Sunteți pe pagina 1din 24

LUCRARE DE ATESTAT

PROFESIONAL

1
BUCOVINA
TURISTICĂ

„In inima Carpatilor, acolo unde batranele paduri adanci si paraiele


vesele mai spun povesti despre eroi puternici, acolo unde ursii se ascund in
luminisuri si cocosii de munte canta triluri desavarsite in soarele care tainic
apune, acolo a dus Dumnezeu o bucata de paradis. Aceasta tara minunata
poseda puteri necunoscute si o stralucire secreta, care dau putere trupului si
incanta sufletul. “Bucovina de aur” este un dar ceresc, o lume vrajita, cum
nimeni nu ar mai crede ca exista”.

2
Cuprins

I. Atractii turistice ale Bucovinei ................................................................... pag. 4

II. Scurt istoric al zonei .................................................................................. pag. 5

III. Cum ajung in Bucovina? .......................................................................... pag. 6

IV. Itinerarii prin Bucovina ............................................................................ pag. 7

V. Turismul in Bucovina ................................................................................ pag. 11

VI. Agroturismul ............................................................................................ pag. 13

VII. Pelerinaje ................................................................................................ pag. 14

VIII. Turism stiintific ..................................................................................... pag. 16

IX. Turism terapeutic ..................................................................................... pag. 19

X. Festivaluri folclorice inedite ..................................................................... pag. 20

XI. Bucovina in imagini ................................................................................ pag. 21

Bibliografie .................................................................................................... pag. 22

3
I. Atractii turistice ale Bucovinei

De ce Bucovina?

Poate de dragul codrilor de fag care iti umbresc calea, in care te pierzi si te bucuri ca un
copil si care tot timpul te indeamna sa te intorci la bucuriile simple ale existentei. Sau ... pentru ca
doar acolo mai poti zari pe camp un taran care-si ara ogorul cu calul, acolo poti vedea cum si
bunicul tau cosea iarba cu coasa sau cum pe vremuri se legau ciubere. Poti intalni la tot pasul
turme de oi sau care cu fan.Si fii atent la drum pentru ca adesea cerbii si ciutele traverseaza
soseaua. Esti liber sa fotografiezi alaiurile nuntilor pe care le intalnesti; ele sunt adevarate
spectacole artistice cu prezentare de costume traditionale. Nu te sfii sa primesti un pahar de
rachiu de la un necunoscut, ti-l ofera cu drag de oameni, cu bucurie, cu pretenie si cu ospitalitatea
caracteristica bucovinenilor. Nu cumva sa uiti aparatul de fotografiat. Albumul cu poze va fi
rasplata pentru efortul de a fi plecat pana acolo.
Bucovina a devenit in 1775 parte a Imperiului Austro-Habsburgic ramanand in
componenta acestuia pana in 1918. Numele provinciei a ramas din acea perioada, cand i-a fost
atribuita denumirea de „tara fagilor” (Buchenland).
Bucovina a dezvoltat un turism accesibil tuturor, de la cei dornici de o aventura romantica
sub cerul liber pina la cei aflati in cautarea unei culturi vechi si pastrate cu sfintenie, dornici de a
se aventura in apele involburate ale raurilor de munte sau doritori sa incerce zborul cu parapanta
deasupra crestelor de peste 1500 de metri.
Bucovina este cunoscuta din punct de vedere turistic in primul rind pentru renumitele
biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu
mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamt,
Dragomirna.
Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect intr-un cadru natural de exceptie.
Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau, Moldovita, Defileul Bistritei
Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte de maxima atractie.
Arhitectura populara este unica in lume. Adevarate broderii in lemn ofera cerdacurile,
usile si ramele ferestrelor, fantinile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile
exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de
pe valea Bistritei Aurii. Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide
miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder
sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.
In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin, iar
gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu branza si smantana nu vor lipsi din nicio
pensiune. Branza afumata, pastravul afumat, sarmalele sunt alte specialitati tipice regiunii.
Locuitorii sunt foarte primitori si dornici sa va arate activitatile de zi cu zi si obiceiurile lor.

4
II. Scurt istoric al zonei

Bucovina este situata in nordul Moldovei si este una dintre cele mai mari provincii
istorice ale Romaniei, alaturi de Muntenia (Valahia) si Transilvania (Siebenbürgen).
Intemeietorul istoriografiei critice moderne, Dimitrie Onciul, scria: “Nicaieri pe tot parcursul
romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri
scumpe ale trecutului nostru. Fara exagerare, putem zice ca in ceea ce priveste arta veche
romaneasca, Bucovina ocupa un loc din cele dintai in toata lumea ortodoxa.”
La sfarsitul razboiului ruso—turc din anii 1768—1744, Austria intervine ca mediatoare a pacii si
in octombrie 1744 ocupa nordul Moldovei— tinuturile Cernauti, doua treimi din tinutul Sucevei
si fostele ocoale domnesti, Campulung Moldovenesc si Campulung pe Ceremus- care prin tratatul
austro-turc din 1775 intra in componenta Imperiului Habsburgic. Astfel nordul Moldovei a fost
inclus in provincia Galizia, iar in 1849 a fost numit Ducat al Bucovinei, constituind pana in anul
1918 o provincie independenta a Austro-Ungariei.
Orasul Suceava, cu majoritatea localitatilor care formeaza azi judetul cu acelasi nume, au fost
incluse in Ducatul Bucovinei, aflandu-se timp de 144 de ani in granitele Imperiului Austriac.
Evolutia Sucevei si imprejurimilor in cadrul Bucovinei imperiale s-a aflat sub inraurirea unor
factori contradictorii. In comparatie cu teritoriile romanesti aflate sub suzeranitatea Portii
Otomane, aceasta zona a fost ferita de razboaie si invazii straine, a intrat in contact cu centrele de
cultura si civilizatie ale Europei Centrale si Occidentale, mult mai avansate economic si spiritual,
a beneficiat de influenta reformelor, evoluand intr-un climat de ordine, de stabilitate si legalitate.
Pe de alta parte insa, colonizarile si imigrarile dirijate de Curtea din Viena, au marit de peste zece
ori potentialul demografic al zonei. Astfel, in timpul domniei austriece, din provinciile vecine ale
Bucovinei au imigrat poloni, rusi, evrei, ucraineni, unguri, slovaci si germani, creindu-se un
„mozaic etnic” in regiune.
Bucovina de astazi este constituita din partea de sud a provinciei, in timp ce jumatatea de
nord a regiunii apartine Ucrainei.

5
III. Cum ajung in Bucovina?

1. Cai rutiere:

Aflata in nordul tarii, Bucovina este legata prin reteaua de sosele nationale si europene de
toate colturile Romaniei. Municipiul Suceava se afla la 447 km de Bucuresti si la 325 km de
Cluj-Napoca. Drumul national DN2 - E85, Bucuresti — Bacau — Falticeni — Suceava — Siret
uneste capitala Bucuresti de Suceava, distanta putand fi parcursa in aproximativ 6 ore.DN 17 A
face legatura intre Siret— Radauti— Sucevita— Campulung Moldovenesc, iar drumul national
DN18 leaga Iacobeni — Ciocanesti — Borsa, ducand mai departe in Maramures. Drumul
national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei aflat la 112 km de Suceava (aproximativ 2 ore
transport auto) si peste pasul Tihuta, ajungand in Transilvania.

2. Cai feroviare :

Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti—


Bacau—Suceava-Vicsani, cu ramificatiile Suceava—Radauti-Putna si Suceava—Gura—
Humorului-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Singeorz Bai—Nasaud-Beclean, ramificatii
care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor-Campulung-Dorna. Trasportul cu trenul
dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara-Iasi si face legatura dintre cele
mai importante orase din vestul tarii: Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej, trecand in Bucovina peste
munti, urmand apoi traseul Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Vama, Gura Humorului,
Suceava.

3. Cai aeriene:

Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava, 75 km de Campulung Moldovenesc


(aproximativ 50 minute transport auto si 1Ľ ore transport feroviar) si 105 km de Vatra Dornei
(aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar) si deserveste pentru moment doar
traficul intern de persoane.

4. Transport public:

Principalele orase si statiuni balneoclimaterice dispun de o importanta retea de mijloace


de transport local, care asigura accesul turistilor catre obiectivele din zona ca si legatura cu
reteaua de transporturi nationale si internationale. In Suceava transportul public este suplimentat
printr-un serviciu privat care asigura transportul cu microbuze.

5. Rent-a-car :

6
Masini de inchiriat se pot procura prin intermediul agentiilor de turism din cadrul
Asociatiei pentru Turism Bucovina.

IV. Itinerarii prin Bucovina


Trasee turistice individuale

Traseele turistice ce pot fi parcurse pe teritoriul judetului Suceava sunt intr-un numar
impresionant. Iata in continuare doar opt dintre ele, considerate ca fiind cele mai importante:

Traseul 1. Suceava-Voronet

Acest traseu se sfarseste la Voronet (38 Km de Suceava) unde se gaseste una din cele mai
importante manastiri pictate ale Bucovinei, denumita si “Capela Sixtina a Estului”: Manastirea
Voronet , renumita pentru albastrul de Voronet. Interesant este targul de arta populara din fata
manastirii.
La 6 Km de Gura Humorului este o alta biserica cu fresce exterioare (construita in 1530):
Manastirea Humor. Culoarea specifica a picturii exterioare a acestei manastiri este rosul. Pe
aceeasi ruta (DN17) se gaseste muzeul “Ciprian Porumbescu” in comuna cu acelasi nume
(vechiul sat Stupca) unde se poate vizita casa-muzeu a compozitorului.
Acest traseu turistic permite vizitarea oraselor Suceava (manastirea Sfantul “Ioan cel Nou”,
cetatea de Scaun, cetatea Zamca, biserica Mirauti, Muzeul National al Bucovinei, Muzeul de
Stiintele Naturii, Muzeul Etnografic al Bucovinei) si Gura Humorului (Muzeul Obiceiurilor
Populare Bucovinene). Lungimea traseului Suceava — Voronet este de 80 Km.

Traseul 2. Suceava- Sucevita

Traseul acesta are ca obiective principale vizitarea manastirii Dragomirna, ctitorita in anul
1603, vizitarea bisericii Patrauti (ctitorie a lui Stefan cel Mare din anul 1487), manastirea Arbore
(zidita in 1503), manastirea Bogdana— Radauti (zidita in perioada 1359-1365), muzeul Tehnicii
Populare din Bucovina (Radauti), centrul de ceramica Colibaba (Radauti). Pe traseu poate fi
vizitata comuna Marginea, cunoscuta in intreaga lume pentru ceramica neagra si pentru obiectele
de artizanat unice lucrate aici. Punctul final al traseului este Sucevita unde se viziteaza manastirea
Sucevita (zidita in perioada 1582-1584) manastire cu fresce exterioare de o frumusete deosebita,
inscrisa in patrimoniul UNESCO.

Traseul 3. Suceava- Putna

Acest traseu are doua variante: Suceava- Zvorastea-Zamostea- Gramesti- Siret- Radauti-
Fratautii Noi- Bilca- Putna sau Suceava- Radauti- Galanesti- Putna. In primul caz poate fi
admirata valea Siretului si poate fi vizitata rezervatia de stejari seculari si de flora din Zamostea.
De asemenea, la Gramesti poate fi vizitata biserica Balinesti. La Siret se afla o importanta
rezervatie arheologica. Pe acest traseu cazarea poate fi asigurata si in reteaua turismului rural din

7
Bilca, Fratautii Noi, Vicovu de Sus, Putna. Prin punctul de trecere frontiera Vicovu de Sus poate
fi facuta legatura cu trasee turistice din Bucovina de Nord (Ucraina). In cel de-al doilea caz, la
Galanesti se practica turismul ecvestru. Punctul terminus al ambelor trasee este Putna cu
Manastirea binecunoscuta unde se afla mormantul voievodului Stefan cel Mare.

Traseul 4. Dragomirna — Solca — Cacica


Pe acest traseu poate fi admirat stejarul secular de la Cajvana (stejar plantat de insusi
domnitorul Stefan cel Mare). De asemenea, poate fi vizitata biserica de la Arbore, biserica
monument de la Volovat (ctitorie Stefan cel Mare) si bineinteles manastirea Dragomirna. La
Solca poate fi vizitata manastirea Solca si muzeul etnografic (casa Saveta Cotrubas-1670).
Aproape de Solca se poate vizita localitatea Cacica cu numerosi locuitori de nationalitate
poloneza. Tot in Cacica se gasesc vechea salina Cacica, ce adaposteste in subteran bisericuta de
sare, sala de dans, terenul de sport, alei de promenada, precum si Catederala Catolica.

Traseul 5. Vatra Moldovitei— Moldovita— Brodina

Acest traseu se adreseaza celor care gusta autenticul. Traseul va propune sa vizitati
manastirea care detine premiul „Marul de aur”, acordat de UNESCO pentru toate cele cinci
manastiri cu fresce exterioare din Bucovina. Este vorba de Manastirea Vatra Moldovitei,
construita de Petru Rares in 1532, situata in partea de nord a judetului Suceava, la 22 km nord de
Campulung Moldovenesc. Manastirea se remarca prin culoarea galbena a picturii si este
considerata una din bijuteriile artei moldovenesti. Comuna Vatra Moldovitei este situata pe valea
raului Moldovita, separata de Sucevita printr-un pasaj de legatura: Pasul Ciumarna, aflat la 1100
metri altitudine. Mai spre nord, traseul va propune sa vizitati comuna Moldovita, un exemplu de
mozaic etnic (romani, germani, evrei, hutuli, ucraineni). Pasionanta este descoperirea stilului de
viata a acestui „mozaic” etnic la piata, in centrul asezarii, in diminetile de duminica. Aici, ca si la
Brodina, sunt case atelier de incondeiat oua, care ofera turistilor „spectacolul” de incondeiere pe
viu si o mica expozitie cu vanzare. Traseul se sfarseste printr-o plimbare cu trenul „mocanita” pe
un traseu de 15 km (Moldovita — Argel) intr-un cadru natural pitoresc, spre izvoarele
Moldovitei.Traseu : varianta 1 — 90 km (prin Ciumarna)Varianta 2 — 120 km (prin Brodina)

Traseu 6. Suceava — Poiana Stampei

Un traseu cu doua manastiri (Voronet si Humor), cu sate mari si frumoase, cu trei orasele
de munte: Gura Humorului, Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei. La Vama merita admirate
casele traditionale si piua de sumane. Vatra Dornei, statiune balneara cu diverse izvoare minerale,
ofera si posibilitati de practicare a sporturilor de iarna. Primaria statiunii se afla intr-o cladire in
stil florentin de acum 100 de ani, care gazduieste un mic muzeu etnografic. Poiana Stampei,
localitate montana, amplasata intr-o zona deosebit de frumoasa, spre judetul Bistrita Nasaud, se
remarca printr-o rezervatie naturala de turbarii cu flora rara.

Traseu 7. Rarau - Slatioara

8
Acest traseu se adreseaza mai cu seama celor care iubesc natura si miscarea, drumetiile
pe poteci de munte, sporturile de iarna si de ce nu? si aventura.Aventura de a cunoaste si de a
descoperi acest masiv montan de 1651 m altitudine in Pietrele Doamnei, cu peisajul lui carpatic:
paduri, codri seculari (Slatioara), stanci calcaroase cu forme ciudate, pesteri salbatice, vai
spectaculoase cu sectoare de chei (Moara Dracului) si, nu in ultimul rand, flora si fauna cu
numeroase specii rare (rezervatii naturale). Descoperind acest masiv montan, in special padurile
care-l “imbraca”, ati putea intelege de ce in aceasta regiune exista o adevarata „civilizatie a
lemnului”. Printre altele, puteti petrece dupa-amiezi de neuitat in atmosfera autentica a stanilor,
care sunt raspandite mai peste tot in zona pasunilor de munte.Rarau—Crucea este un traseu
montan de coborare pana pe Valea Bistritei. Incantatoare sunt sectoarele de chei : Cheile
Zugrenilor („La Toance”) si privelistile masive montane inalte.

Traseu 8. Falticeni— Rasca— Slatina

Spre deosebire de partea montana a judetului, partea sudica, de podis, intinsa pe doua vai
principale (Suceava si Moldova), ofera doar un traseu ce leaga trei manastiri, aflate in localitatile
cele mai vechi din judet (Probota, Rasca, Baia, Bogdanesti, Malini, Slatina).Probota— sat al
comunei Dolhasca, la 64 km de Suceava, adaposteste manastirea cu acelasi nume, construita de
Petru Rares in 1530, cu pictura deosebit de valoroasa.Falticeni— municipiu situat la 25 km de
Suceava pe o salba de lacuri antropice (Pocoleni) este considerat „capitala” spirituala regionala.
Aici s-au nascut, au locuit si au creat o serie intreaga de personalitati : scriitori, sculptori, pictori
si oameni de stiinta. Din multitudinea de muzee si case memoriale mentionam Muzeul
sculptorului I. Irimescu. In muzeu sunt expuse lucrari de sculptura in lemn, gips, metale intr-un
stil inconfundabil — clasic cu valente moderneRasca — manastirea Rasca, construita in 1542 de
Petru Rares cu fresca interioara originala. Slatina — manastirea Slatina, ctitorie din anul 1561 a
voievodului Alexandru Lapusneanul are o frumusete aparte si merita vizitata.

Itinerarii

I. Zona manastirilor Bucovinei include manastirile Voronet, Humor, Sucevita, Arbore,


Moldovita, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun de la Suceava, Biserica Bogdana (in municipiul
Radauti) si orasul Gura Humorului.
Aceasta zona este strabatuta de 3 drumuri principale : Bucuresti — Suceava — Siret
( DN2 — E85 ) , Suceava — Campulung Moldovenesc — Vatra Dornei ( DN17 — E576 ) si
Radauti — Sucevita — Sadova (DN 17A) . Subzona Cacica — Solca detine ca obiective turistice
manastirea si Hanul Solca , cabana “ Trei Iazuri “ , Salina Cacica , bisericile de lemn de la Cacica
si Solca si cele statiuni balneoclimaterice: Solca si Cacica.

II. Zona manastirilor Stanisoarei cuprinde manastirile Probota , Slatina si Rasca; din
punct de vedere turistic aceasta zona trebuie considerata in stransa relatie cu zona manastirilor
Bucovinei si a celor din judetul Neamt . Este strabatuta de 2 drumuri principale Targu Neamt—
Boroaia—Falticeni ( DJ153 ), Paltinoasa — Falticeni (DJ174 ) .

III. Zona Campulung Moldovenesc se intinde intre rezervatiile stiintifice si monumentele


naturii (Pietrele Doamnei si Codrii Seculari Slatioara) si N-V judetului. Obiectivele turistice ale

9
zonei sunt: cadrul natural Moldova Sulita, Izvoarele Sucevei , masivul Giumalau — Rarau ,
centre de arta si folclor.
Este strabatuta de 3 artere principale : E576 — DN17 Suceava — Vatra Dornei , DN17A
Campulung Moldovenesc — Vatra Moldovitei si Campulung Moldovenesc — Rarau — Chiril
( DN17 B) .

IV. Zona Vatra Dornei , ce cuprinde bazinul Dornelor, statiunea balneoclimaterica cu


acelasi nume, Valea Bistritei, localitati cu izvoare de apa minerala la Dorna Candrenilor, Saru
Dornei, Poiana Negrii, Panaci, Darmoxa, Brosteni , satul Ciocanesti renumit prin arta mesterilor
locali si decoratiunile exterioare ale caselor taranesti, Masivul Suhard-Ousoul.
Este strabatuta de drumurile principale : Brosteni — Zugreni — Vatra Dornei ( DN 17B ), Vatra
Dornei — Iacobeni — Carlibaba (DN 18), Vatra Dornei — Dorna Candrenilor — Lunca Ilvei
( DN 17 ), Brosteni — Darmoxa — Panaci — Vatra Dornei ( DJ 174 ).

10
V. Turismul in Bucovina
1. Turism rural (agroturism)

Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este concentrat in


jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in general in
localitatile invecinate manastirilor.
Tinutul Bucovinei inglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente
unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a
locuitorilor acestor meleaguri. Zona este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri
renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice in lume.
In Bucovina exista singurele cinci manastiri cu pictura exterioara din sud-estul Europei.
Au fost distinse cu premiul "Marul de Aur", acordat in anul 1977 de revista “Vue Touristique”
(Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism). Cele cinci manastiri intrate in
patrimoniul turistic mondial UNESCO isi pastreaza frumusetea dupa mai bine de 450 de ani.
Sunt situate la aproximativ 40-60 km de orasul Suceava:
Manastirea Voronet, supranumita „Capela Sixtina a Europei Rasaritene” datorita culorii
unice „albastru de Voronet”, faimoasa pentru fresca reprezentand Judecata de Apoi.Biserica a
fost ctitorita in 1488, in timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant, fiind pictata in 1547.
Manastirea Moldovita a fost ctitorita si pictata in vremea voievodului Petru Rares (1532-
1537). Frescele s-au conservat in mod remarcabil, exceptionala fiind scena Asediului
Constantinopolului. Aici se pastreaza premiul marul de Aur, expus la muzeul din incinta
manastirii.
Manastirea Humor, ctitorita in 1530 si pictata in 1535 (culoarea dominanta a frescelor
este rosul).
Biserica Arbore a fost construita in 1503 si pictata in 1541.
Manastirea Sucevita, ultima dintre manastirile cu fresca exterioara (1582-1584), este
considerata capodopera stilului. Culoarea predominanta este verdele.
Manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV — XVI in timpul domniei
voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta
(„albastrul de Voronet”, „verde de Sucevita” etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor
grafica, scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria
Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza la Voronet, Scara virtutilor la Humor,
etc.).

2. Turism cultural (pelerinaje)

Turismul cultural in Romania este in general de natura religioasa, practicat in cea mai
mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de incarcatura cultural-istorica a
obiectivelor turistice (manastiri, biserici, muzee, etc.). Aceasta forma de turism comporta o latura

11
informationala, turistii fiind motivati de ideea de invata si de a cunoaste lucruri noi despre aceste
locuri.

3. Turism stiintific

Turismul stiintific se materializeaza prin studiile expertilor in


numeroasele rezervatii din Bucovina: rezervatii floristice, forestiere,
geologice.

4. Turism terapeutic

Turismul in scop terapeutic este practicat in special in depresiunea Dornelor si


Campulungului.
Exista 37 de izvoare minerale ce se gasesc in localitatile: Poiana Cosnei, Dorna
Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmova,
Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si
Dragoiasa.

12
VI. Agroturism

Turismul rural din Bucovina a cunoscut o


dezvoltare deosebita in ultimii ani datorita unor
caracteristici ale zonei ce o fac din ce in ce mai
cautata de turisti: calitatea peisajului natural si
numeroasele obiective turistice de factura religioasa,
calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor
izvoare cu apa minerala.
Ospitalitatea este o trasatura definitorie pentru
bucovineni.Exista posibilitatea gazduirii turistilor in
gospodarie, acestora oferindu-li-se camere aranjate si
mobilate in stil bucovinean traditional, cu elemente
folclorice de o valoare deosebita. Demn de retinut este
faptul ca in cadrul gospodariilor agroturistice
sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse
alimentare naturale, fara aditivi, conservanti sau
compusi chimici sintetici.
Turistul are posibilitatea sa serveasca din
preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele
dintre ele fiind unice. Multi turisti se reintorc pe
aceste meleaguri tocmai pentru a se reintalni cu aceste
produse.

Un alt element de atractie pentru turismul rural sunt


artizanatul, traditiile si obiceiurile locale. Daca pentru
turismul rural se manifesta inca o cerere relativ scazuta,
aceasta situatie este determinata de lipsa mijloacelor
financiare (in randul turistilor romani) si de insuficienta
promovare (in randul turistilor straini).

13
VII. Pelerinaje

1. Manastirea Humor

Actuala manastirea, ctitorie a logofatului Toador Bubuiog din 1530, inlocuieste una mai
veche ale carui ruine inca se mai vad in localitate.Biserica este o cadopera a artei vechi
moldovenesti prin armonia proportiilor si prin pictura murala interioara si exetrioara. Ea dateaza
din 1535 si a fost realizata, din initiativa domnitorului Petru Rares, de catre un mare artist al
timpului: Toma de la Suceava. Dominanta coloristica este rosu caramiziu. Biserica nu are turle,
dar ofera cel mai vechi pridvor deschis din istoria arhitecturii bisericesti din Moldova. Turnul-
clopotnita a fost construit in 1641 de catre domnitorul Vasile Lupu.

2. Manastirea Putna

Biserica manastirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre
ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii, ce urma sa fie necropola
domneasca, au inceput la 10 iulie 1466 si s-au incheiat in 1469, iar in 1481 erau finalizate
fortificatiile de incinta. Lacasul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui
puternic incendiu; a fost pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur
din 1739 a contribuit si mai mult la ruinarea manastirii. Biserica necropola din mijlocul incintei
are dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatra bruta legata cu
mortar, sprijinite de 12 contraforti. Turla este inalta si bine proportionata, cu tamburul in stil
baroc, pe o baza stelara, impodobita cu coloane rasucite si capitaluri corintice.In pronaos se afla
mormintele lui Bogdan al III - lea, mort la 1517, al surorii acestuia, Maria (m.1518), al Mariei,
sotia lui Petru Rares (m.1529) si al lui Stefanita Voda (m.1527).In partea de sud a gropnitei se
afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmura alba. Sarcofagul are
minunate motive ornamentale de o inalta valoare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are
o bordura exterioara realizata dintr-o impletitura de frunze de stejar, urmata de o pisanie.Langa
mormantul domnitorului, se afla cel al sotiei sale, Maria Voichita, moarta in 1511. In partea de
nord a gropnitei se afla mormantul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului
(m.1476) si ale fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru. Asezamantul de la Putna si-a castigat un
binemeritat renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, tesaturi, manuscrise
impodobite si ferecate in aur si argint, icoane, obiecte de cult), care se gasesc in muzeul amenajat
in incinta manastirii.

14
3. Manastirea Voronet

Cea mai vestita ctitorie a lui Stefan cel Mare, cel mai cunoscut monument de arta
religioasa medievala a Bucovinei, se afla la cativa kilometri de orasul Gura Humorului, sub
obcini impadurite grele de racoare si de pace.Ridicat in 1488, lacasul a fost destinat de catre
voievod sfatuitorului sau de incredere, Daniil Sihastrul, a carui piatra de mormant se pastreaza
aici, in vreme ce cunoscutu-i adapost sapat in stanca se afla la Putna.De dimensiuni relativ
reduse, biserica are un plan tronconic. Arhitectural, ea este caracteristica stilului moldovenesc al
vremii: turla pe naos suspendata pe boltiri cu arcuri diagonale. Altarul si naosul conserva pictura
interioara de la construirea bisericii. Impresionanta sub multe aspecte, aceasta pictura retine
atentia nu mai putin decat fresca exterioara, care devine celebra prin al ei "albastru de Voronet".
Aceasta a fost realizata pe pridvorul inchis realizat in 1547 la dorinta mitropolitului Grigore
Rosca.Pe zidul vestic, Judecata de apoi incanta si cutremura. Pronaosul bisericii a fost pictat in
1550 prin grija mitropolitului Teofan. Cu decoratia exterioara de la Voronet se incheie marea
epoca a picturii murale care il are ca sustinator pe domnitorul Petru Rares (1527-1538 si 1541-
1546).

4. Chilia lui Daniil Sihastrul

Este situata pe valea Putnei, la aproximativ 1,5 km de manastire. Aici a trait Daniil
Sihastru, duhovnicul lui Stefan cel Mare, sapand intr-o stanca uriasa un lacas de cult. Dedesubt se
afla chilia sa.
Unul din cei mai populari sfinti moldoveni din toate timpurile a fost Daniil Sihastrul,
cunoscut si sub numele de Sfantul Daniil schimonahul ori Sfantul Daniil cel Nou, pentru a-l
deosebi de proorocul din Vechiul Testament sau de Daniil Stalpnicul. Amintirea lui s-a transmis
din neam in neam, din timpul vietii lui, din a doua jumatate a veacului al XV-lea, pana in zilele
noastre. Una din traditiile pastrate in popor despre Daniil Sihastrul a fost fixata in scris mult mai
tarziu de marele cronicar moldovean Ion Neculce (1672-1745) in lucrarea sa O sama de cuvinte.
Alte traditii despre el se pastreaza si azi in satele si manastirile Bucovinei.

5. Manastirea Moldovita

Alunecarile de teren au distrus cea mai veche zidire manastireasca de la Moldovita.


Actuala manastire, avand incinta intarita de ziduri inalte si turnuri, dateaza din din 1532 si este
opera domnitorului Petru Rares. Monument de arta veche, biserica impresioneaza prin turla de pe
naos, sustinuta de arce etajate, dar si prin pictura ei murala care dateaza din 1537 si care-i acopera
interiorul si exteriorul.Aici se conserva in conditii foarte bune, intre altele, "Arborele lui Iesei" si
"Asediul Constantinopolelui". In 1612, mitropolitul Efrem, refacand incinta fortificata, inalta
clisarnita (care adaposteste acum o valoroasa colectie de arta veche moldoveneasca) si turnul de
poarta.

15
VIII. Turism stiintific

1. Rezervatii floristice

Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa (Suceava)

Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei


Suceava - Falticeni din comuna Scheia, sat Sf.Ilie.Fanetele seculare de la Frumoasa au fost
studiate detaliat in 1921 de catre Mihai Gusuleac si considerate de acesta ca fiind o "interesanta
costisa pontica cu resturi de flora termofila ". Este formata din doua planuri distincte orientate
spre vest : in partea superioara, la o
altitudine medie de 395m este o
panta cu inclinatie mare (cca.50
grade), iar in partea inferioara apare
o fasie de fanat aproape plana, cu
mici zone uneori inmlastinate. In
partea superioara, cu panta mare,
solul este uscat, nisipos cu un
continut marit de carbonati, iar in
partea plata se gaseste un cernoziom lipsit de carbonati. Specii ocrotite :Din punct de vedere al
florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie in anul 1892 un numar de 26 de specii de
angiosperme (plante cu seminte inchise in fruct). Ulterior, alti cercetatori descriu flora acestei
rezervatii, printre care D.Mititelu si V.Cojocaru care citeaza 483 de plante vasculare, numeroase
ciuperci si muschi. Multitudinea speciilor este evidentiata de plante specifice zonelor de vegetatie
si anume :- circumpolare : rogozul (Carex sp.);- eurasiatice : Senecia integrifolius, toporasul
(Viola pumila);- europene : paroinicul (Orchis ustulata);- central - europene : laptele cainelui
(Euphobia amygdaloides);- continentale : drobul (Cytisus ustulata), stanjenelul de stepa (Iris
ruthenica), deditelul ( Pulsatilla alba), veronica (Veronica incana);- pontice : barba boerului
(Ajuga laxmannii), vaneteaua (Centaurea sp.), zambila pitica (Hyacanthella leucophaea);-
mediterano-pontice : Lathyrus pannonicus;- mediteraneene : usturoiul salbatic (Albium flavum),
Trinia glauca;- balcano-dacice : Centannea banatica.Rezervatia se gaseste la interferenta florei
nordice cu cea sud-vestica, interferenta care se datoreaza localizarii fanetelor seculare la contactul
dintre provincia floristica central-europeana si cea ponto-sarmatica.Ion Nemes a descoperit si aici
o noua specie de insecte , Coleophora bucovinella, a carui habitat se limiteaza numai la aceasta
zona. Suprafata rezervatiei este de cca.9,50 ha.

16
2. Rezervatii forestiere

Rezervatia Codrii Seculari Slatioara (Campulung )

Interventia omului, in decursul vremurilor, a limitat suprafata padurilor, inclusiv


biodiversitatea acestora. Ideea pastrarii nealterate a anumitor suprafete impadurite a stat la baza
infiintarii rezervatiei de la Slatioara. Situat pe versantul estic al masivului Rarau, la o altitudine
cuprinsa intre 790 si 1353 m, in satul Slatioara, la 12 km de comuna Stulpicani de care apartine,
codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari : Batca neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei,
separate intre ele prin vai adanci. Accesul in rezervatie se face de pe soseaua Suceava- Cluj-
Napoca, de la Frasin spre Stulpicani. Initiativa declararii Codrilor Seculari ca rezervatie dateaza
de la inceputul acestui secol (1904,1907), de cand padurile erau administrate de Fondul
Bisericesc Ortodox-Roman din Bucovina.In perioada 1920-1930, codrul a fost amenintat de
exploatari forestiere, extragandu-se cca.7200 mc. material lemnos; unii arbori monumentali au
fost doborati, iar cheia "Latoace" a fost dinamitata din ordinul sefului de ocol de atunci.
Reamenajarea padurilor pe baze tipologice, executata in 1955, a permis crearea de perimetre de
protectie absoluta in care nu se pot executa niciun fel de exploatari. Din punct de vedere
geologic, teritoriul codrului secular Slatioara apartine cuvetei marginale mezozoice, avand cele
mai mari dimensiuni in limita inferioara a bazinului. Este evidenta prezenta calcarului si a
dolomitelor prin asa-numitele Klippe ce apar sub forma de diguri neintrerupte in aval si in
amonte de chei.Datorita conditiilor stationale deosebite, padurea fiind ferita de curentii de aer de
mare intensitate, aici nu s-au produs doboraturi de vant de mare intensitate (doboraturile
reprezinta arborii cazuti din cauza conditiilor meteorologice extreme cum ar fi vantul sau
zapada ). Vegetatia lemnoasa cuprinde numeroase specii : molidul (Picea abies), bradul (Abies
alba), pinul silvestru, (Pinus silvestris ), tisa ( Taxus baccata), fagul (Fagus sylvatica), scorusul
(Sorbus aucuparia), carpenul (Carpenus betulus), arinul (Alnus incana), paltinul de munte (Acer
pseudoplatanus), salcii (genul Salix). Arbustii sunt reprezentati de agris ( Ribes grossularia),
cununita ( Spirea ulmifolia ), zmeurul ( Rubrus idaeus), tulichina (Daphne mezereum), afinul
(Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinum vitis-idea).Flora erboasa este bogat reprezentata :
omagul (Aconitum paniculatum), floarea pastelui ( Anemone nemorosa), vulturica ( Hieracium
transsilvanicum), piciorul cocosului (Ranunculus carpaticus), sarisoara( Sanicula aenropinea),
clopoteii ( genul Campanula), orhide: papucul doamnei ( Cypripedium calceolus), mlastita
( Epipactes altropurpurea),Listera ovata, etc. Dintre muschi, T.Stefureac citeaza 451 de unitati
sistematice, dintre care 108 apartin clasei Hepaticae, 343 clasei Musci, iar dintre licheni, 94 de
unitati apartinand mai frecvent genurilor Cladonia, Parmelia, Peltigera, s.a. Cercetarile au scos in
evidenta cca. 900 specii de plante, dar cifra se va mari cu siguranta in urma altor studii.
Monumentele naturii intalnite in codrul secular Slatioara sunt: tisa ( Taxus bacata), vulturica de
stanca (Hieracium pojoratense), tulichina (Daphne mezereum), foaie grasa - alga rosie de apa
dulce (Hildekbrndtia revularis).Fauna este bogat reprezentata , beneficiind de conditiile de hrana
si adapost din rezervatie. Demna de remarcat este prezenta rasului (Lynx lynx ) - monument al
naturii. Dintre insecte mentionam 5 specii noi de fluturi descoperiti de Ion Nemes dar si specia
endemica (unica in lume) Carabus rarauense.

17
3. Rezervatii geologice

Rezervatia Piatra Pinului si Piatra Soimului (Campulung)

Rezervatia geologica Piatra Pinului este un ecosistem important din punct de vedere
paleontologic, cu numeroase resturi de pesti fosiliferi care demonstreaza existenta unei faune
specifice: pesti, corali, scoici, etc. Rezervatia se afla pe dreapta raului Moldova, fiind acoperita
partial cu pin silvestru, brad, molid, fag, etc. Arata ca un versant acoperit cu blocuri de stanca si
grohotis. De mentionat ca unicat, este faptul ca specia subarbustiva- afinul negru- se afla aici la
cea mai mica altitudine din Bucovina (600 m ). Piatra Soimului, situata la cateva sute de metri in
amonte de Piatra Pinului este vizitata pentru pitorescul stancilor din padure.Suprafata rezervatiei
este de cca. 0,50 ha.

Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor (Campulung)

Clipele triasice sunt formatiuni geologice foarte vechi (specii de pesti, scoici si amoniti de
origine marina incrustati in stancile ramase ca martori ai unor miscari tectonice si ai vietii din
oceanele calde de altadata). Rezervatia Clipa de calcare triasice "Paraul Cailor" se gaseste in
comuna Fundu Moldovei.Aceste calcare au fost descoperite de geologul austriac K. Paul (1874)
si redescoperite in 1878 de alt geolog austriac, B. Walter. Din aceasta rezervatie s-au extras multe
fosile, trecute intr-o importanta monografie asupra cefalopodelor triasice din zona mediteraneana
a renumitului paleontolog E. Mojsisovice. Cercetatorul Ion Turculet (1972) precizeaza ca fosilele
din Clipa de calcare triasice Paraul Calului - 15 forme de amoniti si 11 bivalve- au avut meritul
de a stabili cu exactitate zona calcarelor din regiune.Suprafata rezervatiei este de cca. 0,10 ha.

18
IX. Turism terapeutic

1. Izvoarele minerale de la Vatra Dornei

Un factor natural care a contribuit din plin la dezvoltarea orasului Vatra Dornei si a
tinutului inconjurator il constituie patrimoniul forestier, care numai in zona orasului depaseste
10.000 ha. Dupa al doilea razboi mondial, orasul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri.
Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o placuta ambianta urbanistica: pe langa vilele si
constructiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare si cartiere de blocuri. Statiunea
Vatra Dornei functioneaza in regim permanent si este renumita pentru climatul ozonat, namolul
de turba si izvoarele minerale carbogazoase, sodice si bicarbonate utilizate in tratarea unor
afectiuni ale aparatului locomotor, cardiovascular si ale sistemului nervos periferic.Izvoarele
minerale din zona erau cunoscute inca din anul 1790, dar primele amenajari in scop terapeutic au
avut loc abia in 1845. Spre sfarsitul secolului al XIX lea au inceput sa fie folosite baile de namol
care utilizau namolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. Parcul orasului, situat la poalele
Dealului Negru, este principala zona de concentrare a izvoarelor minerale precum si a institutiilor
balneare si turistice. Chiar la intrarea in parc, vizitatorul intalneste doua cladiri, im-punatoare prin
dimensiuni si prin stilul baroc in care au fost concepute; construite in 1895, ele adapostesc
sanatoriul balnear si clubul statiunii, principalele institutii utilizate de cei veniti la
tratament.Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru
namol si cu sectii de hidroterapie. Pe langa cura externa, se poate face si cura interna, datorita
izvoarelor minerale. Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri in vile si complex,
urmand ca pe parcursul timpului acest numar sa creasca. O noua baza de tratament si odihna a
orasului o constituie Hotelul Intus. Orasul Vatra Dornei, avand teritoriul foarte bogat in ape
bicarbonate-feruginoase, este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute
statiuni balneare din Carpatii Orientali.

2. Salina Cacica

Situata la 18 km de orasul Gura Humorului, salina Cacica reprezinta un punct de atractie


pentru multi vizitatori.Inceputa din ordinul imparatesei Mariei Tereza, salina a fost sapata manual
si s-a deschis in 1791. Exista 8200 de galerii toate sapate manual, armate cu lemn si care se
gasesc in perfecta stare si astazi. Printre ele, renumite sunt Biserica Sfanta Barbara (Varvara),
locul de rugaciune a tuturor minerilor care au lucrat acolo, loc unde si astazi se mai oficiaza
slujbe, SALA DE BAL sau de festivitati si micul lac de saramura (38 m adancime), unde, candva
se faceau plimbari cu barca.

19
X. Festivaluri folclorice inedite

1. Hora Gospodarilor

La Botosana, unde datina, vorba si portul din strabuni inca se pastreaza (rar om al locului
sa nu aiba intr-o lada itari, camasa cu cusaturi sau bundita de la bunici), a devenit un obicei ca,
inainte de intrarea in Postul mare, sa se organizeze „Balul gospodarilor”. Prilej de intalnire intre
prieteni, intr-o atmosfera relaxanta, cu cantec, joc si voie buna, cu bucate alese, stropite cu licori
dupa gustul fiecaruia. Sambata seara, sala Caminului Cultural din localitate, frumos ornata, s
gazduieste petrecerea, fiecare musafir etalandu-si parca frumusetea costumului national, cu
cusaturi specifice locului.

2. Traditii de Boboteaza

In multe zone din tara, si in Bucovina, in ziua de Boboteaza se colinda, se fac si se prind
farmecele si descintecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale timpului si belsugului in noul an, se
crede ca se deschide cerul si vorbesc animalele. Mihai Camilar, muzeograf la Muzeul
Obiceiurilor Populare din Bucovina ?Gura Humorului ne-a povestit ca ajunul Bobotezei, ziua de
astazi, este foarte importanta pentru crestini. El ne-a spus ca "in ajunul Bobotezei, in Bucovina,
se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de
curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fin
sau otava iar pe fiecare colt se pune cite un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece
feluri de mincare: coliva - griu pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata; bob fiert,
fiertura de prune sau perje afumate, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei"- bors de fasole
alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de
urechiuse, bors de peste, peste prajit, "varzare"- placinte de post umplute cu tocatura de varza
acra, placinta cu mac, sarmale (galuste) umplute cu crupe. Pina la sosirea preotului cu Iordanul
sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mincare iar, imediat dupa sfintirea mesei, o parte din
bucate sint adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de
prasila".

3. Chiraleisa

In majoritatea satelor din Moldova, in ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie) grupuri mai
mari sau mai mici de fete si baieti, umbla din casa in casa, pentru a vesti sosirea preotului "cu
crucea". Aceasta datina este asemanatoare colindatului cu "Mos Ajunul" de la Craciun. Copiii
care umbla cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison - Fie-ti mila, Doamne) nu rostesc insa
texte versificate ci striga doar "Chiraleisa! Chiraliesa! Chiraleisa!", de trei ori. Rasplata copiilor

20
sint merele, nucile, prajiturile pe care ei le string in traistute, petrecute peste umar. In Bucovina,
preotul este insotit si de gospodari care merg cu luminari aprinse pe la casele vecinilor si striga si
ei Chiraleisa. Gazda ii primeste in casa, ii serveste cu bucate de post, dupa ce acestea au fost
stropite cu agheasma. Tot in Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos
fuior de cinepa. "Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se
vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca
Maica Domnului va face din cinepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a
le ridica in rai" ne-a mai povestit Mihai Camilar.

4. Ritualuri si practici magice in ajunul Bobotezei

O pondere deosebita, in ajunul Bobotezei, o detin insa actele rituale si practicile magice
de profilaxie si purificare. La riturile crestine de sfintire a apei (agheasma), de umblatul preotilor
cu botezul si de scufundarea (aruncarea) crucii in apa, poporul roman a adaugat altele noi, unele
crestine, altele precrestine, de purificare si alungare a spiritelor malefice: stropirea, spalatul sau
scufundarea rituala in apa riurilor sau lacurilor, impuscaturi, strigaturi (Chiraleisa) si zgomote,
aprinderea focurilor (Ardeasca), afumarea oamenilor, vitelor si anexelor gospodaresti.
Mihai Camilar ne-a mai spus ca "dimineata de Ajun, inainte de aprinderea focului, se
stringea cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pina in primavara, cind se
presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Finul de sub
fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de
boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu
Iordanul. Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu
promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la
miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sint ascunse comorile". Traditia
spune ca in aceasta zi sint interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut. Tot de la
Mihai Camilar am aflat ca in seara de Ajun se savirsesc practici de aflare a duratei viet,ii. Inainte
de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se
credea ca primul care va muri, in acea familie, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.
In cele trei zile, cit tine Boboteaza in Bucovina, exista asezari, sate, in care prietenii si rudele
obisnuiesc sa se colinde, iar in alte sate apar din nou mascatii.

5. Capra

Incepand cu Ignatul si sfarsind cu zilele Craciunului, prin alte parti incepand cu zilele
Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai in ziua de Sfantul Vasile, exista obiceiul ca
flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si la celelalte jocuri cu masti practicate in timpul
sarbatorilor de iarna, si in jocul caprei si-au facut loc, pe langa mastile clasice (capra, ciobanul,
tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase,
maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc. Jocul "caprei" (uciderea,
bocirea, inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de
cult. In cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care

21
urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele
care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Aceasta se pare ca isi are originea in obiceiurile
romanilor si elinilor: fie in jocurile si cantecele desfasurate in jurul altarelor pagane de preotii sau
cantaretii travestiti in dobitoace cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori in versurile
satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie in amintirile vagi despre dansurile
cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare. Capra joaca dupa fluier, iar la terminare,
unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, incepe sa vorniceasca. Flacaii
joaca pe stapana casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt acasa, si apoi multumind se
indeparteaza.

6. Plugusorul

Dincolo de bucuria, exuberanta si fastul ce insotesc sarbatoarea Revelionului, ziua de 31


decembrie continua sa fie marcata in multe sate romanesti din Moldova prin intermediul unei
originale datini stramosesti. Numele acestei forme ceremoniale de manifestare umana este diferit
de la o zona etnografica la alta - Plugusor, Urat, Uratura de Sfantul Vasile, Buhai, Plug, Plugul
Mare, Plugul flacailor etc. - dar structura obiceiului si persoanele implicate in practicarea
acestuia, aduc in atentie acelasi mesaj: rodnica campurilor, belsugul semanaturilor si sanatatea
gazdelor. Primele cete de colindatori cu Plugusorul sunt ale copiilor (numai baietii). Reuniti in
grupuri de 3-5 sau 10-14 persoane, micii uratori isi incep misiunea sacra, inca de dimineata (dupa
orele 10). Imbracati in haine groase, cu caciuli impodobite cu panglici colorate si cu bice si
clopotei legati cu busuioc de cate o lopatica de lemn, ei pornesc pe la rude si vecini. Cel mai
important obiect emblematic al Plugusorului practicat de copii este buhaiul. Acesta se realizeaza
dintr-o putinica de lemn careia i se scoate fundul, pentru a-l inlocui cu o piele de oaie, prin care
se trece o suvita de par de cal, fixata cu un calus din lemn. Muindu-si mainile in bors si tragand
parul de cal printre degete, "un muget ca de bou" incepe a se auzi din putinica. Acest arhaic
instrument de acompaniament se confunda aproape cu datina Plugusorului. In aceasta formula
ceremoniala grupurile de copii intra prin curtile gospodarilor, se aseaza in fata ferestrelor de la
casa, iar unul dintre ei incepe a rosti un text versificat. Mugetul buhaiului acompaniaza in
surdina vorbele copilului care, din cand in cand, se opreste pentru a-i mai indemna pe tovarasii
sai "sa pocneasca din bice si sa sune din clopotei". Drept rasplata pentru uratura adresata
gazdelor, gospodinele ii rasplatesc cu mere, nuci, covrigi, colacei sau, in zilele noastre, bani.
O mentiune speciala se cuvine poeziei Plugusorului. Chiar daca in variantele interpretate de copii
textele nu sunt prea ample, trebuie aratat ca aceasta forma poetica de exprimare ceremoniala este
un adevarat "imn de slava" inchinat agricultorilor, in versuri de o inegalabila frumusete. Intreaga
"epopee a muncii campului" este redata intr-un stil hiperbolic, prin epitete si metafore de mare
expresivitate literara. De la arat si semanat, secerat si treierat, la macinatul graului, cernutul fainii
si facutul colacilor sunt evocate toate dificilele munci ce trebuiau efectuate de plugarii satelor dar,
totul este proiectat intr-un univers mitic, din care nu lipsesc increderea si optimismul in
capacitatea omului de a depasi prin puterea mintii sale, toate obstacolele. Uratura Plugusorului
are multe similitudini cu "multamita colacului" rostita de colindatorii transilvaneni, la Craciun.
Ambele tipuri de creatie folclorica alcatuiesc o specie literara reprezentativa pentru cultura
populara romaneasca.

22
XI. Bucovina in imagini
Bucovina, tinut de munte cu miros de brad si
flori de tei, unde timpul s-a oprit candva, pastrand vii
obiceiuri si traditii vechi, indeletniciri si meserii
demult uitate, cu oameni blanzi si calzi, gata sa te
gazduiasca oricand cu bucurie!
Vino in Bucovina si vei pleca regretand ca nu
te-ai nascut aici!

23
Bibliografie

- Diacon, Vasile, Vechi Asezari pe Suha Bucovineana, Iasi, Editura Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, 1989;
- Popescu Sireteanu, Ion, Bucovina. Oameni şi cărţi, Timişoara, Editura Augusta, Artpress,
2005;
- Nistor, Ion , Istoria bisericii din Bucovina, Bucuresti, Editura Domnitor, 2007;
- Camilar, Mihai, Bucovina – ghid turistic, Bucuresti, Editura Ad Libri, 2005;
- Cherciu, Ion, Traditii si credinte populare din Bucovina, Editura Enciclopedica, 2007;
- Motor de cautare: www.google.com;
- Enciclopedii: www.wikipedia.ro.

24