Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Potrivit prevederilor din Legea finanțelor publice locale și din alte legi speciale, de la
bugetul de stat către bugetele locale pot fi efectuate mai multe categorii de transferuri cu
caracter definitiv și nerambursabil, toate aceste categorii de transferuri fiind destinate
susținerii bugetelor locale.
Unele din aceste transferuri sunt în principiu necondiționate, putând fi doar suspendate în
anumite condiții, cum ar fi transferul lunar al cotelor defalcate din impozitul pe venit, în timp
ce cele mai multe transferuri sunt condiționate de (i) existența unei solicitări formulate de
unitatea administrativ-teritorială beneficiară precum și de (ii) îndeplinirea unor condiții în
funcție de care se determină eligibilitatea beneficiarului și suma transferată.
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
În execuţie, cota de 18,5% se alocă de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene
pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor, precum şi
a bugetului local al judeţului, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în acest scop în
bugetele respective.
Pentru municipiul Bucureşti cota de 71,5% din impozitul pe venit, cu excepţia impozitului
pe veniturile din pensii, se repartizează:
a) 20% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) 44,5% la bugetul local al municipiului Bucureşti;
c) 7% într-un cont distinct, deschis pe seama Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a
Municipiului Bucureşti la Trezoreria Municipiului Bucureşti, pentru echilibrarea bugetelor
locale ale sectoarelor, precum şi a bugetului local al municipiului Bucureşti. În execuţie, cota
de 7% se alocă de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti
1
Impozitul pe venit este datorat pentru veniturile obținute de persoanele fizice din orice surse, cu excepția celor
cu privire la care există scutiri sau exceptări.
2
Alocarea se face în raport de încasările din impozitul pe venit din luna precedentă celei în care se realizează
transferul, sumele fiind transferate bugetelor locale până cel târziu la data de 8 a lunii (următoare lunii ale cărei
încasări se redistribuie către bugetele locale).
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
2. Cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat cu destinație specială și
pentru echilibrarea bugetelor locale
Prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
cu destinaţie speciala şi, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale
vor fi repartizate pe judeţe, potrivit următoarelor criterii:
a) capacitatea financiară determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în
proporţie de 70%
b) suprafaţa judeţului în proporţie de 30%
Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiţii finanţate
din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se
aprobă anual. Din bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
precum şi prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia ori din alte bugete se
pot aloca, pe bază de contract de finanţare, resurse financiare către bugetele locale pentru
finanţarea integrală sau parţială a unor proiecte de dezvoltare sau sociale de interes naţional,
judeţean ori local.
Obiectul controlului financiar constă în actele şi operaţiunile emise sau înfăptuite de către
entităţile publice cu privire la utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului
public.
În analiza obiectului supus controlului - reprezentat de utilizarea fondurilor publice şi de
administrarea patrimoniului entităților publice controlate – în funcție de tipul de control, sunt
urmărite unele dintre sau toate obiectivele definite de legile aplicabile: legalitatea,
regularitatea, economicitatea, eficienţa şi eficacitatea actelor și operaţiunilor de utilizare a
fondurilor publice sau de administrare a bunurilor.
Legea stabilește în sarcina ordonatorilor de credite bugetare o obligație generală de a asigura
atingerea tuturor celor cinci obiective - legalitatea, regularitatea, economicitatea, eficienţa şi
eficacitatea – reunite sub denumirea generică de buna gestiune financiară în utilizarea
fondurilor publice și administrarea patrimoniului public.
Legalitatea reprezintă respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile actului sau
operațiunii respective.
Regularitatea reprezintă respectarea regulilor procedurale şi metodologice aplicabile
actului sau operațiunii respective, ca ansamblu de reguli interne, specifice entității
controlate, legate de proceduri de avizare și aprobare, de înregistrarea documentelor, de
comunicare etc..
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Scopul controlului este identificarea neregulilor la nivelul entității, astfel încât să poată fi
luate imediat măsurile necesare pentru remedierea lor. Din această perspectivă, aceste două
forme de control intern sunt modalități de auto-control, care nu urmăresc stabilirea
răspunderii ci remedierea situațiilor care nu corespund exigențelor legale.
Controlul preventiv delegat și auditul public extern sunt tipuri de control financiar public
realizate de entități diferite de entitatea publică controlată, respectiv de Ministerul
Finanțelor Publice, prin controlorii delegați, și de Curtea de Conturi.
Dintre acestea, doar controlul exercitat de Curtea de Conturi este în măsură să conducă la
stabilirea răspunderii persoanelor vinovate de încălcarea regulilor privind buna gestiune
financiară și la recuperarea prejudiciului produs ca urmare a unor asemenea încălcări.
Controlul preventiv delegat realizat de Ministerul Finanțelor Publice completează controlul
preventiv intern al entității controlate în cazul unor operațiuni sau instituții având un grad
mai mare de risc de producere a unui prejudiciu în cazul neasigurării bunei gestiuni
financiare, fie datorită valorii, fie datorită obiectului operațiunilor respective.
Auditul intern
Auditul public intern este o formă de control financiar public ulterior, realizat după
finalizarea operațiunilor supuse controlului. Legea reglementeaza trei forme de audit public
intern: (a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare a sistemelor de conducere şi control
intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru
identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora, (b)
auditul performanţei, care examinează în ce măsură activitatea entităţii publice este
conformă cu obiectivele propuse, (c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea
operaţiunilor realizate în legătură cu fondurile publice sau cu patrimoniul public, sub
aspectul respectării principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile.
Dintre aceste forme de audit intern, auditul de regularitate este cel care are în mod direct ca
obiect operațiunile realizate cu fondurile publice și administrarea bunurilor din patrimoniul
public și se realizează asupra fiecăreia dintre operațiunilor financiare prevăzute de lege3 cel
puțin o dată la 3 ani.
3 Art. 15 alin. (2) din Legea nr. 672/2002.
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
4 Conform art. 2 lit. s) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, sunt
considerate instituţii publice mici acelea care derulează un buget anual de până la
nivelul echivalentului în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani consecutiv.
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Curtea de Conturi este o instituţie publică autonomă organizată la nivel central şi la nivel
teritorial. La nivel teritorial, funcţiile Curţii de Conturi se exercită prin Camerele de Conturi
judeţene şi a Municipiului Bucureşti, structuri fără personalitate juridică.
Membrii Curţii de Conturi – consilierii de conturi - sunt numiţi de Parlament la
propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două camere,
pentru un mandat de 9 ani, mandat care nu poate fi prelungit sau înnoit. O treime din
consilieri îşi încetează mandatul la fiecare 3 ani. Consilierii de conturi trebuie să aibă studii
superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor şi
pregătire profesională temeinică.
Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi îm exercitarea mandatului şi inamovibili.
Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Plenul Curţii de Conturi constituit din
consilierii de conturi. Conducerea executivă este exercitată de către un preşedinte ajutat de
vicepreşedinţi, numiţi de Parlament dintre consilierii de conturi.
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
4. Efectul juridic al certificării conturilor în urma auditului financiar al Curţii de Conturi este:
Teme de control:
Identificați transferurile necondiționate de la bugetul de stat la bugetele locale.
Identificați în ce măsură Curtea de Conturi poate controla o societate cu capital integral
privat.