Sunteți pe pagina 1din 15

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

Prof. dr. MIHAI STANCIU


stanciuped@yahoo.fr
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 1

Bine ați venit!

Stanciu Mihai-curs psihologia


educatiei 2

Procesul Bologna (1999, 2005)

 Ciclul I-Licență (L)- 3-6 ani;


 Ciclul II- Masterat (M)- 2 ani;
 Ciclul III- Doctorat (D)-3 ani;
 Recunoașterea diplomelor;
 Sistemul creditelor transferabile.

Stanciu Mihai-curs psihologia


educatiei 3

1
Psihologia educației- anul I
 2 ore de curs pe săptămână;
 2 ore de seminar pe săptămână;
 5 credite;
 Modul de notare:
 5 puncte testul scris (înainte de sesiune);
 1 punct prezența la curs;
 2 puncte prezența și activitatea la seminar;
 2 puncte portofoliul.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 4

DOMNULE DECAN,

Subsemnatul ……………………………………………, student în anul I al Facultăţii de


………………………………...., specializarea………………..............,grupa,......., vă rog să-mi aprobaţi
urmarea cursurilor de pregătire psihopedagogică începând cu anul universitar 2019-2020 în vederea
obţinerii Certificatului Nivel I de pregătire psihopedagogică.

De aceea, doresc să urmez în anul I cursurile de Psihologia educaţiei şi Pedagogie I.

Menționez că sunt student bugetat/ taxă.

17.09.2019 Semnătura,

Domnului Decan al Facultăţii de………………………………din cadrul USAMV Iaşi


Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 5

INTRODUCERE ÎN
PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI
EDUCAŢIEI

I. Dezvoltarea psihologiei ca
ştiinţă
II.Problematica psihologiei
educaţiei
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 6

2
I. DEZVOLTAREA
PSIHOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ
1. Apariţia şi dezvoltarea psihologiei ca
ştiinţă

 Cunoaşte-te pe tine însuţi ! -ochiul „să


privească spre acel lucru în care, dacă
s-ar privi, s-ar putea vedea pe sine
însuşi.”(Platon, Alkihiades).

Stanciu Mihai-curs psihologia


educatiei 7

Concepte psihologice
 Gândirea, voinţa, imaginaţia creatoare,
conştiinţa, personalitatea, sufletul, duhul
etc (cuvinte ale limbajului comun).
 Psihologia (din grecescul psyhe, care
însemna suflet).
 Termenul de psihologie a fost folosit
pentru prima dată de R. Godenius
(1590), iar denumirea a intrat în
circulaţie odată cu lucrările lui Chr. Wolff
(1732 şi 1734).
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 8

Momente în dezvoltarea
psihologiei ca ştiinţă

 J. Locke - „toate ideile noastre provin


din experienţă” şi că ideile complexe
rezultă din combinarea celor simple.
Locke drept întemeietorul psihologiei
moderne.
 Ca disciplină ştiinţifică se constituie în
secolul al XIX-lea
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 9

3
G.T. Fechner (1801-1887)
 elev al lui Weber, va lucra şi el la
Universitatea din Leipzig
 cunoştinţe de matematică şi fizică
 pentru ca intensitatea senzaţiei să
crească în mod constant, este
nevoie ca intensitatea stimulării să
crească în proporţie mult mai
mare
 creşterea geometrică a intensităţii
stimulului va duce la creşterea
aritmetică a senzaţiei
 „legea cantităţii sau a intensităţii”
senzaţiei
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 10

Wilhelm Wundt (1832-1920)


 Studii de medicină, fiziologie,
filosofie, psihologie;
 Primul curs academic de
psihologie-1862;
 A înființat primul laborator de
psihologie experimentală
(Leipzig, 1879).
 Cercetări despre senzații,
percepțiile subiective ale
duratei, timpul de reacție.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 11

I.P. Pavlov (1849-1936)


 Laureat al Premiului Nobel în
1904, pentru investigarea rolului
factorilor neuronali și glandulari în
digestie.
 a descoperit si studiat reflexele
condiționate provocate adaptativ
de stimuli artificiali ce preced
stimulii naturali.
 Cele 4 stiluri de sistem nervos,
corelate cu tipurile de
temperament.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 12

4
Edward Thorndike (1874-1949)
 a pus bazele curentului
behaviorist (engl.
behavior)
 pe baza unor cercetări
pe animale, a evidențiat
relația dintre un stimul
(S) și un răspuns (R)
 Legea efectului- un
comportament poate fi
modificat prin
consecințele sale.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 13

John Watson (1878-1958)


 folosește pentru prima
dată termenul de
behaviorism (1913)
 Scopul său teoretic este
predicția și controlul
comportamentului
 a pus accentul pe
comportamentul extern
al oamenilor și pe
reacțiile acestora asupra
situațiilor date.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 14

Théodule Ribot (1839-1916)


 Psihologia va fi ”pur
experimentală”
 studii asupra
imaginației creatoare
și sentimentelor

Stanciu Mihai-curs psihologia


educatiei 15

5
Alfred Binet (1857-1911)
 A elaborat, împreună cu
Simon, un colaborator,
primele teste de măsurare a
inteligenței, 1905 (revizuit
în 1908, 1911).
 Lewis Terman a publicat
„Revizuirea şi extinderea
scalei inteligenţei a lui
Binet şi Simon" (1916),
care stă la baza actualelor
teste de inteligenţă.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 16

 Gestaltismului (în germană Gestalt


înseamnă formă, pattern): Wertheimer,
Köhler, Koffka şi K. Lewin. Aceştia
considerau că experienţa şi conduita
individului conţin patternuri de bază
(gestalturi) care nu pot fi reduse la
comportamente elementare.
 Psihologia fenomenologică
(F. Brentano, W. James, Ed. Husserl) va
insista pe caracterul intenţional al oricărui act
de conştiinţă.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 17

 Psihanaliza (Freud, Adler, Jung) are


meritul de a lărgi câmpul de investigaţie
a psihicului dincolo de manifestările
sale conştiente, încercând o sondare a
subconştientului şi inconştientului
individului.
 Psihologia comprehensivă (W. Dilthey,
Ed. Spranger, G. Allport) va milita
pentru a înţelege unitatea specifică a
vieţii psihice, folosind ca metodă de
investigaţie introspecţia.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 18

6
 Şcoala piagetiană (J. Piaget), prin
studiul genezei structurilor intelectuale
la copii, în câmpul social (Doise,
Mugny, Deschamp).
 Cognitivismul- analogia creierului cu
un calculator viu.
 Andrei Cosmovici defineşte psihologia
ca ştiinţă care se „ocupă cu descrierea
şi explicarea fenomenelor şi însuşirilor
psihice verificabile.”
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 19

2. Psihicul ca obiect de
studiu al psihologiei
 Spre deosebire de certitudinea
obiectelor fizice, existenţa vieţii psihice
este mai dificil de demonstrat.

 Diferenţierea proceselor psihice de


actele comportamentale (observabile).

Stanciu Mihai-curs psihologia


educatiei 20

 Domeniul de studiu al psihologiei îl


constituie fenomenele şi procesele
psihice, desfăşurările comportamentale,
activitatea umană în unitatea dintre latura
internă şi cea externă şi, totodată,
sistemul personalităţii umane (Popescu-
Neveanu P., coord., 1993)
 Obiectul de studiu al psihologiei îl
reprezintă psihicul uman.

Stanciu Mihai-curs psihologia


educatiei 21

7
DEFINIREA PSIHICULUI
 Un „ansamblu de stări, însuşiri, fenomene şi
procese subiective ce depind cu necesitate
de mecanismele cerebrale şi de
interacţiunea cu lumea obiectivă, îndeplinind
funcţii de raportare la lume şi la sine prin
orientare, reflectare, planificare mentală şi
acţiuni transformativ-creative.” (Popescu-
Neveanu P., 1978, Dicţionar de psihologie)

Stanciu Mihai-curs psihologia


educatiei 22

Stanciu Mihai-curs psihologia


educatiei 23

Natura contradictorie a
psihicului
 caracterul obiectiv şi subiectiv;
 material şi ideal (material prin origine şi
ideal prin natura lui);
 ca proces şi ca produs (putând trece una în
alta);
 stare latentă (ascunsă, interiorizată) şi
manifestată (exteriorizată);
 dispune de manifestări normale, dar şi,
uneori, de stări patologice;
 psihicul este determinat, cât şi determinant.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 24

8
Domenii ale psihologiei
 După metoda de cercetare : psihologia
experimentală, psihologia dezvoltării,
psihologia comparată, psihologia diferenţială
şi psihologia clinică.
 După obiectul specific : psihologia copilului,
psihologia adultului, psihologia bătrânilor,
psihologia patologică, psihologia
handicapatului (a persoanelor cu nevoi
speciale), psihologia socială, psihologia
sportului, psihologia educaţiei (şcolară),
psihologia muzicii, psihologia limbajului etc.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 25

 După orientarea teoretică : psihologia


behavioristă, psihologia gestaltistă,
psihologia umanistă, psihologia de tip
pasihanalitic, psihologia cognitivistă,
psihologia constructivistă etc.

 După zone de frontieră (interdisciplinare)


: neuropsihologia, psihogenetica,
psihoneuroimunologia, psihologia
medicală etc.

Stanciu Mihai-curs psihologia


educatiei 26

II. PROBLEMATICA
PSIHOLOGIEI EDUCAŢIEI
1. Obiectul psihologiei educaţiei
 Psihologia educaţiei (şcolară)
„studiază, din punct de vedere
psihologic, procesul instructiv-educativ
desfăşurat în şcoală cu scopul de a
spori eficienţa acestuia.” (Cosmovici A.,
Iacob L., coord., 1999, Psihologie
şcolară)
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 27

9
Contribuţii în psihologia
educaţiei (sec. XIX-XX)
 Ernst Meumann, Maria Montessori,
Peter Petersen ş.a.
 Vasile Pavelcu , A. Chircev, Al. Roşca,
B. Zörgö, Ioan Radu, Pantelimon Golu,
Ursula Şchiopu, Stela Teodorescu ,
Neculau A., Iacob L., Drăgan I.,
Petroman P., Munteanu A., ş.a.

Stanciu Mihai-curs psihologia


educatiei 28

Specificul psihologiei
educaţiei
 Ca o ramură a psihologiei
 Ca o ştiinţă intradisciplinară
 Ca o ştiinţă interdisciplinară
 Obiectul de studiu: educatorul şi educatul
ca actori principali ai procesului instructiv-
educativ; relaţiile lor de comunicare;
instrucţia şi educaţia; strategiile şi tehnicile
de învăţare eficientă; stimularea şi
valorificarea potenţialului intelectual
(gândire, imaginaţie, creativitate) etc.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 29

2. Obiectivele educaţiei în
termeni psihologici
 Educaţia - o relaţie extrem de complexă
dintre educator şi cei educaţi.
 Modelul pe care îl oferă educatorii.
 Dezvoltarea structurilor intelectuale, afectiv-
motivaţionale, ale personalităţii.
 Cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi
individuale ale copiilor şi tinerilor.
 Pe această bază, educatorii vor promova o
pedagogie diferenţiată şi individualizată.
 Diriginte al unui colectiv de elevi.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 30

10
3.Orientări contemporane în
psihologia educaţiei (seminar)
 PIAGET-psihogeneza operaţiilor
intelectuale;
 Psihologia cognitivă;
 Psihologia socială genetică(Doise, Mugny)
 Teoria inteligenţelor multiple (H.Gardner);
 Perspectivă constructivistă;
 Psihanaliza.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 31

Jean Piaget (1896-1980)


 Piaget a dovedit calităţi de cercetător de la vârsta
de 11 ani (privind problematica moluştelor, mai
ales).
 Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din
Neuchâtel, unde va obţine şi titlul de doctor în
ştiinţe naturale.
 Va pleca la Paris unde va lucra , alături de P.
Janet, H. Piéron şi Simon, în laboratorul lui
Alfred Binet (creatorul primului test de măsurare
a inteligenţei). Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 32

 Eduard Claparède, care l-a chemat să lucreze la


Institutul „J.-J. Rousseau” al Universităţii din
Geneva.
 Profesor la Universitatea din Neuchâtel (1925-
1929); Universitatea din Geneva (1929-1971);
director al Biroului Internaţional al Educaţiei
(1929-1967); Universitatea din Lausanne (1938-
1951); Sorbona (1952-1963).
 În 1955 va întemeia Centrul Internaţional de
Epistemologie Genetică, pe care-l va conduce
până la moartea sa în anul 1980.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 33

11
Teoria despre inteligență
 Inteligența-principala modalitate de adaptare a
individului.
 Mecanisme de adaptare: asimilarea și acomodarea.
 Stadii ale dezvoltării inteligenței:
 a) inteligența senzorio-motorii (0-2 ani);
 b) inteligența preoperațională (2-6/7 ani);
 c) inteligența concretă (6/7-10-11 ani);
 d) inteligența formală (abstractă)(10/11-18/19 ani).
 Principiul interiorizării.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 34

Psihologia cognitivă
 Termenul se va impune în anii 1960 în SUA
şi integrează cercetări ale psihologiei
genetice(J. Piaget), ale ciberneticii, teoriei
informaţiei, lingvisticii etc.
 A explorat o regiune tabu pentru orientarea
behavioristă: ceea ce se întâmplă în "cutia
neagră" a celui care realizează actul învăţării,
al rezolvării unei sarcini.

Stanciu Mihai-curs psihologia


educatiei 35

Învăţarea în perspectivă cognitivistă


 a) conştientizarea proceselor mentale
realizate de experţi în rezolvarea unei
probleme;
 b) realizarea metacogniţiei (de către elevi şi
cadre didactice);
 c) alternarea activităţii expertului şi a
novicelui în rezolvarea problemei;
 d) privilegierea învăţării în grup.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 36

12
Concepte de bază ale psihologiei
cognitive
 (1) Calcul, simboluri şi inteligenţă
 (2) Arhitectura cognitivă
 a) Memoria de lungă durată (MLD);
 b) Memoria de scurtă durată (MSD);
 c) c) motorul de inferenţă ;
 (3) Harta conceptuală (Concept Mapping);
 (4) Metacogniţia
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 37

Stanciu Mihai-curs psihologia educatiei 38

Stanciu Mihai-curs psihologia educatiei 39

13
H. GARDNER- inteligenţele
multiple
 Pe baza observării unui număr mare şi variat de subiecţi umani, a
distins opt tipuri de inteligenţe:
1. Verbală / lingvistică;
2. Vizuală / spaţială;
3. Logico-matematică;
4. Corporală / kinestezică;
5. Muzicală/ ritmică;
6. Naturalistă;
7. Intrapersonală;
8. Interpersonală.
 9. Inteligenţa emoţională (D. Goleman).

Stanciu Mihai-curs psihologia educatiei 40

Psihanaliza
 Meritul psihanalizei constă în sondarea inconștientului și
subconștientului.
 Psihanaliza este atât o teorie asupra minţii umane, o metodă de terapie și
o disciplină.
 Reprezentanţi: S. Freud (1856-1939); C. G. Jung (1875-1961); A. Adler
(1870-1937); M. Kleine (1882-1960);
 Sigmund Freud, medic psihiatru și psiholog austriac, a considerat că
structura psihicului cuprinde trei instanțe:
 instanţa lui Es (impulsională);
 a Eului (Sinelui);
 a Supraeului .
 Cercetări privind nevrozele, visele, actele ratate, instinctele

Stanciu Mihai-curs psihologia educatiei 41

Stanciu Mihai-curs psihologia educatiei 42

14
Constructivismul
 Caracterul procesual al învăţării: construcţie, reconstrucţie și
deconstrucţie permanentă a realităţii;
 Folosirea creodelor în procesul de învăţare, care semnifică o ”cale de
învăţare”, o ”dispoziţie propice învăţării”, marcate de biografia celui care
învaţă.
 Fiecare învaţă în felul său, percepând diferit lumea (Picasso).
 Aceste diferenţe fac posibilă deschiderea spre Celălalt și asigură
premisele pentru intersubiectivitate.
 Învăţarea are un caracter situativ, contextual (Siebert H., 2001).
 Rezultatele obţinute de om în procesul învăţării reprezintă cultura
învățării.
 Abordarea socio-constructivistă.

Stanciu Mihai-curs psihologia educatiei 43

4. Importanţa psihologiei
educaţiei în formarea
educatorilor
 metode şi instrumente de cunoaştere a
particularităţilor psihologice ale educaţi;
 educatorul este şi un adevărat manager
al colectivului şcolar;
 a asigura un câmp socio-cultural
favorabil formării şi educării elevilor;
 rezolvarea unor conflicte care apar în
efortul de formare a omului.
Stanciu Mihai-curs psihologia
educatiei 44

15

S-ar putea să vă placă și