Situaţia economică şi socială

din România

STUDIU

Comitetul Economic şi Social European

SITUAȚIA ECONOMICĂ ȘI
SOCIALĂ DIN ROMÂNIA

Enache Steluța Georgeta

Prezentul studiu a fost realizat de dna Steluța Enache, în urma unei licitații lansate de
Comitetul Economic şi Social European. Informaţiile și afirmațiile exprimate în acest studiu
aparțin autoarei și nu reflectă neapărat opinia oficială a Comitetului Economic şi Social
European. Comitetul Economic şi Social European nu garantează acurateţea datelor din
acest studiu. Comitetul Economic şi Social European, și nicio persoană care acționează în
numele Comitetului, nu poartă răspunderea pentru utilizarea care poate fi dată informațiilor
cuprinse în studiu.

RO
 Situaţia economică şi socială din România

Rezumat

În 2009, România a ignorat semnele crizei financiare care se manifesta vădit în UE și în

America de Nord și a intrat în această criză nepregătită și mai târziu decât alte țări. De
aceea, efectele crizei nu au fost atenuate prin măsuri preventive și, nici măcar după intrarea
în criză, nu au fost întreprinse măsuri corective reale, cu excepția măsurilor de reducere a
cheltuielilor publice. Însă aceste măsuri nu au fost omogene în întregul sector al cheltuielilor
publice.
Lipsa echilibrului și politicile fiscale și bugetare prociclice au constituit factori agravanți,
însă, în România, criza economică a fost provocată de consumul excesiv practicat de sectorul
privat și de deficitul de cont curent.
Economia României continuă să fie caracterizată de o forță de muncă cu calificări medii și
scăzute și o utilizare redusă a tehnologiilor, bazându-se în continuare pe industriile cu
valoare adăugată scăzută. Productivitatea este afectată iar modelele de afaceri utilizate
permit creşterea productivităţii doar prin intermediul reducerilor salariale, ceea ce, în
esență, reprezintă o puternică sursă suplimentară de stres.
Structura ocupării forţei de muncă din România demonstrează că aceasta se află mult în
urma celorlalte țări europene în privința structurii economice, acest lucru fiind una dintre
cauzele productivităţii scăzute în general. În ciuda faptului că unele decalaje au fost
depășite, România continuă să fie țara din UE cu cea mai nefastă repartizare a locurilor de
muncă pe sectoare economice. Această structură afectează capacitatea de convergență reală,
necesară pentru a face parte din zona euro.

2
 Situaţia economică şi socială din România

Cuprins
Rezumat ................................................................................................................................................... 2

Capitolul 1: Introducere: ......................................................................................................................... 4

Capitolul 2: Contextul economic și social .............................................................................................. 5
Capitolul 3: Piața muncii și condițiile de muncă în România................................................................ 9
Capitolul 4: Relații industriale și parteneri sociali în România ......................................................1415
Capitolul 5: Concluzii ........................................................................................................................... 18

7. Anexe statistice .............................................................................................................................1920

3
 Situaţia economică şi socială din România

Capitolul 1: Introducere:

România a fost una dintre țările puternic afectate de criza economică. Expunerea mare pe
care a avut-o la speculațiile imobiliare, precum și dependența de capitalul băncilor străine au
condus la o cădere economică abruptă. La acestea s-a adăugat și contracția piețelor – scăderea
consumului intern și reducerea drastică a exporturilor. Ca și cum contextul internațional
profund defavorabil nu ar fi fost suficient, măsurile luate începând cu anul 2009 au dat
dovadă de lipsă de inspirație. Debutul crizei a găsit România în stadiul de negare, instituțiile
abilitate au lansat teza potrivit căreia criza nu ne va afecta, iar atunci când a devenit evident
că acest lucru nu se va întâmpla nu exista o viziune unitară, un plan de acțiuni pregătit pentru
combaterea crizei. Ca rezultat, au fost adoptate haotic reglementări care nu au reușit să
impulsioneze piața muncii și nici să asigure o incluziune socială adecvată. Orientarea a fost
mai degrabă una axată pe obținerea cu orice preț a unui echilibru macroeconomic fragil.

De mai bine de 2 decenii, orientarea politicilor publice în România a vizat stabilitatea

macroeconomică pe termen scurt; acest deziderat a fost parțial atins prin practicarea unor
politici structurale dure și austere. Prețul plătit pentru stabilitatea macroeconomică obținută a
fost acela că s-a redus potențialul de creștere al PIB-ului, creștere care să permită reducerea
decalajelor față de statele membre ale Uniunii Europene. Estimările realizate de analiști 1
relevă faptul că, pentru a atinge 60% din media UE la PIB/locuitor ajustat, România ar trebui
să crească, timp de zece ani, cu 2% mai rapid decât media UE.

Accelerarea procesului de intrare în zona euro fără a deteriora echilibrele macroeconomice

presupune existența și promovarea unor politici publice adresate economiei reale.

Flexibilizarea forțată a pieței muncii nu poate fi benefică pentru angajați câtă vreme nu se
păstrează un echilibru între celelalte condiții structurale, astfel încât să crească rata ocupării,
să scadă inegalitatea și să existe mecanisme eficiente de protecție socială în perioada de
tranziție de la un loc de muncă la altul, de la activitate la inactivitate și șomaj sau de la șomaj
și inactivitate înapoi la activitate.

1
Valentin Lazea: Creșterea Produsului Intern Brut: dorințe, posibilități, probleme

4
 Situaţia economică şi socială din România

Capitolul 2: Contextul economic și social

După momentul integrării, România nu a reușit să facă nici un singur pas pentru a se apropia
de competitivitatea economică a
țărilor europene.
Cu un kg. de materie
primă/materiale consumate,
România adaugă valoare de 21 de
cenți EUR, în timp ce, la nivel
european, la fiecare kg. consumat
se adaugă valoare de 1,58 EUR,
adică de peste 7 ori mai mult decât
în cazul României.
Aceasta este esența evoluției
economiei românești și a
strategiilor de dezvoltare aplicate.
Sursa: date Eurostat, prelucrările
autorului.

Principalul factor determinant al creșterii valorii adăugate brute în perioada 1995–2011 a fost
reprezentat pentru România de cererea externă (în interiorul sau în afara spațiului european).
Principalele puncte slabe care afectau competitivitatea României în
Dacă avem în
2013 - 2014 vedere faptul că
17,80% sursa:
nivelul fiscalitatii World competitivitatea
infractionalitate18,00%
Economic
coruptia globală
16,00% 13,40% Forum
capacitate de inovare 14,00%
insuficienta
reglementarile fiscale influențează
12,00%
11,80%
10,00% cererea externă și
sistem public de 8,00% acces la finantare
sanatate deficitar 6,00% 10,50%
totodată evoluția
4,00% 0,20%
0,40%
2,00%
0,90%
creșterii
reglementari ale cursului birocratia
de schimb
0,00%
1,30% 10,20%
guvernamentala economice,
2,30%
2,80% 7,30% România ar trebui
instabilitate 3,30%
guvernamentala
6,20% instabilitate politica să fie mai atentă la
5,70% 6,20%
factorii care îi
reglementari restrictive in nivel inadecvat al
piata muncii infrastructurii afectează negativ
etica deficitara la locul
de munca
inflatia competitivitatea.
forta de munca
insuficient calificata Sursa: World
Economic Forum, prelucrarea autorului

Nivelul fiscalității, corupția, accesul la finanțare, nivelul birocrației, instabilitatea politică și

nivelul inadecvat al infrastructurii sunt doar câteva dintre principalele puncte slabe care

5
 Situaţia economică şi socială din România

afectează nivelul competitivității României. Printre factorii ce influențează în mod negativ

competitivitatea este și forța de muncă insuficient calificată. Dacă în 2011-2012 forța de
muncă insuficient calificată deținea o pondere de aprox. 3,6% din totalul factorilor care
influențează negativ competitivitatea României, în 2012-2013 această pondere a crescut la
4,2%, iar 2013/2014 s-a majorat la 5,7%.
Tendința este clar în defavoarea României și cu efecte negative pe termen mediu și lung;
degradarea va fi din ce în ce mai rapidă, iar măsurile care ar putea fi luate nu vor produce
efecte imediate.
Evoluțiile de pe piața muncii din perioada crizei economice s-au tradus și în deteriorarea
condițiilor sociale și sărăcie.
Pe măsura creşterii economice, venitul populaţiei sporeşte, însă, de regulă, nu proporţional
pentru toate categoriile. Ideal, pentru realizarea unei convergenţe a veniturilor la nivel
naţional, ar trebui ca veniturile să crească mai rapid în cazul categoriilor mai sărace ale
populaţiei decât în cel al
total populaţiei bogate.
10%
d10 8% d1 Lipsa capacității de a-și
6% acoperi nevoile curente
4% este vizibilă și atunci când
d9 d2
2% analizăm riscul de sărăcie
0% 2011/2010 pentru populația din
-2% România. De menționat ar
d8 d3 2012/2011
fi și faptul că politica
socială practicată de
România nu schimbă
d7 d4
foarte mult lucrurile;
d6 d5 astfel, rata riscului de
Evoluția veniturilor bănești ale gospodăriilor populației pe sărăcie după transferurile
decile %
sociale a fost de aprox.
22,5%, în 2012, când doar Grecia depășea România la acest indicator, media europeană fiind
de aprox. 17,5%.
Sursa datelor: INS, prelucrările autorului

Gospodăriile populației cu venituri foarte mici au fost lovite cel mai puternic de criză și își
revin mai greu decât restul
categoriilor de gospodării. Cele mai Șomeri aflați în risc de sărăcie
80,0
sărace 10% dintre gospodăriile din
România au înregistrat în perioda 75,0 71,6 71,8 72,2 73,3 73,0
75,5

2010–2012 creșteri ale veniturilor 70,0

%

bănești de doar 1%, în timp ce 65,0 64,1 64,5

63,5 64,3 65,5 66,9
60,0
creșterea medie a veniturilor bănești
55,0
pentru restul gospodăriilor a fost în
2007 2008
medie de 6%. 2009
2010
2011
2012
UE 27 Romania
6
 Situaţia economică şi socială din România

Pentru aceste gospodării a fost imposibil, în 2012, să-și acopere cheltuielile de consum de
bază. În 2012, peste 20% dintre gospodării au avut venituri bănești mai mici decât coșul
minim de consum.
Sursa: Institutul National de Statistica, prelucrarea autorului

Sărăcia afectează toate categoriile sociale și este strâns legată de nivelul de ocupare, de
calitatea locurilor de muncă și de nivelul salarial. Din anul 1996 încoace, populația aptă de
muncă migrează din sfera ocupării cu statut de salariat către inactivitate sau ocupare
neremunerată, ceea ce se traduce prin precaritate la nivelul veniturilor și prin risc de sărăcie.
Una dintre cele mai afectate categorii este cea a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 ani
unde ocuparea a scăzut de la 37% în anul 1996 la 33% în anul 2000 și la 24% în anul 2012.
Sursa: date Eurostat, prelucrările autorului.

Categoriile cu cel mai mare risc de

sărăcie sunt persoanele ocupate, altele Alte persoane inactive aflate în risc de
decât cele cu statut de salariat, pe de o sărăcie
60,0 54,7
parte, și somerii pe de altă parte. În 51,7
50,4 53,9
50,0 49,1 49,1
cazul acestor categorii, riscul de 41,8 41,1
40,0 40,8 41,2 42,4 43,6
sărăcie este de aproximativ 70%, chiar
%

30,0
mai mare în cazul șomerilor. 20,0

Criza economică și nivelul redus de 10,0

trai în special în mediul rural au 0,0

2007 2008
condus la imprimarea unei tendințe de 2009 2010
2011 2012
creștere a ratei abandonului școlar atât
UE 27 Romania
în mediul rural cât și în mediul urban,
în special în cazul învățământului
liceal și profesional, dar și în cazul învățământului postliceal și de maiștri. Dacă privim
cifrele cumulate din 2007 până în 2012, rata abandonului școlar în cazul învățământului
primar și gimnazial a crescut cu aprox. 9%, în cazul învățământului liceal cu aprox. 19%, iar
în cazul învățământului postliceal și de maiștri, rata abandonului a crescut cu aprox. 28%.
An de an, părăsirea timpurie a sistemului educațional s-a accentuat, urcând dramatic până la
18,4% în anul 2010. Totuși, în anul 2013, rata părăsirii timpurii a sistemului educațional a
coborât ușor, spre 17,3%. Nu există însă suficiente elemente care să indice că anul 2010 ar
reprezenta un punct de inflexiune. Lipsa unui grad adecvat de educație are un efect puternic
asupra șomajului, similar cu cel al lipsei de experiență. Pentru unele sectoare și pentru
anumite locuri de muncă, experiența are mai multă valoare decât educația, dar în alte domenii
este invers. Persoanele cu un nivel scăzut de educație au o tendință mai puternică spre lipsa
de ocupare, ceea ce, pe termen lung, va conduce la o durată lărgită a șomajului în acest
segment.
În mediul rural situația este dramatică: în 2013, aprox. 28% dintre tineri au părăsit timpuriu
sistemul de învățământ, ceea ce va afecta capacitatea acestora de a se integra pe piața muncii.
Lipsa experienței va fi dublată în acest caz de o lipsă de pregătire consistentă, aceste două

7
 Situaţia economică şi socială din România

componente reducând simțitor șansele tinerilor din mediul rural de a-și găsi locuri de muncă
decente.
În general, în România au fost întreprinse o serie de măsuri iniţiale în ceea ce priveşte
aspectele specifice politicii de ocupare a forţei de muncă, dar nu există deocamdată o
abordare globală coerentă sau o integrare susţinută a politicilor în materie de educaţie şi
ocupare a forţei de muncă. În contextul Strategiei Europa 2020, vor fi necesare acţiuni mai
viguroase pentru a îmbunătăţi perspectivele de angajare a grupurilor vulnerabile (precum
tinerii, lucrătorii în vârstă, romii), prin ridicarea nivelului de instrucţie şi de calificare, atât în
cazul lucrătorilor actuali cât şi al viitorilor angajaţi, prin folosirea unui sistem de stimulente
pentru muncă şi pentru restrângerea muncii nedeclarate.
Esenţială pentru modificările structurale care se vor produce în viitor în domeniul forţei de
muncă este tendinţa de reducere a decalajelor de productivitate între sectoare şi ramuri
economice, aceasta conducând automat la atenuarea disfuncţiilor pe piaţa muncii.
În România, mai timpuriu decât ar fi presupus nivelul dezvoltării sale economice, a apărut
fenomenul îmbătrânirii demografice. Contribuţia principală la accentuarea îmbătrânirii
populaţiei după anul 1990 a avut-o migraţia externă, ştiut fiind faptul că în rândul persoanelor
emigrante predomină cele active, atât din punct de vedere economic cât şi demografic.
Aceasta a contribuit decisiv la scăderea numărului de naşteri şi a sporului natural al
populaţiei.
Reducerea în ultimul deceniu a populaţiei active a influenţat în mod negativ dinamica
ocupării, exprimată în raport cu populaţia în vârstă de muncă. Scăderea ratei de ocupare a
forței de muncă, determinată de reducerea ratei de activitate, în corelaţie cu majorarea ratei de
pensionare, conduce la creşterea gradului de dependenţă economică a populaţiei.

8
 Situaţia economică şi socială din România

Capitolul 3: Piața muncii și condițiile de muncă în

România

România a moştenit şi continuă să dezvolte o structură deficitară a populaţiei ocupate,

aceasta inhibând dezvoltarea...
RATA OCUPĂRII RESURSELOR DE MUNCĂ
Piaţa muncii din România a la nivel național (%)
dezvoltat şi menţinut o serie de 75 72,1
69 68,1
deficite structurale în ce privește 70 66,2 66 66,6 65,7
populaţia şi forţa de muncă, 65 64,2 64,5 64,7 64,1 64,6 64,6
62,8
deficite care au fost amplificate de 64,6
60 62,9 62,4 63,4 63,6
criza economico-financiară. Astfel 61,3 61,4 60,6 59,6 59,6 61,1 60,9
60,1 60,7
55
că, până în 2013, nu a fost posibil
50
să se recupereze pierderea de 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013
locuri de muncă suferită în timpul
crizei. Rata ocupării din 2013 rata de activitate rata ocuparii

(60,9%) este semnificativ mai mică decât cea din 2008 (63,9%).
Sursa: date INS, prelucrările autorului.

Măsurile pentru creşterea gradului de participare şi ocupare a populaţiei au un impact major

care se răsfrânge asupra întregului sistem economico-social, la nivelul anului 2010 creşterea
cu 1 punct procentual a ratei ocupării echivalând cu un spor în PIB de 1,6 2 puncte
procentuale.
În legătură cu creşterea gradului de ocupare, în România există, comparativ cu situaţia pe
plan european, o
Rata ocupării resurselor de muncă rezervă importantă
pe regiuni de dezvoltare (%)
care se referă la
90
supradimensionarea în
80
70 mod convenţional în
60 statistica oficială a
50 populaţiei ocupate în
40 agricultură, în raport
30
20
cu cerinţele unei
10 economii moderne.
0
Regiunea NORD- Regiunea CENTRU Regiunea NORD- Regiunea SUD- Regiunea SUD- Regiunea Regiunea SUD- Regiunea VEST
Acest fapt conduce la
VEST EST EST MUNTENIA BUCURESTI -
ILFOV
VEST OLTENIA
o productivitate medie
scăzută la nivel
1990 2000 2003 2006 2010 2013
naţional.
Sursa: date INS, prelucrările autorului.

2
Conform calculelor efectuate de experții Biroului pentru observarea pieței muncii și a calității locurilor de muncă, Blocul
Național Sindical

9
 Situaţia economică şi socială din România

Prin iniţierea unor investiţii şi măsuri orientate spre modernizarea şi reducerea ponderii
populaţiei în agricultură s-ar obţine beneficii importante, atât pe planul creşterii veniturilor
celor ocupaţi în agricultură cât şi al modernizării mediului rural. În anul 2010, reducerea cu
un punct procentual a ponderii agriculturii în populaţia ocupată echivala cu o creșetere anuală
a PIB-ului de 1,2%3. Structura populaţiei ocupate
după statutul profesional
Sursa: date INS, prelucrările 100%
0%
1% 0% 0% 0% 0%
autorului 90% 0% 0%
16% 14% 13% 12% 13% 13% 12% 12%
18% 20% 15%
80%
Structura populaţiei 16%
14% 13% 12% 13% 13% 12% 12%
70% 18% 15% 1% 1% 1% 1%
20% 2% 2% 1%
ocupate înregistrează o 60% 1% 1%
1%
1%
dinamică lineară şi 50%
omogenă în ultimii ani, 40%
68%
în medie 67-68% din 30% 62% 59% 55% 62% 66% 66% 67% 66% 67% 67%

totalul populaţiei ocupate 20%

fiind salariați, cu 10%
0%
aproximativ 12%
lucrători pe cont propriu,
procent egal cu cel al Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat Membru al unei societati agricole sau al unei cooperatii

„lucrătorilor familiali
neremunerați”;existența acestei din urmă categorii reprezintă un element îngrijorător, din
cauza nivelului ei supradimensionat (12% din populaţia ocupată), ea fiind, în fapt, o categorie
care maschează un important segment de populaţie fără surse proprii de trai. Cu atât mai grav
este faptul că, în această categorie, cel mai bine reprezentați sunt cei din grupa de vârstă 15-
24 de ani (36% din populaţia ocupată în 2013).
Forța de muncă a scăzut în ultimii câţiva ani, tendița descendentă fiind slabă, dar practic
permanentă, în afara regiunii din Nord-Estul României, în care asistăm la un fenomen invers,
de creştere vizibilă a forței de
muncă; este vorba de cea mai RESURSELE DE MUNCĂ
pe regiuni de dezvoltare România
săracă regiune a României, unde
Produsul Intern Brut/locuitor este 2500
2400

cu 48% mai mic decât 2300 2200

indicatorul echivalent la nivel 21002000

național, această diferență 1900
1800
accentuându-se de la un an la 1700 1600
altul. În condițiile în care în 1500
1400
România mobilitatea 1300
1200
ocupațională și cea regională 1100 ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL
1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
sunt extrem de reduse, și în lipsa Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST Regiunea SUD-EST
unor politici publice orientate, Regiunea SUD-MUNTENIA Regiunea BUCURESTI - ILFOV
Regiunea SUD-VEST OLTENIA Regiunea VEST
este de așteptat ca, în perioada
următoare, să ne confruntăm cu o creștere a expunerii la riscul de sărăcie pentru populația
ocupată.

3
Conform estimărilor realizate de experții Biroului pentru observarea pieței munii și a calității locurilor de muncă, BNS.

10
 Situaţia economică şi socială din România

Sursa: date INS, prelucrările autorului

De menționat este faptul că, în acest moment, aproximativ 19% dintre persoanele care dețin
un loc de muncă în
România sunt expuse
riscului de sărăcie, în
timp ce media
europeană este de
aproximativ 9%.
Sursa: date INS, prelucrările
autorului

Rata de inactivitate a
crescut și rămâne foarte
ridicată în România, la
nivelul anului 2013. Mai
bine de 29% din
populația aptă de muncă se află în inactivitate, iar creșterea acestui indicator este extrem de
accentuată, dacă avem în vedere că, în anul 2000, rata de inactivitate era de doar 16%.
Populația inactivă aptă de muncă se prezintă cu o medie de cca. 30% în perioada 2008–2013.
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Populaţia
84% 82% 76% 73% 73% 71% 73% 73% 72% 72% 71% 70% 71% 71%
activă
Populaţia
inactivă în
vârstă de
muncă 16% 18% 24% 27% 27% 29% 27% 27% 28% 28% 29% 30% 29% 29%

Această valoare foarte înaltă este

Structura populației descurajate în a mai căuta un loc de muncă după
cauzată de un fenomen dintre mediul de rezidență
cele mai îngrijorătoare. Foarte
71%
multe persoane sunt descurajate 68%
66% 66%
64%
în a mai căuta un loc de muncă 58% 59% 59% 57% 57% 58% 56%
60%
54% 53% 52% 53%
(cu o incidență uriașă în mediul 50% 52%
48%
46% 47% 48% 47%
rural), iar descurajarea determină 42% 41% 43% 43% 42% 44%
41% 40%
36%
intrarea acestor persoane direct 32%
34% 34%
29%
în inactivitate. Este de reținut
faptul că cea mai expusă
categorie de vârstă la
descurajarea de a căuta un loc de
urban rural
muncă este tocmai categoria 35-
49 de ani, cea care ar trebui să fie cea mai stabilă din punct de vedere profesional.
Sursa: date INS, prelucrările autorului

11
 Situaţia economică şi socială din România

Această stare de fapt indică o tendință ce demonstrează puternicele și nedoritele modificări la

nivelul relațiilor de muncă.
Mulți angajatori preferă să Structura populației descurajate în a mai găsi un loc de muncă
pe grupe de vârstă
angajeze personal cu pregătire
și experiență profesională 50%
reduse, de vârste mai mici, dar
40%
care pot fi folosiți în mod
discreționar, în timp ce 30%
categoriile de profesioniști cu 20%
pregătire și experiență mai
10%
bune, dar cu așteptări precise
0%
și capacitatea de a-și traduce în Anul 1996 Anul 1998 Anul 2000 Anul 2002 Anul 2004 Anul 2006 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Trimestrul
II 2014
fapte aceste așteptări, sunt
15 - 24 ani 25 - 34 ani 35 - 49 ani 50 - 64 ani
descurajați în efortul lor de a
ocupa un loc de muncă.
Sursa: date INS, prelucrările autorului

Chiar dacă rata şomajului din România este situată la un nivel care nu ridică prea multe
probleme, analiza atentă relevă aspecte extrem de îngrijorătoare…
În ultimii ani, se poate observa o tendinţă de cronicizare a şomajului.
Sursa: date INS,
Numărul șomerilor prelucrările autorului
înregistrați la sfârșitul lunii
Cifrele oficiale
1.200.000
indică dinamici
1.000.000 moderate, dar
aceasta numai în
800.000
condiţiile în care nu
600.000 luăm în calcul
ieșirile din sistem,
400.000
fapt care face ca
200.000
ratele șomajului să
se prezinte la valori
0 nu foarte mari, dar
în fond nereale și
Someri neindemnizati Total someri inregistrati (indemnizati si neindemnizati)
fără corespondență
cu realitățile de pe
piața muncii. Această lipsă de corespondență cu realitatea curentă este dată inclusiv de
nivelul foarte ridicat al ocupării în agricultura de subzistență (o treime din populația aptă de
muncă).

12
 Situaţia economică şi socială din România

Dar putem vorbi și de o consolidare a unor nuclee de șomaj care tinde să devină structurală.
Așa se face că, peste jumătate din
ȘO M ER I B IM CARE AU ÎNCETAT SĂ LU CR EZE
șomerii BIM înregistrați nu mai
DE CEL PUȚIN 8 ANI
lucraseră de cel puțin opt ani, o
perioadă care practic îi descalifică
52%
pe foarte mulţi şomeri din punct de 46% 48%
45%
vedere profesional, dar şi din 42%

punctul de vedere al capacităţii de a

răspunde cerinţelor de ordine şi
disciplină a muncii.
Sursa: date INS, prelucrările autorului

În 2011, doar 2% din şomeri făceau

2009 2010 2011 2012 2013
tranziţia de la şomaj la un loc de
muncă; în fapt, 80% dintre şomeri nu-şi găsesc de lucru. Mai mult de jumătate dintre tinerii
ce termină o formă de învăţământ intră în şomaj sau inactivitate.
Aceeași categorie de vârstă, 35-49 de ani, categoria cea mai descurajată în a căuta un loc de
muncă, se regăsește într-o dinamică de creștere în ceea ce privește evoluția șomajului de
lungă durată.
Sursa: date INS,
Evoluția șomajului de lungă durată
pe grupe de vârstă prelucrările autorului

69% Creșterea ponderii

66%
63% acestei categorii de
60%
57% vârstă în rândul
54%
51% șomerilor de lungă
48%
45% durată este rapidă și
42%
39% consistentă: din 2010,
36%
33% când se situa la 32%,
30%
s-a ajuns la peste 41%
în trimestrul I din
2014.
15 - 24 ani 25 - 34 ani 35 - 49 ani Întâlnim,
50 ani si peste de
asemenea, evoluţii
îngrijorătoare şi în ce privește şomajul de lungă durată. Avem de a face cu valori extrem de
mari în rândul şomerilor tineri de lungă durată, atât în mediul rural (peste 61% în 2013), cât
mai ales în mediul urban (peste 68% în 2013).

13
 Situaţia economică şi socială din România

Dar ponderi însemnate regăsim în acelaşi an (2013) şi la șomajul de lungă durată general. În
mediul urban, peste jumătate din șomerii înregistrați sunt șomeri de lungă durată (53,1%), iar
în mediul rural avem o pondere de 44,2%, valoare ceva mai mică, generată însă, în primul
rând, de ieșirile din
Incidența șomajului BIM de lungă durată sistemul asigurărilor de
80
64,2 68,4 şomaj (fără ca persoanele
70
61 în cauză să fi revenit în
58,4 61,2
60 49,8 câmpul muncii) şi de
62 53,1
61,3 48,2
50 59,6
incapacitatea sistemului
44,3
49 de a înregistra persoanele
35,2
%

40 38,7 44,2 neocupate din mediul

39,2
30 rural (ei înşişi
32,2 34,2 37,1
20 neinformaţi, neinteresaţi
incidenta somajului BIM de lunga durata la tineri - urban
incidenta somajului BIM de lunga durata la tineri - rural
şi descurajaţi).
10
incidenta somajului BIM de lunga durata - urban
incidenta somajului BIM de lunga durata - rural Sursa: date INS, prelucrările
0
2009 2010 2011 2012 2013 autorului
ani

Ponderea șomerilor
Demn de remarcat este şi faptul că care s-au angajat dupa ce au urmat o formă de
programele de pregătire par să fie ineficiente pregatire
73% 74%
în contextul eforturilor mai mult sau mai 80%
54%
puţin concentrate de a reintegra profesional 60% 34% 32%
40% 24% 19% 21% 15%
şomerii din România. În urma unui studiu 20% 14%
(din 2012)4 privind eficiența programelor de 0%
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
formare profesională continuă la care 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
participă şomeri, a rezultat că tendinţa de
scădere a eficienței acestor programe este continuă (cu excepția anului 2010) și pronunțată,
ajungând la 15% (în 2011), față de 73-74% (2002-2003).
Sursa: date INS, prelucrările autorului

4
Impactul calificării și recalificării asupra cererii și ofertei de muncă, Biroul pentru observarea pieței muncii și a calității locurilor
de muncă, BNS, 2012

14
 Situaţia economică şi socială din România

Capitolul 4: Relații industriale și parteneri sociali în

România

Modificarea legislației muncii nu a avut efectele scontate, în schimb a condus la

accentuarea precarizării
Populaţia ocupată cu program de lucru complet, după durata obișnuită
relațiilor de muncă…. a săptămânii de lucru
Sursa: date INS, prelucrările 100%
4% 5% 5% 4% 4% 5%
8% 9% 10% 7% 6% 5%
autorului 90%

80%
Modificările operate în 70%

legislaţia muncii pentru 60% 63% 63% 57% 59% 64% 67% 68% 69% 69% 71% 72% 74%
flexibilizarea condiţiilor de 50%

40%
muncă (survenite chiar pe 30%
timp de criză) a condus la o 20%
16% 14%
15% 19% 17% 15% 15% 14% 13% 12% 12% 11%
precarizare a relațiilor de 10%
10% 11% 15% 12% 11% 10% 11% 11% 11% 10% 9% 8%
0%
muncă, contractele de muncă Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010 2011 2012 2013
cu timp parțial sau
Nu poate fi indicata o durata obisnuita 46 ore si peste 41 - 45 ore 40 ore 36 - 39 ore 01 - 35 ore
contractele de muncă pe
perioadă determinată fiind
subutilizate (în 2013, ele reprezintă mai puțin de 10% din totalul contractelor individuale de
muncă).
STRUCTURA SALARIAŢILOR CU PROGRAM DE LUCRU PARȚIAL -
DUPĂ DURATA SĂPTĂMÂNII DE LUCRU

100%
Sursa: date INS, prelucrările 7% 6% 7% 6% 9%
10% 10% 11% 12% 10% 13%
90% 15%
autorului
18% 16% 15%
80%
În cadrul aceluiaşi fenomen de 70% 26% 30%
49% 31%
precarizare a relaţiilor de 60% 42%
42%
46% 52% 47%
muncă se evidenţiază o 50%
tendinţă negativă de
40%
flexibilizare exagerată a
30%
alocării timpului de lucru la 46% 45% 42%
20% 41%
34% 37%
nivelul unei săptămâni. Astfel 25%
30% 33%
25%
10% 21% 20%
trei sferturi din populaţia
0%
ocupată cu timp parţial nu Anul 1996 Anul 1998 Anul 2000 Anul 2002 Anul 2004 Anul 2006 Anul 2008 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Trimestrul
II 2014

putea indica o durată obişnuită Nu poate fi indicata o durata obisnuita 31 ore si peste 11 - 20 ore 21 - 24 ore 25 - 30 ore

a săptămânii de lucru, în timp

ce jumătate din salariaţii cu regim de lucru temporar lucrau de fapt peste 40 ore pe
săptămână sau nu puteau indica o durată obişnuită a săptămânii de lucru; ambele procente au
fost în creştere în ultimii ani.
Economia României rămâne ancorată în munca slab şi mediu calificată, utilizatoare a unor
tehnologii relativ slabe şi bazată pe ramuri de activitate cu valoare adăugată scăzută.
Productivitatea este afectată, iar modelele de activitate utilizate nu permit sporuri de

15
 Situaţia economică şi socială din România

productivitate decât pe baza reducerilor salariale, ceea ce, practic, reprezintă un puternic
factor suplimentar de stress. În 2012, peste jumătate dintre angajaţii din economie erau expuşi
la cel puţin un factor de risc care le afecta sănătatea mintală5. În ultimii ani, sectorul privat
din economie investește mai puţin în formare profesională şi aplică mai puţin (cantitativ şi
calitativ) scheme de evaluare a personalului. În ce priveşte relaţiile de muncă, trebuie spus că
acestea au devenit mai formale – la locul de muncă dominând mai degrabă un sentiment de
concurenţă decât unul de cooperare sau emulaţie.
Cum era şi de aşteptat, nemulţumirile salariale au continuat să crească pe perioada crizei. La
această stare de lucruri contribuie în primul rând factori ca: neimplicarea în procesul de luare
a deciziilor, necompensarea fidelităţii la locul de muncă, factorii de risc psihic şi lucrul în
schimburi. Toate acestea au generat un sentiment acut al lipsei de încredere şi de motivaţie în
rândul lucrătorilor, fenomene care au continuat să se accentueze.

Modificarea legislației în domeniul dialogului social a produs mutații greu de remontat, în

special la nivelul dialogului social bipartit…
Implicarea în activități de protest la nivel de companie s-a redus semnificativ pe perioada
crizei, iar numărul conflictelor de muncă deschise s-a redus semnificativ, în corespondență
directă cu reducerea
numărului contractelor Număr conflicte de interese la nivel național
colective de muncă care 700 653
operează la nivel de
600
companie și grup de
unități (contractele 500
colective de muncă la 400 384
352
324
nivel de sector aproape au 319
285
300 260
dispărut). Aceste dinamici
negative au la origine 200 141
121 116 116
103 114 98 95 86
dispariția contractului 100 79 92
73
35 23 22
colectiv de muncă la nivel
0
național, desființat ca Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 2009 2010 2011 2012 2013
rezultat al modificărilor
legislative mai sus amintite.
Sursa: date INS, prelucrările
autorului
Salariați din unitățile în care au avut loc conflicte de interese
Contracte colective de muncă
1800000
la nivel de unitate
România se confruntă 1600000
14000
cu o dereglementare în 1400000
11729
12000
1200000 10569
ce privește drepturile, 9477
1000000 10000 8783 8726
efect negativ direct al 7718
8317
800000 8000
600000
5 6000
Condiții de muncă, satisfacție și400000
performanță la locul de muncă, Biroul pentru observarea pieței muncii și a calității locurilor de
muncă, BNS 2012 4000
200000

0 2000
16
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Contracte
Salariati - total colective de munca la nivelladeconflicte
Participanti unitate
 Situaţia economică şi socială din România

legislației ce reglementează dialogul social. Dată fiind reducerea semnificativă a protecției

oferite de sistemul de negociere colectivă bazat pe coordonare și centralizare, România are la
momentul actual un număr mare de lucrători ocupați cu salarii mici.
Sursa: date MMFPSPV, prelucrările autorului

Există o corelaţie directă între numărul ridicat al salariaţilor care nu sunt apăraţi de contracte
colective şi nivelul salarial al acestor persoane.
Peste 40% dintre lucrătorii români nu sunt acoperiți de contracte colective de muncă, aproape
dublu față de media europeană, cifră strâns legată de numărul lucrătorilor cu salarii mici.
Totodată, date fiind aceste câștiguri salariale mici, fenomenul de asigurare a unor activități
secundare generatoare de venit s- Persoane care au o activitate secundară
a amplificat în rândul populațtiei pe grupe de vârstă
ocupate, fenomen ce are 100%
18% 18% 16% 15% 18% 20% 18% 19% 21% 21% 20%
implicații majore atât la nivelul 80%

stării generale a forței de muncă, 60% 46% 46% 44% 45% 46% 48% 50% 51%
52% 54% 55%
cât și în ce privește posibilitățile 40%

de ocupare.
Avem de a face cu o pseudo-
creștere a ocupării pe seama
20% 27% 28% 34% 32% 30% 26% 27% 26%
22% 20% 20%
0%
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2011 2012 2013

multiplicării numărului de 15 - 24 ani 25 - 34 ani 35 - 49 ani 50 - 64 ani 65 ani si peste

contracte de muncă, pentru că, de
fapt, este vorba de aceiaşi indivizi (cca. 200 000 de persoane în 2013, cifra fiind în creștere),
obligaţi să muncească pe un contract suplimentar. Pe categorii de vârstă, regăsim din nou
categoria de vârstă 35-49 de ani, ei reprezentând 55% (în 2013) din cei care aveau o activitate
secundară generatoare de venit.
Sursa: date INS si MMFPSPV
prelucrările autorului

Relevantă pentru
degradarea dialogului
social la nivel de unitate
este informația potrivit
căreia doar 15% din
companiile active cu
mai mult de 10 salariați
și 87% din cele cu mai
mult de 50 de salariați
aveau, în 2013, un
contract colectiv de
muncă încheiat la nivel
de unitate. Reglementările actuale statuează faptul că întreprinderile cu un număr mai mare
de 20 de salariați au obligația de a negocia contracte colective de muncă la nivel de unitate,
nemaiexistând însă și obligativitatea de a încheia un astfel de contract; în plus, admiterea
reprezentanților salariaților ca partener de dialog cu drepturi aproape similare celor ale

17
 Situaţia economică şi socială din România

sindicatului facilitează o pseudo-negociere colectivă, acest proces nefinalizându-se cu

semnarea și înregistrarea unui contract colectiv.

Capitolul 5: Concluzii

Este cert că România înregistrează evoluţii negative în ce privește populaţia, forţa de muncă
şi relaţiile de pe piaţa muncii.
Ratele şomajului sunt relativ constante în ultimii ani, cu oscilaţii modeste, dar înregistrăm
unele procese care pun probleme mari. Menţionăm dintre acestea cronicizarea şomajului, atât
în rândul șomerilor de lungă durată, cât şi în rândul şomerilor de lungă durată tineri, în
ambele medii de rezidenţă, rural şi urban. Peste jumătate din şomerii înregistraţi în standard
B.I.M. sunt persoane care au încetat să lucreze de peste opt ani. Categoriile cele mai afectate
sunt: 15-24 de ani (din rândul cărora provin majoritatea lucrătorilor familiali neremunerați –
consideraţi forţă de muncă activă, fiind în fapt şomeri ce au nevoie de sprijin pentru
asigurarea traiului propriu), dar şi, în mod paradoxal, categoria 35-49 de ani, care, deşi este
categoria de forţă de muncă disponibilă cu cel mai disciplinat comportament, deţinătoare de
competenţe şi experienţă de muncă dovedite, este categoria cea mai descurajată în a căuta un
loc de muncă.
Resursele de muncă sunt în scădere, iar forţa de muncă ocupată are componente de natură să
compromită ocuparea (ponderi mari ale populaţiei ocupată în agricultură de subzistenţă sau
un număr foarte ridicat de lucrători familiali neremuneraţi). Rata populaţiei aptă de muncă
trecută în inactivitate este de asemenea foarte mare şi în creştere accentuată - 29% din forța
de muncă disponibilă se afla practic în inactivitate (faţă de doar 16% în anul 2000).
Un fenomen extrem de grav, deşi anterior intrării în muncă, este părăsirea timpurie de către
tineri a sistemului de educaţie, fenomen care se consolidează, mai ales în mediul rural, unde
cca. 28% din tineri au părăsit timpuriu sistemul de învățământ în 2013. Acest proces
afectează puternic capacitatea acestor tineri de a intra şi rămâne ca elemente active pe piaţa
muncii.
Programele de calificare/recalificare trebuie recalibrate în scopul asigurării unei eficiențe
sporite, aceasta constând în corelarea programului de formare cu ocuparea pe piaţa muncii. În
ultimii ani se înregistrează o scădere accentuată a eficienţei diverselor forme de pregătire
profesională organizate în beneficiul şomerilor, un exemplu extrem în acest sens fiind
ponderea şomerilor care şi-au găsit un loc de muncă după ce au participat la un program de
pregătire profesională (15% în 2011).
În ce priveşte forţa de muncă în activitate trebuie reţinut faptul că, de foarte multe ori avem
de a face cu relații de muncă precare, contracte de muncă cu niveluri salariale mici şi
program de lucru cu puternice caracteristici discreţionare; aici este suficiet să remarcăm că
trei sferturi din populaţia ocupată cu contracte cu timp parţial de lucru nu putea indica o
durată obişnuită a săptămânii de lucru sau lucrau un număr de ore echivalent unui program cu
normă întreagă, în timp ce jumătate din salariaţii cu regim de lucru temporar lucrau de fapt 40
ore pe săptămână sau mai mult sau nu puteau indica o durată obişnuită a săptămânii de lucru.

18
 Situaţia economică şi socială din România

Ca urmare a modificărilor legislative care au demobilizat capacitatea de reacţie a salariaţilor

şi a partenerilor sociali, dar şi pe fondul acutizării pe fond de criză a condițiilor
socioeconomice, participarea la activităţi de protest la nivel de companie s-a redus vizibil,
numărul conflictelor şi al acţiunilor de protest scăzând dramatic.
România se confruntă cu o problemă majoră în ce privește reglementarea dialogului social,
protecția oferită de sistemul de negociere colectivă bazat pe coordonare și centralizare fiind
practic destructurată. Efectele negative se manifestă direct în relaţiile de muncă, în calitatea
locurilor de muncă, dar şi în ceea ce priveşte drepturile salariale (avem un foarte mare număr
de lucrători ocupați cu salarii mici sau la nivel minim).
Trebuie adoptate soluţii legale, administrative şi investiționale care să poată asigura atât
normalizarea relaţiilor de muncă şi însănătoşirea proceselor de pe piaţa muncii în general, cât
şi o creştere sustenabilă pe termen lung care să conducă la atingerea ţintei asumate de
România pentru 2020.
Un exemplu de soluţie potenţială este recenta iniţiativă cetăţenească de modificare a Codului
Muncii din România, coordonată de Blocul Naţional Sindical, care a reuşit să întrunească
toate condiţiile necesare pentru ca legea în cauză să fie trimisă în Parlamentul României,
modificările avute în vedere venind să corecteze o serie de deficienţe legale dintre cele mai
sus menţionate.

19
 Situaţia economică şi socială din România

7. Anexe statistice
Resurse de muncă pe regiuni de dezvoltare
UM: Mii persoane
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total TOTAL 13217 13358 13616 13343 13544 13702 13817 13802 13773 13747 13876 14048 14048 14034 13998

Regiunea
- NORD- 1697 1680 1706 1669 1694 1719 1726 1731 1731 1731 1750 1778 1779 1779 1776
VEST
Regiunea
- 1648 1611 1643 1595 1620 1632 1653 1643 1641 1637 1652 1669 1667 1663 1657
CENTRU
Regiunea
- NORD- 2049 2252 2300 2260 2297 2315 2341 2341 2336 2332 2356 2385 2399 2411 2429
EST
Regiunea
- 1735 1794 1836 1805 1829 1849 1865 1859 1847 1840 1854 1868 1860 1852 1843
SUD-EST
Regiunea
SUD-
- 1979 2002 2037 2002 2035 2061 2071 2061 2049 2043 2063 2088 2086 2079 2069
MUNTENI
A
Regiunea
BUCURES
- 1422 1401 1430 1411 1440 1472 1489 1501 1506 1511 1524 1547 1541 1543 1530
TI -
ILFOV
Regiunea
- SUD-VEST 1410 1392 1417 1399 1411 1416 1422 1414 1407 1402 1415 1437 1441 1437 1432
OLTENIA
Regiunea
- 1276 1226 1246 1203 1220 1238 1250 1252 1254 1252 1262 1275 1274 1270 1263
VEST

Produsul intern brut (PIB) regional pe locuitor - preţuri curente, calculate conform CAEN Rev.1

Regiuni Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total 337.2 503.6 1132 1647 2458 3610 5264 6975 9084 11414 13363 15968 19315 23935
Regiunea
Nord - 316 471.7 1040 1540 2335 3322 4912 6691 8640 10901 12539 14947 18611 21284
Vest
Regiunea
351.4 531.5 1188 1690 2524 3729 5388 7332 9426 11459 13098 15920 19580 22820
Centru
Regiunea
Nord - 274.5 409.2 851.4 1223 1778 2509 3816 5057 6522 7872 8908 10296 12341 14773
Est
Regiunea
342.7 506.1 1163 1631 2270 3213 4709 6289 8019 10470 11542 13570 15642 19814
Sud-Est
Regiunea
Bucuresti 495.6 742.7 1701 2845 4503 7821 10751 14149 18277 22909 29573 35012 43037 58061
- Ilfov
Regiunea
Sud - 329.8 482.5 1034 1428 2045 2857 4249 5613 7295 9407 11069 13375 15758 19927
Muntenia
Regiunea
Sud -Vest 287.1 437 1044 1453 2141 2993 4457 5415 7547 9367 10371 12463 15097 18531
- Oltenia
Regiunea
340.7 516.2 1269 1781 2824 3723 5609 7630 10183 13021 15065 18570 22342 25979
Vest

20
 Situaţia economică şi socială din România

Rata de activitate a resurselor de munca pe regiuni de dezvoltare

UM: Procente
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
rata de
82 72.1 69 68.1 66.2 64.2 64.5 64.7 66 66.6 65.7 64.1 62.8 64.6 64.6
activitate
Regiunea
NORD- 83.2 76.1 74 72.9 70.6 68.3 69.2 69.2 70.6 71 70.9 69 68 69.8 69.8
VEST
Regiunea
79.5 73.6 69.6 71.8 69 66.9 65.8 66.5 67.2 67.4 67 65.3 64.3 66.7 67
CENTRU
Regiunea
83.9 72.1 68.2 65 61.7 58.7 58 56.8 56.9 56.6 56.1 54.9 52.8 54 53.1
NORD-EST
Regiunea
79.3 68.6 64.7 62.9 60.8 59.3 58.9 59 59.8 60.3 59.6 58 56.5 58.3 58.4
SUD-EST
Regiunea
SUD- 82.2 72.1 68.4 67.2 64.7 62 61.9 61.4 62.5 62 62.1 60.6 59.2 61.1 61.1
MUNTENIA
Regiunea
BUCURESTI 81.6 62.7 62 66.4 67.5 68.5 73.1 77 81.8 86.2 82 80.4 81 81.9 83.8
- ILFOV
Regiunea
SUD-VEST 84.3 77.5 74.4 69.4 68.1 64.8 65.1 64.9 65.5 66.5 66 63.8 62.3 64.3 63.6
OLTENIA
Regiunea
82 74.8 71.7 72.5 71.5 70.2 70.4 69.9 71.7 71.1 69.9 67.6 66.4 68.6 69
VEST

Populaţia ocupată civilă pe regiuni de dezvoltare

Ani
Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
regiuni de 1992 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 2009 2010 2011 2012 2013
dezvoltare si
judete Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii
pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers.
TOTAL 10458 8629,3 8562,5 8329 8305,5 8238,3 8390,4 8469,3 8725,9 8747 8747 8410,7 8371,3 8365,5 8569,6 8530,6
Regiunea
1376,8 1170 1176,9 1133,4 1131,4 1125,3 1145,5 1155,4 1186,5 1187,9 1187,9 1156,5 1153,7 1156,7 1187,2 1188
NORD-VEST
Regiunea
1239,6 1063,9 1044,8 1041,9 1024,9 1007,3 1008,1 1024,9 1049,9 1046,5 1046,5 1001,8 1001,8 1006,8 1040,7 1040,8
CENTRU
Regiunea
1606,3 1409,1 1401,8 1308,9 1290,9 1253,3 1265,6 1246,2 1262,3 1248,9 1248,9 1208,2 1207,2 1192,8 1224,7 1203,7
NORD-EST
Regiunea SUD-
1329,2 1090,6 1070,7 1022,1 1022,2 1021,7 1028,2 1035,8 1056,5 1057,6 1057,6 1011,1 994,9 986,2 1011 1003,9
EST
Regiunea SUD-
1602,5 1293,8 1270,4 1221,6 1207,3 1183 1188,9 1184,5 1214,8 1201 1201 1159,9 1154,8 1154,5 1182,6 1168,8
MUNTENIA
Regiunea
BUCURESTI - 1201 827,3 844,8 906,4 944,1 980,9 1062,1 1130,1 1211,7 1281,7 1281,7 1220,3 1214,8 1224,5 1239 1256,9
ILFOV
Regiunea SUD-
VEST 1126,6 953,5 944,3 879,4 873,7 848,6 857,1 853 875 867 867 836,1 832,8 828,9 848 832
OLTENIA
Regiunea
976 821,1 808,8 815,3 811 818,2 834,9 839,4 869,2 856,4 856,4 816,8 811,3 815,1 836,4 836,5
VEST

Populaţia ocupată civilă după statutul profesional al populaţiei ocupate

Ani
Statut
profesional Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
al populatiei 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 2009 2010 2011 2012 2013
ocupate
Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii
persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane
Total 8629,3 8562,5 8329 8305,5 8238,3 8390,4 8469,3 8725,9 8747 8747 8410,7 8371,3 8365,5 8569,6 8530,6

Salariati 4646,3 4613,1 4614,7 4655 4652,7 4790,4 4910,1 5162,9 5232,7 5232,7 4879,5 4581 4660,5 4777,2 4801,1

Patroni 165,7 184,5 183,8 179,2 186,2 180,2 169,9 156,9 160,3 160,3 125 145,5 126,3 103,3 160

Lucratori pe
2263,4 2274,9 2115,5 2140,4 2133,7 2162,2 2134,5 2180,4 2162,5 2162,5 2080,7 2245 2142,8 2241,2 2241,2
cont propriu

Lucratori
familiali 1553,9 1490 1415 1330,9 1265,7 1257,6 1254,8 1225,7 1191,5 1191,5 1325,5 1399,8 1435,9 1447,9 1328,3
neremunerat

21
 Situaţia economică şi socială din România

Şomeri înregistraţi beneficiari de drepturi băneşti, pe grupe de vârstă

Grupe Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
de 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
varsta
UM: Număr persoane
In varsta
sub 25 429668 470330 341354 235000 251215 247573 245989 220701 178413 75111 64603 47103 44938 30559 65217 24743 61794 49189 38523 44264 47065
ani
In varsta
25-29 163628 165107 110606 56529 82806 95780 98199 82778 69214 36066 24404 18202 15264 10640 33105 9884 36455 21448 13423 13896 12622
ani
In varsta
30-39 237519 212750 141738 70055 132460 170610 204743 172673 142805 89380 76542 57164 54276 42306 98432 34252 110380 71827 38372 38694 35579
ani
In varsta
40-49 151406 142893 118416 65941 134523 196395 227774 187751 148531 97115 86804 65091 59574 46160 92548 42011 128312 103127 50591 52905 55127
ani
In varsta
50-55 60056 54815 43980 23918 42159 65643 75904 72467 58512 39288 38151 31938 31703 27184 51658 22840 67103 53830 23459 23767 24454
ani

In varsta
de peste 23567 22455 18127 10247 12840 17017 18942 15541 10215 6728 7081 7656 9556 9984 26878 9819 31453 30219 18170 20947 24779
55 ani

Persoane cuprinse în cursurile de formare profesională

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
UM: Numar persoane

Şomeri care au
urmat cursuri
finanţate din Persoane cuprinse în
13311 14347 12349 22534 33215 26601 25241 24910 23480 33713
bugetul pregătire
asigurărilor pentru
şomaj
din care: s-au încadrat
- 9710 10585 6688 7664 10567 6387 4818 3369 5008 5008
în activitate

22
Situaţia economică şi socială din România

2
Situaţia economică şi socială din România

3
Situaţia economică şi socială din România

4
Situaţia economică şi socială din România

5
Situaţia economică şi socială din România

2
 Situaţia economică şi socială din România

Greve declanşate cu respectarea procedurilor legale, pe feluri de greve

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Feluri de greve 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

UM: Numar

Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr

Total 9 30 33 27 15 15 54 85 10 5 13 9 11 8 2 12 8 1

De avertisment 1 10 7 1 6 3 5 22 2 3 10 4 3 4 1 4 3 1
De avertisment
urmată de
2 9 5 7 6 9 37 26 6 2 3 5 4 4 1 2 3 :
greva propriu-
zisă
Greva propriu-
6 11 21 19 3 3 12 37 2 : : : 4 : 1 8 2 :
zisă

_____________

2
 Comitetul Economic şi Social European

Rue Belliard/Belliardstraat 99
1040 Bruxelles/Brussel
BELGIQUE/BELGIË

Responsabil de editare: Unitatea Vizite şi publicaţii

EESC-2015-47-RO
www.eesc.europa.eu

© Uniunea Europeană, 2015

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei

RO
QE-01-15-435-RO-N
ISBN 978-92-830-2786-7
doi:10.2864/329918
REG.NO. BE - BXL - 27