Cunoscută sub denumirea comună de valoare U, este măsura

coeficientului de pierdere de căldură a unei componente a clădirii. Este

exprimată în wați per metru pătrat, per Kelvin, W/m2K. Valoarea U este
calculată din reciproca rezistențelor termice adunate ale materialelor din
elemente, spații de aer și suprafețe. Se ia de asemenea în considerare și
efectul punților termice, golurilor de aer și orificiilor de fixare.

R, U, lamda şi alte noţiuni ce ţin de eficienţa termică

Când dorim să cumpărăm un produs sau sistem de termoizolaţie, ne lovim des de

termeni precum, punct de rouă, valoare R, valoare U şi coeficient de transfer termic lamba (λ). În
acest articol vreau să vă explic prin exemple, tot ce trebuie să ştiţi despre aceşti termeni pentru a
putea face diferenţa între sisteme şi produse.

Ce înseamnă coeficientul de transfer termic şi cum se măsoară el?

Lamba (λ) este coeficientul de transfer termic şi cu cât lamda este mai mic, cu atât un
peretele pierde mai puţină căldură de pe o partea pe cealaltă. Polistirenul are un lamba (λ), iar
cărămida alt lamba (λ).

OBS. Coeficientul de transfer termic se măsoară în W/m×K, şi se citeşte Watt împărţit la

metru lungime multiplicat la cifra diferenţei în grade Kelvin dintre partea care cedează şi cea care
primeşte căldură. Un perete construit dintr-un material X cu coeficientul de transfer
termic lamba (λ) de 10 W/m×K şi grosimea de un metru, va pierde 10Wh într-o oră, atenţie,
dacă diferenţa de temperatură dintre mediile despărţite de acest perete este de un grad Kelvin.
Pentru acelaşi material X, cu grosimea de 0,25 metri, adică de 4 ori mai subţire, pierderile de
căldură vor fi de 4 ori mai mari. Adică vom pierde 40 Wh, cu menţiunea că diferenţa de
temperatură dintre cele două suprafeţe ale peretelui rămâne tot 1 grad Kelvin. Potenţialul termic
caută să se echilibreze, iar căldura din mediul cald va călători spre mediul rece până cele două se
echilibrează, ajungând la aceeaşi temperatură.

OBS. Un grad Kelvin este un fel de a spune grade Celsius sau grade Fahrenheit, doar că
0 grade Celsius înseamnă 273,15 Kelvin pentru că 0 grade Celsius nu înseamnă zero energie, ci
este doar o notaţie pe care noi oamenii am scos-0 din buzunar în funcţie de apă şi reacţia ei la
diferite temperaturi. Dar 0 (zero) grade Kelvin înseamnă zero absolut, adică zero temperatură,
zero presiune, zero potenţial termic. Argumentabil, nu se poate ca vreo parte despărţită de terenul
nostru să aibă o temperatură mai mică de 0 (zero) grade Kelvin.
 Peretele nostru va pierde căldură din interiorul cald al casei spre exteriorul rece, pe timp
de iarnă, iar pe timp de vară, el va trage căldură din exteriorul cald al casei spre interiorul care nu
este chiar aşa de cald. Pentru a izola eficient o casă, nouă ne trebuie un material care să se opună
acestei mişcări a căldurii de pe o partea pe alta a peretelui. Nu putem bloca mişcarea de
temperatură absolut perfect decât dacă avem vid între mediul interior şi cel exterior, dar noi nu
avem vid ci avem un perete structural. Prin urmare, indiferent cât de gros ar fi peretele sau
termoizolaţia, tot vom pierde nişte energie. Întregul rost al termoizolaţiei este să reducem
pierderile de căldură la un nivel confortabil din punct de vedere financiar, nu să o oprim.

Eficienţa termică a unui perete de cărămidă neizolat

În figura 1, avem un perete din cărămidă plină, cu grosimea de fix 25 de cm, fără termoizolaţie şi
avem următoarele valori:
–lamda cărămidă plină are valoarea 0,55 W/m×K;
-grosimea peretelui de cărămidă este de 0,25 metri;
-diferenţa de căldură între interior şi exterior este de 45 grade Kelvin, de la 253,15K (-20
°C)până la 298,15K (25 °C);
-numărul de ore dintr-o lună îl vom considera ca 720 h;
-o casă mică cu suprafaţă de 50 m2 are aproximativ 190 m2 de pereţi exteriori.

Figura 1 – Peretele din cărămidă plină este neizolat termic.

Peretele de cărămidă plină, este în situaţia unei zile de iarnă cu o temperatura exterioară
de -20 °C şi o temperatură internă uzuală de 25 °C. Vreau să calculăm necesarul termic în timp
de 30 de zile, pentru a păstra temperatura de 25 °C la interior. Noi vom calcula doar pierderile
energetice pentru 1 metru pătrat de perete, dar calculul real al pierderilor se face prin înmulţirea
acestui metru pătrat cu suprafaţa totală a pereţilor exteriori.

Pierderea de căldură pe un metru pătrat al peretelui de cărămidă este de 0,55

Watt împărţit la (0,25 metri grosime×K ), iar rezultatul este de 2,2W/K, dar asta este doar
pentru o diferenţă de un grad Kelvin, însă noi avem 45 de grade Kelvin diferenţă. Pierderea prin
peretele nostru este de 2,2 W/K × 45K. K-ul de sus se simplifică cu cel de jos, iar noi vom
rămâne cu 99 de W pierdere în unitatea de timp. Eu voi alege ora ca interval de timp, iar
pierderea este de 99 Wh, adică prin acest perete sa va pierde o putere de 99Wh într-o oră.
 OBS. Am spus că rezultatul este de 2,2 W/K şi că este pe un metru pătrat, culmea este
că asta se întâmplă să fie şi unitatea de măsură a lui U. Deci am dat peste U din nevoie, iar el se
măsoară în W/m²K, adică număr de Watt pierduţi pe suprafaţa de un metru pătrat la o diferenţă
de temperatură între exteriorul şi interiorul casei de un grad Kelvin. Această valoare U este
importantă şi se numeşte coeficientul de transfer termic al peretelui, pentru că deşi lamda se
referă cumva la un singur material anume şi la pierderile printr-un metru întreg de grosime, nu
menţionează nimic de suprafaţa pe care pierde căldura, fiind nevoie de calcule, dar U se referă la
un metru pătrat de perete. Pentru peretele nostru simplu făcut dintr-un singur fel de material U se
poate determina foarte uşor, U = λ/grosimea peretelui. Cu cât valoarea U este mai mare cu atât
peretele este mai prost izolat.

Există confuzii între lamba (λ) şi U, iar multor comercianţi le place să îţi spună de lamba
(λ)pentru că diferenţa între W/mK şi W/m²K este doar un 2 micuţ, şi este şi incorect pentru că
notaţia ar trebui să fie W/m×K şi W/m²×K, ca să fie clar.

OBS. R-ul este inversul lui U, deci U = 1/R şi R=1/U, adică noi am avut un U de 2,2
W/m²×K asta ar echivala un R 0,454545…m²×K/W. Am spus că R este inversul lui U, deci
inversăm şi unităţile de măsură, dar se spune prescurtat R 0,45. Cu cât valoarea R este mai mare
cu atât peretele este mai bine izolat.

În 30 de zile vom pierde 99Wh x 720 = 71,28 KWh. Dacă îţi încălzeşti casa cu o centrală
electrică, asta înseamnă 32,07 RON pe lună pentru fiecare metru pătrat exterior al casei tale.
Să presupunem că ai o casă banală de 50 mp şi că temperatura din exterior şi interior nu s-a
schimbat în acest interval de timp. Atunci costurile lunare cu pierderile pe căldură pentru un
perete de cărămidă neizolat vor fi de 6096 RON, de 3050 RON dacă ai posibilitatea să te
încălzeşti cu gaz şi de 1523 de RON, dacă te încălzeşti pe lemn şi ai noroc de lemne suficiente şi
ieftine.

Eficienţa termică a unui perete de cărămidă termoizolat cu 50 mm de polistiren

În figura 2, avem un perete din cărămidă plină, cu grosimea de fix 25 de cm, dar cu termoizolaţie
de 50 mm şi avem aproximativ aceleaşi valori cu cele de sus:
–lamba polistiren are valoarea de 0,039 W/m×K şi lamda cărămidă plină are valoarea 0,55
W/m×K;
-grosimea peretelui de cărămidă este de 0,25 metri, iar grosimea polistirenului este de 0,05
metri;
-diferenţa de căldură între interior şi exterior este de 45 grade Kelvin, de la 253,15K (-20
°C)până la 298,15K (25 °C);
-numărul de ore dintr-o lună îl vom considera ca 720 h;
-o casă mică cu suprafaţă de 50 m2 are aproximativ 190 m2 de pereţi exteriori.
Figura 2 – Peretele din cărămidă plină este izolat termic.

Temperaturile rămân aceleaşi şi urmărim să aflăm acelaşi lucru. Pierderea de căldură pe

un metru pătrat al peretelui de cărămidă este de 0,55 Watt împărţit la ( 0,25 metri grosime×K ),
iar rezultatul este de 2,2W/K, dar asta este doar pentru o diferenţă de un grad Kelvin.
Plus, 0,039 Watt împărţit la ( 0,05 metri grosime×K ), iar rezultatul este de 0,78 W/K pe fiecare
metru pătrat.

OBS. Valoare U a peretelui de cărămidă este de 2,2 W/m²×K ca mai sus, iar valoarea U a
stratului de polistiren este 0,78 W/m²×K, în concluzie am putea să credem că valoarea U pentru
peretele izolat cu 50 mm de polistiren este de 2,98 W/m²×K, adunând pierderile pentru ambii
pereţi, dar nu se poate ca un perete izolat să piardă mai multă căldură ca unul neizolat şi nici nu
se poate ca valoarea U a întregului perete să fie mai mare decât cea mai mică valoare U. Valoarea
U a întregului perete trebuie să aibă o valoare sub valoarea U a stratului de
polistiren 0,78 W/m²×K, iar valoarea U a întregului perete nu se poate calcula înainte să
cunoaştem valoarea R a peretelui.

R perete cărămidă am văzut că este 0,45454545… m²×K/W, iar R strat polistiren

este 1/0,78 W/m²×K = 1,28205128…m²×K/W. R perete fiind suma celor două
adică 1,73759673…m²×K/W.Cum U =1/R, atunci U pentru întreg peretele
este 1/1,73759673=0.57…W/m²×K.

Vedem că avem valoarea U a întregului perete este mai mic decât valoarea U a stratului
de polistiren, deci este plauzibil.

Acum că avem valoare U a întregului perete, putem să calculăm pierderile energetice în

decurs de o lună şi implicit costul de încălzire. Vom considera aceleaşi date de sus, mai puţin
valoarea U a întregului perete care este aproximativ de 0,57 W/m²×K. Înseamnă că în unitatea de
timp vom pierde 0,57 W/m²×K * 45 grade Kelvin= 25,65 W pe fiecare metru pătrat de perete
exterior şi 25,65 Wh într-o oră.

În 30 de zile vom pierde 25,65Wh x 720 = 18,48 KWh. Dacă îţi încălzeşti casa cu o centrală
electrică, asta înseamnă 8,31 RON pe lună pentru fiecare metru pătrat exterior al casei tale. Să
presupunem că ai o casă banală de 50 mp şi că temperatura din exterior şi interior nu s-a schimbat
în acest interval de timp. Atunci costurile lunare cu pierderile pe căldură pentru un perete de
cărămidă termoizolat cu 50 mm de polistiren vor fi de 1579 RON, de 789 RON dacă ai
posibilitatea să te încălzeşti cu gaz şi de 394 de RON, dacă te încălzeşti pe lemn şi ai noroc de
lemne suficiente şi ieftine.