Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Management. Agroturism si alimentatie publica

Referat
Politica fondului de rulment si
corelatia dintre fondul de
rulment si gradul de risc

Grupa 8417
Panco Marta

- 2010-

Fondul de rulment
În sectorul privat finanţarea activelor circulante se face pe seama fondului
de rulment, a creditelor furnizor şi a creditelor bancare pe termen scurt. De la
caz la caz, ponderea poate s-o ţină unul sau altul din elementele menţionate.

Fondul de rulment este un concept mult utilizat în analiza financiară. El serveşte


pentru a măsura condiţiile echilibrului financiar care rezultă din confruntarea
dintre lichiditatea activelor pe termen scurt şi exigibilitatea pasivelor pe termen
scurt. La o anumită dată fondul de rulment reprezintă excedentul activelor pe
termen scurt asupra pasivelor pe termen scurt. Pentru unele întreprinderi fondul de
rulment desemnează fondul de casă, suma disponibilă pentru asigurarea
continuităţii plăţilor curente.

Fondul de rulment este, totodată, şi un indicator de lichiditate: cu cât


fondul de rulment este mai mare, cu atât mai mici vor fi datoriile pe termen scurt
pentru finanţarea activelor circulante. Estimat în valoare absolută, fondul de
rulment are o semnificaţie economică mai redusă; de aceea este folosit adesea
exprimat în mărime relativă, în raport cu (vânzările) cifra de afaceri:

Fond de rulment x 360


= Ponderea fondului de rulment, in cifra de afaceri.
Cifra de afaceri

Politica fondului de rulment


Ciclul de exploatare implică nevoi de active circulante cu caracter
permanent, dar şi cu caracter temporar, în aceste condiţii pentru întreprinderi
este oportun să acopere nevoile permanente cu fond de rulment, iar nevoile
temporare cu credite pe termen scurt. Intervenţia creditului pe termen scurt
reglează operativ nevoile de finanţat cu sursele acoperitoare, evitând apariţia
excedentului de surse sau a deficitului.
În ceea ce priveşte fondul de rulment, constituirea şi nivelul acestuia
ocazionează posibilitatea aplicării a trei linii strategice din partea
întreprinderilor, cu implicaţii diferite.
O primă strategie ce poate fi aplicată de întreprinderi este de a-şi
constitui un fond de rulment care să acopere nevoile medii de active circulante.
În conformitate cu această strategie, în perioada de vârf de activitate se
apelează la credite pe termen scurt (în graficul alăturat corespunde perioadei
înscrise între mijlocul trimestrului I şi mijlocul trimestrului II), iar în perioada de
gol de activitate apare excedent de lichidităţi în fond de rulment care să poată fi
utilizat pentru diverse plasamente pe termen scurt (în grafic corespunde
sfârşitului trimestrului II şi sfârşitului trimestrului III). Se poate aprecia ca o
politică prudentă a fondului de rulment.
O altă linie strategică ce poate fi adoptată de întreprinderi este de a-şi
constitui un fond de rulment deasupra oricărei oscilaţii trimestriale a necesarului
de active circulante.
Este o politică conservatoare a fondului de rulment, ce se caracterizează
prin renunţarea totală la credit pe termen scurt şi realizarea permanentă de
excedent de lichidităţi pe seama fondului de rulment, care ar putea fi utilizate
pentru acoperirea oricărei creşteri neaşteptate a activelor circulante. Pentru
rentabilitatea generală a întreprinderii devine imperios necesar să se găsească
plasamente pe termen scurt pentru fructificarea lichidităţilor.
Cea de a treia strategie ce poate fi adoptată de întreprinderi constă în
formarea unui fond de rulment constant inferior oscilaţiilor activelor circulante
în cursul anului.
În această situaţie întreprinderea este nevoită să apeleze permanent la
credite de trezorerie, ceea ce ridică nivelul costurilor. Se poate aprecia ca o
politică riscantă a fondului de rulment întrucât întreprinderea depinde de
deciziile băncii cu privire la nivelul creditelor şi nivelul dobânzii. Totuşi dacă
nivelul rentabilităţii întreprinderii este mai mare decât nivelul dobânzii această
politică a fondului de rulment este acceptabilă întrucât apare efectul pozitiv de
îndatorare.
Corelaţii ale fondului de rulment net
Între activele circulante (Ac), resursele de trezorerie (Rt) şi fondul de
rulment net (FRN) există posibilitatea unei triple corelaţii din care să rezulte
fond de rulment net pozitiv, neutru sau negativ, după cum urmează:

AC = Rt FRN = 0 Fond de rulment net neutru


AC > Rt FRN > 0 Fond de rulment net pozitiv
AC < Rt FRN < 0 Fond de rulment net negativ

a) În cazul fondului de rulment net neutru (AC = Rt —> FRN = 0)


solvabilitatea pe termen scurt pare asigurată, însă riscul diferit al elementelor de
activ sau de pasiv face ca acest echilibru (AC = Rt) să fie fragil.
A Bilanţ B

AC = Rt FRN = 0
Ai CP Fond de rulment net neutru

Ac Rt

Realizarea viitoare a lichidităţii elementelor de activ poate fi compromisă


uşor din cauze diverse: stocuri ce nu se pot vinde din cauza unei conjuncturi
nefavorabile, din cauza supraevaluării anticipate a cererii, din cauze fortuite, de
forţă majoră etc. Aceleaşi greutăţi pot apărea şi în ceea ce priveşte recuperarea
unor creanţe clienţi, producându-se lichidităţi din cauza dificultăţilor de
trezorerie ale debitorilor.
Aspecte neavenite se pot produce şi în ceea ce priveşte datoriile pe termen
scurt. Creditorii pot face intervenţii pentru accelerarea termenelor de plată în
cazul unor greutăţi de echilibru financiar, nefiind de acord în nici un caz cu
prelungirea unor scadenţe.
Orice dereglare care se produce în raport cu lichiditatea anticipată a
activelor sau cu exigibilitatea anticipată a pasivelor poate afecta echilibrul fragil
stabilit prin FRN = 0.
Având în vedere asimetria riscurilor ce decurg din estimarea anticipată a
lichidităţii elementelor de activ şi exigibilităţii elementelor de pasiv, este
necesară formarea unor "lichidităţi suplimentare" care să joace rolul de marjă de
siguranţă şi care să apere echilibrul financiar al întreprinderii pentru cazuri de
nerealizare a activelor circulante.
b) În cazul fondului de rulment net pozitiv (AC > Rt —» FRN > 0) se
constată un excedent potenţial de lichidităţi pe termen scurt, faţă de
exigibilităţile potenţiale pe termen scurt.

A Bilanţ B

AC > Rt FRN > 0


Ai CP Fond de rulment net pozitiv

///////////
Ac //
Rt

O astfel de situaţie poate fi rezultatul unei corelări favorabile în termeni


de lichiditate, ceea ce înseamnă că întreprinderea este în măsură să facă faţă
tuturor scadenţelor pe termen scurt şi să dispună încă de un stoc tampon de
lichidităţi destinate să anihileze eventuali factori nefavorabili privitor la
vânzarea activelor în viitor sau la onorarea datoriilor pe termen scurt.
c) În cazul fondului de rulment net negativ (AC < Rt—> FRN < 0),
lichidităţile potenţiale nu acoperă exigibilităţile potenţiale, ceea ce înseamnă
dificultăţi previzibile sub aspectul echilibrului financiar pe termen scurt.

A Bilanţ B

Ai CP
///////////////
//////////

Ac Rt AC < Rt FRN < 0


Fond de rulment net negativ

Recapitulând cele trei corelaţii ale fondului de rulment net putem aprecia
că:
=> un fond de rulment net pozitiv reprezintă un semn favorabil privind
solvabilitatea şi echilibrul financiar al întreprinderii;
=> un fond de rulment net neutru comportă o solvabilitate fragilă care se

poate dezechilibra oricând;


=> un fond de rulment net negativ reprezintă dificultăţi financiare
previzibile pe linia solvabilităţii, ceea ce impune o ameliorare substanţială de
finanţare.
Aceste concluzii sunt valabile în condiţiile când viteza de rotaţie a
activelor este identică sau foarte apropiată de cea a pasivelor şi când aceste
anticipări rămân nemodificate. Dacă însă activele circulante se rotesc mai repede
decât datoriile pe termen scurt, respectiv dacă termenul mediu de realizare a
activelor circulante este mai redus decât al datoriilor pe termen scurt,
întreprinderea realizează lichidităţi mai repede decât ritmul datoriilor pe termen
scurt, rezultând că este posibilă realizarea unui echilibru financiar chiar în
condiţiile unui fond de rulment net negativ.

Exemplu:

A Bilanţ P
Active imobilizate 1100000 Capital permanent 900000
Active circulante 2500000 Datorii termen scurt 2700000
3600000 3600000

FRN = 900000 – 1100000 = - 200000


FRN < 0
FRN = 2500000 – 2700000 = - 200000 (negativ)

La prima vedere fondul de rulment negativ indică o situaţie nefavorabilă


sub aspectul echilibrului financiar, dar dacă se are în vedere gradul de lichiditate
a activelor circulante şi gradul de exigibilitate a datoriilor pe termen scurt,
lucrurile se pot schimba.
Să presupunem, în exemplul de mai sus, că termenul mediu de rotaţie
(realizare) a activelor este de 2 luni, iar termenul mediu de plată a datoriilor pe
termen scurt este de 3 luni. în acest caz, la nivelul unui trimestru:

⇒ activele circulante se rotesc de 1,5 ori = 2500000 x 1,5 = 3750000


⇒ datoriile pe termen scurt se rotesc o dată =2700000 x l = 2700000
+ 1050000
Rezultă că, în ciuda unui fond de rulment net negativ, ca urmare a vitezei
de rotaţie a elementelor de activ şi pasiv, se creează o corelaţie favorabilă pe
termen scurt, un excedent de lichidităţi de
Concluzie. Calcularea fondului de rulment net nu permite aprecieri
realiste decât dacă se ia în considerare gradul de lichiditate a activelor circulante
şi gradul de exigibilitate a datoriilor pe termen scurt. Există întreprinderi cu fond
de rulment net negativ care manifestă o vitalitate reală şi solvabilitate
permanentă, după cum pot exista întreprinderi cu fond de rulment net pozitiv
care, practic, se dovedesc fără capacitate de plată.