Sunteți pe pagina 1din 26

SUBÎNCRENGĂTURA

CONIFEROFITINA
(Gymnospermae)

Oana Maria ENE


Anca Teodora ANDREI
Clasa a IX a D - Colegiul Național ”B.P. Hasdeu” Buzău
GIMNOSPERMELE

Gimnospermele sunt plantele lemnoase (arbori și arbuști)


cu lemnul format predominant din traheide.
Florile sunt de 2 feluri: bărbătești și femeiești, iar sămânța
este neînchisă în fruct - din greacă
"gymnós" = dezvelit și "spérma" = sămânță

gimnosperme = plante cu seminţe libere -,
fiind plante cormofite (cu organe diferențiate), plante care
nu fructifică, deoarece carpelele florilor nu se închid pentru
a forma un ovar adevărat (carpelă deschisă).
GIMNOSPERMELE

Gimnospermele formează un taxon monofiletic, care


cuprinde următoarele subîncrengături:

Cycadales (Cycadophyta): având circa 200-300 specii


Ginkgoales (Ginkgophyta): din care mai există doar o
singură specie, Ginkgo biloba (arborele pagodelor)
Pinales (Pinophyta sau Coniferopsida): cu aproximativ
600-630 specii
Gnetophytaː cu circa 69-81 specii
GIMNOSPERMELE
SUBÎNCRENGĂTURA CONIFEROFITINA

Coniferele sunt răspândite pe toată suprafaţa globului, dar


cu precădere în zonele muntoase ale zonei temperate.

Pădurea de conifere este cel mai întins habitat terestru din


lume, ocupând o fâșie lată de aproximativ 1.300 km ăn
emisfera nordică. Arborii veșnic verzi de pe această arie
îintinsă cresc acolo unde este prea frig pentru pădurile de
foioase.
SUBÎNCRENGĂTURA CONIFEROFITINA

Coniferele sunt plante lemnoase, arbori și arbuști care


formează pădurile de conifere din zona montană, la care
apar pentru prima dată florile grupate în conuri.
Ele se înmulțesc prin semințe, care sunt libere, neînchise
într-un fruct.
În ciclul lor de dezvoltare alternează două generații:
 una sporofitică (asexuată), diploidă,
 una gametofitică (sexuată), haploidă.
După fecundare, rezultă zigotul, din care va lua naștere
sămânța, care va începe generația sporofitică.
SUBÎNCRENGĂTURA CONIFEROFITINA

CICLUL DE VIAȚĂ LA
GIMNOSPERME:

G – gametofit
S – sporofit
N – haploid
2N – diploid
SUBÎNCRENGĂTURA CONIFEROFITINA

GENERAȚIA SPOROFITICĂ este


reprezentată de un corm bine
dezvoltat, format dintr-o rădăcină
puternică, ramificată la suprafața
solului datorită substratului stâncos.
Tulpina este dreaptă, lemnoasă, iar
coroana are aspectul unui con.
Tulpina produce o substanţă cleioasă
lilipicioasă, numită rășină (de aici și
numele de rășinoase), care în contact
cu aerul se întărește.
SUBÎNCRENGĂTURA CONIFEROFITINA

Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, în smocuri sau în


jurul ramurilor.
Ele sunt persistente și iarna, cad pe rând la intervale de 3-6
ani, de aceea coniferele rămân verzi în permanență (cu
excepția laricei sau zadei, care toamna în fiecare an își
schimbă frunzele, ca și arborii cu frunze căzătoare).
SUBÎNCRENGĂTURA CONIFEROFITINA

GENERAȚIA GAMETOFITICĂ este reprezentată de gameți


care sunt formați în flori.
Florile sunt grupate în conuri.
SUBÎNCRENGĂTURA CONIFEROFITINA

Conurile bărbătești sunt situate spre vârful ramurilor și


reprezintă o floare bărbătească, formată dintr-un ax
longitudinal al conului, pe care sunt așezați în spirală
numeroși solzi (solzii staminali), purtători pe fața inferioară
ai sacilor polinici, cu numeroase grăuncioare de polen.
SUBÎNCRENGĂTURA CONIFEROFITINA

Conurile femeiești sunt situate în vârful unei ramuri de la


baza coroanei și reprezintă o inflorescență. Fiecare con este
format dintr-un solz extern care susține solzii carpelari
(interni) cu două ovule și o bractee. Din zigotul diploid, prin
diviziuni repetate, se va diferenția embrionul cu numeroase
cotiledoane. Semințele libere, unele aripate, cad din conul
seminal pe sol și formează o nouă plantă (sporofitul).
Apariția seminței reprezintă un salt calitativ în procesul
evoluției plantelor.
SUBÎNCRENGĂTURA CONIFEROFITINA
SUBÎNCRENGĂTURA CONIFEROFITINA

CONURI:
3 – secțiune prin con feminin

8 – secțiune prin con masculin

a – saci cu polen
b – solz
SUBÎNCRENGĂTURA CONIFEROFITINA

Reprezentanţii din ţara noastră sunt:


- pinul (Pinus silvestris),
- molidul (Picea abies),
- tisa (Taxus baccata), arbore ocrotit,
- ienupărul (Jeniperus communis),
- jneapănul (Pinus mugo),
- bradul (Abies alba),
- laricele (Larix decidua),
- zâmbrul (Pinus cembra), arbori ocrotiţi,
- arborele vieţii (Thuja orientalis)
Pinul (Pinus silvestris)

1 – ramură cu conuri masculine


2 – con masculin
4 – solzi staminali cu saci polinici
5 – grăuncior de polen
6 – ramură cu conuri feminine
7 – con feminin
9 – solz carpelar văzut pe partea internă cu 2 ovule
10 – solz carpelar văzut pe partea externă cu bracteea
Molidul (Picea abies)

1 – con masculin
2 – con feminin
3 – con seminal
Tisa (Taxus baccata)

1 – ramură cu flori masculine


2 – floare masculină
3 – floare feminină
4 – ramură cu semințe
Ienupărul (Jeniperus communis)

Ramură cu frunze
și semințe
Jneapănul (Pinus mugo)

1 – con masculin
2 – con feminin
3 – aspect general
Bradul (Abies alba)
Laricele (Larix decidua)
Zâmbrul (Pinus cembra)
Arborele vieţii (Thuja orientalis)
Importanța coniferelor:
Pădurea de conifere îndeplineşte mai multe funcţii:
- geochimică: contribuie la circuitul elementelor chimice în natură
- antierozională: rădăcinile coniferelor fixează solul
- pedogenetică: contribuie la formarea solului
- hidrologică: frunzişul coniferelor reţine 40-50% cantitatea de precipitaţii
- climatică: în funcţie de speciile de conifere, de înălţimea şi densitatea lor,
pădurea moderează regimul temperaturilor
- biologică/ecologică: constituie izvoare de biodiversitate
- antipoluantă: in cadrul procesului de fotosinteză, 1 ha de pădure absoarbe anual,
circa 16 tone CO2 şi produce 30 tone O2
- stiinţifică: ecosistemele forestiere, în special codrii seculari / pădurile virgine, au
calitatea de model de adaptare la variaţia factorilor de mediu pe termen lung
- estetică/ peisagistică şi recreativă: pădurile de conifere rup monotonia peisajului
lipsit de vegetaţie forestieră
- socio-economică: pădurea de conifere oferă numeroase resurse regenerabile
dacă sunt exploatate durabil
BIBLIOGRAFIE

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Gimnosperme
 Prisăcari Lena, Gimnospermele - Scurtă istorie a gimnospermelor,
academia.edu
 Mohan Gheorghe, Corneanu Gabriel, Ardelean Aurel, Biologie, Ed. Corint
 Mișcoi Adriana (2006), Coniferele
 Singh Mariana (2018), Importanța coniferelor