MONOGRAFIA

JUDEŢULUI IAŞI
Cuprins

1. Ponderea şi locul judeţului în economia naţională.............................................. 3

2. Prezentarea generală a judeţului.......................................................................... 4

3. Indicatori sintetici ai activităţii economice ......................................................... 9

4. Agenţi economici .............................................................................................. 10

5. Industrie şi construcţii....................................................................................... 14

6. Agricultura şi silvicultura.................................................................................. 18

7. Transporturi....................................................................................................... 22

8. Comerţ exterior ................................................................................................. 23

9. Forţa de muncă şi veniturile salariale................................................................ 26

10. Activitate bancară ........................................................................................... 28

11. Investiţii străine............................................................................................... 31

Bibliografie ........................................................................................................... 33

2
1. Ponderea şi locul judeţului în economia naţională

Ponderea (%) Locul judeţului

1990 2000 2005 2008 2009 1990 2000 2005 2008 2009
Suprafaţa totală 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 23 23 23 23 23
Populaţia totală
3,5 3,7 3,8 3,8 3,9 3 3 3 2 2
(la 1 iulie)
Populaţia din
municipii şi oraşe 3,3 3,4 3,2 3,3 3,3 8 7 8 7 7
(la 1 iulie)
Populaţia din comune
3,8 4,1 4,5 4,5 4,5 3 2 1 1 1
(la 1 iulie)
Populaţia ocupată
3,4 3,7 3,5 3,4 3,4 4 2 4 6 6
(la 31 decembrie)
Numărul mediu al
3,0 3,6 3,4 3,3 3,2 8 8 7 8 7
salariaţilor
Număr şomeri
… 3,9 4,4 4,2 3,2 ... 37 41 40 37
(la 31 decembrie)
Câştigul salarial
... ... ... ... ... 30 31 16 10 12
nominal mediu net
Produsul intern brut ... 3,1 3,0 2,9 ... ... 7 8 8 ...
Produsul intern brut
... ... ... ... ... ... 21 24 20 ...
pe locuitor
Spitale 4,7 5,0 4,7 4,4 4,4 2 2 2 3 3
Medici:
- sector public 4,4 6,6 5,8 6,6 5,4 3 3 3 2 4
- sector privat ... ... 3,3 3,6 5,9 ... ... 6 8 5
Unităţi de învăţământ 3,6 4,1 3,1 4,5 4,3 4 3 10 2 2
Elevi înscrişi 4,0 4,0 4,2 4,3 4,3 2 2 2 2 2
Studenţi înscrişi 14,1 9,4 8,5 6,8 7,5 2 3 3 4 4
Personal didactic 4,7 4,7 4,9 4,7 4,8 2 2 2 2 2
Suprafaţa agricolă 2,8 2,4 2,6 2,6 2,6 17 17 17 17 17
Societăţi comerciale
... ... 3,1 3,1 3,1 ... ... 8 8 8
active
Unităţi cazare turistică 1,0 1,6 1,1 1,1 1,5 ... 20 20 22 20
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010

3
2. Prezentarea generală a judeţului

a) Situarea geografică, forme de relief, climă, reţea hidrografică, resurse naturale

Suprafaţa totală a judeţului este de 5 476 km2. Judeţul se află situat în jumătatea de nord-est a
României, pe o câmpie între râul Siret şi râul Prut, râurile Jijia şi Bahlui traversând judeţul de la
nord la sud. Partea de sud este ocupată de dealurile Podişului Central Moldovenesc, cu altitudini
de peste 400 m, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, judeţul este
traversat de Culoarul Siretului şi de ultimele fragmente ale Podişului Fălticenilor şi, de
asemenea, de Dealul Mare cu altitudini de peste 500 m.

Teritoriul judeţului Iaşi aparţine zonei de climat temperat-continental pronunţat, aflat sub
influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic. Caracterul continental este pus în evidenţă de
valorile extreme ale temperaturilor: +40oC – Iaşi, iulie 1909 şi -32,3oC – Podu Iloaiei, ianuarie 1963.

Judeţul dispune de variate resurse naturale reprezentate de apele minerale sulfuroase (Strunga şi
Nicolina-Iaşi) şi de materiale de construcţii (calcare, argile, nisipuri).

Vegetaţia naturală este specifică silvo-stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase.
Fauna include specii de interes cinegetic (capra roşie, lupul, mistreţul, vulpea, iepurele etc.)

b) Populaţia

Populaţia judeţului Iaşi numără 825 773 locuitori (01.07.2010), fiind al doilea judeţ ca număr de
locuitori din România, după Bucureşti (3,8 la sută din totalul populaţiei României), 46,9 la sută
dintre aceştia locuind în mediul urban şi 53,1 la sută în mediul rural. Densitatea populaţiei este
de 150,8 locuitori/km2. Peste 98 la sută dintre locuitori sunt români, existând de asemenea şi o
comunitate de romi. Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă, însă există şi o comunitate
apreciabilă de catolici (cca. 5 la sută), precum şi mici grupuri de protestanţi.

c) Structura administrativă

La finele anului 2010 judeţul Iaşi se compunea din două municipii (Iaşi şi Paşcani), trei oraşe,
93 comune şi 418 sate. Oraşul Iaşi este municipiu şi reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. A fost
capitala Moldovei până în anul 1861 şi temporar (1916-1918, în perioada Primului Război
Mondial) a Regatului României. Este denumit oraşul celor 7 coline, cu o suprafaţă de 93,62 km2,
o populaţie de 309 631 locuitori (iulie 2010) şi o densitate medie a populaţiei de
3 307,3 locuitori/km2. Din totalul locuitorilor oraşului, 47,13 la sută sunt de sex masculin, iar
52,87 la sută sunt de sex feminin.

Iaşiul este recunoscut ca un oraş de cultură, cu cel mai vechi centru universitar care datează din
1860. Oraşul unde s-a iniţiat Unirea de la 24 ianuarie 1859 este renumit pentru parfumul de tei
(teiul lui Eminescu din parcul Copou) şi oaza de verdeaţă şi flori de la Grădina Botanică. În anul
2010, Iaşiul a sărbătorit 600 ani de existenţă.

4
Oraşul Paşcani, cel de-al doilea municipiu al judeţului Iaşi este situat în partea de nord-vest a
judeţului, pe valea Siretului. Suprafaţa este de 75,49 ha, cu o populaţie de 42 187 locuitori
(iulie 2010), structurată pe sexe: 49,3 la sută bărbaţi şi 50,7 la sută femei. Este atestat
documentar din anul 1419. Fost oraş industrial înainte de 1990, este recunoscut şi azi pentru
perdelele produse şi mai nou pentru amploarea activităţii comerciale.

Evoluţia populaţiei judeţului Iaşi

număr locuitori

2005 2006 2007 2008 2009 1 iulie 2010

Total populaţia judeţului 813 393 824 083 825 100 826 552 829 973 825 773
Populaţia urbană 376 155 394 696 393 389 391 654 393 226 387 549
Populaţia rurală 437 88 429 387 432 711 434 898 436 753 438 224
procente
Populaţie urbană/
46,21 47,90 47,62 47,38 47,37 46,9
populaţia judeţului
Populaţie rurală/
53,79 52,10 52,38 52,62 52,63 53,1
populaţia judeţului
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2011

Evoluţia populaţiei judeţului Iaşi, din oraşe şi mediul rural

număr locuitori

Localitatea 2005 2006 2007 2008 2009 1 iulie 2010

Total judeţ 813 393 824 083 826 100 826 552 829 973 825 773
Municipiul Iaşi 299 469 316 716 315 214 313 994 315 649 309 631
Municipiul Paşcani 42 751 42 805 42 758 42 363 42 109 42 187
Oraşul Târgu Frumos 13 131 13 472 13 471 13 380 13 343 13 415
Oraşul Hârlău 11 117 11 625 11 786 11 652 11 762 11 841
Oraşul Podu Iloaiei 9 687 10 678 10 162 10 265 10 357 10 475
Populaţia rurală 437 788 429 387 432 711 434 898 436 753 438 224
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2011

Populaţia totală a judeţului a fost în creştere în perioada 2006-2009, urmată de o uşoară

diminuare în anul 2010 (cu 0,5 la sută faţă de anul anterior). În ceea ce priveşte structura pe
medii, aceasta nu a suferit modificări semnificative, ponderea populaţiei rurale rămânând
superioară celei aferente populaţiei urbane în întreg intervalul analizat.

În perioada 2005-2010, numărul locuitorilor Municipiului Iaşi a înregistrat variaţii anuale

cuprinse între -0,9 şi +5,8 la sută.

5
Capacitatea de cazare

Capacitatea de cazare Indice

Sosiri Înnoptări de utilizare
Anul Existentă În funcţiune (mii turişti) (mii turişti) a capacităţii
(locuri) mii locuri /zile de cazare
2005 3 428 717 138,4 289,7 40,4
2006 3 314 812 152,8 326,2 40,2
2007 3 329 825 159,5 372,1 45,1
2008 3 460 876 166,7 376,2 42,9
2009 3 934 1 081 158,5 338,8 31,3
2010 3 367 1 175 173,0 343,1 29,2
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2011

d) Obiective turistice

Deşi nu pot fi enumerate toate obiectivele ce constituie această bogăţie de patrimoniu cultural şi
artistic, monumente precum cel al Legilor Constituţionale (construit de Gh. Asachi în centrul
Parcului Copou, lângă Teiul lui Eminescu, unde se găsesc busturile lui Mihai Eminescu şi al
bunului său prieten Ion Creangă), Palatul Al.I.Cuza de la Ruginoasa, Casa Memorială şi
Mausoleul Vasile Alecsandri de la Mirceşti, vestigiile arheologice ale civilizaţiei neoloticie
„Cucuteni” (mileniile IV-III Î.H.), ruinele Curţii Princiare şi Cetăţile Dacice din Cotnari,
mănăstirile Trei Ierarhi, Golia, Galata, Cetăţuia, Hadâmbu, care au intrat în circuitul turistic nu
numai sub aspect ecumenic, ci şi cultural, aduc o notă aparte Iaşiului.

Iaşiul se mai poate mândri cu primul Teatru Naţional în limba română, situat într-un complex cu
Filarmonica, Şcoala de arte frumoase şi Teatrul de copii „Luceafărul”.

Monumente istorice, de arhitectură şi artă, muzee şi instituţii culturale, obiective turistice şi

unităţi de cazare

Judeţul Iaşi are un patrimoniu bogat care constă în 526 locuri arheologice, 20 case memoriale,
din care 10 sunt muzee, 580 monumente istorice.

Impresionantul patrimoniu cultural şi artistic, tezaurul folcloric şi etnografic, rezervaţiile naturale

(Repedea) şi izvoarele de apă binefăcătoare de la Nicolina şi Strunga, faimoasele podgorii de la
Bohotin şi Cotnari, cât şi nodul rutier favorabil au dus la dezvoltarea unui turism atractiv.
Clădirile şi istoria lor conferă Iaşului calitatea de oraş cultural: Biserica „Trei Ierarhi” unde se
găsesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza, Teatrul
Naţional, Biblioteca Universitară „Fundaţia Regelui Ferdinand”, Universitatea „Al. I. Cuza”,
Palatul Culturii, care este reperul Iaşiului, cu clopotele din Turnul Central care cântă în fiecare
oră Hora Unirii, Biserica Domnească Sfântul Nicolae construită de Ştefan cel Mare în 1492,
Catedrala Mitropolitană, al cărei început se datorează Mitropolitului Veniamin Costache în anul

6
1833 şi care a fost finalizată în anul 1887, odată cu sfinţirea acesteia de Mitropolitul Iosif
Naniescu. (În anul 1889 racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva este adusă în Catedrala
Mitropolitană şi aşezată lângă masiva raclă argintată a Mitropolitului Veniamin Costache).

Numărul unităţilor de primire turistică a avut în perioada 2005-2008 o tendinţă de scădere,

urmată de o revigorare în anul 2009, pentru ca în anul 2010 să asistăm la închiderea a 8 unităţi de
cazare. Evoluţii pozitive au fost consemnate în anii 2009 şi 2010 la categoria moteluri şi pensiuni
turistice. Numărul locurilor de cazare a înregistrat creşteri în perioada 2005-2009 pentru ca în
anul 2010 să se semnaleze o reducere a acestuia. De asemenea, indicele de utilizare a capacităţii
de cazare a înregistrat scăderi în anii 2009 şi 2010.

Evoluţia structurilor de primire turistică în judeţul Iaşi

număr

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total, din care : 68 54 54 53 74 66

- hoteluri şi moteluri 16 16 15 16 23 24
- hoteluri tineret - 2 2 2 2 -
- cabane turistice + hanuri
2 1 1 1 1 1
turistice
- camping + căsuţe 7 2 2 2 1 2
- vile turistice 14 2 2 1 2 1
- tabere elevi + preşcolari 6 6 6 6 6 3
- pensiuni turistice 7 10 11 11 24 23
- alte spaţii de cazare (pensiuni
10 9 10 9 9 9
turistice rurale şi popasuri)
Sursa: Analiza-diagnostic judeţul Iaşi 2005-2010, Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic
al României 2011

e) Personalităţi importante pe plan naţional şi internaţional

Iaşiul culturii, aşa cum este denumit în multe scrieri, poartă această amprentă prin prisma
oamenilor care s-au născut şi au învăţat aici şi care au devenit personalităţi importante ale
vremurilor în care au trăit.

Afirmaţia cronicarului Miron Costin – „Nasc şi în Moldova oameni” – este confirmată de

numărul mare al personalităţilor care s-au născut la Iaşi.
 Domnitori şi oameni politici: Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Vasile Lupu,
Dimitrie Alexandru Sturdza, Petre P.Carp;

7
  Personalităţi din perioada Unirii Principatelor: Alexandru Ioan Cuza, Anastasie Panu,
Mihail Kogălniceanu, Costache Negri;
 Personalităţi din domeniile culturii : Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir,
Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Bogdan Petriceicu
Haşdeu, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Mihail Sadoveanu;
 Oameni de ştiinţă: Ion Ionescu de la Brad, George Assaky, C. I. Parhon, Ştefan Procopiu;
 Fii ai locului sau foşti discipoli ai Şcolii ieşene: Spiru Haret, Emil Racoviţă, Nicolae
Iorga, Dimitrie Gusti, Henri Coandă, Cezar Petrescu, Corneliu Baba, George Emil
Palade, Sergiu Celibidache, Nicolae Labiş.

f) Unităţi de învăţământ

Multe dintre personalităţile prezentate au trecut prin „laboratoarele” şcolii din Iaşi: Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea Agronomică „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea de
Medicină „V. I. Popa”, Universitatea de Arte „George Enescu”, Universitatea Tehnică
„Gheorghe Asachi”. În prezent, învăţământul universitar se desfăşoară în 11 instituţii de
învăţământ superior în care se pregătesc circa 58,4 mii studenţi, din care 39 mii studenţi numai la
Universitatea „Al. I. Cuza”.

În anul şcolar 2010-2011 judeţul Iaşi s-a situat pe locul doi în ţară în funcţie de populaţia şcolară
(după Bucureşti), cifrată la 199 677 persoane, aflate în toate nivelurile de educaţie: preşcolar
(28,9 mii), primar şi gimnazial (60,5 mii), liceal şi profesional (34,3 mii), superior (55,6 mii).

Activitatea de educaţie s-a desfăşurat în 61 grădiniţe cu 1 418 cadre didactice, 158 de şcoli cu
5 190 cadre didactice, 81 licee cu 2 442 cadre didactice şi 11 instituţii de învăţământ superior
cu 3 203 cadre didactice.

g) Reţeaua sanitară

La nivelul anului 2010 asistenţa sanitară pentru populaţia judeţului Iaşi şi pentru o parte din
populaţia Moldovei a fost asigurată în 2 395 unităţi sanitare reprezentând 4,63 la sută din total
ţară, structurate în 24 spitale, o policlinică, 29 cabinete şcolare şi studenţeşti, 553 cabinete
medicale de familie, 569 cabinete stomatologice, 80 societăţi stomatologice civile medicale,
320 cabinete medicale de specialitate, 382 farmacii şi puncte farmaceutice, 177 laboratoare
medicale, 41 laboratoare de tehnică dentară, 220 alte unităţi sanitare.

Activitatea medicală a fost asigurată de un număr apreciabil de personal specializat:

- 2 684 medici 553 stomatologi, 923 farmacişti, 6 193 personal sanitar mediu.

8
3. Indicatori sintetici ai activităţii economice

România Regiunea nord-est Judeţul Iaşi

2005
Creşterea reală PIB (%) 4,2 0,8 5,9
PIB/locuitor (EUR) 3 688 2 458 2 865
Rata şomajului (%) 5,9 6,8 7,2
2006
Creşterea reală PIB (%) 7,9 4,5 4,7
PIB/locuitor (EUR) 4 530 2 921 3 457
Rata şomajului (%) 5,2 6,2 6,5
2007
Creşterea reală PIB (%) 6,3 5,4 5,9
PIB/locuitor (EUR) 5 788 3.698 4 384
Rata şomajului (%) 4,1 5,1 5,6
2008
Creşterea reală PIB (%) 7,3 3,6 8,3
PIB/locuitor (EUR) 6 499 4.011 4 951
Rata şomajului (%) 4,4 5,3 5,4
2009
Creşterea reală PIB (%) -6,6 -9,1 -10,8
PIB/locuitor (EUR) 5 509 3.303 3 978
Rata şomajului (%) 7,8 8,6 7,4
2010*
Creşterea reală PIB (%) -1,6 -3,5 -3,6
PIB/locuitor (EUR) 5 792 3.358 4 054
Rata şomajului (%) 7,0 7,8 7,0
* Notă: datele privind PIB pentru anul 2010 sunt semidefinitive.
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în Regiunea N-E
şi judeţul Iaşi, martie 2011, Anuarul statistic al României 2010, Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010

Dacă pentru anii 2005-2008, PIB şi PIB/locuitor au avut o tendinţă generală de creştere, la nivel
de ţară, regiune şi judeţ, în anul 2009 tendinţa a fost de scădere accentuată, pentru ca în anul
2010 să se consemneze o îmbunătăţire a acestor indicatori.

În anii 2005-2008 rata şomajului s-a înscris pe un trend descrescător, pentru ca apoi, în anul
2009, pe fondul declinului economic, rata şomajului să cunoască o creştere accentuată.
În contextul revenirii la o dinamică pozitivă a PIB, indicatorul a consemnat o ameliorare în anul
2010.

9
4. Agenţi economici

În perioada 2005-2008, numărul societăţilor comerciale s-a situat pe un trend ascendent, atât pe
total judeţ, cât şi în majoritatea sectoarelor de activitate. Ulterior, trendul acestui indicator a fost
inversat.
Poziţii importante, din punct de vedere al numărului de societăţi comerciale înregistrate, deţineau
în anul 2010 sectoarele: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (41 la sută din numărul total pe
judeţ), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (11 la sută), industrie prelucrătoare (9,5 la
sută) şi construcţii (9 la sută).
Cifra de afaceri a unităţilor locale active a înregistrat, de asemenea, o evoluţie pozitivă în
perioada 2005-2008, urmată de un declin datorat efectelor crizei economice şi financiare globale
asupra economiei româneşti.

Structura în funcţie de numărul de salariaţi relevă predominanţa societăţilor cu 0-9 angajaţi.

Cele mai multe unităţi din această clasă de mărime se regăsesc în domenii cu pondere importantă
în economia judeţului: comerţ cu ridicata şi amănuntul, activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice, industria prelucrătoare şi construcţii. În funcţie de forma de proprietate, în anul 2010,
unităţile locale active cu capital privat deţin o pondere de 99,4 la sută în total judeţ. Dintre
acestea, unităţile cu capital străin deţin doar 3,46 la sută.
a) Domeniul de activitate şi numărul societăţilor comerciale
Număr de societăţi comerciale
Nr.
Domeniul de activitate CAEN Rev. 1 CAEN Rev. 2
crt.
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total judeţ Iaşi 13 680 14 862 16 115 17 749 17 142 15 345
1. Industria extractivă 10 8 14 15 22 17
2. Industria prelucrătoare 1 666 1 708 1 782 2 024 1 635 1 460
Energie electrică, termică, gaze, apă,
3. 15 11 18 20 55 65
distribuţie apă, gestionare deşeuri
4. Construcţii 777 977 1 333 1 444 1 618 1 376
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,
5. reparaţii şi întreţinere autovehicule şi 6 998 7 317 7 615 7 688 6 884 6 249
bunuri
6. Hoteluri şi restaurante 522 576 627 657 762 719
7. Transport, depozitare 802 886 936 954 700 661
8. Comunicaţii + informaţii ... ... ... ... 709 602
9. Intermedieri financiare şi asigurări ... ... ... 198 253 233
Tranzacţii imobiliare şi prestări de
10. 2 252 2 621 3 025 1 110 1 047 947
servicii
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi
11. ... ... ... 1 902 1 952 1 686
tehnice
12. Învăţământ 51 72 95 113 119 107
13. Sănătate şi asistenţă socială 221 271 318 326 338 338
Activităţi de spectacole, culturale şi
14. ... ... ... 169 181 141
recreative
15. Alte activităţi şi servicii 366 415 452 432 409 381
Sursa: INS - Studiu asupra oportunităţilor de dezvoltare integrată a mediului rural şi urban din Judeţul Iaşi
2007- 2013, INS – Anuarul statistic al României 2010 şi 2011, Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011

10
b) Structura firmelor (unităţi locale active)

b.1. Număr de unităţi pe domenii de activitate

Grafic 4.1. Structura firmelor

procente
2008 2009 2010

41,7 40,7
44,1

25,3 26,5
30,0

10,1 8,9
9,8
11,0 9,8 11,8 9,9 10,9 9,5

comerţ cu ridicata şi cu amănuntul construcţii

industria prelucrătoare activităţi profesional ştiinţifice şi tehnice
alte activităţi
Sursa: Anuarul Statistic al României 2010, 2011; Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011

b.2. Cifra de afaceri a unităţilor locale active

Grafic 4.2. Cifra de afaceri a unităţilor locale active

miliarde lei
25 alte activităţi

20
3,1 tranzacţii
imobiliare şi
1,1
2,6 2,9 diverse servicii
15 2,5
1,0 0,8 construcţii
1,9 1,9
3,8
10 3,2 3,9
industria
prelucrătoare
5 9,8
8,5 7,8 comerţ cu ridicata
şi cu amănuntul
0
2008 2009 2010
Sursa: Anuarul Statistic al României 2010, 2011; Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011

11
b.3. Unităţi locale active pe clase de mărime, după număr salariaţi

Anul 2008

Total Din care pe clase de mărimi după număr de salariaţi

Activitatea
unităţi 0-9 10 - 49 50 - 249 250 şi peste
Total, din care: 17 749 15 634 1 699 350 66
- Industria prelucrătoare 1 686 1 207 342 111 26
- Construcţii 1 691 1 374 224 82 11
- Comerţ cu ridicata şi
7 591 6 910 608 68 5
amănuntul
- Transport, depozitare 706 620 70 10 6
- Hoteluri şi restaurante 657 542 101 11 ...
- Informaţii şi comunicaţii 722 638 69 13 2
- Activităţi profesionale,
1 902 1 833 57 10 2
ştiinţifice şi tehnice
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011

Anul 2009

Din care pe clase de mărimi după număr

Activitatea Total de salariaţi
unităţi
0-9 10 - 49 50 - 249 250 şi peste
Total, din care: 17 142 15 233 1 582 278 49
- Industria prelucrătoare 1 635 1 205 321 93 16
- Construcţii 1 618 1 399 224 48 10
- Comerţ cu ridicata şi
6 884 6 327 495 60 2
amănuntul
- Transport, depozitare 700 606 81 7 6
- Hoteluri şi restaurante 762 636 115 11 ...
- Informaţii şi comunicaţii 709 633 63 11 ...
- Activităţi profesionale,
1 952 1 893 50 9 ...
ştiinţifice şi tehnice
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011

12
 Anul 2010

Total Din care pe clase de mărimi după număr de salariaţi

Activitatea
unităţi 0-9 10 - 49 50 - 249 250 şi peste
Total, din care: 15 345 13 529 1 518 257 41
- Agricultura 363 303 50 7 3
- Industria prelucrătoare 1 460 1 074 285 85 16
- Construcţii 1 376 1 145 188 36 7
- Comerţ cu ridicata şi
6 249 5 699 500 49 1
amănuntul
- Transport, depozitare 661 570 79 7 5
- Hoteluri şi restaurante 719 592 116 11 ...
- Informaţii şi comunicaţii 602 521 65 15 1
- Activităţi profesionale,
1 686 1 629 48 9 ...
ştiinţifice şi tehnice
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011

c) Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii pe forme de
proprietate:

- Anul 2010-

Din care: pe forme de proprietate Din care: cu

Judeţ Total capital integral
Majoritar de stat Majoritar privată străin
Iaşi 15 345 61 15 263 532
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2011

d) Numărul şi ponderea societăţilor comerciale cu participare de capital străin subscris

în perioada 1991-2010 (la 31 decembrie 2010)

Societăţi comerciale
Total exprimat
cu capital străin
În echivalent valută
Număr % % în total ţară
(milioane EUR)
Total România 173 030 100,0 29 150,7 100,0
Regiunea nord-est 7 712 4,5 1 492,5 5,1
Judeţul Iaşi 2 577 1,5 182,2 0,6
Sursa: INS – Anuarul statistic al României, 2011

13
Atât numărul, cât şi valoarea capitalului social al societăţilor comerciale cu participare de capital
străin din judeţul Iaşi înregistrează ponderi scăzute în totalul pe ţară.

5. Industrie şi construcţii

a) Sectoare economice importante

Deşi afectate puternic în ultimii 20 de ani, sectoarele economice care ocupă poziţii importante în
economia judeţului Iaşi sunt următoarele:

- industria chimică;

- industria farmaceutică (Antibiotice Iaşi);

- industria metalurgică şi utilaje grele (Uzina Metalurgică, C.U.G., I.P.A.);

- industria textilă + confecţii (Confecţia, Ţesătura, Perdele Paşcani);

- industria alimentară

- construcţii (IASICON, Construcţii 2, Conest S.A.)

b) Structura unităţilor locale active din industrie şi construcţii pe clase de mărime, în funcţie
de numărul de salariaţi

Grafic 5.1. Structura unităţilor locale active

2009 2010
procente 4,3 0,8
4,3 0,9

16,5 16,7

78,3
78,2

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011

La nivelul anilor 2009 şi 2010, unităţile cu 0-9 salariaţi au deţinut ponderea majoritară (circa
78 la sută), în timp ce unităţile cu cel puţin 250 salariaţi s-au situat sub 1 la sută.

14
c) Investiţii brute ale unităţilor locale active ale economiei naţionale din industrie şi construcţii
din judeţul Iaşi

Activităţi Investiţii brute

(secţiuni CAEN, REV.1 (milioane lei – preţuri curente)
pentru 2005-2007
şi REV.2 pentru 2008-2010) 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total activităţi ale economiei
naţionale din judeţ, 1 434 1 690 4 161 2 218 2 249 1 734
din care:
- industrie prelucrătoare 274 377 603 595 542 450
- construcţii 107 166 308 342 731 242
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2011

Investiţiile brute ale unităţilor din construcţii şi industrie au înregistrat în anul 2010 o scădere
accentuată.

d) Cifra de afaceri a unităţilor locale active din judeţul Iaşi,cu activitate industrială
şi de construcţii

Activităţi Cifra de afaceri

(secţiuni CAEN REV.1 (milioane lei – preţuri curente)
pentru 2005-2007
şi REV.2 pentru 2008-2010) 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total activităţi ale economiei 11 115 13 829 16 615 20 133 17 212 17 325
naţionale din judeţ,
din care:
- industrie prelucrătoare 2 952 3 247 3 560 3 753 3 228 3 898
- construcţii 900 1 183 1 687 2 492 1 922 1 900
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2011

Cifra de afaceri în industria prelucrătoare şi construcţii a înregistrat creşteri semnificative în

perioada anilor 2005-2008 în concordanţă cu trendul acestui indicator pe total judeţ.

Criza economică a marcat o scădere importantă în industria prelucrătoare în anul 2009, dar în
anul 2010 a avut loc o creştere de peste 20 la sută a cifrei de afaceri.

În construcţii, nivelul cifrei de afaceri a scăzut atât în anul 2009, cât şi în 2010.

15
e) Principalele companii

Compania „Antibiotice”, înfiinţată în anul 1955, este cel mai important producător român de
medicamente generice.

Portofoliul de peste 120 de medicamente acoperă o gamă largă de arii terapeutice, strategia de
dezvoltare a produselor fiind concentrată astăzi pe medicamentele din clasele cardiovascular,
antiinfecţioase, sistem nervos central şi tract digestiv.

Pe piaţa internă, compania „Antibiotice” se diferenţiază ca principalul producător de

medicamente antiinfecţioase şi singurul producător de substanţe active obţinute prin biosinteză
(Nistatina).

Calitatea produselor „Antibiotice” este atestată de principalele forme de certificate: Good

Manufacturing Practice pentru toate cele 8 fluxuri de fabricaţie, Certificatul de Conformitate cu
Farmacopeea Europeană (C.O.S.) şi autorizaţia Food and Drug Administration (F.D.A.) pentru
producţia de Nistatină.

În cursul anului 2010 compania a realizat investiţii de 36 milioane lei, cu o cifră de afaceri de
243,6 milioane lei şi un profit brut de 18,4 milioane lei, în creştere cu 1,1 la sută faţă de anul
2009. În anul 2010 a funcţionat cu un număr de 1 441 angajaţi, exportând o gamă importantă de
medicamente în peste 45 de ţări.

Grafic 5.2. Evoluţia cifrei de afaceri la export a societăţii ANTIBIOTICE

milioane USD
20

15

10
17,9

13,2
5 10,4

0
2008 2009 2010
Sursa: Bilanţul contabil şi indicatorii economici ai societăţii comerciale pentru anul 2010

16
 „ S.C. Delphi Diesel Systems România SRL Iaşi” este înfiinţată în anul 2007 având ca
activitate fabricarea de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule.
Este o societate cu capital integral străin, majoritatea produselor fiind livrate la export.

În anul 2010 a funcţionat cu un număr de 1 218 angajaţi şi a realizat o cifră de afaceri de

590 milioane lei.

Compania se află într-o continuă dezvoltare şi extindere a capacităţii de producţie, creând în

acest mod noi locuri de muncă.

IASICON este o companie din domeniul construcţiilor civile, cu capital integral privat, înfiinţată
în anul 1992, deţinând certificate ISO şi ARACO (2009).

În anul 2010, cifra de afaceri a acesteia a fost de 94,2 milioane lei, iar profitul brut de
8,5 milioane lei. Activitatea societăţii s-a desfăşurat cu un număr de 583 salariaţi. Pe lângă
producţia de prefabricate din beton şi confecţii metalice, compania desfăşoară o activitate de
restaurare, fiind prezentă în multe locaţii din circuitul turistic şi în special de patrimoniu din Iaşi
(Palatul Culturii, Teatrul Naţional, Muzeul Unirii).

Arcelor Mittal Tubular Products Iaşi S.A. este o companie metalurgică specializată pe
producerea de ţevi din oţel sudate. Acţiunile societăţii se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ.

La finele anului 2010 societatea avea un capital subscris şi vărsat de 162,9 milioane lei, o cifră
de afaceri de 169,9 milioane lei şi un număr de 522 de angajaţi. Deşi în ultimii trei ani cifra de
afaceri s-a poziţionat pe o pantă descendentă, iar rezultatele financiare au fost negative,
societatea continuă să efectueze exporturi în ţări situate în patru continente.

17
6. Agricultura şi silvicultura

a) Suprafaţa agricolă şi structura acesteia

În perioada 2005-2010 suprafaţa agricolă totală (fond funciar), de 547,6 mii ha, a judeţului Iaşi a
rămas nemodificată, înregistrând variaţii nesemnificative doar pe categorii de folosinţă, respectiv
creştere cu 2,3 mii ha a suprafeţei arabile, concomitent cu reducerea suprafeţelor cu livezi şi
pepiniere pomicole.

În anul 2010 suprafaţa arabilă ocupa 67,2 la sută din totalul terenului agricol, în timp ce restul
suprafeţelor erau reprezentate de păşuni (22,4 la sută), fâneţe (5,9 la sută), vii şi livezi (4,5 la
sută).

Fondul funciar după modul de folosinţă

mii hectare

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total judeţ 547,6 547,6 547,6 547,6 547,6 547,6

Suprafaţa agricolă: 381,4 394,4 380,3 380,2 380,2 380,1
- arabilă 253,2 265,8 255,7 255,7 255,5 255,5
- păşune 88,1 83,5 85,5 85,4 85,4 85,4
- fâneţe 19,6 25,4 22,3 22,3 22,3 22,3
- vii şi pepiniere viticole 12,3 12,5 10,8 10,8 11,0 11,0
- livezi şi pepiniere pomicole 8,2 7,2 6,0 6,0 6,0 6,0
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie 98,2 97,6 97,6 97,4 97,4 97,4
forestieră
Ape şi bălţi 12,4 13,9 13,9 13,9 13,9 13,9
Alte suprafeţe 55,6 41,7 55,8 56,0 56,0 56,1
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2011

18
 Grafic 6.1. Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în anul 2010

procente
teren arabil
67,2

vii şi livezi
4,5

fâneţe
5,9 păşuni
22,4
Sursa: Anuarul statistic al României

Suprafaţa cultivată cu principalele culturi

mii hectare

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Explicaţii din care: din care: din care: din care: din care: din care:
Total majoritar Total majoritar Total majoritar Total majoritar Total majoritar Total majoritar
privat privat privat privat privat privat
Suprafaţa
cultivată, total, 238,6 234,1 223,2 220,5 242,9 240,6 239,2 237,9 238,0 236,9 234,6 233,3
din care:
Cereale pentru
boabe, din care: 160,0 158,6 144,5 143,1 152,6 151,3 145,8 145,2 142,8 142,3 149,4 148,8

- grâu şi secară 39,2 38,6 32,3 32,6 42,2 41,6 35,8 35,6 32,7 32,4 42,8 42,6
- porumb boabe 111,3 110,9 102,6 102,0 99,4 98,8 97,8 97,6 98,1 97,9 97,4 97.0
Leguminoase
pentru boabe, 2,0 1,9 2,0 2,0 1,3 1,3 2,3 2,0 2,0 2,0 1,8 1,8
din care:
- fasole boabe 1,8 1,7 1,9 1,9 1,0 1,0 2,1 2,1 1,6 1,6 1,5 1,5
Plante uleioase,
37,8 36,3 30,6 29,8 45,2 44,7 37,3 37,3 42,1 42,0 37,4 37,4
din care:
- floarea soarelui 29,2 28,1 20,9 20,5 28,2 27,8 25,4 25,3 25,6 25,6 24,5 24,5
Rădăcinoase,
12,0 11,8 15,1 15,1 14,4 14,4 12,4 12,4 11,5 11,5 0,0 0,0
din care:
- cartofi 9,0 8,8 9,4 9,4 9,9 9,8 8,9 8,90 8,0 8,0 8,7 8,7
Legume,
11,7 11,1 12,9 12,9 12,2 12,2 14,9 14,8 11,9 11,9 11,6 11,6
din care:
- tomate 1,9 1,8 2,1 2,1 2,3 2,3 2,7 2,7 2,2 2,2 2,0 2,0
- ceapă 1,9 1,9 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 1,8 1,8 1,7 1,7
Furaje verzi 17,9 17,7 20,9 20,4 20,7 20,2 29,8 29,3 31,3 30,8 25,1 24,5

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011

19
După uşoara creştere din anul 2007, suprafaţa cultivată s-a înscris pe un trend de scădere, astfel
încât în anul 2009 aceasta a revenit la nivelul anului 2005, iar în 2010 s-a situat sub acesta.

Cea mai mare parte a suprafeţelor cultivate este deţinută de sectorul privat (98,3 la sută în anul
2005; 99,5 la sută în anul 2010).

În anii 2009 şi 2010 unele culturi, precum cele de leguminoase pentru boabe, rădăcinoase şi
legume, au fost realizate exclusiv în sectorul privat; celelalte culturi au aparţinut acestui sector în
proporţie de peste 99 la sută.

Efectivele de animale, la 1 decembrie 2010, au înregistrat scăderi faţă de anul anterior, astfel: în
cazul bovinelor cu 28 la sută, al porcinelor cu 40 la sută şi al ovinelor cu 35 la sută. În schimb,
numărul de familii de albine a consemnat o creştere de peste 58 la sută în 2010 faţă de anul
anterior; numărul păsărilor din judeţ s-a majorat, însă într-un ritm mult mai scăzut (1,5 la sută).

mii capete
2009 2010
din care:
din care:
Total în proprietate Total
în proprietate privată
privată
Bovine 98,3 92,9 70,8 70,0
Porcine 189,5 89,4 114,1 114
Ovine 346,3 346,2 225,0 224,8
Păsări 2 919,3 2 919,3 2 962,3 2 962,3
Familii albine 23,4 23,2 37,1 36,1
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011

b) Fondul forestier

Zona forestieră, în suprafaţă de 97,4 mii ha, este caracteristică sectoarelor înalte de podiş din vest
şi sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparţin etajului stejarului şi gorunului, iar în
părţile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului. În anul 2010 a fost recoltat un volum însemnat
de lemn, în special de fag şi stejar, evaluat la 271,3 mii m.c., mai mult cu 47 mii m.c. faţă de
anul 2009.

20
Producţia agricolă şi structura acesteia

mii tone
Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009 2010
1. Cereale pentru boabe, din care: 502,3 447,6 136,3 471,1 399,0 460,5
- grâu şi secară 120,5 87,7 54,2 107,1 66,7 108,7
- porumb boabe 362,9 340,8 73,3 336,3 312,7 334,6
2. Leguminoase pentru boabe, din care: 3,3 3,4 1,7 3,1 3,0 3,0
- fasole boabe 2,8 2,9 1,4 2,9 2,4 2,6
3. Plante uleioase, din care: 56,4 55,7 30,5 62,1 54,7 60,0
- floarea soarelui 39,7 36,3 17,5 39,4 34,5 40,0
4. Rădăcinoase, din care: 179,2 305,6 142,4 261,3 228,1 -
- sfeclă de zahăr 40,90 133,6 64,9 90,5 76,4 94,7
- cartofi 107,7 140,6 49,8 144,2 125,9 113,3
5. Legume, din care: 179,9 190,8 117,5 185,4 154,9 166,1
- tomate 33,4 29,5 32,3 37,3 35,1 37,5
- ceapă 25,6 21,9 16,0 23,6 17,8 20,3
6. Furaje verzi (furaje verzi anuale, lucernă,
291,1 292,6 202,6 366,1 361,7 364,4
trifoi)
7. Producţia de struguri (vii pe rod) 40,9 51,0 26,7 49,5 57,3 45,6
8. Producţia de fructe 85,9 56,8 26,9 38,8 41,8 40,0
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi anul 2010, Anuarul statistic al României anul 2011

Producţiile anuale au fost în general în scădere în perioada 2005 - 2007, mai accentuată în anul
2007 datorită secetei, dar au cunoscut o revigorare substanţială în anii 2008 şi 2010. Trebuie
subliniat că există o capacitate redusă a producătorilor agricoli de a interveni pentru a diminua
impactul negativ al factorilor climatici, datorită lipsei sau insuficienţei dotărilor: sisteme de
irigaţii, lucrări antieroziune, îndiguiri etc.

Producţiile mici în aceste condiţii sunt datorate şi unor productivităţi reduse la hectar din cauza
fărâmiţării terenurilor şi practicării unor culturi de semisubzistenţă pe circa 60 la sută din terenul
agricol.

Ponderea serviciilor în total agricultură reprezintă un procent nesemnificativ, care variază între 1
la sută şi 2 la sută, lucru care denotă că: acest sector este aproape inexistent, sectorul are un
potenţial de dezvoltare mare.

21
7. Transporturi

Drumuri publice (total) la sfârşitul anului 2010 : 2 374 km

 drumuri naţionale : 347 km
din care:
– drumuri europene : 161 km
 drumuri judeţene şi comunale : 2 016 km
 lungimea podurilor : 4 744 m

Judeţul este străbătut de un drum european E85 (Suceava-Bucureşti) în partea de nord-vest a

judeţului şi de 4 drumuri naţionale:

 Roman – Tg.Frumos – Botoşani

 Vaslui – Iaşi – Bălţaţi
 Iaşi – Ungheni – Chişinău
 Iaşi – Tg.Frumos – Paşcani

Cale ferată

Judeţul Iaşi este străbătut de o reţea de cale ferată de 290 km, din care 137 km electrificată.
Din totalul liniilor de cale ferată în exploatare, 274 km sunt cu ecartament normal:

 itinerarii principale: accelerat Bucureşti – Iaşi – Chişinău

 staţii importante: Iaşi, Podu Iloaiei, Paşcani, Hârlău
Navigaţie aeriană
 Intern:
- Bucureşti – Iaşi
- Iaşi – Timişoara
- Iaşi – Cluj
 Extern:
- Iaşi – Viena
- Iaşi – Roma
- Iaşi – Paris

Companii aeriene care efectuează zboruri directe

- din Iaşi: TAROM, Carpatair

- spre Iaşi: Austrian Airlines, Lufthansa, KLM, Alitalia şi Air France

22
8. Comerţ exterior

a) Exporturile (FOB), importurile (CIF) şi soldul operaţiunilor de comerţ internaţional

Grafic 8.1. Exporturile, importurile

şi soldul operaţiunilor de comerţ internaţional pentru judeţul Iaşi
milioane euro
800
609,7
600 518,4 491,0

337,5 380,9
400 290,8 333,8 335,3 348,6
268,7 282,1
226,7
200
22,1
0
-55,4
-200 -122,0 -110,1
-184,6
exporturi FOB
-274,4
-400 importuri CIF
sold FOB/CIF
-600
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: INS

Exporturi 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total ţară
22 255,1 25 850,5 29 380,3 33 613,6 29 036,0 37 250,6
(milioane euro)
Judeţul Iaşi
290,8 282,1 333,8 335,3 226,6 380,9
(milioane euro)
% în total ţară 1,30 1,09 1,13 1,15 0,99 1,02
Sursa: INS – Anuarul Statistic al României 2009, 2010 şi 2011, Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi 2010 şi 2011

23
b) Exportul pe principalele capitole, conform nomenclatorului combinat
mii euro
Export FOB
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total 290 776 282 111 333 827 335 313 226 651 380 908
Animale vii şi produse animale 13 77 241 152 - 312
Produse vegetale 3 627 4 314 16 996 52 725 1 023 2 698
Grăsimi şi uleiuri animale sau 8 563 10 368 7 560 1 373 7 13
vegetale
Produse alimentare, băuturi şi tutun 7 392 7 558 21 961 26 465 5 904 8 014
Produse minerale 115 385 260 23 7 17
Produse chimice 4 418 4 370 6 402 8 947 20 019 14 375
Materiale plastice, cauciuc şi articole 3 600 4 938 5 000 3 301 2 350 3 406
din acestea
Piei crude, tăbăcite, blănuri şi 4 601 4 797 2 528 1 150 366 815
produse din acestea
Produse din lemn, exclusiv mobilier 1 775 3 467 5 441 4 152 4 206 8 054
Hârtie şi articole din acestea 1 201 1 542 1 748 2 624 1 815 2 028
Materiale textile şi articole din 116 348 95 919 97 517 67 251 46 906 43 916
acestea
Încălţăminte, pălării, umbrele şi 8 429 8 256 7 608 3 665 3 021 3 447
articole similare
Articole din piatră, ipsos, ciment, 1 150 1 347 485 644 501 660
ceramică, sticlă
Metale comune şi articole din acestea 56 731 52 232 73 462 67 972 36 656 66 502
Maşini, aparate şi echipamente 41 310 49 180 53 431 63 690 81 366 19 454
electrice
Mijloace şi materiale de transport 4 388 4 200 5 811 5 056 2 409 7 026
Mărfuri şi produse diverse 27 115 29 161 27 376 26 123 20 096 17 647
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2011, Buletin statistic
nr. 2/2011-judeţul Iaşi

24
 Grafic 8.2. Structura exportului de mărfuri în anul 2010
produse
procente alimentare, produse
alte băuturi ale industriei
mijloace de transport produse şi tutun chimice produse
1,8 7,6 2,8 4,7 ale industriei uşoare
12,6

metale comune
maşini, aparate şi articole
şi echipamente din acestea
electrice 17,5
Sursa: INS 53,0

Comerţul exterior a cunoscut o tendinţă ascendentă susţinută în perioada 2006-2010, creşterea

cumulată cifrându-se la 31 la sută, însă ponderea deţinută în exporturile României rămâne
modestă (cca 1 la sută). Ca urmare a reducerii importurilor în anii 2009 şi 2010, deficitul
comercial înregistrat la nivelul judeţului s-a redus substanţial în ultimii doi ani analizaţi.

În structură, exportul s-a bazat, în principal, pe materiale textile şi metale comune cu o tendinţă
de scădere continuă şi pe produse chimice, produse vegetale, maşini şi echipamente electrice, cu
o tendinţă de creştere continuă.

Compania Antibiotice Iaşi, producător de medicamente cu o cifră de afaceri la nivelul anului

2010 de 51 milioane euro, a realizat un export de circa 12,5 milioane euro, livrările pe piaţa
externă deţinând o pondere însemnată din cifra de afaceri.

Principalul produs exportat este Nistatina, solicitată pe pieţele din Rusia - C.S.I. şi în ţări din
Asia. Exporturi importante sunt efectuate, de asemenea, în S.U.A., ţări din Europa şi Africa.

Începând cu anul 2011, strategia de export a companiei vizează, dezvoltarea parteneriatelor pe

contracte de tip manufacturing cu companii din Danemarca, Germania, Cehia, Slovacia şi
Ungaria.

25
9. Forţa de muncă şi veniturile salariale

a) Populaţia ocupată
mii persoane
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 8 390 8 409 8 725 8 747 8 411 8 371
Regiunea nord-est 1 265 1 246 1 262 1 249 1 208 1 207
Judeţul Iaşi 296 291 297 295 286 285,7
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2008, 2009, 2010, 2011,
Anuarul statistic al României 2011

Grafic 9.1. Structura populaţiei ocupate pe principalele activităţi

procente
100 servicii şi alte
activităţi
33,8
80 41,7 42,1
construcţii
60 8,6
8,7 8,6
16,2
40 18,3 16,9 industrie

20 41,4
31,3 32,4
agricultură,
vânătoare,
0 silvicultură, pescuit
2008 2009 2010
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2009, 2010, 2011

Număr mediu salariaţi

mii persoane
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 4 558 4 667 4 885 5 046 4 774 4 376
Regiunea nord-est 566 564 579 592 557 499
Judeţul Iaşi 153 152 157 165 153 137
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză – Anuarul statistic al României 2011, Anuarul Statistic al judeţului Iaşi
2008, 2009, 2010, 2011

26
b) Rata şomajului
procente
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 5,9 5,2 4,0 4,4 7,8 7,0
Regiunea nord-est 6,8 6,2 5,1 5,3 8,6 7,8
Judeţul Iaşi 7,2 6,5 5,7 5,4 7,4 7,0
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Anuarul statistic al României 2011, Anuarul Statistic al judeţului Iaşi
2008, 2009, 2010, 2011

Grafic 9.2. Numărul şomerilor şi rata şomajului

mii persoane
procente
40 7,7 7,4 8
7,0
6,5
30 5,7 6,4 6
5,4 5,4 6,0
4,8 4,7
5,0
20 4

10 2

0 0
2005 2006 2007 2008 2009 2010
număr şomeri - total număr şomeri - femei
rata şomajului - total (sc. dr.) rata şomajului - femei (sc. dr.)

Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2008, 2009, 2010, 2011

Câştigul salarial mediu brut lunar

lei/salariat
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 968 1 146 1 396 1 761 1 845 1 902
Regiunea nord-est 853 1 009 1 247 1 543 1 629 1 623
Judeţul Iaşi 904 1 049 1 333 1 680 1 781 1 806
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Anuarul statistic al României 2011, Anuarul Statistic al judeţului Iaşi
2008, 2009, 2010, 2011

În perioada 2005-2010, populaţia ocupată a judeţului a consemnat variaţii anuale reduse,

cuprinse între -1,7 şi +2,1 la sută. În schimb, în cazul numărului mediu anual de salariaţi,
variaţiile anuale au fost mai consistente, la nivelul anului 2010 înregistrându-se o scădere de
peste 10 la sută (cel mai accentuat declin având loc în sectorul agricol).

27
Rate ale şomajului de peste 7 la sută au fost înregistrate în anii 2005, 2009 şi 2010, ca urmare a
disponibilizărilor efectuate în aceste perioade.

În perioada analizată, câştigul salarial mediu brut lunar din judeţul Iaşi s-a situat constant peste
nivelul înregistrat în Regiunea nord-est, însă sub media la nivel naţional.

10. Activitate bancară

a) Reţeaua bancară la 31 decembrie 2010

Unităţi teritoriale
Nr. în judeţul Iaşi
Denumirea instituţiei de credit
crt.
Sucursale Agenţii
1. Alpha Bank Romania S.A. 1 7
2. ATE Bank România S.A. 1
3. Banca Transilvania S.A. 1 9
4. Banca Central Cooperatistă Creditcoop Iaşi 3 1
5. Banca Comercială Carpatica S.A. 2 4
6. Banca Comercială Română S.A 22
7. Banca Italo Romena Italia Treviso- Sucursala Bucureşti 1
8. Millennium Bank S.A. 4
Banca Romaneasca S.A. Membra A Grupului National 5
9.
Bank Of Greece

10. Bancpost S.A. 1 12

11. Bank Leumi 1

12. CEC Bank S.A. 1 23

Citibank Europe Plc. Dublin 1

13.
Sucursala România SA
14. Credit Europe Bank (România) S.A. 1 2
15. Marfin Bank (România) S.A. 1
16. Emporiki Bank S.A. 2
17. Exim Bank Romania 1
18. GE Garantibank International N.V. Sucursala România 3
19. BRD Groupe Societe General - S.A 1 51
20. ING Bank NVAmsterdam - Sucursala Bucureşti 7

28
 Unităţi teritoriale
Nr. în judeţul Iaşi
Denumirea instituţiei de credit
crt.
Sucursale Agenţii
21. Libra Bank S.A. 1
22. MKB Nextebank S.A. 1
23. OTP Bank (România) S.A. 1
24. Piraeus Bank Romania Sa 6
25. Procredit Bank S.A. 1
26. Raiffeisen Bank S.A. 19
27. RBS The Royal Bank Of Scotland (Romania) S.A. 1
28. Romanian International Bank 1
29. Intesa Sanpaolo Romania S.A. 1 1
30. Unicredit Tiriac Bank S.A. 8 2
31. Volksbank Romania S.A. 6
Total judeţ Iaşi 59 159
Total general 218
Sursa: Banca Naţională a României

b) Credite bancare

milioane lei
Valori la sfârşitul perioadei
Explicaţii 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total, din care: 1 352 2 434 4 317 6 317 6 391 6 544
- lei 650 1 375 2 045 2 493 2 316 2 098
- valută 702 1 059 2 272 3 834 4 075 4 446
Restanţe, din care: 4 16 18 50 122 527
- lei 3 14 15 39 121 276
- valută 1 2 3 11 110 251
Persoane fizice – total, din care: ... ... 2 553 3 732 3 756 3 857
- lei ... ... 1 212 1 438 1 350 1 230
- valută ... ... 1 341 2 294 2 406 2 627
Persoane juridice – total, din care: ... ... 1 761 2 881 2 623 2 675
- lei ... ... 832 1 052 964 866
- valută ... ... 929 1 529 1 659 1 809
Sursa: Banca Naţională a României

29
c) Depozite bancare
milioane lei
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total, din care: 1 259 1 768 2 558 2 692 3 273 3 598
- lei, din care: 880 1 198 1 827 2 039 2 223 2 452
- agenţi economici 342 501 662 584 552 617
- populaţie 538 697 1 130 1 419 1 631 1 792
- valută, din care: 379 570 731 853 1 050 1 146
- agenţi economici 85 215 156 143 152 204
- populaţie 294 354 569 700 891 931
Sursa: Banca Naţională a României

La 31 decembrie 2010 în judeţul Iaşi îşi desfăşurau activitatea 218 unităţi bancare aparţinând
unui număr de 31 bănci comerciale.

Creditele bancare acordate în judeţul Iaşi au avut o tendinţă continuă de creştere, astfel că la
31 decembrie 2010 valoarea acestora consemna suma de 6 544 milioane lei.

Creditele restante au avut tendinţa continuă de creştere ca valoare absolută, astfel că în anii 2009
şi 2010 acestea au fost de 131 milioane lei, respectiv 527 milioane lei faţă de numai 4 milioane
lei în anul 2005.

Din totalul creditelor acordate la nivelul judeţului Iaşi, cele în valută au devenit preponderente
începând cu anul 2007, ajungând până la 68 la sută în anul 2010.

În perioada 2007-2010 (pentru care sunt disponibile date), creditele acordate persoanelor fizice
au fost superioare celor aferente persoanelor juridice, ponderea acestora în total fiind de circa
59 la sută la finele intervalului analizat.

Depozitele bancare au acoperit în proporţii reduse creditele plasate în judeţ, astfel că la finele
anului 2010 acestea reprezentau 54,99 la sută, deşi ca valoare absolută acestea au crescut faţă de
anul 2005 cu 505,9 la sută.

Depozitele constituite în lei au fost superioare celor în valută, ponderea acestora în total
situându-se între 68 la sută şi 71 la sută în intervalul analizat.

În întreg intervalul 2005-2010, populaţia a constituit depozite în valoare mai mare decât agenţii
economici, atât în lei, cât şi în valută, ponderea acestora situându-se între 58 la sută şi 73 la sută
în cazul depozitelor constituite în lei şi între 62 la sută şi 85 la sută în cazul celor în valută.

30
11. Investiţii străine
Principalele investiţii străine în judeţul Iaşi la 31 decembrie 2010

Valoarea
Ţara de Anul capitalului social Obiectul principal
Denumire raportor
provenienţă înfiinţării % participare de activitate
străină
ARCELORMITTAL 162,9 milioane lei 2420 – Producţia de
TUBULAR Olanda 1991 tuburi, ţevi, profile
PRODUCTS IAŞI SA 96,33% tubulare şi accesorii
133,90 milioane 2932 – Fabricarea altor
DELPHI DIESEL lei piese şi accesorii pentru
SYSTEMS Luxemburg 2007
autovehicule şi pentru
ROMÂNIA SRL
100,00% motoare de autovehicule

57,4 milioane lei 2332 – Fabricarea

cărămizilor, ţiglelor şi
CERAMICA SA Olanda 1991
altor produse pentru
84,88% construcţii
CONSTRUCŢII 20,90 milioane lei Lucrări de construcţii a
FEROVIARE IAŞI- Franţa 2001 drumurilor şi
GRUP COLAS SA 51,00% autostrăzilor
2815 – Fabricarea
20,10 milioane lei lagărelor, angrenajelor,
IG WATTEEUW
Belgia 2007 cutiilor de viteză şi a
ROMÂNIA SRL
100,00% elementelor mecanice de
transmisie
19,40 milioane lei 4742 – Comerţ cu
amănuntul al
SAYFONE 2009 SA Olanda 2007 echipamentului pentru
telecomunicaţii în
99,99% magazine specializate
13,4 milioane lei 2420 – Producţia de
TECHNOSTEEL tuburi, ţevi, profile
Elveţia 2003
LBR SRL tubulare şi accesorii
100,00% pentru acestea, din oţel

11,0 milioane lei 2829 – Fabricarea altor

OMCO ROMÂNIA
Belgia 2005 maşini şi utilaje de
SRL 100,00% utilizare generală n.c.a.
10,5 milioane lei 1089 - Fabricarea altor
ZEELANDIA SRL Olanda 1996
100,00% produse alimentare
10,4 milioane lei 1089 – Fabricarea altor
SC ROMPAK SRL Turcia 1994
100,00% produse alimentare

10,3 milioane lei 4120 – Lucrări de

construcţii a clădirilor
INTER-DOGA SRL Turcia 2007
rezidenţiale şi
65,00% nerezidenţiale
Sursa: Banca Naţională a României

31
La 31 decembrie 2010, la nivelul judeţului Iaşi, atât valoarea, cât şi numărul investiţiilor străine
se situau la niveluri reduse.

Cei mai reprezentativi investitori sunt cei din Olanda care au achiziţionat pachete majoritare de
acţiuni la Ceramica Iaşi (84,88 la sută), cu o activitate care se referă la produse ceramice şi
Arcelor Mittal (96,33 la sută), cu o activitate care se referă la producţie de ţevi şi tuburi metalice.

La capitolul „investiţii noi”, primul loc este ocupat de investitorii din Olanda, cu obiect de
activitate „piese şi accesorii pentru autovehicule”.

32
Bibliografie

Dârcolescu Marian Teza de doctorat „Studii privind strategiile de dezvoltare

a exploataţiilor agricole din arealul judeţului Iaşi în
contextul integrării în UE”

Banca Naţională a României Buletin lunar 2009-2011

Institutul Naţional de Prognoză Rapoarte 2011

Institutul Naţional de Statistică Anuarul de comerţ internaţional al României

Institutul Naţional de Statistică Anuarul demografic al României

Institutul Naţional de Statistică Anuarul statistic al României 2009, 2010, 2011

Institutul Naţional de Statistică Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2008, 2009, 2010, 2011

Institutul Naţional de Statistică Buletine statistice teritoriale

Institutul Naţional de Statistică Informaţii socio-economice despre judeţul Iaşi 2009

xxx Monografia judeţului Iaşi

xxx Raport „Camera agricolă a judeţului Iaşi” 2008

xxx Repere economice şi sociale regionale

xxx Studiu asupra oportunităţii de dezvoltare integrată

a mediului rural din judeţul Iaşi 2008

33