Tulburarile cognitive sunt caracterizate prin modificari ale structurii si functiei

cerebrale care produc afectarea invatarii, orientarii, judecatii, memoriei si capacitatile

intelectuale.

Examinarea starii mintale este analogul examinarii starii somatice - examenul

fizic in cadrul unei consultatii la medic. Examinarea starii mintale constitue o schema
de consemnare a constatarilor legate de gandirea, simtirea si comportamentul
pacientului.

Pentru a afla informatii despre integritatea sistemului nervos central evaluam

functiile cognitive - fiecare functie referindu-se la o regiune diferita a creierului.
Deteriorarea functiilor cognitive se intalneste in depresie, dementa, delirium (confuzie
mintala pe termen scurt insotita de tulburari ale cognitiei secundar unui traumatism
cranian, unei infectii, in urma consumului de substante (ex. cocaina).

Multe din informatiile despre afectarea functiilor cognitive pot fi culese prin
observarea pacientului in cursul interviului general; sunt culese informatiile despre
afectarea functiilor cognitive urmarind :

 intensitatea starii de veghe, constanta sau fluctuanta

 orientarea - persoana stie cine este, recunoaste persoanele din jur, este orientat in
spatiu si timp
 concentrare - capacitatea de a-si focaliza si mentine atentia
 memoria - evocarea indepartata, recenta si imediata
 calcul mintal - capacitatea de a efectua in minte operatii aritmetice simple

Examenul psihiatric ofera o imagine obiectiva asupra deverselor aspecte ale

memoriei si atentiei, putand astfel raspunde ingrijorarii pacientilor legate de starea lor
de sanatate mintala; deasemenea ofera oportunitatea evaluarii tulburarilor anxioase
si depresive din spatele tulburarilor cognitive ce pot ramane nesesizate sau pot fi
ignorate de catre pacient.

Multi adulti de varsta mijlocie sau inaintata sunt preocupati de capacitatea lor de a
se concentra zi de zi, de pierderile de memorie si, mai ales de afectiuni precum boala
Alzheimer asupra careia a crescut foarte mult atentia opiniei publice.

Ce este memoria ?

Au fost descrise diferite stadii ale memoriei : informatiile detectate de senzori

se transmit creierului unde sunt retinute vreme de o secunda intr-un registru
senzorial; din memoria senzoriala se selecteaza informatia care atrage intentia si
aceasta este transferata in memoria de scurta durata. Aici doar cateva informatii pot
fi stocate simultan ele ramanand aproximativ 30 secunde inainte de a fi pierdute, fie
improspatate si consolidate prin atentie si repetare. Daca informatia este interesanta,
trezeste o emotie, se potriveste cu alte amintiri sau este repetata si invatata prin efort
voluntar, atunci poate fi stocata ca element al memoriei de lunga durata; aici o
cantitate nelimitata de informatii poate fi pastrata nedeterminat.
 Multi oameni invinuiesc memoria pentru orice. Totusi, nu este posibil sa iti
amintesti ceva fara sa ii acorzi atentie. Atentia este legata de memorie formand
memoria de lucru. Memoria de lucru, coordonata la nivelul cortexului frontal si
parietal, este un sistem cu mai multe componente care asigura mentinerea activa a
informatiei in conditiile desfasurarii procesului de prelucrare si a existentei factorilor
de distragere a atentiei.

Varstnicii normali au dificultati importante de realizare a sarcinilor complexe

care presupun prelucrarea, reorganizarea informatiei; ca urmare, sunt afectate multe
activitati cognitive complexe implicate in atingerea scopului - luarea deciziilor,
rezolvarea de probleme, planificare activitatilor.

Afectarea memoriei de lucru reprezinta principalul factor explicativ al

imbatranirii cognitive; scaderea capacitatii memoriei de lucru poate fi un marker
timpuriu al debutului bolii Alzheimer - pacientii au dificultati de realizare simultana a
unor sarcini multiple chiar si atunci cand dificultatea sarcinilor este adaptata
posibilitatilor lor.

Memoria de lucru este afectata in atrofie de cortex prefrontal, tulburari

depresiv-anxioase, tulburari legate de abuzul constant de alcool.

Afectarea cognitiei in depresie

O parte semnificativa a pacientilor cu depresie relateaza afectarea severa a

functiilor cognitive. In asociere cu problemele de concentrare a atentiei apare
incetinirea gandirii si a miscarilor, uitatul cat si probleme de rationament.

Tulburarea depresiva afecteaza procesele cognitive la nivel global. Exista

cognitie "hot" in cadrul careia avem influenta emotiilor asupra felului in care luam
decizii, facem planuri, accesam informatii ori ne amintim lucruri, si
cognitie "cold" unde abilitatea noastra de a lua decizii, de a face planuri, de a invata
nu este influentata de emotii.

In cadrul tulburarilor depresive, privind prin prisma cognitiei, procesarea

informatiilor este directionata asupra inregistarii informatiilor negative mai mult decat
asupra celor pozitive. Pe baza acestui proces se consolideaza apoi experientele
negative, credintele, perceptiile intalnite la pacientii cu aceasta afectiune.

Anumite parti ale creierului cum ar fi amigdala, importanta in detectarea

emotiilor, devine suprasensibila la stimuli negativi dealtfel nesemnificativi.

Deficite in capacitatea de concentrare a atentiei, memoriei, functiei executive,

capacitatii de a lua decizii si a face planuri (cognitia "cold") implica disfunctie la
nivelul hipocampului si cortexului prefrontal.

Medicatia utilizata in prezent cat si terapia cognitiv-comportamentala tintesc

starea depresiva, anxietatea, functionalitatea diminuata, tulburarile de somn cu
ameliorarea ulterioara a cognitiei. Noile terapii isi propun o actiune directa in
ameliorarea cognitiei paralalel cu ameliorarea depresiei si anxietatii.
Ca urmaree a impactului negativ al tulburarilor cognitive asupra calitatii vietii, este
necesara evaluarea corecta si timpurie a pacientului.