Capitolul 2

Calculul hidrostatic pe plutiri drepte

2.1 Definirea flotabilității

Flotabilitatea este una dintre calitățile principale ale navei care îi descrie capabilitatea de a-și
menține poziția bine definită de plutire, la suprafața liberă a apei, fără a fi dezechilibrată de factori
perturbatori.

Pescajul (T) este cota punctului de intersecție dintre planului plutirii cu axa (Oz), cotă măsurată
faţă de axa (Ox) corespunzătoare planului de bază.

Unghiul de înclinare transversală (ϕ) este unghiul dintre axa Oy1 și dreapta de intersecție a
planului cuplului maestru cu planul plutirii. Se consideră pozitiv la înclinarea în tribord.

Unghiul de înclinare longitudinală (θ) este unghiul dintre axa Ox1 şi intersecţia planului
diametral cu linia de plutire. Se consideră pozitiv în cazul aprovării navei.

Plutirea pe carena dreaptă corespunde cazului în care planul xOy este paralel cu suprafaţa apei,
adică φ = 0 şi θ = 0. Alte situaţii de plutire:

 φ = 0; θ ≠ 0 – nava este înclinată longitudinal;

 φ ≠ 0; θ = 0 – nava înclinată transversal;
 φ ≠ 0; θ ≠ 0 – nava este înclinată cu un unghi oarecare α în raport cu suprafaţa apei.

Fig. 2.1 Parametrii plutirii libere

2.2 Calculul elementelor flotabilității pe carenă dreaptă

Plutirile reprezintă rezultatul intersecțiilor carenei navei cu planuri paralele cu planul de bază
al navei, notate cu WL. Suprafața acestor plane se notează cu AWL.

Plutirile navei sunt caracterizate în fiecare plan prin semilățimi, funcții y=y(x), pentru pescaj
z=constant, definite de puncte ale căror coordonate sunt trecute în tabelul de trasaj al navei.

În Fig. 2.2 este reprezentată o plutire, unde cu F se notează centrul de greutate al ariei plutirii,
xF abscisa centrului de greutate al plutirii, y semilățimea la cupla de calcul și dx distanța între două
cuple de calcul.

Fig. 2.2 Elementele de calcul ale plutirii

2.2.1 Aria plutirii

AWL se calculează cu relația:

𝐴𝑊𝐿 = ∫ 2 ∙ 𝑦 ∙ 𝑑𝑥 = 2 ∙ ∫ 𝑦 ∙ 𝑑𝑥
𝐿𝑊𝐿 𝐿𝑊𝐿

unde:

- LWL este lungimea la plutire

- Y - semilățimea

Plutirea va avea centrul de greutate în punctul F, și este simetrică în raport cu planul

diapetral al navei, deci ordonata centrului plutirii este nulă (yF=0).

2.2.2 Abscisa centrului de plutire

XF se determină cu momentul static My al ariei suprafeței plutirii în raport cu axa Oy

 𝑀𝑌 2 ∙ ∫𝐿 𝑦𝑥𝑑𝑥 ∫𝐿 𝑦𝑥𝑑𝑥
𝑊𝐿
𝑀𝑦 = 𝐴𝑊𝐿 ∙ 𝑥𝐹 = ∫ (2𝑦 ∙ 𝑑𝑥) ∙ 𝑥 ⇒ 𝑥𝐹 = = = 𝑊𝐿
𝐿𝑊𝑙 𝐴𝑊𝐿 2 ∙ ∫𝐿 𝑦𝑑𝑥 ∫𝐿𝑊𝐿 𝑦𝑑𝑥
𝑊𝐿

2.2.3 Momentul de inerție al ariei plutirii față de axa Ox

1 2
𝐼𝑥 = ∫ (2𝑦)3 𝑑𝑥 = ∫ 𝑦 3 𝑑𝑥
𝐿𝑊𝐿 12 3 𝐿𝑊𝐿

2.2.4 Momentul de inerție al ariei plutirii față de axa Oy

𝐼𝑦 = ∫ 2𝑦 𝑑𝑥 ∙ 𝑥 2 = 2 ∙ ∫ 𝑥 2 ∙ 𝑦 𝑑𝑥
𝐿𝑊𝑙 𝐿𝑊𝐿

2.2.5 Momentul de inerţie al ariei plutirii faţă de axa FyF, ce trece prin centrul plutirii F aşa
cum este prezentat în figura 2.2 se determină cu relaţia lui Steiner:

𝐼𝑦𝐹 = 𝐼𝑦 − 𝐴𝑊𝐿 ∙ 𝑥𝐹 2

2.2.6 Metoda de calcul

Aria suprafețelor plutirilor se calculează prin metoda trapezelor.

Se împarte suprafața plutirii in trapeze ca în Fig. 2.3

Se calculează aria plutirii prin însumarea suprafețelor trapezelor rezultate.

Fig. 2.3 Metoda Trapezelor1

𝑦0 + 𝑦1 𝑦1 + 𝑦2 𝑦19 + 𝑦20
𝐴𝑊𝐿 = 2 ( ∙ 𝑑𝑥 + ∙ 𝑑𝑥 + ⋯ + )=
2 2 2
𝑦0 + 2𝑦1 + 2𝑦2 + ⋯ + 2𝑦19 + 𝑦20
= 2 ∙ 𝑑𝑥 ( )=
2
𝑦0 𝑦20
= 2 ∙ 𝑑𝑥 ( + 𝑦1 + 𝑦2 + ⋯ + 𝑦19 + )
2 2

1
Crudu, L., Teoria Navei, Note de curs, Facultatea de Arhitectură Navală, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați
unde:
𝐿𝑊𝐿 166
- 𝑑𝑥 = = = 4,15 reprezintă distanța între cupale, iar n este numărul cuplelor
𝑛 40
- 𝑦1 , 𝑦2 , 𝑦3 … semilățimile navei
- α – coeficienții semilățimilor

Rezultă următoarele formule de calcul:

2
𝐴𝑊𝐿 = 2𝑑𝑥 ∑40 40 3 40 2
𝑖=0 𝛼𝑖 ∙ 𝑦𝑖 ; 𝐼𝑋 = 3 𝑑𝑥 ∑𝑖=0 𝛼𝑖 ∙ 𝑦𝑖 ; 𝐼𝑦 = 2𝑑𝑥 ∑𝑖=0 𝛼𝑖 𝑥𝑖 𝑦𝑖 ;

1
𝑥𝐹 = 𝐴 2𝑑𝑥 ∑40
𝑖=0 𝛼𝑖 𝑥𝑖 𝑦𝑖 .
𝑊𝐿

Se va considera originea sistemului de axe în cupla k20, astfel:

𝑥𝑜 = −20 ∙ 𝑑𝑥
𝑥1 = −19 ∙ 𝑑𝑥
…
𝑥20 = 0 ∙ 𝑑𝑥 ⇒ 𝑥𝑖 = 𝑘𝑖 ∙ 𝑑𝑥
…
𝑥39 = 19 ∙ 𝑑𝑥
𝑥40 = 20 ∙ 𝑑𝑥 }

Înlocuind pe xi în relațiile momentului de inerție longitudinal(Iy) și a abscisei

centrului plutirii(xF) rezultă:
40 40

𝐼𝑦 = 2 ∙ 𝑑𝑥 ∑ 𝛼𝑖 𝑥𝑖2 𝑦𝑖 = 2 ∙ 𝑑𝑥 3 ∑ 𝑘𝑖2 𝛼𝑖 𝑦𝑖
𝑖=0 𝑖=0

40
1 ∑40
𝑖=0 𝑘𝑖 𝛼𝑖 𝑦𝑖
𝑥𝐹 = ∙ 2 ∙ 𝑑𝑥 ∑ 𝛼𝑖 𝑥𝑖 𝑦𝑖 = 𝑑𝑥 40
𝐴𝑊𝐿 ∑𝑖=0 𝛼𝑖 𝑦𝑖
𝑖=0

Calculul se realizează tabelar în Microsoft Offic Excel, pentru fiecare plutire în parte.
Metoda este exemplificată în Tabelul 2.1, toate tabelele de calcul fiind prezentate în Anexa 1.
 Tabelul 2.1 – Calcul plutirea WL5
CUPLA X[m] dx Y Awl XY Σ(XY) My Y^3 Σ(Y^3) Ix x^2y Σ(x^2y) Iy
0 0 0 0 0 0 0 - 0 1644,703 - 0 0 -
0,5 4,15 4,15 11,804 24,4933 48,9866 48,9866 48,9866 1644,703 3516,029 5160,732 203,2944 203,2944 203,2944
1 8,3 4,15 12,323 50,06353 102,2809 151,2675 200,2541 1871,326 3867,418 7383,447 848,9315 1052,226 1255,52
1,5 12,45 4,15 12,591 51,69655 156,758 259,0389 410,3064 1996,093 4095,703 7963,121 1951,636 2800,568 3852,794
2 16,6 4,15 12,805 52,6967 212,563 369,321 628,3598 2099,611 4303,716 8399,419 3528,546 5480,182 8280,75
2,5 20,75 4,15 13,014 53,57443 270,0405 482,6035 851,9245 2204,106 4517,166 8820,883 5603,34 9131,886 14612,07
3 24,9 4,15 13,225 54,44593 329,3025 599,343 1081,947 2313,061 4725,095 9242,262 8199,632 13802,97 22934,86
3,5 29,05 4,15 13,411 55,2697 389,5896 718,8921 1318,235 2412,034 4892,695 9617,79 11317,58 19517,21 33320,18
4 33,2 4,15 13,537 55,9171 449,4284 839,018 1557,91 2480,66 5003,893 9896,587 14921,02 26238,6 45755,81
4,5 37,35 4,15 13,614 56,33833 508,4829 957,9113 1796,929 2523,232 5066,534 10070,43 18991,84 33912,86 60151,46
5 41,5 4,15 13,65 56,5728 566,475 1074,958 2032,869 2543,302 5086,604 10153,14 23508,71 42500,55 76413,41
5,5 45,65 4,15 13,65 56,6475 623,1225 1189,598 2264,555 2543,302 5086,604 10173,21 28445,54 51954,25 94454,8
6 49,8 4,15 13,65 56,6475 679,77 1302,893 2492,49 2543,302 5085,486 10172,09 33852,55 62298,09 114252,3
6,5 53,95 4,15 13,648 56,64335 736,3096 1416,08 2718,972 2542,184 5085,486 10170,97 39723,9 73576,45 135874,5
7 58,1 4,15 13,65 56,64335 793,065 1529,375 2945,454 2543,302 5086,604 10172,09 46077,08 85800,98 159377,4
8 66,4 8,3 13,65 113,295 906,36 1699,425 3228,8 2543,302 5086,604 10173,21 60182,3 106259,4 192060,4
9 74,7 8,3 13,65 113,295 1019,655 1926,015 3625,44 2543,302 5086,604 10173,21 76168,23 136350,5 242609,9
10 83 8,3 13,65 113,295 1132,95 2152,605 4078,62 2543,302 5086,604 10173,21 94034,85 170203,1 306553,6
11 91,3 8,3 13,65 113,295 1246,245 2379,195 4531,8 2543,302 5086,604 10173,21 113782,2 207817 378020,1
12 99,6 8,3 13,65 113,295 1359,54 2605,785 4984,98 2543,302 5086,604 10173,21 135410,2 249192,4 457009,4
13 107,9 8,3 13,65 113,295 1472,835 2832,375 5438,16 2543,302 5086,604 10173,21 158918,9 294329,1 543521,4
14 116,2 8,3 13,65 113,295 1586,13 3058,965 5891,34 2543,302 5082,693 10169,3 184308,3 343227,2 637556,3
14,5 120,35 4,15 13,643 56,63298 1641,935 3228,065 6287,03 2539,391 5058,734 10141,43 197606,9 381915,2 725142,4
15 124,5 4,15 13,607 56,54375 1694,072 3336,007 6564,072 2519,342 4991,217 10049,95 210911,9 408518,8 790434
15,5 128,65 4,15 13,521 56,2906 1739,477 3433,548 6769,555 2471,875 4834,077 9825,293 223783,7 434695,6 843214,4
16 132,8 4,15 13,318 55,69093 1768,63 3508,107 6941,655 2362,202 4416,882 9250,958 234874,1 458657,8 893353,4
16,5 136,95 4,15 12,713 54,01433 1741,045 3509,676 7017,783 2054,68 3604,3 8021,182 238436,2 473310,3 931968,1
17 141,1 4,15 11,572 50,39138 1632,809 3373,855 6883,53 1549,62 2558,044 6162,344 230389,4 468825,5 942135,8
17,5 145,25 4,15 10,028 44,82 1456,567 3089,376 6463,231 1008,424 1548,97 4107,014 211566,4 441955,7 910781,3
18 149,4 4,15 8,146 37,71105 1217,012 2673,579 5762,956 540,5467 776,5757 2325,546 181821,7 393388 835343,7
 18,5 153,55 4,15 6,18 29,72645 948,939 2165,951 4839,531 236,029 309,3261 1085,902 145709,6 327531,2 720919,2
19 157,7 4,15 4,185 21,50738 659,9745 1608,914 3774,865 73,29703 83,18004 392,5061 104078 249787,6 577318,8
19,5 161,85 4,15 2,146 13,13683 347,3301 1007,305 2616,218 9,883008 9,883008 93,06305 56215,38 160293,4 410080,9
20 166 4,15 0 4,45295 0 347,3301 1354,635 0 0 9,883008 0 56215,38 216508,7
20,5 170,15 4,15 0 0 0 0 347,3301 0 0 0 0 0 56215,38
Sume 2011,634 117750,7 260069,8 12381486

- aria plutirii - AWL[m2];

- momentul de inerție în raport cu axa Ox - Ix[m4];
- momentul de inerție în raport cu axa Oy - Iy4[m4];
- deplasamentul navei - Δ[t];
- abscisa centrului de carenă - XB[m];
- cota centrului d carenă - ZB[m];
- abscisa centrului plutirii - XF[m];
- volumul teoretic al carenei - V[m3].
 Tabel 2.2 – Calcul elemente hidrostatice

WL Z Awl XF V ∆ XB ZB Ix IyF r R
0 0 2044,514 57,29281 0 0 0 0 35449,74 -980987 0 0

1 1,7 3108,537 62,18799 4380,093 4516,533 60,24579 1,025511 98844,06 -1855799 22,56666 -423,689
2 3,4 3359,906 62,97363 9878,27 10185,98 61,55394 1,892416 120925,3 -2113293 12,24155 -213,934
3 5,1 3534,588 62,81589 15738,59 16228,85 62,05246 2,77829 135549,7 -2164965 8,612572 -137,558

4 6,8 3762,817 60,79128 21941,39 22624,86 61,97315 3,682443 152104,5 -1865285 6,932313 -85,0122
5 8,5 3762,817 58,53487 28338,17 29220,91 61,4517 4,578041 173379,9 -511173 6,118244 -18,0383
6 10,2 4167,945 58,54497 35079,32 36172,04 60,89219 5,503406 183453,1 -1283635 5,229664 -36,5924

7 11,9 4242,873 59,64443 42228,52 43543,94 60,58871 6,443715 189407,3 -1405661 4,485293 -33,287
8 13,5 4174,605 57,93984 48962,5 50487,68 60,34257 7,303271 192721,2 -1250522 3,936098 -25,5404
2.3 Coeficienți și rapoarte dimensionale

Rapoartele între dimensiunile navei definesc proporțiile navei și influențează performanțele

navei.

2.3.1 Raportul L/B

Raportul între lungimea și lățimea navei evidențiază alungirea relativă și viteza la care poate
fi poriectată nava.

Valorile uzuale ale raportului L/B recomandate de Galin sunt:

 pentru cargouri şi vrachiere L / B  6  7,5 ;

 pentru portcontainere (L / B) max  8,6 ;
 pentru remorchere (L / B)min  3,5 .
𝐿 166 𝑚
= = 6,08
𝐵 27,3 𝑚

Valoarea rezultată este specifică navelor portcontainere .

2.3.2 Raportul B/T

Raportul între lățimea navei și pescaj are implicații asupra stabilității navei

Valorile uzuale ale raportului B/T propuse de Galin sunt:

 pentru nave mici B / T  2,1  2,5 ;

 pentru cargouri B / T  2,2  2,5 ;
 pentru pasagere, nave Ro-Ro şi feriboturi B / T  4,5 ;
 pentru vrachiere şi petroliere B / T  2,4  2,8 .
𝐵 27,3 𝑚
= = 3,21
𝑇 8,5 𝑚

Variaţia raportului B/T la lungime constantă, nu are o influenţă importantă asupra rezistenţei
la înaintare.
Creşterea raportului B/T la volum constant şi raport L/B constant, conduce la micşorarea
rezistenţei la înaintare.

2.3.3 Coeficientul bloc

Coeficientul bloc se determină cu relaţia generală:

CB   /(L  B  T)
unde  este volumul real al carenei navei, L este lungimea navei, B este lăţimea navei, iar T este
pescajul considerat.
Coeficientul bloc are o influenţă semnificativă asupra caracteristicilor de marş ale navei,
asupra stabilităţii, comportării pe valuri, deplasamentului şi volumetriei acesteia.
2.3.4 Coeficientul suprafeței plutirii

În stadiul preliminar de proiectare se pot folosi unele relaţii empirice care furnizează valorile
coeficientului de fineţe al suprafeţei plutirii Cw, în funcţie de coeficientul bloc.

Coeficientul suprafeţei plutirii se determină cu expresia:

𝐴𝑊𝐿
𝐶𝑊 =
𝐿𝑊𝐿 ∙ 𝐵

unde AWL este aria suprafeţei plutirii de plină încărcare.

Coeficientul suprafeţei plutirii influenţează stabilitatea, nescufundabi-litatea şi volumetria
navei.
2.3.5 Coeficientul secţiunii maestre

Coeficientul de fineţe al secţiunii maestre, CM, se calculează în funcţie de aria secţiunii

maestre, AM, cu expresia:

𝐴𝑀
𝐶𝑀 =
𝐵∙𝑇

Coeficientul secţiunii maestre are o influenţă majoră asupra amortizării oscilaţiilor de ruliu.
Valorile mari ale coeficientului secţiunii maestre asigură o bună amortizare a oscilaţiilor de ruliu.

2.3.6 Coeficientul prismatic longitudinal

Coeficientul de fineţe prismatic longitudinal are o mare influenţă asupra rezistenţei la înaintare
şi se determină cu relaţia generală:
∇
𝐶𝑃 = = 𝐶𝐵 / 𝐶𝑀
𝐿 ∙ 𝐴𝑀

2.4 Construcţia şi trasarea diagramei de carene drepte

Etape de calcul :

1. Pentru trasarea diagramei de carene drepte este necesar a se considera nava pe carenă dreaptă,
planul plutirii este paralel cu planul de bază al navei.
2. Calculul se realizează pe baza celor 20 de cuple de calcul trasate în planul longitudinal .
3. Pentru calcul, au fost considerate 8 plutiri, pe înălţimea de construcţie a navei, inclusiv plutirea de
pescaj.
4. Pentru a realiza tabelele de calcul, coordonatele corespunzătoare punctelor cuplelor, respectiv
plutirilor au fost listate utilizând comenzi specifice programului AutoCad. Aceste coordinate au fost,
ulterior importate în softul Microsoft Excel și centralizate.
5. Pentru fiecare element componente al diagramei s-au folosit formulele de calcul prezentate
anterior.
6. S-a creat un tabel centralizator, cu datele calculate, pentru construcţia diagramei propriuzise.
7. Pentru reprezentarea curbelor s-a folosit formatul tip A4, cu dimensiunile 210x297 mm, fiind
necesară scalarea elementelor diagramei. Scările curbelor au fost adoptate astfel încât să se evite
suprapunerea curbelor având ca scop şi crearea unei diagrame cât mai clare şi mai uşor de utilizat.
8. Diagrama a fost realizată cu ajutorul soft-ului AutoCAD fig.2.4

Fig. 2.4 Diagrama de putiri drepte