UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 1
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______
grupa ________ Facultatea Drept _

I. Izvoarelor deontologiei juridice naţionale şi internaţionale

1. Identificaţi izvoarelor deontologiei juridice naţionale şi
principiile profesiei juridice. 3p.
Izvoare: Codul de etica si conduita profesionala a judecatorilor, Codul
de etica si conduita a procurorului, Codul deontologic al avocatilor,
Codul de etica si deontologie al politistului.
Principiile: umanismului, justitiei -echitatii, legalitatii, adevarului,
pluralismului, activismului profesionism-juridic,

2. Determinaţi normele deontologice juridice internaţionale.5p.

- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (ONU, Paris, 1948)
- Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Consiliul Europei, Roma, 1950)
- Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (ONU, 1966)
- Principiile fundamentale privind independenţa judecătorilor (adoptate la Congresul al VII-lea al
Naţiunilor Unite privind prevenirea criminalităţii şi tratamentului infractorilor desfăşurat la Milano, 21
aprobate prin Rezoluţiile adunării generale nr. 40/32 din 22.11.1985 şi nr. 40/146 din 13.12.1985)
- Principiile de bază ale independenţei justiţiei (ONU, 1985) - Recomandarea nr. R(94)12 a
Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei către statele membre cu privire la independenţa,
eficienţa şi rolul judecătorilor (adoptată de Comitetul de Miniştri la 13.10.1994)
- Carta Europeană privind statutul judecătorilor (Consiliul Europei, 1998)
- Recomandarea nr. (2000)19 a Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei către statele membre
privind rolul procurorului în sistemul judiciar penal (adoptate de Comitetul Miniştrilor la 06.10.2000)
- Avizul nr. 1(2001) al Consiliului Consultativ al judecătorilor europeni în atenţia Comitetului de
Miniştri al Consiliului Europei referitor la standardele privind independenţa puterii judecătoreşti şi
inamovibilitatea judecătorului (în aplicarea Recomandării nr. R(9412) privind independenţa, eficienţa
şi rolul judecătorilor)
- Avizul nr. 3 al Consiliului Consultativ al judecătorilor europeni în atenţia Comitetului de Miniştri al
Consiliului Europei asupra principiilor şi regulilor privind imperativele profesionale aplicabile
judecătorilor şi în mod deosebit a deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparţialităţii
-Principiile de la Bangalore
3. Argumentaţi necesitatea reglementărilor principiilor deontologiei
juridice naţionale şi internaţionale.7p.
Conduita personalului din sistemul juridic trebuie reglementată printr-un cod de conduită
etică. Referindu-ne la judecători, arătăm că noţiunile de „judecător”, „independenţă”,
„imparţialitate” trebuie explicate şi creată o cultură a importanţei acestor valori. Or,
independenţa, imparţialitatea, integritatea sunt în primul rând obligaţii, derivând din
sarcinile de serviciu – serviciu destinat îndeplinirii cu înalt profesionalism a funcţiei de
jurisdicţie. Aşadar, un Cod de acest fel trebuie să dezvolte importanţa integrităţii şi
manifestările acesteia, de la obligaţia de a preveni şi a colabora în combaterea
corupţiei, până la evitarea situaţiilor de nepotism şi conflict de interese, explicând ce
comportament trebuie să adopte magistratul în exercitarea funcţiei sale şi care sunt
restricţiile în afara instituţiei. Codul trebuie să dezvolte de asemenea ideea de autoritate
în primul rând morală a judecătorilor, ceea ce îl face pe acestea credibil, pe aceasta
clădindu-se încrederea în justiţie. În fine, codul trebuie să susţină ideea de
independenţă a justiţiei, care este garanţia externă a imparţialităţii judecătorului (ce
poate fi văzută ca o formă a integrităţii), şi care trebuie promovată în primul rând de
judecători prin exercitarea libertăţii de exprimare1 şi de asociere.

Necesitatea unui asemenea document este explicată prin nevoia de a ghida conduita
judiciară: cum se colaborează cu presa şi cu politicienii, care sunt limitele prieteniilor
dintre judecători şi procurori sau avocaţi, care este responsabilitatea faţă de personalul
auxiliar din instanţă, cât este de importantă punctualitatea, răbdarea şi transparenţă,
cum se face o audiere, care este importanţa autopregătirii, ce este prejudecata, cum se
menţine balanţa drepturilor părţilor, cum anume trebuie tratate acestea cu demnitate şi
prin evitarea discriminărilor, despre libertatea de asociere şi de exprimare, inclusiv
apariţii în media, despre primirea de cadouri, frecventarea de cluburi, baruri, jocuri de
noroc sau societăţi secrete, ori desfăşurarea de alte activităţi judiciare sau
administrative. Codul nu trebuie să se adreseze doar profesioniştilor, ci el trebuie gândit
şi ca un instrument de asistenţă pentru politicieni (în a înţelege semnificaţia şi
importanţa independenţei justiţiei pe care şi ei trebuie să o protejeze), avocaţi (pentru a
înţelege necesitatea menţinerii unor relaţii corecte şi oneste în interiorul sistemului) şi
publicul larg (pentru a şti cum trebuie să fie un judecător pentru a nu se îndoi de
onestitatea şi abilităţile sale, în ce condiţii pot fi criticaţi judecătorii şi hotărârile
judecătoreşti etc.). Codul etic sau de conduită trebuie mai ales să contribuie în formarea
unui sentiment şi al unei practici a responsabilităţii cu privire la modul de exercitare a
funcţiei.

II. Principiile deontologiei profesionale

2.1. Explicați noțiunea de integritate ca particularitate a calitatii
profesionale. 3.p
Integritatea- Însuşirea de a fi integru; cinste, probitate; incoruptibilitate. Caracter
integru; sentiment al demnităţii, dreptăţii şi conştiinciozităţii, care serveşte drept
călăuză în conduita omului; onestitate; cinste; probitate.

2.2. Deosebiti integritatea de independenta ca calitati indispensabile

statutului de judecator.5.p
Conform principiului integrităţii: (1) Judecătorul va respecta cele mai înalte standarde de
integritate şi responsabilitate, pentru a asigura încrederea societăţii în instanţe. Este conştient de
riscurile corupţiei şi nu va admite sau nu va crea aparenţa unui comportament corupţional în
activitatea sa; nu va cere, accepta ori primi cadouri, favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea ori
neîndeplinirea atribuţiilor funcţionale sau în virtutea funcţiei deţinute. (2) Judecătorul nu va
solicita sau accepta, direct ori indirect, plăţi, cadouri, servicii sau alte beneficii, în numele său, ai
membrilor familiei sale ori prietenilor, ca preţuire pentru exercitarea sau abţinerea de la
îndeplinirea obligaţiilor sale în legătură cu o cauză care urmează a fi examinată de către acesta.
(3) Judecătorului i se interzice obţinerea de bunuri materiale, servicii, privilegii sau alte avantaje,
inclusiv acceptarea gratuită sau achiziţionarea de bunuri (servicii) la un preţ (tarif) mai mic decît
valoarea lor reală. (4) Judecătorul se va abţine de la orice tranzacţii financiare şi afaceri de natură
să-i afecteze imparţialitatea, să influenţeze exercitarea îndatoririlor sale, să-i exploateze funcţia
sau să-l implice în convenţii cu avocaţi sau alte persoane care ar putea fi participanţi la procese
în instanţa de judecată în care activează. (5) Judecătorul poate deţine şi administra investiţii,
inclusiv bunuri imobile, să se implice în alte activităţi generatoare de profit, însă nu va fi în drept
de a fi funcţionar, director, administrator sau angajat al nici unei bănci, instituţii de creditare,
companii de asigurări, întreprinderi publice ori altor companii cu cotă de participare publică sau
structuri de stat. (6) Judecătorul va încheia tranzacţii cu privire la proprietatea personală întrun
mod care să nu provoace îndoieli, sau să nu afecteze independenţa şi imparţialitatea sa sau să
provoace conflicte de interese. (7) Judecătorul nu va utiliza informaţia obţinută în calitatea sa
oficială în interese proprii, ale membrilor familiei sau ale altor persoane la efectuarea diferitor
tranzacţii financiare ori în scopuri ce nu ţin de exercitarea funcţiei. (8) Judecătorul va evita
discuţii cu participanţii la proces sau cu terţe persoane despre alte cauze puse pe rol în instanţă,
decît în cazurile prevăzute de lege. (9) Judecătorul nu-şi va folosi statutul de judecător pentru a
obţine acces la informaţia despre alte cauze aflate pe rolul instanţei, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege. (10) Judecătorul va oferi sfaturi/consultaţii numai părinţilor, soţului/soţiei,
copiilor, nepoţilor precum şi persoanelor aflate sub tutelă sau curatelă. (11) Judecătorul îşi va
organiza toate activităţile extrajudiciare astfel încît să menţină autoritatea şi demnitatea funcţiei
sale, precum şi prestigiului sistemului judecătoresc. (12) Judecătorul se poate implica în orice
activităţi sociale în măsura în care acestea nu prejudiciază autoritatea puterii judecătoreşti,
prestigiul profesiei sau executarea obligaţiilor profesionale. (13) Activităţile extrajudiciare ale
judecătorului nu vor provoca îndoieli cu privire la imparţialitatea, obiectivitatea sau integritatea
sa. (14) Judecătorul nu va folosi simbolurile judecătorului, actele oficiale ale judecătorului în alte
scopuri decît cele de serviciu. (15) Judecătorul nu va utiliza reţelele de socializare, în modul în
care ar putea fi afectată imaginea şi statutul de judecător, imaginea şi prestigiul sistemului
judecătoresc în ansamblu.
Conform principiului independenţei: (1) Judecătorul trebuie să fie independent în exercitarea
funcţiilor sale, conform principiilor de drept garantate de Constituţie, de alte legi şi norme
naţionale, de acte internaţionale la care RM este parte. (2) În toate cazurile, judecătorul va
acţiona independent, fără orice influenţe, îndrumări sau control şi nu-şi va permite comportament
necuviincios, inadecvat şi/sau ilegal, care poate genera conflicte de interese şi periclita
încrederea în independenta sa. (3) Judecătorul îşi poate exercita drepturile de cetăţean în
conformitate cu statutul judecătorului ţinînd cont de cerinţele prevederilor prezentului cod. (4)
Judecătorul va pronunţa hotărîri independent, rămînînd fidel legii, menţinîndu-şi autoritatea şi
competenţa profesională şi nu se va lăsa influenţat de contacte, stimulente, informaţii sau sfaturi
din partea oricăror persoane, structuri de stat sau instituţii publice, mijloace de informare în
masă, interese de partid, interese publice, doctrine politice, sentimente ori teama de eventuale
critici imediate sau de durată. (5) Judecătorul este independent în luarea deciziilor şi la
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, asigurîndu-se respectarea principiului separării puterilor în
stat, legalităţi, independenţei instituţionale şi responsabilităţii. (6) În activitatea judecătorului nu
pot fi admise imixtiuni sau influenţe din interiorul sistemului, exterior, inclusiv din partea celor
care activează în politică, economie, finanţe, culte si media. (7) Judecătorul nu va fi membru de
partid şi grupurilor politice, nu va desfăşura sau va participa la activităţi cu caracter politic, iar în
exercitarea atribuţiilor nu-şi va exprima ori manifesta în orice mod convingerile sau viziunile
politice în public. De asemenea judecătorul nu poate adera la asociaţiile religioase interzise sau
grupări extremiste.
2.3. Soluţionaţi speţa.7.p
Judecătorul Rotaru a mers la o nuntă într-un sat din raionul unde se află
judecătoria în care activează. Mirele este verişor de al doilea de al
judecătorului. Mirele fusese anterior condamnat şi făcuse ani de puşcărie
pentru escrochiere în proporţii deosebit de mari. La nuntă, judecătorul a
dansat, s-a veselit, a spus cîteva toasturi lungi, şi a înmînat tinerilor însurăţei
$500 în calitate de cadou. Oaspeţi la nuntă au fost şi cîteva persoane cu
antecedente penale, prieteni de ai mirelui.
1. Caracterizaţi comportamentul judecătorului Rotaru la nuntă.
2. Poate judecătorul să participe la nunţi şi alte evenimente sociale de
acest gen?
3. Ar fi fost vreo diferenţă dacă mirele nu ar fi avut antecedente penale?
4. Credeţi că judecătorul Rotaru urmează a fi sancţionat pentru
comportamentul de la nunta respectivă?
Imaginea sistemului judecatoresc in ochii justitiabililor
Principiul corectitudinii- ) Judecătorul va evita relaţiile cu persoane din lumea interlopă sau
persoane care ar putea compromite reputaţia judecătorului.

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-

6p.= 5;
5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 2
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______
grupa ________ Facultatea Drept _

I. Conştiinţa şi cultura juridică

1.1. Determinaţi coraportul dintre cultura juridică şi conştiinţa
juridică.3p.
Prin conştiinţă juridică se înţelege o parte componentă a conştiinţei sociale, apărută în procesul
de elaborare şi de realizare a dreptului în societate, vizînd un ansamblu de reprezentări, idei,
concepţii, tradiţii, emoţii, retrăiri, iluzii şi, în special, cunoştinţe cu privire la drept ca fenomen
social.
Cultura juridică reprezintă o varietate a culturii generale care constă în faptul de a poseda
cunoştinţe variate în domeniul dreptului ca o totalitate de valori materiale şi spirituale ce se
referă la realitatea juridică (fenomenul juridic). Prin aceasta cultura juridică include doar ceea ce
este progresiv, valoros şi preţios în fenomenele juridice şi este înţeleasă ca un model de gîndire şi
un standard de comportament.
Cultura juridică este strîns legată de conştiinţa juridică şi se bazează pe ea. În calitate de
categorie juridică ea este mai largă, deoarece înglobează nu numai elementele social-psihologice,
ci şi însemnătatea juridică a comportamentului uman, nivelul înalt al elaborării dreptului şi
perfecţionării legislaţiei, legalităţii şi eficacităţii practicii judiciare, claritatea şi precizia
dispoziţiilor lui etc
Conştiinţa juridică constituie o parte componentă a conştiinţei sociale; ea se formează în procesul
de elaborare şi realizare a dreptului în societate şi cuprinde un ansamblu de reprezentări, idei,
concepţii, cunoştinţe cu privire la drept, luat ca fenomen social2

1.2.Analizaţi ideea-,,formarea profesională continuă »-factor important al

conştiinţei juridice.5p.
formarea profesională continuă este un ansamblu de procese organizate în scopul instruirii
curente sau compensatorii, care prelungesc ori înlocuiesc formarea iniţială prin care persoanele
adulte îşi dezvoltă aptitudinile, îşi îmbogăţesc cunoştinţele, îşi actualizează cunoştinţele şi
deprinderile profesionale, îşi formează o nouă orientare de muncă şi un compor- 175 Cultura
juridică şi prevenirea corupţiei tament nou din perspectivele de dezvoltare a naturii umane şi de
participare la dezvoltarea social-economică şi culturală a ţării.
Scopul formării profesionale continue rezidă în dezvoltarea generală a perso� nalităţii şi
implicit a societăţii, susţinerea valorilor culturale, ştiinţifice, promo� varea educaţiei moral-
spiritule în societate, perfecţionarea sistemului instruc� tiv-educativ, actualizarea şi obţinerea de
noi cunoştinţe pentru perfecţionarea, recalificarea profesională în vederea integrării în piaţa
muncii.
În procesul de prevenire a corupţiei şi de formare a culturii juridice prin învă� ţământ, o pîrghie
importantă este evaluarea prin atestarea periodică a angajaţi� lor ministerelor, departamentelor,
instituţiilor de stat şi celor private

1. 3. Expuneţi-vă asupra modului de formare a conştiinţei juridice în procesul

profesional.7p.
Formarea conştiinţei juridice, educaţia juridică a populaţiei depinde în mare măsură de procesul
legislativ, de calitatea legilor, de măsura în care preve� derile lor contribuie la instaurarea
dreptăţii, ordinii şi liniştii în societate, de raportul dintre normele morale şi cele juridice, de
armonia dintre ele.
O altă lacună a culturii juridice este şi faptul că un şir de legi în vigoare este de� clarativ, în ele
întroducîndu-se multiple rectificări şi modificări. Stabilitatea legii este foarte importantă pentru
consolidarea legalităţii, pentru formarea conştiinţei juridice a cetăţenilor, pentru educarea
juridică a oamenilor în general.
Deontologia contribuie…..
Conştiinţa juridică este un fenomen cu o natură flexibilă, fenomen care se modelează permanent
sub acţiunea celor mai diferiţi factori din mediul de viaţă: istorici, culturali, informativi,
economici, politici etc. şi în dependenţă de cum sunt prezentate publicului (de accentul care se
pune), acesta îşi formează opinia iar ulterior comportamentul. Influenţa asupra conştiinţei
juridice a membrilor societăţii prin comunicarea despre demascarea şi pedepsirea infractorilor,
promovarea valorilor sociale: respectul faţă de drept şi supremaţia legii, au un efect benefic
asupra conştiinţei juridice a publicului, contribuie la dezvoltarea şi ridicarea conştiinţei juridice a
societăţii, a culturii juridice a acesteia. Influenţa constructivă social — psihologică exercitată de
informaţia cu caracter juridic, ca criteriu al eficacităţii acesteia, trebuie să determine indivizii să
absoarbă în conştiinţa lor valorile juridice, să-şi formeze deprinderi juridice (deprinderi de a
respecta legea) şi să înfrunte psihologia infrac- ţională5

II.Principiile deontologiei profesionale

2.1. Identificați și caracterizați conținutul independenței profesionale
ca principiu al eticii profesionale a juristului.3.p
in virtutea profesiei juridice, fiecare este obligat sa intreprinda masuri corespunzatoare pentru a
asigura independenta si libertatea de exercitare a profesiei. Multitudinea indatoririlor care ii
revine juristului impune din partea acestuia o independenta absoluta, libera de orice influenta,
chiar si de influenta derivata din propriile sale interese sau datorita influentelor din partea tertelor
persoane.

2.2. Deosebiţi integritatea de independenţa ca calitati idispensabile

statutului de funcționar public. 5.p
sus
2.3. Soluţionaţi speţa.7.p
Sergiu Orhei, fiind functionar public, care este si masterand la o
institutie de invatamint superior, a utilizat calculatorul si imprimanta in
vederea multiplcarii lucrarilor anuale pe care trebuia sa le prezinte atit
pentru sine cit si pentru colegii sai. Acelasi functionar public, in timpul
orelor de program, s-a ocupat de elaborarea si redactarea lucrarilor
anuale. Ce prevederi legale si deontologice a incalcat Sergiu Orhei?
A incalcat principiul profesionalismului din Codul de conduita a functionarului
public- Funcţionarul public are obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu
responsabilitate, competenţă, eficienţă, promptitudine şi corectitudine, art 9 alin 2 cod-
Funcţionarul public este obligat să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinînd
autorităţii publice, numai în scopul desfăşurării activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-

6p.= 5;
5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
 Test nr. 3
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______
grupa ________ Facultatea Drept _

I.Cultura juridică în activitatea profesională a juristului

1.1.Determinaţi conceptul şi structura culturii juridice .3p.
Cultura juridică reprezintă o varietate a culturii generale care constă în faptul de a poseda
cunoştinţe variate în domeniul dreptului ca o totalitate de valori materiale şi spirituale ce se
referă la realitatea juridică (fenomenul juridic). Prin aceasta cultura juridică include doar ceea ce
este progresiv, valoros şi preţios în fenomenele juridice şi este înţeleasă ca un model de gîndire şi
un standard de comportament.
Structura culturii juridice reprezintă un sistem de valori ideale şi materiale, create, realizate şi
transmise în cadrul comunicării subiecţilor de drept, valori care au un caracter de etalon, ce
dirijează comportamentul oamenilor
Structural, cultura juridică cuprinde informaţia de bază, temelia acesteia, care se referă atît la
procesul de comunicare activă dintre oameni, cît şi la anturajul în care are loc acest fenomen
social. Pe lîngă fundament, cultura dreptului are şi elemente periferice, în cadrul cărora se menţin
valorile de grup sau chiar cele individuale

1.2.Analizaţi cultura juridică în activitatea profesională a juristului.5p.

Cultura profesionala juridical a juristului presupune un system de cunostinte professional
juridice, deprinderi si indatoriri ce caracterizeaza nivelul dezvoltarii juridice a persoanei, realizat
in procesul exercitarii functiilor de lucru, in stricta conformitate cu legea.
Cultura professional-juridica a juristului include:
-informare juridical-cunoasterea legislatiei, normelor juridice si a specificului realizarii lor.
-convingerea in necesitatea si folosul social al dreptului – juristul trebuie sa aiba o atitudine
respectuoasa fata de drept, sis a creada in puterea legilor.
-capacitatea de a folosi instrumentariul juridic – un jurist trebuie sa slujeasca cinstit legea, sa-si
indeplineasca datoria profesionala, sa fie la current cu toate realizarile practice si stiintifice, sa
poata aplica orice tehnica novatoare.
Pe linga acestea cultura juridical a juristului mai presupune si: maiestrie si gindire profesionala
juridical, un bagaj de cunostinte generale, calitatile etico-profesionale si responsabilitatea social-
politica si civila.
In activitatea profesionala a juristului cultura juridical presupune: cunoasterea normelor juridice,
respectarea dreptului, deprinderea de a efectua toate actiunile doar confom legislatiei in vigoare,
convingerea in justetea si corectitudinea normelor de drept, activismul in exercitarea atributiilor
de serviciu.
Cultura professional juridical a juristului se bazeaza pe cultura juridical a societatii, in acelasii
timp o influenteaza pe ultima, ridicind-o la un nivel mai inalt, devenind stimulator al dezvoltarii
ei.
1.3.Expuneţi-va asupra ideii cultura juridică ca valoare a deontologiei
juridice.7.
La dezvoltarea elementelor structurale ale deontologiei juridice, un rol esential il
are cultura juridica.
De juristul care elaboreaza legile si de cultura lui profesionala depinde calitatea
legislatie . Activitatea practica a juistului este indicatorul culturii juridice a
acestuia.
Juristul profesionist ca are o cultura juridica inalta, in practica infaptuieste un sir de
sarcini deontologice : umanizarea procesului juridic, lupta cu birocratia si
formalitatea, cu deformarea profesionala.

II.Principiile deontologiei profesionale

2.1.Identificati si caracterizati pricipalele principii caracteristice eticii
profesionale a juristului.3.p
P.umanismului –presupune o atitudine omeneasca fata de problemele si necazurile
clientului. Privirea situatiei clientului de pe pozitia lui si luarea unei decizii umane
si chibzuite.
P. justitiei, echitatii – corespundrea activitatii practice a juristului cu statutul social
al lui, meritelor lui u recunoasterea sociala, muncii cu recompensa, scopului cu
mijloacele de atingere a lui, drepturilor cu obligatiile
p.legalitatii- comportamentul trebuie sa fie in corespundere cu legislatia in vigoare
, adica sa cunaosca legea si sa actioneze in stricta conformitate cu ea
p.adevarului – stabilirea in fiecare cauza juridica a adevarului absolut, in cautarea
adevarului, juristul trebuie sa fie cinstit, sa cintareasca orice actiune efectuata, sa
aleaga metode juridice adecvate.
p.pluralismului – se manifesta prin tolerarea pozitiei ideologice a clientilor, a
convingerilor politice sau religioase, a apartententei de partid, a pozitiei sociale.
p. activismului profesional-juridic – prevede o activitate cu scop bine conturat a
juristului profesionist in realizarea competentei sale in limitele normei juridice.

2.2.Comparati principiile specifice eticii profesionale a avocatului cu

cele ale judecatorului, stabilind asemanări și deosebiri.5.p
Principiile de etică şi conduită profesională pentru judecători sunt: independenţa, imparţialitatea,
integritatea, profesionalismul, corectitudinea, colegialitatea, confidenţialitatea şi transparenţa, ce
vor servi de asemenea, ca o sursă de informare pentru judecători şi justiţiabili.
Avocatura se bazează pe următoarele principii:
a) asigurarea dreptului la apărare garantat de Constituţie;
b) libertate şi independenţă în activitatea de avocat;
c) democratism şi colegialitate în raporturile dintre avocaţi;
d) apartenenţă benevolă la asociaţiile profesionale de avocaţi;
e) asigurarea legalităţii şi umanismului.

2.3. Soluţionaţi speţa.7.p

Judecătorul Cujbă şi soţia sa au divorţat în 1996. După aceasta, judecătorul îi
trimitea fostei soţii scrisori şi mesaje în care o numea cu nume urîte, o
ameninţa că va intenta acţiuni în judecată împotriva ei, a acuzat-o de furt. De
cîte ori o vedea în public, făcea gesturi obscene în adresa ei. Alteori, stătea cu
maşina perioade îndelungate în faţa casei ei, o urmărea, iar în timpul
şedinţelor de judecată conduse de el făcea declaraţii despre relaţia sa cu fosta
soţie, caracterizînd-o foarte urît.

1. Constituie comportamentul extrajudiciar, de după divorţ, al

Judecătorului Cujbă o încălcare a valorilor etice? Dar al normelor de
etică a judecătorului? Care norme anume?
2. Ce restricţii sunt impuse unui judecătorului în cadrul disputelor
familiale?
3. Ce sancţiune i-aţi aplica judecătorului, dacă este cazul?
Norme de etica: profesionalismul- Judecătorul trebuie să se abţină de la orice
comportament, acţiune sau manifestare care ar putea prejudicia încrederea publicului în sistemul
judecătoresc.
comiterea unei fapte care întruneşte elementele unei infracţiuni sau contravenţii, dacă aceasta a
adus atingere prestigiului justiţiei;-eliberare din functie

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-

6p.= 5;
5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 4
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______
grupa ________ Facultatea Drept _

I.Valori etice fundamentale

1.1.Determinaţi valorile fundamentale şi valorile deontologiei juridice. 3p.
Valorile fundamentale sunt: Adevărul, Binele, Frumosul, Dreptatea,
Libertatea, omenia , iubirea etc
Valorile deontologiei juridice sunt: dreptatea , egalitatea, umanismul
cinste, onoare, bunătate, caritate, autocontrol, toleranţă faţă de compatrioţi, demnitate, libertate,
conştiinciozitate, responsabilitate
1.2.Analizaţi valorile juridice în sistemul de drept al Republicii Moldova. 5p.

1.3.Argumentaţi necesitatea integrării valorilor etice în activitatea

profesională juridică.7p.

II.Reglementarea deontologică a activității judecătorești

2.1.Identificați și caracterizați conținutul principalelor reglementări
deontologice a profesiei de judecator.3p.
Codul de etică şi de conduită profesională al judecătorului reprezintă un set de
principii şi norme de conduită pentru judecători, pe care aceştia trebuie să le
respecte în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu şi în afara acestora.
Legea cu privire la statutul judecatorului-dr si obligatiile
2.2.Comparați prevederile normelor interne cu prevederile normelor
internaționale la capitolul reglementării deontologice a activității
judecatoresti, identificînd asemănări și deosebiri. 5p
Principiile de la Bangalore: independenta, impartialitatea, integritatea,
eticheta-bunele maniere, egalitatea, competenta si straduinta(diligenta),

2.3. Soluţionaţi speţa.7p

Fiica judecătorului Moşan de la Curtea de Apel Cahul a fost exmatriculată de
la Universitatea Privată din Cahul pentru absenţe nemotivate. Examinînd un
dosar în care parte în litigiu era Universitatea Privată, judecătorul Moşan,
prin diverse argumente, a convins membrii completului de judecată de la
Curtea de Apel Cahul să ia o hotărîre împotriva Universităţii Private, astfel
dorind să se răzbune pentru exmatricularea fiicei. Judecătorii din complet nu
cunoşteau despre faptul exmatriculării fiicei lui Moşan.
1. Comentaţi acţiunile judecătorului.
2. Ce principii deontologice a încălcat judecătorul.
Actiunile judecatorului sunt ilegale, a incalcat principiul profesionalismului,
impartialitatea.

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-

6p.= 5;
5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 5
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______
grupa ________ Facultatea Drept _

I. Conceptul deontologiei juridice,

1.1.Determinaţi obiectul de studiu al deontologiei juridice şi
determinaţi metodele de studiere. 3p.
Obiectul de stiudiu al deontologiei juridice iformeaza : teoria juridica, practica
juridica si sistemul de cerinte morale inaintate fata de jurist, care formeaza eticheta
activitatii sale profesionale, sistemul normelor de recomandare, de interzicere si
permisive care in totalitate formeaza egimul social-juridic al comunicarii
profesionale a juristului cu colegii si clientii, comportamentul profesional in
procesul activitatii juridico-practice.
metoda speculativă – legile morale sunt ceva înnăscut, ca ceva de la început dat, atribuindu-le
origine divină.
Metoda empirică – prin analizarea faptelor, din perspectivă morală, în baza experiențelor avute te
poţi ridica până la formularea unor legi cauzale ale moralităţii. În etică trebuie plecat de la faptele
morale deoarece acestea alcătuiesc realitatea morală. Aplicând această metodă descoperim idealul
moral.
Metoda prospectivă – elaborarea unor norme etico-deontologice în baza vectorilor sau tendinţelor
din societatea europeană.
1.2.Stabiliţi scopul şi analizaţi sarcinile deontologiei juridice.5p
Scopul deontologiei juridice ca disciplina de studiu este de a da viitorului jurist
cunostinte moderne despre esenta reala si continutul profesiei alese. Acest scop
realizinduse prin prizma urmatoarelor conditii : studierea specificului activitatii
practico-juridice, determinarea standardelor spre care trebuie sa tinda orice viitor
jurist, elaborarea unor metode de cunoastere calitativa a disciplinelor juridice, de
formare si dezvoltare a unor capacitati si deprinderi profesionale, ridicarea rolului
juristului si a activitatii pe care urmeaza sa o exercite la nivel moral.
Scopul deontologiei juridice se realizeaza prin urmatoarele sarcini :
-conform cerintelor progresului social, se va determina rolul si necesitatea
activitatii juridice in contextul activitatii sociale
-intelegerea corecta a datoriei profesionale, dezvaluirea esntei moral-psihologice si
profesional juridice a ei.
-Umanizarea activitatii juridice prin excluderea formalismului in acordarea
serviciilor profesional-juridice.
-lupta cu deformarea profesionala in practica juridicaprin formarea unor astfel de
predispozitii etice, estetice, culturale si generale incit juristul care toate viata
contacteaza cu infractorii sa nu preia modul lor de viata.
-evidentierea rolului social al juristilor intr-o grupa profesionala speciala, stabilind
rolul lor pentru stabilirea statului de drept, stabilizare vietii sociale, prevenirea
fenomenelor sociale negative.
-in baza cercetarilor deontologiei juridice ca stiinta se vor prognoza tendintele de
dezvoltare ale acesteia, modificarile in sistemul cerintelor de calificare in cadrul
unor specialitati juridice.
-sporirea autoritatii dreptului
-Caracterizarea multilaterala a personalitatii juridice ca model teoretic de
profesionist prin determinare sistemului de calitati profesionale si personale,
formulate in norme cu caracter normativ –juridic sau morale.
-Pregatirea psihologica a viitorilor aparatori ai legii pentru o activitatea indreptata
spre binele societatii si statului.
1.3.Argumentaţi necesitatea studierii disciplinei deontologiei juridice.
7p.
Este necesar de a studia deontologia juridica deoarece :
-Studierea ei asigura un minim de cunostinte fundamentale, absolut necesare, cu
caracter benefic si util pentru dezvoltarea personalitatii juristului
-studierea ei are rolul de a a scuti simturile morale in judecarea cu obiectivitate
-contribuie la formarea personalitatii viitorului jurist, si intelegerea calitatii pe care
o are acesta in societate
-dezvaluie importanta unor sau altor actiuni, fapte , motive, calitati specifice ale
juristilor, ajuta la formarea unor calitatimoral-psihologice necesare acestei profesii,
previne devierile psihice.
-instruieste viitorii juristi cum sa comunice cu clientii , colegii, sa rezolev situatii in
cadrul activitatii, sa ia hotariri, si sa aprecieze obiectiv actiunile sale si a celor din
jur.

II. Principiile etico-profesionale ale avocatilor

2.1.Identificati si caracterizati principalele principii etico-profesionale
ce caracterizeza activitatea din domeniul avocaturii.3p.
Independenta- Exercitand profesia de avocat, fiecare este obligat sa intreprinda masuri
corespunzatoare pentru a asigura independenta si libertatea de exercitare a profesiei.
Multitudinea indatoririlor care ii revine avocatului impune din partea acestuia o independenta
absoluta, libera de orice influenta, chiar si de influenta derivata din propriile sale interese sau
datorita influentelor din partea tertelor personae
Increderea si integritatea morala - Relatiile dintre avocat si client sunt bazate pe onestitate,
probitate, echitate, corectitudine, sinceritate si confidentialitate. Responsabilitatea avocatului
include in sine atat comportamentul acestuia in exercitarea profesiei cat si in afara ei.
Colegialitatea- Avocatul este obligat sa manifeste fata de orice coleg avocat un comportament
colegial si loial.
Confidentialitatea-
Asigurarea dreptului la apărare garantat de Constituţie;
asigurarea legalităţii şi umanismului.

2.2.Comparati principiile impuse spre respectare avocatilor cu principiile

impuse spre respectare executorilor judecătorești.5.p
Activitatea executorului judecătoresc este guvernată de principiile independenţei profesionale, respectării legilor,
probității, confidenţialității, eficacității şi perseverenţei în exercitarea profesiei.

Principiul independenței profesionale obligă executorul judecătoresc să își îndeplinească atribuțiile

profesionale liber de orice influențe, să evite orice împrejurări și factori obiectivi sau subiectivi, care ar prejudicia
independenţa sa sau ar aduce atingere principiilor de etică profesională.

Principiul respectării legilor obligă executorul judecătoresc să-și îndeplinească atribuțiile în strictă conformitate
cu prevederile legale.

Principiul probității și eficacității obligă executorul judecătoresc la îndeplinirea corectă şi în timp util a atribuţiilor
profesionale.

Principiul confidențialității obligă executorul judecătoresc să păstreze secretul profesional, cu excepţia

dispoziţiilor legale sau statutare contrare. Această obligaţie nu este limitată în timp.

Principiul perseverenței obligă executorul judecătoresc să dea dovadă de insistență și tenacitate în îndeplinirea
atribuțiilor sale, cît și în sporirea pregătirii sale profesionale.

2.3.Soluţionaţi speţa.7p

Judecătorul Beşleaga a prezidat în peste 32 de procese, dintre care 21 penale şi 11

civile. În fiecare caz, una din părţi a fost reprezentată de un avocat, cu care înainte
de a fi numit judecător, Beşleaga a fost coproprietar al unui birou asociat de
avocaţi şi continua să fie coproprietar al clădirii în care se afla biroul. Judecătorul
Beşleaga nu a informat părţile despre relaţiile financiare cu acel avocat, si nici nu
s-a autorecuzat în aceste procese.

1. Cum ar fi trebuit să procedeze judecătorul, cînd anume şi în ce mod?

Inainte de cercetarea cauzelor sa se abtina de la judecata
2. Ce prevedere legală şi etică a fost încălcată de către judecătorul respectiv?
Principiul impartialitatii, prevedere legala cu privire la abtinerea
judecatorului in caz- are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea
pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui
3. Urmează oare hotărîrile emise de judecător casate şi dosarele reexaminate de
un alt judecător?
Nu deoarece nici o parte nu a cerut recuzarea, acesta nu este temei de casare.
Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6;
9p.-6p.= 5;
5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 6
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______
grupa ________ Facultatea Drept _

Deontologia juridică: istorie şi actualitate.

1. Relataţi evoluţia deontologiei juridice în Republica Moldova. 3p.
Aceasta sa dezvoltat odata cu trecerea la un nou tip de organizare a relatiilor
sociale. Aceasta a luat forma codurilor deontologice: Codul deontologic al
procurorilor 2000, codul deontologic al avocatilor 2002,codul de etica al
judecatorului 2000, codul deontologic al notarilor 1999, codul polietenesc al Rm-
2003. La fel la 20 aprilei 2002 a avut loc Conferinta stiintifico-practica
“standardele nationale si practica internationala de pregatire a cadrelor juridice,
drept consecinta Guv RM a aprobat Hot. Conceptia polticii de cadre juridice-ca
cerea ca serviciile juridice sa fie prestate de juristi competentiin plan profesional si
cu o buna reputatie . Mai apoi unele coduri deontologice au fost supuse
modificarilor conform cerintelor actuale.
2. Stabiliţi coraportul dintre etică-morală-deontologie-drept-lege.5p.
Etica = o reflectare conştientă a credinţelor noastre morale şi a propriilor atitudini, prin
intermediul unor norme sau principii morale; o ştiinţă (ramură a filosofiei) care studiază
problemele practice şi teoretice ale moralei; o ştiinţă a binelui şi a răului, cu caracter teoretic dar
şi normativ – fundamentează un sistem de norme, valori, categorii morale
“Morală” = un anume cod social, un ansamblu de reguli cărora fiecare individ trebuie să i se
conformeze pentru a fi acceptat în societate. Standarde de comportament după care oamenii sunt
judecaţi, în mod particular în relaţiile cu ceilalţi. Totalitatea convingerilor, atitudinilor,
deprinderilor, sentimentelor reflectate în principii, normelor, regulilor determinate istoric şi
social, care reglementează comportamentul şi raporturile indivizilor între ei, precum şi dintre
aceştia şi colectivitate (familie, grup, clasă, naţiune, societate), în funcţie de categoriile bine, rău,
datorie, dreptate, nedreptate şi a căror respectare se întemeiază pe conştiinţa şi pe opinia publică.
În timp ce morala este considerată un fenomen real, ce ţine de comportamentul cotidian, de viaţa
practico-spirituală reală a indivizilor şi colectivităţilor umane, “etica” desemnează teoria care are
ca obiect de studiu acest fenomen real. Etica semnifică deci “ştiinţa binelui şi a răului”.
“Deontologia” desemnează normele de conduită şi obligaţiile etice în cadrul unei profesii. Este o
teorie a datoriei, a obligaţiilor morale în acea profesie (de ex. deontologia medicilor, a avocaţilor,
a profesorilor, a contabililor etc.). Ea aplică deci anumite norme morale particulare.
3. Argumentaţi importanţa deontologiei juridice în condiţiile statului de
drept.7p.
Deontologia juridica vine sa stabileasca in statul de drept care este poziti ajuristului
si care este specificul activitatii sale. Principala destinatie a juristului nu este de a
sluji in folosul unui partid sau a Guvernului ci in folosul legii , dreptului si a
idealului moral al societatii.
Necesitatea deontologiei juridice se impune din importanta sociala a cunostintelor
deontologice de specialitate.Lucrul juristului se observa in diverse sfere precum :
elaborarea legilor, organizarea executarii lor, infaptuirea justitiei, si rezolvarea
altor probleme importante pentru societate. Aceste domenii si fiind asimilate
statului de drept.
Deontologia juridica este o disciplina care pregateste viitorii juristi catre asimilarea
cunostintelor juridice, indeplinirea constient a datoriei profesionale, educare lor in
spiritul respectarii legilor si personalitatii umane –aceasta fiind o treapta spre
edificare statului de drept.
Statul de drept presupune armonizarea, echilibrarea raporturilor celor două componente, în sensul
domniei legii, adică a supremației ei absolute în scopul prezervării drepturilor și libertăților individuale

Responsabilitatea juristului
2.1. Relatați despre responsabilitate din punct de vedere al eticii
profesionale.3p.
Astfel, responsabilitatea, reprezentând o modalitate activă de raportare a individului şi colectivităţii la
o anumită cauză, implică asumarea unor răspunderi şi riscuri, acţionînd uneori dincolo de sistemul
de norme care le generează drepturile şi obligaţiile. Responsabilitatea se referă deci la
autoangajarea liber consimţită, obligaţia izvorîtă din sistemul de norme devenind o datorie pe care
şi-o impune individul sau colectivitatea prin autoconstrîngere” .

2.2. Găsiți asemănări și deosebiri între responsabilitate și răspundere.5p

RASPUNDEREA, inseamna a fi constient de insemnatatea sarcinilor asumate sau
primite de a lucra cu rivna si seriozitate pentru executarea lor; iar responsabilitatea este
obligatia de a efectua un lucru de calitate, de a accepta si suporta consecintele unor
esecuri.
Definim Responsabilitatea ca fiind acea atitudine conştientă prin care se
manifestă simţ de răspundere faţă de obligaţiile profesionale.
Răspunderea juridică este complexul de drepturi şi obligaţii conexe, care, potrivit legii, se nasc ca
urmare a savârşirii unor fapte ilicite, constituind cadrul de realizare a constrângerii de stat prin
aplicarea sancţiunilor juridice în scopul asigurării stabilităţii raporturilor sociale şi a îndrumării
membrilor societăţii în spiritul respectării ordinii de drept.
Răspunderea derivă din responsabilitate, răspunderea juridică este consecinţa săvârşirii
responsabile a unei fapte juridice, tragerea la răspundere juridică este urmarea săvârşirii cu
răspundere a unei fapte ilicite, adică a încălcării unei dispoziţii legale actuale printr-un comportament
acţional concret, în cunoştinţă de cauză.
Răspunderea şi responsabilitatea juridică sînt două categorii distincte, dar care au multe trăsături
comune, interacţionînd şi determinîndu-se reciproc, deoarece nu poate să existe răspundere decît
numai între persoane responsabile şi libere să-şi aleagă un anumit tip de comportament conformat
sau neconformat legii.
Răspunderea şi responsabilitatea nu coincid, deoarece se întemeiază pe factori externi diferiţi,
precum diverse sînt şi obiectivele la care se raportează. Noţiunile nu coincid nici în ce priveşte
natura lor: răspunderea este mai mult de ordin normativ, în timp ce responsabilitatea, preponderent
şi direct este mai mult de ordin valoric.
 2.3. Soluţionaţi speţa.7p

Preşedintele judecătoriei Tulcea judecătorul Chistruga, fiind în relaţii

amoroase cu grefiera sa Svetlana Toma, a examinat cererea de divorţ a
acesteia, acordîndu-i custodie asupra celor doi copii ai săi şi obligîndu-l pe dl
Toma să plătească pensie alimentară lunară. Judecătorul Chistruga ştia că
unul din copii acestora este de fapt copilul său biologic.

1. Comentaţi comporatmentul judecătorului Chistruga.

2. Ce prevedere legală şi etică a fost încălcată de către judecătorul
respectiv?
Constituie abatere disciplinară:
a) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci cînd judecătorul ştie sau trebuia să ştie că
există una dintre circumstanţele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de
declaraţii repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea
examinării cauzei;
3. Cum trebuie să procedeze Consiliul Superior al Magistraturii în acest
caz?
CSM va aplica sanctiuni disciplinare in privinta judecatorului
4. Credeţi că urmează să fie anulată hotărîrea judiciară respectivă şi
cauza transmisă spre reexaminare?

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-

6p.= 5;
5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 7
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______
grupa ________ Facultatea Drept _
 I. „Etica”, „morală » „deontologie”, ,,deontologie juridică »-delimitări
conceptuale: istorie-contemporanietate

1.1.Definiţi conceptul de etica, morală, deontologie, deontologie

juridică.3p.
Etica-stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare si cu rolul in viata sociala
Morala- Ansamblul convingerilor, atitudinilor, deprinderilor reflectate și fixate în principii, norme,
reguli, determinate istoric și social, care reglementează comportarea și raporturile indivizilor
între ei, precum și dintre aceștia și colectivitate și a căror respectare se întemeiază pe conștiință
și pe opinia publică;
Deontologia -Compartiment al eticii care se ocupă cu studiul normelor și obligațiilor specifice unei
activități profesionale, Ansamblu al normelor de conduită și de obligațiuni pe care trebuie să le
respecte o persoana in infaptuirea profesiei sale.
Deontologie juridical – este o stiinta despre corelarea necesarului si esentei in activitatea
juridical, despre cerintele sociale inaintate fata de jurist, fata de obligatiile lui profesionale si
morale, despre metodele si mijloacele de indeplinire a functiilor mai correct si précis.

1.2.Determinaţi şi analizaţi domeniile eticii juridice. 5p.

Domeniile eticii juridice
-etica personala
-etica profesionala-este un domeniu al eticii juridice ce studiaza bazele moralei
profesionale, adica specificul activitatii morale a profesionistului si relatiile sale
morale in mediul profesional.
-Etica normelor juridica

1.3.Argumentaţi ideea: ,,are nevoie societatatea de etică juridică?. 7p.

Etica juridical este o ramură a ştiinţelor juridice care studiază conduita personală şi profesională
a juristului pentru a-şi dobândi şi menţine respectul şi încrederea societăţii, cât şi manifestă
preopcupare pentru etica normelor juridice

II.Principiile deontologiei profesionale

2.1.Explicați noțiunea de integritate ca particularitate a calitatii profesionale.
3.p
Integritate -. Însușirea de a fi integru; cinste, probitate; incoruptibilitate.
2.2.Deosebiti integritatea de independenta ca calitati indispensabile statutului
de judecator.5.p
SUS
2.2.Soluţionaţi speţa.7.p
Procurorul unei Procuraturi din Chişinău a plecat în deplasare, cu şoferul
procuraturei şi maşina de serviciu, la nordul Moldovei. La întoarcere, s-a
oprit în satul său de baştină din raionul Drochia, unde şi-a vizitat părinţii
timp de 3 ore. De acolo, si-a încărcat maşina cu produse alimentare pentru
propriile necesităţi şi s-a întors la Chişinău.
1. A încălcat oare procurorul vreo normă etică, comentați răspunsul.
Principiul integritatii- să nu folosească contrar legii proprietatea statului, a
persoanelor fizice sau juridice;

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-

6p.= 5;
5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 8
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______
grupa ________ Facultatea Drept _

I. Probleme generale ale deontologiei juridice

1.1. Identificaţi problemele etice şi deontologice ale profesiei
juridice în Republica Moldova. 3.p

1.2. Analizaţi problemele actuale etico-deontologice evidenţiate în

activitatea organelor de drept ale Republicii Moldova. 5p.

1.3. Expuneâi-vă asupra funcţionalităţii codurilor deontologice a

profesiei juridice din Republica Moldova.7.

II. Normele deontologice ale procurorului.

2.1.Determinaţi normele deontologice internaţionale şi naţionale (scrise şi
nescrise) privind deontologia şi etica procurorului.3p.
Codul de etica al procurorului
Legea cu privire la procuratura
Standardele de responsabilitate profesională şi declaraţii privind drepturile şi obligaţiile esenţiale
ale procurorilor, adoptate de către Asociaţia Internaţională a Procurorilor la 23.04.1999.
Ghidul European al eticii şi conduitei procurorului „Ghidul de la Budapesta”,
adoptat la Conferinţa Procurorilor Generali din Europa la 31.05.2005
Recomandările Consiliului Europei REC (2000) din 11.05.2000 privind codurile de conduită
pentru funcţionarii publici şi REC (2000) 19 cu privire la rolul procuraturii în cadrul sistemului
de justiţie penală.

2.2.Analizaţi importanţa respectării standardelor deontologiei şi eticii

procurorului în activitatea de procuror.5p
Deontologia şi etica profesională a procurorului constituie un ansamblu de norme de
conduită care îi revin procurorului în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu şi în viaţa privată.
Deoarece supremaţia legii poate exista doar într-un stat de drept, puternic şi integru,
procurorii sunt obligaţi în virtutea profesiei prestate să respecte normele deontologiei şi eticii
corespunzătoare statutului lor înalt în societate.
Conformarea standardelor deontologiei şi eticii profesionale va consolida integritatea
organelor procuraturii, încrederea populaţiei în procuratură şi va contribui esenţial la promovarea
imaginii organelor Procuraturii atît în ţară cît şi peste hotare.
Procesul de reformare a organelor Procuraturii, avînd ca scop apărarea intereselor generale
ale societăţii, ordinii de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor necesită respectarea de către
procurori a standardelor de etică în corespundere cu sarcinile deosebit de importante şi nobile
care îi revin.

2.3.Soluţionaţi speţa.7.p
Marin Sirbu, functionar public, participa la o emisiune televizata, avind ca
tema de discutii “Salarizarea functionarilor publici”. Fiind nemultumit atit de
functia pe care o ocupa si de activitatile pe care trebuie sa le desfasoare, cit si
de salariul pe care-l are, acesta incepe sa-si impartaseasca nemultumirile si
frustrarile, plingindu-se de multi colegi care nu muncesc, dar care sunt mai
bine remunerati, intrucit acestia detin functii imprtante de conducere in
diverse partide politice.
Ce norme deontologice a incalcat Marin Sirbu?
Principiul loialitatii - Funcţionarul public are obligaţia să se abţină de la orice act sau faptă
care poate prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale ale autorităţii publice
Principiul impartialitatii - Funcţionarul public trebuie să aibă un comportament bazat pe respect,
exigenţă, corectitudine şi amabilitate în relaţiile sale cu publicul, precum şi în relaţiile cu
conducătorii, colegii şi subordonaţii.

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-

6p.= 5;
5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 9
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______
grupa ________ Facultatea Drept _

I. Conştiinţa şi cultura juridică

1.1. Determinaţi coraportul dintre cultura juridică şi conştiinţa juridică.3p.
1.2.Analizaţi ideea-,,formarea profesională continuă »-factor important al
conştiinţei juridice.5p.
1. 3. Expuneţi-vă asupra modului de formare a conştiinţei juridice în procesul
profesional.7p.
TEST 2 SUB I
II.Etica şi deontologia avocatului
2.1.Identificaţi principiile de etică profesională a avocatului, numiţi
standardele internaţionale şi naţionale privind deontologia şi etica
avocatului.3p.
Principiile:
-libertate şi independenţă în activitatea de avocat;
-democratism şi colegialitate în raporturile dintre avocaţi;
-asigurarea legalităţii şi umanismului.
-Confidentialitatea
-publicitatii
În Republica Moldova, normele deontologice sunt prescrise de Legea Republicii Moldova nr.
1260- XV cu privire la avocatură din 19.07.2002, Statutul profesiei de avocat nr. 302 din
08.04.2011, aprobat la Congresul Uniunii Avocaţilor din 29 ianuarie 2011 și Codul deontologic
al avocaţilor Baroului din Republica Moldova, adoptat de Congresul Avocaţilor din 20
decembrie 2002.
Internationale:
- Declarația de la Perugia cu privire la principiile profesionale de conduită a Barourilor și
Societăților de Drept din Comunitatea Europeană
- Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană
- Carta principiilor fundamentale ale avocatului european și Comentariul asupra acesteia,
adoptată de Consiliul Barourilor şi al Societăţilor de Drept din Europa

2.2.Expunei-vă asupra structurii şi conţinutului codului deontologic al

avocatului.5p.
1.Principii generale: independenta, increderea si integritatea morala, secretul
profecsional, incompatibilitati, publicitatea personal, interesul clientului.
2.Relatiile cu clientii.
3.Conflictul de interese
4.stabilirea onorariilor
5.impartirea onorariilor cu o persoana ce un este avocat
6.relatiile cu instantele de judecata, organele de urmarire penala si autoritatile
publice
7.raportul dintre avocati: colegialitatea, cooperarea, corespondenta, onorariile
pentru recomandare, comunicare acu partea adersa, schimbarea avocatului,
pregatirea tinerilor avocati, litigii dintre avocati.

2.3.Soluţionaţi speţa.7.p
Judecătoarea Olga Roibu a condamnat un inculpat la pedeapsă cu
închisoare, iar apoi l-a eliberat condiţionat de pedeapsă. Ulterior, după
eliberarea acestuia, judecătoarea Roibu s-a implicat într-o relaţie intimă cu
el.
1. Caracterizaţi comportamentul dnei Roibu.
2. Credeţi că judecătoarea a încălcat careva principii ale deontologiei
judiciare?
3. Credeţi că un astfel de comportament influenţează imaginea justiţiei în
ochii justiţiabililor? Cum anume?
Integritatea- Judecătorul îşi va organiza toate activităţile extrajudiciare astfel încît să
menţină autoritatea şi demnitatea funcţiei sale, precum şi prestigiului sistemului
judecătoresc
Corectitudinea - Judecătorul va evita relaţiile cu persoane din lumea interlopă sau
persoane care ar putea compromite reputaţia judecătorului.

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-

6p.= 5;
5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 10
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______
grupa ________ Facultatea Drept _
I.Valori etice fundamentale
1.1.Determinaţi valorile fundamentale şi valorile deontologiei juridice. 3p.
1.2.Analizaţi valorile juridice în sistemul de drept al Republicii Moldova. 5p.
1.3.Argumentaţi necesitatea integrării valorilor etice în activitatea profesională
juridică.7p.
TEST 4
II.Codul deontologic al colaboratorului poliţiei şi Centrului Naţional
Anticorupţie
2.1. Relataţi principiile de etica profesională şi deontologică juridică ale
colaboratorului de poliţiei şi colaboratorului CNA, indicînd şi
reglementările în acest domeniu.3p.
Principii politist – legalitatea, egalitatea-impartialitatea si
nediscriminarea,transparenta, capacitatea si datoria de exprimare, disponibilitatea,
prioritatea interesului public, profesionalismul, confidentialitatea, respectul,
integritatea morala, independenta operationala, loialitatea.
Principii CNA: legalitatea, impartialitate, independenta, integritate morala,
profesionalism, prioritatea interesului public, respect, egalitate si nediscriminare,
transparenta, libertatea opiniei si a exprimarii, responsabilitate, confidentialitate,
disponibilitatea, loialitate.
Reglementari:
Codul de conduita a colaboratorilo CNA
Codul de etica si deontologie al politistului
2.2. Expuneţi-vă asupra structurii şi conţinutului codului deontologic al
colaboratorului de poliţiei şi colaboratorului Centrului Naţional
Anticorupţie.5p.
Codul politie: 9 capitole:1.Domeniul de reglementare, 2.Bazele juridice ale
politiei 3.sarcinile principale, 4.principiile, 5.recrutarea, formarea si
competentele personalului politiei, 6.reglementari specifice ale conduitei
politistului, 7.arestarea/privarea de libertate de catre politie, 8.respectarea
dreptului la viata privata si altor drepturi, 9.controlul asupra activitatii
colaboratorului de politie
Codul CNA: 3 parti: I.Domeniul de aplicare si principiile generale,
II.Normele generale de conduita profesionala a colaboratorilor, III.
Raspunderea si respectarea prevederilor codului.

2.3. Soluţionaţi speţa.7.p

Judecătorul Tricolici a fost invitat la un bal mascat de revelion într-un
restaurant public din centrul Chişinăului. Judecătorul s-a îmbrăcat în costum
de ţigan, şi-a vopsit faţa în negru şi şi-a pus cătuşe.

1. A încălcat oare judecătorul vreo valoare morală? Dar vreun principiu

al deontologiei judiciare?
2. Este participarea la o petrecere mascată o încălcare a Codului de Etică?
 3. Este participarea la o petrecere mascată într-un costum ca cel al
Judecătorului Tricolici o încălcare a Codului de Etică?
4. Ce fel de comportament este acesta?
5. Ar fi fost vreo diferenţă dacă petrecerea era publică sau privată?

Valori: respect, corectitudine.

Principiul integritatii - Judecătorul îşi va organiza toate activităţile extrajudiciare astfel încît
să menţină autoritatea şi demnitatea funcţiei sale, precum şi prestigiului sistemului judecătoresc.
) Judecătorul se poate implica în orice activităţi sociale în măsura în care acestea nu prejudiciază
autoritatea puterii judecătoreşti, prestigiul profesiei sau executarea obligaţiilor profesionale.
P.corectitudinii - ) Judecătorul va da dovadă de precauţie şi responsabilitate la frecventarea
locurilor publice şi private; la luarea deciziei de a frecventa aceste locuri, el va lua în
consideraţie reputaţia localului şi a persoanelor care-l frecventează.

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-

6p.= 5;
5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator ___________