'..

d bfu
ffikwffi
\ l'
Qh,$ry
@siP
e3q
Mamei, cea dinthi visdtoare
NUMrr P€arecr
$NoRhE
Publicat pentru prima datd in Marea Britanie in 2017
de Usborne Publishing Ltd.

Copyright @ Helena Duggan,20t7

Ilustralii coperti: Karl James Mountford O Usborne Publishing, 2017
Flarti: David Shephard @ Usborne Publishing, 20I7

@ Didactica Publishing House,2019

Toate drepturile rezervate pentru limba romini.
Nicio parte a acestei lucriri nu poate fi reprodusi sau stocatl fird acordul editurii.

Editor coordonator: Florentina Ion

Traducitor: Diana'Irdncu!5
Redactor: Laura Nureldin
Corector: Lorina Chilan
DTP: Cristina Dumitrescu
Traducere de
p;anaTrdaeufd
Didactica Publishing House
Bdul Splaiul Unirii nr. 16, Clidirea Muntenia Business Center,
etai 5, 506, sector 4, Bucuregti
Comenzi si informatii: telefon/fa* +40 21 410.88.14; +40 2l 410.88.10

+lL lrHtnpu q{At'l

e-mail: offi ce@edituradph.ro;
www.edituradph.ro

q&*
* Gil
Descrierea CIP a
I'UGGAN, HELENA
Bibliotecii Nalionale a Rom6niei

Un orag nurnit Perfect / Helena Duggan ; trad. de Diana Trdncull. - Bucureqti

Publishing House, 2019
ISBN 978-606-048-002-0

I. Trturcu1d, Diana

821.111
(tnd.)
: Didactica

Bucuregti, 2019
+ffi
II
 CUPRIAJS

1? ,FRI6 De M0ARTL 1t11

BIN€ ATI V€NIT iN peBTecT

18,DOMETTUCFANT0M€L0R 15;-
r gArnrurr j 11 CA"46RA truCUrRrA 1s1
Z UN PROT€STTACUT 1Z zlo AL11AUICKHAM 168
z EMPOPIUL DE OCH€LARI 23 z1 WTLLIAM ARCHER 111
q PRIMU FII DIN PEPTECT 3q LL R€IMAGINATORUL 'I1Z
s vrsE cu BATEIT-FnrvromA .13 L3 8IN€ AII VeNrT iN ADeCVAT zo3

6 R€6ULILE 9COLTT 50 z.t CQNVINGf R€A /12

? SCNU 63 L5 VR€I4EA TACTICIIOR, LLL

8 O SCHIMBAR,6 D€ ATITUDIN€ 6?
L6 FABRICA D€ C€AI 233

? IRIS ARCH€R 7q
zt POTIUN€A LUI WICLIAM zqs

10 o iNrAcrurBe trBgerurA ?8
E8 O FR,ICA PUT€R,NICA 25?

11 PR€zeNTARTLE 85
zt MICL AJUT0AR€ L6I1

12 rABAuur rvrlrltANur 1q
30 iNronBcen€A tN cAM€RA TMAGTNATTET L?8
13 gUPRAV€6H€TORII 3,1 REUNIUNEA X8
110
1q UN VIZITATOR, NOCTURN 3z D€MASCAR.€A 3'tt1
1L0
15 BORCAN€ D6 CUCOAR€ 33 gA iNcenpA cuPrR 3z'l
1z.1
3q AL66€RI 331
16 AV€RTISI46NTUL 13q
35 UTTIMA REDUTA
so r ORASUL NOSTRU
 CAPTTALUL

BAIATUT

Agtepti. Ascuns in amurg gi in tufiqurile din gridini,

sprijinit de scoarfa unui stejar. Privind cu atenfie. Locul ii
oferea vedere deplini asupra casei gi aleii pietruite.

I se pirea ciudat ci-qi face griji si nu fie vizut.

Oragul Perfect fusese insuflefit de siptlmini intregi de

vestea sosirii doctorului Eugene Brown. Doctorul avea si

ajute. Biiatul gtia asta mai bine decdt gtiuse vreodatd ceva.

Trebuia doar sd ajungi la birbat inainte ca gi acesta si se

schimbe.

Spre seari, George qi Edward Archer sosiri cu paqi mari

gi urcarl treptele din piatri de la intrarea in casi. Locul se

lumini qi Biiatul ii privi cum se migcau iniuntru.

 Dintr-odati, un fascicul de lumini cd,zu pe iarba de la B[iatul nu se putu abline si rddi. Fetila gr[bi pasul, siri
picioarele lui gi tsiiatul se ascunse rnai bine in intuneric. peste trepte qi nivili pe uga din fa!i, trAntind-o tare in urrna
0 rnaginl argintie se auzi frAnind gi opri pe aleea dinspre ei gi aruncAnd cuitea din nou in intuneric.

el. Bitiile inirnii i-o luarl la goani" Motorul se opri. Portiera rlmisese deschisi gi Bliatul o inchise, apro-
'Uga piindu-se apoi de fereastra bucitiriei. Apuci doar s-o vadl
mare a casei se deschise gi, in lumina de pe coridor,
pe fetila furigAndu-se in inclpere.
ziri siluetele gemenilor Archer. Biiatul ii privi, nemiEcat ca
Se agezi lAngi sciri si agtepte.
o statuie, si un hor ii stribdtu gira spindrii. 'Ireptat, se innopt6. Supraveghetorii aveau si patruleze
De la volan se didu jos un birbat; de pe locul din dreapta,
in curAnd, iar el nu-gi permitea si fie prins din nou in afara
o femeie. zidurilor. Avea si se intoarci dimineati si sd vorbeasch
Nu-gi imaginase ci doctorul va avea cornpanie. Ferneia atunci cu doctorul.
pirea agitati gi se uita fix la blrbat, pe deasupra plafonului Se uiti pentru utrtima oarfr pe fereastri. Feti{a stitea intre
mama gi tatil ei
maginii. El ii zdmbi stAnjenit, apoi merse spre gemeni, pe - o familie adevirat5.
Simli cum il stripunge o durere asculitb undeva, in
care ii saluti cu o strAngere de mini. Femeia il urmd qi toli
ad6,nc, in timp ce pipiia hArtia mototolite din buzunar.
patru dispirurl iniuntru.
Biiatul se aventuri pufin afarl din intuneric, oprindu-se
cind doctorul strigd:
Vioiet! Ieqi din magini, scumpo, e ricoare afard.
-
Portiera din spate a maqinii se intredeschise gi apoi se

trAnti la loc cincl o adiere ficu si fosneasci frunzele de

deasupra lui.

Bdiatul igi linu respiralia qi se retrase in ascunzitoare.

Portiera se deschise din nou, qi, de data asta, o fetili speriati

ldqni afari gi porni rapid spre casl, pe aleea cu pietriq.

11

I
 * Dar bineinleles, dr. Brown, am vrut sdL vd vedem
instalali confortabil, spuse cel lnalt, intinzind mina.
Ne-am pregitit toatl ziua. Casa strllucegte de ordine
-

ffi
gi curd{enie gi am pus gi ceainicul pe foc, spuse birbatul mai
CAPTTOLUL Z
scund, pigind in fala celui inalt ca si ii strdngi mina tatilui
ei. Lisa{i-vi lucrurile in magini gi intrafi si befi un ceai.
pRore Sr rAci; Sunt sigur cd sunte(i epuiza{i.
u\{ - Desigur, ce drigu!, spuse mama ei, apropiindu-se de
uga din fall gi salutdndu-i pe cei doi, ne-ar plicea si bern
o ceagci.
Cei patru intrari in casi, lisAnd-o pe Violet in magini,
imbufnati, ca gi cum ar fi uitat de ea.
Violet se trezi speriatl cind magina frdnd, pe pietrigul * Violet! Ieqi din magind, scumpo, e ricoare afar6, strigi
betitorit. Era intuneric. Se ridici de pe bancheta cildufl din tatil ei dinspre alee.
piele gi se uitd pe fereastra de alituri. Casa era mare, mult Deci, pini la urmi, nu uitase de ea. Asta nu insemna ci ii
mai mare decit vechea lor casi, qi arita ca dintr-o revisti. pisa de ea, totugi. ii pesa doar de locul lui de munci" Atunci

Luminile erau aprinse induntru. cAnd ii fusese oferit, mama ei spusese ci ,,este un serviciu ca

atitea altele". Era probabil ca un fel de Premiu Oscar pentru

Cu risuflarea intretiiati, se feri si nu fie vdzut6.
opticieni. Cuvintele exacte ale tatilui ei au fost: ,,Ag fi prost,
Doui siluete intunecate, una inalti, una scundi, stiteau
extrem de prost si il refuz".
ascunse in lumina ugii deschise. Tatil lui Violet o privi pe
Tatil ei era un ofta... oftalo... oftalmolog, adicl era un
mama ei, apoi igi desfrcu centura de siguranli qi iegi din chirurg de ochi qi tiia ochi toati ziua. Violet credea ci asta
maqini. e dezgustdtor, aga ci, atunci cdnd intreba cineva, ea spunea
Ah, domnilor Archer, spuse tatil ei, apropiindu-se de despre el cl e optician. Munca lui insemna foarte mult pentru
-
birbafi, nu ne agteptam la un comitet de primire. el. Pirinlii altor oameni pireau si vorbeasci mereu despre

1Z 13

I
 c6t de muit iqi urau locurile de munc6, dar nu ;i tatil ei. un rAset? Apoi se trAntise portiera, iar ea incremenise. Era
Violet era mAndrI de el, dar asta nu insernna ci se bucurase cineva z{ard? Inima prinse a-i bate mai repede.
sd-gi impacheteze toate lucrurile gi si-gi pirdseasci prietenii Violet, tu egti, scumpo? strigdL mama ei dintr-o c,amerd
-
din cauza noului siu serviciu. Credea cd e egoist clin partea dinspre hol. Vino gi saluti-i pe musafirii noqtri.

lui qi ii spusese asta, printre lacrimi, chiar in noaptea in care Violet is,i alungi gdndurile negre, pundnd sunetele pe
o anunfase ci se vor rnuta. seama vAntului. Iar li-a luat-a razna imagina{ia, se certd
impinse portiera grea a maginii, scoase capul gi se uiti singuri, ridicAndu-se de pe podea.

in stdnga gi-n dreapta. Aleea era intunecati $i inconjuratd igi scoase pantofii gi ii aruncd lAngi ugii. Coridorul era

de copaci mari. Ramuri imense, incolicite, se legdnau in acoperit cu gresie lucioasi, crem, perfectiL pentru gosete. igi
Iui avdnt gi se didu ca pe gheald pAni in inciperea din fala
vAnt, aruncdnd umbre peste pietrig. Violet se infiori c6nd
ei, unde se opri direct in masa de bucitirie.
frunzele incepuri si fogneasci. Se smuci inapoi ;i tr6nti
Patru perechi de ochi o fixari, doui stAnjenite qi doui
portiera" incuindu-se in siguranta oferiti de magind.
qocate.
Mama ei ii spunea mereu ci are o imaginafie hiperactivi.
Violet! strigi tatil ei. Avem musafiri.
Violet igi dorea si gtie cum s-o facd mai pufin activi, in timp -
Violet nu rispunse.
ce se uita in curtea intunecatd gi igi imagina tofi rnongtrii
Cu o noapte in urrn6, se hotirAse s[ nu ii adreseze un
care ar fi putut pAndi printre copacii din jur.
cuvtnt tatilui ei pAni cXnd acesta nu se rizgindea gi nu
Trebuia s-o ia ia sini.toasa. Respiri adinc. La trei. ,,LInu,
se mutau din nou acasl. Ura si nu ii vorbeasci, pentru
doi, treeeeeei..."
c[ il iubea mai mult decAt un miliard de lire. Dar nu voia
Deschise portiera, s6ri afarl gi alergi spre casi. Fdri si aceleagi lucruri pe care le voia tatil ei. Nici mama ei nu prea
se uite in stdnga sau dreapta, aproape ci zbwd peste trepte voia. Rose Brown era contabild la o firmi de succes gi avea
gi prag.
o mul$me de prieteni in fostul lor oraq - dar ii spusese
Imediat ce trd.ntise uqa din fa!6, i se piruse c6 auzise lui Violet c6 uneori trebuie s[ faci ceea ce e corect, chiar
ecoul unui rAset printre copaci. Se lisi si cadi pe podea, daci e greu gi poate nu vrei s-o faci, qi cd aceasti rnutare era
Iipiti de perete, incercdnd sl-gi tragi suflui" Sigur nr.r fusese alegerea corecti pentru familia lor.

1// 15

I
 Violet se gindise sd nu vorbeasci nici cu mama ei, dar, creasc6, iar ochii ii erau iegili in afar6, ca gi cum ar fi incercat
fiindci era singurul lor copil, asta insemna ci nu ar fi avut cu s[-i evadeze din fa!i.
cine si vorbeasci, cel pulin pini cAnd gi-ar fi ficut prieteni Cei doi frafi purtau amAndoi costume maro gi pantofi
noi. rrraro luciosi. Edward Archer avea o pdlirie melon amtzantil,
Tatil ei umplu imediat tdcerea, prezentind-o birbalilor ca aceea din tabloul preferat al tatdlui ei, care infiliqa un
ciuda{i care stiteau la masa de bucltirie. birbat firi fafd. Domnul George Archer avea aceeagi pilirie,
Violet, acesta este domnul George Archer. dar a lui stitea pe masi, llngi el
- probabil cd nu o purta
-
pentru ci i-ar fi cdzut de pe cap de fiecare dati cAnd s-ar fi
Po[i s[-mi spui George, zise birbatul inalt, ridicdn-
- ridicat in picioare intr-o incdpere.
du-se si-i stringi mina.
AmAndoi aveau ochi ciudafi, rogietici, ascungi in spatele
Vioiet incerci si nu rddi. George Archer eruat?rtde inalt,
unor ochelari dreptunghiulari cu rame aurii. Aritau pu{in
incAt nu putea si stea drept in camera cu tavan jos. Capul i
infricoqitor, pAni cAnd George Ei-i didu jos pe ai lui.
se apleca intr-o parte, aproape atingdndu-i umirul. Totul la
O, e din cauza ochelarilor. Am crezut cl ai ceva la
el era lung, de la bra{ele gerpuitoare gi degetele vermiforme -
ochi! ii spuse Violet, zimbind, geaminului inalt. De ce au
pdni la nasul sublire ca un creion, care aproape ci-i impirfea
lentile roqii?
fafa in doul. Capul lui era complet chel gi de un alb-crem,
George Archer iqi impinse din nou ochelarii pe nas.
ca un ou proaspit. Vizibil stdnjenit, se aqezi repede la loc.
Sunt trandafirii, se incrunti el. Noi...
Iar eu sunt Edward. Mi bucur sl te cunosc, Violet,
-
- - Ei, Violet dragd, igi intrerupse brusc Edward Archer
spuse cel mai scund dintre Archeri, in timp ce se ridici gi el fratele, e chiar o poveste amuzanti, una cireia sperim ci
si-i strdngi mdna. tatil teu ne va ajuta s6-i dim de cap6t. Yezi trt, acest micu!
Din nou, Violet abia se abfnu sii rAdI. Nu era cea mai orag al nostru este perfect, cu exceplia unui singur lucru
inalti din clasa ei, dar domnul Edward Archer era cam la 6izar: fiecare locuitor trebuie sl poarte ochelari. Dupi foarte
fel de inalt ca ea. Iar ce ii lipsea in indl{ime compensa in pufin timp in Perfect, Violet, tu gi farnilia ta veli descoperi
lilime. Avea un corp pitrat, ca o felie de pdine toast. Capul ci vizul o si inceapi si vi fie mai neclar, ci limitele
ii era atagat direct de umeri, de parci gitul ar fi uitat si-i mai ctmpului vostru vizual o si se incelogeze. in cele din urmi,

16 17
o sA orbifi complet. Numerogi oameni de gtiinfi au venit Lui Violet nu i se pirea ci sund bine asta s,i incercase din
sd investigheze situa(ia noastri. Ei spun ci se intimpli asta rlsputeri sd nu gi-l imagineze pe tatil ei fbri cap. Cigtigase
fiindci suntem prea aproape de soare. tun premiu pentru cercetarea lui gi apiruse pe coperta revistei
Mam6! tremuri Violet, lncercind sd nu plingS. Nu 4e Spy. Mama ei spusese cd toat6lumea vorbea despre asta,
-
vreau si orbesc. irni place sd vdd. $tiam eu ci nu trebuia si sau cel pulin aceia cdrora ie pldceau ochii. Spunea ci fralii
ne mutim aici. Archer citiseri articolul din Eye S0, qi ei il ciutaserd sd-i

- O, nu, nu am vrut si te sperii, Violet dragd, spuse ofere locul de munc[.

Edward Archer cu blindele. Te asigur cd efectele sunt doar
- E doar pentru pu{in timp, Violet, ii qopti mama ei,
temporare. Ele dispar imediat ce pirisegti oragul nostru
- uitAndu-se nelinigtiti spre sof. Tatdl tiu o sd rezolve pro-
degi sunt convins ci nu o si vrei si piriseqti Perfect, nimeni blema asta.
nu vrea, adiugd bdrbatul robust, zAmbind. De fapt, am gisit Nu-!i face griji, Violet, ii spuse tat6l ei, aplecAndu-se
-
o solufie inteligenti pentru mica noastri problemi. AceEti si o mAngAie pe cregtet.
ochelari functioneazi de minune. O si vezi cir toati lumea Fata se strecuri pe la spatele mamei, indepirtAndu-se de

ii poarti; sunt chiar la modi, cum se spune. iqi potrivi bra{ele lui.
ochelarii pufin, aqezAndu-i mai bine pe nas. E obositi, oft6 eI, rogind ugor. A fost o zi lungi, cred
-
O sd trebuiasci si ne vizitezi magazintl de ochelari, cd e vremea pentru somn.
-
scumpo, si-!i gisim o pereche potriviti, spuse George
- O, nu, nu inci, spuse gribit Edward Archer. Trebuie sd
Archer zAmbind. incerca{i ceaiul nostru. E o tradilie a oragului Perfect.
Violet se agifi de fusta cu dungi a mamei ei. O, da, zdmbi George Archer, luAnd ceainicul gi cegtile
-
- Nu vreau si port ochelari, mamd, nu am nirnic la ochi. de pe bufet. E obiceiul nostru, vi asigur"

- De aceea e tatel teu aici, dragi, zimbi Edward. Si Pe masi era un pachet mic. Edward il desficu, umplu
sperdm cd in curind nimeni n-o si mai fie nevoit s6-i poarte. rloui linguri mari cu frunze de ceai 9i le scufundi in ceainic.
Fralii Archer erau noii gefi ai tatilui ei. l)achetul era albastru gi pe el era scris ,,Ceai Archer", cu o
,,Eugene a fost vdnat", le spusese mdndri mama sa prie- caligrafre compiicati si aurie, sub fotografia sepia a geme-
tenelor ei intr-o seari" rrilor, care purtau p6l6riile lor melon qi gorluri albe.

18 1?