Sistemul nervos coordonează

activităţile umane, adaptând organismul la

condiţiile de mediu.

ACTIVITĂŢI UMANE

gustative

olfactive

tactile
 Organizarea si structura
sistemului nervos la om
Din punct de vedere al localizarii:

- maduva spinarii
- encefal

- nervi
- ganglioni nervosi
Din punct de vedere al functiei:
- Sistem nervos al vietii de relatie:
realizeaza legatura (relatia)
organismului cu mediul inconjurator
- Sistem nervos vegetativ:
coordoneaza activitatea tuturor
organelor interne
 Componentele sistemului nervos
central sunt protejate de:
1. protectie osoasa:
cutia craniana – encefal
coloana vertebrala –maduva spinarii
2. Meningele
3. Lichidul cefalorahidian.
 Neuronul reprezinta unitatea structurala si
functionala a sistemului nervos.
In alcatuirea organelor nervoase se mai
gasesc celule de sustinere, numite CELULE
GLIALE

CELULE GLIALE
CORP CELULAR PRELUNGIRI NEURONALE
alcătuit din DENDRITE - scurte şi ramificate
membrană nucleară,
citoplasmă, nucleu AXON – unic, cu butoni terminali.
Are un înveliş de mielină.
Neuronii sunt celule care trăiesc mult - pot să
funcţioneze toată viaţa.
Neuronii nu se înmulţesc - deci nu pot fi înlocuiţi
dacă sunt distruşi.
Neuronii sunt celule foarte excitabile. Au o
capacitate mare de a răspunde la stimuli externi
sau interni -
Neuronii au nevoie de oxigen şi glucoză pentru a
funcţiona optim. În lipsa oxigenului, neuronii pot
să trăiască doar câteva minute.
Neuronii sunt specializaţi în conducerea
excitaţiilor sub formă de impuls nervos prin corpul
şi prelungirile lor.
 Dendritele + axonii = FIBRE NERVOASE
Mai multe fibre nervoase, invelite de un invelis
comun, formeaza un NERV
Prin fibrele nervoase circula
Influxurile nervoase se transmit de la un
neuron la altul prin intermediul sinapselor
 Neuron presinaptic

Buton terminal

Fanta sinaptica

Neuron postsinaptic

SINAPSA
  în canalul vertebral format prin
Localizare suprapunerea vertebrelor,
 se întinde de la baza craniului până
la a doua vertebră lombară.
Alcătuirea Alcătuirea
externă internă
• Are forma Substanţa
unui cordon albă – la
turtit dorso- exterior
ventral Substanţa
• Pe ambele cenuşie - în
feţe prezintă interior, sub
nişte şanţuri forma literei
H
 Funcţiile măduvei
spinării
1. Funcţia reflexă:
centri reflecşi de importanţă
vitală ex. reflexul rotulian
2. Funcţia de conducere:
- pe căi ascendente - informaţii de la
organele corpului spre encefal
- pe căi descendente – comenzi
de la encefal spre organele
efectoare (muşchi sau glande)
Să recunoaştem organele componente
ale encefalului:

– creier mare – emisfere cerebrale

-creier mic – cerebel
- trunchiul cerebral
Localizare: în
continuarea Alcătuirea externă
măduvei spinării mezencefal

puntea lui Varolio

bulb rahidian
 Alcătuirea Funcţiile trunchiului
internă cerebral
• Substanţa cenuşie –
sub formă de nuclei 1. Funcţia reflexă – ex.
reflexe respiratorii, de
• Substanţa albă – la tuse, strănut,clipire,
exterior şi printre
nuclei de substanţă salivaţie,masticaţie,
cenuşie deglutiţie,vomă,sughiţ

2. Funcţia de conducere –
pe căi ascendente şi
descendente,
continuarea celor
medulare
Localizare: în partea posterioară a
trunchiului cerebral
Alcătuirea externă:
2 emisfere cerebeloase
legate printr-o punte
numita
vermis
Alcătuirea internă:
Substanţa cenuşie – la exterior
=>SCOARŢA CEREBELOASĂ şi
în interior formând nuclei
cerebeloşi
Substanţa albă – în interior
 Funcţiile
cerebelului
 de menţinere a
echilibrului
 de menţinere a
tonusului
muscular
 de coordonare
a mişcărilor
fine
comandate de
scoarţa
cerebrală
Localizare: în cutia craniană, ocupând cea
mai mare parte a acesteia

Alcătuirea externă:
2 emisfere cerebrale,
separate de un şanţ
antero-posterior, şi unite
la bază prin mase de
substanţă albă
 LOBII EMISFERELOR CEREBRALE
Suprafaţa
emisferelor
cerebrale este
brăzdată de
şanţuri:
- adânci ce
delimitează
- superficiale ce
delimitează
girusuri sau
Lobii emisferelor cerebrale se denumesc
după numele oaselor în dreptul cărora se
află
 Substanta
cenusie ce
formeaza
SCOARTA
CEREBRALA

Substanta
alba
 funcţie senzitivă – la scoarţa
cerebrală ajung informaţii de la
organele de simţ, pe care
aceasta le transformă în senzaţii
 funcţie motorie – de la scoarţa
cerebrală pornesc comenzi spre
organele efectoare ale corpului
 funcţii psihice – memoria,
judecata, gândirea, atenţia etc.
 Alcătuirea
nervului spinal
 2 rădăcini:
-posterioară – senzitivă
-anterioară– motorie
 1 trunchi – mixt
 ramuri - mixte
 Nervii şi ganglionii nervoşi
se clasifică:
- după originea lor în: - nervi spinali (31 perechi)
- nervi cranieni (12 perechi)
- dupa funcţia lor: - nervi senzitivi - aduc
informaţii de la organele de simţ
- nervi motori – conduc comenzi
spre organele efectoare
- nervi micşti – conţin ambele
tipuri de fibre nervoase (senzitive
şi motorii)
= îngrămădiri de corpi celulari ai
neuronilor
- se află în vecinătatea măduvei spinării
dar şi în alte regiuni ale corpului
 Reflexul – reacţie de răspuns a
organismului la stimuli
La baza actului reflex stă arcul reflex, care
reprezintă baza anatomică a actului reflex.

stimul receptor Cale aferenta (senzitivă)

Centru
nervos
răspuns efector Cale eferenta (motorie)
 Reflexele pot fi:

• înnăscute, involuntare • dobăndite, voluntare

• aparţin speciei, durează toată
viaţa
• au centrii reflecşi în măduva
spinării şi în trunchiul cerebral
• ex. râsul, plânsul, strănutul etc.
• aparţin individului, se şterg
prin neexersare
• au centrii reflecşi în
scoara cerebrală
• ex. mersul pe bicicletă, cititul
 Stiaţi că:

• Emisfera stângă “răspunde”

de talentele pentru limbi
străine, matematică, judecată
sau logică???
• Emisfera dreaptă “răspunde”
de talentele muzicale,
artistice,inventiv-creative???
 Ai grijă de sistemul tău nervos,
urmând căteva sfaturi:
• Alternează activitatea fizică cu cea
intelectuală!
• Odihneşte-te! Te poţi odihni activ
(plimbări) sau pasiv (somn). Se ştie că în
timpul somnului, sistemul nostru nervos se
reface!
• Evită factorii ce dăunează sistemului
nervos, cum ar fi: zgomotul, alcoolul,
tutunul, cafeaua, drogurile etc.!