MODULUL: PROTECTIE SI SECURITATE IN MUNCA

PRECAUTIUNI UNIVERSALE (PU)

Prof.: Marcela Diaconeasa

PRECAUTIUNI UNIVERSALE

A. DEFINITIE
Ordinul Miniserului Sanatatii nr. 759/2006, defineste conceptul de «precautii
universale » si stabileste modalitatea de aplicare a acestora.
CONCEPTUL de PU. se referă la:
- măsurile care se aplica în vederea prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC şi alţi
agenţi microbieni cu cale de transmitere sangvina, în timpul actului medical
B. REGULI DE BAZĂ ÎN APLICAREA PRECAUŢIILOR UNIVERSALE:
1. Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;
2. Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu
HIV,VHB,VHC,deoarece:
- cei mai mulţi dintre purtătorii de HIV, VHB, VHC sau alţi agenţi microbieni sunt
asimptomatici şi nu-şi cunosc propria stare de portaj;
- testarea sistematică pt. HIV, VHB, VHC s-a dovedit neeficientă şi chiar mai mult,
o încălcare a drepturilor omului la viaţa privată.
3. Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate
după utilizare.
SCOPUL aplicării PU: prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere
sanguina, la locul de munca al personalului
 Precauţiunile universale sunt măsuri fundamentale şi standard care se referă
la:
- folosirea barierelor adecvate de precauţie (mănuşi, şorţ, mască şi ochelari
de protecţie) atunci când este anticipat contactul cu sângele sau lichidele biologice
ale pacientului
- schimbarea mănuşilor după contactul cu fiecare pacient
- spălarea mâinilor şi a altor suprafeţe tegumentare imediat şi insistent dacă
au fost contaminate cu sânge sau produse biologice
- în resuscitări de urgenţă gură la gură se folosesc piese orofaringiene sau
alte dispozitive de ventilaţie
- personalul medical cu leziuni exudative sau dermatite supurate trebuie
reţinut de la orice contact direct cu pacientul şi obligat să poarte echipament de
protecţie până când afecţiunea se rezolvă
- atenţie sporită în cazul manipulării unor instrumente ascuţite, tăietoare
- evacuarea deşeurilor infecţioase, a lenjeriei contaminate cu sânge în
ambalaje etanşe, închise
- niciodată nu se vor recapişona acele, nu se va desprinde acul de seringă sau
de sistemele de prelevare sub vid cu mâna
- nu se va goli niciodată seringa după o încercare nereuşită de recoltare (se
aruncă şi se utilizează o altă seringă)
- se decontaminează imediat suprafeţele care au venit în contact cu sânge sau
produse biologice.

Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse trebuie

considerat la RISC:
- sânge;
- lichid amniotic, pericardic, peritoneal, pleural, sinovial, LCR;
 - sperma, secreţii vaginale;
- ţesuturi;
- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge.
C. IMPLEMENTAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERĂ
LA:

I. Utilizarea echipamentului de protecţie adecvat, complet, corect

II. Spalarea mainilor.
III. Prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională
IV. Personalul infectat cu HIV.
V. Evaluarea riscului pe categorii de locuri de muncă şi activităţi prestate de
personalul medico-sanitar în funcţie de contactul cu sânge şi alte lichide
biologice
I. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECŢIE ADECVAT,
COMPLET, CORECT;

1. DEFINITIE - "ECHIPAMENT DE PROTECŢIE": bariera între lucrator şi

sursa de infectie, utilizata în timpul activităţilor care presupun risc de infectie.

2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precautiunilor

universale:

A. HALATE OBIŞNUITE- în timpul tuturor activităţilor din unităţile medicale.

B. SORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completează portul halatelor atunci

când se anticipeaza producerea de stropi, picaturi, jeturi cu produse biologice
potenţial contaminate, protejând tegumentele personalului medical din: secţii cu
profil chirurgical, laboratoare, servicii de anatomie patologică, medicină legală,
unele activităţi administrative şi servicii de urgenţă.
C. MANUSI
Purtarea mănuşilor reduce riscul de transmitere al microorganismelor.
a) se utilizeaza în următoarele situaţii:
- efectuarea de injecţii
- anticiparea contactului mainilor cu sânge, lichide biologice contaminate, alte
lichide biologice cu urme vizibile de sânge, ţesuturi umane;
- abord venos sau arterial;
- recoltare de sânge şi alte produse biologice;
- contact cu pacienti care sangereaza, au plagi deschise, escare de decubit, alte
leziuni cutanate;
- manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, în vederea curăţirii,
decontaminarii.
b) felul manusilor
- de uz unic sterile:
- chirurgie
- examinare interna
- intervenţii care implica un contact cu regiuni ale corpului în mod normal
sterile; uneori sunt necesare manusi duble;
- abord vascular prin punctie;
- tegument pacient cu soluţii de continuitate;
- dezobstruari de urgenta ale cailor respiratorii.

- nesterile curate:
- examinari curente, care implica un contact cu mucoasele, dacă nu exista o
recomandare contrară;
 - manipularea de materiale contaminate;
- curăţenie, îndepărtare de produse biologice contaminate;

- de uz general, menaj, de cauciuc:

- activităţi de întreţinere, care implica un contact cu sânge şi alte produse
biologice considerate a fi contaminate;
- colectare materiale contaminate, curăţire şi decontaminare instrumentar,
material moale, suprafeţe contaminate;
- manipularea de materiale contaminate;
- curăţenie, îndepărtare de produse biologice;
c) mod de folosire:
- schimbare după fiecare pacient;
- se indeparteaza, prinzand marginea primei mănuşi prin exterior aruncand-o în
containerul pentru colectare şi apoi prinzand-o pe cealaltă, cu mana libera prin
interior, scoţând-o cu grija şi aruncand-o în acelaşi container aflat la indemana;
- după îndepărtarea manusilor mâinile se spala, 10-15 secunde, chiar dacă manusile
nu prezintă semnevizibile de deteriorare în timpul activităţii încheiate; manusile de
unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata, dezinfecteaza;
-manusile de uz general se pot decontamina şi reutiliza, dacă nu prezintă semne de
deteriorare (perforare, imbatranire).
ATENTIE! Manusile nu sunt un substitut pentru spalarea mainilor.
D. MASCA, protejeaza:tegumentele, mucoasele bucala, nazala ale personalului
medical prevenind aspiraţia sau înghiţirea lichidelor contaminate.
Se utilizeaza in:
- contactul cu pacienti cu meningita virala sau bacteriana, cu TBC pulmonara, care
sunt cu BK pozitivi
- contactul cu pacienti care tusesc
- aspirarea secretiilor traheo-bronsice pe canula traheala
- ingrijirea plagilor supurate
- pregatirea perfuziilor cu chimioterapice
- pregatirea vaccinurilor pentru administrare.
Mastile, chirurgicale sau de tip filtru trebuie sa fie bine fixate pe fata.
E. BONETE - simple (textile), sau impermeabile
F. PROTECTOARE FACIALE, protejeaza:tegumentele; mucoasele bucala,
nazala, oculara.
Tipuri de protectoare faciale : - OCHELARI, ECRAN PROTECTOR. Se
folosesc in activitati care presupun contaminare sau stropire cu diferite fluide
organice.
G. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejeaza mucoasa bucala în timpul
instituirii respiratiei artificiale.
H.CIZME DE CAUCIUC

II. SPALAREA MAINILOR – reprezintă o componentă a Precauţiunilor

Universale standard şi speciale.

1. DEFINITIE – Cea mai importanta procedura pentru prevenirea infectiilor

intraspitalicesti, deoarece mana este principala cale de transmitere.
- Cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminarii si
diseminarii agentilor microbieni.
Procedeu standardizat pentru spălarea mâinilor
Etapa 1 – palmă pe palmă
Etapa 2 – faţa palmară a mâinii drepte peste faţa dorsală a mâinii stângi
- faţa palmară a mâinii stângi peste faţa dorsală a mâinii drepte
Etapa 3 – palmă pe palmă cu degetele intercalate
 Etapa 4 – dosul degetelor pe palma opusă cu degetele îndoite
Etapa 5 – frecarea prin rotire a degetului mare de la mâna stângă cu
mâna dreaptă şi invers
Etapa 6 – frecarea şi rotirea prin mişcări înainte înapoi cu degetele
mâinii drepte aplicate în podul palmei stângi şi invers.
Fiecare etapă descrisă se repetă de cinci ori înainte de a se trece la etapa
următoare.
2. TIPURI DE SPALARE A MAINILOR
- Lavajul simplu
- Lavajul igienic sau antiseptic
- Frictiunea igienica
- Lavajul chirurgical.
A. LAVAJUL SIMPLU – practicat în mediul spitalicesc în absenţa portajului
unor agenţi patogeni orofaringieni, cutanaţi sau digestivi. Elimina flora tranzitorie
formata din enterobacterii, virusuri, ciuperci, mai mult sau mai putin patogene si
care nu se multiplica. Ea se elimina in totalitate dupa o spalare meticuloasa.
a) CÂND?
- la intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de munca;
- la intrarea şi la ieşirea din salonul de bolnavi;
- înainte şi după examinarea fiecărui bolnav; atentie bolnavii cu mare
receptivitate;
- înainte şi după aplicarea unui tratament;
- înainte şi după efectuarea de investigaţii şi ingrijiri (injectii, recoltari de sange,
punerea unei sonde gastrice, realizarea pansamentului etc);
- inainte si după scoaterea manusilor de protecţie;
- după scoaterea mastii folosită la locul de munca;
- înainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor
administrate per os;
- după folosirea batistei;
- după folosirea toaletei;
- după trecerea mainii prin par;
- după activităţi administrative, gospodăreşti.
b) MATERIALE NECESARE:
- chiuveta cu apa potabila
- sapun lichid cu distribuitor
- prosoape de unica folosinta in distribuitor
- sac pentru deseuri.
c) PROCEDURA:
- se descopera mainile si antebratele
- se indeparteaza bijuteriile, ceasurile, unghiile trebuie sa fie taiate scurt
- se uda mainile si articulatiile mainilor
- se aplica o doza de sapun
- se spala fiecare mana prin frictionare
- se insista in spatiile interdigitale, in jurul unghiilor, la extremitatea degetelor si
la police;
- se clăteşte din abundenta fara sa lasam sa curga sapun pe o zona deja clatita
- se usuca prin tamponare cu servetele de unica folosinta fara a reveni asupra
unei zone deja uscate
- se inchide robinetul cu ultimul servetel de maini utilizat
- se arunca servetelele la pubela fara sa o atingem cu mana.
ATENTIE! Nu se sterge chiuveta dupa spalarea mainilor, ceea ce va murdari din
nou mainile.
B. LAVAJUL IGIENIC SAU ANTISEPTIC (LAVAJUL PENTRU
DECONTAMINARE) – elimina in totalitate flora tranzitorie si diminueaza flora
rezidenta, adica germenii oportunisti, care se gasesc in mod natural pe piele
(stafilococul auriu), care se multiplica anormal in absenta masurilor de igiena si
duc la scaderea rezistentei organismului.
a) CAND?
- dupa ingrijirea unui pacient imunodepresiv sau purtator al unei infectii
- cu ocazia realizarii unei proceduri invazive
- după orice contact accidental cu sânge sau alte lichide biologice
- după toate manevrele potenţial contaminante
- cu ocazia aplicarii masurilor de izolare septic sau aseptic
- dupa doua secvente de ingrijire cu risc de contaminare la acelasi bolnav sau intre
doi bolnavi.
b) MATERIALE NECESARE:
- chiuveta cu apa potabila
- sapun lichid antiseptic sau solutie spumoasa antiseptic cu distribuitor manevrabil
cu cotul
- periuta
- prosoape de unica folosinta in distribuitor
- sac pentru deseuri.
c) PROCEDURA:
- se uda bine mainile si articulatiile
- se aplica o doza de sapun antiseptic
- se spala fiecare mana masand
- se insista in spatiile interdigitale, in jurul unghiilor, la extremitatea degetelor de
la fiecare mana, care se freaca pe rand in podul palmei opuse, executand cinci
miscari
- se spala pe rand, respectand “regula 5” (cinci miscari circulare), policele si apoi
articulatiile mainilor
- se clateste din abundenta dinspre varful degetelor spre articulatiile mainilor
- se perie unghiile
- se mentin palmele orientate in sus pentru a evita orice contaminare
- se usuca cu grija, prin tamponare cu servetele de unica folosinta
- se inchide robinetul cu ultimul servetel de maini utilizat
- se arunca servetelele in pubela cu pedala fara sa o atingem cu mana
- timpul de spalare: 2-3 minute, fara periere.
ATENTIE! Lavajul antiseptic trebuie efectuat corect inainte de realizarea
ingrijirii, utilizand sursa de apa cea mai apropiata. Se executa spalarea antiseptica a
mainilor inainte de a imbraca manusile de unica folosinta.
C. FRICTIUNEA IGIENICA cu un produs hidro-alcoolic elimina flora
tranzitorie si diminueaza flora rezidentă.
a) CAND?
- substituie lavajul antiseptic in cazul mainilor curate din punct de vedere
macroscopic
- frictiunea cu solutie hidro-alcoolica sau gel se aplica deci pe mainile care nu
prezinta urme vizibile de murdarie sau pulberi. In caz contrar se recurge la spalarea
cu apa si sapun
b) MATERIALE NECESARE - solutie sau gel in distribuitor sau in ambalajul
de prezentare.
c) PROCEDURA
- se pun aproximativ 2 ml de solutie in scobitura mainii uscate si se incepe
frictiunea timp de 30 de secunde, frecand palmele pana la degete apoi insistand in
spatiile interdigitale interne si externe
- se freaca fiecare police in interiorul mainii inchise apoi extremitatile degetelor
impreunate de la fiecare mana in podul palmei opuse.
D. LAVAJUL CHIRURGICAL- se practica in salile de operatii, salile de nastere,
salile de pansamente si in serviciile de urgenta
a) CAND?
- cu ocazia unor proceduri cu risc inalt de infectii (drenajul pleural, punctia
lombara etc)
- pentru interventiile chirurgicale la blocul operator sau in serviciul de radiologie
interventionala sau in alte servicii de investigare
- pentru asistarea nasterilor.
b) MATERIALE NECESARE
- chiuveta cu robinete cu senzori
- apa controlata bacteriologic
- solutie spumanta antiseptic cu spectru larg (ex: clorhexidina)
- periuta sterile de unica folosinta, impregnate cu solutie antiseptic spumanta
- solutie sau gel hidro-alcoolic in distribuitor
- servetele sterile
- saci pentru deseuri
- pubele cu senzori.
c) PROCEDURA
- necesita purtarea unei masti, calote
- se pregateste peria impregnate cu Solutia spumanta antiseptic
- se efectueaza in trei timpi:
- Timpul 1: prespalarea:
- se uda mainile, articulatiile, antebratele, pana la coate
- se aplica o doza de sapun antiseptic si se face spuma din abundenta
prin masajul efectuat de la extremitatea degetelor pana la coate timp de un minut
pentru fiecare mână
- se mentin mainile deasupra coatelor in timpul acestei operatii
 - se clatesc din abundenta mainile, articulatiile, antebratele
- Timpul 2:
- se perie unghiile taiate scurt cu peria sterila impregnata cu solutie
spumanta antiseptica, timp de un minut
- se clatesc din abundenta mainile, incheieturile, antebratele
- Timpul 3:
- se ia inca o doza de sapun antiseptic si se maseaza mainile,
incheieturile, antebratele, timp de un minut, apoi se clatesc
- se usuca prin tamponare cu servetele sterile fiecare membru,
incepand de la degete spre coate si mentinand mainile ridicate.

3. COMPLICATII SI RISCURI
- dermatite determinate de utilizarea produselor antiseptice. In acest caz este
preferabil sa se reduca sau sa se intrerupa utilizarea produsului respective sis a se
aplice o crema hidratanta dupa fiecare spalare a mainilor
- formarea unei pelicule uleioase, lipicioase, prrin itilizarea repetate a
solutiilor/gelurilor hidro-alcoolice, ceea ce necesita spalarea din abundenta cu apa
a mainilor
- uscarea si iritatea pielii prin indepartarea grasimii natural a tegumentului, se
recomanda clatirea din abundenta si aplicarea dupa uscare a unei crème emoliente
de maini care sa nu deterioreze manusile din cauciuc in cazul in care acestea
trebuie purtate.
ATENTIE! Uscarea la aer cald nu este indicate datorita efectului de agitare a
particulelor de praf din aer si de pe suprafete.

III.PREVENIREA ACCIDENTELOR ŞI A ALTOR TIPURI DE

EXPUNERE PROFESIONALĂ
 EXPUNEREA PROFESIONALĂ :
a) prin:
- inoculari percutane: intepare, tăiere.
- contaminarea tegumentelor care prezintă soluţii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
b) în timpul:
- efectuării de manopere medicale invazive cu ace şi instrumente ascutite;
- manipulării de produse biologice potenţial contaminate;
- manipulării instrumentarului şi a altor materiale sanitare, după utilizarea în
activităţi care au dus la contaminarea cu produse biologice potenţial infectate.
- prin intermediul:
- instrumentelor ascutite;
- materialului moale;
- suprafeţelor
- altor materiale utilizate în activitatea din unităţile sanitare;
- reziduurilor din activitatea medicală;

METODE DE PREVENIRE
- obiecte ascutite:
- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la intepare şi tăiere,
amplasate la indemana şi marcate corespunzător conform reglementărilor MS
pentru pregătire în vederea utilizări si distrugere;
- evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate.
- lenjerie:
- manipularea lenjeriei contaminate cu sânge şi alte produse biologice potenţial
contaminate cat mai puţin posibil;
- sortare şi prelucrare se face numai cu echipament de protecţie potrivit, în spaţii
special destinate;
- colectare în saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati în mod corespunzător
- evitarea păstrării lor indelungate, înainte de prelucrare;
- asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare - decontaminare.
- curăţenie şi decontaminare:
- folosirea manusilor la îndepărtarea urmelor de sânge, alte lichide biologice sau
tesuturi;
- decontaminarea iniţială cu substanţe clorigene, îndepărtarea cu hârtie absorbanta
care se colectează în containere sau saci de plastic marcati;
- dezinfecţie cu soluţie germicida;
- uscarea suprafeţei prelucrate;
- folosirea de tehnici standard în vederea efectuării curăţeniei, sterilizarii,
decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, pereţilor, mobilierului,
veselei, sticlariei, tacamurilor, conform reglementărilor MS
- reziduuri infectante
- neutralizare prin ardere sau autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin
culoare şi etichetare.
- igiena personală:
- spalarea mainilor
- spalarea altor părţi ale corpului care au venit în contact cu produse biologice
potenţial contaminate sau cu materiale potenţialcontaminate;
- evitarea activităţilor cu risc de expunere in caz de:
- existenta de leziuni cutanate;
- prezenta unui deficit imunitar;
 - graviditate;

Pentru prevenirea riscurilor:

1. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE utilizează:
a) echipament de protecţie:
-masca;
-ochelari, ecran protector,
-mănuşi,
-halat şort impermeabil când se anticipează producerea:
- epanşamentelor;
- sânge;
- salivă cu urme vizibile de sânge;
b) alte recomandări:
-sistem de aspiraţie rapidă;
-poziţia adecvată a scaunului;
-instrumentar:
-corect utilizat;
-corect colectat, spălat, decontaminat şi/sau dezinfectat.
2. SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICĂ utilizează:
- mască, ochelari, ecran protector, mănuşi, halat, şorturi impermeabile, cizme,
bonete;
- se face decontaminare după efectuarea necropsiilor a instrumentarului,
suprafeţelor si mobilierului.

3.LABORATOARE CLINICE ŞI DE CERCETARE

Regulile generale de aplicare a precauţiunilor universale trebuie completate
cu:
-colectarea flacoanelor care conţin produse biologice în containere marcate, care să
împiedice răsturnarea, vărsarea, spargerea;
-evitarea contaminării pereţilor exteriori ai flacoanelor colectoare;
-utilizarea echipamentului potrivit cu prestaţiile laboratorului:
-mănuşi;
-mască, ochelari de protecţie, ecran protector;
- halat, şort impermeabil, bonetă;
- spălarea atentă a mâinilor ;
- utilizarea de echipamente de pipetare automate, pentru înlăturarea tehnicilor de
pipetare cu gura;
- atenţie la utilizarea de material ascuţit în activitatea de laborator;
- curăţenia, dezinfecţia, sterilizarea în mod corect, standardizat;
- instrumentarul contaminat: colectare, decontaminare: chimică; fizică - ardere;
autoclav;
- aparatura defectă - decontaminare înainte de reparare;
- la terminarea activităţii, echipamentul utilizat rămâne în laborator până la
colectarea şi îndepărtarea în vederea prelucrării;
- amplasarea de afişe avertizoare asupra riscului de contaminare.

ATITUDINEA ÎN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU

PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL PRECAUŢIUNILOR
UNIVERSALE:
INOCULARE PERCUTANTĂ (înţepătură, tăietură):
- spălarea la jet de apă curentă timp de 5 minute;
- aplicarea de antiseptice, dezinfectante.

EXPUNEREA MUCOASELOR:
- clătirea gurii cu apă curentă (gargarisme);
- clătirea mucoaselor oculare cu apă curentă sau ser fiziologic.

RAPORTAREA EVENIMENTULUI:
- medicului personalului, imediat după expunere;
- înregistrarea datelor de identificare a pacientului-sursă (dacă este posibilă
identificarea);
- înregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus: momentul, felul
expunerii, primul ajutor.
MEDICUL PERSONALULUI decide asupra personalului si asupra pacientului:
- testare privind statutul imunitar şi infecţios (HBV, HIV) în dinamică;
- urmărirea clinică, profilaxie (vaccin HBV), tratament complicaţii ale expunerii.
Dacă pacientul refuză testarea, sau dacă sursa expunerii este imposibil de
identificat:
- consiliere pretest-persoanal;
- testare în dinamică, urmărirea clinică.
Persoanele expuse în timpul activităţii în unităţi private se vor adresa
Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă, dacă nu au acces la
medicul personalului sanitar din unităţile de stat.
Întreaga asistenţă acordată persoanelor implicate în expunerea
profesională se va desfăşura numai pe bază de consimtământ şi
confidenţialitate, cu asigurarea documentelor medicale.

IV. PERSONALUL INFECTAT CU HIV beneficiaza de:

- respectarea drepturilor omului;
- schimbarea locului de muncă cu acordul celui infectat sau la cererea acestuia
- asigurarea unui alt loc de muncă de catre conducerea unitatii dacă se dovedeşte că
nu-şi protejează pacienţii sau dacă este necesară protecţia sa medicală.

V. EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA ŞI

ACTIVITĂŢI PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR ÎN
FUNCŢIE DE CONTACTUL CU SÂNGE ŞI ALTE LICHIDE BIOLOGICE
este facuta pe trei categorii de personal:
I - contact permanent, inevitabil, consistent;
II - contact imprevizibil, inconstant;
III - contact inexistent;
Pentru categoriile aparţinând grupelor I şi II se vor aplica permanent
precauţiunile universale.
Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente precauţiunile obişnuite.

DEFINIŢII ai termenilor folositi

- Persoana care lucrează în sistemul sanitar: orice persoana (angajat, student,
voluntar) ale carei activităţi implica contactul cu pacienti, sânge sau alte produse
biologice provenite de la pacienti, în cabinete, secţii, compartimente sau
laboratoare.
- Expunere cu risc de infectie HIV, VHB, VHC, care necesita profilaxie post-
expunere profesională (PPEP):
- accidentarea transcutana (exemplu: intepatura cu ac sau taietura cu un obiect
taios),
- contactul mucoaselor sau al pielii, care prezintă leziuni ce-i afectează integritatea
(ex: expunerea pe o piele cu excoriatii, taieturi, delabrari, flictene, eczeme sau alte
afecţiuni dermatologice)
- contactul cutanat pe o piele intactă, dar cu o durata prelungită (ex: câteva minute
şi chiar mai mult)
- implicarea unei suprafeţe intinse de contact cu sânge, tesuturi sau alte produse
biologice contaminate vizibil cu sânge.
-Produse biologice: a) sperma, secretii vaginale; b) fluide (lichid cefalorahidian,
sinovial, pleural, peritoneal, pericardic, amniotic); c) concentrate de HIV (în
laboratoare).În absenta sângelui vizibil în saliva, lacrimi, transpiratie, urina, fecale,
lapte aceste produse biologice nu sunt considerate cu risc de infectie HIV şi nu
impun măsuri de profilaxie antiretrovirala şi de supraveghere medicală PPEP.
- Caz de expunere profesională: orice persoana care lucrează în sistemul sanitar
şi care a suferit o expunere accidentala cu risc de infectie HIV, VHB, VHC prin
contact cu sânge sau produse biologice considerate cu risc de infectie.