Sunteți pe pagina 1din 68

CUPRINS

INTRODUCERE
1.Motto…………………………………………………………………………pag. 3
2.Argument……………………………………………………………………..pag. 4
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologia aparatului circulator
1.Descrierea aparatului circulator………………………………………………pag. 9
2.Inima………………………………………………………………………….pag.11
3.Mica si marea circulatie………………………………………………………pag.16
CAPITOLUL II
Tromboflebita
1.Definitie………………………………………………………………………pag.24
2.Localizare……………………………………………………………………..pag.25
3.Simptomatologie……………………………………………………………...pag.25
4.Cauzele procesului trombotic……………………………………...…………pag.26
5.Tipuri de tromboflebita.………………………………………...……………pag.27
6.Tratament…………………………………………………………………….pag.28
7.Investigatii……………………………………………………..…………… pag.33
8.Preventie……………………………………………………………………..pag.34
CAPITOLUL III
Prezentare cazuri
1.Prezentarea cazului nr.1..……………………………………………………pag.35
2.Prezentarea cazului nr.2……………………………………………………..pag.43
3.Prezentarea cazului nr.3……………………………………………………..pag.51
CAPITOLUL IV
1.Educaţie pentru sănătate…………………………………………………….pag.59
2.Concluzii…………………………………………….………………………pag.61
3.Bibliografie………………………………………………………………….pag.62
4.Anexa……………………………………………………………………….pag.63

1
TERAPIA ŞI ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU

TROMBOFLEBITĂ

2
MOTTO: “Sănătatea este o comoară pe care
puțini știu să o prețuiască, deși
aproape toți se nasc cu ea.”
HIPOCRATE

3
ARGUMENT

INTRODUCERE
Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pentru oameni. Cadrul
medical i-si va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala, avand ca scop
restabilirea starii normale a pacientului. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-si gaseasca
modul de functionare normala ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se
îgrijeasca complet pe sine însusi, suportul medical ramane în cazul pacientilor cronici.
In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc, in general nursele
sunt : reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate.
Indiferent cu cine avem de-a face, cand este vorba de ingrijire, de fiecare data luam o
decizie. Este un adevarat proces de judecata, deci de nursing.
Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au
determinat dezvoltarea si influentarea lor.
Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de
impregnarea religioasa si morala, fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului.
Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie
sa cedeze locul unei intelegeri a problemelor sociale bazate pe ganditre. In principala sa
lucrare “Notite despre munca sa sanitara”, ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa
credem ca medicul vindeca. Nimic nu este mai putin adevarat. Medicina este chirurgia
membrelor sau organelor, nici chirurgia, nici medicina nu poate face altceva decat sa
inlature obstacole, nici una nici alta nu vindeca, numai natura poate vindeca. Ceea ce face
medicina in ambele cazuri este sa asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca
natura sa-si faca opera”
Gratie lucrarilor Virginiei Henderson, care a descris necesitatile fundamentale ale
omului, ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana
care ingrijeste. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu
persoana ingrijita. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat
ingrijirile sunt privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. In consecinta, in loc sa
repartizam sarcini, repartizam ingrijiri.
Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei
asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai.
Scopul si motivatia

4
Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor
si din literatura de specialitate. Pe perioada celor 3 ani de studi am reusit sa-mi acumulez
cunostinte necesare despre aceasta afectiune, astfel pus in situatia de a acorda ingrijirile
necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba, sa nu
intalnesc piedici in scopul redarii acestuia in cel mai scurt timp, familiei si societatii.
Astfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de
asistent medical generalist, pentru a opta in orice situatie si de a preveni recidivele bolii si
daca este posibil chiar sa-mi dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul
de recidiva a bolii sa fie cat mai scazut.
Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita consecintelor
sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc., si pune probleme destul de grave
asupra sanatatii individului.

Notiuni despre boala


Flebita inseamna inflamarea unei vene. Tromboflebita este termenul utilizat cand un
tromb venos determina inflamarea unei vene, iar tromboflebita superficiala afecteaza
venele de la suprafata pielii, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta
si venele pelvine si ale membrului superior.
Tromboflebita care apare in mod repetat la venele normale, este denumita migratorie
si poate indica o boala de baza severa cum ar fi cancerul unui organ intern. Cand
tromboflebita migratorie si cancerul de organ intern se asociaza afectiunea este denumita
sindromul Trousseau.
Tromboflebita superficiala a bratelor este cauzata de obicei de cateterizari la acest
nivel, dar tromboflebita apare frecvent la persoanele cu varice. Chiar si o leziune minima
poate determina venele varicoase sa devina inflamate, dar fata de tromboza venoasa
profunda care dezvolta rar fenomene inflamatorii, tromboflebita superficiala implica o
reactie inflamatorie acuta care determina aderarea ferma a trombusului la peretele venos si
se intervine in dizlocarea acestuia. Fata de tromboza venoasa profunda, venele superficiale
nu beneficiaza de muschii gambei ca sa se contracte si sa rupa trombusul, de aceea
tromboflebita superficiala determina rar embolii.
Decesul cauzat de aceasta conditie patologica este rar, dar poate sa favorizeze
dezvoltarea tromboflebitei venoase profunde si formarea de emboli care vor migra
pulmonar.

5
Tromboflebita superficiala apare de obicei la brate si picioare dar a fost descrisa si la
penis si sân, denumita boala Mondor.
Acestea sunt afectiuni inflamatorii, de regula circumscrise si abacteriene, ale peretilor
venelor subcutanate, insotite de formarea de trombi aderenti. Comparativ cu trombozele
venelor profunde importanta lor este mica, ele nu se embolizeaza decat foarte rar, practic
niciodata letal, au tendinta spontana la vindecare, desi ocazional se pot extinde la venele
profunde sau pot fi septice (supurate), si nu lasa decat in mod exceptional sechele
invalidante. Incidenta tromboflebitelor superficiale nu este cunoscuta, dar survin mai
frecvent in unele situatii, in special pe vene varicoase, vene cateterizate si dupa
administrarea intravenoasa de substante iritante. Uneori sunt revelatoare ale unor boli
sistemice care le-au favorizat aparitia. Recanalizarea venelor trombozate determina un
canal venos fara valve, conducand la o circulatie venoasa lenta si presiune venoasa
crescuta cronica in membrele inferioare. Presiunea venoasa crescuta determina instalarea
sindromului postflebitic cu durere cronica, edem, hiperpigmentare, ulcerare si risc crescut
de tromboflebita recurenta si embolism pulmonar.

Nursingul

O.M.S. şi I.C.N. definesc Nursingul drept o parte a sistemului de îngrijire a


sănătăţii cuprinzând:
- promovarea sănătăţii
- prevenirea bolii
- îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, persoane cu nevoi
speciale) de toate vârstele, în toate unităţile sanitare, aşezările comunitare şi
în toate formele de asistenţă socială.
Nursingul :
 se ocupă de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii,
deoarece acestea afectează sănătatea, boala şi moartea
 utilizează cunoştinţe şi tehnici din ştiinţele fizice, sociale, medicale
şi umaniste
 contribuie la implicarea cetăţenilor pentru menţinerea unei bune
sănătăţi
Istoria profesiunii de nursing începe de la 1860 odată cu înfiinţarea primei şcoli de
către Florence Nightingale (1820-1910).

Nursa :

6
Este pregatită printr-un program de studiu incluzând:
- promovarea sănătăţii
- prevenirea îmbolnăvirilor
- îngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic şi mental

Obiectivele nursei:
 a se apropia şi a-i cunoaste mai bine pe pacienţi
 a oferi îngrijiri:
–mai bune
–individualizate
–complete
–continue
Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sănătoasă pentru
menţinerea/recastigarea sănătăţii (sau asistarea in ultimele clipe) prin îndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa, voinţa sau cunoştinţele
necesare (Virginia Henderson).

Funcţiile nursei
 asistă pacientul din proprie iniţiativă, temporar sau definitiv, în:
–asigurarea confortului
–stabilirea relaţiilor de încredere cu bolnavul şi aparţinătorii, cărora le transmite
informaţii şi învăţăminte
–ascultarea şi susţinerea pacientului
 promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate
- aplică metodele de observaţie şi de tratament la indicaţia medicului
- observă la pacient modificările provocate de boală/tratament şi le transmite
medicului
 activităţi interdisciplinare:
–acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic, psihic, social
–acţiuni de educaţie pentru sănătate
–acţiuni privind organizarea şi gestionarea unităţilor de îngrijire
 funcţia profesională = cel mai important rol al nursei
–promovarea şi menţinerea sănătăţii
–prevenirea îmbolnăvirilor

7
– îngrijirea în situaţia îmbolnăvirii şi recuperarea
 funcţia educativă: educare pentru sănătate
 funcţia economică: gestionarea serviciului corelată cu comportamentul etic
 funcţia de cercetare

Codul pentru asistente medicale


Descrie patru responsabilităţi:
–promovarea sănătăţii
–prevenirea îmbolnăvirilor
–pestabilirea sănătăţii
–înlăturarea suferinţei

Cerinţe profesionale pentru nursă


- să aibă pregatire pluridisciplinară
- să-şi însuşească competenţele de bază
- să aibă cunoştinţe de psihologie
- să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa
- să fie capabilă de empatie.
Nursa urmăreşte reacţiile individuale, familiale, de grup la problemele
actuale sau potenţiale de sănătate.

Procesul de îngrijire
- Reprezintă o metodă organizată şi sistematică care permite îngrijiri
individualizate, adaptate fiecărui pacient
- Problemele de sănătate sunt abordate în mod ştiinţific, situaţiile sunt analizate iar
îngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice şi psiho-sociale ale persoanei
- Este un proces conştient, planificat în scopul protejării şi promovării sănătăţii
individului şi a comunităţii
- Sunt identificate sursele de dificultate care impiedică satisfacerea nevoilor pe plan
bio-psiho-social, cultural şi spiritual şi se stabilesc intervenţiile menite a ajuta persoana să-
şi recapete autonomia.
Planul de îngrijire reprezintă mijlocul cel mai eficient de comunicare între
persoanele din echipa de îngrijire.

8
Etapele procesului de îngrijire
1. Culegerea de date
2. Analiza şi interpretarea lor
3. Planificarea îngrijirilor
4. Realizarea intervenţiilor
5. Evaluarea.

9
CAPITOLUL I.

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

I.1. Descrierea aparatului circulator


Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central, inima sau cordul, şi
un sistem organizat de canale tubulare, vasele sanguine, cuprinzând arterele şi venele, iar
între ele o bogată reţea de vase intermediare foarte fine, numite vase capilare. Acestea au
un rol considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul ţesuturilor, în cadrul
metabolismului celular prin importul unor materii folositoare organismului şi exportul
altora, spre organele de excreţie. Integritatea sistemului circulator condiţionează o bună
funcţionalitate a organismului, după cum bolile vasculare scurtează durata de viaţă. În mod
special procesele de scleroză cu
calcificări ale aparatului vascular, generează în foarte mare măsură îmbătrânirea ţesuturilor.
Pe drept cuvânt, prof. Leriche spunea că "omul are vârsta arterelor lui".
În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite, deosebite ca
funcţionalitate: unul între cord şi pulmon, care asigură oxigenarea sângelui, reprezentând
mica circulaţie - sau circulaţia pulmonară, şi altul între cord, viscere şi periferia
organismului, reprezentând marea circulaţie, sau circulaţia generală.
La nivelul circulaţiei limfatice există un sistem de capilare limfatice, vase şi
ganglioni limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers
centripet, prin două trunchiuri colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circulaţii.

Fig. n 1

10
Fig. n 2

11
I.2. Inima (cordul) este un organ cavitar, muscular care functioneaza ca o pompa
ce impinge in permanenta sangele in organism, alimentand celulele cu oxigen si substante
nutritive. Inima face partee din aparatul cardiovascular.
Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic, fără intrerupere, din
viaţa embrionară până la moarte. Automatismul cardiac este asigurat de un centru
specializat (nodul sinusal), de la care porneşte stimulul cardiac.

12
Fig. n 3

a) Functionare

Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. De aici, prin valva
tricuspida, trece in ventriculul drept, de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in
plamani, pentru reoxigenare (mica circulatie). Dupa ce este alimentat cu oxigen in
plamani, sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima, in auriculul stang, de unde
trece, prin valva mitrala, in ventriculul stang. Din ventriculul stang este pompat prin aorta
in intregul organism (marea circulatie).
Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu sânge a inimii în
perioada de repaos (diastolă) şi propulsarea după contracţie în marea şi mica circulaţie
(sistola).
b) Dimensiuni

- lungime: aproximativ 15 cm (la adulti)


- diametru: 11 - 12 cm
- greutate: intre 250 – 300 grame, aproximativ 250 gr. la femei si 275 gr la bărbaţi
- capacitate medie: 500 – 600 ml
- frecvenţa cardiacă normală: 60-80 bătăi pe minut
- volum de sânge pompat: 100 l/minut.
- presiunea normala: sistolică - 120 mm Hg, diastolică - 80 mm Hg.

c) Pozitionare

Inima este pozitionata in cutia toracica, intre plamani, in spatele sternului si se


sprijina pe diafragma.

13
Fig. n 4

d) Structura

Inima este un organ in forma de para rasturnata, indreptata oblic in jos si spre
stanga, invelit de un sac fibros, rezistent - pericardul (sacul pericardic). Pericardul este
format din 2 straturi, pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior).

14
15
Fig. n 5

Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:


 miocardul (muschiul cardiac) – reprezinta peretele muscular al inimii, fiind partea
cea mai groasă a peretelui cardic, fiind format din tesut muscular.

 endocardul – tesut care captuseste incaperile inimii

 epicardul – membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul


Morfologic inima este impartita:

 de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele
arterial – bogat in oxigent – care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si
inima dreapta (contine sangele venos - sarac in oxigen - pe care il trimite in mica
circulatie).

 de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala,


situata in partea superioara a inimii, cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara,
situata spre varful inimii, cu pereti mai grosi.

La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si


ventricule, fiecare prevazut cu cate o valva:
 valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca
din atriulul stang in ventriculul stang.

 valva tricuspida cu 3 valvule - permite sangelui venos sarac in oxigen, sa treaca


unidirectional, din atriul drept in ventriculul drept.

 ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta, prevazut cu o valva numita
valva aortica

 ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara, prevazut cu o valva


numita valva pulmonara.

16
Valvele imii:

Fig. n 6

I.3. Mica si marea circulatie

17
Fig. n 7

Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei, de
unde si denumirea de sistem aortic. Artera aorta pleaca din ventriculul stâng, traiectul ei se
subîmparte în trei portiuni si anume: aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta.
1. Aorta ascendenta începe din ventriculul stâng si se termina la nivelul
trunchiului brahiocefalic, fiind prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). Din
aorta ascendenta pornesc, la nivelul valvulelor semilunare, cele doua artere coronare,
dreapta si stânga, care hranesc inima.
2. Arcul aortic se întinde de la trunchiul brahiocefalic pîna la ligamentul arterial
(canalul arterial obliterat). Din arcul aortic pornesc trei artere mari:
-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita
-artera carotida comuna stânga
-artera subclavie stânga.
Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rândul lui în artera carotida comuna dreapta
si artera subclavie dreapta.
a. Artera carotida comuna se întinde de la origine pâna la marginea superioara a
cartilajului tiroid, unde se bifurca în artera carotida externa si artera carotida interna. La

18
locul de bifurcare, artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus
carotidian, în peretii caruia se afla glomusul carotidian, o formatiune cu rol în reglarea
presiunii arteriale.
b. Artera carotida externa se întinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid
pâna la nivelul condilului mandibulei unde se împarte în doua ramuri terminale: artera
temporala superficiala si artera maxilara. Înainte de bifurcare, ea da mai multe ramuri
colaterale si anume artera tiroidiana superioara, linguala, faciala, occipitala,
sternocleidomastoidiana, auriculara posterioara si faringiana ascendenta. Artera carotida
externa prin ramurile ei terminale si colaterale, vascularizeaza o mare parte din organele
gâtului si capului, inclusiv dura mater, în afara de encefal si ochi.
c. Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna, patrunde în
craniu prin canalul carotidian, dupa care se împarte în mai multe ramuri si anume arterele:
cerebrala anterioara, cerebrala mijlocie, coroidiana, oftalmica si comunicanta posterioara.
Prin ramurile ei, artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului,
globul ocular si anexele sale.
d. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic, iar cea stânga
direct din arcul aortic. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de
irigare. Artera subclavie se întinde de la punctul de origine pâna sub clavicula, unde se
continua cu artera axilara. Pe traiectul ei, artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala,
toracica interna, tireocervicala si costocervicala.
e. Artera vertebrala patrunde în orificiile arteriale ale apofizelor transverse
cervicale, intra apoi în craniu si uneste cu cea de pe partea opusa, formând artera bazilara.
Ramurile arterei bazilare, prin cele 2 artere cerebrale posterioare, iriga trunchiul cerebral,
cerebelul si o parte din emisferele cerebrale. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile
cerebrale ale arterei carotide interne formând poligonul arterial Willis, asezat la baza
creierului, în jurul seii turcesti.
f. Artera toracica interna, numita si mamara interna, iriga prin ramurile ei colaterale
si terminale o parte din peretele toracic, peretele abdominal, bronhiile si diafragmul.
g. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida,
faringele, esofagul, traheea, laringele si muschii coloanei cervicale.
h. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii
intercostale. Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare.
i. Artera axilara se întinde de la marginea inferioara a claviculei pâna la marginea
inferioara a muschiului marele pectoral, de unde se continua cu artera brahiala, ea da

19
urmatoarele ramuri: torcala suprema, toracoacromiala, toracala laterala (mamara externa),
subscapulara si arterele circumflexe humerale. Artera axilara, prin ramurile ei, iriga o mare
parte din regiunile trunchiului.
j. Artera brahiala se întinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la
linia de flexie a cotului unde se bifurca în 2 ramuri terminale, si anume artera radiala si
ulnara. Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara), ea
iriga bratul.
k. Artera radiala se întinde de la cot pâna la regiunea carpiana, în dreptul degetului
mare, unde se continua cu arterele mâinii. Artera ulnara se întinde tot de la cot pâna la
regiunea carpiana, de unde se continua cu arterele mâinii. Prin ramurile lor colaterale,
arterele radiala si ulnara iriga antebratul, iar prin ramurile terminale iriga mâna. Arterele
mâinii rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-
numitele arcade palmara superficiala si palmara profunda.
3. Aorta toracala se întinde de la ligamentul arterial pâna la diafragm, din ea
pornesc doua feluri de ramuri: viscerale si parietale. Ramurile viscerale sunt reprezentate
de arterele esofagiene, care iriga esofagul, de arterele pericardice, care iriga pericardul, si
de arterele bronsice, care iriga bronhiile. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele
frenice superioare si de arterele intercostale posterioare, care sunt în numar de 10 perechi si
care iriga peretele toracic. Arterele intercostale alcatuiesc împreuna cu nervul intercostal
respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal, care se afla în santul costal din marginea
inferioara a coastei.
4. Aorta abdominala se întinde de la diafragm pâna la bifurcarea ei în cele 2 artere
iliace comune, la nivelul vertebrei L4. Din ea pornesc trei feluri de ramuri:
- viscerale: trunchiul celiac si artera mezenterica superioara, mezenterica inferioara,
suprarenala medie, renala si testiculara sau ovariana
- parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare
- terminale: arterele iliace comune.
a. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica
stânga, hepatica si splenica, ce iriga organele respective.
b. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala,
jejunale si ileale, ileocolica, colica dreapta si colica medie. Prin aceste ramuri, artera
mezenterica superioara iriga pancreasul, intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului
colic.

20
c. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara
a rectului prin arterele colica stânga, sigmoidiene si rectala superioara.
d. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul
e. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testiculul, respectiv
ovarul.
Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui
si muschii lati ai abdomenului.
Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 în doua ramuri
principale, numite arterele iliace comune. Ele se întind de la locul de bifurcare a aortei
abdominale pâna la articulatia sacro-iliaca, unde se bifurca în arterele iliaca interna si
externa.
Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. Ramurile
viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara si
organele genitale, de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul, tuba uterina, ovarul
si vaginul, de artera deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential, de
artera rectala mijlocie, care contribuie la irigatia rectului, de artera rusinoasa interna, care
iriga organele genitale externe si muschii perineului. Ramurile parietale sunt reprezentate
de arterele fesiere, care iriga muschii fesieri, de artera laterala care iriga cavitatea pelviana,
de artera ileolombara, care iriga muschii abdominali profunzi, si de artera obturatoare care
iriga o parte din muschii coapsei.
Artera iliaca externa se întinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna
pâna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal), unde se continua cu artera femurala. De pe
traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda, care hraneste muschii lati ai
abdomenului si epigastrica inferioara, care se anastomozeaza cu epigastrica superioara.
Artera femurala se întinde de la nivelul ligamentului inghinal pâna la nivelul
inelului tendinos al muschiului adductorul mare, de unde se continua cu artera poplitee. De
pe traiectul ei se desprind ramuri colaterale, din care cele mai importante sunt: artera
epigastrica superficiala, care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului
inferior, artera circumflexa iliaca superficiala, care iriga tegumentele abdomenului inferior,
artera femurala profunda, care iriga articulatia coxofemurala si o parte din muschii coapsei.
Artera poplitee se gaseste în groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului),
întinzându-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pâna la inelul tendinos al
muschiului solear, unde se împarte în 2 ramuri terminale, si anume în arterele tibiala

21
anterioara si posterioara. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si o
parte din muschii coapsei.
Artera tibiala anterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna
la ligamentul cruciat, de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). Prin
ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei.
Artera tibiala posterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna
la santul retromaleolar intern, unde se bifurca în arterele plantare. Ramurile ei colaterale
iriga regiunea posterioara a gambei.
Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Ea
se termina la nivelul primului spatiu interosos, contribuind la alcatuirea retelei arteriale a
piciorului.
Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale
posterioare. Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar, din care pornesc arterele
metatarsiene plantare care, la rândul lor, dau nastere arterelor digitale plantare.
Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si
din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4
centimetri se împarte în artera pulmonara stânga si artera pulmonara dreapta.
1. Artera pulmonara stânga are un traiect orizontal si o lungime de circa trei
centimetri. Dupa ce patrunde în plamân, ea se împarte în doua ramuri principale pentru cei
doi lobi pulmonari. Acestea, la rândul lor, se divid în ramuri din ce în ce mai mici,
terminându-se în reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. Artera pulmonara stânga
e legata de aorta prin ligamentul arterial, care rezulta din obstruarea canalului arterial
(canalul arterial este prezent la embrion si fat si face legatura între cele doua vase mari).
2. Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de
circa 5-6 centimetri. Dupa ce patrunde în plamân, ea da trei ramuri principale pentru cei
trei lobi pulmonari.
Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care
conduc sângele în vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid în atriul drept.
Vena cava superioara si afluentii ei.
Vena cava superioara colecteaza sângele venos de la nivelul extremitatii cefalice, al
membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia). Vena cava
superioara este asezata în mediastinul anterior, are o lungime de 6-8 centimetri si se întinde
de la cartilajul primei coaste pâna la atriul drept. Ea are ca origine trunchiurile venoase
brahiocefalice iar ca afluent marea vena azygos.

22
a. Marea vena azygos este asezata în mediastinul posterior, pe flancul drept al
coloanei vertebrale. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta, care patrunde în
torace si devine marea vena azygos. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin
venele intercostale si prin vena hemiazygos, situata pe flancul stâng al coloanei vertebrale.
b.Venele brahiocefalice dreapta si stânga, numite si vene anonime, sunt 2 trunchiuri
venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare.
Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare, vertebrale si
toracice interne. Ele culeg sângele din regiunile si organele sinonime.
c. Vena jugulara interna colecteaza sânge venos din craniu, orbita si partial de la
fata. Ea formeaza împreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul
vasculonervos al gâtului. Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene
superioare, faringiene, linguale, oftalmice si faciale. Aceste vene colecteaza sângele din
regiunile si organele sinonime. Tot în vena jugulara se mai varsa sistemul venos al
craniului, format din sinusurile durei mater craniene, care sunt niste cavitati sapate în
grosimea acestei membrane captusite cu un endoteliu. În aceste sinusuri este colectat, prin
venele encefalice superficiale si profunde, sângele din encefal. Dintre sinusurile durei
mater le amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior, sagital
inferior si coronar, care sunt nepereche si sinusurile transvers, cavernos, petros si occipital
care sunt pereche.
d. Vena jugulara externa colecteaza sângele de la pielea capului, fata si gât. Ea aer
un diametru mult mai mic decât jugulara interna si se afla în planurile superficiale ale
regiunii laterale a gâtului. Vena jugulara externa se varsa în unghiul dintre vena jugulara
interna si vena subclavie.
e. Vena subclavie continua vena axilara. Ea se întinde de la marginea externa a
primei coaste pâna la articulatia sternoclaviculara, unde se uneste cu vena jugulara interna,
formând trunchiul venos brahiocefalic. Primeste ca afluenti venele jugulare anterioare, care
aduna o parte din sângel fetei, gâtului si cefei, precum si venele toracoacromiale si
transversale ale gâtului care aduna sânge din regiunile respective.
f. Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a
muschiului marele pectoral. Ea se întinde pâna la marginea externa a primei coaste, unde
se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al
toracelui si vena cefalica.
g. Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu
urmeaza traiectul arterelor, ele fiind asezate sub piele. La nivelul mâinii, venele

23
superficiale sunt dispuse în doua retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a
mâinii. La nivelul antebratului se deosebesc trei vene superficiale mai importante: vena
radiala superficiala sau cefalica, vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a
antebratului. La nivelul bratului se gasesc doua vene superficiale mai importante si anume
vena cefalica, care continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica, care urca pe
partea interna a bratului pâna la mijlocul lui, unde patrunde în profunzime, drenând sângele
în vena brahiala. Venele profunde formeaza la nivelul mâinii arcadele palmare superficiala
si profunda, care constituie originea venelor profunde.
Fiecare artera este însotita de doua vene. În regiunea antebratului exista deci doua
vene ulnare si doua vene radiale care primesc afluenti. Acestea se unesc la nivelul cotului,
formând venele brahiale sau humerale, care prin confluenta lor formeaza vena axilara.
Vena cava inferioara aduna sângele venos din organele abdominale si pelviene, din
peretii cavitatii ab doua dominale si din membrele inferioare pe care îl varsa în atriul
drept. Ea rezulta din unirea celor doua vene iliace comune si urca pe dinaintea coloanei
vertebrale, fiind asezata la dreapta aortei. În drumul sau este acoperita de duoden, pancreas
si ficat. Vena cava inferioara strabate diafragmul, patrunde apoi în pericard si se varsa în
atriul drept. În vena cava inferioara se varsa doua categorii de vene afluente: viscerale, care
aduc sângele din viscerele abdominale si pelviene si parietale care aduc sângele de la
peretii abdominali.
a. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene, vena
suprarenala dreapta care colecteaza sângele de la nivelul glandelor suprarenale, venele
renale, venele hepatice care colecteaza sângele de la nivelul viscerelor abdominale
începând de la cardia si pâna la rect. Acestea din urma strâng sângele adus de vena porta la
ficat.
b. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica,
dupa ce aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. Vena splenica
colecteaza sângele de la nivelul pancreasului, stomacului si duodenului. Vena mezenterica
superioara aduna sângele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului.
Vena mezenterica inferioara colecteaza sângele de la rect si de la jumatatea stânga a
colonului. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. Vena porta astfel
formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera
hepatica. Ajunsa în hilul hepatic, ea se divide în ramuri din ce în ce mai mici care ajung în
spatiile dintre lobulii hepatici. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii în
lobulii hepatici unde se capilarizeaza. Din capilarele sinusoide iau nastere venele

24
centrolobulare, care se unesc la baza lobulilor în vene sublobulare, formând în cele din
urma venele hepatice care colecteaza tot sângele din ficat si îl duc în vena cava inferioara.
Cele mai importante vene parietale care se varsa în vena cava inferioara sunt venele
forenice inferioare care colecteaza sânge de la diafragm si venele lombare care colecteaza
sânge de la peretii abdominali.
c. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din
confluenta a doua vene: iliaca interna si iliaca externa. Aceasta vena nu are afluenti.
d. Vena iliaca interna, numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali
colecteaza sângele de la uter, vagin, rect, vezica urinara si organele genitale externe, iar
prin afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere, obturatoare, sacrale laterale si
ileolombare aduna sângele de la peretii bazinului.
e. Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale, se întinde de la ligamentul
inghinal pâna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. Pe traiectul
ei primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care
colecteaza sânge din peretele abdominal inferior.
f. Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu
urmeaza traiectul arterelor, fiind asezate sub piele. La nivelul piciorului, aceste vene sunt
dispuse în doua retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. Din aceste
retele se formeaza doua vene superficiale mari: vena safena mare si mica. Vena safena
mare ia nastere de pe fata dorsala a piciorului, trece înaintea maleolei interne si urca pe fata
interna a gambei, apoi a coapsei pâna în regiunea inghinala, unde se curbeaza si se varsa în
vena femurala. Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului, trece înapoia
maleolei externe, urca pe fata aosterioara a gambei pâna la regiunea poplitee, unde strabate
fascia si muschii acestei regiuni, varsându-se în vena poplitee. Venele superficiale se
anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite nivele. Venele
profunde încep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare, ce se continua cu venele
interosoase plantare, care se varsa în arcada venoasa plantara. Din aceasta arcada se
formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare. Acestea urmeaza traseul
artereleor omonime si formeaza vena poplitee, care se continua cu vena femurala.
g. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale, întinzându-se de la inelul
muschioului adductor mare pâna la ligamentul inghinal, unde se continua cu vena iliaca
externa. Pe traseul ei primeste afluenti care colecteaza sângele din muschii coapsei si de la
regiunea abdominala inferioara.

25
Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie începe cu artera pulmonara care
ia nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa în atriul
stâng. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din
peretele alveolocapilar. Acestea se strâng apoi în venule si în vene de calibru din ce în ce
mai mare, formând în cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamân. Dupa ce
strabat pediculul pulmonar, aceste vene se varsa direct în atriul stâng, ducând sânge
îmbogatit în oxigen la inima, pentru a continua apoi din nou marea circulatie.
Inima, venele si arterele mari impreuna cu sistemul limfatic al trunchiului

FIG. n 8

CAPITOLUL II.
TROMBOFLEBITA (TROMBOZA VENOASA)

26
Fig. n 9

1. Definitie:
Tromboflebita consta in obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulare
intravasculara, cu inflamarea peretelui venos. Deoarece principala complicatie este
embolia, face parte din boala tromboembolitica, in evolutie se deosebesc un stadiu initial,
de flebotromboza, de scurta durata (5-6 zile), cand cheagul adera slab la peretele venos, dar
are o neta tendinta la embolii, si o faza ulterioara, de tromboflebita, cand cheagul este
aderent la perete, deci mai putin emboligen.

27
Fig. n10

2. Localizarea procesului tromboflebitic.

In general apar la nivelul membrelor, sau la gât.

3. Simptomatologia tromboflebitei

La nivelul venelor membrului inferior consta in dureri locale, care pot duce pina la
impotenta functionala in cazul tromboflebitei profunde (pacientul nu se mai poate deplasa
din cauza intensitatii durerilor). Concomitent cu aparitia durerilor piciorul cu tromboflebita
se umfla, edemul determinind schimbarea culorii tegumentelor in alb, apare o senzatie de
greutate, de tensiune. In cazul tromboflebitelor superficiale apare un cordon dur, sub piele,
colorat in rosu, cald, dureros, inflamat, fiind vorba despre vena trombozata si care sufera
acum in urma procesului flebitic. De multe ori procesul poate evolua de la o zi la alta in
sensul extinderii de obicei, mai ales in lipsa tratamentului, astfel codonul venos se poate
extinde, ramifica, ascensiona. In general edemele si durerile sint mai reduse in
tromboflebitele superficiale fata de cele profunde, edemul din tromboflebita profunda este
mai accentuat, cuprinde de multe ori tot piciorul. Pacientul poate face febra si starea
generala se poate altera, asa cum vom vedea cind vom enumera complicatiile
tromboflebitelor. In cazuri rare procesul flebitic poate evolua catre un abces local, cu
aparitia unui orificiu prin care se exprima puroi.

4. Cauzele procesului trombotic

28
La nivelul membrelor inferioare in special pe un teren de insuficienta venoasa cu
sau fara prezenta venelor varicoase iar la nivelul venelor membrelor superioare si ale
gitului in special in urma unor manevre de cateterism venos, recoltari repetate,
administrarea unor substante (citostatice, diverse antibiotice). O alta cauza a aparitiei unei
tromboflebite este reprezentata de traumatismele locale cu lezarea peretilor venelor din
regiunea respectiva. Trombozele nu sint afectiuni ce apar doar la nivelul membrelor, orice
vena se poate tromboza, in anumite conditii. O serie de factori au fost demonstrati ca avind
un rol favorizant in declansarea procesului de tromboza venoasa si dintre acestia cei mai
importanti sint imobilizarea prelungita la pat, sau in cursul calatoriilor ce presupun
imobilizare (avion, masina) deshidratarea, utilizarea prelungita de medicamente
anticonceptionale. Exista si stari fiziologice ce pot predispune in mod natural la tromboza
venoasa, cea mai frecventa si mai importanta fiind sarcina. Poate cel mai important factor
ce duce la aparitia unei tromboze este predispozitia genetica individuala, datorita unui usor
dezechilibru al factorilor implicati in balansul coagulare/tromboliza, generat de consteletia
genetica individuala. Conditia respectiva poate intra in rindul afectiunilor denumite generic
trombofilii sau pot exista disfunctii trombocitare, sau ale factorilor ce influenteaza cascada
coagularii. Dezechilibrele ionice si hidro-electrolitice pot fi de asemenea implicate.

Toate aceste conditii pot fi descoperite in urma unor baterii de teste specifice, unele
dintre ele cu indicatie speciala, care insa trebuie solicitate de catre medicul specialist,
chirurg, obstetrician, hematolog, in momentul in care suspicioneaza o astfel de situatie.
O grupa importanta de afectiuni ce pot duce la aparitia de tromboze sunt cancerele,
prin modificarile biochimice produse de impregnarea neoplazica sau prin afectarea
circulatiei venoase si limfatice in urma interventiilor cu caracter radical (mastectomiile de
exemplu). Un alt mecanism generator de tromboze poate fi compresiunea directa pe axele
venoase de catre o tumora, maligna sau benigna sau de catre un chist, un hematom, o
fibroza locala rezultata in urma unei manevre chirurgicale, descoperiri venoase la copii etc.
Arsurile pot de asemenea sa declanseze tromboflebite.
Ce trebuie retinut este ca cea mai frecventa conditie medicala ce se complica cu o
tromboflebita ramine boala varicoasa. Varicele membrelor inferioare favorizeaza staza
singelui venos la nivelul membrelor inferioare dar si calitatea precara a peretelui venos
declanseaza tromboza si ulterior procesul flebitic de inflamare a peretelui venos.
Fumatul si obezitatea sint factorii de risc pentru declansarea tromboflebitei

29
5. Tipuri de tromboflebita

Tromboflebita poate fi de doua tipuri - tromboflebita superficiala si tromboflebita


profunda.

A) Tromboflebita superficiala

Semne sau simptome clinice

 Un cordon dureros, uneori rosiatic situat pe traiectul unei vene superficiale

Optiuni terapeutice

 Prisnite cu comprese reci si unguente antiflebitice


 Hidratare adecvata

 Administrare de antiinflamatoare

 Dupa disparitia episodului acut, trebuie luat in considerare tratamentul chirurgical


al varicelor daca acestea exista

B) Tromboflebita profunda

Semne sau simptome clinice

 Durere spontana si la palpare la nivelul muschilor gambieri +/- a muschilor coapsei


 Marirea diametrului membrului afectat
 Temperatura crescuta si coloratie violacee a membrului afectat
 Aceasta simptomatologie poate aparea dupa imobilizari prelungite la pat, calatorii
lungi cu masina, avionul, trenul

Optiuni terapeutice

 Este urgenta medicala: pacientul trebuie sa se prezinte de urgenta la medic


 Tromboliza

 Heparinoterapie

30
 Hidratare adecvata

 Antiinflamatoare

 Uneori trombectomie venoasa

Termenul de tromboza venoasa este de multe ori inlocuit cu termenul de


tromboflebita, atragand atentia asupra faptului ca tromboza venoasa determina si
inflamatia tesutului adiacent venei trombozate.
Tromboflebita poate apare in diferite regiuni anatomice avand diferite particularitati
clinice si de tratament. Se disting patru tipuri principale de tromboze venoase:
 Tromboflebite ale venelor superficiale a membrului superior
 Tromboflebiteale axului venos profund a membrului superior (vene brahiale,
axilara, subclavie, trunchi brahiocefalic venos).
 Tromboflebite ale sistemului venos superficial a membrului inferior
 Tromboflebiteale sistemului venos profund a membrului inferior
Complicatia cea mai serioasa si cu risc vital a tromboflebitelor sitemelor venoase
profunde (rarisim a sistemelor venoase superficiale) ale membrelor este
tromboembolismul pulmonar.
Tromboza venoasa (tromboflebita) superficiala a membrului superior este
determinata in special de tratamentele intravenoase efectuate fie prin punctie directa, fie
prin montarea unor catetere venoase periferice (branule, flexule).
Manifestarea clinica este reprezentata de aparitia unui cordon inflamator pe traiectul
unei vene (roseata si durere la acest nivel). Nu necesita pentru diagnostic alte investigatii
decat simplul examen clinic.

6. Tratament
Tratamentul consta in scoaterea cateterului venos periferic, aplicarea de prisnite cu
comprese reci, antiinflamatoare si unguente antiflebitice (Lioton, Hepatrombin, Lasonyl,
Vurdon). Aceste situatii sunt destul de frecvente la pacientii spitalizati cu tratamente
intravenoase de medie sau lunga durata. Ele nu au o importanta clinica deosebita si nu
necesita expertiza chirurgului cardiovascular.
In cazul tromboflebitei suprainfectate (manifestata prin supuratie locala asociata sau
nu cu febra) este necesara excizia chirurgicala a cordonului flebitic.

31
Tromboza venoasa (tromboflebita) superficiala a membrului inferior apare in
special in contextul prezentei varicelor hidrostatice sau in urma unor traumatisme. Riscul
de aparitie a unor complicatii importante precum trombembolismul pulmonar este redus in
acest caz, insa neglijata, aceasta patologie se poate extinde la nivelul sistemului venos
profund, situatie in care complicatiile vitale fiind foarte probabile.
Semnele clinice in cazul tromboflebitei superficiale sunt evidente: un cordon dureros,
uneori rosiatic situat la nivelul unei varice preexistente sau pe traiectul unei vene
superficiale de la nivelul membrului inferior.
Desi diagnosticul este clinic, aceasta patologie necesita o investigare imagistica
amanuntita prin ecografie Duplex, pentru aprecierea starii intregului sistem venos al
membrului inferior respectiv, si in special a sistemului venos profund.
Tratamentul tromboflebitei superficiale consta in:
 aplicarea de prisnitz cu comprese reci
 aplicarea unor unguente antiflebitice (Lioton, Hepatrombin, Lasonyl, Vurdon),
hidratare adecvata
 administrare de antiinflamatoare (Diclofenac etc).
Dupa disparitia episodului acut, trebuie luat in considerare tratamentul chirurgical
al varicelor la nivelul carora a aparut tromboza venoasa.
Trombozele venoase (tromboflebitele) profunde ale membrelor superioare sunt
determinate de cele mai multe ori de un neoplasm (cancer) cu localizare toracica, de luxatii
recidivante a articulatiei scapulo-humerala, de traumatisme repetate la acest nivel dar pot fi
determinate si de prezenta indelungata a unor catetere venoase centrale folosite pentru
injectarea directa a unor substante in sistemul venos central.
Caracteristica clinica este reprezentata de marirea diametrului membrului
superior implicat asociat sau nu cu o senzatie de tensiune sau durere si coloratie violacee.
Pentru precizarea diagnosticului este necesara ecografia Duplex.
Tratamentul in acestei situatii clinice depinde de severitatea simptomelor,
momentul prezentarii la medic si de patologia de baza care a determinat tromboza. In cazul
in care pacientul s-a prezentat la medic in primele 24 ore de la debut (dupa unii autori pana
la 48-72 ore) se poate incerca tratament cu trombolitice (streptokinaza, urokinaza etc)
Tratamentul standard in aceste situatii este heparinoterapia (prin aceasta intelegand
fie administrarea de heparina continua pe injectomat, fie administrarea de heparine cu
molecula mica de doua ori pe zi (Clexane, Fraxiparina, Fragmin etc). Tratamentul

32
factorului care a determinat tromboza trebuie sa fie elementul cheie in managementul
acestui tip de pacient. Tratamentul chirurgical ce consta in trombectomie venoasa este
rareori utilizat, rezultatele acestuia fiind comparabile cu cele ale tratamentului medical.
Tromboza venoasa (tromboflebita) profunda a membrului inferior este o
afectiune importanta, cu risc vital.
In cazul suspiciunii prezentei acesteia, tratamentul trebuie condus de specialisti in
cardiologie sau chirurgie vasculara.
In acest caz tromboza venoasa poate fi situata in sistemul venos profund al gambei,
coapsei, sau in venele iliace sau sistemul cav inferior. Exista un risc destul de mare de
desprindere a unui tromb de la acest nivel, care ulterior va ajunge in plamani.
De aceea diagnosticul si tratamentul promt al acestei afectiuni sunt foarte
importante.
Tromboflebita profunda apare in special dupa imobilizari prelungite la pat (interventii
chirurgicale ortopedice, alte situatii) atat la tineri cat si in special la varstnici.
Pentru a se preveni aparitia acestei afectiuni, in cazul imobilizarilor prelungite, dupa
interventii ortopedice sau in alte cazuri, trebuie aplicat un protocol de profilaxie a
tromboflebitei profunde ce consta in:
 administrarea de anticoagulante (heparina normala sau heparine cu greutate
moleculara mica – Clexane, Fraxiparina, Fragmin etc.),
 purtarea de ciorapi elastici cel putin pana la nivelul genunchiului,
 mentinerea unui echilibru hidroelectrolitic adecvat.
Aceasta patologie apare in special in cazul existentei unor modificari ale concentratiei
unor factori ai coagularii sangvine (deficit de antitrombina III, proteina C, proteina S,
homocisteinemia etc).
Manifestarile tromboflebitei profunde a membrului inferior sunt:
 Marirea in volum a membrului inferior afectat
 Durere spontana si la palpare la nivelul muschilor gambieri +/- a muschilor coapsei.
 Accentuarea durerii in molet la flexia piciorului (semnul Homans).
 Temperatura crescuta si coloratie violacee la nivelul membrului inferior afectat.
Tratamentul tromboflebitei profunde
In cazul in care pacientul s-a prezentat la medic in primele 24 ore de la debut (dupa
unii autori pana la 48-72 ore) se poate incerca tratament cu trombolitice (streptokinaza,
urokinaza etc). Acest tratament este indicat in special in cazul trombozelor inalte ce

33
afecteaza axul venos femural – iliac – cav, si se face sub protectia unei umbrelute montate
la nivelul venei cave inferioare, deasupra zonei de tromboza, pentru a impiedica migrarea
fragmentelor de trombi la nivel pulmonar.
Trombozele inalte au un risc de trombembolism pulmonar cu potential letal destul de
ridicat. In aceste cazuri s-a tentat efectuarea de trombectomii venoase pe cale chirurgicala,
insa cu rezultate asemanatoare tratamentului medical.
Tratamentul standard in majoritatea situatiilor este heparinoterapia (prin
aceasta intelegand fie administrarea de heparina continua pe injectomat, fie administrarea
de heparine cu molecula mica de doua ori pe zi (Clexane, Fraxiparina, Fragmin, Innohep
etc). Mentinerea echilibrului hidroelectrolitic adecvat, administrarea de antiinflamatoare
(Diclofenac etc) cu sau fara administrare de antibiotice antistafilococice sunt alte puncte
importante ale tratamentului.
Dupa remisiunea episodului acut al tromboflebitei, mentinerea tratamentului
anticoagulant oral (cu Trombostop, Sintrom sau Warfarina) se face 3–6 luni. In cazul
tromboflebitelor recidivante, a unor modificari ale factorilor de coagulare, a unor episoade
de trombembolism pulmonar in antecedente, tratamentul anticoagulant oral se va
mentine toata viata (decizia mentinerii acestui tratament va fi in sarcina cardiologului sau
chirurgului cardiovascular).
Deasemeni in cazul trombembolismelor pulmonare repetate datorate trombozei
venoase profunde a membrelor inferioare, pe langa tratamentul anticoagulant oral
permanent, se va lua in discutie montarea unei umbrelute la nivelul venei cave inferioare
pentru impiedicarea ajungerii trombilor in plamani.
Tratamentul tromboflebitei superficiale consta in antiiflamatorii locale si per os,
unguente cu heparina, local, comprese cu gheata si cu alcool, locale, ciorapi elastici. In
unele cazuri, dupa un examen Dopler ce poate evidentia o progresie a trombului spre
venele profunde sau in cazurile in care pacientul a mai avut episoade de tromboflebita sau
daca imobilizarea este impusa de o alta afectiune, in general ortopedica, se pot prescrie
anticoagulante injectabile, heparinice, pentru o perioada determinata. Nu sint necesare
anticoagulantele orale.
Evolutia tromboflebitei superficiale este in general favorabila sub tratament desi
studii recente arata ca, in special in cazul tromboflebitelor localizate la nivelul gambei, un
procent important pot evolua catre o tromboza venoasa profunda, poplitee, cu consecinte
de multe ori grave, de aici necesitatea unui examen Doppler complet care sa investigheze
atit venele superficiale cit si pe cele profunde.

34
Exista si situatia inversa in care un proces trombotic sa treaca asimptomatic sau cu o
simptomatologie frusta care poate fi de multe ori mascata, confundata cu simptomatologia
traumatismului care a generat tromboza sau cu simptomatologia insuficientei venoase si a
varicelor existente la acel nivel.
Evolutia tromboflebitei profunde, de multe ori si in cazurile tratate
corespunzator, poate fi grava, cu complicatii redutabile ce pot pune in pericol viata
pacientului in pofida tuturor masurilor de reanimare si suport existente la ora actuala.
Putem intilni urmatoarele situatii. pacientul evolueaza bine, sub tratament corect si
respectind toate idnicatiile medicului. Chiar si in acest caz fericit trebuie sa retinem ca
aparitia unui episod de tromboza venoasa profunda este factor de risc independent pentru
un alt episod, ulterior de tromboza venoasa profunda. Un profil complet de teste pentru
trombofilie se impune si poate fi necesar ca pacientul sa ramina pe medicatie
antitrombotica toata viata.
Ceea ce trebuie sa retina pacientul ce a trecut de o tromboflebita profunda este ca
piciorul respectiv nu va mai fi niciodata ca inainte, desi de multe ori o dezobstructia
venoasa obtinuta, in timp, permite functionarea normala a piciorului, acesta va purta
stigmatele trombozei si va ramine un picior vulnerabil, care trebuie protejat in special de
traumatisme.
Cea mai frecventa evolutie este catre sindromul posttrombotic, a afectiune cronica ce
paote fi ameliorata dar nu va dispare nciodata. Practic reprezinta suma tuturor efectelor
rezultate in urma trombozarii principalului ax venos al piciorului. Desi un grad de
dezobstructie se obtine acesta nu este suficient indeplinirii complete a functiilor piciorului
si asta se manifesta de cele mai multe ori printr-un picior mai umflat, mai edematiat, decit
celalalt, cel normal. Drenajul venos, circulatia de retur a singelui este incetinita in zona
partial obstruata unde a fost tromboza.
Pot exista dureri, in special in a doua jumatate a zilei, culoare piciorului va fi diferita,
maronie, roscat-ruginie, cu pete de dermatita ocra. Pot exista zone cu tulburari trofice,
ulcere varicoase, scuame pe tegument.
Medicatia anticoagulanta, de multe ori indicata pentru intreaga viata, si un tratament
compresiv cu ciorapi elastici precum si exercitii de gimnastica si drenaj limfatic pot aduce
piciorul intr-o conditie mult mai buna.
O complicatie redutabila o reprezinta evolutia catre tromboembolismul pulmonar cu
insuficienta repiratorie, apoi cardio-respiratorie si de multe ori deces.

35
Practic procesul de trombozare evolueaza, de multe ori catre venele abdominale si, cel
mai grav, fragmente de tromb se desprind si sunt purtate in circulatie catre inima dreapta si
apoi in circulatia pulmonara, care actioneaza ca un filtru ce retine acesti trombi. Vasele
astupate de trombi lasa fara circulatie un segment, mai mare sau mai mic, din plaman,
scotindu-l astfel din circuitul normal al schimburilor gazoase. Dar procesele declansate sint
mult mai ample, mai zgomotoase, cu deficit respirator ce necesita intubatie. Astfel de
cazuri pot fi tratate doar in serviciile de reanimare mari, dotate cu resursele necesare si cu
specialisti pentru o astfel de patologie. Medicatia este complexa, anticoagulanta initial. Se
poate ajunge si la o conditie extrem de grava CID, coagulare intravasculara diseminata, cu
consecinte de mult eori fatale. O variatie a acestei evoultii apare atunci cind intre inima
drapta si cea stinga exista un mic orificiu, defect numindu-se septal atrial. Multe personae
traiesc complet asimptomatic cu acest mic defect, genetic, dar care devine manifest
permitind unui fragment de tromb sa treaca din circulatia dreapta, pulmonara in cea stinga,
generala. Din inima stinga, trombul poate ajunge orinude in organism, creier, cord, viscere,
membre superioare sau inferioare, determinind o infarctizare (lipsa circulatiei arteriale)
locala cu efecte variabile, dar in general grave, in functie de locul de producere.
Tratamentul tromboembolismului pulmonar este apanajul serviciilor de
reanimare si terapie intensiva specializate, orice caz suspectat de un astfel de diagnostic
trebuie transferat in urgenta spre un asfel de serviciu. Diagnosticul poate fi suspectat
plecind de la existenta unei tromboze profunde la nivelul piciorului in antecedentele
recente, si se confirma printr-un examen scintigrafic pulmonar, se pot folosi si examinarile
RMN, radiologia simpla ramanind doar ca o prima etapa, de multe ori in centrul de unde se
transfera pacientul. Evolutia acestor cazuri este impredictibila si de multe ori fatala.
Tocmai pentru a evita astfel de situatii este necesar sa tratam cu maxima
responsabilitate trombozele venoase, tromboflebitele, si pe cit posibil sa luam toate
masurile de preventie a acestor afectiuni.

7. Investigatii
Investigatia principala ce trebuie efectuata este ecografia Duplex amanuntita a
sistemului venos a membrului respectiv.
Venografie (Flebografie)
- mai rar se evaluează circulaţia sângelui în vene după injectare de substanţă de
contrast în sistemul venos

36
- aceasta este o metodă invazivă (presupune introducere de catetere în vene şi
injectare de substanţă de contrast), ce utilizează razele X pentru urmărirea fluxului de
sânge

Teste de laborator
- se pot doza mai multe substanţe care evaluează starea coagulării sângelui: D-
dimeri, teste pentru prezenţa unei trombofilii, teste de coagulare ce verifică eficienţa
tratamentului anticoagulant.
Exista si alte investigatii imagistice care insa se realizeaza doar in situatii speciale:
RMN, CT cu substanta de contrast, Scintigrafi.
Alaturi de cele de mai sus, obligatoriu pentru diagnosticul complicatiei cel mai frecvent
asociate cu aceasta efectiune (trombembolismul pulmonar) este efectuarea unui EKG si a
unei radiografii pulmonare.

8. Preventia cea mai sigura este data de compresia elastica. Ciorapii elastici,
medicinali, de varice, comprima venele suprafasciale, dirijeaza singele in profunzime, ii
creste viteza si previne staza. Sunt recomandati in toate situatiile ce presupun imobilizare,
interventii chirurgicale lungi, spitalizare la pat prelungita, drumuri lungi cu avionul sau
masina, dar si activitati mai prozaice cum ar fi un serviciu lipsit de activitate fizica, munca
de birou, in special in cazul in care persoana respectiva are si varice.
O serie de tonice venoase pot ajuta, dar nu se pot considera ca unic mijloc de preventie.
Exercitiile fizice regulate, in special cele ce fortifica musculatura gambei, adevarata
pompa pentru circulatia venoasa, sunt importante si nu trebuie minimalizate. Simpla
renuntare la masina pentru deplasarile la servici sau la piata este de ajutor.
Drenajul limfatic manual sau mecanic este o alta arma, in special pentru pacientii cu
insuficienta venoasa.
Tot ca o masura de preventie poate fi privita si operarea varicelor hidrostatice.

37
CAPITOLUL III. STUDII DE CAZ

Cazul nr.1
I. Culegerea datelor:
Numele şi prenumele :T.C.
Sex : Feminin ;
Vârsta : 61 ani ;
Localitatea : Tulcea ;
Ocupaţia : Pensionara ;
Religia : Ortodoxa;
Naţionalitatea : Română ;
Diagnosticul la internare : - Tromboflebita profunda membru inferior stang.
Diagnosticul la 72 de ore : - Tromboflebita profunda membru inferior stang
- Diabet zaharat tip 2;
Motivele internării : -febra cca 38°, tahicardie, depasind frecventa
corespunzatoare temperaturii si stare de neliniste, semne locale, dintre care atrag atentia:
durerea spontanta la nivelul gambei sau al musculaturii plantare, greutatea sau
schiopatarea, durerile la dorsoflexia piciorului sau la presiunea maselor musculare locale.
Se mai constata o usoara infiltrare a tesuturilor, cu cresterea temperaturii locale, cianoza
discreta si, uneori, dilatarea venelor superficiale.
Istoricul bolii : Pacienta în vârstă de 61 ani, cunoscuta cu tromboflebita de peste 5
ani, diabet zaharat tip 2 (2009), fără medicaţie antidiabetică de aproximativ 2 ani. Se
internează pentru edem relativ dur la palpare, cald, alb, stralucitor chiar, dureri intense care
persista un timp, dar scad pe masura constituirii edemului, hidrartroza a genunchiului si
adenopatie inghinala. Pacienta nu a luat de patru luni nici un fel de medicaţie
vasoprotectoare şi venotonică.
Se internează în vederea investigaţiilor clinice şi paraclinice şi a tratamentului de
specialitate.
Antecedente heredo-colaterale :
- Nu cunoaşte.
Antecedente personale, fiziologice şi patologice:
- 1982 - apendicectomie ;
- 2009 - tromboflebita stângă ;

38
- 2009 - diabet zaharat, echilibrat prin dietă şi A.D.O. ;
- 2010 - cardiopatie ischemică ;
Condiţii de viaţă şi muncă :
- Condiţii corespunzătoare de viaţă ;
Comportamente (fumat, alcool) :
- nefumător ;
- consumă ocazional alcool ;
- alimentaţie hipercalorică ;
Medicaţie adminstrată înaintea internării :
- a urmat tratamentul diabetic conform prescripţiei medicale ;
- fără nici o medicaţie vasoprotectoare şi venotonică de aproximativ patru luni ;
II. Examenul obiectiv- Tip constituţional hipostenic
•Greutate= 88 kg ,
•Talie = 177 cm ,
•Temperatură = 38,6 º C ;
•Starea generală : influenţată ;
•Starea de nutriţie : supraponderală ;
•Starea de conştienţă : păstrată ;
•Facies : suferind, zone depigmentate la nivelul pomeţilor ;
•Tegumente : edem relativ dur la palpare, cald, alb, stralucitor chiar la nivelul
gambei stângi;
•Mucoase : normal colorate ;
•Fanere : unghii deformate, cu striaţiuni la nivelul picioarelor ;
•Ţesut conjunctiv : adipos - foarte bine reprezentat ;
•Sistem ganglionar : superficial, nepalpabil ;
•Sistem muscular : normoton, normotrof, normokinetic ;
•Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional ;
•Aparat respirator : torace uşor emfizematos, murmur vezicular normal transmis
bilateral, uşor estompat, fără raluri. F.R.=20 respiraţii/minut ;
•Aparat cardiovascular: arie precordială de aspect normal, şoc apexian în spaţiul
V, IC pe LMC stâng, zgomote cardiac asurzite, ritmice, greu perceptibile. AV = 62 bătăi
/minut, TA = 130/70mmHg, fără sufluri cardiac, puls neperceptibil la artera pedioasă ;
•Aparat digestiv: abdomen destins de volum, elastic, moale nedureros, spontan şi
la palpare.

39
Tranzit intestinal absent (constipaţie) ;
•Ficat, căi biliare, splină: ficat palpabil la 0,5cm de rebordul costal, splină
nepalpabilă ;
•Aparat uro-genital : loje renale libere, manevra Giordano bilateral, micţiuni
frecvente, poliurie şi nicturie, usturimi la urinare;
•Sistem nervos, endocrin, organe de simţ: ROT prezente bilateral, fără semne de
iritaţie meningeală ;
III. Analiza şi interpretarea datelor
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie :
A. Respiraţia :
-Poziţia obişnuită de confort: decubit dorsal ;
-Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii ;
B. Circulaţia:
- Prezintă tromboza venoasa profunda .
2. Nevoia de a bea şi a mânca :
- Gust: da ;
- Ajutor pentru a mânca: nu ;
- Regim: da, din cauza bolii: excluderea glucidelor din alimentaţie;
- Dificultăţi la masticaţie: nu prezintă;
- Dificultăţi la deglutiţie: nu prezintă.
3. Nevoia de a elimina:
A. Urina:
- Dificultăţi la eliminare: prezintă polakiurie;
- Micţiuni nocturne: prezintă nicturie;
- Incontinenţă: nu prezintă;
B. Scaun:
- Dificultăţi: nu prezintă ;
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură :
-Se deplasează singura, fără ajutor;
-Activitate psihică: bună .
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni:
- Numărul orelor de somn: aproximativ 7 ore ;
- Ajutor pentru a adormi: nu ;
- Obiceiuri pentru a dormi: fără pătură ;

40
- Somnifere: nu sunt necesare;
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:
-Îşi satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menţine memperature corpului în limite normale:
- Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate .
8. Nevoia de a fi curat , îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele:
- Obiceiuri: baie de două ori pe săptămână;
- Se spală singur, nu are nevoie de ajutor;
- Semne particulare: nu are ;
- Tegumentele prezintă ulceraţii masive, însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi iar
mucoase sunt normal colorate .
9. Nevoia de a evita pericolele:
- Temperaturile crescute îi crează probleme.
10. Nevoia de a comunica:
- Este o persoană puţin comunicativă;
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica
religia:
-Practică religia: ortodoxă;
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:
-Satisfacerea nevoi se reduce la îngrijirea nepotului;
13. Nevoia de a se recrea:
-Obiceiuri: urmăreşte meciurile de fotbal ale echipei favorite ;
14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :
-Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale, de
asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos.

Fig. n 11

41
IV. Plan de ingrijire

Ziua 1

Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare


pacientului asistentei

-stare de rau -supravegherea -masurarea tensiunii -puls:62 batai /minut


generala functiilor vitale arteriale, a pulsului, a
-reaspiratie:20
respiratiei si notarea in
resp/min
foaia de abservatie
-TA: 130/70 mmHg

-investigatii de -recoltarea -s-a recoltat sange prin Rezultate de


laborator probelor pentru punctia venoasa pentru laborator.
laborator determinarea -VSH: mm/h;
urmatoarelor examene de -Hb:10.4 g %;
laborator: VSH, -leucocite:
hemoglobina, glicemie, 9300/mm3
uree, creatinina, -EO:1%;
transaminaze. -segmentate:78 %;
limfocite mici;

-glicemie: 239 mg
%;

-creatinina: 0.6
mg/dL; ASLAT: 16
U/L; ASLAT: 18
U/L;

Homocisteina:
11,17um

42
Ziua 2

Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare


pacientului asistentei

investigatii de -recoltarea -urocultura cu antibiograma Rezultate de


laborator analizelor de laborator: -urocultura
-recoltare secretii din plaga
laborator negativa (sterile)

Fibrinogen:
288/mg/dl

APTT: 27,4/s

administrarea -indepartarea Administrarea de -starea generala se


tratamentului riscului de edem antitrombotic injectabil: imbunatateste;
medicamentos pulmonar - Innohep 35mg/zi -edemul persista;
-reducerea durerii
-imbunatatirea -Vasseldue: 1 fiola/zi;
in ortostatism;
circulatiei
-Detralex: 2 tb/zi;
venoase;
-repaos in pozitia
Trendelenburg;

-Tador: 3 tb/zi;

Ziua 3

Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare


pacientului asistentei

consult la evaluarea -s-a recoltat sange pt Rezultatele


clinica de boli valorilor determinarea glicemiei; examenelor de
de nutritie si glicemiei si laborator:
diabet stabiliirea -glicemie:270 mg%;
regimului si a
conduitei
terapeutice;

43
administrarea indepartarea Administrarea de -stare generala buna;
tratamentului riscului de antitrombotic injectabil: -regresie usoara a
medicamentos; suprainfectare; -Innohep 35mg/zi edemului;
-tratarea -reducerea durerii in
-Vasseldue: 1 fiola/zi;
trombozei ortostatism prelungit;
venoase; -Detralex: 2 tb/zi; -nu prezinta
-tratarea intoleranta;
-repaos in pozitia
durerii;
Trendelenburg;
- tratarea
diabetului; -Tador: 3 tb/zi;

Ziua 4

Probleme Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare


pacientului asistentei
-administrarea -indepartare -Administrare de In urma tratamentului
tratamentului riscului de antitrombotic: Innohep 35 cu flebotonice si
medicamentos suprainfectie; mg/zi venotonice, starea
-imbunatatirea -Pentoxifilin retard 400mgx vasculara este mult
circuiatiei 2/zi; imbunatatita;
venoase; Endoteon:2 tb/zi;
-clinostatism prelungit si
contentia elastica extrema a
gambei;

V. EVALUARE FINALA

Pacienta T.C., in varta de 61 de ani se interneaza de urgenta pentru urmatoarele


manifestari de dependenta: febra cca 38°, tahicardie, edem relativ dur la palpare, cald, alb,

44
stralucitor chiar, dureri intense care persista un timp, dar scad pe masura constituirii
edemului, hidrartroza a genunchiului si adenopatie inghinala, cu cresterea temperaturii
locale, cianoza discreta si, uneori, dilatarea venelor superficiale.
In urma examenului clinic si paraclinic diagnosticul stabilit anterior de tromboflebita
profunda membru inferior stang si diabet zaharat tip II.
Datele culese sunt analizate si interpretate definindu-se problemele de dependent,
diagnosticele de ingrijire si obiectivele de ingrijire. In urma interventiilor cu rol propriu si
delegate, a tratamentului instituit, obiectivele propuse pentru problemele de dependenta au
fost realizate. Astfel, pacienta prezinta stare generala buna, miscare si postura imbunatatita,
afebrila, somn fiziologic, odihnitor , echilibrata psihic se decide externarea .
Pacienta s-a externat cu umatoarele recomandari :
 pacienta trebuie sa-si reia treptat activitatea zilnica, ramanand, sub control medical
ambulatoriu ;
 sa respecte toate recomandarile date de medic la iesirea din spital ;
 se va limita efortul fizic in gospodarie, efortul fizic va fi limitat si progresiv ;
 va consuma un regim alimentar bogat in proteine si vitamine, dar in cantitati
moderate;
 evitarea ortostatismului prelungit, purtarea de ciorapi elastici;
 in perioada de repaos membrele inferioare vor fi ridicate mai sus de nivelul
corpului;
 se va prezenta periodic la control pentru verificarea indicelui de protrombina si INR
si evaluarea tratamentului cu Trombostop;
 v-a urma tratamentul diabetic conform prescripţiei medicale;
 mentinerea riguroasa a igienei membrelor inferioare, va purta incaltaminte
confortabila din piele, indrum pacienta sa se gandeasca serios la interventia
chirurgicala de eradicare a varicelor;
 pacienta sa aiba o alimentatie bogata in vitamine si proteine si hiposodata datorita
tratamentului;
 verific daca pacienta a inteles corect mesajul transmis si daca si-a insusit noile
cunostinte;
Cazul nr. 2

1. Culegerea datelor:

45
Numele şi prenumele :V.I.
Sex : Feminin ;
Vârsta : 71 ani ;
Localitatea :Isaccea (Tulcea) ;
Ocupaţia : Pensionara ;
Religia : Ortodox ;
Naţionalitatea : Română ;
Diagnosticul la internare : Tromboflebita profunda la ambele membre inferioare
Diagnosticul la 72 de ore : Tromboflebita profunda la ambele membre inferioare
Motivele internării : - edeme la nivelul membrelor afectate dar si localizate de-a
lungul vasului de sange afectat, ce are un aspect de cordon inflamat si poate fi simtit la
palpare
- cresterea temperaturii locale : 38,6
- durere si sensibilitate. Durerea este continua la nivelul coapsei
- eritem caracteristic.
Istoricul bolii : Bolnava prezintă diagnosticul de tromboflebita profunda de
aproximativ 2 ani, a mai avut o internare la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta in urma cu
un an intercalata de perioada de vindecare postterapeutică. Se reinternează, pentru
reevaluare clinica şi tratament de specialitate, prezentând la ambele membre inferioare
edeme si dureri, insotite de eritem.
Antecedente heredo-colaterale :
- Mama – insuficienţă venoasă, diabet zaharat ;
- Tatăl – H.T.A.;
Antecedente personale fiziologice :
- Bolile copilăriei ;
Antecedente personale patologice :
- 1979: Fractură deschisă gambă stângă şi antebraţul drept;
- Tromboflefita profunda din 2016;
- Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat;
- H.T.A. (nu poate preciza exact data debutului);
Medicaţie adminstrată înaintea internării :
- Enap - 5mg.x2/zi;
- Furosemid - 1 tabletă pe zi
- Detralex - 2 tablete pe zi

46
II. Examenul obiectiv
• Greutate= 79 kg , Talie = 175 cm , Temperatură = 36 º C ;
• Starea generală : bună ;
• Starea de nutriţie : bună ;
• Starea de conştienţă : păstrată ;
• Facies : fără modificări fenotipice ;
• Tegumente : normal colorate , cu excepţia edemului si a eritemului la ambele
membre inferioare
• Mucoase : normal colorate ;
• Fanere : normale ;
• Ţesut conjunctiv - adipos : normal reprezentat ;
• Sistem ganglionar : normal ;
• Sistem muscular : normoton , normotrof , normokinetic ;
• Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional ;
• Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral ;
• Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice, TA =170/80 mm/Hg (H.T.A,
(insuficienţă venoasă cronică) ;
• Aparat digestiv : abdomen suplu , elastic , cu respiraţia TI prezentă ;
• Ficat, căi biliare, splină : ficat, splină - în limite fiziologice ;
• Aparat uro-genital : micţiuni fiziologice ;
• Sistem nervos, endocrin, organe de simţ : fără semne de iritaţie meningiană .

III. Analiza şi interpretare datelor


1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie :
A. Respiraţia :
-Poziţia obişnuită de confort : decubit lateral dreapta ;
-Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii ;
B. Circulaţia :
-Prezintă insuficienţă venoasă cronică .
2. Nevoia de a bea şi a mânca :
- Gust : da ;
-Ajutor pentru a mânca : nu ;
-Regim : da, din cauza bolii : hiposodat ;

47
-Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă ;
-Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
-Dificultăţi la eliminare : nu prezintă ;
-Micţiuni nocturne : în limite normale ;
-Incontinenţă : nu prezintă ;
B. Scaun :
-Dificultăţi : nu prezintă ;
-Constipaţie : nu ;
-Diaree : nu ;
-Transpiraţie : în cantitate 48ormal .
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură :
-Se deplasează singur , fără ajutor ;
-Activitate psihică : bună .
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni :
-Numărul orelor de somn : aproximativ 8 ore ;
-Ajutor : nu ;
-Obiceiuri pentru a dormi : nu prezintă ;
-Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca :
-Îşi satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale :
-Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate
- Prezinta febra 38,6.
8. Nevoia de a fi curat , îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele :
-Obiceiuri : baie şi duş ;
-Se spală singur, nu are nevoie de ajutor ;
-Semne particulare : nu are ;
-Tegumente şi mucoase normal colorate, prezintă edem si eritem la ambele membre
inferioare.
9. Nevoia de a evita pericolele :
-Temperaturile crescute îi crează probleme .
10. Nevoia de a comunica :

48
-Este o persoană comunicativă, îi plac glumele .
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica
religia:
-Practică religia : ortodoxă ;
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării :
-Se implică în acţiuni de ajutorare a bătrânilor de la azil ;
13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : merge în parc pentru a se întâlni cu alţi pensionari cu care poartă discuţii şi
joacă şah.
14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :
-Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale, de
asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea tromboflebitei .

Fig. n12

IV. Plan de ingrijire

Ziua 1

49
Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare
pacientului asistentei

-stare -supravegherea -masurarea tensiunii -pulsul: 70


generala functiilor arteriale, pulsului si a batai/minut;
relativa buna; vitale; respiratiei si notarea lor in -respiratia:20
foaia de observatii; respiratii/minut
-TA: 130/70 mmHg;

-investigatii -recoltarea s-a recoltat sange prin -VSH:45mm/h;


de laborator probelor pentru punctia venoasa pentru -Hb:13.4 g %
laborator determinarea urmatoarelor -leucocite: 4300
analize de laborator: mm3;
-VSH; -glicemie:98 mg %;
-hemoglobina; -creatinina:
- -leucocite; 0.6mg/dL;
glicemie; -TGO: 18 I.;
-uree; -TGP: 15 U.I
-creatinina; -albumina, glucoza-
-transaminaze: TGO, absent
TGP; -Ubg normal;
Ssumar de urina; -pH: 5
-sediment urinarar:
-rare celule-
epiteliale;
-densitate: 1025;
-urocultura- sterila

Ziua 2

Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare


pacientului asistentei

50
administrarea -indepartare -Administrare de antitrombotic: -stare generala
tratamentului riscului de buna;
Clexane 1 fiola/zi
medicamentos suprainfectie; -diminuarea
-imbunatatirea -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi; senzatiei de
circuiatiei Endoteon:2 tb/zi; "picior greu”
venoase;
-clinostatism prelungit si
contentia elastic extrema a
gambei;

Ziua 3

Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare


pacientului asistentei

administrarea -indepartare -Administrare de antirombotic: -stare generala


tratamentului riscului de Clexane: 1 fiola/zi buna;
medicamentos suprainfectie; -diminuarea
-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi;
-imbunatatirea senzatiei de
Endoteon:2 tb/zi;
circuiatiei "picior greu”;
venoase; -clinostatism prelungit si
contentia elastic extrema a
gambei;

Ziua 4

Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare


pacientului asistentei

51
administrarea -indepartare -Administrare de antitrombotic: - evolutie
tratamentului riscului de Clexane: 1 fiola/zi favorabila;
medicamentos suprainfectie;
-Pentoxifilin retard 400mgx -imbunatatirea
-
2/zi; Endoteon:2 tb/zi; circulatiei
imbunatatirea
circuiatiei venoase
-clinostatism prelungit si
venoase; contentia elastic extrema a
gambei;

Ziua 5

Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare


pacientului asistentei

administrarea -indepartare -Administrare de In urma


tratamentului riscului de antitrombotic: Clexane: 1 tratamentului cu
fiola/zi
medicamentos suprainfectie; flebotonice si
-imbunatatirea -Pentoxifilin retard 400mgx venotonice, starea
2/zi; Endoteon:2 tb/zi;
circuiatiei vasculara este
venoase; -clinostatism prelungit si mult imbunatatita
contentia elastic extrema a
gambei;

V. EVALUARE FINALA

Pacienta V.I., in varta de 71 de ani se interneaza de urgenta pentru urmatoarele


manifestari de dependenta: edeme la nivelul membrelor afectate dar si localizate de-a
lungul vasului de sange afectat, ce are un aspect de cordon inflamat si poate fi simtit la
palpare, cresterea temperaturii locale : 38,6, durere si sensibilitate continua la nivelul
coapsei, eritem caracteristic.
In urma examenului clinic si paraclinic diagnosticul stabilit anterior de
tromboflebita profunda ambele membre inferioare.

Datorita interventiilor cu rol propriu si delegate acordate, obiectivele de ingrijire au


fost realizate, iar pe timpul internarii nu au intervenit complicatii. Pacienta prezinta stare

52
generala buna, afebrila, miscare si postura adecvata, somn fiziologic odibnitor, echilibrat
psihic si fara complicatii postoperatorii .

Intrucat evolutia a fost favorabila, se decide ca pacienta sa fie externata cu


urmatoarele recomandari :

 evitarea statului prelungit in picioare, alternarea perioadelor de efort cu cele de


repaus;

 aplicarea ciorapului elastic dimineata dupa scularea din pat ;

 prezentarea la control dupa o luna, eventual si mai repede in caz de febra, sau
aparitia altor complicatii ;

 in perioada de repaos membrele inferioare vor fi ridicate mai sus de nivelul


corpului

 mentinerea riguroasa a igienei membrelor inferioare, va purta incaltaminte


confortabila din piele, in drum pacienta sa se gandeasca serios la interventia
chirurgicala de eradicare a varicelor;

 educ pacientul asupra masurilor pe care trebuie sa le aplice pentru evitarea recidivei
.

53
Cazul nr.3

I. Culegerea datelor:
Numele şi prenumele : M.G. ;
Sex : Feminin ;
Vârsta : 38 ani ;
Localitatea : Babadag (Tulcea) ;
Ocupaţia : Asisten social;
Religia : Ortodoxa ;
Naţionalitatea : Română ;
Diagnosticul la internare : tromboflebita profunda membru inferior stang
Diagnosticul la 72 de ore : tromboflebita profunda membru inferior stang
Motivele internării : edem si eritem superficial la membrul inferior stang
Istoricul bolii : Pacientă în vârstă de 38 ani se internează în prezent pentru un
edem si eritem superficial la membrul inferior stang, durere locală, greutate în deplasare.
Pacienta este insarcinata in 5 saptamani.
Antecedente heredo-colaterale :
- Nu cunoaşte ;
Antecedente personale, fiziologice şi patologice:
- 2009 - Colecistectomie ;
Condiţii de viaţă şi muncă :
- asistent social, trăieşte în condiţii corespunzătoare ;
Comportamente (fumat, alcool) :
- nefumătoare ;
- nu consumă alcool;
- alimentaţie normală;
Medicaţie adminstrată înaintea internării :
- Acid folic ;

II.Examenul obiectiv
• Greutate = 66 kg , Talie = 170 cm , Temperatură = 36,5 º C ;
• Starea generală : bună ;
• Starea de nutriţie : normala;
• Starea de conştienţă : păstrată ;

54
• Facies : normal ;
• Tegumente : edem si eritem superficial la membrul inferior stang ,
• Mucoase : normal colorate ;
• Fanere : normale ;
• Ţesut conjunctiv : adipos - bine reprezentat ;
• Sistem ganglionar : nepalpabil ;
• Sistem muscular : tonus normal ;
• Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional ;
• Aparat respirator : torace normal conformat - sonorizare pulmonară în limite
normale.
•Aparat cardiovascular : Şoc apexian în spaţiul V şi pe linia medioclaviculară,
matitate cardiacă în limite normale.Zgomote cardiace rotunde, bine bătute ;
• Aparat digestiv : Abdomen cu ţesut adipos abundent. Tranzit intestinal prezent;
• Ficat , căi biliare , splină : În limite normale ;
• Aparat uro-genital :Micţiuni spontane prezente. Loje renale libere. Manevra
Giordani bilateral negativa; Sarcina in evolutie cf EKG in 5 saptamani
• Sistem nervos , endocrin , organe de simţ : ROT prezente, orientată
temporospaţial;

III. Analiza şi interpretare datelor


1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie :
A. Respiraţia :
-Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal ;
-Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii ;
B. Circulaţia :
-Prezintă tromboza venoasa profunda .
2. Nevoia de a bea şi a mânca :
-Gust : da ;
-Dezgust : nu ;
-Ajutor pentru a mânca : nu ;
-Regim : nu ;
-Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă ;
-Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă .

55
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
-Dificultăţi la eliminare : nu prezintă ;
-Micţiuni nocturne : da, datorita sarcinii
-Incontinenţă : nu prezintă ;
B. Scaun :
-Dificultăţi : nu prezintă ;
-Constipaţie : nu ;
-Laxative : nu ;
-Transpiraţie : în cantitate normală .
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură :
-Se deplasează singură , fără ajutor ;
-Activitate psihică : bună .
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni :
-Numărul orelor de somn : aproximativ 6 - 7 ore ;
-Ajutor : nu ;
-Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca :
-Îşi satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale :
-Nu prezintă dificultăţi ;
8. Nevoia de a fi curat , îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele :
-Obiceiuri : baie ;
-Se spală singură, nu are nevoie de ajutor ;
-Semne particulare : nu are ;
-Tegumente şi mucoase normal colorate cu excepţia prezenţei unui edem si eritem
superficial la nivelul gambei stangi.
9. Nevoia de a evita pericolele :
-Fulgerele îi provoacă teamă ; este ingrijorata de evolutia sarcinii in conditiile trombozei
venoase.
10. Nevoia de a comunica :
-Este satisfacuta

56
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori , de a practica
religia:
-Practică religia : ortodoxă ;
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării :
-Se reduce la activitatea din casa; isi doreste un copil.
13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : se uită la televizor, atunci când activitatea din casa îi permite ;
14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :
-Se documenteaza din carti, brosuri si de pe internet in legatura cu sarcina.

IV. Plan de ingrijire


Ziua 1
Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare
Pacientului asistentei

-stare generala -supravegherea -masurarea tensiunii -pulsul: 70 batai/minut;


relativ buna; functiilor vitale; arteriale, puilsului si a -respiratia:20
respiratiei si notarea lor
respiratii/minut
in foaia de observatii; -TA: 130/70 mmHg;

-investigatii -recoltarea S-a recoltat sange prin -VSH:45mm/h;


de
laborator probelor pentru punctia venoasa pentru -Hb:13.4 g %;
laborator Determinarea
urmatoarelor analize de -leucocite: 4300 mm3;
laborator: -glicemie: 98 mg %
-VSH; -creatinina: 0.6mg/dL;
-hemoglobina; -TGO: 18 U.I.;
-leucocite; -TGP: 15 U.I.;
-transaminaze: TGO, -pH: 5

TGP; -sediment urinar celule

Sumarul de urina; epiteliale;


-densitate: 1025;

57
-urocultura- sterila

Ziua 2

Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare


pacientului asistentei
-control - monitorizarea -s-a efectuat control - sarcina in evolutie,
ginecologic de sarcinii; ginecologic si EKG prea mica pentru o
specialitate intravaginal evaluare ulterioara;

-administrarea -administrarea tratamentui -starea generala se


-inbunatatirea
tratamentului injectabil: Innohep 35mg / imbunatateste;
circulatiei
medicamentos; 1 fiola pe zi
venoasae; -edemul persista;
Acid folic,
-tratarea durerii;
Magneziu+vitamina B6, -reducerea durerii in
vitamina E ortostatism;
-tratarea pruritului;
-Repaos in pozitia
-reducerea pruuritului;
Trendelemburg
-contentie elastica;
-Cutaden pentru
indepartarea eritemului

Ziua 3
Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare
pacientului asistentei

58
-toaleta si pansarea -indepartarea -se face toaleta cu apa -infectia persista dar
plagii; riscului de oxigenata; plaga devine curata,
suprainfectare; -pe zona ulceroasa se fara secretii;
aplica un unguient cu
-ibunatatirea -reducerea senzatiei
heparinoizi- Lioton;
circulatiei de greutate a
venoasae; piciorului;

-tratarea durerii;

-tratarea pruritului;
-administrarea -indepartarea -administrarea -starea generala se
tratamentului riscului de tratamentui injectabil: imbunatateste;
medicamentos; suprainfectare; Ceftamil 1g x 2/zi;
-edemul este redus;
-Detralex: 2 tb/zi;
-ibunatatirea
-Pentoxifilin: 400 mg- 1 -reducerea durerii in
circulatiei
tb/zi ortostatism;
venoasae;
-Repaos in pozitia
-tratarea durerii; -reducera pruuritului;
Trendelemburg
-contentie elastica;
-tratarea pruritului;
-Ketonal (supozitoare): 2
supozitoare/zi;
-Aerius: 1 tb/zi;
Ziua 4

Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare


pacientului asistentei
-investigatii de -recoltarea sangelui -se recolteaza probe -Fibrinogen: 288
laborator pentru analize de pentru: - APTT: 27,4
laborator Fibrinogen, APTT, PT PT INR 1,06
INR, LA R, LA 2 si LA R 1, 05
Homocisteina LA 2 13, 2 (normal:
30-38/s)
Homocisteina 11,17

59
-ingrijirea zonei -inbunatatirea -aplicatii locale de -senzatia de greutate
edematoase circuiatiei venoasae comprese reci, unguent a piciorului cu mult
(tratament local); Lioton si Cutaden; redusa;

-administrarea -tratarea durerii; -administrarea -stare generala mult


tratamentului -tratarea pruritului; tratamentui injectabil: inbunatatita;
medicamentos; -ibunatatirea Innohep 35 mg 1 fiola/zi -edemul este redus;
circuiatiei venoasae Acid Folic, magneziu+ -durerea este redusa
(tratament local); vitamina B6, vitamina E in ortostatism
-pruritul este mai
-Repaos in pozitia redus;
Trendelemburg -contentie
elastica;

Ziua 5
Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare
pacientului asistentei
-ingrijirea -iinunatatirea -aplicatii locale de unguent-senzatia de greutate a
zonei circulatiei venoasae Lioton; piciorului se mentine
periulceroase; (tratament local); dar este foarte redusa;

-administrarea - tratarea durerii; -administrarea tratamentui-stare generate buna;


tratamentului -inbunatatirea injectabil: -represie marcata a
medicamentos; circulatiei venoasae Innohep 35 mg 1 fiola pe zi edemului gambier;
(tratament local); -durere mult redusa in
-tratarea pruritului; Acid folic, magneziu+ortostatism;
vitamina B6, vitamina E prurit diminuat pana la
-Repaos in pozitiadisparitie;
Trendelemburg
-contentie elastica;

60
V. EVALUARE FINALA
Pacienta în vârstă de 38 ani se internează în prezent pentru un edem si eritem
superficial la membrul inferior stang, durere locală, greutate în deplasare. Pacienta este
insarcinata in 5 saptamani.
Datele culese sunt analizate si interpretate definindu-se problemele de dependenta ,
diagnosticele de ingrijire si obiectivele de ingrijire. Datorita interventiilor cu rol propriu si
delegat , obiectivele de ingrijire au fost realizate .
Intrucat evolutia a fost favorabila , pacientul este externat cu urmatoarele
recomandari :
sa evite baile foarte fierbinti ;
 evitarea expunerii prelungite la soare ;
 evitarea fumatului ;
 atentie deosebita va fi acordata regimului alimentar, care, pe langa asigurarea unui
aport caloric si vitamino- mineral corespunzator, va trebui sa previna constipatia si
obezitatea, printr-o dieta bogata in legume si fructe. Daca este cazul, pentru
reglarea tranzitului intestinal, vor fi folosite si ceaiuri laxative sau supozitoare cu
glicerina .
 incurajarea activitatilor sportive usoare, inclusive inotul sau mersul pe jos, este
intodeauna benefic .
Se recomanda la externare continuarea tratamentului cu Innohep 35 mg 1 fiola pe zi
toata perioada de graviditate si lauzie. In plus se recomanda administrarea de Aspirina 0,75
mg/zi sau Aspenter 1 cpr/zi, vitamina E, vitamina C (CETEBECE), Magneziu + vitamina
B6 (Magne B6), Femibion, Conzina Q10 si Acid Folic - 1cpr/zi
In urma controlului ginecologic va urma tratament acasa cu No-spa 1 cpr/zi pt
evitarea contractiilor uterine involuntare.

61
CAPITOLUL IV
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE - TROMBOFLEBITA
Deoarece tromboflebita profunda necesită un tratament de lungă durată şi se
asociază cu multe complicaţii putând merge până la deces, este preferabil să se prevină
apariţia trombilor în sistemul venos. La pacienţii care au factori de risc pentru apariţia
tromboflebitei profunde se pot lua măsuri preventive eficiente.
• Mobilizarea – exerciţiile fizice
Chiar în condiţiile unei imobilizări la pat după operaţii, fracturi sau din alte motive
medicale, trebuie asigurată o mobilizare activă sau pasivă a membrelor inferioare. Soluţiile
sunt: mobilizare cât mai precoce posibil după o intervenţie, flexia şi extensia repetată a
gleznelor, genunchilor prin exerciţii realizate chiar în pat.
• Ciorapii elastici

62
Ciorapii elastici exercită o presiune mai mare la nivelul gleznei decât spre
genunchi, şi astfel favorizează întoarcerea sângelui către inimă. Ciorapii elastici
(medicinali) pot fi procuraţi din farmacii. Există diverse tipuri, care acoperă întregul picior
(cu sau fără chilot) sau doar gamba. Modelul şi durata de purtare trebuiesc discutate cu
medicul.
• Compresia pneumatică externă
În jurul piciorului şi gambei este plasată o manşetă care exercită presiune
intermitentă, mimând astfel presiunea musculară din timpul mersului şi favorizând returul
venos. Se utilizează la pacienţii imobilizaţi îndelungat, mai ales în servicii de terapie
intensivă.
• Heparina cu greutate moleculară mică
După intervenţii chirurgicale sau ortopedice, după fracturi, dar şi în cursul unor
afecţiuni medicale acute (respiratorii, cardiace, boli infecţioase acute severe, afecţiuni
oncologice etc.) sau la pacienţi neurologici care asociază paralizii, este necesară prevenţia
tromboflebitei profunde prin administrarea pentru o anumită perioadă de medicamente
anticoagulante.
Cea mai utilizată modalitate profilactică este reprezentată de heparinele cu greutate
moleculară mică (HGMM) de tipul
- enoxaparină - Clexane®,
- reviparină - Clivarine®,
- dalteparină - Fragmin®,
- nadroparină - Fraxiparine®,
- tinzaparină - Innohep®.
HGMM au multiple avantaje:
- se administrează cu uşurinţă, prin injectare subcutanată care poate fi efectuată
chiar de către pacient sau un membru al familiei.
- o singură administrare pe zi pentru preventia tromboflebitei profunde.
- nu necesită monitorizare de laborator a acţiunii (vor necesita însă evaluarea
numărului de trombocite în caz de tratament prelungit).
Durata administrării de HGMM în prevenţia TVP depinde de tipul de intervenţie
sau de boală, de factorii de risc asociaţi. Administrarea de HGMM poate fi necesară de la
câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de indicatia medicului, pot fi folosite pentru
administrare de lungă durată Clexane®, Clivarine®, Fragmin® sau Fraxiparine®.
Călătoriile prelungite şi TVP

63
Deşi există controverse în jurul acestui subiect, călătoriile prelungite (peste 4-6 ore)
în avion, autocar sau tren, pot conduce la stagnarea sângelui în sistemul venos al
membrelor inferioare, crescând astfel riscul de tromboflebita mai ales la pacienţii care
asociază şi alţi factori de risc.
De aceea, este important să se ia următoarele măsuri înainte de şi pe parcursul
călătoriei
- nu purtaţi ciorapi strâmţi, care împiedică întoarcerea venoasă;
- în timpul călătoriei faceţi mişcari active ale membrelor, chiar şi din poziţie aşezat
(de exemplu flexia şi extensia gleznelor, genunchilor);
- beţi multe lichide pe tot parcursul călătoriei.
Dacă asociaţi şi alţi factori de risc pentru tromboflebita (de exemplu: tromboflebita
în
antecedente, trombofilie cunoscuta, chirurgie majoră recentă, imobilizare, sarcină) puteţi
lua şi următoarele măsuri:
- purtaţi ciorapi elastici pe perioada călătoriei;
- se va administra o injecţie subcutanată de HGMM cu 1-2 ore înainte de plecarea
în călătorie, la indicaţia medicului (nu şi dacă urmaţi deja tratament anticoagulant oral).
Aspirina nu este considerată un mijloc eficace de prevenţie a tromboflebitei!

CONCLUZII

Tromboflebita este boala tromboembolica, este o afectiune a sistemului


cardiovascular caracterizata prin inflamatia venelor insatiate de formarea de cheaguri de
sange .
Aceasta afectiune provoaca usturimi, febra, dureri etc . Totodata este periculoasa
pentru ca, in cazul in care cheagurile de sange migreaza in organism, pot genera
complicatii mortale .
Tromboflebita presupune obturarea totala sau partiala a peretelui venos prin
coagularea intravenoasa, adica inflamarea peretelui venos si de formarea de cheaguri de
sange care pot astupa total sau partial vena, ingreunand circulatia sangvina .
Primele simptome ale tromboflebitei:
 reactii inflamatorii ale venelor speciale;

64
 temperature , cresterea pulsului;
 senzatia de tensiune sau cianoza in gamba;
 neliniste, teama;
 hipertermie cutanata;
 durere vie la palpare in regiunea dorsala a gambei;
 edem.
Cand boala a avansat apare edemul voluminos care se intinde pana la radacina coapsei.
Semnele tromboflebitei sunt discrete: durere continua si la mers, mers dificil si schiopatat,
stari de anxietate si tahicardie, aparitia unui cordon dur, rosu si sensibil in zona afectata, de
obicei la nivelul venei.
Evolutia tromboflebitei este indelungata, pe parcursul a luni si ani, dupa vindecare mai
persistand tulburari de circulatie venoasa. In primele saptamani, pericolul mare este al
emboliilor pulmonare.
Una dintre cauzele de aparitie a tromboflebitei este insuficienta cardiaca si imobilizarea
prelungita dar si de leucemie, anemie, poliglobulie, febra tifoida, cancer, supuratii,
traumatisme, varice, de tratamente cu antibiotice si corticoizi, sarcina si lauzie, varice (“
trombii “ se pot forma in venele superficiale dilatate, producand tromboflebita
superficiala), traume fizice la nivelul venelor, obezitate, fumatul, disfuncii hepatice si la
nivelul splinei, dereglari ale sistemului endocrin.

BIBLIOGRAFIE

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI - Editura Corint , Bucuresti 1997


Roxana Maria Albu .
2. GHID DE PREVENŢIE A TROMBOEMBOLISMULUI VENOS -
D.Antonescu, L.Gherasim, D.Tulbure, Ruxandra Jurcut. Medicina Internă 2007; 5(1):23-39
3 . GHID DE NURSING, EDITIA V - Editura Viata Medicala Romaneasca,
Bucuresti 2001, Letitia Titirca
4. INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CATRE
ASISTENELE MEDICALE - Editura Viata Medicala Romaneasca, Editia IV 2004,
Lucretia Titirica .

5. PREVENTION OF VENOUS THROMBOEMBOLISM - Geerts WH, Pineo


GF, Heit JA et al. Chest 2004; 126:338S-400S

65
6. SCOTTISH INTERCOLLEGIATE GUIDELINES NETWORK, Prophylaxis of
venous thromboembolism. A National Clinical Guideline. Edinburgh SIGN 2002
7. DISEASES OF THE VEINS - Cardiology Patient

66
ANEXA

Mod de administrare a heparinelor cu greutate moleculară


mică

(Urmăriţi imaginile ca exemplu pentru metoda de injectare a HGMM)


1. Injecţia trebuie făcută în ţesutul subcutanat (sub piele) la nivelul părtii laterale a
abdomenului, cu păstrarea distanţei faţă de ombilic şi de orice leziune prezentă.
Dezinfectati pielea și lăsați să se usuce.

Fig. n13
2. Ridicaţi filmul protector al ambalajului si scoateţi capacul seringii

Fig.n14
3. Formaţi un pliu cutanat între degetul mare și arătător. Introduceţi vertical acul pe
toată lungimea sa în pliul cutanat. Menţineţi pliul între degete pe toată durata
injectării. Injectaţi lent substanţa.

Fig. n 15

67
4. După injectare, scoateţi acul şi eliberaţi pliul cutanat. Dacă apare o picătură de
sânge, apăsaţi câteva secunde-minute cu o compresă.

Fig. n16
5. Acoperiţi acul pentru a preveni riscul de înţepare al dumneavoastră sau al altor
persoane.

Fig. n17
6. Aruncați imediat seringa într-un coş de gunoi special.

Fig. n18
Pentru informații complete despre modul de injectare, consultați prospectul fiecărui
produs.

68