Proiect la materia

Modelarisisimularidecizionale

Indicatori de pozitie
 Indicatori de pozitie
Termenul de
Indicatorireprezintaanumitevaloriatasatevariabilelorstatisticecantitativeprininterm
ediulcarora se incearcaexprimarea de o maniera de statistica, marimile respective
maiaparsi sub altedenumiri ca de exemplu- valoritipicesauvalori representative.

Clasifiareaindicatorilor

 Indicatori de pozitie
 Indicatori de dispersie
 Indicatoriaiformeidistributiei

INDICATORI DE POZITIE.Rostulindicatorilor de pozitieesteacela de redaprintr-o

singuravaloarenumericanivelul general al valorilorserieisau ordinal de marime al
acestorivalori

Indicatorii de pozitiesunt

1. Media aritmetica
2. Mediana
3. Modul

1. Mediaaritmeticaesteaceavaloare care se obtine din

impartireasumelorvalorilortuturorindivizilor din populatie la numarulacestora.
Notatiaclasica a medieiesteurmatoarea:

Simbolulvariabileistatistice, careiai se adauga o barasuperioara,

astfelpentruvaloarea X, valoareamedieestex̵̵̶

Exemplu: Un student obtine la exameneledintr-o sesiuneurmatoarele note:

8, 10, 9, 7, 4, 4
2. Mediana
Medianaesteindicatorul care împarte o serie de date îndouăpărţiegale. Pentru
identificarea medianei este necesară ordonarea seriei crescător sau descrescător,
aşa încât 50% din termenii seriei au valori mai mici decât mediana, iar 50% mai
mari decât mediana.
Un avantaj al medianei faţă de medie este acela că poate fi utilizată în
caracterizarea tendinţei centrale pentru o serie de date măsurate pe o scală ordinală.
Mediana se calculează conform relaţiei:
Me= n+ 1/ 2 ; unde: n - numărul de unităţistatistice din colectivitate

Însituaţiaîn care seriaesteformatădintr-un număr par de termeni, ea se

vacalcula ca o mediearitmeticăsimplă a celordoitermenicentrali.
Dacăseriaesteimpară, termenul central esteegal cu valoareamediană.
Medianaunui set de valorimăsurateestevaloarea care cade
înmijloccândvalorilemăsuratesuntaranjateînordineamărimii.
Individul median se defineşteprinfapulcă n indivizi din
populaţiesuntaşezaţiînordineacrescătoaresaudescrescătoare a valorilorpe care le
iau, atunciindividul care se regăseşte la mijloculacestuişir, adică are înstângasa tot
atâteaunităţistatisticecâte are şi in dreaptalui. Valoareape care o ia individual
median se numeştevaloaremedianăsau, simplu, mediană.
Unindivid median există, propriu-zisvorbind, doaratuncicând n este un
numărfărăsoţ, căcidoaratuncifără el rămâne un efectiv cu soţ, care
poatefiiîmpărţitîndouăpărţiegale.
Exemplu: Vârstaangajaţilorîncompania x este
25 26 28 29 30 32 33
Medianavârsteiangajaţilorreprezintăvaloarea din mijlocullisteişieste 29.
Însituaţiaîn care este un număr cu soţ, se consider un individ median virtual,
căruiai se acordă ca valoare media aritmetică a valorilorcelordouăunităţi care-l
încadrează.
Exemplu: Vârstaangajaţilorîncompania x este
25 26 27 28 29 30 32 33
Medianavârsteiangajaţilorreprezintăînaceastăsituaţie (28+ 29)/ 2 care este 28,5.

Însituaţiaîn care aparfrecvenţe se disting 2 formediferite

- Cândfrecvenţelecorespundunorvaloriunivoce
- Cândfrecvenţelecorespundunor interval de valori

3. Modul
Modulestevaloareamodala, notată Mo, reprezintăvaloarealuata cu ceamai
mare frecvență. Ca interpretare, putemspune ca
aceastaestevaloareacecaracterizează individual tipic al populaței. Se
înțelegeimediat ca acest indicator este specific cazului, în care lucrăm cu frecvențe.
Pentruvariabilelecontinue,despre mod se poatevorbidoardacăvomconstrui
interval de valori. Înacestcazesterecomandabil ca lucrurilesă se oprească la
găsireaintervalului modal, adică a intervalului cu ceamairidicatăfrecvență.
În cazul distributiilor pe variante dominantă este vizibilă direct în distribuție
În cazul distribuțiilor pe intervale modulul se stabilește astfel:

Se stabilește intervalul modal ca fiind acela pentru care frecvența cumulată este
mai mare sau egală cu totalul frecvențelor împărțit la doi.

Se calculeaza apoi modulul dupa formula:

 Unde:

xMo = limita inferioara a intervalului modal

h = mărimea intervalului modal (cu frecvența cea mai mare)

Δ1 = diferența dintre frecvența intervalului modal și frecvența
intervalului anterior
Δ2 = diferența dintre frecvența intervalului modal și frecvența

Distribuția unui grup de tineri după înălțimea măsurată în cm.

Înălțime [160,165) [165,170) [170,175) [175,180) [180,185) [185,190)

( cm)
Numărul 4 14 27 35 14 6
de tineri

Clasa mondială este [175,180) căreia îi corespunde cea mai mare frecventă.
Modului scris poate fi exprimat prin valoarea clasei mondiale:
Mo= 175+180/2= 177,5
Modul are avantajulcă se determină rapid şi are o semnificaţiesimplă.
Pegraficulrepartiţieistatisticevaloareamodalăcorespundepunctului de peabscisă,
în care graficulîşiatingemaximul.Înpracticăexistăserii de distribuţiemultimodale,
adică se determinămaimultevalorimodale (pegrupe), de obiceiele nu pot fi
sintetizateîntr-o singurăvaloaremodală cu
semnificaţiepentruîntreagacolectivitate.Înunelesituaţii practice
valoareamodalăfurnizeazăinformaţiimai utile decâtvaloareamedie, de
exempluînlansareaunui tip de
confecţiepepiaţăesteimportantăcunoaştereavaloriimodale, pecând o
valoaremedieestelipsită de semnificaţie.

Numar 5 4 3 2 1 0 Total
absente
Elevi 1 2 7 5 3 2 20

Numarul total de absente estesumavalorilor

((5*1)+(4*2)+(3*7)+(2*5)+(1*3)+(0*2)=47), iardimensiuneamedie a
absenteloreste 47/20. Media avandvaloarea de 2.35

Se stabileste locul medianei prin formula (6+1)/2= 3,5. Vom avea un individ
median virtual, cuprins intre a 3a si a 4a pozitie. De aici rezulta (3+2)/2 iar
medianaeste 2.5

Moduleste 3

Distrubitia unui lot de piese dupa diametrul exprimat in mm

Diametrul [10,120) [20,30) [30,40) [40,50) [50,60)

(mm)
Frecventa 10 15 12 15 8
absoluta
Frecventa 10 25 37 52 60
cumulate
crescatoare
Jumatate din efectivul total este de 60/2=30. Mediana in cazul acesta este [30,40).