1.

ELEVATORUL CU CUPE
Este un utilaj cu ajutorul căruia porumbul descărcat la siloz poate ajunge la cota cea mai înaltă
a acestuia, urmând ca apoi prin alte sisteme să fie redistribuite la puncte de cântărire, precurăţire şi
depozitare în celule.
Elvatorul are următoarele părţi componente: capul de acţionare şi gura de evacuare 1;
chinga cu cupe 2; corpul în care se deplasează chinga cu cupe 3; piciorul elevatorului cu gura de
alimentare 4; dispozitivul de întindere a chingii cu cupe 5.
Mod de funcţionare. Înainte de pornirea elevatorului, se va verifica dacă chinga este montată
corect pe tambur, dacă este corect întinsă şi dacă cupele sunt bine fixate. După pornire, boabele de
porumbul ajung prin cădere liberă la piciorul elevatorului. Chinga pusă în mişcare prin sistemul de
acţionare trece cupele prin micul depozit ce se formează la piciorul elevatorului, se încarcă cu boabe
de porumb şi merg mai departe la capul elevatorului. Când chinga cu cupele încărcate ajung într-o
anumită poziţie, are loc aruncarea boabelor de porumb ajungând la gura de evacuare. De aici,
boabele de porumb părăsesc elevatorul şi sunt dirijate în alt punct al silozului.
2.SEPARATOR – ASPIRATOR
Separatorul – aspirator este compus dintr-o serie de elemente dintre care elementul principal
îl constituie cadrul oscilant împreună cu ciururile cernătoare. Acesta este suspendat de corpul
tararului prin patru articulaţii elastice.
Mod de funcţionare. Boabele de porumb intra în separator prin pâlnia 1 de unde ajung în
camera de rezervă şi distribuţie 2, repartizându-se pe toată lăţimea acesteia. Din camera de rezervă
boabele de porumb, prin greutate proprie, apasă pe clapeta reglabilă 3 şi trec sub forma unei pânze
pe primul ciur 4 din cadrul oscilant. Acest ciur separă corpurile străine mari: paie, sfori, coceni,
pietre, bulgări de pământ, reprezentând refuzul ciurului, pe care le evacuează prin jgheabul colector
5. Cernutul primului ciur cade pe al doilea ciur 6, care separă corpurile străine puţin mai mari decât
boabele de porumb. În cazul porumbului se elimină boabele de mazăre, bulgări, pietre, etc. Acestea
reprezintă refuzul ciurului şi sunt evacuate prin jgheabul colector 7. Cernutul ciurului doi cade pe
al treilea notat cu 8. Cernutul acestui ciur este constituit din corpuri străine mai mici decât
porumbul. Acestea sunt evacuate prin jgheabul 9. Refuzul care este constituit din porumbul curăţat
este evacuat prin canalul 10. În acest canal se găseşte instalat şi magnetul 11 peste care trec boabele
de porumb şi se reţin eventualele corpuri feroase.
La ieşirea din camera 2 şi din canalul 10, boabele de porumb sunt străbătute de un curent de aer
produs de un ventilator din componenţa instalaţiei de aspiraţie. Reglarea curentului de aer se face de
la clapetele 12, iar prin destinderea acestuia în camera 13 se depun impurităţile uşoare antrenate de
curentul de aer. Acestea sunt evacuate din camera de destindere în jgheabul 14.
Ciururile sunt confecţionate din tablă de oţel perforată cu orificii rotunde sau dreptunghiulare,
rotunjite la capete.
În timpul funcţionării ciururile sunt curăţate cu bile de cauciuc sau la tipurile mai vechi cu perii.
Datorită mişcării de translaţie alternativă a cadrului cu ciururi, bilele lovesc ciurul reuşind în mare
măsură să îndepărteze corpurile care au blocat orificiile. Sistemul cu perii îndepărtează corpurile
care înfundă orificiile prin periere permanentă a suprafeţei inferioare. Acţionarea periilor se face de
la arborele de comandă printr-un sistem bielă-manivelă.
3. TRANSPORTORUL ELICOIDAL
Şnecul constă în jgheabul 1 în care se găseşte montat axul cu spirala 2, acţionat de grupul
motoreductor 3. Axul cu spirală se sprijină la capete pe două lagare. Dacă şnecul este mai lung de 3
m, poate avea şi lagare intermediare. La capătul opus acţionării se găseşte gura de alimentare 4.
Dacă lungimea şnecului este mare, gurile de alimentare pot fi şi ele în număr mai mare. La fundul
jgheabului, la capătul unde se găseşte motorul sau în orice caz înspre motor, se află gura sau gurile
de evacuare 5. Pentru asigurarea evacuării automate a produselor, în caz de înfundare a gurii de
evacuare normale, trebuie să fie prevăzută o gură de construcţie specială 6. Pe fundul jgheabului,
pentru curăţare, se prevăd capacele de golire 7. Jgheabul este acoperit cu capacele 8, care nici un
caz nu trebuie fixate prin şuruburi, deoarece pot sta liber prin propria lor greutate, sau pot fi fixate
lateral cu foraibere sau cleme. Deşi nu se fixează prin şuruburi, capacele trebuie să asigure
etanşeitatea perfectă a transportorului. Lungimea şnecului este de maximum 50 m.
Mod de funcţionare. Înainte de punerea în funcţionare a şnecului se eliberează gura sau gurile
de evacuare, se porneşte şnecul şi după aceea se deschide şuberul deasupra gurii de alimentare. În
acest moment boabele de porumb ajung prin cădere libera în interiorul jgheabului unde încep a fi
antrenate de axul cu palete (cu spirală). Deplasarea produsului are loc pe fundul jgheabului,
deoarece din cauza greutăţii lui nu se roteşte împreuna cu spirele, ce are o deplasare liniară de-a
lungul jgheabului până la gura de evacuare.

4.APARAT DE PROCENTAJ VOLUMETRIC

La partea superioară a aparatului de procentaj se află coşul de alimentare 1, care are rolul de a
distribui boabele de porumb pe toată lungimea aparatului. Acest coş constituie şi un micro-depozit
tampon pentru ca dozatorului să i se asigure o alimentare continuă cu boabe de porumb.
Partea superioară a aparatului o constituie capacul de protecţie 2 în care se găsesc fantele de
culisare a şuberelor 3 de închidere a alimentării aparatului cu boabe de porumb. Dozatoarele 4 sunt
nişte cilindrii în care se găsesc goluri de mărimi diferite. Aceste goluri de fapt sunt nişte sectoare
decupate din cilindrul respectiv. Cilindrul este montat pe axul 5. Apararul este prevăzut cu 5
dozatoare de volum diferit, cele mai frecvente proporţii între volumul acestora fiind 5 ;10 ; 15 ; 30 ;
40 %. Turaţia cilindrului cu cupe este de 20 ; 28,5 ; 37,5 şi 40 rot./min., în funcţie de capacitatea
necesară.
Cilindrii de dozare se găsesc într-o carcasă de fontă 6 prevăzută cu gura de evacuare a boabelor
de porumb. Carcasa este prevăzută la capete cu capacele 7 în care sunt montate lagărele pe care se
sprijină axul cilindrului dozator. Acţionarea se face prin cuplajul elastic 8, motorul 9 şi reductorul
de turaţie 10. De obicei, aparatele de procentaj lucrează cuplat în număr de 4-6 bucăţi.

5. SEPARATOR MAGNETIC (magnet permanent)

Separatorul cu magneţi permanenţi este folosit în mod curent în industria morăritului.
Existenţa lui înaintea oricărui utilaj cu organe în mişcare nu poate fi decât în folosul desfăşurării
producţiei în mod normal. Se recomandă ca magnetul permanent să fie plasat în cel puţin două
puncte din fluxul de pregătire a boabelor de porumb şi anume: înainte de a începe curăţirea şi după
terminarea acesteia, adică înainte de a intra boabele de porumb la măciniş.
Partea principală a separatorului o constituie magneţii permanenţi 1, având forma de
potcoavă sau bare. Aceştia sunt aşezaţi unul lângă altul pe un suport de material lemnos sau plastic
2 ce nu se magnetizează şi care acoperă suprafaţa dintre polii magnetului. Coloana de magneţi
permanenţi este montată în carcasa metalică 3, care are un plan înclinat paralel cu polii magnetului.
La partea superioară carcasa este prevăzută cu cutia din lemn sau metalică 4, în care se repartizează
boabele de porumb în strat subţire pe toată lăţimea coloanei magnetice. Separatorul magnetic mai
este prevăzut şi cu un şuber 5, pentru oprirea alimentării cu produs atunci când se face îndepărtarea
particulelor feroase reţinute de magnet.
Înclinarea de scurgere a boabelor de porumb pe polii magnetului variază între 30 şi 40°.
Mod de funcţionare. Funcţionarea separatorului magnetic este foarte simplă. Prin trecerea
boabelor de porumb într-un strat subţire peste polii coloanei magnetice, impurităţile feroase sunt
atrase şi fixate. Îndepărtarea impurităţilor feroase se face manual cel puţin de 3-4 ori pe schimb.
Eficacitatea magneţilor depinde de puterea lor de atracţie, viteza de deplasare a produsului pe
deasupra polilor şi de mărimea impurităţilor.

6.DEGERMINATOR ORIZONTAL ETAJAT

Efectul de descojire este strâns legat de următorii factori:
 starea mantalei de şmirghel – şmirghelul să fie bine turnat, uniformizat, să aibă granulaţia
corespunzătoare;
 viteza periferică a paletelor – cu cât viteza este mai mare cu atât descojirea este mai intensă,
iar o viteza periferică prea mare sparge boabele (viteza optimă este de 15-16 m/s);
 distanţa dintre palete şi mantaua de şmirghel – cu cât distanţa este mai mică, cu atât
 descojirea este mai intensă; la distanţe prea mici, cerealele prea uscate se sfărâmă (distanţa
optimă este de 20-30 mm);
 durata de trecere a cerealelor prin maşină – se poate regla prin unghiul de înclinare al
paletelor, care poate varia între 8 şi 14°;
 aspiraţia şi capacitatea de lucru a utilajului – au o influenţă deosebită asupra calităţii
descojirii, astfel, cu cât capacitatea este mai mică şi aspiraţia este mai puternică, cu atât efectul
de descojire este mai bun.

Efectul operaţiei de descojire este apreciat prin:

 reducerea conţinutului în cenuşă a boabelor descojite, apreciată a fi egală cu 0,02-0,03 %
pentru fiecare trecere prin maşinile de descojit;
 reducerea procentului de spărturi rezultat din prelucrare, care nu trebuie să depăşească 1 %.

7.SEPARATORUL ÎN CASCADĂ
Este utilizat pentru eliminarea prafului organic şi particulelor uşoare din boabe. Reglarea
vitezei aerului de ieşire se face cu ajutorul clapetelor.

8.MASĂ DENSIMETRICĂ

Efectul de lucru al meselor densimetrice se apreciază după conţinutul de spărtură de porumb

rămas în masa de germeni şi după procentul de germeni obţinut în raport cu cantitatea de porumb
supusă degerminării.
Se consideră că efectul de lucru al meselor densimetrice este bun, dacă conţinutul de spărtură în
masa germenilor nu depăşeşte 10 %. De asemenea, se consideră că mesele densimetrice lucrează
corespunzător dacă cantitatea de germeni obţinută ca produs finit depăşeşte 6 %, raportată la
cantitatea de porumb intrată la degerminare.