Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
silviu.ariton@yahoo.com
Argument
Undeva, pe un loc mai înalt, în Ghimeş, între pod, calea ferată şi scările
de piatră se află, între pereţii unui canton, o colecţie şi un om deosebit.
Un om în vârstă, slăbuţ, îmbrăcat modest ce îţi zâmbeşte uşor şi discret.
În spatele lentilelor de ochelari se ascund doi ochi luminaţi şi încărcaţi de
1 Elevi la Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika”, Comăneşti, județul Bacău (Coordo‑
nator: profesor Petriţa Bîlbîe (petrita_b62@yahoo.com)
COLUMNA , nr. 3, 2014
466 | Diana MOCONDOREANU, Silviu ARITON
la Dunăre. Linia, având o lungime de 62,5 km, a fost folosită inițial doar
pentru transportul cărbunelui. MÁV (Societatea feroviară de transport
din Ungaria), pe de o parte, şi C.F.R. (Căile Ferate Române), compania
națională de transport feroviar a României, fondată în 1880, pe de altă
parte, au realizat o parte din reţeaua de căi ferate de pe teritoriul actual
al ţării noastre. În anul 1885 au fost construite şi date în exploatare liniile
de cale ferată atât pe teritoriile româneşti din Austro-Ungaria cât şi pe
teritoriul Regatului României, precum liniile: Oradea – Băile Episcopiei,
Câmpia Turzii – Turda (Transilvania), Titu – Târgovişte şi Bacău – Piatra
Neamţ (Regatul României). Anghel Saligny proiectează şi realizează pe
linia Adjud – Târgu Ocna primele poduri combinate de şosea şi cale ferată
construite în ţara noastră, iar în 1886, pe linia ferată Filiaşi – Târgu Jiu,
primele poduri metalice cu console fără culee.6
Pentru realizarea legăturii feroviare cu Transilvania intră în exploatare
liniile de cale ferată Râmnicu Vâlcea – Râul Vadului, pe Valea Oltului, şi
Comăneşti – Palanca, pe Valea Trotuşului. Prima linie, executată de ingi‑
nerul Mihail H. Romniceanu, a fost considerată până la construirea liniei
Bumbeşti –Livezeni, punctul culminant al artei constructive româneşti în
materie de căi ferate, având şapte tuneluri scurte, între 30 şi 600 metri.7
De la Războieni până la Tg. Mureş s-a construit o cale ferată particu‑
lară, de la Târgu Mureş până la Reghin tot particulară, iar o porţiunea fost
finanţată de MAV – Căile Ferate Maghiare, inclusiv linia Ghimeşului.8
Prin construirea viaductului Livezi – Caracău s-a înlesnit în urmă cu
peste o sută de ani, legarea celor două noduri de cale ferată, respectiv Ciceu
cu deschidere spre Braşov, Târgu Mureş, Baia Mare, şi cel de la Adjud, cu
deschidere spre Galaţi, Bucureşti, Suceava. 9
După 1890 majoritatea companiilor feroviare private mari au fost naţi‑
onalizate în Austro-Ungaria.
Gara din Ghimeş, la rândul ei, a avut şi ea un rol important în stabi‑
lirea legăturii dintre Moldova şi Transilvania. Clădirea gării era, conform
regulamentului MAV, cu copertină desupra peronului. Restul a fost făcut
6 Ştefan Bălan, Nicolae Şt. Mihăilescu, Istoria Ştiinţei Şi Tehnicii în România, Edi‑
tura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1985
7 Ibidem.
8 Informaţie preluată de la domnul Agoston Bilibok, în vârstă de 78 de ani, Ghi‑
meş, Bacău.
9 Petrică Bilibok – Bârsan, Ion Gabor, Din universul spiritualităţii româneşti – Pla-
iurile ghimeşene, Editura Egal, Bacău, 2005
470 | Diana MOCONDOREANU, Silviu ARITON
Epilog
Domnul Bilibok este un om care manifestă o pasiune foarte rar întâl‑
nită la oamenii din zilele noastre. Colecţionarea de obiecte este văzută de
Bibliografie:
[1] Antonescu, Iulian şi Benţea, Mihai, Bacău – Ghid turistic al regiunii, Bucureşti,
1967.
[2] *** Bacău – Monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1920.
[3] Berstein, Serge şi Milza, Pierre, Istoria Europei, Editura Institutul European,
1998.
[4] Bilibok-Bârsan, Petrică şi Gabor, Ion, Din universul spiritualităţii româneşti –
plaiurile ghimeşene, Editura Egal, Bacău, 2005.
[5] Brânduş, C., Lupu, N.N., Văcăraşu, Iulia, Judeţul Bacău, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1972.
[6] Carpentier, J. şi Lebrun, F., Istoria Europei, Editura Humanitas, 1997.
[7] Cebuc, Al., şi Mocanu, C., Din istoria transporturilor de călători în România,
Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
[8] Drehuţă, Emilian, Enciclopedia Judeţului Bacău, Editura Agora, 2008.
[9] Gabor, Biró, A gymesi átkelő tortenelmebol, Editura Gyimesbükk – 2010.
Pasiune dincolo de hotar: Cantonul – muzeu de la Ghimeş | 475