Sunteți pe pagina 1din 4

Administrarea Publică, nr.

2, 2015 32 Societatea civilă


Administrarea şi statul
publică: de drept
teorie şi practică 33

Principiul subsidiarităţii: dreptul şi capacitatea colectivităţilor loca-


le de a se administra, se pune accentul pe
Deşi nu este pe deplin compatibilă cu
definiţia sa din teologia catolică, subsidia-
definiţie, evoluţie şi tendinţe colectivitatea locală, pe individ. Aici este ritatea apare ca răspuns la o mai mare au-
punctul de tangenţă cu subsidiaritatea. tonomie, permiţând ca deciziile luate să fie
Anatolie BANTUŞ, În acest context, punctul de plecare în cât mai aproape de cetăţeni.
doctor în drept, elaborarea unei strategii a descentralizării Noţiunea de subsidiaritate se încadrea-
profesor universitar, îl reprezintă stabilirea clară a obiectivelor ză într-o înţelegere a societăţii ca orga-
Academia de Administrare Publică şi a principiilor ghidante. Descentralizarea nism caracterizat de o ierarhie de organe.
contribuie la crearea unui mediu politic şi Prin urmare, subsidiaritatea a fost utilizată
SUMMARY administrativ compatibil principiului de drept concept cvasiconstituţional în unele
Decentralization helps to create a political and administrative environment com- subsidiaritate, conform căruia exercitarea sisteme politice feudale sau de tip federal.
patible to the principle of subsidiarity, according to which the exercise of powers and competenţelor şi atribuţiilor stabilite prin Aşadar, subsidiaritatea presupune ca ac-
lege revine autorităţilor administraţiei pu- centul, greutatea în luarea deciziilor de in-
duties established by law lies on local authorities who are close to the citizens. The term
blice locale care se găsesc cel mai aproa- teres public să coboare cât mai spre nivelul
subsidiarity comes from Latin, from ,,subsidium”, meaning help, support, becoming in pe de cetăţean. Termenul de subsidiaritate de bază, să nu mai constituie un monopol
time a principle regulated and used by the legislation of other states, being the prin- provine din latină, de la „subsidium”, având sau o regulă pentru administraţia de stat.
ciple ensuring the achievement of the local and regional interests closer to the imple- sensul de ajutor, sprijin, devenind în timp Principiul subsidiarităţii se impune a fi un
menting level of the decision. un principiu reglementat şi utilizat de le- principiu permanent de acţiune, care per-
gislaţiile statelor, ca fiind principiul ce asi- mite ca deciziile luate să fie cât mai aproa-
gură colectivităţilor locale şi regionale rea- pe de cetăţeni. [3, p. 21]
Evenimentele din ultimii ani au sublini- contextul integrării şi însuşirii valorilor eu-
lizarea propriilor interese cât mai aproape Unul dintre principiile esenţiale care
at faptul că statele lumii nu mai pot supra- ropene reflectă democraţia directă şi statul
de nivelul de aplicare a deciziei. stau la baza funcţionării administraţiei lo-
vieţui în mod izolat, că valorile intuite de de drept, mai ales că Republica Moldova
Originea principiului subsidiarităţii este cale europene - principiu stipulat în Carta
antici în ceea ce priveşte existenţa statului şi-a afirmat dorinţa de apartenenţă la aces-
de găsit în teoria socială catolică, fiind con- Europeană a Autonomiei Locale – este, fără
pot fi promovate doar în acest nou context te valori europene.
ţinut în Enciclica pontificală „Quadragesi- îndoială, principiul subsidiarităţii, principiu
european şi mondial. Statul modern nu mai Subsidiaritatea este un principiu de
mo Anno” din 1931, deşi principii similare care guvernează toate ţările civilizate şi
poate vorbi de centralizare absolută, co- funcţionare a Uniunii Europene şi ajută la
pot fi găsite în gândirea calvinistă. Scopul care spune că adoptarea deciziilor se face
lectivităţile locale sunt puse în lumină din aplicarea cât mai eficientă a autonomiei lo-
subsidiarităţii în teoria socială catolică este, de către autoritatea cea mai apropiată de
ce în ce mai mult, iar cetăţeanul ocupă un cale, el permiţând ca deciziile să fie luate
pe de o parte, limitarea rolului guvernului cetăţean.
rol primordial în evoluţia statului modern. de către autorităţile cât mai apropiate de
ca întreg, spre a justifica şi apăra locul insti- Oriunde este posibil, puterile sunt
Autonomia locală este un principiu funda- cetăţeni, autorităţile centrale acţionând
tuţiilor private, inclusiv al Bisericii însăşi, în transferate la nivelul cel mai de jos de gu-
mental de funcţionare a colectivităţilor lo- doar atunci când intervenţia lor este mult
timp ce, pe de alta parte, justifică un anu- vernare; numai când o anumită sarcină nu
cale şi are în vedere rezolvarea intereselor mai eficientă.
mit rol pentru guvern. [1] Acesta este mo- poate fi asumată de un nivel „inferior” al
locale de către autorităţile reprezentative Principiul exprimă viziunea asupra so-
mentul din care acest principiu a funcţio- guvernării, ea poate fi transmisă la un nivel
din unităţile administrativ-teritoriale. Acest cietăţii şi în centrul atenţiei se află indivi-
nat ca o regulă principală a societăţii civile, superior.
principiu este consacrat de actele interna- dul. Din punct de vedere organizaţional, el
datorită valenţelor sale în luarea deciziilor Principiul subsidiarităţii, aplicat în ad-
ţionale, iar Carta Europeană a autonomiei afirmă că fiecare nivel de putere nu trebuie
în societate. [2, p. 60] ministraţia publică, nu înseamnă, într-un
locale dezbate pe larg aplicarea acestui să aibă alte competenţe decât cele pe care
Alţi autori îi atribuie ideea de subsidia- stat unitar, o delegare sau o diminuare de
principiu de către statele semnatare ale este în măsură să le exercite.
ritate chiar lui Aristotel sau consideră că se suveranitate, întrucât autonomia locală
Cartei. Potrivit Cartei, autonomia locală Dacă principiul autonomiei locale este
inspiră fie din filozofia politică a federalis- este prevăzută de Constituţie şi de legi-
trebuie să fie susţinută atât din punct de abordat de majoritatea doctrinarilor, cel
mului din Germania secolului al XIX-lea sau le statului unitar şi se exercită în condiţii-
vedere material cât şi financiar, iar resur- al subsidiarităţii este studiat tangenţial.
din teoriile personaliste ale lui Emmanuel le şi în limitele prevăzute de acestea [4, p.
sele financiare trebuie să provină atât din Ca element de novaţie, subsidiaritatea
Mousnier. Aceasta este concepţia cea mai 74], acest principiu fiind în egală măsură
bugetul naţional cât şi din cel local. este tratată alături de sociologia dreptu-
des întâlnită în analiza politicii germane, apreciat atât ca un principiu juridic cât şi ca
Importanţa principiului autonomiei lo- rilor omului, se pune accentul pe individ,
elveţiene şi a Uniunii Europene, care oferă unul politic.
cale şi influenţa pe care acesta o are asupra dezvoltându-se acest aspect. Este cunos-
contextul empiric pentru cele mai multe Subsidiaritatea asigură exercitarea efec-
activităţii administraţiei publice locale în cut faptul că autonomia locală presupune
discuţii asupra subsidiarităţii. tivă a competenţelor de către autoritatea
Administrarea Publică, nr. 2, 2015 34 Societatea civilă
Administrarea şi statul
publică: de drept
teorie şi practică 35

administraţiei publice locale şi obligă au- Însă puterea centrală trebuie să intervi- rite vor fi mai bine realizate la nivel comu- onează (cu excepţia domeniilor care cad
torităţile centrale ale statului să acţioneze nă doar în acele cazuri în care societatea, nitar decât la nivelul statelor-membre. Cu sub competența sa exclusivă) în proble-
în raport cu comunitatea locală astfel încât prin toate componentele sale (colectivităţi alte cuvinte, numai ceea ce nu se poate mele care se pot rezolva mai bine la nivel
să-i ofere acesteia mijloacele necesare şi locale şi teritoriale) nu este în stare să-şi ad- face la nivelul statelor-membre sau nu se regional, local sau naţional. Este principiul
suficiente pentru ca ea însăşi să-şi poată ministreze propriile interese datorate insu- poate face mai bine la acest nivel trebuie conform căruia subsidiaritatea este strâns
îndeplini sarcinile preconizate. ficienţei resurselor financiare şi materiale. făcut la cel comunitar. legată de principiile proporţionalităţii şi
Principiul subsidiarităţii înseamnă că [9, p. 414] Articolul 3B este formulat astfel: „În do- necesităţii, care impun ca o acţiune a Co-
atribuţiile autorităţilor publice sunt reali- Prin art. 4 din Carta Europeană: Exerci- meniile care nu sunt de competenţa sa ex- misiei să nu meargă mai departe decât
zate de către autoritatea cea mai apropiată ţiul autonom al puterii locale [10], se in- clusivă, Comunitatea nu intervine, potrivit este necesar pentru îndeplinirea obiective-
de cetăţeni care poate asigura realizarea stituie principiul subsidiarităţii, stipulân- principiului subsidiarităţii, decât dacă şi în lor Tratatului. [14]
efectivă a scopurilor şi sarcinilor la cel mai du-se că aceste colectivităţi locale dispun, măsura în care obiectivele acţiunii prevă- Consiliul European de la Edinburgh
jos nivel de administrare. în cadrul legii, de întreaga competenţă de a zute nu pot fi realizate în mod satisfăcător din decembrie 1992 a definit principiile
De aceea, regula în materie de compe- lua iniţiativa pentru orice chestiune care nu de statele-membre şi pot deci, din cauza de bază ale conceptului de subsidiaritate
tenţă pentru satisfacerea interesului public este exclusă din domeniul competenţelor lor dimensiunilor sau efectelor acţiunii pre- şi a stabilit liniile orientative pentru inter-
trebuie să o constituie autorităţile locale sau care nu este atribuită unei alte autori- văzute, să fie mai bine realizate la nivel co- pretarea Articolului 5 din Tratatul Comu-
autonome la nivelul de bază (comuna şi tăţi, că exerciţiul puterii publice trebuie, de o munitar. Acţiunea Comunităţii nu depăşeş- nităţii Europene, prin care principiul sub-
oraşul), care sunt cele mai apropiate de ne- manieră generală, să revină acelor autorităţi te ceea ce este necesar pentru atingerea sidiarităţii a fost inclus în Tratatul asupra
voile cetăţenilor şi sunt alese de aceştia, iar care sunt cele mai apropiate de cetăţeni şi că obiectivelor din prezentul Tratat”. Uniunii Europene. Concluziile sale au fost
excepţiile trebuie să le reprezinte autorită- puterile, competenţele, încredinţate colecti- Sensul atribuit principiului subsidiarită- prezentate într-o declaraţie care continuă
ţile administraţiei publice autonome de la vităţilor locale trebuie să fie în mod normal ţii a fost acela ca luarea deciziilor să aibă loc să constituie piatra de temelie a principiu-
nivelul intermediar şi autorităţile adminis- depline şi întregi. la cel mai jos nivel posibil sau, altfel spus, lui subsidiarităţii. Abordarea globală care
traţiei de stat. Textul Cartei a anticipat prevederile nivelurile superioare să le sprijine pe cele derivă din această declaraţie a fost prelu-
Stabilirea de competenţe şi atribuţii Tratatului de la Maastricht în preambulul inferioare în realizarea sarcinilor lor. În Tra- ată într-un Protocol privind aplicarea prin-
pentru alte autorităţi trebuie să ţină seama căruia se specifică că „deciziile sunt luate tatul de la Maastricht s-a acordat acestui cipiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii
de amploarea şi de natura răspunderii ce le la un nivel cât mai aproape posibil de cetă- principiu un rol major, sub cele două as- care a fost anexat la Tratatul de constituire
revine, precum şi de cerinţele de eficienţă ţean”. [11, p.154] pecte: material şi procedural. a Comunităţii Europene prin Tratatul de la
şi eficacitate. [5, p.13] Utilizarea noţiunii de subsidiaritate a În literatura de specialitate Comitetul Amsterdam.
Ioan Alexandru precizează că subsidia- cunoscut o revitalizare prin modificarea regiunilor este denumit „gardian” [12, p.1] Concluziile sale au fost cuprinse intr-o
ritatea se aplică, în primul rând, raporturi- Tratatului de la Roma din 25 martie 1957 al subsidiarităţii, principiu fundamental declaraţie care serveşte ca pilon de bază al
lor dintre individ şi societate, apoi raportu- prin intermediul Tratatului de la Maastri- [13, p.147], hotărâtor „în continuarea pro- principiului subsidiarităţii.
rilor dintre societate şi instituţii, constitu- cht semnat la data de 7 februarie 1992 şi cesului de creare a unei Uniuni neîncetat Tratatul de la Amsterdam a preluat în-
ind mai mult decât un simplu principiu de care a instituit Uniunea Europeană. mai strânse între popoarele Europei în care treaga abordare care a urmat acestei decla-
organizare, fiind sursa de inspiraţie pentru Tratatul de la Maastricht a introdus prin- deciziile sunt luate cât mai aproape posibil raţii într-un Protocol cu privire la aplicarea
repartizarea competenţelor între bază şi cipiul subsidiarităţii care prevede ca deci- de cetăţeni” (art. 3 B, Tratatul de la Maastri- principiului subsidiarităţii şi proporţionali-
nivelurile superioare. [6, p.153] ziile sa fie luate la cel mai potrivit nivel în cht). Acest principiu presupune ca acţiuni- tăţii, anexat la Tratatul asupra Comunităţii
Principiul subsidiarităţii vizează două domeniile în care statele-membre și Uni- le Uniunii Europene să nu fie iniţiate decât Europene. Tratatul de la Amsterdam a adus
categorii de relaţii: în primul rând, cele din- unea Europeană deţin o competență co- în cazurile în care există certitudinea că ele modificări importante Tratatului asupra
tre autorităţile locale din comune şi oraşe şi mună. Deciziile sunt luate la nivelul Uniunii sunt mai eficiente decât acţiunile instituţi- Uniunii Europene şi Tratatului care a in-
cele de la nivel judeţean şi apoi cele dintre Europene doar dacă ea este, într-adevăr, în ilor naţionale, regionale sau locale (după stituit Comunitatea Europeană, aducând
autorităţile locale şi cele centrale. [7, p.7-8] măsură să acţioneze mai eficient decât sta- caz). Astfel privit, principiul subsidiarității explicațiii suplimentare asupra concepte-
Pe plan intern, principiul subsidiarităţii nu- tele-membre. se opune centralizării excesive a procesu- lor de dezvoltare locală şi subsidiaritate.
şi găseşte aplicarea exclusiv la raporturile Subsidiaritatea este un principiu care îşi lui de adoptare a deciziilor, în unele cazuri Acest protocol introduce analiza siste-
dintre stat şi colectivităţile teritoriale loca- găseşte formularea în termeni clari într un considerat prea îndepărtat de cetăţeni şi matică a impactului propunerilor legis-
le, deci cu raportate la autonomia locală, tratat şi anume - în Tratatul de la Maastricht de problemele acestora. lative asupra principiului subsidiarităţii
ci şi în interiorul administraţiei statului, cu (articolele B1 şi 313). Potrivit acestui prin- Aşadar, subsidiaritatea este un principiu şi utilizarea, pe cât posibil, a unor măsuri
referire la deconcentrarea administrativă. cipiu, Comunitatea Europeană acţionează consacrat de dreptul comunitar, conform comunitare mai puţin angajante.
[8, p. 318] numai în măsura în care obiectivele urmă- căruia Comunitatea europeană nu acţi- Consiliul European de la Viena, din de-
Administrarea Publică, nr. 2, 2015 36 Societatea civilă
Administrarea şi statul
publică: de drept
teorie şi practică 37

cembrie 1998, a reafirmat angajamentul o influenţă pozitivă semnificativă asupra putea fi conjugat cu eforturile de armo- comunitar şi să se apropie de îndeplinirea
de a asigura aplicarea completă a princi- dezvoltării guvernării locale şi democraţiei nizare a legislaţiei naţionale cu cea euro- criteriilor necesare pentru atribuirea calităţii
piului subsidiarităţii. în Europa. peană şi cea comunitară în domeniu. de membru al UE, adoptate de Consiliile Eu-
Instituţiile trebuie să se ghideze de Autoguvernarea locală, unde există, La 1 februarie 1998, intră în vigoare ropene la Copenhaga, Madrid si Luxemburg.
acum înainte de criteriile și practicile cu- este parte a guvernării democratice și, de pentru Republica Moldova Carta Europea- Concluzionând, putem aprecia că dez-
prinse în „Protocolul privind subsidia- aceea, astfel de autorităţi regionale, aşa nă a autonomiei locale din 15 octombrie voltarea locală în Europa porneşte de la
ritatea şi proporţionalitatea ”, care va fi cum sunt stabilite, trebuie să îndeplineas- 1985 care conţine un principiu în premieră potenţialul local, acordându-se colectivi-
anexat la Tratatul asupra Comunităţii Euro- că standardele minime ale compoziţiei de- şi anume - principiul subsidiarităţii. tăţilor locale competenţe şi resurse pentru
pene, după intrarea în vigoare a Tratatului mocratice şi să fie susţinute cu competenţa Stabilirea unui sistem de administraţie a-şi gestiona destinul. Măsura în care statul
de la Amsterdam. Înainte de lansarea unor şi abilitatea legale, în limitele Constituţiei şi publică funcţional şi eficient, capabil să în- păstrează un control asupra dezvoltării dife-
propuneri legislative noi de către Comisie, legii, să reglementeze şi să gestioneze par- deplinească standardele Uniunii Europene ră şi se manifestă în grade diferite, dar tre-
trebuie să se examineze dacă legislaţia tea problemelor publice aflată în responsa- şi să implementeze acquis-ul comunitar buie remarcată voinţa unanimă de a aplica
comunitară existentă pe tema respectivă bilitatea lor, în interesul locuitorilor lor şi în într-un mod eficient, va avea în vedere res- descentralizarea administrativă şi principiul
trebuie modificată sau consolidată. Actele acord cu principiul subsidiarităţii. pectarea şi aplicarea principiilor adoptate subsidiarităţii, evident cu nuanţări ce ţin de
legislative adoptate de instituţiile compe- Deşi cele mai multe sisteme legislati- de Comisia Europeană, un loc important tradiţie, istorie şi cultură.
tente trebuie să explice motivele pentru ve se referă în mod implicit la noţiunea ocupându-l şi principiul subsidiarităţii. Aplicarea principiului subsidiarităţii, li-
care au fost create pentru a justifica con- de subsidiaritate, principiul subsidia- Principiul subsidiarităţii este strâns legat mitat iniţial la nivel naţional şi comunitar, a
formitatea cu principiile subsidiarităţii si rităţii nu este definit în mod explicit în de principiul proporţionalităţii care presu- avut repercusiuni şi în sfera regională şi lo-
proporţionalităţii. [15] niciun document. [16, p.153] Contro- pune, pe de o parte, că toate competenţe- cală, determinate de necesitatea unei apro-
În fiecare an, Comisia Europeană re- versele asupra subsidiarităţii în Uniunea le (capacităţile, drepturile, obligaţiile) pot pieri mai mari faţă de cetăţeni.
alizează un raport („O mai bună realizare Europeană au arătat ca acesta este un fi transferate către centru numai în măsura Introducerea principiului subsidiarităţii
a legilor”) pentru Consiliu și Parlament, cu concept esenţialmente contestat. Ceea în care tocmai acestea pot fi realizate mai în administraţia publică ar trebui să însemne
privire la aplicarea principiului subsidi- ce pentru o persoană este doar de inte- bine la nivelul superior, principiul de bază clarificarea atribuţiilor unităţilor administra-
arităţii. res local, pentru alta este de interes uni- fiind acela de a ţine competenţele cât mai tiv-teritoriale, ceea ce ar determina un grad
În virtutea acestui principiu, Uniunea nu onal larg. aproape posibil de cetăţeni într-un mod sporit de responsabilizare a autorităţilor ad-
intervine decât in domeniile ale căror pro- Principiul subsidiarităţii - unitatea în mai eficient. [18, p.135] ministraţiei publice locale, implicarea cres-
bleme nu pot fi rezolvate pe o bază exclu- diversitate - este cel care va creşte în im- Considerăm că introducerea acestui prin- cută a cetăţenilor în luarea deciziilor care-i
siv naţională sau regională. Statele-mem- portanţă. Comunitatea Europeană îşi va cipiu în Constituţie şi în legislaţia privind ad- privesc.
bre ale Consiliului Europei, semnatare ale asuma numai problemele pe care le poa- ministraţia locală este strict necesară, deoa- Principiul subsidiarităţii trebuie realizat
Cartei privind autonomia locală, consideră te rezolva mai eficient decât autorităţile rece Uniunea Europeană sprijină aplicarea în deplină concordanţă cu principiul auto-
scopul Consiliului Europei ca fiind acela de naţionale. Astfel, sporeşte rolul autorită- acestui principiu, şi Republica Moldova îşi nomiei locale, exercitarea competenţelor şi
a realiza o uniune mai strânsă între mem- ţilor locale în raport cu organele centra- propune obiectivul de a avea un sistem ad- atribuţiilor aparţinând autorităţii adminis-
brii săi, pentru a ocroti şi pentru a promova le. În acest context, Comisia Europeană ministrativ şi instituţii ale administraţiei pu- traţiei publice locale cea mai apropiată de
idealurile şi principiile care reprezintă pa- a creat în 1988 „Consiliul Consultativ al blice capabile să transpună, să implemen- cetăţean şi care dispune de capacitatea ad-
trimoniul lor comun. Colectivităţilor Regionale şi Locale”. Din teze şi să traducă în viata publică acquis-ul ministrativă necesară.
Existenţa autorităţilor administraţiei această perspectivă, obiectivul Comisiei
publice locale împuternicite cu responsa- Europene este de a construi o nouă poli-
bilităţi efective permite o administrare, în tică regională pentru a coordona mai efi- NOTE
acelaşi timp, eficientă şi apropiată de cetă- cient finanţarea planurilor de dezvoltare
1.
Cuvântul provine din latinescul subsidium, cu semnificaţia de „trupe de rezervă” şi utili-
ţeni, acestea fiind conştiente de faptul că locală. zat mai apoi în sensul de „sprijin”, „asistenţă”.
apărarea şi întărirea autonomiei locale în Subsidiaritatea se înscrie într-o poli-
diferitele ţări ale Europei reprezintă o con- tică generală de reformare, care asigură
BIBLIOGRAFIE
tribuţie importantă la edificarea unei Euro- colectivităţilor locale şi regionale cadrul
1. Szasz, Melinda, Scurte consideraţii istorice privind organizarea administrativă a terito-
pe fondate pe principiile democraţiei şi ale de definire a propriilor puteri. [17, p.132]
riului României în statul modern, Caietul Ştiinţific „Reformele administrative şi judicia-
descentralizării puterii. Pentru Republica Moldova principiul
re în perspectivele integrării europene”, nr. 7, Sibiu, 2005, pp. 52-66.
Carta Europeană a Autoguvernării Loca- subsidiarităţii este nu mai puţin impor-
2. Bălan, Emil, Instituţii administrative, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 60.
le, ratificată de 37 de state-membre, a avut tant, folosit la nivel naţional, acesta ar
Administrarea Publică, nr. 2, 2015 38 Societatea civilă
Administrarea şi statul
publică: de drept
teorie şi practică 39

3. Popa, V., Munteanu, I., Mocanu, V. De la descentralism spre descentralizare, Editura


Cartier, 1998 – 210 p.
4. Alexandru, Ioan, Cărăuşan, Mihaela, Popescu, Ion, Dincă, Dragoş, Drept administrativ.,
Editura Economică, Bucureşti, 2002, 260 p.
5. Dragoş, Dacian Cosmin, Principalele elemente de noutate ale Legii nr. 215/2001 a ad-
ministraţiei publice locale, Revista „Dreptul” nr. 10/2001, Bucureşti, pp. 3-31.
6. Alexandru, Ioan, Cărăuşan, Mihaela, Bucur, Sorin, Drept administrativ, Ediţia a II-a, Edi-
tura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, 260 p.
7. Davey, Kenneth, Descentralizarea în Ţările Europei Centrale şi de Est: obstacole şi
oportunităţi, în Controlul descentralizării şi reformele administraţiei publice în Europa
Centrală şi de Est, Open Society Institute, Ungaria, tradus de Bogdan Uilecan, Editura
Tehnica-Info, Chişinău, 2004, pp. 31-40.
8. Popescu, C. L., Autonomia locală şi integrarea europeană, Editura All Beck, Bucu-
reşti,1999, 348 p.
9. Bantuş, Larisa, Proceduri şi standarde democratice în administraţia intereselor publice
locale, Dezvoltarea constituţională a Republicii Moldova la etapa actuală, Tipografia
centrală, Chişinău, 2004, pp. 414 – 416.
10. Carta Europeană a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg, 1985, <http://legisla-
tie.resurse-pentru-democratie.org/199_1997.php>.
11. Alexandru, Ioan, Cărăuşan, Mihaela, Bucur, Sorin, Drept administrativ, Ediţia a II-a, Edi-
tura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, 260 p.
12. Osoianu, Ion, Priorităţile reformei administraţiei în perspectiva elaborării strategiei de
integrare europeană şi a planului de acţiune Republica Moldova – UE, Chişinău, fe-
bruarie 2004, pp.1-30, <www.ipp.md/publications>.
13. Cloos, J., Reinesch, G., Vignes, D., Weyland, J., Le Traité de Maastricht, genese, analyse,
commentaires, Brylant, Bruxelles 1993, 447 p.
14. Raportul asupra APC, elaborat de către Ioachim Lippott, Chişinău, martie 2001, în
<http://www.pca.md/files/publications12.doc>.
15. Raportul asupra APC, elaborat de către Ioachim Lippott, Chişinău, martie 2001, în
<http://www.pca.md/files/publications12.doc>
16. Alexandru, Ioan, Cărăuşan, Mihaela, Bucur, Sorin, Drept administrativ, Ediţia a II-a, Edi-
tura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, 260 p.
17. Gheorghe, Filip, Onofrei, M., Elemente de știinţa administraţiei, Editura Junimea, Iaşi,
2004, 261 p.
18. Cojocaru, E., Principiile administrării publice locale în statul bazat pe drept - Republica
Moldova, în Statul de drept şi administraţia publică, Chişinău, Editura Cartier, 1999, p.
135-139.

Prezentat: 14 mai 2015.


E-mail: a_bantus@yahoo.com