Sunteți pe pagina 1din 10

Subiecte EXAMEN 1

1)Fazele proiectarii sunt :


- proiectarea produsului-proiect tehnic
- proiectarea tehnologiei de executie
- proiectarea si executia sculelor dispozitivelero si verificatoarelor
- realizarea si experminetarea si omologarea prototipului
- realizarea experimental si omologarea seriei zero

2) Calitatea unui produs se proiecteaza!!! Atat prin desene si proiecte de executie cat si
prin tehnologia de fabricatie.Numai dupa ce proiectu si tehnologia au fost verificate prin
realizarea prototipului si seriei zero reusind sa se obtina parametetrii prevazuti cu tehnologia
si dotarile existente in inteprinderea respective se poate spune ca este terminate pregatirea
tehnica a fabricatie.Pregatirea materialului se face in conformitate cu consumurile specific ptr
produs.Lansarea in fabricatie constituie ultima etapa si consta in lansarea comenzilor de
fabricatie in sectiile productive urmata de defalcarea lucrarilor pe om si masina.

3) Productia de unicitate- se executa un numar mic de produse chiar o singura bucata


Productia de serie- se produc loturi de productie . Se caracterizeaza prin repetabilitate
periodica a acelorasi operatii ceea ce permite folosirea de unelte, masini specializate, SDV-uri
adecvate ceea ce deuce la cresterea productivitatii.
Productia de masa- o cantitate mare de produse pe o perioada mare de timp, efectuarea
produselor se face la aceleasi locuri de munca a acelorasi operatii

4) Procesul tehnologic este cea mai importanta parte a procesului de productie si


cuprinde totalitatea operatiilor si bazelor concomiteri sau successive necesare pt. a obtine un
produs. Se alege astfel incat forma pieselor, calitatea materialelor sa aibe costuri minime,
gradul de utilizare ridicat si sa asigura o prelucrare si verificare usoara pe parcursul fabricatiei
Operatia tehnologica cea mai importanta subdiviziune a proceselor tehnologice ce se
indeplinesc la un singur loc de munca asupra unui obiect sau mai multe de un operator uman
sau automat cu un anumit tip de unelata fara trecere la alta munca

5) Tehnologicitatea este principiul potrivit caruia se alege o astfel de forma a piesei si


astfel de materiale incat procesul tehnologic sa fie cat mai simplu. Acest principiu tine si de
traditia pe care o are in industria respectiva.
Interschimbabilitatea este principiul prin care o piesa trebuie sa poata fi inlocuita oricand cu
una de acelasi fel.
Optimul tehnologic este principiul potrivita caruia un produs tehnologic trebuie sa conduca la
obtinerea caracteristicilor tehnice impuse produselor cu cheltuieli minime.

6) SR-standard roman
STAS- standard de stat
SR ISO- standard roman identic cu standard international elaborat de ISO cu acelasi numar
dupa 92
SR CEI- standard roman identic cu standard international elaborat de comisia
electrotehnica internationala (CEI) dupa 92
SR EN – standard roman identic cu standard european dupa 92

7). Documentul de baza pentru elaborarea procesului tehnologic este proiectul de executie al
produsului, care trebuie sa cuprinda desenul de ansamblu, desenele de subansablu pentru
fiecare reper, caietul de sarcini, memorial ethnic, etc.Elementele de care se tin seama la
proiectarea procesului economic:-in functie de volum-->prod. de unicate,,,,productia de serie
mare

8) Prin documentatie tehnologica se intelege totalitatea decoumentelor de uz intern ale


unei intreprinderi prin care se sistematizeaza elementele procesului tehnologic. Planul de
operatii se alcatuieste avand ca element de baza operatia tehnologica .Planul se refera la o
singura piesa si prezinta operatiile de executie in succesiunea lor in procesul tehnologic.
Operatiile sunt tratate fiecare in parte amanuntit punand la indemana executantului toate
detaliile necesare unui intelegeri clare la modul in care trebuie executata piesa.

9) Flux tehnologic- drumul pe care trebuie sa-l urmeze o piesa sau un asamblu de la
intrarea in fabrica/semifabrica pana la iesirea ca piesa finita el poate fi in serie pt o
piesa/paralel pt alte piese, piesa respectiva sa execute alte piese

10) Flux tehnologic in banda- este reprezentat de asamblurile de masini in lucru instalatii si
mijloace de transport dintro sectie de fabricatie dispuse in ordinea de succesiune a operatiilor,
proceselor tehnologice fiind cea mai inalta forma de organizatie a fabricatiei rezultand
productia maxima

11) CTC se compune din totalitatea verificarilor care se efectueaza asupra pieselor,
subansamblelor si produselor finite si prin care se stabileste concordanta parametriclor
obtinuti in procesu de fabricatie cu parametrii proiectati , ceruti prin proiectare. Operatiile de
control se executa conform fiselor tehnologice prevazute sau stabilite de tehnologi pe baza
desenelor de executie si a caracteristicilor tehnice impuse. Regula: Tehnologul trebuie sa
prevada operatiile de control astfel incat sa se poata releva eventualele defecte survenite in
procesul tehnologic. Operatiile de control se prevad dupa cele mai importanta operatii in
procesul de productie astfel incat sa se respecte dimensiunile si parametrii de baza pentru a
putea continua fluxul de productie.

12) Varianta optima- un tehnolog are mai multe varinate in alegerea procesului tehnologic,
dintre acestea se alege cel mai economic, care are minim de cheltuieli si care asigura o durata
mare de viata a produselor, cu retributia fortei de munca.

13) Norma tehnica de timp reprezinta timpul necesar pentru executarea unui anumit produs in
anumite conditii tehnico-economice.
- timpul de pregatire – incheiere timpul alocat de operator pentru studierea documentatiei,
montarea SDV, reglarea masinii, montarea sculelor. Cu cat lotul este mai mare pregatirea este
mai mica
- timpul operativ timpul in care operatorul executa piesa, modifica calitativ sau cantitativ
obiectul muncii
- timpul de deservice a locului de munca este timpul in care operatorul curata masina si
asigura mentinerea in stare de functionare a ustensilelor
- timpul de intreruperi regulamentare respective timpul in care procesul de productie este
interrupt din considerente tehnologice.

14) Corelatia cost-precizie nu este o functie liniara.


1.La o mica crestere de precizie,costul creste foarte mult.
2.Nu aveam o mare scadere semnific a costului prin scaderea precizie.
3.Variatie liniara intre cost si precizie.Precizie ecom.de prelucrare

15)Dimensiunea nominala este determinate de proiectant din calcule sau aleasa din
considerente constructive. Este o valoare de baza in caracterizarea unei anumite dimensiuni si
este o valoare independenta de abaterile premise si de conditiile tehnice
Dimensiunea efectiva este dimensiunea realizata prin executie valoare ei obtinunanduse prin
masurare
Abaterea este diferenta dintre o dimensiune efectiva si dimensiunea nominala
corespunzatoare.A = E –N
Abaterea superioara AS este diferenta dintre dimesiunea maxima – dimesiunea nominala. As
= dmax – N.
Ai = dmin – N.
Toleranta este valoarea dinainte stabilita a intervalului de variatie a dimensunilor limita, fiind
intotdeauna o dimensiune pozitiva. T = dmax-dmin. T = Dmax –Dmin.
Jocul este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului si diamentrul efectiv al arborelui,
cand primul este mai mare decat al doilea.
Strangerea este diferenta dintre diamentrul efectiv a arborelui si dimanetrul efectiv al
alezajului cand primul este mia mare decat al doilea.
Ajustajul reprezinta ansamblul arbore alezaj din punct de vedere al raportului in care se
gasesc cele doua piese montate una in cealalta privitor la valoarea jocului sau a strungerii
cand piesele sunt asamblate.

16) Abaterile de forma reprezinta abaterile unui element (forme, suprafete, profil) fata de cea
a elementului adiacent corespunzator.
Abaterea de la rectilinitate exemplificate prin concavitate convexitate inclinare
Abaterea de la planitate are forme simple de concavitate convexitate inclinare
Abaterea de la cilindritate sau nelicindricitatea cu forme simple

Abateri de pozitie
Abaterea de la coaxialitate
Abaterea de la concentricitate d
Abaterea de la simetrie r
Abaterea de la perpendicularitate
Abaterea de la paralelism
Smin
Smax

dmin D dmax
max Dmin

Ajustaje cu strangere

Jmin
Jmax

Dmax
dmin dmax Dmin

Ajustaje cu joc
17) Rugozitatea este o măsură care determină starea unei suprafețe, textura acesteia.
Textura suprafețelor este foarte importantă deoarece determină în mod direct calitatea pieselor
executate. Rugozitatea suprafetelor este definita ca fiind ansamblul neregularitatilor ce
formeaza relieful suprafetei si a caror pas este relativ mic in raport cu adancimea lor.
Neregularitati care pot fi urme ale sculei de prelucrare, pori, zgarieturi etc.
Există o legătură de inversă proporționalitate între rugozitatea suprafeței unei piese și costul
de execuție al acesteia. Adică, cu cât suprafața piesei este mai fină, cu atât uzinajul acesteia
este mai laborios, necesită unelte mai precise și mai bune și un timp de prelucrare mai mare.
De aceea, este necesar ca rugozitatea să poată fi definită și determinată în mod cât mai precis
cu ajutorul parametrilor stabiliți de standardele elaborate pentru starea suprafețelor.

18)Prelucrarea prin aschiere presupune indepartarea de pe suprafata semifabricantelor a


adosului de material sub forma de aschii,Desprinderea aschiei presupune o miscare relative
inre piesa si scula.
Din categoria prelucrarilor prin aschiere cele mai de baza sunt strunjirea, frezarea , gaurirea,
rabotarea, rectificarea, brosarea, polizarea.
Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau exterioare a
pieselor ce reprezinta in general corpuri de rotatie. Cu ajutorul cutitelor pe masini unelte din
categoria strungurilor.Piesa de prelucrat executa miscarea principala, cutitul executa miscarea
de avans. Prin strunjire putem efectua degrosare, finisare, filetare, gaurire. Forma cutitelor de
strung corespunde operatiei care trebuie sa o realizeze. Pentru prelucrare piesa de prelucrat se
fixeaza in universal cu 3-4 bacuri de prins in papusa mobile. Intre varfuri de antrenare.
Parametrii principali ai strungului sunt diametrul maxm de prelucrare, lungimea maxima de
prelucrare, viteza maxima de prelucrare.
Frezarea este procesul tehnologic de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane, cilindrice,
profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze pe masini unelte numite tot
freze.Miscarea principala este executata de scula (rotatia frezei iar miscarea de avans este
executata de piesa.Sunt freze cu coada, cu alezaj, cilindrice, unghiulare, conice.Dupa forma
dintilor avem freze cu dinti triunghiulari, trapezoidali, rotunzi, freze dese.
Rabotarea este procesul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane.Miscarea principala
este o miscare de translatie si poate fi executata de scula la seping fie de piesa. Aceasta
miscare este o miscare rectilinie alternative formata din doua cursa. Cursa active in care
cutitul executa prelucrarea materialelor si o cursa in gol in care cutitul revine la pozitia
initiala.
Rectificarea este procesul de prelucrare prin aschiere care asigura o precizie dimensionala
ridicata si o netezire cat mai buna a suprafetelor. Miscarea principala este executata de pieatra
abraziva aceasta fiind de diferite duritati si granulatii ele alegandu-se in functie de materialul
prelucrat si de rugozitate.
Roboteza se foloseste in special ptr. lucrarea pieselor la care predomina lungimea.Miscarea
principal de aschiere este efectul de piesa cu masa masini, iar cea de avans imprimanta sculei.

19) Procesele tehnice de stantare si matritare au urmatoarele avantaje:


a. simplitatea in procesul de lucru;
b. durata redusa de prelucrare;
c. precizie mare a dimensiunilor obtinute;
d. calitate superioara a suprafetelor;
e. productivitate mare;
f. pierderi de material minime;
g. sculele au durata mare de functionare
h. procesele de productie pot fi mecanizate, automatizate sau chiar robotizate.

20) Forfecarea este operatia tehnologica de taiere prin care se


obtine suprafata de rupere cu ajutorul a doua taisuri asociate.

21) Se numește ștanțare operația mecanică de fasonare la cald


sau la rece, fără așchiere, a unor obiecte de aceeași formă, din
material cu una sau două dimensiuni mici față de celelalte (tablă, bandă, discuri, sârmă)
efectuată prin tăiere cu ajutorul unor ștanțe, sau prin deformare plastică
22) Ambutisarea este procedeul de deformare la rece, prin care semifabricatele plane se
transforma in piese cave printr-una sau mai multe operatii succesive de presare

23) Indoirea este operatia tehnologica de modificare a formei si a dimensiunii semi-


fabricatelor , fara indepartare de material

24) Trefilarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastică la rece ce constă în trecerea
forţată a materialului sub acţiunea unei forţe de tracţiune prin deschiderea unei matriţe sau filiere de
secţiune transversală mai mică decât cea a semifabricatului iniţial.

25) Procesul de ecruisare este este bazat pe efectul inducerii unor tensiuni de compresie in
suprafata piesei metalice, printr-o sablare controlata. Prin acest tratament se mareste rezistenta
la imbatranire cat si durata de viata a piesei. Procesul de ecruisare este necesar in cadrul
aplicatiilor unde uzarea componentelor este grabita de procese precum debavurare, descarcari
electrice, prelucrari electromecanice (EDM si ECM), galvanizare, anodizare, pulverizare
termica si sudura.
26) Laminarea reprezintă procedeul de prelucrare prin deformare plastică a materialelor
metalice şi constă in trecerea acestora prin doi cilindri care se rotesc. In mod obişnuit, cei doi
cilindri se rotesc in sensuri contrare, pentru a antrena materi-alul intre ei.

27) Extruderea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica care consta in trecerea
fortata a materialului, datorita unei forte de compresiune, printr-o matrita a carei deschidere
este profilata si de sectiune mai mica decat a materialului comprimat.

28) Turnarea - este metoda tehnologica de fabricatie a unei piese prin solidificarea unei
cantitati determinate de metal lichid, introdus intr-o cavitate de configuratie corespunzatoare.

29) Fenomenul de electroeroziune consta in dislocarea de materie din doua obiecte,


conductoare electric, aflate la o distanta "GAP" unul de altul si intre care exista o diferenta de
potential electric "V". Presupunem cele doua obiecte (piese) aflate initial la distanta D si
diferenta de potential electric V incep sa fie apropiate unul de altul. Distanta la care se va
strapunge dielectricul (mediul in care se afla cele doua obiecte - aer, apa, petrol, etc.) si va
incepe sa apara descarcare electrica intre cele doua piese se numeste "GAP" sau
"INTERSTITIU". In urma producerii arcului electric, o anume cantitate de materie va fi
dislocata din cele doua piese. Daca nu se intervine asupra acestora arcul electric se va mentine
pina cind distanta dintre cele doua piese va creste (datorita dislocarii de materie) si va depasi
GAP-ul. In prelucrarea materialelor prin electroeroziune, acest fenomen destructiv este
optimizat si exploatat in mod constructiv.
- Masinile de electroeroziune cu electrod masiv reproduc in piesa metalica forma geometrica a
sculei, numita electrod.
- Matritele de injectie pentru piese din mase plastice sunt obtinute in special prin
electroeroziune cu electrod masiv.
- Forma electrodului este identica cu a piesei care se va obtine.

30) eroziune electrică (inginerie) o tehnologie de prelucrare neconvențională, ce se realizează


prin descărcarea în scânteie și topirea materialelor dure și foarte dure care nu pot fi prelucrate
prin tehnologii clasice de așchiere sau deformare plastică
eroziunea (hidraulică) un proces de roadere a unor corpuri solide pe (sau prin) care curge un
fluid.

31) Prelucrarea cu electrod filiform este o variantă a procedeului de prelucrare prin


electroeroziune ale cărei caracteristici sunt date de construcţia electrodului. Acesta este
de forma unei sârme foarte lungi, din cupru, alamă, oţel, wolfram sau molibden, cu
diametrul calibrat, variind în limitele 0,03 - 0,3 mm, denumit electrod filiform (fig. 6.1).
Principial, prelucrarea cu electrod filiform a unei suprafeţe S se realizează cu ajutorul
electrodului filiform 1, care este condus între ghidajele 2 şi rulat între rolele 3
Pentru generarea unei suprafeţe cu un profil oarecare, viteza principală de prelucrare V
este un vector tangent în fiecare moment la profilul care trebuie generat

32) - Permite prelucrarea materialelor bune conducătoare de electricitate, indiferent de


proprietăţile fizico-chimice ale acestora
- Oferă condiţii economice la prelucrarea pieselor de formă complexă
- Asigură precizie ridicată a pieselor prelucrate
- Piesele pot fi atât de dimensiuni mari, cât şi de dimensiuni mici
- Se exercită o acţiune mecanică minimă asupra piesei de prelucrat
Prelucrarea şi finisarea unor orificii şi cavităţi (ex. matriţe, filiere, cochile), găurire, gravare,
debitare (ex. plăci, poansoane de ştanţe, cuţitelor profilate), decupare după contur, rectificare,
filetare interioara etc.

33) Prelucrarea prin eroziune electrochimică reprezintă un proces complex având la bază
acţiunea combinată electrochimică, electroerozivă şi mecanică, exercitată de către agentul
chimic, curentul electric şi electrodul-sculă asupra materialului piesei de prelucrat.
Fenomenul de bază este cel de electroliză provocat de trecerea curentului electric printr-o baie
ce conţine o soluţie apoasă de săruri, ce determină trecerea în soluţie a materialului anodului
(dizolvare anodică) şi depunerea sa la catod. Reactii:
1) Aplicarea unei tensiuni continue între cei doi electrozi (electrodul sculă catod - şi piesă
anod +) între care se află o soluţie apoasă de săruri
2) Disocierea sărurilor în ioni negativi şi ioni pozitivi
3) Ionii se deplasează spre electrozii de semn contrar
4) La catod (-) se degajă hidrogen şi are loc depunere de metal; la anod (+) se degajă oxigen
şi are loc trecerea metalului în soluţie

Pompă pentru
Sursă de injectarea electrolitului
alimentare de c.c.

Sculă

Cuvă

Piesă Electrolit

34) - Permite realizarea de piese de forme complicate, cu o precizie dimensională ridicată


(până la ±1mm)
- Procedeul este foarte eficient şi economic faţă de altele existente
- Fenomenul de eroziune electrochimică nu este influenţat de duritatea materialului,
- Se poate utiliza la prelucrarea unor piese din materiale dure şi foarte dure, piese din
oţeluri refractare, oţeluri de scule, inoxidabile, carburi metalice, etc.
Finisarea şi lustruirea suprafeţelor pieselor metalice, gravare, frezare, tăiere, strunjire,
rectificare, debavurare, executarea şi prelucrarea găurilor de diferite dimensiuni, forme şi
profile, etc.
Exemple: ascuţirea sculelor, realizarea ştanţelor, matriţelor, fabricarea paletelor pentru turbine
etc.