerenul dens ocupat al unei intreprinderi de melalurgie u$oara
din Munster, hala forjelor a Irebuit renovata $i extinsa. Conslruclia
veche fusese deja de mulle ori modificata $i, odata cu procurarea
unor noi ma$ini, a fost prevazuta cu diverse slructuri ale acope­
ri$ului -+ CD - ®
Noua hala trebuia
CD Sectiunea transversala veche si cea naua desenate una peste cealalta ~ ®-® - sa aiba 0 inaltime Iibera considerabil mai mare,
- sa se situeze pe conturul vechii hale, deoarece nu intrau in dis­
cutie demolari sau construclii noi,
- sa nu inlrerupa activitatea industriala mai mult de 2 - 3 saptamini $i
sa reduca pe cit posibil deranjul produs de lucrarile de constrUclie,
- sa aiba un aspect integrat, ea situindu-se in imediata vecinatate
a cladirii administraliei, protejata ca monument istoric,
- in fine, sa permita extinderea intr-o a doua etapa.

Solulie
Masinlle mari au ram as la locullor pe durala luer;irilar de modilicare
Arhitectii aleg 0 structura metalica, ale carei avantaje sint
- acoperire fara stilpi intermediari -+ ® - ®
® Secliune langitudinala ~ ®
- deschidere mare la 0 greutate proprie mica
- prefabricare $i montare in eel mai scurt timp cu echipamente
U$oare, factor decisiv.
--IiTJ ~r r= IT [0 Acoperi$ul inclinat cu ferme este te$it catre timpanele halei, penlru
a se potrivi cu acoperi$ul te$it al c1adirii administratiei, pentru a res­
0
-r '0'

pecta inaltimile $i pentru a facilita 0 ventilare $i aerisire naturale. in

I-­ I-­ peretii exteriori se alia jaluzele de admisie a aerului, gurile de elimina­
re a aerului se gasesc in coama acoperi$ului -+ CD - @
f­ f-
Peretii exleriori constau din elemente prefabricate suspend ate tip
- ~ f- sandwich din beton, care asigura fonoizolarea $i robustetea cerute
,2­ I-­
~ de 0 forja, $i care fac posibila montarea uscata.
Lucrarile de modificare au fost exact planilicate: dupa montarea
- f­

.. 0
I-­

[ noil structuri metalice, odata cu montarea treptata a invelitorii noi a

inceput sa fie demontala cea veche cu ajutorul unei macarale mo­
bile situate in interior. -+ 0 -®
® Plan

o Existentul la incepulul proiectarii ® Demolarea exislenlului intre hala

®
Monlarea noii strucluri melalice de­
asupra acoperi$ului existent al ve­