Sunteți pe pagina 1din 3

Metode și tehnici de evaluare în învățământul preuniversitar

Evaluarea ne permite să ne pronunţăm “asupra stării unui fapt, proces la un anumit moment,
din perspectiva informaţiilor pe care la culegem cu ajutorul unui instrument care ne permite să
măsurăm în raport cu o anumită normă la care ne raportăm” .
De-a lungul timpului, în teoria și practica educației și instruirii, conceptul de evaluare
a suferit modificări semnificative. De la simpla verificare a cunoștințelor acumulate de către
elev și notarea lor de către învatator s-a ajuns la extinderea acțiunilor evaluative asupra
rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, a durabilității
cunostințelor elevului, a calitătii curriculumului școlar și a pregătiri personalului didactic .
Evaluarea introduce o normă valorică, evoluând sub influența pedagogiei prin obiective,
în două direcții :
 Sumativa care se concentrează asupra rezultatelor grupei de elevi, reflectând performantele
;
 Formativa care analizeaza situatiile complexe, demersurile de studiu și procesele de
învățare diverse ;
Analizând practicile evaluative ,Ion T. Radu remarcă faptul că “evaluarea performantelor
școlare este tot mai mult ințeleasă nu ca acțiune de control - sacțiune , limitata la verificare
și notare, ci ca proces ce se întrepătrunde organic cu celelalte procese ale actului didactic,
exercitând o functie esential – formativa, concretizată în a informa și a ajuta în luarea unor
decizii cu scopul de ameliorare a activității în ansamblu “.Relaţiile funcţionale dintre acţiunile
de evaluare a rezultatelor şcolare şi procesele de instruire şi educare, relevă funcţiile fundamentale
ale evaluării în activitatea şcolară.
Prima dintre acestea este de constatare şi apreciere a rezultatelor produse. Următoarea vizează
cunoaşterea factorilor şi situaţiilor care au condus la obţinerea rezultatelor constatate, la
diagnosticarea activităţilor desfăşurate.
Constatarea şi diagnosticarea oferă, prin datele şi informaţiile referitoare la starea procesului,
sugestii pentru deciziile care urmează a fi adoptate cu privire la desfăşurarea activităţii în etapele
următoare şi anticiparea rezultatelor posibile. Sub acest aspect, evaluarea îndeplineşte o funcţie de
predicţie (pronosticare).
În funcţie de obiectivele educaţionale urmărite, se folosesc strategii de evaluare variate,
ce îmbină evaluarea continuă cu utilizarea diferitelor forme de testare. Este esenţial ca aceste acţiuni
de evaluare să fie judicios echilibrate, păstrându-se cu măsură raportul dintre aspectele informative
şi cele formative cuprinse în obiectivele procesului de predare-învăţare.
METODE DE EVALUARE :
I. Metode tradiționale
Evaluarea se poate realiza prin metode tradiționale numite așa datorită consacrării lor
în timp fiind cele mai des folosite .În aceasta categorie intra probele orale ,probele scrise si
probele practice .
Probele orale -avantaje
-adecvarea întrebărilor la elev și la răspunsurile anterioare ale acestuia pentru a grada gândirea
elevului prin înrebări ajutatoare la răspunsul asteptat ;
- clarificarea pe moment a erorilor și / sau a neîtelegerilor apărute ;
-oferirea posibilității elevului de a se exprima liber, de a-și manifesta originalitatea, capacitatea de
argumentare;
- interacțiunea dintre evaluator și evaluat permite evaluarea comportamentului afectiv –atitudinal;
Limite – gradul de dificultate poate să difere de la elev la altul în înrebările ce vizează același
conținut
-variații în comportamentul evaluatorului ;
- nivel scăzut de validitate și fidelitate;
- consum mare de timp.
Probele scrise -avantaje
- economie de timp permițând evaluarea unui număr mare de elevi într-un timp scurt;
- acoperirea unitară ca volum și profunzime la nivelul continutului evaluat ;
- un grad mai înalt de obiectivitate;
- un stress mai scăzut pentru elevii timizi.
- Limite –decalajul temporal între momentul aplicării testului și momentul corectării unor
greșeli și completării unor lacune.
Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacității elevilor de a aplica anumite
cunoștințe teoretice precum și a gradului de stăpânire a priceperilor și deprinderilor de ordin practic
.
-avantaje - verifică competentele legate de utilizarea corecta și eficiența a instrumentelor și
aparaturii de laborator;
- evidențiază originalitatea elevului raportată la aplicarea practică a cunoștințelor teoretice .
-limite- necesită un volum mare de timp și materiale;
- greu de evaluat rezultatele individuale, în condițiile în care materialul didactic permite dar
realizarea de lucrari pe grupe.
II Metode complementare ( alternative ) de evaluare
Principalele metode complementare de evaluare sunt: observarea sistematica a activitații
și comportamentului elevilor; evaluarea prin investigatie; evaluare proiectelor ;evaluarea
portofoliilor;autoevaluarea; hartile conceptuale; metoda R.A.I; tehnica 3-2-1; jurnalul reflexiv;
III - Evaluarea în contextul învățării prin cooperare
Activitățile de învățare prin cooperare presupun activități în care elevii învață pe grupe
și cooperând pentru realizarea sarcinilor . Elevii învață împreună și pun în practică individual
cele învățate. Pentru realizarea sarcinilor, elevii trebuie să-și dezvolte abilitatile de răspundere
individuală.
Răspunderea individuală este promovată atunci când :
 fiecare elev este evaluat ;
 fiecarui elev îi sunt comunicate rezultatele muncii sale ;
 fiecare elev răspunde față de ceilalți colegi din grup pentru propria activitate sau
contribuție la reusita grupului.
Evaluarea analittica permite invatatorului sa stie precis la ce nivel se gaseste fiecare
dintre elevii sai .
Oricum ar fi, tradiţională sau modernă, bazată pe metode vechi sau noi, convenţionale sau
nu, evaluarea este un moment în cadrul învăţării, la fel de important ca şi predarea, de aceea ea
trebuie aplicată atât asupra elevilor.
Bibliografie :
*Voiculescu Elisabeta ,’’ Factorii subiectivi ai evaluarii scolare . Cunoasterea si control’’ , Ed
. Aramis , Buc -2007
*Radu Ion ’’Evaluare in procesul didactic ’’ , EDP RA , Buc.- 2000
*Radu Ion ’’Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului ’’ , EDP, Buc. - 1998
*Vasile Moglan’’Didactica disciplinei- Limba și literatura română- în învățământul primar”, Ed.
Miniped, Buc. -2010