34 Maşini hidraulice

7. Cavitaţia
7.1. Aspecte generale
Cavitaţia este un fenomen dinamic, caracteristic numai lichidelor în mişcare. El
se manifestă prin apariţia, dezvoltarea şi dispariţia, prin implozie, a bulelor de gaz în
interiorul masei de lichid în mişcare.
Apariţia fenomenului de cavitaţie este rezultatul scăderii locale bruşte a presiunii
sub nivelul presiunii de vaporizaţie. Bulele sunt antrenate de curentul de fluid în
regiuni cu regim ridicat de presiune unde ele se micşorează până în momentul în care
îşi pierd stabilitatea şi se distrug prin implozie. În acest moment apar microjeturi de
lichid dirijate preferenţial către frontiera solidă.
Cavitaţia produce mai multe efecte : mecanic, termodinamic, electrochimic –
care se combină şi se cumulează.
Efectul mecanic conduce la distrugerea materialului asupra căruia acţionează
microjeturile în momentul imploziei. Părţi importante din frontiera solidă se desprind.
Efectul termodinamic este caracterizat de transferul de energie cinetică şi de
căldură, datorat imploziei bulelor. Căldura degajată decăleşte superficial materialul
frontierei, micşorându-i rezistenţa mecanică.
Efectul electrochimic este caracterizat de apariţia unei diferenţe de potenţial
electric între frontiera solidă şi lichid, care generează o electroliză locală, cu formarea
de oxizi metalici la suprafaţa de contact şi care conduce la un transport de material
solid spre lichid.
7.2. Efectul cavitaţiei asupra pompelor
Fenomenul de cavitaţie se manifestă la pompe prin :
-scăderea bruscă a parametrilor funcţionali ai pompelor (, H, Q, Pu) putându-se
ajunge la imposibilitatea funcţionării prin dezamorsare;
-apariţia de zgomote şi vibraţii puternice, ce pot duce la distrugerea pompelor
dacă apare şi fenomenul de rezonanţă;
-apariţia de distrugeri importante la nivelul rotorului, în cazul funcţionării
indelungate în regim de cavitaţie.

După intensitatea fenomenului se pot distinge următoarele stadii în dezvoltarea

cavitaţiei:
1. Regim necavitaţional – caracterizat prin faptul că în toate punctele din fluid
presiunea este mai mare decât presiunea de vaporizare (p>pv). Este regimul
normal de foncţionare;
2. Incipienţă cavitaţională – pentru care există un număr finit de puncte unde
presiunea din fluid este mai mică sau egală cu presiunea vaporizare (p  pv), unde
 7. Cavitaţia 35
apar primele bule cavitaţionale. Acest regim marchează începutul cavitaţiei.
Detectarea fenomenului este importantă în acest stadiu. Pentru aceasta se
utilizează modele de generatoare hidraulice transparente. Singurele posibilităţi de
a pune în evidenţă fenomenul de cavitaţie sunt metodele optice (cu stroboscopul,
prin divers tehnici de laborator sau cu ochiul liber).
3. Cavitaţia uşoară – este când numărul de puncte din fluid cu presiunea mai
mică sau egală cu presiunea vaporizare (p  pv) se înmulţesc, bulele de cavitaţie
se înmulţesc şi ele şi se unesc, formând zone de cavitaţie care au totuşi
dimensiuni reduse. Acest regim nu are nici o influenţă asupra funcţionării
generatoarelor hidraulice şi asupra performanţelor lor. Acest regim poate fi
detectat cu aparate de măsură a vibraţiilor şi a zgomotelor cu sensibilitate
ridicată.
4. Cavitaţia industrială - este regimul considerat de ingineri ca fiind momentul
apariţiei cavitaţiei tehnice. Acest regim poate fi pus în evidenţă cu ajutorul
aparatelor de măsură industrială. On met en evidence ce regime à l’aide des
instruments industriels habituels. Zonele cavitaţionale se măresc şi modifică atât
curgerea în interiorul generatoarelor cât şi parametriide funcţionare.
5. Cavitaţia dezvoltată – este caracterizată prin lărgirea zonelor afectate de
cavitaţie, prin alterarea performanţelor generatorului şi prin apariţia de zgomote
şi vibraţii importante.
6. Supercavitaţia – este regimul în care funcţionarea generatoarelor hidraulice nu
mai este posibilă. Se ajunge la dezamorsare deoarece cavitaţia este extinsă în tot
generatorul.

7.3. Parametrii care guvernează fenomenul de cavitaţie

Pentru evitarea cavitaţiei, trebuie asigurată în secţiunea de aspiraţie a
generatorului, o sarcină hidrodinamică minimă (care este dependentă de debit) numită
Înălţime Totală Abosoluta Netă la aspiraţia pompei, simbolizată NPSH.
NPSH –ul reprezinta valoarea inaltimii totale absolute la aspiratie, diminuata de
presiunea de vaporizare, si raportata la planul de referinta al pompei. (fig. 7.1).
Valoarea lui NPSH este determinata experimental de catre furnizori si este data
sub forma unei caracteristici de tipul NPSHc=f(Q) insotita de caracteristica
energetica. Indicele „c” indicand faptul ca aceasta valoare este valoarea ceruta
(necesara) de generator.
Consideram un sistem hidraulic cu o pompa (fig. 7.2) si cu o viteza de intrare
pentru care s-au trasat liniile energetice si piezometrice. Presiunile sunt date in scara
absoluta .
 36 Maşini hidraulice

NPSHc

n=ct

Fig.7.1 Caracteristica NPSHc=f(Q)

Prin raportarea la un plan de referinta oarecare, consideram ei ca fiind energia

absoluta existenta la intrarea sistemului hidraulic. Sarcina absoluta disponibila la
aspiratia pompei, raportata la planul de referinta al pompei, de la care scadem valoarea
presiunii de vaporizare, reprezinta energia disponibila a fluidului la intrarea in pompa
(NPSHd). Deci, NPSHd este energia specifica disponibila la aspiratia generatorului
hidraulic in conditiile unui sistem de aspiratie si a unui fluid dat. Este o caracteristica a
sistemului hidraulic (nu exista nici o legatura cu generatorul).

 i v i2
hra
2g
v a2
2g NPSHd
pa pv
pi
g g
g

ei Hga
ea
pi

za
vi
zi
PR

Fig. 7.2 Schema grafica pentru NPSH-ul disponibil

Fiecare generator care vehiculeaza lichide are nevoie pentru fiecare debit de o
energie specifica minimala absoluta la aspiratie, notata cu NPSHc, pentru evitarea
fenomenului de cavitatie. NPSHc este o caracteristica a generatorului hidraulic
(independent de tipul retelei de conducte de aspiratie)
 7. Cavitaţia 37
Obs : NPSHd, la fel ca si NPSHc nu depinde de sistemul de refulare.

Determinarea relatiei de calcul pentru NPSHd

Observand fig.7.2 putem scrie :
pi  i vi2 p
NPSHd  z i    h ra  z a  v
g 2g g
unde : hra = MaQ2 – pierderea de sarcina pe aspiratie
za – cota geodezica de amplasare a pompei
Notand Hga = za - zi (inaltimea geodezica de aspiratie), relatia pentru NPSHd
devine :
pi  p v  i v i2
NPSHd    H ga  M a Q 2
g 2g
NPSHd –ul depinde deci:
- De caracteristicile fluidului;
- De conditiile de presiune la aspiratie (pi);
- De amplasarea generatorului fata de suprafata libera a bazinului de aspiratie
(Hga) ;
- De caracteristicile geometrice ale conductelor de (Ma).
Obs: pentru un bazin de aspiratie deschis (fig.7.3) unde pi=pat si vi=0, relatia
pentru NPSHd devine :
p at  p v
NPSHd   H ga  M a Q 2
g
Daca consideram ca pv este neglijabil raportat la pat = 105Pa, termenul
p at  p v
 10m pentru apa. Deci, inaltimea geodezica de aspiratie Hga nu poate sa fie
g
mai mare 10m , oricat de mici ar fi pierderile de sarcina la aspiratie .

Hg a

Fig.7.3 Aspiratia unui bazin deschis

Daca presupunem ca avem un manovacuumetru care indica valoarea presiunii de
aspiratie - pa (putem deci sa citim presiunea in sectiunea de aspiratie, rezulta ca :
 38 Maşini hidraulice
p a  a v a2 p v p a  p v  a v a2
NPSHd     
g 2g g g 2g
p at  p a
Daca notam cu H v  inaltimea vacuumetrica in sectiunea de aspiratie
g
(unde pat este valoarea absoluta a presiunii atmosferice) obtinem:
p at  p v  a v a2
NPSHd    Hv
g 2g
Hv masurat este o functie de debit : Hv=f(Q).
7.4. Punctul de functionare cavitational
Punctul de functionare cavitational se gaseste la intersectia curbelor NPSHd si
NPSHc (fig.7.4 si fig. 7.5).

NPSH

pv
 i v i2 g
2g I II
Hga

Ma Q2
pi NPSHd(Q) PFC
g NPSH0
`
NPSHc(Q)
Q
Q0

Fig. 7.4 Punctul de functionare cavitational

NPSH

pv
g
I II
Hga
p at
g
Ma Q2
NPSHd(Q) PFC
NPSH0

NPSHc(Q)
Q
Q0

Fig. 7.5 Punctul de functionare cavitational. Aspiratie dintr-un bazin deschis .

 7. Cavitaţia 39
Semnificatia debitului Q0

Daca punctul de functionare energetic PFE este un punct real, punctul de

functionare al cavitatiei PFC este un punct fictiv care poate fi calculat cu ajutorul
datelor. Acest punct imparte functionarea generatorului in doua zone: (fig. 7.6) :
1) Zona I cu Q<Q0 pentru care NPSHd >NPSHc – este zona de functionare normala
(fenomenul de cavitatie nu este prezent);
2) Zona II cu Q>Q0 pentru care NPSHd <NPSHc – este zona de functionare in
cavitatie;
3) Pentru Q=Q0 punctul de functionare energetic se suprapune peste punctul de
functionare cavitational (functionarea generatorului este defectuoasa) .

Solutia optima este Q<Q0. Relatia Q=Q0 este utilizata pentru determinarea curbei
caracteristice cavitationale pentru generatoarele hidraulice.

PF E

Q
NPSH

NPSH d (Q)

NPSH c (Q)
Q
Q Q0

Fig. 7.6 Functionarea normala, a generatorului hidraulic (Q<Q0)

Observatii:
1. Punctul de functionare cavitational depinde de parametrii introdusi in calcul.
Pentru verificarea unei instalatii hidraulice, este suficient sa se determine punctul
 40 Maşini hidraulice
de functionare energetic si NPSHd corespunzator debitului defunctionare si sa se
compare aceasta valoare cu cea pentru NPSHc din diagrama data de furnizori,
corespunzator aceluiasi debit. Pentru ca punctul de functionare sa fie bine ales (si
fenomenul de cavitatie sa nu se produca) trebuie ca NPSHd >NPSHc.
2. Inaltimea teoretica maxima a amplasarii pompei, deasupra suprafetei libere a
fluidului, este de 10 m. In practica, ea este egala cu maxim 7-8m. Inaltimea
geodezica de aspiratie maxima poate fi calculata considerand faptul ca pentru
debitul de functionare energetica Q, avem la limita: NPSHd =NPSHc
pi  p v  i vi2
H ga max    M a Q 2  NPSHc
g 2g
Daca Hgamax < 0 pompa trebuie sa fie amplasata „innecat” (sub suprafata libera
din rezervorul de aspiratie)
Daca Hgamax > 0 pompa poate fi amplasata deasupra suprafetei libere.

Hga<0

Fig.7.7 Generator amplasat „inecat” (Hga < 0)

7.5. Factori care actioneaza asupra punctului de functionare al cavitatiei
 Factori legati de conditiile de acces in sistemul hidraulic:
- Presiunea in sectiunea de intrare (pi)
- Viteza in sectiunea de intrare (vi)
Acesti factori sunt independenti de proiectantul sistemului si de utilizator.
 Factori legati de sistemul hidraulic de aspiratie :
- Modulul de rezistenta al tronsonului de aspiratie (Ma). Punctul de functionare
cavitational se deplaseaza catre debite cu atat mai mari cu cat modulul de
rezistenta la aspiratie este mai mic. Altfel spus, traseul trebuie sa fie mai scurt ,
diametrul mai mare si fara rezistente hidraulice locale (robineti, coturi, etc. ).
- Inaltimea geodezica de aspiratie (Hga). Amplasarea pompei ar trebui sa elimine
cavitatia, astfel incat, cu cat Hga este mai mic, chiar negativ , cu atat mai mult
punctul de functionare in cavitatie este la debite mari.
 Factori legati de proprietatile fizice ale fluidului :
- Temperatura fluidului vehiculat – influenteaza valoarea presiunii de vaporizare.
Cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat pv este mare si punctul de
functionare cavitational se deplaseaza catre stanga. (la debite mai mici) .