Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu

Mureș

Disciplina: MANAGEMENT SOCIAL

Studentă: Pol Cristina Florina, MRU, Anul II

Profesor-Dr Maria Ana Georgescu
 Efectele sociale ale migrației și imigrației
Partea 1 O lume către Imigrație

Migrația presupune deplasarea unor oameni dintr-un loc în altul, fiind astfel una dintre provocările aduse de fenomenul globalizării, și
determinată de anumiți factori precum cei economici – când migraţia are ca scop găsirea unui loc de muncă sau clădirea unei cariere, sociali -când
oamenii migrează în căutarea unei vieţi mai bune din punct de vedere calitativ, sau pentru a fi alături de membrii familiei lor sau pur şi simplu pentru a
fi alături de prieteni, de natură politică - atunci când oamenii încercă să scape de persecuţia politică sau de zonele afectate de război, de mediu -atunci
când oamenii fug de zonele în care au loc dezastre naturale1.
Migrația duce si la procesul de imigrare , în care un imigrant reprezintă o persoană care intră într-o ţară nouă cu intenţia de a se stabili acolo.
Așadar s-ar cuveni să privim imigrația ca o nouă sursă de cunoaștere în ceea ce privește diversificarea unui popor și culturii acestuia, fie că va duce la
un impact negativ și/sau unul pozitiv.
Conform IOM 2 la ora actuală sunt peste trei sute de milioane de imigranţi în lume3 ,totuși problema cu care ne confrutăm este numărul
abudent de imigranți, făcând referire la acei imigranți care au asaltat Europa foarte brusc, ne fiind atât de bine văzuți de toată lumea, ceea ce naște
controverse , și anume că aceștia trebuie să primească un adăpost în căminele studențești și să li se ofere provizii de hrană,mai precis 3 mese pe zi,
acest lucru reprezentînd un dezavantaj și un lucru negativ având în vedere numărul limitat de locuri și faptul că există studenți premianți , cu bursă
care nu beneficiază de cazare și 3 mese gratuite la cămin.
Astfel oamenii au păreri opuse despre tot ce înseamnă un nou val de imigranți și care sunt consecințele acestei situații. Specialiști si oameni
cunoscuți din țară și-au exprimat diferit opinia : “Imigranţii vin din zone de conflict, cu violenţe extreme.
Bineînţeles, acele situaţii au efecte asupra stării lor psihice, dacă luăm în calcul experienţa traumatică a ţării de origine, a drumului parcurs plus
contactul cu un nou mediu. Adăugaţi aici şi nesiguranţa zilei de mâine. Ideea că îi inventariem şi că îi trimitem înapoi contravine obligaţiilor pe care le
are România faţă de solicitanţii de azil.
Ori, în directivele europene este foarte clar specificat că nu ai voie să-i trimiţi înapoi în zone în care ei riscă să fie supuşi torturii, tratamentelor
inumane şi degradante sau unde riscă să fie persecutaţi.”4

1
http://romaniaeacasa.ro/index.php/ro/cui-de-adresam/129-informatii-generale/523-despre-migratie
2
IOM – Organizația internațională pentru migrație
3
http://www.referat.ro/referate/Migratie_2f6b5.html
4
http://adevarul.ro/news/eveniment/interviu-exclusiv-dr-camelia-doruspecialist-imigranti-nu-vin-boli-exotice-asa-cred-unii-mediciromani-
1_55e96a91f5eaafab2c3f1e42/index.html
este ceea ce declară doctorul specialist în imigranți Camelia Doru, pe când mult prea cunoscutul om de afaceri Ion Țiriac declară într-un interviu
acordat reporterului de la Pro Tv, Cristian Leonte : “6.000 de oameni, e-n regulă. Hai să-i luăm. Dar eu vă spun și fac pariu cu dumneavoastră, poate
ne mai vedem, că în câțiva ani se transformă în 60.000, dacă nu mai mulți.
Cristian Leonte: <<Exact așa au spus și autoritățile române. Nu vrem imigranți>> .Ion Țiriac: <<Bravo, îi felicit. >>”
Și cum empatia și compasiunea nu sunt foarte des întâlnite în zilele noastre, acestă situație se prezintă ca una nefavorabilă umanității, dar care
poate fi “salvată” de cei care privesc acestă întâmplare dintr-un punct de vedere diferit și doresc să susțină această cauză : “Suferința te va fi legat
indisolubil de ai tăi, cum te-a deschis spre milă și te-a făcut atent la cea mai puțin importantă dintre lacrimile copilului, cum ea te va fi făcut mai
sensibil la durerea și singurătatea celorlalți, ea se preschimbă în milă. “5
Pe de altă parte, acești călători care se stabilesc pe un nou teritoriu , aduc odată cu ei , noțiuni precum noutate, diversitate și cunoaștere; ei ne
introduc pe drumul unei noi culturi, ne prezintă lumea din altă perspectivă, și ne arată că modul nostru de a trăi și de a conviețui este diferit de al lor.
Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă cultura musulmană femeiele au ca și port tradițional îmbrăcămintea sobră, în care predominant
este voalul de pe cap sau “ hijab“6 ce trebuie purtat permanent, pe când în cultura românilor, femeile își acoperă capul doar atunci când merg la
biserică.
De asemenea cei ce fac parte din cultura islamică/musulmană ne învață faptul că religia este importantă pentru viața de zi cu zi, ei promovând
acest lucru prin modul de a vorbi, vestimentație și comportament , ceea ce ne transmite devotamentul acestora în ceea ce privește credința. Conceptele-
cheie ale islamului sunt că Alah este singurul Dumnezeu adevărat și că Mahomed a fost profetul lui Alah. Numai afirmând aceste credințe, o persoană
se poate converti la islam. Cuvântul „musulman” înseamnă „care se supune lui Alah”.7
Aceștia vor să ne evidențieze faptul că esențială în viața de zi cu zi este și credința c ear trebui să fie indispensabilă fiecăruia , indiferent de
apartenența religiei, ce te ajută să depășești momente dificile în situații mai puțin favorabile.
Cert este că proveniența oamenilor care imigrază pe un nou teritoriu influențează viața și mentalitatea poporului ce îi găzduiesc, lăsându-și
amprenta în modul lor de a acționa cu privire la primirea, adăpostirea și înțelegerea acestor călători numiți imigranți.

5
Andre Frossard, De ce trăim și alte întrebări despre Dumnezeu, Humanitas, 2006
6
http://www.antena3.ro/actualitate/in-spatele-valului-islamic-intre-traditie-si-controversa-50989.html
7
http://www.gotquestions.org/Romana/Islam.html
Partea 2

Numărul mare de emigranți plecați din România în ultimii 25 de ani a avut efecte negative asupra spațiului public dar și asupra vieții private

Pro vs Contra
"Emigranţii" sunt cei care se înstrăinează de ţara natală şi încearcă să devină mai puţin străini într-o ţară pe care o consider mai prietenoasă din
punct de vedere social, politic sau economic….http://www.romania-actualitati.ro/migratie_imigratie_emigratie-51563 “
În primul rând trebuie remarcat faptul că plecările în străinătate se fac după o logică a rețelelor sătești sau regionale.
De exemplu ” Oșenii au constituit ,incepând cu 1994, o “centură” în suburbiile din jurul Parisului, seria de sate-pilon continuând cu Corod în
regiunea Padova, Borșa la Milano, Sâmbăta de Sus la Roma etc. “8Aceste comunități rurale se regrupează în străinătate unde ocupă zone ușor de
identificat pe teren.
Care sunt țările de destinație pentru lucrătorii emigranți din România?
Un sondaj realizat în martie 2006 coordonat de către Gabriel Bădescu, Mircea Maniu și Ella Kallai, a arătat că 37% dintre ei s-au îndreptat către
Italia, 26% către Spania, 8% spre Germania și 5% către Statele Unite ale Americii.După aderarea României la U.E, românii au resimțit mai puțin
discriminarea de dinainte de 2007 când , susțin mulți dintrei ei, “erau priviți de sus când se auzea despre ei că vin din România.”Ca urmare a faptului
că are un efect pozitiv asupra calității și incidenței experiențelor diversității sociale ale românilor care lucrează în străinătate, este de așteptat ca
aderarea la U.E. să aibă o influență pozitivă și asupra culturii lor politice.”9
Se estimează ca a plecat aproximativ 10 la% din populația țării în ultimii ani, iar mobilitatea geografică crește și accelerează, iar acest fapt pare
să regleze dinamic toate problemele structurii sociale, de la șomaj și delicvență la educație și formare continuă.
În continuare vă voi expune câteva argumente pro și contra pentru efectele negative asupra spațiului public dar și asupra vieții private în urma emigrării
românilor din ultimii 25 de ani.
Argumente pro
Părinții nu devin decât o sursă de satisfacere a dorințelor, si nu de apropiere.
Pleacarea in masă din țară a avut efecte dintre cele mai diverse asupra vieții private a românilor. Un efect negativ a fost acela că s-au deteriorat
relațiile intra-familiare. O parte din copiii rămași acasă nici nu mai vor să audă de părinți ci își doresc de la aceștia doar pachete sau bani. Dragostea
copiilor se întoarce către propria persoană dezvoltânduli-se astfel exagerat egoismul. Comunicarea se realizează doar prin intermediul telefonului și al
calculatorului..astfel relația părinte-copil suferind o deteriorare semnificativă.

8
Remus Gabriel AnghelșiIstvan Horvath, Sociologiamigrației-Teorii și Studii de caz românești,2009, p.53;
9
Remus Gabriel AnghelșiIstvan Horvath, Sociologiamigrației-Teorii și Studii de caz românești,2009, p.295.
 http://www.ziare.com/diaspora/romani-strainatate/aurora-liiceanu-despre-plecarea-femeilor-din-romania-si-adevaratele-efecte-ale-migratiei-
1340708
Scade populația țării
Un sfert din populația țării a emigrat în ultimii 25 de ani, din motive economice sau sociale iar acest lucru a avut efecte negative pentru
economia țării și implicit a spațiului public.„Scăderea populaţiei este unul dintre cele mai grave fenomene cu consecinţe negative pe termen lung,
pentru că populaţia este cea mai importantă resursă de bogăţie pentru o ţară.
De aceea, eu cred că demografia este o problemă de siguranţă naţională, iar aceste teme trebuie abordate printr-un plan care se desfăşoară pe o
perioadă de zece ani, pentru că nu e o chestiune care să se rezolve de pe o zi pe alta“, explică profesorul universitar Mircea Coşea.
Ca urmare a migraţiei populaţiei în alte state, România îşi pierde treptat locuitorii, iar acest lucru va avea impact negativ direct în economie,
spun specialiştii, care avertizează că fenomenele demografice trebuie să intre în categoria problemelor de siguranţă naţională.
http://www.zf.ro/eveniment/record-negativ-2014-numarul-locuitori-scazut-55-000-persoane-populatia-garantia-unei-economii-puternice-iar-
demografia-inclusa-categoria-problemelor-siguranta-nationala-13818213

Argumente contra
Românii întorși din străinătate sunt mai deschiși la schimbare și li s-au schimbat sistemele de valori și atitudinea față de anumite lucruri față
de care aveau prejudecăți.
Conform unui studiu bazat pe o serie de interviuri semistructurate realizate cu copiii emigranților români, s-au obținut o serie de răspunsuri
relevante pentru acest argument. Ex:
“Tata a adus multe unelte pentru bucătărie și este mult mai preocupat de cum arată casa noastră “.
“ Părinții mei sunt mai deschiși la nou și au renunțat la multe dintre prejudecățile privind stilul de viață al altora.”
“Este mai atent la știri” 10
Cei care se întorc în țară tind să fie mai toleranți față de minorități, persoane de altă religie sau altă etnie și sunt mai predispuși să se implice în
politi că sau diverse asociații.

Unii dintre copiii emigranților plecați la muncă în străinătate își pot dezvolta aptitudini care îi vor ajuta mai târziu în viață
Banii pe care cei plecați în străinătate îi trimit copiilor le oferă acestora șansa să își cumpere laptopuri și tablete și să se obișnuiască cu tehnologiile
avansate, sau poate chiar să meargă la licee și facultăți mai bune dar și să călătorească în străinătate. În timp , faptul că s-au descurcat singuri îi poate
întări și le poate oferi o încredere în sine crescută.

10
Remus Gabriel AnghelșiIstvan Horvath, Sociologiamigrației-TeoriișiStudii de caz românești,2009,p.279.
 Flux migrator

Interesul pentru studierea problematicii migraţiei pleacă de la mai multe întrebări:de ce se deplasează oamenii în teritoriu ? Cine sau ce le
influenţează decizia de a se deplasa, pe ce distanţă şi durată ? Ce schimbări în viaţa personală a indivizilor şi în cea a comunităţilor din care fac parte vor
avea loc în urma acestor deplasări ? Sfera problemelor pe care le ridică fenomenul migraţiei este largă, aşa cum şi perspectivele de explicare a acestora sunt
multiple. Ele se manifestă atât în locul de origine, de unde urmează să plece potenţialii migranţi, cât şi în cel de destinaţie.
Migranții și-au părăsit casa din cauzele conflictelor din Siria, conflictul civil astăzi reprezintă unul dintre cele mai dificile evenimente de
gestionat pentru comunitatea internațională. Războiul a scăpat de sub control cauzând 3,3 milioane de persoane refugiate în afara Siriei și aproape 7
milioane de locuitori sunt strămutați în interiorul țării. Totodată, războiul civil sirian a fost alimentat și de criza economică în care se afla țara. Această
situație a fost cauzată în principal de cele mai mari secete din ultimii 40 de ani din Siria.
Pe lângă probleme de ordin politic, religios și economic, mai sunt și nemulțumirile sociale.11Conform ziarului Vocile Lumii:Europa,
confruntatǎ cu o presiune migratorie fǎrǎ precedent, se vede obligatǎ sǎ-şi revizuiascǎ regulile de primire şi tratare a imigranţilor şi refugiaţilor. La
acest subiect reflecteazǎ miniştrii de interne.12
În primul rând dupǎ ce s-a scufundat în apele Mediteranei un vas plin cu emigranţi din care peste 200 s-au înecat, Uniunea Europeanǎ face o
dublǎ descoperire: pe de o parte cǎ este depǎşitǎ de amploarea fluxului migratoriu, şi pe de altǎ parte cǎ în ochii a milioane de africani ea echivaleazǎ
cu Paradisul. Milioane de alţi oameni din Africa, din spaţiul musulman sau din cel magrebin gîndesc de fapt la fel şi considerǎ cǎ meritǎ sǎ-şi rişte viaţa
pentru a ajunge în Europa. In 2012, au cerut azil politic în Europa 330 000 de strǎini.13
Deci fluxul migratoriu nu este un risc doar pentru Europa ci și pentru imigranți.
Totuși unii dintre sirieni nu au altă scăpare de răzoiul în care riscă să își piardă famlia, carierele sau chiar viața.
Presa preferă să ascundă aceste aspecte, încercănd să manipuleze europenii prezentîndu-le doar imigranții care doresc să distrugă, să intre în
continentul nou pentru a-l schimba conform preferințelor lor. Fotograful și bloggerul Brandon Stanton este cel care ne arată chiar opozitul, pe blogul
lui: Humans of New York.
El ne prezintă o serie de portrete a câtorva din milioanele de imigranți, împreună cu poveștile lor care sunt cutremurătoare.

11
http://www.ir-report.ro/index.php/perspective/536-criza-din-siria-cauze-interesele-marilor-puteri
12
Ziarul Vocile Lumii
13
http://www.rfi.ro/special-paris-72307-europa-sub-presiunea-fluxului-migrator
 Printre aceștia se află oameni care au fost expuși la agresiune, la moarte, riscând în fiecare zi să fie bombardați chiar dacă ei sunt inocenți;
exemplu concret arfi când o imigrantă situată astăzi în Turcia, la o vârstă fragedă și-a văzut prietena pierzându-și ultima suflare. Acești oameni vin în
pace, nu doresc război, nu doresc conflicte, chiar de acestea vor să scape. Sunt sirieni care au fugit pentru a putea rămâne împreună cu familia, astfel
stricându-și munca de o viață, deoarece odată ajunși înafara Africii nu mai au voie să fie angajați, pierzându-și majoritatea drepturilor.
La fel i s-a întâmplat și unei femei din Jordan care după o luptă de o viață a reușit să își atingă țelul, însă odată cu începerea războiului și a vieții
de imigrant viața ei este în pauză. Sau familia din Gazantep, care înainte erau renumiți pentru profesiile lor, motivul pentru care ar fii fost recrutați, au
fugit pentru a rămâne împreună.14
Cu toate acestea există opinii pro și contra inflirtării imigranților în Europa. Cei care sunt contra au la bază chiar și pofeția lui Nostradamus
care, în opinia specialiștilor a prezis cel de-al treilea război mondial, care începe cu fluxul migrator."În Dunăre şi Rhin va veni să bea,/ Cămila cea
mare, și nu e pocăință/ Ronul va tremura mai tare decât Valea Loarei/ Și în apropiere de Alpi, Cocoșul îi va ruina."15 A spus Nostradamus.
Potrivit specialiştilor, "Cămila" este populația arabă care trăiește în întreaga Europă, cu precădere în Franța și Germania sau valul de imigranţi
are se află astăzi la porţile continentului nostru. La rândul lor, experţii în demografie avertizează că musulmanii vor cuceri UE16 în următoarele decenii
fără a fi nevoie să tragă vreun foc de armă.
Totuși pe lângă cei care refuză imigranții există cei care sunt pro, din cauze cum ar fii creșterea populației sau creșterea culturii, învățarea
copiilor să accepte cât mai multe difernțe în societate sau pur și simplu pentru că nu li se pare corectă felul în care se vorbește și felul cum se tratează
imigranții. De exemplu la Viena 20 de mii de oameni au participat la un marș pentru susținerea lor și pentru acordarea de azil și asistență umanitară.17
În conluzie UE este profund divizată în acest moment din cauza problemei refugiaților. Neavând încă un răspuns, să accepte sau nu imigranții în
Europa. Acceptarea lor la fel ca și ținerea lor departe poate cauza efecte la fel de distrugătoare.

14
Humans of New York, de Brandon Stanton
15
Proețiile lui Nostradamus
16
UE- Uniunea Europeană
17
http://www.europafm.ro/criza-refugiatilor-ar-trebui-sau-nu-sa-ii-primim-pe-imigranti-in-europa/
 Bibliografie
1. htt Humans of New York, de Brandon Stanton
2. Proețiile lui Nostradamus
3. UE- Uniunea Europeană
4. http://www.europafm.ro/criza-refugiatilor-ar-trebui-sau-nu-sa-ii-primim-pe-imigranti-in-
europa/p://romaniaeacasa.ro/index.php/ro/cui-de-adresam/129-informatii-generale/523-despre-migratie
5. IOM – Organizația internațională pentru migrație
6. http://www.referat.ro/referate/Migratie_2f6b5.html
7. http://adevarul.ro/news/eveniment/interviu-exclusiv-dr-camelia-doruspecialist-imigranti-nu-vin-boli-exotice-asa-cred-unii-
mediciromani-1_55e96a91f5eaafab2c3f1e42/index.html
8. Andre Frossard, De ce trăim și alte întrebări despre Dumnezeu, Humanitas, 2006
9. http://www.antena3.ro/actualitate/in-spatele-valului-islamic-intre-traditie-si-controversa-50989.html
10.http://www.gotquestions.org/Romana/Islam.html
11.Remus Gabriel AnghelșiIstvan Horvath, Sociologiamigrației-Teorii și Studii de caz românești,2009, p.53;
12.Remus Gabriel AnghelșiIstvan Horvath, Sociologiamigrației-Teorii și Studii de caz românești,2009, p.295.
13.Remus Gabriel AnghelșiIstvan Horvath, Sociologiamigrației-TeoriișiStudii de caz românești,2009,p.279.
14.http://www.ir-report.ro/index.php/perspective/536-criza-din-siria-cauze-interesele-marilor-puteri
15. Ziarul Vocile Lumii
16. http://www.rfi.ro/special-paris-72307-europa-sub-presiunea-fluxului-migrator