Autoanaliza lecţiei

Data: O7.11.2019
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VII-a
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Unitatea de învățare IV: Poezia lirică. „Crăiasa din povești” de Mihai Eminescu
Subiectul lecţiei: Lectura expresivă a poeziei
Tipul lecţiei: Lecție de inițiere pentru asimilarea noilor cunoștințe

DEMERSUL DIDACTIC

1. COMPETENŢE GENERALE:
 Competenţa de lectură şi comentare a unor texte literare şi nonliterare,
recomandate de curriculum la disciplină.
 Competenţa de a dobândi, produce şi asimila noi cunoştinţe şi deprinderi,
de a le utliza în diverse situaţii de comunicare prin normele limbii române
literare..
 Competenţa de gândire diferenţiată asupra activităţii sale de vorbitor/
interlocutor/ receptor, în scopul autodezvoltării.
 Competenţa de a lua atitudine şi a promova anumite valori ale limbii şi
literaturii române prin comunicare.
2. COMPETENŢE SPECIFICE:
6. Explicarea funcţionării sistemului fonetic, lexical, gramatical al limbii române.
7. Respectarea normei ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale, punctuaţionale,
stilistice a limbii române literare.
8. Lectura, audierea şi interpretarea textelor literare şi nonliterare, în limita
standardelor de conţinut.
3. SUBCOMPETENȚE:
6.1. Comentarea mărcilor stilistice ale unităţilor de limbă în textele lirice, epice,
dramatice.
7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale, gramaticale, a
normei semantice în textul produs (oral şi scris).
8.1. Lectura expresivă a fragmentului de text epic.
8.2. Comentarea textului liric, a fragmentului de text epic sau dramatic.
4. OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
Elevii vor fi capabili:
1. să lectureze expresiv poezia;
2. să identifice unități lingvistice marcate stilistic;
3. să interpreteze analiza faptelor de limbă din text;
4. să alcătuiască îmbinări și enunțuri folosind: cuvinte omonime, sinonime,
diminutive;
5. să-și exprime propriile interpretări, impresii în legătură cu textul studiat.
 5. METODE ŞI PROCEDEE DE INSTRUIRE: conversația introductivă,
cinquain, lectura expresivă, documentarea, clustering, analiza literară, exerciţiul,
conversaţia euristică, explicaţia, tehnica VAS, valiza cu gânduri.
6. FORME DE ORGANIZARE : activitate frontală, activitate în perechi,
activitate în echipe, activitate pe variante.

7. RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI:

- spaţiul de lucru: sala de clasă cu proiector;
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul de învăţare: 45 minute.
8. RESURSE BIBLIOGRAFICE:
1. Curriculum şcolar pentru clasele a V-a –a IX-a, Ministerul Educaţiei al
Republicii Moldova, Chişinău, 2010;
2. Cartaleanu T., Ciobanu M., Cosovan O., Limba și literatura română. Manual
pentru clasa a VII–a, Știința, Chişinău, 2018 ;
3. Cartaleanu T., Demersul didactic la limba și literatura română în gimnaziu:
proiectarea explicită, Editura Arc, Ch., 2017;
Resurse-internet: www.didactic.ro

În conceperea demersului didactic al lecţiei, am ţinut cont relaţiile dintre

obiectivele educaţionale, conţinuturile şi formele de organizare. Pornind de la
obiectivele de referinţă curriculare, am operaţionalizat obiectivele lecţiei într-o
formulă precisă, concretă în dependenţă de natura şi gradul de complexitate al
cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor.
Lecţia este un act de creaţie. Această afirmaţie a fost demonstrată prin modul în
care am proiectat fiecare etapă a lecţiei de inițiere pentru asimilarea noilor cunoștințe.
În procesul învăţării, succesul este asigurat de o anume stare interioară a
elevului, care să-l atragă spre selectarea şi receptarea conţinutului învăţării în care e
angajat. În acest scop, am captat atenţia elevilor prin invitarea elevilor în lumea
poveștilor. Le-am împărțit elevilor câte o imagine color cu un personaj pe care au
trebuit să-l descopere singuri („Dac-aș fi acest personaj de basm, aș vrea să...”).
Deasemenea, a menţinut continuă atenţia întregii clase prin diversitatea materialului
didactic ilustrat: prezentare POWER POINT, imagini cu personaje de poveste, planşe
la tema: clusteringuri şi obiectivele lecţiei ilustrate, materiale audio și video.
Este deja demonstrat că elevii învaţă mai bine dacă ştiu de la început unde
trebuie să ajungă. De aceea, am enunţat, într-o formă clară şi accesibilă copiilor,
subiectul şi obiectivele lecţiei. Acestea au fost explicate în termeni de învăţare
comportamentală: să cooperăm în grup şi în perechi, să gîndim, să audiem, să
cercetăm, să descoperim, să răspundem la întrebări etc.
Orice activitate didactică este o secvenţă instrucţională legată de activitatea pe
care o precede şi de cea care urmează. Reactualizarea cunoştinţelor elevilor, prin
prezentarea datelor biografice a lui M. Eminescu, a demonstrat caracterul conştient al
învăţării din etapa următoare a lecţiei. Prezentarea optimă a conţinutului lecţiei a fost
iniţiată prin lectura model a mea, audiența unui actor, recitarea unui elev și lectura în
lanț de către toți elevii. Prin clustering realizat în perechi elevii au descoperit lumea
de basm a textului poetic.
Succesul în procesul instruirii depinde de măsura în care se realizează
angajarea efortului intelectual al elevilor în actul învăţării. Acest lucru se asigură prin
capacitatea învăţătorului de a dirija învăţarea, de a antrena elevii în activităţi teoretice
şi practice, care să-i solicite la diferite niveluri cognitive şi de responsabilitate. În
acest sens, am dirijat moderat învăţarea elevilor, lăsîndu-i pe ei înşişi să formuleze
unele idei, concluzii sau generalizări.
Complexitatea procesului predării-învăţării impune folosirea unor variate
metode şi procedee didactice. În acest sens, am utilizat diverse metode completate
eficient cu diferite tehnici didactice.
Un loc aparte în procesul instructiv-educativ revine activităţilor independente
şi de grup. Prin intermediul acestora copiii învaţă, comunică, îşi formează diferite
atitudini, acumulează cunoştinţe şi competenţe. De aceea, în cadrul deopotrivă au fot
folosite formele de lucrul: independent, frontal, în perechi şi în grup.
Evaluarea și notarea elevilor este un moment important pentru aprecierea
acestora. Am ales fișe de autoevaluare și aprecirea în final cu notă a unor elevi.
Tema de acasă am reușit să o diferențiez și explic.
În cele din urmă, după mine, proiectul a căpătat valenţe sporite tocmai prin
simplitate şi operaţionalitate, în sensul în care a fost transpus în activitatea cu elevii.

7.11.2019 Ulmadă Ana