Faded

ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
„NICOLAE BĂLCESCU”
LUCRARE DE LICENȚĂ
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Mr.lect.univ.
dr. CÎRDEI ALIN IONUȚ
AUTOR
Stud.sg.
FAUR SERGIU LUCIAN
-SIBIU, 2019-
ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
„NICOLAE BĂLCESCU”
LUCRARE DE LICENȚĂ
TEMA: „CARACTERUL EXTREM AL OPERAȚIILOR

MILITARE DESFĂȘURATE DE STRUCTURILE MILITARE
ÎN TEATRELE DE OPERAȚII MODERNE”
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Mr.lect.univ.
dr. CÎRDEI ALIN IONUȚ
AUTOR
Stud.sg.
FAUR SERGIU LUCIAN
-SIBIU, 2019-
REFERAT DE APRECIERE
a lucrării de licență
1. Numele și prenumele absolventului:

___________________________________________________________
2. Domeniul de studii:
___________________________________________________________
3. Programul de studii universitare de licență:
___________________________________________________________
4. Tema lucrării de licență:
_________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
5. Aprecieri asupra conținutului teoretic al lucrării de licență (se marchează
cu X):
Nivel de îndeplinire a criteriului
Criterii
minim mediu ridicat excelent
Identificarea stadiului actual al
cercetării în domeniu
Capacitatea de sinteză și construcția
logică a argumentației teoretice
Gradul de relevență a conținutului
teoretic în raport cu tema lucrării
Capacitatea de operare cu concepte și
teorii specifice
Gradul de relevanță și actualitatea
bibliografiei
Citarea corectă a ideilor șă a
conform declarației pe propria
conceptelor preluate din alți autori,
răspundere a autorului lucrării
evitarea plagiatului
6. Aprecieri asupra părții practic-aplicative a lucrării de licență (se
marchează cu X):
Criterii
Caracterul logic al organizării demersului
practic-aplicativ
Formularea corectă a obiectivelor
Calitatea metodelor și instrumentelor de
lucru, corectitudinea utilizării acestora
Pertinența concluziilor și a propunerilor
formulate de autor, derivarea logică a
acestora din studiul realizat
Originalitatea abordării, contribuții
personale ale autorului
7. Aprecieri privind redactarea lucrării de licență:

Criterii
Corectitudinea și claritatea exprimării,
utilizarea limbajului de specialitate
Calitatea grafică a lucrării
Respectarea exigențelor de redactare
conform Ghidului metodologic
8. Considerații finale
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Apreciez lucrarea de licență cu nota ___________________ și o
recomand pentru a fi susținută în prezența comisiei examenului de licență.
Data Conducător științific
CUPRINS
INTRODUCERE ........................................................................... 7
CAPITOLUL 1: COMPLEXITATEA TEATRELOR DE
OPERAȚII MODERNE ................................................................ 9
1.1 Aspecte generale privind conceptul de teatru de operații ................. 9
1.2 Caracteristici ale teatrelor de operații moderne .............................. 11
1.3 Necesitatea adaptării structurilor militare la cerințele teatrelor de
operații moderne ..................................................................................... 18
1.3.1 Acțiuni asimetrice, neconvenționale și hibride ale secolului XXI .................................. 18
1.3.2 Necesitatea adaptării forțelor în condiții extreme ......................................................... 19
CAPITOLUL 2: CARACTERUL EXTREM AL

OPERAȚIILOR MILITARE ACTUALE ................................. 21
2.1 Factori care determină caracterul extrem al operațiilor militare .. 22
2.1.1 Variabilele operaționale (PMESII-PT / ASCOPE) ....................................................... 23
2.1.2 Variabilele misiunii (MITT-TC) ................................................................................... 24
2.2 Tipuri de operații cu caracter extrem .............................................. 25
2.2.1 Acțiuni extreme desfășurate în dispozitiv inamic .......................................................... 27
2.2.2 Misiunile extreme desfășurate în dispozitiv .................................................................. 31
CAPITOLUL 3: CARACTERUL EXTREM AL OPERAȚIEI

MILITARE ,, EAGLE STRIKE ” DESFĂȘURATE ÎN
ORAȘUL MOSUL DIN IRAK.................................................... 34
3.1 Metodologia de cercetare .................................................................. 34
3.2 Prezentare generală ........................................................................... 37
3.3 Caracterul extrem al operației militare desfășurate în orașul Mosul
din Irak .................................................................................................... 38
3.3.1 Contextul istoric .......................................................................................................... 38
3.3.2 Eliberarea orașului Mosul .......................................................................................... 40
3.3.3 Impresii generale ale operațiunii ,,EAGLE STRIKE” ................................................... 44
3.3.4 Caracterul extrem al operațiilor desfășurate într-un mediu urban dens ........................ 49
3.3.5 Lupta împotriva acțiunilor hibride ale inamicului prin mai multe domenii ................... 54
3.4 Concluzii ale studiului de caz ............................................................ 59
CONCLUZI ȘI PROPUNERI..................................................... 60
BIBLIOGRAFIE.......................................................................... 62
6 din 65
INTRODUCERE
Acțiunile militare desfășurate în prezent sunt caracterizate ca având un

grad de risc ridicat. Caracterul extrem al operațiilor desfășurate în dispozitivul
inamicului necesită o pregătire superioară a forțelor în vederea adaptării
acestora la cerințele operaționale ale câmpului de luptă modern. Identificarea
și analizarea factorilor care determină caracterul extrem al operațiilor militare
joacă un rol important în procesul de obținere a succesului.
Făcând o analiză asupra ultimelor conflicte putem scoate în evidență
faptul că necesitățile impuse de factorii specifici zonelor de operații schimbă
compunerea forțelor, acestea fiind formate din grupuri mici în funcție de
natura misiunii pe care aceștia o au de îndeplinit.
Scopul acestei lucrări este de a prezenta factorii care au o influență
majoră asupra operațiilor militare desfășurate în teatrele de operații moderne
și care definesc caracterul extrem al operațiilor militare. Această lucrare este
structurată pe trei capitole prin care își propune să identifice și să explice
factorii extremi care influențează direct modul de ducere al acțiunilor militare,
dar și necesitatea adaptării forțelor la cerințele operaționale ale teatrelor de
operații moderne.
În vederea elaborării acestui studiu mi-am stabilit trei obiective
principale, iar acestea sunt:
 identificarea factorilor care determină caracterul extrem al operațiilor
militare actuale;
 importanța analizării factorilor care influențează desfășurarea
acțiunilor militare în actualul mediu operațional și posibilități de adaptare ale
forțelor la condițiile extreme;
 identificarea metodelor de acțiune ale inamicului în actualul mediu
operațional și pregătirea forțelor în vederea nimicirii acestuia.
În primele două capitole am aprofundat partea teoretică în ceea ce
privește complexitatea teatrelor de operații moderne, factorii care determină
caracterul extrem al operațiilor militare și necesitatea adaptării structurilor la
operațiile militare actuale și cele viitoare.
În al treilea capitol, reprezentând și partea practică a acestei lucrări, am
realizat un studiu de caz al unei operații militare prin care am dorit să scot în
evidență factorii care determină caracterul extrem al operației, modul de
acțiune al forțelor și modalitatea de a reacționa la metodele de luptă folosite
de adversar.
În esență, structura lucrării încearcă să urmărească aspecte referitoare la
identificarea caracterului extrem al operațiilor desfășurate într-un mediu de
operații modern prin care se pot descrie pe larg factorii care influențează
operațiunile militare, identificarea modului de acțiune a forțelor care
acționează în vederea neutralizării adversarului, identificarea metodelor de a
7 din 65
obține avantajul și de a deține controlul într-un mediu ostil unde desfășurarea
operațiilor militare prezintă un grad de risc ridicat.
8 din 65
CAPITOLUL 1: COMPLEXITATEA TEATRELOR DE
OPERAȚII MODERNE
De-a lungul timpului, războiul a suferit o serie de modificări, ceea ce a

făcut ca operațiile militare să fie foarte complexe. În general, acțiunile
militare care au loc în condiții extreme prezintă un nivel ridicat de risc și sunt
caracterizate ca fiind un proces consumator de resurse umane, financiare,
materiale și psihologice. Aceste acțiuni implică eforturi sporite în planificarea
misiunilor, conducerea forțelor, cooperarea și coordonare forțelor, dar și
finalizarea cu succes a acțiunilor militare.
Evaluarea amenințărilor din teatrul de operații este una dintre cele mai
importante sarcini de pregătire care trebuie făcută inaintea ducerii acțiunilor,
iar în caz de agresiune, această pregătire poate fi folosită în scopul instruirii
într-un timp scurt al forțelor pentru a desfășura operațiuni militare în orice
regiune.
În prezent, mediul de securitate este într-o continuă transformare, acesta
devenind mult mai complex și în același timp mult mai imprevizibil. Această
transformare a mediului de securitate are un impact major asupra modului în
care se desfășoară operațiile militare, asupra organizării forțelor, dar mai ales
asupra modului de gândire al luptătorilor și al comandanților.
În operațiile militare moderne și forțele care acționează sunt organizate
în grupuri cât mai mici, acestea fiind foarte flexibile și având o capacitate de
luptă foarte ridicată. Acest lucru face ca linia care separă forțele luptătoare ale
combatanților să fie foarte greu de identificat. Pentru a acționa în zone
caracterizate ca având un grad de risc foarte ridicat este nevoie de forțe
specializate care să fie capabile să se adapteze mediului vitreg în care
acționează într-un timp cât mai scurt.
Războiul modern este foarte flexibil, iar modul de acțiune și operațiunile
militare sunt în continuă schimbare. Datorită acestui fapt, formarea militarilor
trebuie să fie standardizată, astfel încât să se poată efectua acțiuni militare în
diferite medii de operare. Fiecare acțiune militară are loc în condiții extreme,
însă unele operații și caracterul lor, dar și condițiile specifice de acțiune,
implică un grad ridicat de risc și impredictibilitate, prin urmare, planificarea și
desfășurarea lor implică eforturi semnificative umane și materiale.
1.1 Aspecte generale privind conceptul de teatru de operații
Termenul de „teatru de operații” se definește ca fiind acele zone terestre

și maritime care urmează să fie apărate sau invadate, inclusiv ariile care sunt
necesare pentru activități administrative și care au legătură cu operațiunile
militare. Dacă privim înapoi în timp și am analiza experiența acumulată din
Primul Război Mondial am înțelege că teatrul de operații a fost conceput ca
9 din 65
fiind o suprafață vastă a terenului pe care s-ar desfășura operațiunile militare
continue.
În comparație cu teatrul de război, teatrul de operații este suficient de
mare pentru a permite operațiuni în profunzime pentru perioade foarte lungi
de timp. Teatrele de operații sunt în mod obișnuit asociate cu operațiuni
majore și campanii, acestea din urmă pot depăși limita a două arii de
responsabilitate. 1
Teatrul de operații este o subzonă din cadrul teatrului de război. Limita
teatrului de operații este definită de comandamentul care coordonează
activitățile din zona respectivă sau care acordă suport pentru operațiile de
luptă specifice teatrului de operații.
Mai putem defini teatrul de operații ca o zonă geografică în care are loc
o confruntare între doi sau mai mulți adversari, iar acest conflict are loc într-o
singură regiune a globului sau se poate desfășura în mai multe zone
geografice rezultând mai multe teatre de operații. Un exemplu de mai multe
teatre de operații este Al Doilea Război Mondial, unde operațiile militare s-au
dus în mai multe zone geografice ale lumii.
Făcând un studiu asupra experienței acumulate în urma celui de Al
Doilea Război Mondial rezultă că teatrul de operații a fost o zonă vastă unde
operațiile militare s-au desfășurat în mod continuu, iar suprafața unde se
desfășoară acestea a fost împărțită în două zone principale: zona în care se
desfășoară conflictul și zona prin care se administrează teatrul de operații.
Zona în care se desfășoară conflictul este caracterizată de acțiunile întreprinse
de forțele armate pe timpul campaniilor militare, operațiilor majore, luptelor
și angajamentelor pentru a facilita stabilirea obiectivelor, direcția luptei, dar și
pentru evaluarea succesului planului de operații.
În vederea desfășurării operațiilor și ducerea acțiunilor militare urmărite
trebuie stabilite anumite aspecte precum cele enumerate mai jos:
1. Folosirea adecvată a mijloacelor disponibile
2. Abordarea doctrinară a angajamentului în luarea deciziei
3. Executarea planului stabilit prin angajarea inamicului
4. Evaluarea post-acțiune privind eșecul sau succesul planului operației
Teatrul de operații este împărțit la rândul său în direcții strategice sau
regiuni militare, iar acestea pot fi realizate pe timp de pace sau pe timp de
război. Direcțiile strategice sunt reprezentate de grupurile de armate
cunoscute și sub numele de forțe (câmpuri) sau grupuri de luptă, o direcție
strategică fiind formată din grupuri militare de nivel tactic sau operațional.
1
Field Manual 3-0, Headquarters Department of the army, p. 45.
10 din 65
1.2 Caracteristici ale teatrelor de operații moderne
În ultimii ani, structura geopolitică continentală a suferit schimbări

fundamentale, ceea ce a dus la provocări noi pentru diferite state, dar și pentru
alianțele militare. Noile riscuri apărute au înlocuit în mare parte acele
amenințări clasice afectând sau punând în pericol siguranța fiecărui stat în
parte, dar și securitatea regională sau cea globală.
Aspecte privind mediul operațional:
În present, mediul operațional este reprezentat de provocări mult mai

ample și cu un nivel de risc mult mai ridicat față de acțiunile care au fost
întâlnite în teatrele de operații precum Irak sau Afganistan. Mediul
operațional este alcătuit din influențe și condiții care joacă un rol decisiv în
determinarea modului prin care se utilizează forța militară și care influențează
deciziile luate de către comandant. În vederea ducerii operațiilor,
comandanților le sunt repartizate câte o zonă de responsabilitate, iar aceștia
au propriile lor medii de operație care sunt specifice zonei respective și
caracteristicelor acesteia.
Mediul operațional cuprinde mai multe variabile care există în zona de
responsabilitate. Operațiile care se desfășoară în acea zonă pot fi influențate
sau afectate de factori precum cei politici sau economici specifici locului unde
se desfășoară operațiile.
Specialiștii militari în întocmirea planurilor au în vedere o serie de
factori prin care aceștia analizează mediul operațional după mai multe
elemente interconectate, iar aici vorbim de variabile de natură: politică,
militară, economică, socială, informațională, infrastructura, mediul fizic și cea
a timpului (figura nr.1).
P Variabila Politică
M Variabila Militară
E Variabila Economică
S Variabila Socială
I Variabila Informațională
I Variabila privind Infrastructura
P Variabil privind Mediul Fizic
T Variabila Timpului
Fig. nr. 1: PMESII-PT2
Variabila politică are în vedere analizarea puterii politice din cadrul

mediului operațional. Aceasta cuprinde o analiză a întregului ansamblu a
2
www.toolshero.ro, accesat în 20.06.2019.
11 din 65
structurii politice, precum și a instituțiilor de stat, a instituțiilor
guvernamentale, a grupurilor necunoscute (teroriștii, organizații criminale,
carteluri) persoane fizice sau familii cu influență. Variabila politică este o
componentă importantă, deoarece luptele în rândul populației reprezintă o
parte crucială a multor misiuni de libertate. Agențiile de securitate reușesc să-
și creeze o viziune completă asupra întâmplărilor la nivel politic.
Variabila militară se concentrează asupra mediului militar din cadrul
mediului operațional și se referă la capacitățile din zonele de război, la
amenințări (teroriști, rebeli etc), la nivelul de pregătire, la leadership, dar și la
alte resurse.
Variabila economică cuprinde comportamentul individual și de grup care
este legat de producția, gestionarea și consumul resurselor. Dezvoltarea
economică a guvernelor variază semnificativ în funcție de regiune sau țară,
aceste diferențe având un impact major asupra guvernelor în momentul luării
unor decizii.
Variabila socială descrie influențele de natură religioasă, culturală și
etnică din interiorul mediului operațional. Cultura este un aspect foarte
important în desfășurarea operațiilor militare, deoarece aceasta include norme,
tradiții și obiceiuri care trebuie luate în considerare de forțele participante la
operațiile militare.
Variabila informațională se referă la natura, amploarea, efectele și
caracteristicile persoanelor, organizațiilor și a altor sisteme care colectează,
procesează sau distribuie informații. Comandanții folosesc această variabilă
pentru a înțelege și a modela mediul operațional. Trebuie menționat faptul că
mass-media are o influență semnificativă asupra informațiilor care circulă în
mediul operațional. Televiziunea și principalele platforme de internet pot fi
folosite pentru difuzarea de imagini în timp real a unor operații militare sau
pentru a influența opinia publică în scop politic
Variabila privind infrastructura se referă la principalele facilități pentru
bunul mers al societății. Aceasta vizează sistemele de comunicații,
distribuirea apei și a energiei electrice în spitale, școli, dar și capacități
tehnologice avansate care permit activități de cercetare și dezvoltare.
Variabila mediului fizic cuprinde structurile geografice din mediul
operațional, iar acestea pot fi: așezări urbane, râuri, vreme și climă, topografie
și alte caracteristici privind mediul înconjurător. Această variabilă joacă un
rol foarte important în planificarea și desfășurarea operațiilor militare.
Variabila timpului influențează operațiile militare în ceea ce privește
momentele decizionale, iar aici vorbim de activități precum: planificarea,
viteza de execuție etc.
În momentul în care comandanții cunosc locul în care unitatea va
desfășura operații, aceștia analizează variabilele operaționale care se asociază
cu locația respectivă. Actualizarea analizei și îmbunătățirea acesteia se
desfășoară pe tot parcursul operațiilor.
12 din 65
Pentru realizarea analizei variabilelor operaționale, trebuie cunoscute
tipurile de mediu operațional în care se desfășoară operația, iar acestea se pot
clasifica astfel:
1) mediul permisiv – este mediul operațional în care controlul este deținut de
organizațiile care pot aplica legea din țara respectivă și care au intenția de a
susține operațiile militare care urmează să se desfășoare;
2) mediul incert – este mediul operațional în care controlul asupra populației
și a teritoriului nu este deținut integral de forțele guvernamentale din țara
gazdă;
3) mediul ostil – este mediul operațional în care controlul este deținut de
forțele ostile având posibilitatea de a se opune acțiunilor militare
desfășurate de unități în zonele respective.
Dezvoltarea tehnologică are în prezent un impact uriaș asupra mediului
operațional, iar acest lucru determină influențarea factorilor enumerați mai
sus, putând fi modificați prin mijloace fizice, electronice sau cibernetice.
Analizarea mediului operațional trebuie realizată la toate cele trei
niveluri ale războiului: nivelul strategic, nivelul operativ și nivelul tactic. La
nivelul strategic se folosesc instrumente care reprezintă puterea națională și
care ajută comandanții în formarea ideilor, dar și în procesul de luare a
deciziilor în vederea îndeplinirii obiectivelor naționale. Nivelul operativ
creează o legătură prin folosirea tactică a forțelor la nivel național și la nivel
internațional, punându-se accent deosebit pe planificarea, proiectarea și
desfășurarea operațiilor militare. Nivelul tactic este reprezentat de
angajamentul forțelor proprii în raport cu forțele adversarului.
Aceste trei niveluri (strategic, operativ și tactic) constituie un factor
important în procesul de alocare a resurselor de către comandanți, punându-le
totodată la dispoziție posibilitatea de atribuire a sarcinilor. Acestea se
bazează pe directive strategice, dar și pe informații referitoare la condițiile
mediului operațional în care forțele desfășoară operațiuni militare.
În general, mediul operațional este format din mai multe relații și
interacțiunile dintre variabilele operaționale enumerate mai sus. Modul în care
entitățile și condițiile interacționează într-un mediu operațional este adesea
dificil de înțeles și necesită o analiză continuă.3
În prezent, mediul operațional este într-o continuă dezvoltare datorită
interacțiunilor umane, dar și a modului în care aceștia se adaptează
schimbărilor apărute. Schimbarea continuă a mediului operațional se
datorează tehnologiei care se dezvoltă într-un ritm foarte ridicat sau prin
simplul fapt că populația se adaptează mediului în care se duc acțiunile
militare.
3
C. Grigoraș, Studiu privind influența mediului operațional asupra acțiunilor militare,
Sibiu, Editura Academiei Forțelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu”, 2017, p. 10.
13 din 65
Un factor responsabil pentru schimbarea mediului operațional este
reprezentat de numărul ridicat de operații militare desfășurate, dar și de
progresul acestora care este realizat prin atingerea obiectivelor. În funcție de
operațiunea desfășurată trebuie menționat că un factor cheie al analizei este
reprezentat de amenințările care pot să apară în zona respectivă și care
influențează buna desfăsurare a operațiilor militare.
Comandanții trebuie să fie conștienți și să aibă cunoștință de potențialele
amenințări care pot apărea și care influențează activitățile forțelor proprii.
Aceștia sunt obligați să fie într-o continuă stare de alertă și să evalueze corect
amenințările care pot apărea, iar cel mai important aspect pe care doresc să-l
subliniez este capacitatea comandantului și modul prin care acesta poate să se
adapteze la schimbările apărute și să stabilească măsurile necesare în vederea
înlăturării acestor amenințări.
Actorii care desfășoară activități într-o zonă operațională pot fi
considerați ca fiind drept forțe prietene, forțe inamice sau forțe neutre. O forță
inamică o putem considera ca fiind o entitate ostilă capabilă să producă
daune forțelor proprii și care împiedică desfășurarea operațiilor militare, iar
folosirea forței împotriva acesteia este acceptată.
Războaiele secolului trecut au avut un rol crucial în dezvoltarea
tehnologiei, deoarece confruntările armate erau unele convenționale, iar
armatele se confruntau direct pe câmpul de luptă punând în linia întâi toate
forțele avute la dispoziție. În prezent, lupta este departe de a se mai da la
vârful baionetei pe câmpul de luptă, iar acest fapt se datorează inegalității
economice dintre state.
Acțiunile desfășurate în prezent de către inamic sunt unele
neconvenționale, iar aici ne referim la un război bazat mai mult pe o luptă de
gherilă, mai exact la folosirea dispozitivelor explozive improvizate. Folosirea
acestor dipozitive ne duce la concluzia că inamicul nu dispune de o tehnologie
de luptă avansată și ne creează în același timp un avantaj în fața acestuia. De
subliniat este faptul că aceste dispozitive explozive improvizate creează
pagube foarte mari în rândul forțelor proprii și îngreunează desfășurarea
acțiunilor militare.
Metodele folosite de către inamic pentru ducerea luptei îngreunează
desfășurarea operațiilor, iar acțiunile desfășurate de către forțele proprii în
teren sunt foarte complexe datorită faptului că identificarea inamicului este
foarte greu de făcut. Acest lucru se datorează populației din zona de operații.
Identificarea inamicului este foarte dificil de realizat, deoarece acesta poate
folosi populația civilă drept scut infiltrându-se printre localnici pentru a-și
îndeplini misiunea folosind tehnicile specifice luptei de gherilă.
Amenințarea principală care prezintă un grad de risc ridicat este cea
hibridă, deoarece o zonă de operație îi permite atacatorului să acționeze fără
să fie identificat locul de unde acesta atacă sau identitatea acestuia.
Amenințările hibride pot avea loc de exemplu în domenii precum cel politic,
14 din 65
economic, militar, civil sau informatic. Aceste amenințări sunt foarte eficiente
atunci când constrângerile legislative sunt exploatate, iar capacitatea de a
conștientiza situația respectivă lipsește. Amenințările hibride pot implica
state-națiune sau organizații teroriste care sunt foarte eficiente atunci când
obiectivul principal este cel de a folosi armele biologice sau diferite metode în
vederea atingerii obiectivelor stabilite.
Amenințarea hibridă reprezintă un pericol care poate provoca vătămări
sau chiar moartea militarilor, dar și a populației, afectarea echipamentului din
dotarea acestora punând în pericol buna desfășurare a operațiilor militare, dar
și a vieții personalului și a populației. Un exemplu ar putea fi cel în care
obiectivul forțelor teroriste este de a împrăștia anumite boli care pot crea
panică în rândul populației, dar și afectarea unor zone prin contaminarea
acestora cu anumite materiale foarte toxice.
O altă amenințare este cea a vremii care are un impact major asupra
forțelor și este determinată în funcție de zona geografică unde se duc
operațiile militare luând în calcul și aspecte ce țin de clima și terenul specific
acelor zone. Fenomenele meteo pot împiedica desfășurarea operațiilor
militare în condiții vitrege și pot îngreuna ritmul de adaptare al militarilor.
Comandantul trebuie să execute o analiză detaliată a climei și a terenului
în vederea pregătirii militarilor pentru a face față provocărilor apărute pe
timpul misiunilor și de a-i ajuta pe aceștia să acumuleze cunoștințe în timp
scurt despre zonele și pericolele ce țin de terenul și clima zonei unde se
desfășoară operațiile militare.
În prezent, mediul operațional este foarte fluid oferind posibilitatea ca
pe lângă populația civilă să intervină și alte organizații ca cele private,
nonguvernamentale, regionale și organizațiile internaționale care pot fi aliate
cu forțele proprii sau într-o competiție cu acestea.
Operațiile militare care se vor desfășura în viitor vor fi caracterizate de
capacitatea forțelor de a combina posibilitățile acestora cu mediul
înconjurător într-un context unic. Caracteristicile acțiunilor militare
desfășurate în mediile operaționale ale viitorului pot fi enumerate astfel:
1. Operații desfășurate într-un teren complex și în mediul urban
Inamicul va pune accent în desfășurarea misiunilor pe avantajul
tehnologic și pe sistemele de armament folosindu-se de capabilitățile acestora
în vederea obținerii unui avantaj pentru desfășurarea acțiunilor militare.
Operațiile desfășurate în aceste medii necesită un număr mare de personal în
vederea folosirii sistemelor de armament și un consum foarte mare de resurse.
2. Ducerea operațiilor militare în condițiile războiului informațional
Modernizarea tehnologiei și folosirea acesteia joacă un rol principal în
ducerea operațiilor militare și crearea în cadrul ambelor tabere a unor
avantaje pentru ducerea acțiunilor militare. Metodele de luptă se pot axa pe
mai multe căi precum: bruiajul stațiilor inamicului, operațiuni de
dezinformare etc. Odată cu obținerea unui avantaj, aceștia vor încerca să
15 din 65
influențeze acțiunile inamicului prin distrugerea sistemelor de armament de
care dispune acesta, cât și prin influențarea psihologică a acestuia.
3. Ducerea acțiunilor în mediul cosmic
Metoda cea mai folosită în ducerea acțiunilor militare este aceea de a
utiliza sateliți militari pentru a crea un avantaj oferind posibilitatea de a
culege informații despre fiecare stat în parte. Datorită faptului că acest sistem
este folosit de tot mai multe state, posibilitatea de comercializare va crește
oferind posibilitatea inamicului să acceseze acest mediu.
4. Pre-poziționarea forțelor în vederea realizării securității naționale
Marile puteri tind să creeze o metodă de mobilizare a forțelor în afara
teritoriului național în vederea reașezării securității naționale. Această
activitate trebuie să se desfășoare independent față de infrastructură și de
tehnica poziționată în anumite zone strategice ale lumii.
Operațiile militare care vor avea loc în viitorul apropiat, vor avea la bază
capacitatea de a utiliza mediul înconjurător în raport cu capabilitățile forțelor
pentru realizarea unui context unic de acțiune.
Caracteristicile operațiilor militare care se vor desfășura în mediile
operaționale prezente, dar și în cele viitoare sunt:
 Vulnerabilitatea teritoriului național. Amenințarea întâlnită în prezent
și în viitor este cea teroristă. Această amenințare pune în pericol siguranța
oamenilor și siguranța desfășurării operațiilor militare, deoarece aceste acțiuni
teroriste pot avea un impact foarte mare asupra acestora.
 Operații desfășurate într-un cadru multinațional. În prezent acțiunile
militare se desfășoară înt-un cadru precum cel al unei coaliții sau al unei
alianțe. Realizarea acestor operații pregătesc forțele în vederea realizării unui
răspuns rapid la o eventuală amenințare venită din partea adversarului.
Inamicul este conștient în permanență de modul în care se desfășoară aceste
acțiuni, dar și de vulnerabilitatea acestora.
 Limitări ale posibilităților forțelor. Limitarea forțelor se datorează
impunerii unor serii de restricții ce privesc direct libertatea de acțiune a
forțelor participante la operații, iar ca exemplu, o restricție principală a
acțiunilor militare este cea politică stabilind compunerea și mărimea forțelor,
dar și graficul acțional al acțiunilor desfășurate. Indiferent de mărimea acestor
forțe, ele pot avea un impact major asupra inamicului care poate schimba
natura conflictului odată cu desfășurarea acestor forțe.
 Stabilirea regulilor de angajare. Aceste reguli stabilesc modul și
nivelul de angajare al forțelor participante la acțiunile militare. Inamicul poate
să obțină această categorie de reguli prin sustragerea acestora de la forțele
participante la operațiuni de luptă și încercând să caute metode pentru a
exploata nelămuririle acestora în vederea diminuării capacității de luptă a
forțelor care desfășoară acțiuni militare. Regulile de angajare sunt, în
principiu o responsabilitate a guvernelor naţionale, acestea fiind definite ca
directive/instrucţiuni elaborate de autoritatea politico-militară cu scopul de a
16 din 65
defini circumstanţele şi limitele folosirii forţei de către forţele sale armate
pentru a iniţia şi/sau continua angajarea armată atunci când acestea se
confruntă cu alte forţe armate în diferite situații. 4
 Rolul crescut al mass-mediei. Inamicul va căuta posibilități în vederea
controlării informațiilor pe plan intern și exploatarea celor care privesc
abuzurile desfășurate atât de organizațiile teroriste în vederea intimidării și
manipulării populației, dar și în scopul informării acestora despre acțiunile
desfășurate.
 Resurse limitate în desfășurarea operațiilor. Operațiile militare
desfășurate în viitorul apropiat se vor concretiza cu resurse limitate sub
presiunea timpului. Forțele acționează după o doctrină și reguli bine stabilite
folosind un anumit sistem de armament. Trebuie menționat faptul că inamicul
are posibilitatea de a achiziționa astfel de sisteme de ducere a luptei, a
sistemelor tactice și a acelor sisteme operative mult mai moderne și mai
performante decât ale forțelor care iau parte la operațiunile militare..
 Operații militare desfășurate într-un mediu necunoscut. În viitor
inamicul va evita să desfășoare confruntarea pe terenul de luptă și va acționa
folosind o atitudine politică și acțiuni psihologice evitând să exprime o
atitudine precisă despre obiectivele urmărite de acesta. În viitor metoda de
formare a viitorilor lideri trebuie să urmărească anumite aspecte în vederea
formării acestora ca niște buni comandanți care să fie în măsură să se
adapteze oricăror situații, să ia decizii corecte în situații extreme reușind
totodată îndeplinirea obiectivelor stabilite încadrându-se în intervalul de timp
stabilit.
Desfășurarea operațiilor militare trebuie să aibă la bază o serie de
caracteristici care sunt esențiale în vederea ducerii operațiilor și anume:
 Ritmul ridicat în desfășurarea operațiilor. Un factor important în
desfășurarea misiunilor este timpul, iar acest fapt creează o tendință la nivel
global de a-l comprima. Tehnologia avansată oferă posibilitatea rapidă de a
desfășura acțiuni militare și de a îndeplinii misiunile cu succes într-un timp
relativ scurt.
 Disimetria mediului operațional. În general inamicul încearcă să
exploateze vulnerabilitățile forțelor luptătoare fructificând astfel fiecare
acțiune pe care trebuie să o întreprindă în vederea atingerii obiectivelor.
 Protecția forței. Un aspect important al acțiunilor militare este acela de
a nu pierde resursa umană, iar operațiile actuale și cele viitoare se
concentrează pe acțiuni în vederea distrugerii sistemelor inamicului
împiedicându-l pe acesta să mai poată lupta evitând astfel pe cât posibil
pierderea de vieți omenești. În prezent războiul nu se mai desfășoară la vârful
baionetei, ci în domenii precum cel cibernetic, cultural, economic etc.
4
http://www.arduph.ro/domenii/conducerea-ostilitatilor/folosirea-fortei-armate-si-regulile-
de-angajare/, accesat în 03.06.2019.
17 din 65
Operațiile desfășurate în viitor pe teritoriul inamicului vor reprezenta o
modalitate de acțiune foarte eficientă care permite comandantului și
luptătorului obținerea unui avantaj considerabil în fața adversarului. Aceste
acțiuni țin în mod special atât de capacitatea comandantului, cât și a
structurilor din subordine de a se adapta condițiilor vitrege ale teatrului de
operații și de a se pregăti continuu în vederea îndeplinirii obiectivelor
stabilite.
1.3 Necesitatea adaptării structurilor militare la cerințele teatrelor

de operații moderne
Amenințarea la adresa securității se manifestă ca un război

multidimensional și foarte complex din care rezultă și se înglobează strategii,
tehnici simetrice, asimetrice, acțiuni convenționale și neconvenționale și care
pot avea consecințe letale, iar actorii pot fi statali sau nonstatali. Actualele
amenințări din teatrele de operații pot fi catalogate ca fiind neconvenționale și
de tip hibrid, elementul de bază indispensabil fiind componenta convențională
care și-a păstrat statutul și importanța militară.
Pentru a desfășura acțiuni militare în dispozitivul inamic, forțele trebuie
să se adapteze foarte bine condițiilor de mediu, iar aici ne referim exclusiv la
detalii ce privesc terenul și clima, dar și la aspecte care privesc religia și alte
influențe din acea zonă de operații. Ca urmare a evoluției tehnologiilor de
desfășurare a conflictelor contemporane, ce constă în extinderea amenințărilor
de tip hibrid, și care generează un pericol sporit la adresa tuturor
componentelor securității naționale.5
1.3.1 Acțiuni asimetrice, neconvenționale și hibride ale secolului XXI
În ultimul deceniu natura conflictului a evoluat constant îndreptându-se

spre conflicte instabile și neregulate din care au fost identificate amenințări și
pericole noi care au o amploare globală:
 terorismul;
 proliferarea armelor ADMCBRN;
 crima organizată.
Elementele principale ale actualului mediu de securitate sunt
reprezentate de schimbările demografice care joacă un rol decisiv în modul de
organizare al forțelor armate și este un factor cheie al modului de desfășurare
a războiului.
Acțiunile asimetrice se manifestă la toate nivelurile (strategic, operativ și
tactic), iar în prezent inamicul nu dispune de resurse superioare celui care i se
opune, nu este organizat pe structuri similare celor dintr-o armată aliată și
5
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/308-320.pdf, accesat în 23.03.2019
18 din 65
acționează în grupuri mici fără a avea o putere de luptă mare, neputând să
facă față unei confruntări directe cu forțele participante la operațiile militare.
Acțiunile neconvenționale se duc de către actorii nonstatali, dar pot fi
folosite și de către actorii statali, aceștia făcând apel la tehnici și procedee de
luptă neconvenționale atunci când contracarează acțiunile actorilor nonstatali,
iar acestea sunt folosite ca răspuns la amenințările neconvenționale (terorism,
crimă organizată etc).
Factorii care generează acțiunile neconvenționale sunt reprezentate de:
 populație - fiind și motivul intervențiilor militare în vederea protejării
acestora;
 condiții de angajare moderne - distincția dintre obiectivele militare și
cele civile nu ete respectată;
 numărul actorilor pe un teatru de operații - acele autorități locale și
politice, ONG, organizații internaționale guvernamentale și forțele angajate.
Acțiunile hibride sunt date de combinația formelor de război și al
tacticilor specifice corespunzătoare. Actorii nonstatali se folosesc de aceste
acțiuni prin folosirea unor strategii conforme cu geografia, cultura și
obiectivele stabilite. Relațiile dintre aceste acțiuni ne îndreaptă spre punctul în
care se pot observa anumite relații:
 modul de a ajunge la un conflict folosind acțiuni de manipulare a
populației;
 identificarea actorilor nonstatali care folosesc aceste metode;
 relațiile cu populația din zona unde se desfășoară acțiunile militare;
 strategiile folosite și mijloacele de luptă întrebuințate;
 identificarea și localizarea zonelor unde se desfășoară aceste acțiuni
militare.
Forțele care folosesc lupta hibridă încearcă să obțină un avantaj în fața
forțelor cu care se confruntă folosind o multitudine de variante pentru a
câștiga inițiativa și de a crea sentimentul de panică printre forțele participante
la operații.
1.3.2 Necesitatea adaptării forțelor în condiții extreme
Trecerea bruscă de la o climă temperat-continentală la o climă tropical-

deșertică creează un impact major asupra forțelor participante, iar necesitatea
adaptării acestora la condițiile specifice zonei de deșert este de o importanță
capitală. Planificarea și conducerea operațiilor necesită o serie de măsuri care
trebuie luate în considerare, iar acestea trebuie să facă referire strict la
adaptarea echipamentului la condițiile de mediu unde se desfășoară operațiile
militare și pregătirea personalului în vederea îndeplinirii misiunilor
încredințate în mediul operațional specific zonelor cu un grad de risc ridicat.
19 din 65
Trebuie luat în considerare și mediul operațional în care se acționează și
influențele din cadrul acestuia precum: populație, religie și economie care pot
influența modul de desfășurare a operațiilor militare. Înțelegerea mediului
operațional oferă comandantului posibilitatea de a pregăti personalul în
vederea însușirii procedurilor de luptă specifice zonelor în care se duc acțiuni
militare.
Realizarea adaptării structurilor militare trebuie să aibă ca scop principal
pregătirea specifică a tehnicii militare și a echipamentului care vor fi folosite
în teatrul de operații. Un factor esențial în îndeplinirea misiunilor este cel de
bună funcționare a tehnicii aflate în dotarea forțelor participante la misiune.
Dotarea cu sisteme de comunicații rezistente la condiții extreme precum cele
de deșert, unde folosirea acestora este foarte dificil de realizat datorită
concentrației mari de praf, acest lucru necesitând întrețineri periodice ale
acestora.
Odată cu trecerea de la un mediu de operații obișnuit unde instrucția se
desfășoară conform doctrinelor naționale specifice unei anumite zone și
tehnica este făcută special pentru ducerea acțiunilor militare zonei respective,
la un teatru de operații total diferit unde atât tehnica cât și întreg echipamentul
trebuie să fie adaptate cerințelor specifice acelei zone geografice.
Capacitatea comandanților de a gestiona aceste probleme este esențială
în organizarea tactică a forțelor și capacitatea operativă a acestora cu scopul
de a răspunde amenințărilor apărute într-un timp cât mai scurt. Nivelul de
pregătire al luptătorilor trebuie să fie la un nivel foarte ridicat și să corespundă
în același timp cu provocările specifice teatrului de operații în care aceștia vor
desfășura acțiuni militare, iar rata de îndeplinire a misiunilor să atingă
procentul maxim stabilit.
Într-un teatru de operații este nevoie de un număr mare de oameni, iar
aici ne referim la specialiști în elemente de infrastructură, personal medical
care pot câștiga încrederea populației aflate în acea zonă de operații.
Necesitatea adaptării forțelor este un factor cheie în buna desfășurare a
operațiilor militare și în îndeplinirea obiectivelor.
Principalul obstacol al forțelor care desfășoară operații militare în
teatrele de operații este mediul unde se duc acțiunile. Cunoașterea reliefului, a
climei și a mediului urban sunt factori cheie în ceea ce privește planificarea
operațiilor, iar acest lucru oferă comandantului posibilitatea de a conduce
forțele și de a se adapta într-un timp foarte scurt la condițiile specifice zonei
respective.
Un punct esențial pe care trebuie să-l identifice și să-l rezolve
comandantul este acela de adaptare la doctrinele militare din mediul de
operații specific acelor zone în care se desfășoară operațiile militare. Fiecare
armată are propria ei doctrină prin care își exercită și își desfășoară modul de
conducere al forțelor și modul de răspundere la conflictele apărute.
20 din 65
CAPITOLUL 2: CARACTERUL EXTREM AL
OPERAȚIILOR MILITARE ACTUALE
Caracteristicile luptei armate sunt reprezentate de trăsăturile distinctive

care fac diferența în sfera confruntărilor stabilite Din punct de vedere al
războiului se descrie o înclinație spre evoluție. Caracteristicile specifice luptei
armate sunt reprezentate sub forma unor schimbări de situații care se
raportează la acțiunile de conducere în timp real.
Lupta armată se poate defini ca fiind ansamblul unor acțiuni foarte
violente care se desfășoară între două entități care au scopuri contrarii, iar
intensitatea acțiunii este determinată de scopurile războiului, natura social-
politică, de trăsăturile și caracterul său, numărul luptătorilor, nivelul de
pregătire al acestora și armamentul folosit.6
Trebuie înțeles faptul că anumiți factori precum mediul sau clima dintr-o
zonă de operații joacă un rol decisiv în ducerea acțiunilor militare și
menținerea capacității de luptă a forțelor la un nivel cât mai ridicat. Natura
solului poate crea probleme majore în cadrul subunităților participante la
misiuni prin îngreunarea mobilității acestora și în același timp diminuarea
capacității de luptă. Cunoașterea caracteristicilor misiunilor, modului de
organizare a forțelor inamicului și modul de acțiune a acestuia, permit forțelor
să se adapteze într-un timp foarte scurt situațiilor schimbătoare și să
anticipeze posibilele acțiuni ale inamicului.
În prezent planificarea și ducerea acțiunilor militare necesită o atenție
deosebită asupra factorilor care influențează desfășurarea operațiilor militare.
Planificarea și analizarea în detaliu a misiunilor ajută comandantul în
conducerea cu ușurință a structurilor din subordine și îndeplinirea obiectivelor
fără a suferi pierderi în rândul forțelor proprii.
Pregătirea inteligentă a câmpului de luptă trebuie să includă informații
legate de populația din interiorul zonei de operații, tipurile de construcții care
pot influența pozitiv sau negativ acțiunile militare desfășurate de forțele
proprii, dar și tacticile de luptă folosite într-un mediu ostil, diferit față de cel
în care s-a executat pregătirea de bază a trupelor participante la operațiunile
militare.
Caracterul extrem al operațiilor militare poate fi dat de zona de
desfășurare a operațiilor militare, de mediul unde se acționează, iar aici ne
referim la mediul urban dens unde modul de acțiune este foarte diferit față de
celelalte medii de operație, de modul de getionare a spectrului
electromagnetic în vederea atribuirii frecvențelor, coordonarea națiunii gazdă
și politica care împreună permit planificarea, gestionarea și executarea
operațiunilor în mediul operațional electromagnetic în timpul tuturor fazelor
6
L. Stăncilă, Operația ofensivă a unei grupări operaționale de nivel operativ, București,
Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2001, p. 35.
21 din 65
operațiilor militare, iar abilitatea de a naviga în mediul spectrului
electromagnetic este esențială pentru combaterea eficacității forțelor inamice.
2.1 Factori care determină caracterul extrem al operațiilor militare
Forțele armate folosesc variabile operaționale pentru a înțelege și analiza

mediul larg în care desfășoară operațiunile militare. Ei folosesc variabilele de
misiune pentru a focaliza analiza asupra elementelor specifice mediului
operațional unde urmează să desfășoare acțiuni militare.
Caracterul extrem al operațiilor este dat de natura misiunii și de factorii
care au o influență directă asupra acesteia. În vederea proiectării și planificării
unei misiuni, planificatorii analizează mediul operațional unde se va desfășura
misiunea analizând opt variabile: politică, economică, socială, informațională,
infrastructură, mediul fizic și timpul. Toate aceste variabile formând
acronimul PMESII-PT, care este corelat cu alți șase termeni: zone, structuri,
capabilități, organizare, oameni și evenimente care mai este cunoscut sub
numele de ASCOPE.
 Factorul politic – analiza factorului politic vizează puterea politică
totală într-un anumit mediu operațional. Această variabilă cuprinde o analiză
a întregii structuri politice și poate fi o variantă precum cea a instituțiilor
guvernamentale oficiale, a instituțiilor de stat și a grupurilor necunoscute
(teroriști, organizații criminale etc).
 Factorul militar – analizarea factorului militar se concentrează asupra
activităților militare din mediul operațional. În general, această parte a
analizei investighează capacitatea forțelor dintr-un mediu operațional de a
desfășura operații întrunite în vederea ducerii acțiunilor militare.
 Factorul economic – realizarea unei analize asupra factorului
economic stabilește o imagine asupra producției, distribuirii și consumului
resurselor. Un aspect important în acest domeniu este că dezvoltarea
economică variază semnificativ de la o țară sau o regiune la alta.
 Factorul social – analizarea acestui factor ajută comandanții în vederea
stabilirii unor repere în ceea ce privește religia, cultura și etnia din interiorul
unui mediu operațional. Elementele de bază care trebuie analizate sunt
rețelele sociale, statutul, funcțiile și normele pe care le au persoanele din
sistemul social.
 Factorul informațional – analizarea acestui factor este foarte
importantă, iar studiul trebuie să cuprindă mai multe aspecte care se referă la
natura, amploarea, efectele și caracteristicile persoanelor, organizațiilor și a
altor sisteme care colectează, procesează și distribuie informațiile. O influență
semnificativă a informațiilor care circulă în mediul operațional o are mass-
media. Televiziunea și platformele de internet pot difuza imagini în timp real
22 din 65
ale unor acțiuni militare. Mass-media poate fi folosită pentru a influența
opinia publică, deciziile politice sau în vederea manipulării populației.
 Factorul privind infrastructura – analizarea acestui factor se referă la
capacitățile tehnologice avansate care permit activități de cercetare și de
dezvoltare. Este important de menționat faptul că diferitele segmente ale
societății percep alterarea infrastructurii în mod diferit. Îmbunătățirea este
văzută de unii ca fiind benefică, în timp ce altă categorie socială o pot percepe
ca fiind o amenințare. Un exemplu ar fi accesul la internet: poate ajuta o
populație locală, dar poate face ca liderii conservatori să creadă că este o sursă
care oferă acces la materiale dăunătoare.
 Factorul privind mediul fizic – mediul fizic cuprinde structurile
naturale și cele artificiale din mediul operațional. Principalii factori care
afectează mediul fizic al unui mediu operațional pot fi: așezările urbane,
vremea și clima, râurile, resursele, topografia și alte caracteristici ale
mediului. Acest factor este deosebit de important, iar analizarea acestuia cu
atenție depinde în mare măsură de modul în care se vor duce acțiunile
militare.
 Factorul privind timpul – timpul influențează operațiile militare în
ceea ce privește momentele decizionale, viteza operațională, planificarea etc.
O rezistență a unei operații este inclusă în timp, deoarece sprijinul pentru
operațiunile pe termen lung se poate reduce drastic în timp.
Analizarea acestor factori ajută comandanții în stabilirea unor aspecte
esențiale și a unor repere în vederea planificării și conducerii operațiilor într-
un mediu operațional.
2.1.1 Variabilele operaționale (PMESII-PT / ASCOPE)
Zona unde se desfășoară acțiunile militare trebuie analizată în funcție de

structura, capabilitățile forțelor, organizarea forțelor, a oamenii și a
evenimentelor, iar acest lucru se face aplicând factorii enumerați mai sus
(PMESII-PT) realizându-se o soluție benefică în vederea planificării și
conducerii forțelor. (figura nr.2).
Variabila Descriere
Politică descrie distribuirea responsabilității și a puterii la toate
nivelurile de guvernare.
Militară explorează capacitățile militare și paramilitare ale tuturor
actorilor într-un anumit mediu operațional.
Economică cuprinde comportamente individuale și de grup legate de
producerea, distribuirea și consumarea resurselor.
Socială descrie compoziția culturală, religioasă și etnică într-un
mediu operațional și credințele, valorile, obiceiurile și
comportamentele membrilor societății.
23 din 65
Informațională descrie natura, sfera, caracteristicile și efectele
organizațiilor individuale și ale sistemelor care colectează,
procesează, diseminează sau acționează asupra
informațiilor.
Infrastructură este compus din facilitățile de bază, serviciile și instalațiile
necesare pentru funcționarea unei comunități sau a unei
societăți.
Mediului fizic Include geografia și structurile create de om, precum și
clima și vremea din zona de operații.
Timp descrie momentul și durata activităților, evenimentelor sau
condițiilor dintr-un mediu operațional, precum și modul în
care calendarul și durata sunt percepute de diverși actori din
mediul operațional.
Fig. nr. 2: PMESII-PT7
În vederea analizării mediului operațional se folosec instrumente precum

cele operaționale descrise mai sus (Fig. nr. 2) dar și cele care oferă un cadru
specific pentru analizarea zonei de operare pe timpul planificării operațiilor,
iar aici ne referim la cele precum ASCOPE (areas, structures, capabilities,
organizations, people and events).
2.1.2 Variabilele misiunii (MITT-TC)
Liderii armatei folosesc variabilele misiunii precum: date despre

misiune, inamic, teren și vreme, trupe și suportul disponibil, timp și
considerații civile (MITT-TC) pentru a se concentra asupra elementelor
specifice ale unui mediu operațional în timpul analizei misiunii.
Misiunea este determinată de faptul că, comandanții și personalul văd
toate variabilele misiunii în funcție de impactul lor asupra realizării operației.
Misiunea este sarcina în spiritul scopului care indică în mod clar acțiunile care
trebuie luate și motivul. O planificare a misiunii trebuie să răspundă la cinci
întrebari: cine? ce? când? unde? și de ce? în vederea realizării misiunii.
A doua variabilă care trebuie luată în considerare este dispunerea
inamicului (inclusiv organizarea, forța, locația și mobilitatea tactică), doctrina,
echipamentul, capabilitățile, vulnerabilitățile și posibilitățile de acțiune ale
acestuia.
Analiza terenului și a condițiilor meteorologice este inseparabilă și
influențează în mod direct impactul reciproc asupra operațiunilor militare.
Terenul include caracteristici naturale (cum ar fi râuri și munți) și
caracteristici create de om (cum sunt orașele, aerodromuri și poduri).
7
24 din 65
Comandanții analizează terenul folosind cele cinci variabile militare de
analiză a terenului (OCOKA). Aspectele care mai trebuie luate în considerare
sunt cele de stare a vremii în care sunt cuprinse vizibilitatea, vântul,
precipitațiile, acoperirea norilor, temperatura și umiditatea.
Suportul trupelor este variabila care include numărul, tipul, capacitățile
și starea trupelor prietenoase și sprijinul acestora. Acestea includ servicii
consumabile și suport disponibil de la organizațiile comune națiunii gazdă și
partenerii cu care desfășoară acțiuni comune.
Cea de a cincea variabilă este reprezentată de faptul că, comandanții
evaluează timpul disponibil pentru planificarea, pregătirea și executarea
sarcinilor și operațiunilor. Aceasta include timpul necesar pentru asamblarea,
desfășurarea și manevrarea unităților în raport cu inamicul și condițiile de
desfășurare a operației.
O atenție majoră îi este atribuită atât populației civile, cât și
infrastructurii care este fabricată de om. Mai trebuie luate în considerare
instituțiile civile și activitățile liderilor, activitățile populației din acea zonă,
dar și organizațiile din zona unde se desfășoară operațiunile militare.
Zone Structuri Capabilități Organizare Oameni Evenimente

Politic
Militar
Economic
Socială
Informațională
Infrastructură
Mediul fizic
Timp
Fig. nr 3: Matricea de analiză ASCOPE8
Observațiile civile cuprind cele șase criterii pe care le-am enumerat mai
sus: zone, structuri, capabilități, organizare, oameni și evenimente (fig. nr 3),
iar în funcție de aceste criterii se stabilește o soluție benefică privind populația
și care poate influența pozitiv sau negativ desfășurarea acțiunilor militare.
2.2 Tipuri de operații cu caracter extrem
Acțiunile militare desfășurate în condiții extreme pot fi definite ca fiind

acele acțiuni militare desfășurate în condiții operaționale împinse la limită
8
25 din 65
pentru o perioadă variabilă de timp și care epuizează militarii, tehnica de
luptă, armamentul și echipamentul din dotare, acesta având o influență majoră
asupra comenzii și controlului operațiunilor militare care se desfășoară pe
teritoriul inamicului.
Analiza ultimelor conflicte pune în evidență faptul că necesitățile impuse
de factorii situației determină tendința constituirii unor grupări de forțe cu
compunere și valoare diversă determinate în principal de amploarea
acțiunilor9 și îndeplinirea misiunilor la nivel strategic, operativ și tactic.
Indiferent de rolul și misiunile pe care le are de îndeplinit, gruparea de
forțe este definită de următoarele elemente specifice: are o compunere
eterogenă și variabilă, forțele și mijloacele care intră în compunerea sa pot să
provină din aceeași structură sau din structuri diferite, în funcție de valoarea
cantitativă și calitativă necesară îndeplinirii misiunii10.
Forțele militare pot executa misiuni în contact direct cu inamicul, în
adâncimea dispozitivului inamic, dar și acțiuni desfășurate în spatele forțelor
care se află la contact cu inamicul.
Cracterul extrem al operațiilor poate fi analizat din mai multe
perspective, dar un accent mai mare am pus pe zona de acțiune al operațiilor,
mediul în care se duc aceste acțiuni și tipurile de operații desfășurate.
Caracterul extrem al operațiilor din perspectiva zonei de acțiune se referă
la modul de ducere al operațiilor în dispozitivul inamicului, unde autonomia
forțelor este redusă, iar sprijinul acestora este limitat. Forțele care desfășoară
operații în dispozitivul inamicului trebuie să desfășoare o pregătire superioară
în vederea atingerii obiectivelor propuse și îndeplinirea misiunilor
încredințate.
Mediul în care se desfășoară acțiunile militare este caracterizat ca fiind
unul cu un grad de risc ridicat, iar vulnerabilitatea forțelor este foarte ridicată.
Riscul ca trupele să fie capturate este foarte mare, de aceea planificarea și
stabilirea detaliată a pașilor este foarte importantă. Comandanții trebuie să fie
conștienți de pericolul la care sunt expuși, iar pregătirea cu atenție a planului
de acțiune va asigura îndeplinirea misiunilor încredințate cu success.
Gradul de risc este dat în funcție de misiunile desfășurate în dispozitivul
inamicului, iar un exemplu de operație desfășurată în spatele liniei inamicului
este aceea de căutare-salvare. Aceste operațiuni au ca obiectiv identificarea
personalului aeronavelor prăbușite în dispozitivul inamicului, localizarea și
recuperarea acestora, extracția și aducerea acestora în dispozitivul forțelor
proprii. Aceste misiuni sunt desfășurate de forțele pentru operații speciale,
9
L. Stăncilă, Grupările de forțe ca dimensiune instrumentală a confruntării armate în
războiul modern, în volumul Conflicte militare la începutul mileniului trei, Editura AISM,
București, 2002, p. 44.
10
C. Popescu, L. Stăncilă, Mobilitatea forțelor în câmpul de luptă modern, Editura
Universității naționale de apărare ’’CAROL I”, București, 2007, p. 30.
26 din 65
deoarece pregătirea acestora este net superioară față de pregătirea celorlalte
categorii de forțe ale armatei.
Pregătirea militarilor este una continuă, iar pentru a desfășura operații
militare în condiții de izolare, aceștia trebuie să fie capabili să identifice
metodele prin care se poate realiza supraviețuirea în condiții extreme,
acumularea cunoștințelor și dezvoltarea capacității de camuflare, cunoașterea
metodelor de deplasare în câmpul tactic, dar și cunoașterea altor aspecte ce țin
de modul de ducere a operațiilor în dispozitivul inamicului.
Comandanții trebuie să planifice și să ia în considerare toate aspectele
care pot influența desfășurarea acțiunilor militare, să stabilească cursurile de
acțiune în conformitate cu obiectivele stabilite și să aleagă cursul de acțiune
cel mai bun în vederea îndeplinirii obiectivelor fără a avea pierderi în rândul
personalului.
2.2.1 Acțiuni extreme desfășurate în dispozitiv inamic
Acțiunile desfășurate în dispozitivul inamicului pot fi de mai multe

tipuri, iar acestea sunt specifice momentului în care acestea se pot desfășura:
în dispozitivul forțelor proprii, la contact cu inamicul sau în dispozitivul
inamicului. În continuare mă voi axa pe operațiile desfășurate la contact cu
inamicul, acestea fiind executate în general de forțele pentru operații speciale.
Acțiunile desfășurate la contact cu inamicul, sunt acele acțiuni de
confruntare directă cu forțele inamice având ca scop principal diminuarea
puterii de luptă a inamicului prin distrugerea definitivă a forțelor sau
capturarea acestuia. Acțiunile desfășurate în spatele forțelor care se află la
contact sunt acțiuni care au ca scop principal sprijinirea forțelor angajate în
luptă, precum și asigurarea forțelor care nu sunt implicate în a executa diferite
manevre.
Acțiunile desfășurate în adâncimea dispozitivului inamic sunt acțiuni
care au ca scop principal distrugerea mijloacelor de foc ale inamicului,
intimidarea acestuia, provocarea panicii slăbind moralul și capacitatea de
luptă în rândul forțelor acestuia. Făcând o analiză între aceste trei tipuri de
operații, acțiunile desfășurate în adâncimea dispozitivului inamic au un grad
de risc mult mai ridicat și au un nivel de dificultate în îndeplinirea
obiectivelor mult mai mare, deoarece acestea se desfășoară în dispozitivul
inamicului, forțele fiind într-un mediu ostil izolate față de forțele proprii.
Compunerea forțelor care desfășoară misiuni în condiții de izolare este
variabilă și este formată în funcție de misiune și de obiectivele stabilite.
Forțele pot fi clasificate după misiune, iar acestea pot fi de dimensiuni mici
sau de dimensiuni mai mari. Aceste misiuni desfășurate pot fi încadrate într-
un interval de ore, zile sau o durată mai lungă. Izolarea forțelor în dispozitivul
inamic poate fi impusă datorită factorilor care împiedică desfășurarea
27 din 65
acțiunilor militare sau poate fi intenționată, urmând procedurile de infiltrare
sau înserare care pot fi atât pe calea aerului, dar și navale.
Aceste acțiuni care sunt duse în dispozitivul inamicului pot fi clasificate
ca fiind izolate parțial sau izolate total față de forțele proprii și se pot
desfășura independent sau împreună cu alte forțe. Factorii principali ai acestor
operații sunt reprezentați de mobilitatea executată în dispozitiv, mascarea
corespunzătoare evitând astfel demascarea de către forțele inamicului,
deplasarea în ascuns la obiectiv pe intinerarii bine stabilite și culegerea
informațiilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor.
Forțele care desfășoară acțiuni militare planificate, constând în
planificarea detaliată a misiunii și a pașilor pe care aceștia trebuie să-i
urmeze, ele beneficiază de sprijin logistic, de sprijin de informații și de luptă,
având formată o imagine de ansamblu legată de capabilitățile inamicului și de
activitatea pe care aceștia o desfășoară. Atunci când izolarea se datorează
factorilor care împiedică desfășurarea acțiunilor militare, capacitatea de luptă
a forțelor scade, mobilitatea este foarte scăzută, crește nivelul de dificultate în
tratarea eventualilor răniți, generând astfel dificultăți în vederea extragerii din
dispozitivul inamicului.
Misiunile care pot fi repartizate acestor forțe care acționează în
dispozitivul inamicului sunt alese în funcție de specificul și natura lor și care
trebuie să se încadreze în capacitatea elementelor de a îndeplinii misiunea
încredințată, iar în caz contrar misiunea va fi imposibil de realizat existând
riscul ca forțele să fie interceptate de către inamic, iar misiunea să eșueze.
Misiunile acestor forțe sunt mult mai speciale, iar ca exemplu avem
misiuni pentru atacarea unor puncte importante ale inamicului (necesitând un
volum mare de informații specifice modului de acțiune, dar și o planificare
mult mai detaliată, culegerea de date și informații despre inamic și despre
capabilitățile de luptă ale acestuia, inducerea inamicului în eroare, creându-se
astfel o stare de panică printre forțele acestuia) și distrugerea mijloacelor
nucleare ale inamicului. Alte misiuni executate sunt acelea de hărțuire a
inamicului, imobilizarea forțelor acestuia, realizarea unor mișcări de
rezistență în dispozitivul inamicului și dezorganizarea sistemelor de
comunicații ale inamicului.
Pentru realizarea și desfășurarea acțiunilor în condiții de izolare în
dispozitivul inamicului, comandanții trebuie să ia în considerare anumite
aspecte foarte importante, precum posibilitățile și capabilitățile forțelor,
natura terenului și caracteristicile acestuia, situația în care aceștia acționează
și în urma căreia se ajunge la executarea misiunii în condiții de izolare.
Comandanții trebuie să fie pregătiți să ia decizii la modul în care aceștia
trebuie să fie capabili să păstreze echilibrul dintre modul de supraviețuire a
forțelor și metodele de îndeplinire a misiunii încredințate. Comandanții
trebuie să fie foarte flexibili în modul lor de a acționa în astfel de condiții și
trebuie să fie stabili atât în gândire cât și în acțiune, să fie capabili să se
28 din 65
adapteze situațiilor de conducere și să anticipeze din timp posibilele manevre
ale inamicului.
Pentru desfășurarea de acțiuni militare în dispozitivul inamicului trebuie
să se execute o planificare care să cuprindă toate elementele care pot influența
buna desfășurare a misiunii conform obiectivelor și pașilor stabiliți.
Planificarea trebuie să fie foarte detaliată și trebuie să cuprindă atât etapele
privind modul de infiltrare în dispozitiv, acțiunea la obiectiv, dar și evacuarea
forțelor din dispozitivul inamicului.
Dimensiunea forțelor care desfășoară acțiuni în dispozitivul inamicului
variază în funcție de obiectivele stabilite și de natura misiunii. Forțele care
desfășoară acțiuni în dispozitivul inamic trebuie să acționeze cu îndrăzneală în
așa fel încât să obțină avantajul și prin acțiunile desfășurate să realizeze
surprinderea având un ritm foarte ridicat pentru a îndeplinii misiunea. Aceste
misiuni sunt foarte importante și au un grad de risc foarte ridicat, iar
pregătirea personalului trebuie să fie una de specialitate.
Comandanții trebuie să fie pregătiți din punct de vedere fizic și psihic, să
fie pregătiți în a utiliza diferite categorii de armament și să fie instruiți în lupta
de supraviețuire. Datorită importanței misiunilor și gradului ridicat de risc a
acestora, pregătirea militarilor trebuie să fie una de specialitate, care să aibă
ca obiective principale pregătirea fizică, pregătirea de specialitate în vederea
cunoașterii armamentului și a tehnicii de specialitate, dar și pregătirea care să
includă supraviețuirea, evitarea/evadarea, rezistență și extracție (SERE) și nu
în ultimul rând asimilarea de cunoștințe legate de limbă, cultură și geografia
locală.
Operațiile desfășurate în dispozitivul inamicului trebuie să se
sincronizeze cu forțele principale care susțin acțiunile acestora, iar acest fapt
reprezintă păstrarea în permanență a legăturii cu forțele principale de care
aparțin acestea. În momentul în care apare o situație, iar misiunea nu se
desfășoară conform planului și intervine izolarea impusă, forțele care se află
în dispozitivul inamicului trebuie să mențină legătura cu forțele aliate,
activitățile să fie coordonate și să creeze condițiile ca acestea să iasă din
starea de izolare, să preia inițiativa și să-și îndeplinească misiunea.
În momentul când acțiunile se desfășoară în adâncimea teritoriului
controlat de inamic, controlul și comanda sunt încredințate eșalonului superior
căruia i se subordonează forța care desfășoară aceste acțiuni militare. Dacă în
perimetrul respectiv acționează mai multe forțe trebuie să se stabilească și să
se planifice instrucțiuni privind coordonarea pentru fiecare în parte , iar
acestea sunt stabilite de către statul major al structurii care conduce operația
în zona respectivă. În vederea îndeplinirii misiunilor cu succes, forțele care
desfășoară acțiuni în dispozitivul inamicului trebuie să dispună de mijloace
performante de comunicație care să le permită menținerea legăturii cu
eșaloanele superioare și cu forțele care acționează în condiții de siguranță,
29 din 65
minimizându-se astfel riscul ca, convorbirile să fie interceptate și forțele să fie
descoperite.
Pentru dirijarea forțelor se folosesc comunicațiile radio și sunt adoptate
măsuri în vederea împiedicării inamicului să detecteze emisiile care conțin
informații foarte importante precum orele și intervalele pentru luarea legăturii
și planurile privind frecvențele de comunicare, schimbarea acestora sau noile
frecvențe prin care se va realiza comunicarea, folosirea dispozitivelor
moderne în vederea obținerii de informații, iar acestea trebuie dispuse în
spațiile de transmisiuni de bază, cât și amplasarea anumitor emițătoare
departe de bază in scopul obținerii de informații.
Forțele care acționează în dispozitivul inamicului dispun de un sprijin
logistic limitat, de aceea pentru structurile de sprijin logistic este o adevărată
provocare susținerea și sprijinirea forțelor în acțiunile militare. Structurile
care operează în dispozitivul inamic nu dispun de un sprijin logistic obișnuit,
acestea se bazează pe capacitatea de autoaprovizionare, însemnând chiar și
contactul cu populația care se află în zona unde aceștia acționează în vederea
procurării necesarului pentru a se aproviziona.
Pentru realizarea acestora este necesară o planificare atentă și foarte bine
structurată în vederea realizării obiectivelor, dar și împiedicării descoperirii
forțelor de către inamic. O altă vulnerabilitate a acestor acțiuni este
reprezentată de dificultatea de tratare a răniților și evacuarea acestora pe calea
aerului. Tratarea răniților într-o situație de izolare totală este foarte dificilă
datorită posibilităților de îngrijire a acestora foarte limitate, iar transportarea
acestora este foarte greu de realizat. Astfel, pregătirea luptătorilor trebuie să
fie una specifică unor astfel de situații.
Forțele care desfășoară astfel de misiuni sunt forțele speciale sau
elementele de cercetare în dispozitiv. 11 Aceste structuri au nivel foarte ridicat
de pregătire și antrenament în vederea mascării, supraviețuirii și ducerii
acțiunilor în dispozitivul inamicului în condiții extreme și cu resurse limitate
și de a se adapta condițiilor vitrege de mediu având o autonomie foarte
ridicată.
Cercetarea în dispozitivul inamicului reprezintă o componentă de bază a
sprijinului de informații și cuprinde acțiunile desfășurate de elementele de
cercetare în scopul procurării datelor și informațiilor din mediul terestru,
aerian, maritim și electromagnetic despre inamic, teren, populație, condiții
hidrometeorologice, starea comunicațiilor, a unor obiective importante, a
resurselor naturale din zonă, precum și în scopul desfășurării unor acțiuni
directe.12
În vederea ducerii acțiunilor militare în dispozitiv inamic, trebuie să se
țină cont de anumite aspecte foarte importante: planificarea detaliată în care
11
Joint Publication 3-05, Special Operations, 2014, p. 10.
12
A. I. Cîrdei, Desfășurarea operațiilor militare în condiții acționale extreme, curs,
Editura Academiei Forțelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu” Sibiu, 2017, p. 14.
30 din 65
să fie surprins modul prin care forțele se vor coordona cu cele principale,
organizarea care trebuie să fie specifică tipului de misiune pe care o
desfășoară forțele, sprijinul de foc care se va realiza cu ajutorul eșalonului
superior sau cu cel al forțelor proprii, comanda și controlul care sunt
repartizate eșalonului superior cu rolul de a coordona acțiunile forțelor care
desfășoară operațiuni, dar și a celor de sprijin și nu în ultimul rând sprijinul
logistic.
Complexitatea acțiunilor elementelor de cercetare în dispozitiv este dată
de faptul că acestea pot executa misiuni de luptă în teritoriul național și în
spațiul de interes informativ al României, pe timp de pace, situații de criză sau
în caz de conflict armat sau postconflict, în scopul identificării, localizării și
determinării factorilor de risc de natură militară, precum și evoluției acestora
în cadrul amenințării la adresa securității și apărării naționale, a structurii în
care participă un stat cu forțe armate. 13
2.2.2 Misiunile extreme desfășurate în dispozitiv
Operațiile desfășurate în prezent au un nivel de risc ridicat datorită

inamicului cu care aceștia se confruntă și a mediului în care aceștia
acționează, dar și vulnerabilitatea forțelor care desfășoară misiuni în teatrele
de operații datorită modului de luptă ales de către inamic.
Aceste operații militare prezintă o serie de oportunități, iar acestea sunt:
capacitatea de infiltrare, abilitatea de a acționa în dispozitivul inamicului, o
pregătire fizică și psihică foarte ridicată, discreție maximă în desfășurarea
operațiilor.
Misiunile desfășurate în dispozitivul inamicului pot fi: monitorizarea
inamicului, identificarea capabilităților inamicului, realizarea pregătirii
inteligente a câmpului de luptă (IPB), misiuni de căutare-salvare, suportul și
protecția forțelor etc.
Monitorizarea inamicului. Monitorizarea inamicului necesită o pregătire
continuă a personalului care va desfășura operațiuni de supraveghere în
dispozitivul inamicului. Aceștia trebuie să fie capabili să se infiltreze pe cale
terestră sau prin inserare prin parașutare. Personalul trebuie să fie pregătit în
vederea desfășurării operațiilor pe termen lung fiind expuși tot timpul și
nefiind protejați de forțele proprii.
Identificarea capabilităților inamicului. Misiunile de culegere de
informații despre capabilitățile militare ale inamicului necesită o pregătire
temeinică a personalului în vederea adaptării la condițiile de mediu în care
13
FM-31-20-5, Special recconnaissance, tactics, techniques, and procedures for special
forces.
31 din 65
aceștia acționează și să dobândească cunoștințe despre diferite categorii de
armament. Personalul trebuie să fie capabil să-și procure materialele necesare
în vederea supraviețuirii pentru o perioadă lungă de timp în dispozitivul
inamicului. Forțele care desfășoară operații în dispozitivul inamicului sunt
foarte vulnerabile, deoarece protecția acestora este foarte scăzută, mobilitatea
tactică a acestor forțe este limitată, tratarea răniților și evacuarea acestora este
foarte dificil de relizat.
Pregătirea inteligentă a câmpului de luptă (IPB). Pregătirea IPB-ului
este un proces prin care se analizează variabilele misiunii dintr-o zonă de
interes în scopul analizării efectelor asupra operației. Realizarea pregătirii
inteligente a câmpului de luptă necesită o serie de patru pași pe care
personalul trebuie să le identifice și să le analizeze. Primul pas este acela de a
definii mediul operațional, iar aici vorbim de identificarea limitelor ariei de
operații și identificarea caracteristicilor ariei. Al doilea pas este acela de a
descrie efectele mediului operațional asupra operației, iar aici este necesară o
analiză detaliată a terenului și a vremii. Al treilea pas este de a evalua
amenințările adversarului, iar al patrulea pas este de a determina cursul de
acțiune al adversarului.
Misiuni de căutare-salvare. Echipele care desfășoară misiuni de căutare-
salvare au ca misiune detectarea, localizarea, identificare și extragerea
piloților de aeronave care s-au prăbușit în dispozitivul inamicului sau a altor
categorii de personal. Personalul care desfășoară astfel de misiuni trebuie să
promoveze o serie de module de pregătire în vederea călirii fizice și psihice,
trebuie să aibă cunoștințe legate de echipamentul militar și să cunoască
tehnici de mascare și supraviețuire. Aceste misiuni au ca scop extragerea
personalului aflat în dispozitivul inamicului.
Suportul și protecția forțelor. Sprijinul cu informații din dispozitivul
inamicului necesită o pregătire specifică a personalului care desfășoară acest
tip de misiuni. Acest tip de misiune are ca scop pătrunderea în dispozitivul
inamicului și culegerea de date și informații legate de organizarea și
poziționarea forțelor inamicului precum și acțiunile pe care acesta urmează să
le desfășoare. Acest tip de misiune necesită o pregătire detaliată în scopul
dobândirii cunoștințelor necesare în vederea pătrunderii în dispozitivul
inamicului, mascarea și ducerea acțiunilor conform planificării.
De obicei aceste misiuni sunt desfășurate de către forțele pentru operații
speciale, deoarece aceștia au cea mai înaltă pregătire și sunt gata să intervină
în orice moment pentru a îndeplinii misiunile încredințate.
Tipul de operații și modul de ducere al acțiunilor s-a mutat de pe câmpul
de luptă clasic la cel urban unde vulnerabilitatea forțelor a crescut
semnificativ, iar metodele de luptă s-au schimbat radical. Inamicul nevăzut se
32 din 65
adaptează constant provocărilor la care este supus din partea forțelor coaliției
și folosește diferite metode de luptă neconvenționale reușind astfel să creeze
pierderi din rândul forțelor luptătoare care au ca scop combaterea acestuia.
Lupta de gherilă este cea mai utilizată formă de luptă de către inamic,
deoarece evită confruntarea directă cu forțele luptătoare datorită faptului că
este inferior ca număr de luptători și din punct de vedere al armamentului pe
care acesta îl deține.
Misiunile desfășurate în dispozitiv pot fi atât pe timp de pace, pe timp de
criză și pe timp de război. În continuare voi descrie operațiile care se
desfășoară în dispozitivul inamicului și mai exact cele de căutare-salvare și
cele de culegere de informații executate de către forțele speciale. Aceste
misiuni executate au un grad de risc foarte ridicat.
În situația unui conflict armat, elementele de cercetare vor desfășura o
serie de misiuni în vederea culegerii de informații cu privire la capabilitatea
de luptă a inamicului, tehnica pe care acesta o are, zonele de dispunere a
punctelor de comandă și multe alte misiuni care trebuie să completeze
informațiile lipsă legate de inamic și tot ce are acesta în compunere pentru
ducerea acțiunilor de luptă.
Rolul acțiunilor directe pentru elementele de cercetare este acela de a
obține un avantaj în fața inamicului, iar acest lucru se poate realiza prin
capturarea militarilor, tehnică sau documente cu ajutorul cărora se pot obține
informații foarte sensibile ale inamicului, scoaterea din funcțiune a unor
obiective militare ale inamicului, inducerea în eroare a inamicului și crearea
stării de panică în rândul acestuia și alte misiuni desfășurate în scopul
dezorganizării inamicului și preluării inițiativei în zona de operații.
Elementele care desfășoară acțiuni în dispozitivul inamicului sunt forțe
care pot să se adapteze oricăror situații în condiții de izolare și pot reuși să
supraviețuiască perioade foarte lungi în dispozitivul inamicului izbutind să-și
procure hrană și materiale necesare în vederea îndeplinirii misiunilor
încredințate. Caracterul extrem al acestor operații care se desfășoară în
dispozitivul inamic este dat de combinarea factorilor operaționali, factorii de
mediu și cei individuali.
Operațiile militare care se desfășoară în condiții de izolare, au o serie de
caracteristici indiferent dacă izolarea a fost impusă sau intenționată, iar
acestea se pot datora anumitor factori precum acționarea în condiții în care
vizibilitatea este foarte redusă, sprijinul de foc și cel logistic este limitat sau
este absent, puterea de foc este foarte redusă, asistența medicală se asigură
foarte greu și multe alte aspecte care pot crea un avantaj sau un dezavantaj în
același timp pentru executarea misiunilor în dispozitivul inamicului.
33 din 65
CAPITOLUL 3: CARACTERUL EXTREM AL OPERAȚIEI
MILITARE ,, EAGLE STRIKE ” DESFĂȘURATE ÎN
ORAȘUL MOSUL DIN IRAK
Operațiile militare desfășurate în teatrele de operații moderne necesită o

pregătire superioară a comandanților în vederea identificării inamicului și a
metodelor de luptă alese de acesta. Caracterul extrem al operațiilor
desfășurate în teatrele de operații moderne necesită o pregătire continuă a
comandanților și a militarilor în vederea dezvoltării capacității de adaptare a
acestora la acțiunile desfășurate de către inamic.
Am ales ca temă de analiză operațiunea ,,EAGLE STRIKE”, deoarece
acțiunile militare desfășurate pe parcursul acestei operațiuni oferă o
posibilitate foarte largă de a identifica factorii care prezintă un risc ridicat în
desfășurarea acțiunilor militare. Studiul este împărțit în două părți, în prima
parte am realizat o analiză a amenințărilor principale în desfășurarea
operațiilor militare, iar în a doua parte am descris și analizat factorii care
determină caracterul extrem al operațiilor militare.
3.1 Metodologia de cercetare
Tipul de cercetare
În vederea atingerii obiectivelor propuse am proiectat o cercetare
calitativă prin folosirea documentelor avute la dispoziție, urmărind o bună
înțelegere și o bună descriere a subiectului central al acestei teme și anume
caracterul extrem al operației militare ,,EAGLE STRIKE” desfășurată în
orașul Mosul din Irak.
În această cercetare am urmărit stabilirea unei relații dintre modul de
desfășurare al operațiilor folosind o metodă de luptă neconvențională și ritmul
alert de adaptare a forțelor și capacitatea acestora de a desfășura operații
militare în mai multe domenii.
În urma analizării datelor și informațiilor am ajuns la concluzia că
analizarea mediului operațional și cunoașterea amenințărilor din zona de
operații este un factor decisiv în luarea deciziei.
Surse de informare
În vederea alegerii surselor de informare am urmărit în permanență să
țin cont de tema și obiectivele propuse de aceea am ales doar documentele
care m-au ajutat în vederea îndeplinirii acestora.
Pentru a înțelege zonele de operare a forțelor și modul de acțiune în
diferite condiții am făcut apel la manualele de luptă ale forțelor armate
americane, dar și la jurnale precum cel al lui Howcroft J, ,,Intelligence
challenges in urban operations” small wars journal din 2014.
34 din 65
Pentru a înțelege situația exactă a conflictelor din Irak am apelat la
lucrarea lui Volesky G. și a lui Noble R. initulată ,,Theater Land Operations
– Operații relevante și lecții învățate ale forțelor tereste în Irak”.
Site-urile oficiale ale Departamentului de Apărare American a oferit
spre studiere o multitudine de documente din care au rezultat factorii care
determină caracterul extrem al operației ,,EAGLE STRIKE”, desfășurată în
orașul Mosul din Irak.
Alegerea metodei de cercetare
Identificarea și stabilirea tipului de cercetare, formularea clară a unor
obiective și modul ales de documentare conduc la realizarea unui contur
detaliat al unui sistem de reguli și a unor principii de cunoaștere, ca
metodologia adoptată: procedee de cercetare, metode de cercetare și tehnici
de cercetare (fig. nr. 4)
METODE DE CERCETARE
de culegere a informațiilor de prelucrare a informațiilor
TEHNICI
analiza documentelor analiza calitativă
PROCEDEE
analiza calitativă
Fig. nr. 4: Metode, tehnici și procedee ale cercetării
Plecând de la un nivel teoretic și până la nivelul empiric al cercetării,

putem să conturăm două direcții în ceea ce privește metodologia:
 o direcție este aceea cu privire la culegerea de informații făcând apel la
analiza documentelor. Alegerea acestei tehnici a fost realizarea unei analize
calitativă a documentelor în scopul de a acoperi obiectivele cercetării;
 o direcție luată în considerare pentru prelucrarea informațiilor folosind
o analiză calitativă și comparativă.
Am studiat și analizat datele oficiale în vederea identificării modul de
desfășurare a operațiunii ,,EAGLE STRIKE”, date ale altor cercetări, dar și
materiale precum cele din presă (site-uri, reviste, televiziune) etc.
35 din 65
Analizarea datelor
Procesul de studiu și analizare a documentelor s-a desfășurat în patru
etape:
Etapa 1: Identificarea documentelor necesare. Pentru realizarea acestei
etape, ca principală sursă am folosit site-urile oficiale ale Departamentului
American al Apărării, de unde au fost studiate informațiile de bază cu privire
la operațiile desfășurate în Irak.
Etapa 2: Evaluarea documentelor alese. Desigur că nu toate
documentele studiate au fost folosite, au fost utilizate doar cele care conțineau
informații relevante.
Etapa 3: Alegerea și selectarea documentelor relevante. Realizarea
acestui lucru s-a desfășurat pe o perioadă îndelungată.
Etapa 4: Verificarea documentelor alese. Am presupus că informațiile
obținute din documentele oficiale reflectă realitatea. În momentul când s-au
putut face comparații între date, acestea au fost verificate de mai multe ori.
Analiza calitativă
Pentru a înțelege cât mai bine caracterul extrem al operațiilor desfășurate
în Irak am ales ca principală tehnică de cercetare analiza calitativă, deoarece
aceasta contribuie la realizarea unei ipoteze și stabilirea unor obiective.
Analiza comparativă
Analiza comparativă referitoare la noțiunile cu caracter teoretic privind
operațiile militare desfășurate în teatrul de operații din Irak și documente care
descriu pe larg caracterul extrem al operației militare desfășurată în orașul
Mosul din Irak.
În vederea realizării studiului de caz am folosit metodele și tehnicile
scrise mai sus de unde am sintetizat informațiile și am introdus în lucrare
informațiile care sunt de actualitate.
Ipoteză generală: ,, dacă nivelul superior de dezvoltare al tehnologiei
se potrivește cu proiecția doctrinară, atunci modul de conducere al
operațiilor în câmpul tactic se va modifica semnificativ”.
OG (Obiectivul general): Obiectivul general al studiului constă în
identificarea factorilor care determină caracterul extrem al operațiilor militare
și nu în subsidiar caracterul extrem al operației de eliberare a orașului Mosul.
Plecând de la modul de adaptare al forțelor la tipurile de mediu și
condițiile vitrege față de cele ale țării de proveniență a trupelor și capacitatea
de adaptare la metodele de luptă folosite de inamic ne duce la concluzia că
pregătirea comandanților trebuie să fie una specifică și continuă în vederea
conducerii trupelor, a îndeplinirii misiunilor, iar operațiunea ,,EAGLE
STRIKE” s-a situat pe o poziție dominantă atât în procesul decisional, cât și
în cel acțional.
În vederea realizării obiectivului propus care scoate în evidență
caracterul extrem al operațiilor militare desfășurate în orașul Mosul din Irak,
nu s-a urmărit doar evidențierea acestor caracteristici, ci și ritmul rapid de
36 din 65
adaptare a forțelor la cerințele câmpului de luptă și a metodelor de ducere a
luptei în diferite medii de operare.
După analizarea documentelor oficiale și a lucrărilor de specialitate, teze,
jurnale toate în concordanță cu operația de eliberare a orașului Mosul din Irak
și topicul lucrării, am stabilit următoarele obiective specifice:
OS1: identificarea caracterului extrem al acțiunilor desfășurate într-un
mediu urban dens, precum cel în care s-a desfășurat operațiunea ,,EAGLE
STRIKE”;
OS2: identificarea modului de acțiune a forțelor în operațiunea ,,EAGLE
STRIKE”;
OS3: identificarea multi-domeniilor de acțiune în operațiunea ,,EAGLE
STRIKE” desfășurată în Irak.
Ipoteze ale studiului de caz:
1. Operațiile militare viitoare se vor duce în zone unde densitatea
populației este mai mare datorită acțiunilor duse de către inamic care va evita
o confruntare în teren deschis.
2. Identificarea factorilor care limitează modul de luptă al forțelor
reprezintă un factor decisiv în vederea îndeplinirii obiectivelor în actualul
câmp de luptă.
3. Nivelul superior de dezvoltare a tehnologiei din dotarea forțelor poate
crea un avantaj în conducerea operațiilor în câmpul tactic.
În vederea realizării studiului de caz, am ales să prezint elemente legate
de situația actuală în zona de operații, modul de acțiune al forțelor, metodele
folosite de către inamic și acțiunile folosite de către forțele de coaliție și
forțele americane în vederea nimicirii inamicului.
Am ales această structură cu scopul de a prezenta caracterul extrem al
operațiilor militare desfășurate în condiții extreme ținând cont în permanență
de obiectivele stabilite spre analiză la începutul lucrării.
3.2 Prezentare generală
După o campanie brutală de nouă luni pentru a elibera orașul Mosul de

sub ocupația statului Islamic, forțele de securitate irakiene (ISF) au preluat cel
de-al doilea oraș ca mărime din Irak. Această confruntare a fost una dintre
cele mai mari bătălii de teren convenționale de la capturarea Bagdadului de
către forțele de coaliție în 2003 și prima operațiune urbană susținută
implicând forțele americane.
Lupta a fost condusă în principal de ISF (armata irakiană, forța aeriană,
forțele pentru operații speciale, forțele de contraterorism și poliția națională)
care au planificat și au condus luptele. Forțele irakiene au fost sprijinite de o
rețea integrată de consiliere și asistență oferită de forțele armatei SUA și de
coaliție care au însoțit ISF în ducerea acțiunilor până la nivelul tactic.
37 din 65
Elementele de coaliție au ajutat ISF la înfrângerea statului islamic și la
recucerirea orașului Mosul prin furnizarea de factori critici: focul întrunit,
inteligența, supravegherea și capacitățile de recunoaștere și rețelele logistice.
Aceste eforturi au fost susținute în vederea pregătirii, instruirii și echipării ISF
pentru ducerea acțiunilor militare. Toate acestea au fost necesare, deoarece
statul islamic s-a dovedit a fi o forță hibridă capabilă să se adapteze și să
stabilească o apărare urbană robustă, cu capacități de coordonare în mai multe
domenii.
Cu toate acestea, forțele irakiene au reușit să desfășoare operațiuni
folosind armamentul cu success consolidând în același timp porțiunile de
teren câștigate pentru a învinge statul islamic într-un câmp de luptă multi-
domeniu. Acest studiu încearcă să furnizeze informații despre operațiunea
,,EAGLE STRIKE” și despre operațiunile desfășurate în teren urban dens și
luptele duse pe un câmp de luptă cu mai multe domenii împotriva tehnicilor
de luptă hibride folosite de inamic.
3.3 Caracterul extrem al operației militare desfășurate în orașul Mosul

din Irak
3.3.1 Contextul istoric
Orașul Mosul are o istorie lungă, dinamică și multi etnică, ca un punct

vital de intersecție a principalelor civilizații moderne din Orientul Mijlociu
(arab, persan și turc). Mosul și-a menținut independența politică și economică
pe parcursul întregii sale istorii, beneficiind în același timp de avantajele și
suferința pericolelor localizării sale strategice. Așezările din Mosul au origini
antice printre cele asiriene din Mesopotamia. De-a lungul timpului asirienii s-
au dovedit a fi remarcabil de rezistenți și au supraviețuit multiplelor cuceriri
grecești, romane și persane prin mijlocul secolului al XVII-lea.
După invaziile arabe musulmane din secolele VII și VIII, orașul Mosul a
câștigat o nouă importanță pentru coloniștii arabi și a devenit o legătură vitală
în extinderea unei rețele de comerț regional. Extinderea comerțului regional a
avut loc alături de influxul Arab, Kurzi, Perși și popoarele turce care au
început să se stabilească în jurul orașului Mosul, acesta trecând în cele din
urmă într-o succesiune de imperii (arab, persan și turc) până în secolul al
XVI-lea.
Sub dominația otomană, din 1519 până în 1918, orașul Mosul a înflorit
din nou și a devenit un centru de operațiuni militare împotriva persanilor. În
secolului al XVII-lea și începutul secolului al XIX-lea, Mosulul era condus de
elitele locale care au scos orașul de sub controlul administrativ și marțial al
imperiului Otoman. În cele din urmă semnificația orașului Mosul pe latura
comerțului a fost puternic afectată de deschiderea canalului Suez în 1869.
38 din 65
Odată cu diminuarea poziției din sistemul de comerț internațional, acesta a
rămas extrem de important pentru comerțul regional fiind un furnizor
important de grâu, material rutier și apă pentru centrul și sudul Irakului.
La sfârșitul Primului Război Mondial, forțele britanice au ocupat
Mosulul ca parte a Irakului sub administrație britanică. Turcia a căutat să
renegocieze condițiile de pace și să recupereze Mosulul la începutul secolului
XX. La conferința de la Lusanne din 1922 și 1923, Mosulul s-a dovedit a fi
cel mai mare obstacol pentru o pace durabilă până la Tratatul de frontieră din
1926. În cele din urmă, Liga Națiunilor a deliberat și a stabilit că Mosulul
avea o importanță strategică și economică mai mare pentru Irak.
Industria petrolieră irakiană din jurul orașului Mosul a mărit averile din
interiorul acestuia, devenind din nou o răscruce de drum pentru livrarea de
petrol către Turcia și Siria . Mai târziu, acesta a scăpat în mare parte de
războiul dintre Iran și Irak în anii 1980 și nu a fost implicat în rebeliunea
populară kurdă din nord împotriva lui Saddam Hussein în 1991.
În Aprilie 2003, în cadrul etapelor de deschidere a operațiunii ,,IRAQI
FREEDOM”, grupul pentru operațiuni speciale din nord a desfășurat
operațiuni axate pe sprijinirea atacului de la Peshmerga pentru a repera
unitățile militare irakiene de la Mosul și Kirkuk pentru a împiedica mișcarea
lor spre sud pentru a angaja principala ofensivă a SUA și a coaliției.
Peshmerga, care lucra cu Armata SUA și forțele de coaliție, a învins rezistența
irakiană în primele săptămâni ale lunii aprilie și a deschis calea către aceste
două orașe din nord.
În timp ce rețeaua globală a al-Qaeda asociată cu Osama bin Laden a fost
atacată în Afganistan, Pakistan, Arabia Saudită și Yemen, o nouă mișcare a
apărut în Irak în 2004 sub conducerea lui Abu Musab al-Zarqawi și al-Qaeda
Irak. Pe măsură ce insurgența din Irak a crescut, rutele sale de aprovizionare
s-au bazat foarte mult pe cele din provincia Anbar și Mosul. Violența
jihadistă din Irak a atins punctul culminant în 2006, apoi irakienii s-au adunat
cu forțele americane și cele de coaliție, alături de miliția sunită, Shi’a și Kurzi
pentru a elimina jihadiștii.
Creșterea ulterioară a forțelor americane în Irak a fost, de asemenea
combinată cu celulele de fuziune antiteroriste în vederea eliminării urmașilor
lui al-Zarqawi. Până în 2010 al-Qaeda din Irak a fost înfrântă ca fiind o
organizație, însă planurile SUA de a lupta împotriva insurgenților din Mosul
nu s-au materializat și insurgența a reapărut ca statul islamic din Irak.
Războil civil din Siria se va dovedi în curând devastator pentru Mosul.
După ce un val de revolte din primăvara arabă a sosit în Siria pentru a
răsturna guvernul lui Bashar al-Assad, guvernul sirian și-a pierdut controlul și
s-a îndreptat repede spre violență pentru a suprima protestele publice. Assad a
încercat să submineze și să redefinească opoziția largă prin declararea unei
amnistiții generale.
39 din 65
Abu Bakr al-Baghdadi a moștenit conducerea statului islamic din Irak în
2010, când organizația s-a apropiat de colaps și care a avut loc în Mosul. Al-
Baghdadi a petrecut apoi următorii ani din ce în ce mai înrădăcinați în
războiul civil sirian ca un susținător ascuns al frontului al-Nusra. Cu toate
acestea, loialitatea dintre al-Nusra și statul Islamic din Irak va ajunge curând
la capăt. În aprilie 2013, Baghdadi a declarat public că frontul al-Nusra a fost
doar o extindere a statului islamic din Irak. Baghdadi a amplificat apoi
violența din Siria și Irak, care a culminat cu ocupația provinciei Raqqa. Până
în 2014 ISIS (Statul Islamic din Irak și Siria) a controlat 100.000 de kilometri
pătrați de teritoriu și mulți analiști au început să vadă ISIS ca pe o amenințare
durabilă.
După ce a stabilit condițiile pentru Mosul, un mic contingent al forțelor
ISIS a dat un semn lui Samarra în 5 iunie 2014, acasă unde se afla clanul al-
Badri din Bagdad, în timp ce principalul efort ISIS s-a mutat la Mosul. Pe
măsură ce forțele irakiene s-au confruntat pe mai multe fronturi, armata
irakiană din Mosul s-a dovedit a fi prost pregătită. Forțele ISIS au securizat
Mosulul pe 10 iunie și au confiscat arme și materiale semnificative lăsate în
urmă de armata irakiană. Pe 4 iulie, Bagdadi a apărut la marea moschee din
al-Nuri pentru a declara restaurarea califatului. Mosul a devenit centrul politic
și economic pentru ISIS asigurând fonduri semnificative prin vânzarea de
petrol și taxe asupra populației locale. ISIS a ținut de asemenea, pentru scurt
timp barajul Mosul la nord de oraș în iulie și august 2014, dar forțele irakiene
și peshmerga combinate au reușit să securizeze barajul Mosul, acesta fiind o
resursă cheie în regiune care necesita reparații critice.
3.3.2 Eliberarea orașului Mosul
Pe parcursul anului următor, forțele irakiene s-au reorganizat, antrenat,

echipat și pregatit pentru recuperarea orașului. Irakienii au învatat tactici,
tehnici si proceduri valoroase în campaniile de la Tikrit (aprilie 2015),
Ramadi (martie 2016) și Fallujah (iunie 2016). Orașul a fost ultima zonă
importantă ISIS din Irak. La începutul bătăliei de eliberare a orașului, în
octombrie 2016, ISIS deținea o forță destul de mare (dacă ne referim la o
luptă în mediul urban) între 3000-5000 de luptători/militari cu un număr
semnificativ de mitraliere de calibru mare, lansatoare de rachete, mortiere și
rachete. Forțele ISIS în tot acest timp au construit o serie de lucrări defensive
în interiorul orașului, fortificând clădirile, blocând căile de acces, construind
obstacole, adăposturi și tuneluri subterane.
40 din 65
Fig. nr. 5: Orașul Mosul14
ISIS și-a dotat forțele cu dispozitive explozive improvizate amplasate pe

vehicule (VBIED, fig nr 5). Astfel, inamicul și-a demonstrat abilitatea de a se
adapta și de a improviza transformând micile sale aeronave și vehicule
comerciale în platforme de cercetare și angajare în luptă. ISIS și-a întărit
apărarea prin utilizarea populației civile drept scut, ceea ce a făcut să se pună
un accent foarte mare pe regulile de angajare pentru a se diminua numărul de
victime din rândul civililor.
La începutul anului 2016, ISF a început planificarea și pregătirea pentru
eliberarea orașului Mosul, care implica negocieri complexe cu forțele
americane, partenerii de coaliție, guvernul regional kurd, guvernatorii
provinciilor și a mai multor ministere guvernamentale irakiene. Învățând din
eliberările lui Ramadi, Tikrit și Fallujah, planificatorii militari din S.U.A. și
Irak au convenit că forțele Shi'a și Peshmerga kurdă ar asista la izolarea
forțelor ISIS, dar rămân în afara orașului Mosul. Forțele irakiene au preluat
conducerea în planificarea operațională și executarea operațiunilor, în timp ce
forțele americane și ale coaliției au sfătuit, asistat, însoțit ISF în timpul
bătăliei.
În august 2016, ISF și-a desfășurat forțele în partea de sus a orașului.
Armata irakiană, poliția federală, serviciile de combatere a terorismului și
grupurile militare loiale guvernului Irakului vor participa la bătălia de la
Mosul, fiecare cu propriile lor căi de apropiere și acces în oraș. Armata
irakiană, serviciul de combatere a terorismului și poliția federală au atacat
orașul din partea de nord, în timp ce alte unității ale armatei irakiene și
grupurile de militari loiali au atacat partea de est a orașului.
14
https://www.google.ro/search?q=freedom+of+mosul+iraq&source, accesat în
17.06.2019.
41 din 65
Prim-ministrul irakian Haider al-Abadi a declarat la începutul campaniei
de eliberare a orașului Mosul la 16 octombrie 2016 că forțele irakiene au
petrecut primele săptămâni ale campaniei avansând asupra orașului de-a
lungul ambelor maluri ale Tigrisului, completând izolarea apărătorilor ISIS și
tăierea liniilor sale de comunicare în estul orașului. Focul forțelor SUA și ale
coaliției a jucat un rol cheie în distrugerea și izolarea ISIS în estul Mosul-ului.
La data de 1 octombrie, forțele irakiene au intrat în oraș începând
ocuparea și apoi întărirea districtelor Karama și Gogjali, continuând în vest
spre Universitatea din Mosul. Lupta a fost foarte grea, iar operațiunile
irakiene au fost afectate de vremea nepropice, ceea ce a încetinit avansarea
forțelor irakiene și a diminuat eficacitatea sprijinului și cercetarea aeronavelor
americane și ale coaliției. Până la sfârșitul lunii noiembrie, Divizia 15
infanterie irakiană a avansat spre nord de-a lungul malului vestic al Tigrisului.
Până la mijlocul lui decembrie, forțele irakiene, conduse de serviciul de
combatere a terorismului și aliații acestora au început să se concentreze
asupra complexului Universității din Mosul și au preluat controlul asupra
zonei pe 13 ianuarie. În partea de sud, elemente ale forței de combatere a
terorismului și Politia Federală au avansat la locurile de trecere peste Tigris și
au redus liniile de retragere ale ISIS.
Fig. nr. 6: Orașul Mosul – înainte și după război15
La 24 ianuarie 2017, premierul Abadi a anunțat că forțele irakiene au

eliberat estul orașului și ultimele forțe de rezistență, urmând ca forțe ale
poliției locale să stabilească securitatea și guvernarea locală pentru a sprijini
eforturile de reconstrucție.
15
17.06.2019.
42 din 65
În pregătirea pentru atacul asupra Mosul în partea de vest, forțele
irakiene au retras unitățile pentru reconstituire și antrenament. Irakienii și
consilierii lor au studiat de asemenea lecțiile învățate în mediul urban și au
dezvoltat noi tactici, tehnici și proceduri pentru a depăși noile provocări ISIS.
Coaliția a continuat să atace punctele de comandă și control ISIS din vestul
orașului cu focuri de artilerie și cu bobardament având ajutorul aeronavelor.
Conceptul a fost acela de a izola ISIS dinspre vest și nord, în timp ce ISF
condus din nou de serviciul de combatere a terorismului și de poliția federală,
să avanseze către centru pe aliniamente diferite dinspre sud și sud-vest.
Asaltul asupra orașului de vest a început pe 19 februarie când unitățile
irakiene au avansat spre nord, ocupând Aeroportul Mosul, apoi continuând cu
cartierele din partea de sud. Forțele sudice au făcut progrese considerabile în
campania timpurie, la 11 martie, unitățile de poliție federală au ajuns la
periferia orașului. La data de 19 martie, elemente ale celei de-a 19 Divizii de
blindate irakiene au capturat orașul Badus la nord, completând încercuirea în
partea de vest a orașului Mosul. După fiecare atac suferit de ISIS, aceștia se
retrăgeau în tuneluri pentru a-și reconstrui forțele și a opune rezistență în
continuare. Până la sfârșitul lunii martie, ISF a continuat să preseze
principalele linii defensive ale ISIS. La 7 martie, poliția federală a eliberat
provincia guvernamentală Ninive și a ridicat steagul irakian pe acoperișul
clădirii capitalei.
La sfârșitul lunii martie, vremea rea, rezistența inamică și provocările
reprezentate de terenul urban al orașului vechi au redus din nou ritmul irakian.
La 24 martie, forțele irakiene au oprit temporar avansul și au început să
planifice un nou front în nord. Pe măsură ce operațiunile au început din nou în
zonele dens populate din vestul Mosul-ului, ISIS a profitat pe deplin de
sensibilitatea coaliției la victimele civile și a folosit populația civilă, încă
odată, ca scut. Într-un act de disperare din 14 aprilie, ISIS a atacat forțele
irakiene cu arme chimice.
Acest atac nu a fost eficient, iar trupele irakiene și consilierii lor de
coaliție au continuat ofensiva. La 4 mai, ISF a lansat o nouă ofensivă din
partea de sud. Cea de-a 9-a Divizie blindată irakiană, întărită de unitățile
Poliției Federale, a atacat la 100 de kilometri nord de Bayji pentru a profita de
Aeroportul Qayarrah West, acesta ar servi ca bază de operațiuni ISF împotriva
Mosul-ului în partea de vest, permițând logistica coaliției și sprijinul la foc să
fie departe de bazele ISF în apropiere de Bagdad. În același timp, cea de-a
15-a divizie a armatei irakiene a atacat în vest, de la o bază construită de
S.U.A, lângă Makhmur, în terenul Kurd aflat la est de râul Tigris. Forțele
americane au asistat în mod activ ISF într-o operațiune de trecere a râurilor
lângă Qayarrah pentru a înconjura orașul Mosul.
Acest atac a necesitat o sincronizare atentă între forțele ISF. Până la
sfârșitul lunii iunie, forțele irakiene au asigurat cea mai mare parte a Mosul-
ului de Vest, iar luptele s-au axat pe Marea Moschee a lui Al-Nuri. Luptătorii
43 din 65
ISIS au oferit o rezistență rigidă la Marea Moschee și o mare parte din Orașul
Vechi a fost distrus după săptămâni de lupte sălbatice și de luptă intensă în
teren urban care implică lupte de la o casă la alta. La 10 iulie, premierul
Abadi a anunțat că forțele irakiene au eliberat vestul orașului Mosul.
De-a lungul campaniei din Mosul care a durat nouă luni, armata
americană a sfătuit și a asistat echipe, alături de consilierii de forțe speciale și
de coaliție jucând un rol critic în planificarea, coordonarea și executarea
operațiunilor cu armata irakiană și partenerii forțelor de securitate. Având în
vedere provocările unice ale mediului urban dens al Mosul-ului și
confruntarea cu un adversar capabil și adaptabil precum ISIS, forțele aliate au
executat o serie de manevre de amenajare cu foc aerian și terestru, precum și
angajarea mijloacelor de colectare de informații, supraveghere și mijloace de
cercetare care au făcut victoria mai ușoară și posibilă. Experiențele din Mosul
au reafirmat că terenul urban întărește apărarea și prin urmare necesită o
abordare combinată a armei împotriva războiului. Atât forțele ISIS, cât și
forțele irakiene au demonstrat disponibilitatea și competența de a se adapta
într-un mediu complex prin utilizarea tehnologiei comerciale ca un avantaj
asimetric.
Incă o dată operațiunea de eliberare a orașului arată că un parteneriat
determinat, adaptabil și puternic cu capabilități unice oferite de coaliție asistă,
însoțește și permite să învingă un adversar adaptabil și determinat să facă
orice pentru a-și apăra interesele.
3.3.3 Impresii generale ale operațiunii ,,EAGLE STRIKE”
Operațiunea ,,EAGLE STRIKE” oferă o posibilitate extinsă de a

examina natura complexă a războiului desfășurat într-un mediu urban dens. În
acest mediu, superioritatea apărării a fost îmbunătățită și mai mult în funcție
de terenul complex al orașului Mosul, adaptabilitatea tehnică și tactică a ISIS
și materializarea tehnologiei comerciale. Soldații americani și soldații ISF nu
numai că au dus acțiuni specifice luptei urbane apropiate, dar au adaptat
tacticile, procedurile și tehnologia conform terenului. Acest lucru a permis
ISF-ului și SUA să învingă ISIS prezentând-o cu dileme în mai multe
domenii.
În continuare voi prezenta informații cu privire la operațiunea ,,EAGLE
STRIKE” privind operațiunile în teren urban dens, asistența forțelor de
securitate, operații întrunite și luptele desfășurate într-un câmp de luptă
multidimensional împotriva acțiunilor hibride ale inamicului.
44 din 65
Acțiuni decisive într-un mediu urban dens
Acțiunile întâlnite la mediul urban dens specific operației ,,EAGLE
STRIKE” desfășurate în Mosul pot fi enumerate și explicate astfel:
 Înțelegerea situației din mediul urban. Operațiunea ,,EAGLE
STRIKE” a întărit ideea că mediul urban dens face ca pregătirea mediului să
fie foarte dificilă de realizat. Forțele implicate în operațiuni desfășurate în
teren urban dens trebuie să înțeleagă construcția și structura clădirilor,
caracteristicile subterane, interacțiunile și relațiile dintre diferitele populații,
impactul persoanelor strămutate intern, rețelele de comunicații și de transport
și infrastructura din oraș. În teren urban dens clădirile nu sunt doar simple
clădiri, acestea pot fi considerate și poziții de luptă sau locații de protecție.
Adversarul folosește aceste clădiri pentru că oferă o acoperire și o posibilitate
de mascare foarte mare. Un mediu urban este foarte fluid, acesta se schimbă și
se adaptează foarte des. Pentru a opera eficient în acest mediu este necesară o
concentrare mai mare asupra densității terenului, în educația și formarea
profesională militară. Continuitatea pregătirii operaționale a mediului,
pregătirea informațională a câmpului de luptă și estimările funcționale sunt
esențiale pentru a înțelege acest teren foarte complex și care este într-o
continuă schimbare.
 Imaginea comună de operare. O imagine comună operațională și de
informații este esențială pentru crearea și menținerea unei înțelegeri comune a
mediului operațional. În mediul urban, focul și efectele acestuia determină
schimbări în mediul operațional. Operațiile din Mosul au fost imaginar-
centrice, dar aceste imagini nu erau consecvente datorită varietății sistemelor.
 Înregistrarea video integrală în teren urban dens. Această operațiune
este degradată de caracteristicile verticale și orizontale ale terenului.
Sistemele tactice unitare au sporit inteligența operațională, supravegherea și
recunoașterea și au fost transmise centrelor tactice de consiliere și asistență.
 Pregătirea pentru o acțiune decisivă. Mosulul a prezentat forțelor
americane, coaliției și partenerilor o problemă deosebit de provocatoare de a
efectua operațiuni combinate într-un mediu urban dens, care a limitat
manevra, comanda și controlul, dar și eficacitatea focului. Străzile și
coridoarele înguste ale orașului, molozul, liniile electrice și pericolele
neprevăzute pentru mediul înconjurător afectând mobilitatea și capacitatea de
manevră în sens negativ. Suprafața urbană densă afectează acțiunile
desfășurate de către inamic. Forțele trebuie să învețe mai repede decât
inamicul pentru a putea crea oportunități. Operațiunea ,,EAGLE STRIKE” a
demonstrat că armata trebuia să continue să se antreneze în condiții urbane
dense pentru a înțelege complexitatea acțiunilor decisive în operațiunile unice
de teren. În Mosul, coaliția trebuie să se confrunte cu executarea simultană a
sarcinilor ofensive, defensive, de modelare și de stabilitate.
45 din 65
 Maximizarea capacității de luptă într-o coaliție. În lupta desfășurată
pentru Mosul, fiecare element al coaliției a adus capacități și forțe variate în
grupul operativ mixt combinat (CJTF). Deși restricțiile naționale sunt adesea
considerate o constrângere, înțelegerea potențialului națiunilor care contribuie
la trupe poate maximiza rezultatele coaliției. Acest lucru poate implica
investiții în organizații pentru a valorifica capacitățile lor unice și adesea cele
mai potrivite. Deoarece personalul și unitățile se întorc din operație fac ca
acest efort să fie întrerupt, dar acesta trebuie să fie continuu, pe măsură ce
condițiile și autoritățile se ajustează. Operațiunile care păstrează coeziunea
coaliției sunt la fel de importante ca operațiunile care avansează linia de front
a trupelor.
 Direcționarea. Armata trebuie să acționeze ținând cont de viteza
războiului modern și apoi să sincronizeze cât mai eficient posibil
direcționarea cu procesele interne ale partenereului. Pentru direcționarea
deliberată, fie în sprijinul unor operațiuni profunde de modelare, fie a unei
greve planificate în sprijinul luptei strânse, timpul de procesare și aprobare a
durat de la șase până la opt săptămâni. Capacitatea de a produce dosare țintă
și soluții avansate privind utilizarea armelor în mediul urban este extrem de
importantă și decisivă în același timp.
 Muniția. Bătălia de la Mosul oferă un set unic de date pentru a examina
disponibilitatea, utilizarea, rata de cheltuieli , efectele ulterioare și limitările
cu privire la spectrul complet de muniții folosite. În Mosul, disponibilitatea
lanțului de aprovizionare, utilitatea tipului de muniție, accesibilitatea tactică și
dinamica câmpului de luptă au afectat deciziile tactice de selectare și livrare a
munițiilor. Există întrebări deschise dacă munițiile curente furnizate și
procedurile avansate de armament au fost pe deplin optimizate pentru
obiectivele din terenul urban dens. Este necesar un studiu suplimentar pentru
a determina dacă munițiile folosite îndeplinesc caracteristicile unice pe care le
prezintă terenul urban dens.
 JTAC. Lupta de la Mosul este caracterizată prin folosirea
observatorilor înaintați pentru a identifica țintele din imediata apropiere a
liniei de front a trupelor proprii. Lupta urbană densă a necesitat o creștere a
numărului de operatori JTAC în vederea identificării țintelor.
 Atacul aviației. Având în vedere zona în care s-a acționat în ducerea
acțiunilor au fost folosite aeronave care pot executa manevre cu abilități
rapide în poziții avantajoase. Acest lucru a permis echipei de atac să atace
rapid prin foc distrugând pozițiile de luptă inamice.
 Asigurarea puterii. Acest element a fost critic din punct de vedere al
ritmului operațiilor din Mosul. Comandanții și personalul trebuie să înțeleagă
cerințele de generare a energiei pe baza varietății de echipamente. Pentru
operațiunile de expediție, armata are nevoie de opțiuni flexibile și scalabile de
putere, care sunt mai ușor de implementat, mobile, silențioase și ușor de
reparat. Armata trebuie să reexamineze puterea tactică asigurată începând de
46 din 65
la generatorii tactici. Armata trebuie să înțeleagă mai bine ce unități
expediționare necesită atunci când efectuează operațiuni desfășurate într-un
mediu auster și nepermisiv dincolo de bazele de operare înaintate.
 Manevrarea spectrului electromagnetic. Acest mediu a indicat o
expertiză suplimentară, o instruire și un echipament ce ar îmbunătăți unitățile
la fiecare eșalon în capacitatea lor de a înlătura conflictul din spectrul
electromagnetic. Acest spectru va continua să aibă efecte majore asupra
forțelor de manevră în toate fazele operațiunilor de luptă. Gestionarea și
planificarea spectrului trebuie să facă parte dintr-un plan operațional holistic
și să nu fie retrogradată personalului din ramura comunicațiilor.
Asistența forțelor de securitate
 Proiectarea unităților de asistență pentru forțele de securitate. Echipa

de combatere a brigăzii aeriene care desfășoară operațiuni în Mosul a
construit echipe de consilieri de luptă din afara unităților sale organice. Aceste
echipe au constat dintr-un comandant de batalion sau de companie, un
element de susținere a focului, controlori de atac, un analist de informații și
un specialist în comunicații. Aceste echipe au fost asigurate de o forță de
securitate cu o cantitate necesară de foc, vehicule și un medic. Forțele de
operații speciale sfătuiesc, asistă, însoțesc și permit echipelor să aibă
capabilități funcționale similare.
 Operațiunile speciale și forțele convenționale în asistența pentru
forțele de securitate. Unitățile de forțe operaționale convenționale și speciale
pot fi nevoite să sporească, să sprijine sau să permită altor unități implicate în
misiuni de sprijin reciproc. Interdependența forțelor convenționale și a
forțelor pentru operații speciale necesită un nivel de integrare și de
interoperabilitate. În Mosul, calitatea consilierului a făcut diferența de a
permite partenerului. Partenerii de coaliție au înțeles că este esențială o
abordare specială și necesită maturitate, empatie, competență și
profesionalism maxim. Atunci când forța convențională, forțele pentru
operații speciale și forțele de asistență a securității sunt sincronizate,
elementele sunt susținute reciproc.
Schimbarea fundamentală: obținerea și menținerea avantajului
 Adaptarea la câmpul de luptă. SUA, coaliția și partenerii precum și

forțele ISIS au reprezentat o adaptare pe câmpul de luptă. Atât ISIS, cât și ISF
au efectuat îmbunătățiri și modificări ale tehnologiei disponibile în comerț în
sprijinul forțelor lor. Soldații americani au demonstrat ingeniozitatea lor prin
improvizarea unui sistem mobil de război electronic. Armata trebuie să fie
pregătită să lupte în acest mediu fluid și să dea putere invenției și
47 din 65
experimentării soldatului. În plus, armata are nevoie de o abordare agilă și
coordonată de la baza industrială militară pentru a înțelege oportunitățile și
inovațiile tehnologice aflate în câmpul de luptă modern. Pentru a câștiga,
armata trebuie să dezvolte mecanismele și organizațiile pentru a inova mai
repede decât adversarii săi.
 Livrarea, instruirea, operarea și menținerea noii tehnologii. Forțele
americane și coaliția s-au confruntat cu provocări în ceea ce privește
furnizarea efectivă a sistemelor de aeronave contravenite echipelor care luptă
înpotriva ISIS. Mai precis, în timpul campaniei de la Mosul, a fost solicitată
în mod deliberat desfășurarea sistemelor pentru a proteja soldații de
amenințările sistemelor de aeronave mici, fără o evoluție rapidă. Deși s-au
înregistrat unele succese împotriva sistemelor forțelor ISIS, este clar că
armata SUA trebuie să facă îmbunătățiri semnificative cu privire la modul în
care furnizează tehnologia pentru luptător. Funcționarea eficientă și integrarea
noilor echipamente nu au fost optime în timpul operațiunilor din Mosul, în
special în ceea ce privește integrarea și executarea noilor sisteme de aeronave
fără pilot.
 Reprezentanții serviciilor din teren. Combaterea din Mosul de
intensitate medie a întărit provocarea deplasării în teren pentru a furniza
servicii critice unităților. Personalul din cadrul forțelor logistice sunt foarte
importanți, deoarece au construit un aspect vital al capacității logistice, dar
reprezintă o provocare pentru desfășurarea câmpului de luptă în mediul de
consultanță și asistență.
 Pregătirea realistică în mediul urban. Orașul Mosul a prezentat
forțelor o problemă deosebit de provocatoare în a conduce acțiuni decisive
într-un mediu urban dens, care a limitat manevra, comanda și controlul și
eficiența focului categoriilor de arme. Străzile înguste ale orașului, molozul,
liniile electrice și pericolele neprevăzute au afectat negativ mobilitatea și
capacitatea de manevră. Suprafața urbană densă ajută la conducerea apărării
împotriva unei forțe superioare. Scenariile de formare urbană sunt prea
limitate și sterile pentru a reproduce condiții precum cele din Mosul.
Operațiunea ,,EAGLE STRIKE” a demonstrat încă odată calitatea
continuă indispensabilă a puterii terestre. În ciuda anilor de operațiuni
împotriva ISIS din Mosul, a avut loc încă o campanie de teren de nouă luni
care a permis capabilități din celelalte domenii să reia orașul. Această
operațiune a întărit de asemenea faptul că operațiunile desfășurate în teren
urban dens sunt extrem de dificile. Operațiunile urbane trebuie abordate cu o
mentalitate orientată spre ceea ce privește durata operațiilor și cantitatea de
resurse necesare pentru comportamentul lor. Operațiunile de luptă reușite în
teren urban dens necesită lideri calificați care operează în conformitate cu
principiile de comandă a misiunii.
În operația desfășurată asupra orașului Mosul, ISIS a reușit să controleze
teritoriul în ciuda superiorității ISF. Superioritatea naturală a apărării care este
48 din 65
fără îndoială mediul urban, a fost amplificată și de capacitatea forțelor ISIS de
a-și spori eficiența în luptă prin militarizarea tehnologiei. Utilizarea
tehnologiei avansate de către forțele ISIS și adaptarea tactică și tehnică în fața
resurselor superioare au fost factori semnificativi în capacitatea sa de a susține
lupta.
Pe parcursul acestei campanii, comandanții, personalul și unitățile au fost
adaptate câmpului de luptă cu mai multe domenii prin integrarea
capabilităților în domenii și prin dezvoltarea de măsuri de contracarare tactice
și tehnologice pentru amenințările provenite dinspre forțele ISIS.
Comandanții trebuie să învețe să vadă intuitiv interconectarea domeniilor ca
parte a procesului de operare, astfel încât să poată vizualiza, descrie și
conduce efectiv operațiunile pe câmpul de luptă.
În continuarea studiului meu voi prezenta două aspecte principale ale
operației desfășurate în orașul Mosul prin care se vor putea identifica factorii
extremi în vederea ducerii operațiilor. Aceste două puncte cheie se vor referi
la operațiunile desfășurate într-un mediu urban dens și lupta împotriva
acțiunilor hibride ale inamicului prin mai multe domenii, acestea din urmă
reprezentând un caracter extrem în desfășurarea operațiilor militare.
3.3.4 Caracterul extrem al operațiilor desfășurate într-un mediu urban

dens
Operațiunea ,,EAGLE STRIKE” a întărit multiplele provocări ale

operațiunilor pe teren urban dens. Coordonarea intensă, planificarea
resurselor, monitorizarea continuă și pregătirea mediului sunt necesare în
vederea realizării obiectivelor cu succes. Terenul complex urban trebuie
abordat cu o mentalitate specifică campaniei în ceea ce privește durata
operațiunilor și cantitatea de resurse solicitate. Această examinare a
operațiunii ,,EAGLE STRIKE” validează caracteristicile mediului urban și
oferă armatei observații relevante pentru lupta desfășurată într-un teren urban
dens.
Datorită dimensiunii înguste a zonei operaționale în teren urban dens, se
poate confunda cu aplicarea cadrului operațional tradițional adânc, apropiat și
în spate. Un cadru operațional detaliat, continuu și schimbător este esențial
pentru menținerea ritmului operațiunilor. În teren urban dens, armata trebuie
să înțeleagă mai bine implicațiile formării și acțiunilor profunde în domeniul
fizic, în timp ce un eveniment ce poate apărea în două blocuri ale unui
element de manevră, efectele pot să nu influențeze forța până la câteva zile
mai târziu pe timpul desfășurării operației.
De exemplu, un nod de distribuție propagandistică, care oferă
videoclipuri în timp real încărcate în mediile sociale ale națiunilor partenere
angajate de focul direct al inamicului, ar putea fi distrus cu incendii cinetice.
49 din 65
În același timp, la doar un bloc distanță, efectele acestei greve ar putea să nu
fie realizate sau disponibile pentru exploatarea forței terestre de ceva timp în
urmă. Stabilirea unui cadru operațional coerent este o componentă esențială
pentru crearea unei vizualizări partajate. Acest lucru este esențial pentru
crearea unei imagini operaționale comune care este necesară pentru utilizarea
eficientă a capabilităților în cadrul și între domeniile specifice.
Mosul a întărit terenul urban dens care favorizează apărarea din cauza
disponibilității rapide a acoperirii și a mascării. Obiectivele urbane ale
orașului Mosul au oferit un număr aparent nelimitat de oportunități pentru ca
ISIS să creeze o apărare foarte bine pusă la punct. Amplasamentele din oraș,
manipulate de echipamente grele, au fost folosite ca obstacole în calea
circulației vehiculelor și au oferit un ritm accelerat care a permis ISIS să-și
concentreze focul asupra obiectivelor avute. În plus, terenul urban dens ocupă
metodologia tradițională de apărare liniară și o aplică în aproape orice unghi
pe care intrarea forțată ar încerca să o exploateze. Într-un mediu urban,
arhitectura și modul de construcție a orașului sunt factori semnificativi în
determinarea caracterului luptei.
Modul de luptă poate lua forme diferite în funcție de locul în care se află
în oraș. Caracteristicile fizice găsite în estul Mosul-ului cât și în vest, erau
foarte diferite. Construcțiile din estul Mosul-ului sunt mai noi, iar majoritatea
construcțiilor datează din 1970 sau chiar mai târziu, cu un număr mare de
clădiri construite din beton și armătură. Partea din vest a orașului Mosul,
numită și orașul vechi, este strâns aglomerată și traversată de străzi înguste.
Într-un mediu urban, înțelegerea practicilor regionale de construcție trebuie să
facă parte din pregătirea de informații a câmpului de luptă.
Specifică pentru construcția urbană este înțelegerea intangibilă,
aprofundată a utilizării zonelor. Înțelegerea zonelor este critică pentru
planificarea operațională și ajustată prin luptă. Zonele istorice ale unui oraș
construit în mod obișnuit folosind piatra din ,,vechea lume”, oferă
durabilitatea de care a suferit de-a lungul secolelor. Odată cu trecerea
timpului, în Mosul s-au construit clădiri înalte care au fost menite să reziste la
cutremure. Acest aspect a fost foarte important când în orașul Mosul au fost
declanșate misiuni identificând un decalaj între dimensiunile clădirilor
incluzând armamentul prin care se localizează ținta prin coordonate și locația
efectivă a clădirilor, pentru folosirea muniției cu declanșare asupra țintei.
În cele din urmă, comandanții și personalul trebuie să înțeleagă utilizarea
zonelor urbane. Atunci când vizează zone industriale, consecințele variază de
la explozii secundare până la contaminare toxică, pierderi de venituri și de
resurse. Orice eveniment singular poate avea un impact neplanificat asupra
operațiunilor de coaliție și cele partenere, a populației civile și eventual asupra
stabilității economice regionale.
Trebuie menționat faptul că utilizarea internă a clădirilor și a structurilor
subterane limitează capacitatea de a menține observarea și efectele sistemelor
50 din 65
de executare a focului. Prin utilizarea elementelor structurilor existente și a
găurilor create în pereții de legătură, forțele care se apără se pot masca, iar
mișcarea lor de la o structură la alta va fi camuflată. În Mosul, ISIS a
transformat blocurile în poziții de luptă continue interconectate prin poziții de
de luptă de nivel grupă.
Pentru aceste clădiri cu mai multe etaje se presupune că există căi de
legătură subterane prin care se pot conectate între ele. Aceste căi subterane
sporesc complexitatea operațiunilor și necesită o abordare metodică. Acest
lucru nu a fost evident în Mosul. Rezultatul a fost că unitățile au trebuit să
ducă o luptă de 360 de grade. Comandanții trebuie să se distanțeze de
tehnicile de asigurare a unui teren urban complex care sunt utilizate de o
perioadă destul de îndelungată și trebuie să le adapteze la acțiunile desfășurate
în prezent.
Personalul destinat curățării și menținerii siguranței terenului în Mosul a
fost foarte greu de identificat, deoarece curățarea și asigurarea tuturor
încăperilor din cadrul clădirilor era foarte dificil de realizat. Datorită
provocării pe care o reprezintă terenul urban dens avansarea liniei directe a
propriilor forțe este foarte apropiată de lupta de la Stalingrad, în cel de Al
Doilea Război Mondial asigurând zilnic terenul unde se desfășoară
operațiunile militare.
Luptătorii ISIS s-au dovedit extrem de competenți în capacitatea lor de a
folosi terenul urban în vederea camuflării forțelor proprii. Având în vedere
disponibilitatea pe scară largă a doctrinei disponibile în format digital nu ar
trebui să fie o surpriză pentru coaliție faptul că ISIS a aplicat abordări
doctrinare pentru a combate operațiunile din Mosul. În plus față de utilizarea
clădirilor ca poziții de luptă, luptătorii ISIS au folosit fumul de la arderea
anvelopelor pentru a-și observa pozițiile. Pentru a-și ascunde pozițiile de
tragere aceștia se foloseau de găurile făcute prin pereții clădirilor în vederea
mascării.
O altă metodă era aceea de a amplasa armamentul în apropierea
bastioanelor de apă de pe acoperiș pentru a răci rapid tuburile rămase după
tragere și împiedicând astfel identificarea acestora de către forțele de coaliție
care foloseau camere termale.
Mediul urban dens, cum a fost cazul orașului vechi al Mosul-ului, cu
străzi și coridoare înguste, va limita adesea mobilitatea. Această problemă
devine deosebit de acută odată cu începerea luptelor, iar crăpăturile, craterele,
vehiculele rupte și alte efecte ale luptei încep să influențeze peisajul,
perturbând mobilitatea și schimbând modul în care pot fi folosite vehiculele și
infanteria.
Pe lângă faptul că a consumat mult timp, cucerirea și păstrarea terenului
în Mosul a fost o forță de muncă și o resursă intensivă. Pe parcursul
operațiunilor din Mosul, formațiunile coaliției și ISF ocupau o serie de baze
de patrulare urbane care puteau fi mutate în orice moment. Aceste baze de
51 din 65
patrulare au constat din poziții de luptă marcate cu baraje formate din saci cu
nisip.
Densitatea urbană face pregătirea inteligentă a mediului să fie mult mai
dificilă, deoarece operațiunile schimbă fizic peisajul, populația migrează și
spectrul electromagnetic se ajustează de la o zi la alta. Forțele în teren urban
dens trebuie să înțeleagă construcția și structura clădirilor și a oricăror
caracteristici subterane, interacțiunile și relațiile dintre diferitele categorii de
populație, impactul persoanelor strămutate intern, precum și rețelele de
comunicații și infrastructura din oraș. În zona urbană, clădirile nu sunt doar
simple clădiri, acestea trebuie văzute ca poziții de luptă sau locații de apărare.
Adversarul folosește aceste structuri pentru că oferă o acoperire și un
nivel de ascundere mult mai mare și permite acestuia să se desfășoare ca civil
pe timp de zi, iar pe timp de noapte ca luptător. În Mosul, în ciuda faptului că
anumite moschee au văzut rareori folosirea lor ca un loc religios, coaliția a
fost limitată în acțiunile sale împotriva acestor ținte. ISIS a știut să exploateze
acest aspect al constrângerilor operaționale ale coaliției.
În plus, acțiunile amicale și inamice vor schimba în mod continuu
mediul. Un mediu urban este viu, se schimbă și se adaptează, iar pentru a
funcționa eficient în acest mediu este necesară o concentrare foarte mare
asupra terenului.
Fig. nr. 7: Baraj de luptă în orașul Mosul 16
Schițele și sectoarele de apărare au fost inițial trase manual și ulterior

încărcate digital.
Posturile de comandă erau mobile și conțineau minimul internet tactic
superior necesar pentru operațiunile urbane. Sistemele de comunicații și
generarea de energie tactică au fost factori critici. Aceste posturi de comandă
16
19.06.2019.
52 din 65
se potrivesc transportului organic și erau situate pentru a fi accesibile pe rutele
cu trafic intens.
Continuitatea pregătirii operaționale a mediului, pregătirea cu informații
a câmpului de luptă și estimările de funcționare sunt esențiale pentru a
înțelege acest teren care este într-o continuă schimbare.
Folosirea elementelor de geniu repezintă un avantaj deosebit de valoros
în operațiunile urbane. Abilitatea lor de a efectua operațiuni de deturnare și de
curățare a traseului și de a înlătura obstacolele contribuie la realizarea
mobilității câmpului de luptă. Vehiculele tactice au oferit și un nivel de
utilitate foarte ridicat, deoarece acestea sunt un prim mijloc de evacuare a
răniților.
În timpul operației ⹂EAGLE STRIKE”, coaliția și ISF au reușit să
identifice posturile de comandă ISIS prin utilizarea diverselor mijloace de
colectare a informațiilor. Natura congestionată a mediului urban dens poate
oferi un nivel de ascundere pentru toate părțile. Cu toate acestea, toate
activitățile electronice și umane a forțelor prietene, inamice și necombatante
creează o formă de semnătură observabilă oferind posibilitatea de a colecta
informații despre acestea.
În continuare voi descrie o metodă folosită prin care se poate colecta
informații în mediul urban, iar una dintre ele este aeronava fără pilot (UAV).
ISIS și ISF au continuat să inoveze în timpul operației desfășurate în
orașul Mosul, iar ambele părți au folosit sisteme de aeronave fără pilot,
utilizand aceste platforme pentru achiziționarea de țintă și conștientizarea
situației în timp real. Aceste aeronave fără pilot pot decola și ateriza pe
verticală și au capacitatea de a vedea efectiv în jurul colțurilor și în clădiri
prin adăugarea unui aspect orizontal. Cu toate acestea chiar și în cazul unui
echipament mai bun, există mai multe provocări ca volumul de sisteme de
aeronave fără pilot care operează într-un spațiu mic de luptă și nevoia de a
determina inamicul sau chiar forțele proprii în vederea evitării fraticidului
sistemului fără pilot.
53 din 65
Fig. nr. 8: Lansarea unui UAV17
Densitatea mare a populației din mediul urban crește în mod natural

probabilitatea ca, pe parcursul operațiunilor, unitățile să se confrunte cu
persoane strămutate intern. Un adversar, cum ar fi ISIS, se poate amesteca cu
ușurință în populație și poate fugi prin utilizarea unor persoane strămutate
intern ca acoperire. În cazul operației ,,EAGLE STRIKE”, guvernul irakian a
preluat conducerea în gestionarea persoanelor strămutate intern.
În lupta în mediul urban dens trebuie să se țină cont de operațiunile de
informare. Acestea trebuie să fie capabile să țină pasul cu mediul înconjurător
și cu câmpul de luptă pentru a aborda evenimentele desfășurate. Există o
nevoie de sincronizare a mediului de informare pentru ca efectele de masă din
diferite domenii să realizeze efectele dorite. În Mosul, operațiunea ,,EAGLE
STRIKE” oferă un exemplu foarte bun privind operațiunile desfășurate în
teren urban dens.
Această luptă teritorială a fost cea mai mare din momentul ocupării
Bagdadului de către forțele de coaliție în 2003 și prima operațiune urbană
susținută care implică forțele americane.
3.3.5 Lupta împotriva acțiunilor hibride ale inamicului prin mai multe
domenii
Operațiunea ,,EAGLE STRIKE”, furnizează observații relevante pentru

lupta desfășurată într-un câmp de luptă cu mai multe domenii împotriva
adversarilor hibrizi. Actualul concept operațional al armatei americane,
descrie modul în care forța comună trebuie să converteasca capabilitățile de
pe mai multe domenii și funcții în timp și spațiu în vederea creării unui
17
https://www.google.ro/search/UAV, accesat în 19.06.2019.
54 din 65
avantaj pentru forțele proprii. Aceste acțiuni oferă posibilitatea de a obține
libertatea de manevră sau de a obține o poziție avantajoasă pentru a permite
forțelor proprii să învingă inamicul prin desfășurarea forțelor pe un câmp de
luptă deschis.
Așa cum s-a demonstrat în timpul bătăliei de la Mosul, lupta prin mai
multe domenii creează probleme suplimentare pentru inamic și crează
oportunități pentru forțele proprii. Dacă aceste activități nu sunt făcute corect
ar putea crea probleme și în rândul forțelor proprii. Pe parcursul operațiunii
,,EAGLE STRIKE”, ISIS, forțele de securitate irakiene (ISF) și coaliția anti-
ISIS au demosntrat că este necesară adaptabilitatea pentru a obține succesul în
misiunile între domenii.
Aspecte ale unei lupte cu mai multe domenii au fost evidente în acțiunile
ISIS, ISF și ale coaliției. În continuare mă voi concentra în mod special pe
rolul pe care îl au operațiunile din mediul electromagnetic, domeniul aerian
(sistemele de avioane fără pilot, operațiunile de sisteme ale aeronavelor fără
pilot) și operațiunile de informare desfășurate în această operațiune.
Mediul spectrului electromagnetic
Operațiunile de gestionare a spectrului sunt funcțiile interdependente ale

gestionării spectrului, atribuirea frecvențelor, coordonarea națiunii-gazdă și
politica care împreună permit planificarea, gestionarea și executarea
operațiunilor în mediul operațional electromagnetic în timpul tuturor fazelor
operațiilor militare.18
Abilitatea de a naviga în mediul spectrului electromagnetic este esențială
pentru combaterea eficacității forțelor inamice. Spectrul electromagnetic se
schimbă în mod constant și necesită coordonarea și sincronizarea pentru a
funcționa cu succes în cadrul acestuia. Toate fazele de operare pot fi afectate
de reținerea, degradarea și/sau negarea spectrului electromagnetic. Pe un
câmp de luptă din ce în ce mai digitalizat, spectrul electromagnetic este un
teren cheie, cu toate acestea este dificil să se realizeze dominarea spectrului
electromagnetic. Nu există niște soluții concrete de oprire completă a
spectrului electromagnetic care poate bloca sau limita capacitățile forțelor de
coaliție în SUA și cele anti-ISIS.
Lăsând goluri deblocate în acest spectru, acesta poate fi folosit de
adversar. Forțele trebuie să poată funcționa într-un mediu cu spectru
electromagnetic congestionat și contestat în scopuri ofensive și defensive.
Gestionarea spectrului de frecvențe electromagnetice este un factor critic
în ceea ce privește lupta. Caracterul din ce în ce mai comun al operațiilor
indică necesitatea unei imagini comune de operare a spectrului
electromagnetic comun. În viitor, luptele prin care sunt incluse mai multe
18
F. M 6-02, Signal Support to Operations, 22 ianuarie 2014.
55 din 65
domenii se bazează pe premisa că serviciile converg capabilitățile în cadrul
domeniilor. Pentru a fi eficace, considerentele privind gestionarea spectrului
trebuie să fie integrate de la debutul planificării și să facă parte integrată dintr-
un plan operațional holistic.
Aceasta înseamnă că responsabilitatea pentru gestionarea spectrului nu
poate fi retrogradată personalului din cadrul comunicațiilor, iar comandanții
trebuie să rămână conștienți de ceea ce se întâmplă în spațiul de luptă digital
și cel cognitiv.
Într-un mediu robust al spectrului electromagnetic, există o necesitate
sporită de a încorpora toate aspectele legate de războiul electronic care
permite desfășurarea de operațiuni a forțelor proprii și împiedică adversarii în
vederea utilizării pe deplin a capacităților forțelor proprii. Gestionarea
eficientă a spectrului electromagnetic și integrarea planificatorilor electronice
sunt esențiale pentru ca forțele proprii să aducă cu succes capabilitățile din
mai multe domenii pentru a controla acțiunile desfășurate de către inamic.
Domeniul aerian
În urma operațiunii ,,EAGLE STRIKE”, desfășurată în orașul Mosul
reiese că sistemele de aeronave fără pilot sunt o posibilitate de creștere a
îngrijorării. Utilizarea eficientă a acestor sisteme poate permite forțelor
terestre să creeze probleme tactice suplimentare pentru inamic. ISIS a utilizat
în mod considerabil sistemele comerciale de aeronave fără pilot, iar pe
parcursul acestei operațiuni, ISIS și-a sporit considerabil numărul de aeronave
fără pilot și folosirea acestora într-o varietate de roluri. Aceste roluri includ
identificarea pozițiilor ISF și hărțuirea acestora prin folosirea armelor,
observarea și asistarea șoferilor aflați în mașinile capcană (VBIED) pentru a-i
supraveghea pe aceștia în vederea atingerii țintelor.
Aceste operațiuni au fost înregistrate de sisteme suplimentare de
aeronave fără pilot și apoi exploatate pe platformele sociale de propagandă ale
ISIS, consolidând în continuare impactul psihologic al sistemelr de avioane
fără pilot asupra ISF.
Succesul forțelor ISIS în ceea ce privește angajarea sistemelor de
aeronave fără pilot, care mai era denumită și forța aeriană ISIS, a necesitat o
strategie eficientă din partea forțelor de coaliție, ISF și cele ale SUA pentru a
combate aceste capabilități ale inamicului.
56 din 65
Fig. nr. 6: ISIS – VBIED19
Acest lucru a fost o provocare foarte mare deoarece ISIS și-a demonstrat
abilitatea de a-și adapta rapid tehnologia și tactica. Pentru a învinge un inamic
adaptiv precum ISIS armata are nevoie de militari creativi și inovatori.
Aceștia nu trebuie să aștepte dezvoltarea doctrinei în vederea adaptării la
situația existentă, aceștia trebuie să se adapteze urgent înlăturând astfel
pericolul și câștigând rapid inițiativa.
Armata trebuie să pregătească militari în toate mediile fiind capabili să
desfășoare cu încredere operațiuni în domenii multiple într-un mod cât mai
rapid și mai agil decât modul de desfășurare a amenințărilor care sunt folosite
împotriva lor. Având în vedere că sistemele de aeronave fără pilot și
tehnologia sistemelor de aeronave avansează, va crește numărul sistemelor de
pe câmpul de luptă capabile să producă perturbații, să întârzie, să spioneze și
să blocheze semnalele care se deplasează prin spectrul electromagnetic.
Înțelegerea de către comandanți a capacităților și a utilizării acestor
sisteme este vitală pentru aplicarea efectivă a efectelor dorite, cât și pentru
prevenirea fracturii electromagnetice împiedicând astfel fraticidul printre
avioanelor fără pilot. Comandanții trebuie să înțeleagă că adaptarea este un
proces în desfășurare, iar aceștia trebuie să fie capabili să reacționeze în
momentul apariției unui eventual contact din partea inamicului.
Operațiuni de informare
Pentru ca forțele să poată desfășura acțiuni în câmpul de luptă al
percepțiilor, comandanții și personalul trebuie să depășească pregătirea
19
https://www.longwarjournal.org/archives/2017/03/islamic-state-uses-improvised-
weapons-of-war-in-mosul-iraq.php, accesat în 20.06.2019.
57 din 65
mediului operațional (IPB) și să dezvolte matricele prin care se poate explora
demografia, diferențele culturale și valorile specifice locului unde se
desfășoară operațiuni militare. Operațiunile de informare trebuie să se
încadreze în nevoile specifice zonei de operații. În Mosul informațiile
furnizate nu au fost suficiente datorită lipsei de cunoștințe specifice locului și
diferențelor dintre triburi. Atunci când informațiile au fost suficiente și au
cuprins tot ceea ce trebuia să se știe despre locul unde se desfășura acțiunea
militară, misiunea s-a desfășurat cu succes, iar pericolul pentru oameni a fost
înlăturat.
Metoda cea mai sigură de a informa populația că Mosulul a fost eliberat
era aceea de a arunca pliante pe cale aerului, urmând ca populația civilă să le
ridice de pe sol și să le citească. Posibilitatea ca un civil care ridică pliante de
pe sol să fie răpus de un lunetist ISIS era foarte mare, așa că această
operațiune a devenit o problemă. O variantă era aceea de a anunța prin pichete
mobile că ,,Mosul a fost eliberat”. În contextul bătăliei folosind mai multe
domenii, planificatorii operațiunilor de informare trebuie să se asigure că
acțiunile din fiecare regiune sunt diferite, de aceea aceștia trebuie să abordeze
lucrurile diferit.
În present, populația este conectată prin intermediul rețelelor sociale, al
sistemelor bancare sau al interacțiunii dintre persoane. În zonele în care un
comandant decide să nu participe la folosirea tuturor metodelor în vederea
realizării securității, inamicul va exploata aceste oportunități și vor domina
spațiul respectiv. Mesajul poate fi realizat prin diverse mijloace electronice în
lupta cu mai multe domenii, dar acest lucru nu diminuează capacitățile
tradiționale ale inteligenței umane (HUMINT) de a dezvolta și de a promova
soluție de rezolvare a unei probleme.
În timpul operației ,,EAGLE STRIKE”, aspectele luptei multi-
domeniilor au fost evidente în acțiunile ISIS, ISF și coaliției anti-ISIS. În
această luptă, operațiunile în domeniul spectrului electromagnetic, domeniul
aerian (sisteme de aeronave fără pilot și operațiuni ale sistemelor de aeronave
fără pilot) și operațiunile de informare au jucat un rol semnificativ în
desfășurarea operațiunilor și oferă observații relevante legate de lupta în mai
multe domenii împotriva adversarilor hibrizi.
Luptele în mai multe domenii au creat probleme serioase forțelor ISIS în
operațiunea din orașul Mosul, în plus folosirea UAV-urilor au arătat
capacitatea de adaptare a inamicului și folosirea tehnologiilor de către acesta
obținute foarte ușor, acestea fiind foarte ușor de utilizat.
58 din 65
3.4 Concluzii ale studiului de caz
Acțiunile militare desfășurate pe parcursul operațiunii ,,EAGLE

STRIKE” , oferă o posibilitate vastă de identificare a factorilor care prezintă
un caracter extrem în vederea desfășurării operațiilor militare.
Realizând o concluzie a studiului de caz de mai sus, consider că
obiectivele propuse spre cercetare au fost atinse. În acest studiu de caz am
realizat o analiză clară unde am scos în evidență caracterul extrem al
operațiilor militare desfășurate în teatrele de operații moderne.
Fiind un studiu de amploare, este important de reținut următoarele
aspectele:
 realizarea unei analize foarte detaliate în vederea identificării
pericolelor apărute într-un mediu urban dens creează un avantaj și determină
câștigarea inițiativei în fața inamicului;
 stabilirea unor tehnici de acțiune pentru neutralizarea acțiunilor hibride
în vederea nimicirii inamicului;
 pregătirea continuă în vederea realizării deprinderilor de adaptare la
cerințele teatrelor de operații actuale trebuie realizată la un standard foarte
ridicat;
 identificarea metodelor de luptă ale adversarului și obținerea
avantajului în vederea deținerii controlului joacă un rol decisiv în nimicirea
inamicului;
 posibilitatea de acțiune folosind mai multe domenii este o formă de
luptă care pune inamicul în imposibilitatea de a mai desfășura acțiuni militare.
Conform obiectivelor stabilite, iar aici ne referim în special la
identificarea caracterului extrem al acțiunilor desfășurate în mediul urban
precum cel în care s-a desfășurat operațiunea de eliberare a orașului Mosul,
necesită o pregătire specială a forțelor care desfășoară acțiuni militare în
zonele urbane în vederea identificării și analizării factorilor care influențează
în sens pozitiv sau negativ desfășurarea operațiilor militare.
Consider că obiectivele stabilite au fost atinse, iar ipotezele pe care le-
am stabilit s-au confirmat în totalitate.
Necesitatea adaptării forțelor la cerințele noului mediu operațional, joacă
un rol decisiv în vederea îndeplinii obiectivelor stabilite. Comandanții trebuie
să fie pregătiți în permanență în a lua decizii și de a acționa în situații critice.
Modul de adaptare al forțelor la tipurile de mediu, la condițiile extreme
din teatrele de operații moderne și capacitatea de adaptare la metodele de
luptă folosite de inamic ne duce la concluzia că pregătirea comandanților
trebuie să fie una continuă și la un standard foarte ridicat.
59 din 65
CONCLUZI ȘI PROPUNERI
În prezent tot mai multe armate își instruiesc militarii și încearcă prin
pregătirea trupelor să redea cât mai bine posibil cadrul real și condițiile
extreme ale operațiilor. În prezent inamicul evită o confruntare directă și
încearcă să ducă acțiuni în zone unde densitatea populației este mai mare, iar
acest lucru determină forțele să-și adapteze tehnicile, tacticile și procedurile
de acțiune la cerințele noului mediu operațional.
Tema pe care am ales-o în vederea realizării acestei lucrări este una de
actualitate, în prezent acțiunile militare au un grad de risc ridicat, iar acest
lucru se datorează factorilor care definesc mediul operațional și care
influențează modul prin care se planifică și se desfășoară operațiile militare.
Caracterul extrem al operațiilor militare și necesitatea adaptării forțelor la
cerințele teatrelor de operații moderne au ridicat nivelul de pregătire al
forțelor. În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite un punct cheie este acela
de a identifica și de a analiza factorii care prezintă un grad de risc ridicat.
Într-o epocă a schimbărilor fără precedent, comandanții de astăzi trebuie
să se pregătească în vederea realizării unei metode de răspuns în situații
neprevăzute și care implică folosirea unor forțe de dimensiuni mici precum
forțele pentru operații speciale în vederea îndeplinirii misiunilor. Trebuie luat
în considerare întregul spectrul al factorilor care prezintă un caracter extrem,
iar aici ne referim la cele geografice și condițiile meteorologice care sunt
prioritare în procesul de planificare, dar și în desfășurarea operațiilor militare.
Câmpul de luptă care în războaiele trecute era liniar, în prezent acesta va
fi înlocuit de o modalitate de luptă dusă într-un mediu urban unde metodele
de luptă folosite sunt diferite, iar amenințările sunt altele decât cele de până
acum. În prezent inamicul folosește metode diferite utilizând tehnici
neconvenționale în vederea ducerii acțiunilor, iar aici mă refer la lupta de
gherilă prin folosirea dispozitivelor de luptă improvizate și nu numai.
Componența numerică net inferioară a inamicului în raport cu forțele
luptătoare ale coalițiilor, îi limitează acestuia metodele de ducere a luptei,
împingându-l să folosească diferite mijloace și metode în scopul creării
pagubelor în rândul forțelor și de a duce acțiuni de intimidare la adresa
acestora. Comandanții trebuie să fie capabili să-și motiveze și să-și
pregătească subordonații în vederea realizării unui răspuns din partea acestora
la acțiunile duse de către inamic, în scopul de a nimici forțele inamicului și de
a îndeplini obiectivele stabilite.
Astfel, plecând de la surse oficiale am reușit să-mi îndeplinesc
obiectivele stabilite în partea practică a lucrării. Întotdeauna nivelul și
capacitatea de adaptare a forțelor la cerințele mediului operațional
influențează modul de planificare a operațiilor, iar aici mă refer la analizarea
factorilor care prezintă un caracter extrem al operațiilor și la modul în care
se desfășoară operațiile militare pe câmpul de luptă.
60 din 65
În viitor acțiunile militare se vor desfășura în mediul urban, deoarece
caracteristicile acestuia îi oferă inamicului posibilitatea de a duce acțiuni
neconvenționale precum lupta de gherilă, având ca scop principal distrugerea
și intimidarea forțelor participante la operațiile militare. Acțiunile desfășurate
în mediul urban oferă mascare și o protecție ridicată forțelor dar și inamicului,
iar identificarea acestuia este foarte dificil de realizat.
Cunoașterea acestor aspecte rezultate din realizarea acestui studiu de caz,
oferă militarilor posibilitatea de a înțelege nivelul de influență a factorilor cu
caracter extrem din zona de operații unde aceștia acționează și de a înțelege
pe larg modul de acțiune în diferite contexte acționale.
Operațiile militare se vor desfășura în zonele cu o densitate a populației
mai mare, iar acest lucru obligă comandanții în vederea pregătii continue a
forțelor în vederea desfășurării operațiilor în mediul urban. Aceștia trebuie să
adapteze tehnicile, tacticile și procedurile la cerințele noului mediu
operațional. În vederea îndeplinirii misiunilor cu succes, adaptarea doctrinelor
la noile cerințe ale mediului operațional și pregătirea forțelor la un alt nivel
este esențială în vederea realizării succesului și îndeplinirii obiectivelor.
Informațiile obținute creează un cadru prin care se înțelege importanța
pregătirii militarilor în vederea adaptării la condițiile extreme din teatrele de
operații moderne și necesitatea pregătirii continue în vederea îndeplinirii
obiectivelor stabilite.
Datorită complexității informațiilor este necesară o aprofundare în
vederea înțelegerii aspectelor ce prezintă reale amenințări și sunt de o
importanță capitală în procesul de planificare și de acționare în noul mediu
operațional.
61 din 65
BIBLIOGRAFIE
Autori români:
1. A. I. Cîrdei, Desfășurarea operațiilor militare în condiții acționale
extreme, curs, Editura Academiei Forțelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu”
Sibiu, 2017.
2. C. Grigoraș, Studiu privind influența mediului operațional asupra
acțiunilor militare, Sibiu, Editura Academiei Forțelor Terestre ,,Nicolae
Bălcescu”, 2017.
3. L. Ispas, L. Bojor, Elemente de artă militară – operații în sprijinul păcii,
note de curs, Editura Academiei Forțelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu”
Sibiu, 2015.
4. L. Stăncilă, Grupările de forțe ca dimensiune instrumentală a confruntării
armate în războiul modern, în volumul Conflicte militare la începutul
mileniului trei, Editura AISM, București, 2002.
5. L. Stăncilă, Operația ofensivă a unei grupări operaționale de nivel
operativ, București, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2001.
6. S. Popescu, L. Stăncilă, Mobilitatea forțelor în câmpul de luptă modern,
Editura Universității naționale de apărare ’’CAROL I”, București, 2007.
Autori străini:
1. A. Niglia, U. Yaakov, G. Ezra, Countering terrorism and urban warfare:
training and informative operations, IOS Press, 2018.
2. J. M. Reilly, Multidomain operations: A subtle but significant transition in
military thought, Air and space power journal, 2016.
3. M. Norheim-Martisen, T. Nyhamar, International military operations in
the 21st century, Routledge, 2015.
4. G. Volesky, R. Noble, Theater Land Operations – Operații relevante și
lecții învățate ale forțelor tereste în Irak, Military Review Online
Exclusive, 2017.
Surse Internet:
1. http://www.arduph.ro/domenii/conducerea-ostilitatilor/folosirea- fortei-
armate-si-regulile-de-angajare/, accesat în 03.06.2019.
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Mosul_(2016%E2%80%932017),
accesat în 05.06.2019.
3. https://www.armyupress.army.mil/Journals/Military-Review/English-
Edition-Archives/Jan-Feb-2019/Arnold-Mosul/, accesat în 05.06.2019.
4. https://www.google.ro/search?q=freedom+of+mosul+iraq&source, accesat
în 17.06.2019.
5. https://en.wikipedia.org/wiki/PMESII_analysism accesat în 20.03.2019.
6. https://www.longwarjournal.org/archives/2017/03/islamic-state-uses-
improvised-weapons-of-war-in-mosul-iraq.php, accesat în 20.06.2019.
62 din 65
7. https://en.wiktionary.org/wiki/METT-TC, accesat în 20.03.2019.
8. https://en.wikipedia.org/wiki/Theater_(warfare), accesat în 23.03.2019.
9. https://www.google.ro/search/UAV, accesat în 19.06.2019.
10. https://www.toolshero.ro, accesat în 20.06.2019.
11. https://www.trngcmd.marines.mil/Portals/207/Docs/wtbn/MCCMOS/Pl
anning%20Templates%20Oct%202017.pdf?ver=2017-10-19-131249-187,
accesat în 20.03.2019.
12. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/308-320.pdf, accesat în
23.03.2019.
Regulamente militare:
1. Field Manual 3-0, Headquarters Department of the army.
2. FM-31-20-5, Special recconnaissance, tactics, techniques, and procedures
for special forces.
3. Joint Publication 3-05, Special Operations, 2014.
63 din 65
64 din 65
DECLARAŢIE AUTOR LUCRARE LICENŢĂ
Subsemnatul(a) .....................................................................................,
absolvent(ă) al(a) Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu,
Facultatea de …………………………….…………………………………….,
programul de studii universitare de licenţă
………………………………………………………………………., promoţia
.........................., autor (autoare) a lucrării de licenţă cu tema
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
............ ....., declar pe propria răspundere că lucrarea elaborată îmi aparţine şi
este originală din punct de vedere al conţinutului.
Data: Semnătura:
65 din 65

Faded

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Faded

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE

TEMA: „CARACTERUL EXTREM AL OPERAȚIILOR

1. Numele și prenumele absolventului:

7. Aprecieri privind redactarea lucrării de licență:

CAPITOLUL 2: CARACTERUL EXTREM AL

CAPITOLUL 3: CARACTERUL EXTREM AL OPERAȚIEI

Acțiunile militare desfășurate în prezent sunt caracterizate ca având un

De-a lungul timpului, războiul a suferit o serie de modificări, ceea ce a

1.1 Aspecte generale privind conceptul de teatru de operații

Termenul de „teatru de operații” se definește ca fiind acele zone terestre

În ultimii ani, structura geopolitică continentală a suferit schimbări

Aspecte privind mediul operațional:

În present, mediul operațional este reprezentat de provocări mult mai

Variabila politică are în vedere analizarea puterii politice din cadrul

1.3 Necesitatea adaptării structurilor militare la cerințele teatrelor

Amenințarea la adresa securității se manifestă ca un război

1.3.1 Acțiuni asimetrice, neconvenționale și hibride ale secolului XXI

În ultimul deceniu natura conflictului a evoluat constant îndreptându-se

1.3.2 Necesitatea adaptării forțelor în condiții extreme

Trecerea bruscă de la o climă temperat-continentală la o climă tropical-

Caracteristicile luptei armate sunt reprezentate de trăsăturile distinctive

2.1 Factori care determină caracterul extrem al operațiilor militare

Forțele armate folosesc variabile operaționale pentru a înțelege și analiza

2.1.1 Variabilele operaționale (PMESII-PT / ASCOPE)

Zona unde se desfășoară acțiunile militare trebuie analizată în funcție de

În vederea analizării mediului operațional se folosec instrumente precum

2.1.2 Variabilele misiunii (MITT-TC)

Liderii armatei folosesc variabilele misiunii precum: date despre

Zone Structuri Capabilități Organizare Oameni Evenimente

2.2 Tipuri de operații cu caracter extrem

Acțiunile militare desfășurate în condiții extreme pot fi definite ca fiind

2.2.1 Acțiuni extreme desfășurate în dispozitiv inamic

Acțiunile desfășurate în dispozitivul inamicului pot fi de mai multe

2.2.2 Misiunile extreme desfășurate în dispozitiv

Operațiile desfășurate în prezent au un nivel de risc ridicat datorită

Operațiile militare desfășurate în teatrele de operații moderne necesită o

3.1 Metodologia de cercetare

de culegere a informațiilor de prelucrare a informațiilor

analiza documentelor analiza calitativă

Fig. nr. 4: Metode, tehnici și procedee ale cercetării

Plecând de la un nivel teoretic și până la nivelul empiric al cercetării,

După o campanie brutală de nouă luni pentru a elibera orașul Mosul de

3.3 Caracterul extrem al operației militare desfășurate în orașul Mosul

3.3.1 Contextul istoric

Orașul Mosul are o istorie lungă, dinamică și multi etnică, ca un punct

3.3.2 Eliberarea orașului Mosul

Pe parcursul anului următor, forțele irakiene s-au reorganizat, antrenat,

ISIS și-a dotat forțele cu dispozitive explozive improvizate amplasate pe

Fig. nr. 6: Orașul Mosul – înainte și după război15

La 24 ianuarie 2017, premierul Abadi a anunțat că forțele irakiene au

3.3.3 Impresii generale ale operațiunii ,,EAGLE STRIKE”

Operațiunea ,,EAGLE STRIKE” oferă o posibilitate extinsă de a

Asistența forțelor de securitate

 Proiectarea unităților de asistență pentru forțele de securitate. Echipa

Schimbarea fundamentală: obținerea și menținerea avantajului

 Adaptarea la câmpul de luptă. SUA, coaliția și partenerii precum și

3.3.4 Caracterul extrem al operațiilor desfășurate într-un mediu urban

Operațiunea ,,EAGLE STRIKE” a întărit multiplele provocări ale

Fig. nr. 7: Baraj de luptă în orașul Mosul 16

Schițele și sectoarele de apărare au fost inițial trase manual și ulterior

Densitatea mare a populației din mediul urban crește în mod natural

Operațiunea ,,EAGLE STRIKE”, furnizează observații relevante pentru

Mediul spectrului electromagnetic

Operațiunile de gestionare a spectrului sunt funcțiile interdependente ale