Irene Sandu

Campul magnetic al pamantului

Câmpul magnetic al Pământului, care ne protejează de radiațiile solare

potențial periculoase, își pierde treptat stabilitatea. Dacă în trecutul îndepărtat își
modifica direcția la fiecare 5 milioane de ani, acum o face la fiecare 20.0000 ani,
potrivit BBC News.
Aşa cum se poate observa privind acul unei busole, câmpul magnetic al
Pământului este aliniat pe direcţia nord-sud. Câmpul magnetic poate fi înţeles ca
"emanând" din polul sud, traversând suprafaţa planetei aproape paralel cu suprafaţa
terestră, pentru a se arcui deasupra polului nord.
Pământul seamănă cu un magnet imens. Câmpul magnetic al Pământului este
similar cu cel al unui magnet şi este înclinat cu 110 faţă de axa nord-sud a planetei.
Oamenii de știință afirmă că polii Pământului și-au schimbat poziția în decursul
timpului de mai multe ori, dar ei suspectează că acesta a fost mai puțin predispus la
inversări de poli în trecutul îndepărtat.
Câmpul magnetic al Pământului este
alimentat din „inima planetei”. Centrul
Pământului este un amestec solid de fier și
nichel – cu o temperatură de până la 5000
°C, înconjurat de un strat de rocă topită, care
are o temperatură de 2900 °C și care este mai
fierbinte în partea inferioară. Fierul fierbinte se
ridică în miezul exterior, apoi se răcește și se
scufundă. Acești curenți de convecție,
combinați cu rotația Pământului, sunt bănuiți
că generează un „geodinamism” care creează
câmpul magnetic.
Din cauza schimbării temperaturi și fluxurilor de fluid, puterea câmpului
magnetic variază, iar pozițiile polilor magnetici- nord și sud- se modifică.
Aceste schimbări lasă urme în roci. Când lava se răcește, particulele de oxid metalic
din rocă se solidifică și se stabilizează în direcția câmpului magnetic predominant.
Astfel, prin examinarea probelor de lavă, oamenii de știință pot determina pozițiile
istorice ale polilor magnetici. Ca urmare știm că au fost aproximativ 170 de inversări
de poli magnetici în ultimii 100 de milioane de ani, și că ultima înversarea a fost acum
aproximativ 78.1000 de ani.
În prezent cercetătorii cred că miezul interior este într-o creștere ușoară, pe
măsură ce nucleul exterior se răcește și se solidifică. În urma simulărilor efectuate de
echipa condusă de Gary Glatzmaier, profesor de Fizica Pământului la Universitatea
California, Santa Cruz un miez interior mai mare produce o obstrucție a curenților din
nucleul extern, ceea ce determină un câmp magnetic mai instabil.
Cu toate că acest aspect este greu de verificat, profesorul Toni Veikkolainen
de la Universitatea din Helsinki, a analizat o serie de date existente din probe de roci
ce datează de acum 500 milioane până 3 miliarde de ani.
După ce a eliminat datele pe care nu le-a considerat fiabile, și a redus numărul
acestora de la 300 de seturi de date la 55, Veikkolainen a estimat cât de des s-au
inversat polii magnetici în trecutul Pământului.
Astfel cercetătorul a descoperit că aceste schimbări se petreceau o dată la 3,7
milioane de ani, în urmă cu 1,5 miliarde până la 500 milioane de ani în urmă. Dar,
într-un moment anterior, în urmă cu 1,5 miliarde până la 2,9 miliarde de ani, câmpul
magnetic se inversa doar o dată la 5 milioane de ani.
„Dovezile indică un câmp mai stabil și mai puține schimbări ale polilor
magnetici în trecutul foarte îndepărtat”, subliniază Veikkolainen.
„Acesta mi se pare cel mai aprofundat studiu efectuat până acum și cel care
clarifică multe din concluziile studiilor anterioare” este de părere Robert Coe,
Universitatea din California, Santa Cruz.
Conform datelelor colectate de Agenția Spațială Europeană, în urma misiunii
Swarm, câmpul magnetic al Pământului s-a slăbit recent cu o rată de aproximativ 5%
pe deceniu. Câmpul magnetic se modifică tot timpul și o rată de 5% pe secol este
considerată normală, de aceea unii cercetători speculeză că o inversare a polilor este
fi iminentă.
Nu se știe cu exactitate ce
se va întâmpla în cazul în care
câmpul magnetic slăbește foarte
mult sau dispare pentru o
perioadă, în timpul inversării. Cu
toate acestea, oamenii de știință
cred că rețelele electrice și sisteme
de comunicații ar putea fi afectate.