SUBIECT INCONSTIENTUL COLECTIV

Inconstientul colectiv este partea cea mai veche si cea mai profunda a
Definitie inconstientului, fundamentul pe care se cladeste inconstientul personal
Jung: „o achizitie filogenetica, ce condenseaza experientele speciei”
Alcatuit din arhetipuri (structuri psihice comune tuturor) „mostenirea
arhaica a umanitatii” considerate de catre Jung drept nuclee
neuropsihice innascute care au capacitatea de a initia, controla si mijloci
caracteristicile uzuale de comportament si trairile tipice tuturor fiintelor
umane. Ele genereaza ganduri, imagini, si idei similare in oameni,
indiferent de clasa lor sociala, credintele, pozitia geografica, rasa sau
Descriere, epoca istorica.
caracteristici Intreaga zestre arhetipala a unui individ alcatuieste inconstientul
colectiv, a carui autoritate si forta apartine unui nucleu central integrand
ansamblul personalitatii, nucleu pe care autorul l-a numit Sine.
Absenta simbolurilor arhetipale genereaza nevroze, psihoze, dar si alte
perturbari ale vietii spirituale si sufletesti.
Exemple de arhetipuri: magicul, eroul, copilul, mama, Dumnezeu,
moartea, puterea, intelepciunea batranului.
Realizarea arhetipurilor se desfasoara cu ajutorul legii contiguitatii si a
similaritatii.
1. Arhetipul mamei este realizat in sufletul copilului prin
„contiguitatea” acelei femei in grija careia se afla copilul, o femeie cu
un comportament si insusiri personale indeajuns de similare structurii
intrinseci a arhetipului matern pentru a fi perceputa si resimtita de catre
Exemple copil drept „mama”. Mai departe, pe masura ce relatia de dependenta
evolueaza, arhetipul devine activ in sufletul individual al copilului luand
forma complexului matern. Simultan, prin similaritate si contiguitate,
copilul isi insuseste in sufletul matern arhetipul copilului. Fiecare
element al acestei diade creeaza campul de perceptie raspunzator pentru
evocarea arhetipurilor in sufletul celuilalt.
2. Tiparii care isi gasesc drumul catre insulele Bermude
Jung si succesorii sai au definit continuturile inconstientului colectiv
ca arhetipuri, extindere cu care Freud nu a fost de acord. Pentru Freud,
Comentariu diadele divine sunt proiectari ale figurilor parentale in timp ce Jung le
critic considera proiectari ale arhetipurilor, aceleasi arhetipuri care confera
parintilor o aureola sacra. La Freud, religia era o iluzie menita disparitiei
prin deziluzionare pe cand la Jung religia este un fenomen spiritual,
profund, in virtutea arhetipurilor care il genereaza.
Sursa bibliografica:
- R. Doron, F. Parot (2006) „Dictionar de psihologie” Humanitas,
Bucuresti
Autorul fisei: - A. Stevens (1996) „Maestrii spiritului: Jung” Humanitas, Bucuresti
Pop Mihaela - F. Fordham (1998) „Introducere in psihologia lui C. G. Jung” IRI
Anul 2 Bucuresti
Grupa 15382 - S. Chelcea, P. Ilut (2003) „Enciclopedia de psihosociologie” Ed.
Economica Bucuresti
- I. Manzat (2007) „Istoria psihologiei universale” Univers enciclopedic
Bucuresti