Motivarea apartenenței la GENUL LIRIC

Pe lângă plopii fără soţ ….

de Mihai Eminescu
Pe lângă plopii fără soţ Căci te iubeam cu ochi păgâni
Adesea am trecut; Şi plini de suferinţi,
Mă cunoşteau vecinii toţi - Ce mi-i lăsară din bătrâni
Tu nu m-ai cunoscut. Părinţii din părinţi.

La geamul tău ce strălucea Azi nici măcar îmi pare rău

Privii atât de des; Că trec cu mult mai rar,
O lume toată-nţelegea - Că cu tristeţe capul tău
Tu nu m-ai înţeles. Se-ntoarce în zadar,

De câte ori am aşteptat Căci azi le semeni tuturor

O şoaptă de răspuns! La umblet şi la port,
O zi din viaţă să-mi fi dat, Şi te privesc nepăsător
O zi mi-era de-ajuns; C-un rece ochi de mort.

O oră să fi fost amici, Tu trebuia să te cuprinzi

Să ne iubim cu dor, De acel farmec sfânt
S-ascult de glasul gurii mici Şi noaptea candelă s-aprinzi
O oră, şi să mor.(…) Iubirii pe pământ.

 Mai întâi, este nevoie să precizezi patru trăsături ale genului liric. Acestea reies din definitia genului liric;
Genul liric cuprinde totalitatea operelor în care sentimentele, trăirile, ideile sunt exprimate în mod direct, prin intermediul
eului liric/vocii lirice. Textul liric își fixează, că mod principal de expunere, descrierea, dar poate apărea și monologul. Limbajul liric
se caracterizează prin expresivitate și muzicalitate, susținută de elementele de versificație.
Opera literară intitulată ,,Pe lângă plopii fără soț...”, scrisă de Mihai Eminescu aparține genului liric deoarece întrunește
toate trăsăturile acestui gen literar.
 Apoi, va trebui să exemplifici o primă trăsătură specifică genului liric pe textul pe care îl analizezi;
Un prim argument, îl constituie faptul că sentimentele profunde de iubire ale eului liric sunt exprimate în mod direct.
Descrierea devine, la nivelul discursului, un pretext pe care autorul îl folosește pentru exprimărea propriilor trăiri. Mesajul este
transmis prin intermediul unui discurs subiectivizat. O dovedește prezența eului poetic, care se trădează prin mărci lexico-
gramaticale consacrate: formele pronominale la persoană I („mă“, „îmi“), formele verbale la aceeași persoană („am trecut“,
„privii“, „trec“) sau al exclamației retorice („De câte ori am așteptat/ O șoaptă de răspuns!“).
 A doua trăsătură poate fi exemplificată prin identificarea corectă a mesajului poetic și prin punerea acestuia în relație cu
mijloacele artistice utilizate;
Un al doilea argument îl reprezintă limbajul poetic caracterizat de expresivitate, care decurge din faptul că majoritatea
cuvintelor își pierd sensul propriu, constituind un adevărat spectacol al figurilor de stil și imaginilor artistice. De pildă, epitetele
„ochi păgâni” sau „farmec sfânt” conturează tristețea profundă a eului liric, cauzată de absența ființei iubite, și destinul plin de
suferință pe care l-a presupus iubirea neîmplinită. De asemenea, metafora „ochi de mort“ denotă detașarea pe care și-a asumat-o eul
liric, renunțând la o dragoste oricum pierdută, în vreme ce inversiunea „noaptea candelă s-aprinzi“ relevă reproșul pe care ființă
poetică i-1 adresează celei pe care a iubit-o.
 Poți stabili, de asemenea, formă discursului (împărțirea în strofe), tipul de rimă, măsură versurilor și ritmul;
În ceea ce privește elementele de versificație, poezia, alcătuită din opt catrene, păstrează, în mare parte, rigorile prozodiei
clasice, având rimă încrucișata, măsură variabilă (de 6-8 silabe) și ritmul iambic.
 Formulezi concluzia, prin reluarea ipotezei și întărirea ei pe bază argumentelor aduse. Nu uită de conectori: în concluzie,
în consecință, așadar etc.
În concluzie, poezia ,,Pe lângă plopii fără soț...” de Mihai Eminescu este o operă lirică, având în vedere faptul că
sentimentele eului poetic sunt exprimate în mod direct, prin intermediul unui discurs subiectiv, creatorul textului recurgând la un
limbaj expresiv, susținut și de elementele prozodice și de versificație.
 Motivarea apartenenței la GENUL LIRIC

Gândeste-te, n-ar fi păcat...

de Magda Isanos
Învață-mă cu ce să-ncep întâi cuvinte ce pe buzele oricui
și-n care vorbe-anume tuturor niște cuvinte simple-ar fi rămas.
să spun ce-albastru-i ceru-n ochii tăi,
și cum, de-atatea lumi luminători, Învață-mă cu ce să-ncep și cum
să-i spun aceste-i lumi cât mi-i de dragă
pe gura ta surâsu-i ca un soare; că te-a născut, cu truda ei întreagă,
ei poate niciodată n-or să știe pe tine, bucuria mea de-acum.
din fiecare clipă trecătoare
cum ne-am durat noi câte-o veșnicie Ea, poate, niciodată n-o să știe
c-a înflorit în flori și-a curs în ape,
iubindu-ne; și nu vor ști că-n glas că din pământ și sura veșnicie
îți cânt atâtea cântece când spui să mi te-aducă, așa cum ești, aproape;

În elaborarea compunerii tale, va trebui să ai în vedere următorii păși:

Mai întâi, este nevoie să precizezi patru trăsături ale genului liric. Acestea reies din definiția genului liric;
• De exemplu: Genul liric cuprinde totalitatea operelor în care sentimentele, trăirile, ideile sunt exprimate în mod direct, prin
intermediul eului liric/vocii lirice. Textul liric își fixează, că mod principal de expunere, descrierea, dar poate apărea și monologul.
Limbajul liric se caracterizează prin expresivitate, sugestie sau ambiguitate (dacă mesajul este încifrat de prezența numărului mare de
metafore).
Apoi, va trebui să exemplifici o primă trăsătură specifică genului liric pe textul pe care îl analizezi;
• De pildă: Poezia Gândeste-te, n-ar păcat... de Magda Isanos este o operă lirică, în primul rând, pentru că sentimentele
profunde de iubire ale eului liric sunt exprimate în mod direct. Descrierea devine, la nivelul discursului, un pretext pe care autorul îl
folosește pentru exprimarea propriilor trăiri. Mesajul este transmis prin intermediul unui discurs subiectivizat. O dovedește prezența
eului poetic, care se trădează prin mărci lexico-gramaticale consacrate: formele pronominale la persoană I („-mă“, „ne-“, „noi“),
formele verbale la aceeași persoană („să-ncep“, „să spun“, „cânt“) sau verbele la imperativ („învață“).
O a doua trăsătură poate fi exemplificată prin identificarea corectă a mesajului poetic și prin punerea acestuia în relație
cu mijloacele artistice utilizate;
• De exemplu: Limbajul poetic se caracterizează prin expresivitate, care decurge din faptul că majoritatea cuvintelor își pierd
sensul propriu, constituind un adevărat spectacol al figurilor de stil și imaginilor artistice. Mă refer aici la epitetele „ochi [...]
luminatori”, „clipa trecătoare”, „sura veșnicie”, ce conturează imaginea unei naturi capabile să împărtășească, prin excelență, trăirile
ființei, care, în același timp, prin iubire, își depășește condiția efemeră. Umanizarea naturii este realizată prin intermediul
personificărilor „lumea [...] te-a născut”, „lumea [...] n-o să știe”. Expresivitatea textului este conferită, de asemenea, de inversiunea
„albastru-i cerul“ sau de comparația „surâsu-i că un soare“.
Poți stabili, de asemenea, formă discursului (împărțirea în strofe), tipul de rimă, măsură versurilor și ritmul;
• De pilda: În ceea ce privește elementele de versificație, poezia, alcătuită din cinci catrene, renunță, în parte, la rigorile
prozodiei clasice, tipul de rimă utilizat fiind diferit de la o strofă la altă (de la rimă încrucișata din a două strofă la rimă îmbrățișată din
strofă a patra), măsură variabila (de 10-11 silabe) și ritmul iambic, în plus, o inovație importantă o constituie ingambamentul.
Formulezi concluzia, prin reluarea ipotezei și întărirea ei pe bază argumentelor aduse. Nu uită de conectori: în concluzie,
în consecință, așadar etc.
• În concluzie, poezia Gândește-te, n-ar fi păcat... de Magda Isanos este o operă lirică, având în vedere faptul că sentimentele
eului poetic sunt exprimate în mod direct, prin intermediul unui discurs subiectiv, creatorul textului recurgând la un limbaj expresiv,
susținut și de elementele prozodice și de versificație.
 Exprimarea opiniei despre mesajul/ semnificația unui text liric

Lasă-mi, toamnă, pomii verzi, Dimineaţa bolta scurse

Uite, ochii mei ţi-i dau. Urlete de ciocârlii.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau. Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi
Fructele și lasă
Lasă-mi, toamnă, cerul lin. Urșii neadormiți, berzele neduse,
Fulgeră-mi pe frunte mie. Ora luminoasă.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâşie. Lasă-mi, toamnă, ziua,nu mai
Plânge-n soare fum
Lasă-mi, toamnă-n aer păsări, Inserează-mă pe mine,
Paşii mei alungă-mi-i. Mă-nserez oricum.

(Ana Blandiana, Lasă-mi, toamnă …)

În elaborarea compunerii tale, va trebui să ai în vedere următorii pași:

Formularea clară a unei ipoteze/opinii, în legătură cu mesajul transmis de poezie. Aici, va trebui să folosești unul dintre
următorii conectori: în opinia mea, sunt de părere că, consider că etc.
De exemplu: În opinia mea, poezia Lasă-mi, toamnă..., scrisă de Ana Blandiana, trădează sentimentele de nostalgie ale eului
liric legate de instalarea anotimpului autumnal.
Existența celor două argumente care să susțină ipoteză formulată. Ai în vedere următorii conectori: în primil rând, pe de
o parte, în al doilea rând, pe de altă parte, în altă ordine de idei, în aceeași ordine de idei etc.
De pildă: Pe de-o parte, am în vedere faptul că, în poezie, sunt comunicate sentimentele de nostalgie ale ființei poetice legate
de apariția toamnei, care își lasă amprenta asupra unei naturi capabile să-i oglindească trăirile, figurile de stil și imaginile artistice la
care recurge textul fiind sugestive în acest sens. De pildă, epitetul „vântul galben”, care stă la bază unei imagini vizuale, sugerează
capacitatea anotimpului autumnal de a acapara întreagă lume exterioară, în vreme ce personificarea „arborii-n genunchi plângeau"
relevă tristețea absolută a eului liric, refiectată de elementele cadrului natural.
În aceeași ordine de idei, sentimentele ființei poetice, transmise în mod direct, că în orice text liric, sunt puse în relief prin
intermediul unui discurs subiectiv, dovadă fiind prezența mărcilor lexico-gramaticale prin care eul liric se trădează în text. De
exemplu, se remarcă formele pronominale de persoană I („mă”, „mine”), forme verbale la aceeași persoană („dau“, înserez”), verbele
la imperativ („lasă“), dar și substantivul în vocativ „toamnă“.
Formularea unei concluzii, care presupune reluarea ipotezei și nuanțarea ei, pe bază argumentelor aduse. Ai în vedere
următorii conectori: în concluzie, în consecință, așadar etc.
De exemplu: În consecință, poezia Lasă-mi, toamnă.... scrisă de Ana Blandiana, trădează sentimentele de nostalgie ale eului
liric legate de instalarea anotimpului autumnal, fapt relevat atât prin mijloacele artistice prezente în poezie, cât și de un mesaj marcat
de subiectivitatea eului poetic.

Nu uită să îți recitești, de fiecare dată, compunerea, fiind atent(ă) la exprimare, ortografie, semnele de punctuație,
așezarea corectă a textului în pagină și la respectarea limitei de spațiu indicate!
 Semnificația titlului unui text liric

Vezi luna-n cingătoarea Aievea simt în suflet

Aprinsei bolți albastre, Cum jalea lui m-apasă -
Argintul ei tivește Aș vrea să fiu acuma
Și pragul casei noastre. În sat la noi, acasă.

Și uite,-n clipa asta S-ascult cântarea blândă

Eu nu știu ce mă-ndeamnă Cum picură domoală,
Să simt întreg amarul Și capul greu de gânduri
Acestei nopți de toamnă. Să-l culc la mama-n poală.

Dar parcă plâng copacii Ea, biata, să-mi sărute

Din frunzele lor moarte, Șuvițele pe frunte,
Și parc-aud un cântec Norocul să mi-l vadă
Cum tremură departe. În firele cărunte.

Octavian Goga, Departe

În elaborarea compunerii tale, va trebui să ai în vedere următorii paşi:

 Să stabileşti, mai întâi, relaţia dintre titlu şi conţinutul textului liric. Vei avea în vedere aici faptul că titlul
prefigurează, întotdeauna, mesajul poeziei, fiind în strânsă relaţie/legătură cu acesta;
• De exemplu: Departe este o operă reprezentativă din lirica lui Octavian Goga. Titlul poeziei se află în consonanţă cu
conţinutul acesteia, orientând lectura şi anticipând ideea poetică. Fiind alcătuit dintr-un adverb de loc, titlul avertizează
cititorul, încă de la început, că în poezie se evocă solitudinea profundă a fiinţei, care resimte dureros absenţa spaţiului natal şi a
figurii materne.
 Să alegi două argumente prin care să susţii faptul că titlul este în strânsă relaţie cu mesajul poetic;
• De exemplu: În primul rând, încă din prima strofa, epitetul „aprinsei bolţi“, care stă la baza unei imagini vizuale,
sugerează umanizarea unei naturi capabile să oglindească trăirile fiinţei, în vreme ce inversiunea „să simt întreg amarul“ denotă
suferinţa absolută a eului liric, care asumă experienţa unei singurătăţi corelate cu tristeţea cadrului nocturn şi a anotimpului
autumnal („nopţi de toamnă“). De asemenea, personificarea „plâng copacii“ evidenţiază comuniunea dintre eul poetic şi
universul exterior, idee profilată şi prin epitetul „frunze [...] moarte“.
Pe de altă parte, trăirile fiinţei poetice sunt legate de nostalgia unei copilării pierdute şi de încercarea de recuperare a unui
topos protector, idee pusă în relief prin exclamaţia retorică „în sat la noi, acasă!”. Figura maternă concentrează, în fond, întregul
farmec al trecutului, eul liric proiectând un „scenariu“ al salvării de la supliciul existenţei prin imaginea vizuală „Şi capul greu
de gânduri/ Să-l plec la mama-n poală“. în plus, epitetul „firele cărunte“ sugerează, în acelaşi timp, o spaimă accentuată a
fiinţei, cauzată de trecerea timpului şi de iminenţa morţii.
 Să formulezi o concluzie;
• De exemplu: Aşadar, titlul se află în consonanţă cu conţinutul de idei al poeziei, în care sunt surprinse melancolia eului
poetic - cauzată de trecerea vremii şi de singurătatea dificilă pe care o experimentează - şi încercarea de a depăşi aceste suplicii
prin revenirea - în gând - la toposul fericit al copilăriei şi la figura protectoare a mamei.
• Nu uita să îţi reciteşti, de fiecare dată, compunerea, fiind atent(ă) la exprimare, ortografie, semnele de punctuaţie,
aşezarea corectă a textului în pagină şi respectarea limitei de spaţiu indicate!
Semnificația titlului - liric

Titlul, cheie de lectură a operei.................. de ......................., îi anticipează semnificațiile, fiind o

fereastră deschisă către mesajul acesteia.
Din punct de vedere structural, titlul este de tip............ (analitic/sintetic), fiind alcătuit din .............
(ce cuvinte alcătuiesc titlul) El prefigurează prin .................. (sugestie, metaforă, enunț explicit conotativ,
declarație lirică, etc) ....................... (tema, motivul central, starea dominantă a eului liric, coordonatele
spațiale sau temporale ale cadrului descris).
În primul rând, titlul este în strânsă legătură cu semnificațiile profunde ale operei. Astfel, ............
(un termen/întreg titlul este reluat în incipitul/finalul poeziei) / (deși titlul nu apare reluat în poezie,
totuși....)................... (evidențiezi legătura dintre titlu și conținut - 2-3 fraze despre conținutul de idei al
operei).
În la doilea rând, semnificațiile titlului se întregesc și prin prezența în operă a termenilor ce
alcătuiesc câmpul lexical al .................. (elementul central comun): ..................(exemple)
De asemenea, apar procedee artistice variate care susțin mesajul poetic prefigurat de titlu. Putem
identifica imagini artistice............... (vizuale....ex, auditive.....ex, dinamice..... ex). Figurile de stil precum :
......... (numești și exemplifici 2/3 figuri de stil diferite) sugerează................ (atmosfera de ....., sentimentele
de ..............).
Așadar, titlul poeziei.............. de ........ configurează/transmite ................. (ideeea principală a
titlului), fiind în strânsă relație cu mesajul transmis și conținutul de idei .
 PASTELUL

Stau încremenit —
Parcă niciodată Adâncite-n vis
N-am mai pomenit Florile grădinii,
Noapte-aşa-nstelată, Gingaşul narcis,
Iasomia, crinii,
Floare de cireş Trandafirii-nvolţi,
Mai strălucitoare,
Tril mai fără greş, Sub catapeteasma
De privighetoare! Uriaşei bolţi,
Luna iese-acum Îşi unesc mireasma;
Taine din poveşti
Şi-n albastra noapte
Ninge-argint pe drum,
Umple tot de şoapte;
(Șt. O. Iosif, Noapte de mai)

În elaborarea compunerii tale, va trebui să ai în vedere următorii paşi:

În introducere, va trebui să precizezi trăsăturile pastelului, care reies din definiţia acestei specii
literare.
• De exemplu: Pastelul este specia genului liric în care se prezintă sentimentele şi trăirile eului poetic
în legătură cu un colţ de natură. într-un pastel, descrierea este modul de expunere privilegiat, limbajul abundă în
figuri de stil şi imagini artistice, iar muzicalitatea este susţinută de versificaţie.
Opera literară intitulată, în chip sugestiv, Noaptea de mai, scrisă de Şt.O. Iosif, întruneşte trăsăturile unui
pastel.
În cuprins, vei avea în vedere ilustrarea a două trăsături ale pastelului, valorificând textul dat:
• De exemplu: Pe de o parte, se ştie că termenul de pastel este preluat din artele plastice, unde pastello
înseamnă „culoare“. La fel cum pictorul se foloseşte de paleta cromatică pentru a da expresie propriilor trăiri,
creatorul pastelului se foloseşte de limbajul poetic, expresiv, pentru a reda splendoarea şi calmul naturii cuprinse de
farmecul nopţii. De pildă, personificarea „Luna [...] umrie tot de şoapte“ sugerează comuniunea care se stabileşte
între eul liric şi o natură umanizată. capabilă să reflecte trăirile fiinţei, idee redată şi prin intermediul imaginii
vizuale „florile [...] adâncite-n vis“. în aceeaşi ordine de idei, imaginea olfactivă „Iasomia, crinii, trandafirii [...] îşi
unesc mireasma“ sau imaginea auditivă „tril [...] de privighetoare“ denotă aşezarea lumii descrise sub semnul feeriei,
în vreme ce imaginea dinamică „Luna iese-acum“ reliefează ideea unui astru protector, simbol al armoniei totale a
universului.
Pe de altă parte, descrierea, ca mod principal de expunere, devine, la nivelul discursului, pretextul folosit de
autor pentru a-şi exprima sentimentele de care este cuprins. Pe lângă limbajul expresiv utilizat, prezenţa descrierii
este susţinută şi de structuri gramaticale specifice: verbele la timpul prezent („stau“, „iese“, „ninge“, „unesc“), care
sugerează ideea de suspendare temporală, de peisaj proiectat în eternitate, sau structurile formate din substantive
însoţite de adjective: „albastra noapte“, „trandafirii-nvolţi“, „uriaşei bolţi“.
În concluzie, vei confirma apartenenţa operei la specia literară pastel, reluând, în mod nuanţat, ideile
din cuprins:
• De exemplu: Având în vedere faptul că sentimentele de calm şi linişte ale eului poetic în faţa naturii
sunt exprimate în mod direct, prin intermediul unui limbaj expresiv, utilizând descrierea ca mod de expunere
principal, putem afirma că poezia Noaptea de mai, scrisă de Şt.O. Iosif, întruneşte trăsăturile unui pastel.
 DOINA POPULARĂ

Mult mi-e dor și mult mi-e sete Toți voinicii merg pe-acasă
Să văd frunza-n codrul verde, Și la para focului
Să mai strâng vreo șapte cete! Zac de dorul codrului!
Primăvară, muma noastră, Frunză verde de susai,
Suflă bruma din fereastră De-ar veni luna lui mai
Și zăpada de pe coastă, Să-mi aud cerul tunând,
Să văd iar verzind în cale, Să văd norii fulgerând
Să mă las iar în cea vale Ierbulița-n șesuri dând,
Cu-o pereche de pistoale. Să mai văd focuri pe-afară,
Frunza-n codru cât se ține Copilași cu pielea goală,
Toți voinicii trăiesc bine, Cai în câmpuri nechezând
Iară frunza dacă-i lasă Și voinici pe plai suind.
Doină oltenească, culeasă de Vasile Alecsandri

 În introducere, va trebui să precizezi trăsăturile doinei populare, care reies din definiţia acestei specii
literare.
* De exemplu: Doina populară este o specie a genului liric, adesea însoţită de muzică, în care sunt exprimate, în
mod direct, sentimente puternice şi gânduri referitoare la viaţă, moarte, timp, înstrăinare, dragoste şi/sau dor, aflate
în strânsă legătură cu peisajul natural. Doinele reprezintă partea cea mai bogată a folclorului tradiţional cu un
caracter intim, păstrată încă în fondul viu.
Opera literară intitulată Doină oltenească, culeasă de Vasile Alecsandri, întruneşte trăsăturile unei doine
populare.
 În cuprins, vei avea în vedere ilustrarea a două trăsături ale doinei populare, valorificând textul dat
* De exemplu: Pe de o parte, opera în discuţie surprinde sentimente puternice şi gânduri referitoare la dorul de
primăvară şi de codru. Astfel, personificarea „primăvara [...] suflă bruma“ sugerează comuniunea dintre eul liric şi
anotimpul renaşterii ca un timp al împlinirii, idee redată şi prin intermediul metaforei „primăvara, muma noastră“.
În aceeaşi ordine de idei, repetiţia „mult mi-e dor şi mult mi-e sete“ sau inversiunea „voinici pe plai suind“ denotă
sentimentele profunde de dor ale fiinţei poetice, care resimte dureros absenţa naturii vii, în vreme ce exclamaţia
retorică „Să mai strâng vreo şapte cete!“ reliefează dorinţa eului liric de a experimenta din nou aventurile trecute.
Pe de altă parte, sentimentele şi gândurile eului sunt exprimate in strânsă legătură cu peisajul natural, evocat
printr-o suită de imagini vizuale: „frunza-n codrul verde“ sau „focuri pe-afară“ evidenţiază comuniunea dintre eul
liric şi natura vie, văzută ca un spaţiu al armoniei, capabil să oglindească trăirile fiinţei, în vreme ce imaginea
cromatică „să mai văd verzind în cale“ relevă un cadru natural „reînviat“, iar imaginea auditivă „să-mi aud cerul
tunând“ profilează dinamismul şi vitalitatea spaţiului descris.
 În concluzie, vei confirma apartenenţa operei la specia literară doină populară, reluând, în mod
nuanţat, ideile din cuprins:
* De exemplu: în concluzie, având în vedere argumentele de mai sus, opera literară Doină oltenească, culeasă
de Vasile Alecsandri, întruneşte trăsăturile unei doine populare.