Etapa 3.

Calculul dinamic al compresorului cu piston

3.1 Calculul fore ţelor produse de presiunea vaporilor din cilindru.

Presiunea vaporilor din cilindrul compresorului se exercită asupra cilindrului şi asupra

pistonul producând două forţe Fp egale şi de sens contrar (Fig.3.1).

Fig. 3.1 a) Diagrama reala a compresorului; b) Forțele Fp

Forţa Fp aplicată cilindrului se transmite la reazămele compresorului. Forţa Fp aplicată

pistonului se transmite la reazămele compresorului prin intermediul mecanismului bielă-
manivelă. Forţa Fp aplicată pistonului are ca direcţie axa cilindrului, iar mărimea ei variază
periodic în funcţie de unghiul de rotaţie al manivelei, având perioada 2π. Pentru soluţia
constructivă cu o singură treaptă, cu o singură faţă activă a pistonului:

D 2
Fp   p  pm  (3.1)
4

Calculul se va efectua pentru treapta de compresor cu raportul de comprimare cel mai mare,
după cum urmează:

p r   pcr  pr   10 5 Pa (3.1)

p a   pca  pa   10 5 Pa (3.1)

unde: D - diametrul pistonului, m;

p - presiunea variabila din cilindrul de comprimare = p(α), bar;
pm - presiunea medie din carterul compresorului, care la compresoarele frigorifice se poate
considera egală cu presiunea de aspirație, pm  pca , bar.

În continuare se determină analitic valorile presiunii variabile p din cilindrul de comprimare,

funcţie de unghiul α de rotaţie al manivelei. Presiunile px la un anumit volum Vx
(corespunzator unei deplasări xp a pistonului la un unghi de rotaţie a manivelei) se determină
după ecuaţia politropelor de destindere si comprimare.
Pentru destindere:

p x  V xnd  pr  V0nd (3.1)

   D2    D2
V0   0  VSU    0  S    0  2r (3.1)
 4  4
Rezultă:

nd
   D2 
V 
nd
  0  2r 
p x  pr   0   pr  4
2 
(3.1)
    D 2  r  x   D 
2
 Vx 
 0 4
p
4 

pr
p x dest  pd    (3.1)
x p   
nd
 1
1   
 2 0 r 

Pentru comprimare:

p x  V xnc  p a  Vanc (3.1)

  D2
Vx  V0  x p (3.1)
4

  D2
Va  V0  VSU  (1   0 )  2r (3.1)
4

Rezultă:

nc
   D2 
V 
nc
 1   0   2  r 
p x  pa   a   pa  4
2 
(3.1)
    D 2  r  x   D 
2
 Vx 
 4 
0 p
4

nc
1 
pa    1
p x comp  pc    0  (3.1)
x p   
nc
 1
1   
 2  0 r 
unde: α ia valori de la 0 la 359 de grade, iar deplasarea pistonului xp, în funcţie de α se
calculează cu formula:

 1    1    
2

x p  r  1   cos      1  2
 sin     
 b 180  b
b
  180  
  (3.1)

S
unde: r – raza manivelei, r  ;
2
1
b - raportul între raza manivelei şi lungimea bielei, b  .
4 .7

Presiunea variabila din cilindrul de comprimare se calculează după cum urmează:

- pentru valori ale lui α mai mici de 180 de grade:

o dacă pd(α)<pa, p(α)=pa;
o dacă pd(α)>pa, p(α)= pd(α);

- pentru valori ale lui α mai mari sau egale cu 180 de grade:
o dacă pc(α)>pr, p(α)=pr;
o dacă pc(α)<pr, p(α)= pc(α);

În Figura 3.2 este prezentat un model de variație a presiunii din cilindru funcție de unghiul α.
Figurile 3.2 – 3.4 și 3.6 – 3.14 sunt date ca model și reprezintă variațiile mărimilor calculate
pentru o presiune de aspirație pca = 1.509 bar, presiune de refulare pcr = 9.602 bar, agent
de lucru: amoniac.

Fig. 3.2 Diagrama desfăşurată a presiunilor în funcţie de α

Cu valorile obtinuţe pentru presiunea p, se vor calcula forţele de presiune Fp ce acţionează
asupra pistonului, în funcţie de unghiul α de rotaţie a manivelei:

  D2
Fp     p   pm  (3.1)
4

Fig. 3.3 Variaţia forțelor de presiune Fp în funcţie de unghiul α de rotaţie a manivelei

Variaţia volumului din cilindru funcţie de unghiul α:

  D2
V    V0  x p   (3.1)
4
V0   0  VSU (3.1)
 Fig. 3.4 Diagrama p-V a compresorului

In figura 3.5 sunt prezentate fortele ce actioneaza asupra fusului maneton si fusului palier al
arborelui cotit, neglijand fortele de greutate si fortele de frecare.

Fig. 3.5 Incarcarea cu forte a mecanismului biela-manivela

unde: Ftr - forta rezultanta aplicata de piston in articulatie in miscarea de translatie

FN - normala la axa cilindrului
FB - componenta lui Ftr dupa axa bielei
FT - forta tangentiala (FB pe directia tangetiala la maneton)
FZ - forta radiala (normala la maneton)
M - moment rezistent al compresorului
3.2 Calculul forţelor de inerţie ale maselor în mişcare de translaţie.

Masa totală în translaţie:

m A  m p  mb  ms  mBP (3.1)

unde, dupa constructiile existente in fabricatie la Tehnofrig-Cluj, se considera urmatoarele

valori:
ms - masa segmentilor = 0.05 kg;
mb - masa boltului = 0.18 kg;
mB - masa bielei = 1.65 kg;
mBM - masa bielei aferenta manetonului = 2/3·mB;
mBP - masa bielei aferenta pistonului = 1/3·mB;
mp - masa pistonului = 0.6 kg.

Accelerația pistonului se calculează cu expresia:

       
2

 cos      cos    
 180   180  
a p    r   2
 b  (3.1)
 cos   cos   
3

 
 

   
unde:     a sin 0.2127  sin   (3.1)
  180  

  nr
viteza unghiulară:   rad/s (3.1)
30

Forţa de inerţie se calculează cu relaţia:

FA     m A  a p   (3.1)
 Fig. 3.6 Variaţia forţelor de inerţie FA în funcţie de α

3.3 Calculul forţelor totale din miscarea de translaţie.

Neglijând forţele de greutate şi de frecare, forţele totale din mişcarea de translaţie rezultă
din însumarea forţelor de presiune Fp si a forţelor de inerţie FA.

Ftr    Fp    FA   (3.1)

Fig. 3.7 Variatia forţei rezultante Ftr în funcţie de α

 Fig. 3.8 Variaţia forţelor Fp, FA si Ftr în funcţie de α

3.4 Calculul forţelor din echipajul mobil al compresorului.

Forţa Ftr se descompune în două componente: o componentă FB după axa bielei şi o

componentă FN normală la axa cilindrului, care aplică pistonul pe cilindru.

Ftr  
FB    (3.1)
cos  

FN    Ftr    tan   (3.1)

 Fig. 3.9 Variaţia forţelor FB şi FN în funcţie de α

Forţele care lucrează asupra fusului maneton şi fusului palier al arborelui cotit se determină
deplasând forţa FB în butonul de manivelă (punctul M) şi descompunând-o după două
direcţii:
- una tangenţială la maneton - forţa FT = Ft0;
-una normală la maneton- forta FZ = Fz0,
Acestea se calculează cu relaţiile:

  
sin      
180
Ft 0    Ftr      (3.1)
cos  

  
cos      
Fz 0    Ftr     180  (3.1)
cos  

Fig. 3.10 Variaţia forţelor Ft0 şi Fz0 în funcţie de α

3.5 Calculul forţelor radiale totale.

Forțele radiale se calculează după cum urmează:

x     45 (3.1)

y     90 (3.1)

z      135 (3.1)

w     180 (3.1)

FZ 1,  Fz 0   (3.1)

- pentru valori ale lui x(α) mai mici sau egale cu 359 de grade:

FZ 2,  Fz 0  x  (3.1)

- pentru valori ale lui x(α) mai mari de 359 de grade:

FZ 2,  Fz 0  x   359  (3.1)

- pentru valori ale lui y(α) mai mici sau egale cu 359 de grade:

FZ 3,  Fz 0  y   (3.1)

- pentru valori ale lui y(α) mai mari de 359 de grade:

FZ 3,  Fz 0  y    359  (3.1)

- pentru valori ale lui z(α) mai mici sau egale cu 359 de grade:

FZ 4,  Fz 0  z   (3.1)

- pentru valori ale lui z(α) mai mari de 359 de grade:

FZ 4,  Fz 0  z    359  (3.1)

În cazul în care pe un fus maneton se articulează mai multe biele (în cazul de faţa 4 biele pe
un fus maneton) se calculează suma forţelor radiale FZI pentru cilindrii respectivi, pentru
maneton, ţinând seama de decalajul dintre cilindrii ( în cazul de faţă 45 grade):

FZI    FZ 1,  FZ 2,  FZ 3,  FZ 4, (3.1)

Pentru cel de-al doilea maneton, decalat cu 180 grade faţă de primul, suma forţelor radiale
FZII rezultă prin decalarea cu 180 grade a sumei forţelor radiale FZI de la primul cot al
arborelui:

- pentru valori ale lui w(α) mai mici sau egale cu 359 de grade:

FZII    FZI w  (3.1)

- pentru valori ale lui w(α) mai mari de 359 de grade:

FZII    FZI w   359 (3.1)

Fig. 3.11 Variaţia forţelor FZ în funcţie de α

3.6 Calculul forţelor tangențiale totale.

Forţa tangenţială totală FTI a compresorului se obţine prin însumarea forţelor tangenţiale ale
tuturor cilindrilor, ţinând seama de decalajul între cilindrii.

Forțele tangențiale se calculează după cum urmează:

FT 1,  Ft 0   (3.1)

- pentru valori ale lui x(α) mai mici sau egale cu 359 de grade:

FT 2,  Ft 0 x  (3.1)

- pentru valori ale lui x(α) mai mari de 359 de grade:

FT 2,  Ft 0  x   359  (3.1)

- pentru valori ale lui y(α) mai mici sau egale cu 359 de grade:

FT 3,  Ft 0  y   (3.1)

- pentru valori ale lui y(α) mai mari de 359 de grade:

FT 3,  Ft 0  y    359  (3.1)

- pentru valori ale lui z(α) mai mici sau egale cu 359 de grade:

FT 4,  Ft 0  z   (3.1)

- pentru valori ale lui z(α) mai mari de 359 de grade:

FT 4,  Ft 0 z    359  (3.1)

Forţa tangenţială FTI rezultată pentru un maneton este calculată ca suma a fortelor
tangenţiale FT pentru un cilindru , decalate cu câte 45 grade de 4 ori:

FTI    FT 1,  FT 2,  FT 3,  FT 4, (3.1)

FTII este forţa tangenţială rezultată pentru cel de-al doilea maneton, egală cu FTI dar
decalată faţă de aceasta cu 180 grade.

- pentru valori ale lui w(α) mai mici sau egale cu 359 de grade:

FTII    FTI w  (3.1)

- pentru valori ale lui w(α) mai mari de 359 de grade:

FTII    FTI w   359 (3.1)

 Fig. 3.12 Variaţia forţelor tangențiale în funcţie de α

Însumând valorile FTI şi FTII se obţine forţa tangenţială totală FT:

FT    FTI    FTII   (3.1)

Fig. 3.13 Variaţia forţei FT în funcţie de α

3.7 Diagrama momentului rezistent al compresorului.

Momentul care acționează impotriva arborelui cotit se calculează cu formula:

M K    r  FT   (3.1)

Valoarea medie a momentului:

359

 M  K
Mm   0
(3.1)
360

Fig. 3.14 Variaţia momentului în funcţie de α