Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Psihologia educației- anul I
2 ore de curs pe săptămână;
2 ore de seminar pe săptămână;
5 credite;
Modul de notare:
5 puncte testul scris (înainte de sesiune);
1 punct prezența la curs;
2 puncte prezența și activitatea la seminar;
2 puncte portofoliul.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 4
DOMNULE DECAN,
17.09.2019 Semnătura,
INTRODUCERE ÎN
PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI
EDUCAŢIEI
I. Dezvoltarea psihologiei ca
ştiinţă
II.Problematica psihologiei
educaţiei
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 6
2
I. DEZVOLTAREA
PSIHOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ
1. Apariţia şi dezvoltarea psihologiei ca
ştiinţă
Concepte psihologice
Gândirea, voinţa, imaginaţia creatoare,
conştiinţa, personalitatea, sufletul, duhul
etc (cuvinte ale limbajului comun).
Psihologia (din grecescul psyhe, care
însemna suflet).
Termenul de psihologie a fost folosit
pentru prima dată de R. Godenius
(1590), iar denumirea a intrat în
circulaţie odată cu lucrările lui Chr. Wolff
(1732 şi 1734).
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 8
Momente în dezvoltarea
psihologiei ca ştiinţă
3
G.T. Fechner (1801-1887)
elev al lui Weber, va lucra şi el la
Universitatea din Leipzig
cunoştinţe de matematică şi fizică
pentru ca intensitatea senzaţiei să
crească în mod constant, este
nevoie ca intensitatea stimulării să
crească în proporţie mult mai
mare
creşterea geometrică a intensităţii
stimulului va duce la creşterea
aritmetică a senzaţiei
„legea cantităţii sau a intensităţii”
senzaţiei
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 10
4
Edward Thorndike (1874-1949)
a pus bazele curentului
behaviorist (engl.
behavior)
pe baza unor cercetări
pe animale, a evidențiat
relația dintre un stimul
(S) și un răspuns (R)
Legea efectului- un
comportament poate fi
modificat prin
consecințele sale.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 13
5
Alfred Binet (1857-1911)
A elaborat, împreună cu
Simon, un colaborator,
primele teste de măsurare a
inteligenței, 1905 (revizuit
în 1908, 1911).
Lewis Terman a publicat
„Revizuirea şi extinderea
scalei inteligenţei a lui
Binet şi Simon" (1916),
care stă la baza actualelor
teste de inteligenţă.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 16
6
Şcoala piagetiană (J. Piaget), prin
studiul genezei structurilor intelectuale
la copii, în câmpul social (Doise,
Mugny, Deschamp).
Cognitivismul- analogia creierului cu
un calculator viu.
Andrei Cosmovici defineşte psihologia
ca ştiinţă care se „ocupă cu descrierea
şi explicarea fenomenelor şi însuşirilor
psihice verificabile.”
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 19
2. Psihicul ca obiect de
studiu al psihologiei
Spre deosebire de certitudinea
obiectelor fizice, existenţa vieţii psihice
este mai dificil de demonstrat.
7
DEFINIREA PSIHICULUI
Un „ansamblu de stări, însuşiri, fenomene şi
procese subiective ce depind cu necesitate
de mecanismele cerebrale şi de
interacţiunea cu lumea obiectivă, îndeplinind
funcţii de raportare la lume şi la sine prin
orientare, reflectare, planificare mentală şi
acţiuni transformativ-creative.” (Popescu-
Neveanu P., 1978, Dicţionar de psihologie)
Natura contradictorie a
psihicului
caracterul obiectiv şi subiectiv;
material şi ideal (material prin origine şi
ideal prin natura lui);
ca proces şi ca produs (putând trece una în
alta);
stare latentă (ascunsă, interiorizată) şi
manifestată (exteriorizată);
dispune de manifestări normale, dar şi,
uneori, de stări patologice;
psihicul este determinat, cât şi determinant.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 24
8
Domenii ale psihologiei
După metoda de cercetare : psihologia
experimentală, psihologia dezvoltării,
psihologia comparată, psihologia diferenţială
şi psihologia clinică.
După obiectul specific : psihologia copilului,
psihologia adultului, psihologia bătrânilor,
psihologia patologică, psihologia
handicapatului (a persoanelor cu nevoi
speciale), psihologia socială, psihologia
sportului, psihologia educaţiei (şcolară),
psihologia muzicii, psihologia limbajului etc.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 25
II. PROBLEMATICA
PSIHOLOGIEI EDUCAŢIEI
1. Obiectul psihologiei educaţiei
Psihologia educaţiei (şcolară)
„studiază, din punct de vedere
psihologic, procesul instructiv-educativ
desfăşurat în şcoală cu scopul de a
spori eficienţa acestuia.” (Cosmovici A.,
Iacob L., coord., 1999, Psihologie
şcolară)
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 27
9
Contribuţii în psihologia
educaţiei (sec. XIX-XX)
Ernst Meumann, Maria Montessori,
Peter Petersen ş.a.
Vasile Pavelcu , A. Chircev, Al. Roşca,
B. Zörgö, Ioan Radu, Pantelimon Golu,
Ursula Şchiopu, Stela Teodorescu ,
Neculau A., Iacob L., Drăgan I.,
Petroman P., Munteanu A., ş.a.
Specificul psihologiei
educaţiei
Ca o ramură a psihologiei
Ca o ştiinţă intradisciplinară
Ca o ştiinţă interdisciplinară
Obiectul de studiu: educatorul şi educatul
ca actori principali ai procesului instructiv-
educativ; relaţiile lor de comunicare;
instrucţia şi educaţia; strategiile şi tehnicile
de învăţare eficientă; stimularea şi
valorificarea potenţialului intelectual
(gândire, imaginaţie, creativitate) etc.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 29
2. Obiectivele educaţiei în
termeni psihologici
Educaţia - o relaţie extrem de complexă
dintre educator şi cei educaţi.
Modelul pe care îl oferă educatorii.
Dezvoltarea structurilor intelectuale, afectiv-
motivaţionale, ale personalităţii.
Cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi
individuale ale copiilor şi tinerilor.
Pe această bază, educatorii vor promova o
pedagogie diferenţiată şi individualizată.
Diriginte al unui colectiv de elevi.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 30
10
3.Orientări contemporane în
psihologia educaţiei (seminar)
PIAGET-psihogeneza operaţiilor
intelectuale;
Psihologia cognitivă;
Psihologia socială genetică(Doise, Mugny)
Teoria inteligenţelor multiple (H.Gardner);
Perspectivă constructivistă;
Psihanaliza.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 31
11
Teoria despre inteligență
Inteligența-principala modalitate de adaptare a
individului.
Mecanisme de adaptare: asimilarea și acomodarea.
Stadii ale dezvoltării inteligenței:
a) inteligența senzorio-motorii (0-2 ani);
b) inteligența preoperațională (2-6/7 ani);
c) inteligența concretă (6/7-10-11 ani);
d) inteligența formală (abstractă)(10/11-18/19 ani).
Principiul interiorizării.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 34
Psihologia cognitivă
Termenul se va impune în anii 1960 în SUA
şi integrează cercetări ale psihologiei
genetice(J. Piaget), ale ciberneticii, teoriei
informaţiei, lingvisticii etc.
A explorat o regiune tabu pentru orientarea
behavioristă: ceea ce se întâmplă în "cutia
neagră" a celui care realizează actul învăţării,
al rezolvării unei sarcini.
12
Concepte de bază ale psihologiei
cognitive
(1) Calcul, simboluri şi inteligenţă
(2) Arhitectura cognitivă
a) Memoria de lungă durată (MLD);
b) Memoria de scurtă durată (MSD);
c) c) motorul de inferenţă ;
(3) Harta conceptuală (Concept Mapping);
(4) Metacogniţia
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 37
13
H. GARDNER- inteligenţele
multiple
Pe baza observării unui număr mare şi variat de subiecţi umani, a
distins opt tipuri de inteligenţe:
1. Verbală / lingvistică;
2. Vizuală / spaţială;
3. Logico-matematică;
4. Corporală / kinestezică;
5. Muzicală/ ritmică;
6. Naturalistă;
7. Intrapersonală;
8. Interpersonală.
9. Inteligenţa emoţională (D. Goleman).
Psihanaliza
Meritul psihanalizei constă în sondarea inconștientului și
subconștientului.
Psihanaliza este atât o teorie asupra minţii umane, o metodă de terapie și
o disciplină.
Reprezentanţi: S. Freud (1856-1939); C. G. Jung (1875-1961); A. Adler
(1870-1937); M. Kleine (1882-1960);
Sigmund Freud, medic psihiatru și psiholog austriac, a considerat că
structura psihicului cuprinde trei instanțe:
instanţa lui Es (impulsională);
a Eului (Sinelui);
a Supraeului .
Cercetări privind nevrozele, visele, actele ratate, instinctele
14
Constructivismul
Caracterul procesual al învăţării: construcţie, reconstrucţie și
deconstrucţie permanentă a realităţii;
Folosirea creodelor în procesul de învăţare, care semnifică o ”cale de
învăţare”, o ”dispoziţie propice învăţării”, marcate de biografia celui care
învaţă.
Fiecare învaţă în felul său, percepând diferit lumea (Picasso).
Aceste diferenţe fac posibilă deschiderea spre Celălalt și asigură
premisele pentru intersubiectivitate.
Învăţarea are un caracter situativ, contextual (Siebert H., 2001).
Rezultatele obţinute de om în procesul învăţării reprezintă cultura
învățării.
Abordarea socio-constructivistă.
4. Importanţa psihologiei
educaţiei în formarea
educatorilor
metode şi instrumente de cunoaştere a
particularităţilor psihologice ale educaţi;
educatorul este şi un adevărat manager
al colectivului şcolar;
a asigura un câmp socio-cultural
favorabil formării şi educării elevilor;
rezolvarea unor conflicte care apar în
efortul de formare a omului.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 44
15