Caiet Sarcini

S.C. MHL PROARHIPROD S.R.
L
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Str. Vasile Lascar nr. 100, Sector 2, Bucurest
Tel.: +4 0732 596 719; E-mail :mhl.proiectare@gmail.com
CAIET DE SARCINI ARHITECTURA
Denumire: CONSTRUIRE 2 IMOBILE LOCUINTE COLECTIVE

CU REGIM DE INALTIME DS+P+4E
IMPREJMUIRE ,ORGANIZARE DE SANTIER
Amplasament: Drumul Cheile Turzii nr.125-135

SECTOR 4, BUCURESTI.
Faza: P.Th.
Beneficiar: BAICU GIORGICA

str. Sf. Gheorghe nr.2,
POPESTI LEORDENI, ILFOV.
Caiet de sarcini 1
S.C. MHL PROARHIPROD S.R.L
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
1. INTRODUCERE 2
2. CAIET DE SARCINI ZIDARIE 7
3. CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATIE SUBSOL 10
4. CAIET DE SARCINI TERMOSISTEM 12
5. CAIET DE SARCINI TAMPLARIE 20
6. CAIET DE SARCINI SARPANTA DIN LEMN 22
7. CAIET DE SARCINI TENCUIELI 26
8. CAIET DE SARCINI PARDOSELI 36
9. CAIET DE SARCINI PLACARE FAIANTA 40
10.CAIET DE SARCINI INVELITOARE SI TINICHIGERI 42
1.DATE GENERALE PROIECT
Denumirea investiţiei CONSTRUIRE 2 IMOBILE LOCUINTE COLECTIVE

CU REGIM DE INALTIME Ds+P+4E
IMPREJMUIRE
ORGANIZARE DE SANTIER
Beneficiar BAICU GIORGICA
Str. Sf. Gheorghe nr. 2,Popesti Leordeni, Ilfov
Amplasament Drumul Cheile Turzii nr.125-135, Bucuresti,Sector 4.
Proiectant general SC MHL PROARHIPROD SRL, Focsani
Proiect nr. 58/2019
Caracteristicile amplasamentului
Amplasamentul este compus din teren amplasat în str. Drumul Cheile Turzii nr.125-135, Bucuresti,Sector 4.,
teren intravilan în suprafaţa de 8010,00 mp. Terenul este în proprietatea beneficiarului investiţiei BAICU
GIORGICA conform contract de vanzare cumparare.
Vecinătăţile amplasamentului sunt următoarele:
- La Nord-Est – pe o latură de 54,20 ml –TEREN CU IMOBIL LOCUINTA P+2E+M
- La Nord-Vest – pe o latură de 83,70 ml –TEREN CU IMOBILE LOCUINTE
- La Sud-Est – pe o latură de 88,75 ml –DRUMUL CHEILE TURZII;
- La Sud-Vest – pe o latură de 52,40 ml –STR. ULIESTI .
BILANT TERITORIAL
S. Teren 4580,00mp
S. CONSTRUITA 1712,70mp
S. DESFASURATA 9988,60mp
POT 37,40%
CUT 2,18
RMH Ds+P+4E/H=16,50m
SPATII VERZI LA SOL 950,00 mp / 20,74%
S. BETONATA 1447,50mp / 31,60%
DALE INIERBATE 469,80mp / 10,26%
NR. APARTAMENTE 128
NR. LOCURI PARCARE 145
COTA 0/CTA +75,50/+74,10
TEREN AFECTAT PUZ 97,05mp
ARBORI PLANTATI 28
Caracteristicile generale ale construcţiei
Caiet de sarcini 2
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Conform Codului de proiectare seismică P 100/1-2006, construcţia proiectată se încadrează în clasa III de
importanţă, categoria de importanţă a construcţiei: C normală (conform HGR nr. 766/1997).
Elementele de trasare ale construcţiei

Imobilul proiectat se va amplasa pe teren cu următoarele retrageri:
- De la latura de Nord-Est - 8,50 m faţă de TEREN CU IMOBIL LOCUINTA P+2E+M;
- De la latura de Nord-Vest - 11,00 m faţă de TEREN CU IMOBILE LOCUINTE P,P+1E,
- De la latura de Sud-Est - 5,00 m faţă de DRUMUL CHEILE TURZII;
- De la latura de Sud-Vest - 5,00 m faţă de STR. ULIESTI.
DESCRIERE FUNCŢIONALĂ
Proiectul a fost întocmit conform temei date de către Beneficiarul investiţiei şi în conformitate cu legislaţia şi
normele tehnice în vigoare la data întocmirii prezentei documentaţii.
Vor fi 2 imobile identice in oglinda corp A si B, vor avea în total 5 Nivele, parter si 4 etaje. Vor avea 128
apartamente(18 garsoniere ,110 aparatamente cu 2 camere)
CORP A
DEMISOL Corp:32 LOCURI DE PARCARE,camera TEG,camera ECS,4 parcari moto
S. DESFASURATA=856,35mp
PARTER:1 garsoniera, 11 ap. cu 2 camere
S. CONSTRUITA/DESFASURATA=856,35mp
ETAJ 1: 2 garsoniere, 11 ap. cu 2 camere
CORP B
DEMISOL Corp:32 LOCURI DE PARCARE,camera TEG,camera ECS,4 parcari moto,4 boxe
PARTER:1 garsoniera, 11 ap. cu 2 camere
S. CONSTRUITA/DESFASURATA=856,35mp
Circulatia verticala se asigura printr-o scara din beton cu rampa de 1,20 m si un lift de 4 persoane.
Europubele se afla la demisol intr-o incapere alimentata cu apa si cu canalizare.

Toata incaperile respecta suprafetele minimale admise.
Baile nu sunt amplasate deasupra camerelor de locuit, toate sunt una peste alta.
Toate bucatriile au ferestre.
1.1. DATE GENERALE CAIET SARCINI

Caiet de sarcini 3
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
1. Caietul de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice si de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca
lucrarile de constructii, precum si conditiile de verificare ce trebuie efectuate pentru a se constata daca
principalele conditii tehnice au fost indeplinite.
2. Respectarea conditiilor tehnice si de calitate trebuie urmarite de conducatorii formatiunilor de lucru si de
personalul insarcinat cu conducerea lucrarilor.
3. Separat se vor efectua verificari pe parcursul executiei, la terminarea unei faze de lucrari si la receptia
preliminara a obiectelor ce fac parte din obiectivul de investitii.
4. Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectul in limitele
indicatoarelor de calitate si al abaterilor admisibile.
5. Toate conditiile tehnice cuprinse in aceasta lucrare sunt extrase din prescriptiile tehnice de proiectare,
executie si receptie in vigoare.
6. Conditiile de calitate, receptia si verificarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente vor respecta normele
in vigoare, pentru a se asigura aplicarea sistemului de calitate in constructii instituit de legea 10/1995 privind
calitatea in constructii si de actele normative aferente.
7. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile contractului de
executie s. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si contractul de executie , antreprenorul va
anunta beneflciarul in scris. Beneficiarul va interpreta si va decide in concordanta cu prevederile aplicabile ale
contratului de executie .
1.2.MASURI GENERALE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR SI CONTROLUL CALITATII

1.2.1. MASURI PRIVIND EXECUTIA SI CONTROLUL CALITATII
a) Beneficiarul:
1. Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor conform legislatiei in vigoare. Este interzisa aplicarea
proiectelor si detaliilor de executie neverificate.
2. Prin grija beneficiarului se intocmeste cartea tehnica a constructiei.
b) Executantul (constructorul):
1.Executantul va numi un responsabil tehnic cu calitatea atestat.
2.Executantul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factori care concura la realizarea lucrarii.
3.Se va stabili programul pentru verificarea si receptia fazelor determinante. Constructorul va solicita prezenta
proiectantului la receptionarea fazelor determinante cu cel putin 5 zile inainte.
4.La executarea lucrarilor executantul va respecta prevederile din normativele tehnice si standardele in vigoare
la momentul executiei lucrariilor.
5. Executantul va asigura prin mijloace proprii sau in colaborare cu unitati specializate, efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor de laborator necesare conform fiecarui material de constructie si sistem folosit. La
cererea beneficiarului, executantul este obligat sa efectueze incercari suplimentare. Executantul va tine evidenta
zilnica a incercarilor si determinarilor de laborator efectuate, precum si a rezultatelor acestora.
6. Executantul va sesiza proiectantului eventualele neconcordante, omisiuni aparute, pentru a putea fi analizate
si a se lua masuri inaintea executei respective. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile
proiectului, beneficiarul va dispune oprirea lucrarilor si luarea masurilor pe care le va considera necesare.
7. Executantul poate face propuneri de modificari fata de solutiile propuse prin proiect, care se vor aplica doar
dupa insusirea lor de catre proiectant si numai cu acordul beneficiarului.
8. Inainte de punerea in opera a finisajelor (pardoseli, placaje, zugraveli, tavane false etc) executantul va
prezenta mostre beneficiarului si proiectantului.
9. La punctul de lucru se vor gasi obligatoriu documentatia completa de executie, registrul cu procese verbale
pentru lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza executia.
10. Controlul executiei pe santier va fi asigurat de constructor, proiectant si beneficiar cu supervizarea
Inspectoratului de Stat in Constructii.
11. Controlul executiei pe stadii fizice si la fazele determinante se va face in conformitate cu prevederile legale;
se vor respecta prevederile proiectului la faza DE privind dimensiunile, culorile si calitatea materialelor, fisele
tehnice si procedeele tehnologice de punere in opera a materialelor utilizate, conform datelor furnizate de
producator, precum si toate celelalte prevederi expuse in documentatie.
Caiet de sarcini 4
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
12. Produsele folosite in executie vor respecta prevederile legislatiei in vigoare referitor la stabilirea conditiilor
de introducere pe piata a produselor pentru constructii”, cu completarile ulterioare. Vor avea cerificat de calitate
a produsului si agrement tehnic.
13. Pentru preintampinarea unor accidente in timpul executiei se vor respecta: prevederile din normele de
protectia si medicina muncii si PSI in vigoare (P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; C300-94
Nomativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii; Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii, Normele generale de protectia muncii, Norme de protectia
muncii specifice - zidarii, montaj prefabricate, finisaje, cofraje etc, Normele de medicina muncii, Regulamentul
muncii in constructii aprobat de MLPAT etc).
1.2.2. IN ATENTIA EXECUTANTULUI SI A BENEFICIARULUI
15. Pe parcursul executiei pot aparea lucrari suplimentare fata de cele prevazute sau situatii in care unele din
articolele prevazute nu trebuie executate in totalitate, motiv pentru care se impune o supraveghere atenta din
partea beneficiarului.
16. Pentru lucrarile suplimentare aparute in timpul executiei, se va solicita acordul beneficiarului si al
proiectantului.
17. Lucrarile speciale vor fi executate cu personal specializat pentru astfel de lucrari.
1.2.3. LEGISLATIE DE REFERINTA
A. CALITATEA IN CONSTRUCTII – SISTEMUL CALITATII IN CONSTRUCTII
Legea 10/1995 – Legea privind calitatea in constructii
Ordin MLPAT nr 77/N/1996 – Indrumator privind aplicarea „Regulamentului de verificare si expertizare de
calitate a proiectelor, executiei lucrarilor si constructiilor”
H.GR. nr 766/1997 cu modificarile si completarile ulterioare (HGR 675/2002
HGR622/2004) – pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
H.GR. nr. 273/1994 cu modificari si completari ulterioare (HGR 940/2006)– privind aprobarea regulamentului
de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
HGR 622/2004 cu modificarile si completarile ulterioare (HGR 796/2005, HGR 1.708/2005) - privind stabilirea
conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii
B. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
AFERENTE
C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente (partea de
constructii)
C56-02 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor
C. EXECUTIA LUCRARILOR
a) trasarea lucrarilor
C83-75 – Indrumator executarea trasarii de detaliu in constructii.
b) norme de executie a lucrarilor
C16-84 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
C58-96 – Siguranta la foc. Norme tehnice privind ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn
si textile utilizate in constructii
GE047-02 – Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor in constructii
c) norme PSI
C300-94 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor in constructii si
instalatiilor aferente acestora
P118-99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor
d) norme de protectia, igiena si medicina muncii
Lege 90/1996 – legea protectiei muncii
Ordinul comun al M.M.S.S. nr. 508/2002 si M.S.F. nr. 933/2002 – privind aprobarea normelor generale de
protectie a muncii
Norme de protectie si igiena muncii specifice in constructii
D. RECEPTIA LUCRARILOR
La receptia tuturor lucrarilor executate se vor respecta prevederile "Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora" aprobat prin HGR nr. 273/14.06.98.
E. CURATENIA FINALA
Caiet de sarcini 5
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
La finalizarea lucrarilor Executantul va asigura efectuarea curateniei generale finale.

Curatenia finala se va efectua inainte de receptia preliminara.
Pentru curatenie se vor folosi echipamente si substante adecvate in concordanta
cu specificatiile furnizorilor.
Se vor evacua gunoaiele, surplusurile de materiale precum si constructiile si
instalatiile temporare de santier .
F. REGLAJE
Toate echipamentele si instalatiile se vor regla inainte de receptia la terminarea lucrarilor pentru a se asigura
functionarea acestora in limitele parametrilor prevazuti in documentatii. Aceste operatiuni vor
fi desfasurate de catre producatorii echipamentelor respective, sau de catre societatile care asigura garantia, prin
grija Executantului.
G. DOCUMENTATIA PENTRU CARTEA TEHNICA
Executantul va asigura intocmirea si pastrarea pe parcursul lucrarilor a tuturor documentelor necesare pentru
Cartea Constructiei, concomitent cu desfasurarea executiei. Prin grija sa vor fi convocate din timp toate
persoanele implicate in intocmirea acestor documente.
Documentele pentru Cartea Tehnica a Constructiei se vor pastra separat de documentele folosite pentru
executie. Ele vor putea fi prezentate oricand beneficiarului, proiectantului general sau reprezentantilor Inspectiei
de Stat pentru Constructii, sau celor ai Directiilor de Urbanism si Amenajarea Teritoriului.
1.3. PLANSE DE REFERINTA
Se vor considera de referinta totalitatea planselor cuprinse in borderoul proiectului tehnic precum si detaliile de
executie.
SEF PROIECT:Arh. Estera Gospodaru INTOCMIT:Arh.Mihalache Laurentiu
2. CAIET DE SARCINI ZIDARIE
Caiet de sarcini 6
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
PREVEDERI GENERALE
Prevederile cuprinse in prezentul caiet se aplica la blocuri ceramice cu goluri.
Activitatile cuprinse in acest capitol trebuie sa fie in conformitate cu:

1. SR EN 197-4: 2004 Ciment. Partea 4
2. SR EN 413-1: 2004 Ciment pentru zidarie
3. SR EN 459-1: 2003 Var pentru constructii
4. SR EN 771-4:2004/A1:2005 Partea 4: Elemente de zidarie din BCA.
5. SR EN 772-(1÷20):2000÷2006 Metode de incercare a elementelor de zidarie.
6. SR EN 934-3: 2004 si SR EN 934-3: 2004/AC: 2005 Aditivi pentru martar de zidarie
7. SR EN 998-1: 2004 si SR EN 998-1: 2004/AC: 2006 Mortare pentru tencuire si gletuire
8. SR EN 998-2: 2004 Mortare pentru zidarie.
9. SR EN 1008: 2003 Apă pentru mortare si betoane.
10. SR EN 1926: 2001 Pietre naturale pentru constructii.
11. STAS-8600/79 Tolerante si asamblari în constructii, Sistem de tolerante.
13. STAS-10109-1/82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie.
14. STAS 10265-75 ToleranŃe în construcŃii. Calitatea suprafetelor finisate.
15. SR EN 12620: 2003 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
16. SR EN 13055-1: 2003 Partea 1: Agregate usoare pentru betoane, mortare si paste de ciment.
17. NE 001: 1996 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase si subtiri.
18. Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea 10-95
19. NP 068: 2003 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinŃei de
siguranŃă în exploatare.
20. P 100-1:2006 Cod de proiectare seismic. Partea I. Prevederi de proiectare pentru cladiri.
21. P118: 99 Normativ de sigurantă la foc a constructiilor.
22. Normative si instructiuni-cadru in vigoare de securitate si sanatate in munca aplicabile
subiectului.
MATERIALE UTILIZATE
In cadrul acestor specificatii sunt luate în considerare materialele si produsele principale la executia
zidăriilor curente.
Materialele si produsele se pot clasifica în functie de rolul lor astfel:
Materiale de baza – caramizi cu goluri verticale porotherm de 25cm si 11,5cm.
Materiale auxiliare - mortare, armaturi
Accesorii - piese de prindere, ancore, etc.
LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT
Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidării in cantitatile necesare conform
programului de lucru.
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul si acelasi producator
pentru întreaga cantitate necesara.
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona containerizat si se recomandă manipularea lor
mecanizată pe tot traseul de transportat pâna la punctul de lucru.
Manipularile se vor face îngrijit, cu atentie pentru a se evita degradarile (ciobiri, spargeri, fisurari,
etc).
Materialele pentru zidarii se vor depozita ordonat, în stive, grămezi, lăzi, containere, în locuri ferite
si protejate.
Se vor acoperi imediat dupa livrare la santier astfel ca să se evite expunerea la intemperii si sa se
asigure starea adecvată de uscare si temperatura la punerea în opera.
Materialele pentru zidărie se vor pastra în stare uscata, ferite de actiunea ploii, zapezii, soarelui.
EXECUTIE
A. ABATERI PERMISE
Caiet de sarcini 7
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Tolerantele de executie:
Suprafetele peretilor, colturile interioare si exterioare se vor executa cu firul cu plumb, furtunul de
nivel, nivela în montura de lemn, (boloboc), coltarul de lemn sau metal la 90° echere mari de lemn cu
o latura de 70 cm, dreptare 1-4/4 x 15 sau 5 x 15, sablare sau orice alte scule si dispozitive de lucru
care asigura calitate corespunzatoare zidariei.
La executia zidariilor se vor respecta urmatoarele abateri maxime admisibile:
La dimensiunile zidurilor:
o latimea de pâna la 10 cm : +/- 4mm;
o latimea de 15 cm: +4 sau - 6mm;
o latimea de 20 cm: + 5 sau - 7mm;
o latimea de 25 cm: + 6 sau - 8mm;
o latimea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau -10 mm;
La dimensiunile golurilor:
o egal mai mic de 1 m: +/- 10 mm;
o egal mai mare de 1 m: - 15 mm, + 10mm;
La dimensiunile în plan ale încaperilor:
o latura mai mica de 3 m: +/- 15 mm;
o latura mai mare de 3 m: +/- 20 mm;
La dimensiunea rosturilor:
o verticale: + 3, - 2 mm;
o orizontale: +3, - 2 mm;
La planeitatea suprafetelor:
o 8 mm la 2,5 m în orice directie:
La rectiliniaritatea muchiilor:
o 4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toata lungimea;
La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor:
o 6 mm la metru sau 10 mm pe etaj;
Abateri fată de orizontala asizelor:
o 3 mm la metru sau 15 mm pe toată lungimea peretelui.
B. OPERATIUNI PREGATITOARE
Inspectare:
Se vor inspecta zonele si conditiile în care urmeaza sa se execute zidariile.
Nu se vor începe lucrarile înainte de întrunirea conditiilor satisfacătoare.
Inainte de închiderea cu zidarie a unui spatiu, se vor îndeparta resturile si se va curate zona ce
urmeaza a fi închisa.
Inainte de începerea executiei, se vor pregati:
• degajarea frontului de lucru;
• pregatirea zonelor de amplasare a schelelor;
• asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni;
• asigurarea spatiilor de depozitare în zona fronturilor de lucru a materialelor de zidărie si a
mortarului;
• aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare;
• montarea schelelor, balustradelor de protectie;
• punerea în functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat;
• verificarea pompei de mortar si probarea ei;
• trasarea si verificarea axării zidariei;
• verificarea si îndreptarea materialelor verticale si orizontale care leagă zidăria de structura;
• pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti, alte goluri, etc.;
• rectificarea unor neregularităti din structură;
C. ROSTURI
Dimensiuni
Caiet de sarcini 8
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
• grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm;

• grosimea rosturilor verticale este de 10 mm;
• umplerea rosturilor se face la mai putin de 1,5 cm de la fata zidului;
Ancoraje
Ancorarea zidăriei de structura clădirii (stâlpi, diafragme) se face cu mustătile din otel beton
prevazute în structură si/sau în zidărie, sau agrafe fixate cu bolturi împuscate sau forate.
Legatura zidariei cu structura se face prin aplicarea unui sprit de mortar de ciment, rostul între
zidarie si structură se umple complet cu mortar.
Barele de armătură prevazute în zidărie sc vor pozitiona corect, iar grosimea rostului de mortar va
acoperi corespunzător barele de armatura.
Zidărie mixtă (complexa)

• de regula armătura stâlpilor se face în carcase, care se montează înaintea executiei zidariei;
• mustatile de legătura din rosturile zidăriei vor străbate carcasele stâlpilor si vor avea marginea
de ancoraj necesara;
• mortarul din rostul orizontal al zidăriei pe latura adiacentă stâlpului se lasă neumplut 2 cm;
• turnarea betonului în stâlpi se face în straturi cu înăltimea de cca. 1 m după udarea prealabila
a zidăriei si cofrajului: îndesarea se face manual cu vergele.
• deasupra si dedesubtul golurilor de zidărie (în primul rost de la gol), se vor prevedea armături
orizontale, care se vor ancora de la gol 500 mm.
D. ALTE PRESCRIPTII
Pentru evitarea patrunderii umezelii, se hidroizoleaza elevatia prin asezarea sub primul rand de
zidarie de carton bituminos, dupa ce in prealabil s-a procedat la eliminarea denivelarilor aparute la
turnarea betonului fundatiei prin nivelare un mortar obisnuit (pe baza de var-ciment).
• zidaria se începe de la colturi;
• întreruperile se lasa sub forma de trepte;
• la întreruperea lucrului nu este permisă asternerea mortarului peste ultimul strat de cärămizi
sau blocuri;
Suprafetele verticale se vor peria în timpul executiei si se vor pastra în stare de curatenie.
Spatiul dintre tocurile tâmplăriei si zidarie (când se montează anterior) vor fi bine umplute cu
mortar;
Deasupra golurilor, acolo unde se indică în planse, se vor prevedea buiandrugi din beton armat
(prefabricati sau monoliti, conform detaliilor anterior aprobate si armati corespunzator specificatiilor)
Se vor prevedea piesele înglobate în zidărie necesare prevăzute în planuri si specificatii (ghermele,
dibluri, piese metalice înglobate, etc.) a caror schite au fost aprobate în prealabil de proiectant.
E. CURĂTIREA SI PROTECTIA LUCRĂRILOR
Lucrarile se vor executa mentinând pe cât posibil o stare de curătenie corespunzatoare, se
îndeparta resturile de mortar de pe laturi, înainte de a se întari.
Zidaria trebuie sa rămână curată, fara pete de mortar, sau cu scurgeri de mortar.
Suprafetele de zidărie vor fi protejate pe durata executiei lucrărilor atunci când nu se lucrează la
ele.
Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada întreruperii lucrărilor, zidurile expuse se vor proteja la
partea superioara cu folii de polietilena.
F. VERIFICĂRI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIE LUCRARILOR
Se verifica înscrierea în tolerantele admise.
Se indică modul de realizare a calitatii executiei conform prezentelor specificatii.
Se consideră defecte ce trebuie remediate prin refacere partială sau totala a lucrărilor, functie de
cum va decide Consultantul, urmatoarele:
• nerespectarea prezentelor specificatii;
• folosirea materialelor necorespunzatoare;
• trasare si executie gresita fata de axe;
• executia de goluri, dibluri, ghermele, piese înglobate, în alte pozitii decât cele specificate în
Caiet de sarcini 9
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
planuri si schite;
Reguli si metode de verificare:
• se vor respecta planurile si specificatiile lucrării;
• verificările se fac în timpul si după terminarea lucrărilor, pe sectoare si zone;
• materialele care prezinta îndoieli privind calitatea si încadrarea în clasele de calitate prescrise
se vor supune verificărilor de laborator conform prescriptiilor;
• verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite între două dreptare de 1 m asezate
pe fetele zidurilor;
• verificările teserii corecte a zidăriei, armării, legaturii la colturi, ancorărilor, golurilor, pieselor
înglobate se fac în cursul executiei prin examinari vizuale:
• verificarea planeitatii suprafetelor superioare a asizelor se face cu bolobocul si dreptarul de 2
m lungime;
• verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu firul cu plumb, bobobocul si
dreptarul de 2 m;
• verificarea dimensiunilor încaperilor, a golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc., se face prin
masuratori directe cu metrul si ruleta.
3. CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATIE SUBSOL -DEMISOL

GENERALITI
Acest capitol cuprinde principalele conditii tehnice de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasca lucrarile de
hidroizolatii respectiv specificatiile tehnice pentru lucrarile de hidroizolare.
11.2. STANDARDE DE REFERINTA/ NORMATIVE
STAS 2355/1 - 85 - „Lucrari de hidroizolatii în constructie. Terminologie”
STAS 2355/2 - 75 - „Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii”
STAS 2355/3 - 75 - „Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri”
C 112 - 86 - „Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile
deconstructii”
Caiet de sarcini 10
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Indicativ P 134-95 Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce înglobeaza material geosistetice

NP 069 - 02 - “Proiectarea, executarea ai exploatarea învelitorilor, acoperisurilor în panta la cladiri”
C 112 - 86 - “Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile
deconstructii”
NP 040 - 02 - “Proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri”
C 300 - 94 - “Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructie”
si„Normele Generale de Protectia Muncii editia 2002”
Tipuri de membrane:
A. MEMBRANA GEOTEXTILA
-pentru impermeabilizari fundatii pentru constructii civile si industriale
Geotextilele sau geosinteticele (denumire generala) sunt materiale plane, continue, tesute sau netesute,
fabricate din fibre sintetice si/sau artificiale si/sau naturale, prin procedeul de intertesere (netesute), tesere
saufilare din topitura. Sunt utilizate în lucrarile de constructii, la executia straturilor de separatie, a
drenurilor,filtrelor, armarea terasamentelor si a taluzurilor cât si în alte alcatuiri constructive.
Membranele sunt rezistente la actiunea ciupercilor, microorganismelor si la penetrarea radacinilor, fabricate din
împâslitura textila
- este interzisa depozitarea geotextilelor afara, neprotejate de actiunea razelor UV sau a altor factori
atmosferici;
- indiferent de natura lucrarii, se evita pozarea geotextilului daca acesta este ud;
- la derolarea geotextilului se va evita aparitia cutelor pe suprafata acestuia. Eventualele cute aparute se
vor îndeparta, iar daca acest lucru nu este posibil, se vor taia, suprapunându-se marginile în sensul
desfasurarii;
- suprapunerea marginilor balotilor se va face pe 20-30 cm, în sensul de mers al utilajului pe geotextil;
- se interzice perforarea geotextilului pe suprafata;
B. HIDROIZOLATIE BITUMINOASA dispusa vertical pe zona de soclu si întoarsa orizontal sub conturul
peretilor de la parter
-membrane pentru hidroizolatii pe baza de bitum distilat modificat cu polimeri plastomeri (APP), având o
armatura compozita, formata din împâslitura de poliester (P) armata cu fibre de sticla rasucite dispuse
longitudinal
C. MEMBRANA HIDROIZOLATOARE sintetica din polietilena grosime 15 mm (sau similar), montata la
rece în plan orizontal în vederea hidroizolarii corespunzatoare a subsolului.
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII
Lucrarile de hidroizolatii orizontale, vertical si înclinate fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica
împreuna cu beneficiarul, pe masura executiei lor, încheinduse procese verbale din care sa rezulte ca au fost
respectate urmatoarele:
- calitatea stratului suport – rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate(nu se admit asperitati mai mari de 2
mm,planeitatea trebuie sa fie continua);
-calitatea racordurilor dintre diverse suprafete
-calitatea materialelor hidroizolatoare;
-calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei (suprapuneri, decalari si racordari-
latimea de petrecere a foilor 7 – 10 cm longitudinal, minim 10 cm. frontal);
-etapele si succesiunea operatiunilor;
4. CAIET DE SARCINI TERMOSISTEM

Caiet de sarcini 11
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
GENERALITATI
Lucrările de izolare termică se execută pe baza proiectelor întocmite de proiectantul lucrărilor de

construcţie, verificate şi aprobate conform legislaţiei în vigoare.
Ori de câte ori apar abateri de la proiect, care presupun înlocuirea totală sau parţială a materialelor
prevăzute în proiect sau care conduc la majorarea încărcării elementelor de construcţie, se va obţine în mod
obligatoriu avizul proiectantului de specialiate de rezistenţă.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE
Standarde:
STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale constructiilor.
STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la difuzia
vaporilor de apa.
STAS 6472/2 Fizica construcţiilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori
STAS 6472/7 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul permeabilităţii la aer a materialelor şi
elementelor de construcţii
STAS 6472/10 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Transferul termic la contactul cu pardoseala.
STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice.
Normative :
P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului.
113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de încalzire.
C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C 107/2 Normativ pentru calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie
dec6at cele de locuit
C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri
C 107/3 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor
C 107/4 Ghid de calcul a performanţelor termotehnice pentru clădirile de locuit
C 107/5 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţii în contact cu solul
C 107/7 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor e închidere a clădirilor
NP 010 Normativ privind proiectarea, executarea şi întreţinerea constrcţiilor pentru şcoli şi licee
P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile
social-culturale si tehnico-administrative.
Legea 10-95 Legea calitatii în constructii
HG 261/1994 Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţii în timp şi
postulitizarea construcţiilor
HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
Ordin MLPAT nr. 21/N/2.10.1995 Procedură privind controlul statului în fazele determinante privind
rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor
HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite în constructii.
Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii în constructii. Normativ cadru de
acordare a echipamentulul individual de protectie.
Solutiile pentru realizarea termosistemelor trebuie sa respecte cerintele ETICS (External Insulation
Composite Systems with rendering) conform standardului SR EN 13499 :2004 sau conform ghidului european
ETAG 004, aflat sub Directiva Europeana 89/106 – Directiva produselor pentru constructii.
GRADUL DE DETALIERE PROIECTULUI

Caiet de sarcini 12
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Proiectantului detaliile de execuţie ale firmei furnizoare.
Totodata se vor prezenta certificatele de calitate şi agrementele tehnice.
Toate materialele acestui sistem trebuie sa provină de la un singur producător.
LUCRǍRI PREGǍTITOARE
Generalităţi
Montarea sistemului termoizolant nu va începe înainte de :
îndepărtarea foliilor de protecţie a tocurilor de la ferestre şi uşi
toate suprafeţele ce nu vor fi acoperite de finisaj, cum sunt sticla, lemnul, aluminiul, solbancuri,
trotuare, vor fi protejate cu folii corespunzătoare
tencuielile interioare şi sapele să fie finalizate şi uscate
toate suprafeţele orizontale cum ar fi aticele, coronamentele zidurilor, cornişele etc. vor fi acoperite cu
elemente de protecţie, astfel încât să împiedice infiltrarea apei în spatele sistemului termoizolant în timpul şi
ulterior execuţiei
toate tocurile de ferestre şi uşi vor fi montate, precum şi toate elementele ce penetrează sistemul cum
sunt conducte, suporţi etc.
existenţa specificaţiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile şi terminaţiile sistemului
străpungerile sistemului termoizolant să fie proiectate şi executate astfel încât să asigure etanşarea
corespunzătoare
verificarea, în cazul clădirilor vechi, a eliminării umidităţii ascensionale, a sărurilor etc.
Montarea schelei
La montarea schelei se va acorda o atenţie deosebită ca schela să fie
montată la o distanţă corespunzătoare de faţadă, lungimea ancorelor să fie
corelată cu grosimea sistemului, iar ancorele să fie montate cu panta către
exterior.
Lucrările nu vor fi demarate dacă schela nu este montată pe o latură
completă a faţadei.
Este absolut necesară protecţia faţadei cu plasă, împotriva factorilor
atmosferici.
Pregătirea stratului suport

Suportul nu trebuie să fie friabil, sau cu tendinţe de desprindere. De
asemenea trebuie să fie uscat, curat, fără substanțe care să-i scadă capacitatea
de aderență, precum grăsime, bitum, praf.
Rezistența suprafeței suport se testează prin metoda tragerii (rezistența
necesară la tragere a suprafeței suport este ≥ 0,08MPa) sau prin lipirea de
panouri de polistiren expandat cu dimensiunile 10 x 10 cm, cu un strat de adeziv de maxim 1 cm. La 3 zile de la
montare, la o calitate adecvată a suprafeței și adezivului, fisura se va produce în polistiren în timpul tragerii.
Suprafeţele suport pe care urmează a se aplica direct bariera contra vaporilor de apă sau izolaţia termică
vor fi curăţate şi amorsate.
Fisurile din suport nu influenţează funcţionalitatea sistemului termoizolant. Planeitatea suportului va fi
în conformitate cu normele în vigoare pentru zidării. Dacă suprafaţa suport prezintă denivelări, după caz, se va
executa o racordare cu pantă de min. 1:10, un strat de tencuială sau o şapă de egalizare, dar numai cu avizul
proiectantului de rezistenţă.
Neregularităţile permise:
Devierea suprafeței tencuielii de la planul și linia dreaptă nu mai mult de 3 mm și nu mai mult de 3
denivelări pe ruleta de 2 m.
Deviația de la suprafața perpendiculară și de la muchii maxim 10 mm de la podea și în general maxim

30 mm la înălțimea totală a clădirii.
Deviația planelor încrucișate de la unghiul anticipat în documentație nu mai mult de 3 mm la 1 m
Caiet de sarcini 13
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Pe cât posibil, se va evita pozarea instalaţiei electrice pe faţa elementelor de construcţie pe care
urmează a se aplica izolaţia termică, iar când acest lucru nu se poate evita, tuburile electrice se vor îngloba,
după caz, în straturile de tencuială, betonul de pantă sau şapa generală de nivelare. Nu se admite înglobarea
tuburilor electrice prin teşirea sau tăierea plăcilor termoizolante.
Temperaturi
Aplicarea sistemului termoizolant este interzisă la temperaturi sub +5°C , pe ploaie (fară măsuri de
protecţie) în condiţiile în care existăriscul apariţiei condensului (chiar şi în fazele de întărire şi uscare). Plăcile
termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate.
MATERIALE SI PRODUSE
In componenta sistemului termoizolant intra
urmatoarele produse:
Profilul de colt este un profil din aluminiu, cu
aripi din plasa din fibra de sticla fiind utilizat la armarea
suplimentara a muchiilor ( colturi si muchii ale golurilor
si intrandurilor ). Asigura rectiliniaritatea muchiilor si
confera o rezistenta suplimentara a acestora la solicitari
mecanice.
Adeziv pentru spaclu – mortar adeziv mineral
permeabil la vaporii de apa si impermeabil la apa,
utilizat atat la lipirea placilor termoizolante de fatada,
cat si pentru spacluirea acestora.
Placi termoizolante pentru fatada, din polistiren
expandat, EPS 80 bs2d0 de 10cm cu conductivitate
termica 0,040 W/mk.Placile au dimensiunea de 1000 x
500 mm avand o abatere dimensionala de ± 0,4 %.
Placile prezinta contractii reduse sub influenta factorilor
climatici (maxim 0,2 %), fiind depozitate (dupa taiere )
o prioada de 3 luni pentru consumarea contractiilor.
Diblurile au rolul de a asigura o ancorare
mecanica suplimentara a placilor termoizolante de
suport. Diblurile sunt realizate din material plastic, pentru a evita aparitia puntilor termice. Diametrul tijei este
de 8mm iar talerul are diametrul de 60 mm. Lungimea de ancorare a diblului in zid este de min. 45 mm,
adancimea corespunzatoare a gaurii din zid fiind de 55 mm (cu cca. 10 mm mai mare decat lungimea de
ancorare )
Plasa din fibra de sticla, este o tesatura alcalica din fibra de sticla cu strat protector de stirol-butadiena,
avand rol de armare a masei de spaclu adezive. Prin parametrii mecanici ridicati (rezistenta la rupere > 1500 N/
5 cm si alungirea aferenta < 35 ()/00 ), plasa confera sistemului o rezistenta suplimentara la soc si la eforturile
de intindere rezultate din sarcinile termice importante ce apar la fata exterioara a finisajului.
Amorsa lichida pentru tencuiala decorativa asigura o aderenta sporita intre finisaj si stratul de masa de
spaclu si o uniformizare a absorbtiei, prevenind totodata aparitia eflorescentelor.
Tencuiala decorativa formeaza stratul final (vizibil) al finisajului. Este o tencuiala decorativa subtire pe
baza de granule de marmura si lianti de rasini sintetice. Este un finisaj hidrofob, lavabil si permeabil la
vaporii de apa, astfel incat nu se pateaza prin absorbtie la precipitatii sau stropire si previne formarea
condensului. Are proprietati fizico-chimice si mecanice superioare: rezistenta la socuri, zgariere, variatii
de umiditate, agenti corozivi, raze ultraviolete si inghet-dezghet.
Livrare, depozitare, manipulare

Materialele se aduc, în functie de natura lor, în galeti de plastic, saci, role sau pachete protejate cu folie.
Depozitarea, tot în functie de material se va face în locuri ferite de înghet si umezeala, racoroase, ferite
de raze ultraviolete, de influenta precipitatiilor si de deteriorare mecanica. Sacii se depoziteaza pe paleti sau
Caiet de sarcini 14
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
suport de lemn, rolele se depoziteaza în picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi, vopsele) sunt de evitat
contactele îndelungate pe piele; în caz de stropire în ochi se indica clatirea cu multa apă curent si la nevoie,
consult medical. Aceste produse în stare întarita nu sunt daunatoare.
La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de producator pentru
depozitarea lor.
EXECUTIA
Generalitati
Sistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din punct de vedere al
protectiei termice, acustice, incendii si la intemperii.
Lucrarile de izolare termica se executa numai cu personal specializat. Acesta va verifica tot timpul atat
grosimea si calitatea materialului termoizolant cat si respectarea dimensiunilor puntilor termice din proiect.
Executarea lucrarilor de izolare termica se face respectandu-se prevederile cuprinse in normele tehnice
de folosire specifice fiecarui material termoizolant (standard de produs, agremente tehnice, norme tehnice de
produs, marci de fabricatie, etc.).
La punerea in opera a materialelor termoizolante se vor avea in vedere masurile de transport,
manipulare si depozitare prevazute in normele tehnice ale produselor respective, precum si recomandarile
producatorului pentru evitarea degradarii acestora.
La realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea materialelor degradate (cu sparturi, grosime
necorespunzatoare si neuniforme, etc.) sau cu caracteristici fizicomecanice inferioare celor prevazute in normele
tehnice specifice.
Pregatirea suprafetei suport

Trebuiesc înlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie înlaturat uleiul de
cofraj daca este cazul.
Placile termoizolante se fixează cu adeziv si dibluri. Adezivul se aplica cu mistria in sase puncte
(mamaligi). Zonele de îmbinare între placi trebuie sa ramâna fara adeziv. Lipirea cu adeziv pe întreaga suprafata
se utilizeaza pentru toate suprafetele. La aplicarea peste buiandrugii de fereastra se recomanda utilizarea unor
fixatori, pentru a se evita desprinderea placii cu adezivul înca umed. In zonele de colt se recomanda dispunerea
tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea adezivului, proeminentele se înlatura prin taiere cu cutter-ul. Nu se
admit rosturi intre placi mai mari de 1.5 mm. Capetele placilor dinspre ferestre, respectiv usi, se prevad cu
bande de acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi riglele de capat pentru tencuieli la ramele ferestrelor. Eclisa de
protectie cu banda adeziva serveste la prinderea foliei de acoperire care, dupa tencuire se înlatura.
Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face prin lovire sau
însurubare.
Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la două zile de la lipirea cu adeziv. Lungimea diblului se alege
în functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata locului.
Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp în câmp, iar la zona de margine vor fi 12 dibluri/mp. Latimea zonei
de margine va fi specificată de producator.
Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv în benzi, pentru a putea fixa plasa din fibre de
sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa aceasta se aplica umed pe umed pâna când
spaclul adeziv înca nu s-a uscat. masa de spaclu de fixare care trebuie să acopere plasa.
Plasa nu trebuie să se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm.
Caiet de sarcini 15
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Colturile se protejeaza cu plasa specială de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare puternica
pentru a nu se realiza o acoperire prea groasa.
In zona golurilor din fatada este necesara o întarire suplimentara a coltului. Suprapunerea se face între
glaf si buiandrug cu o plasă de vinclu.
La colturile ferestrelor sau in alte zone unde pot aparea tensiuni ce pot provoca fisuri in zidarie, se
recomanda aplicarea suplimentara, inainte de armarea generala, a unor straifuri din fibra de sticla prinse cu
adeziv pentru spaclu.
Se aplica masa de spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, se monteaza plasa blindata. Apoi se aplica masa
de spaclu prin presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata suprafata cu plasă din fibra de sticla, care se
montează cu suprapunere 10cm si acoperirea ei cu masa de spaclu.
Glafurile de ferestre se vor alege cu latime în asa fel încât marginea de scurgere sa fie iesita în afara cu
3-4 cm fata de noua suprafata.
Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile.
Grundul se dă pe masa de spaclu bine uscată. Grundul poate fi aplicat cu bidineaua sau cu trafaletele.
Trebuie lucrat uniform si fara întreruperi. Timpul de uscare este de minimum 24 de ore.
Caiet de sarcini 16
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Tencuiala se da dupa uscarea grundului.

Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil prin apasare energica intrun strat de cca 2-3 mm. Dupa
aplicarea tencuielii se va driscui cu miscari liniare verticale sau circulare cu o drisca din material plastic.
Pentru evitarea aparitiei nazilor in campul finisat se recomanda aplicarea continua pe fasii orizontale, in
scara, de sus in jos.
Este recomandata comanda întregii cantităti de tencuiala o data, pentru evitarea abaterilor de nuanta.
Nuanta de culoare poate fi garantata doar în cadrul unei singure sarje de tencuiala.
Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de asigurare a eliminarii apei, pentru a
nu se murdari suprafata fatadei. La sfârsitul lucrarilor gaurile se vor acoperi cu capace în tonul de culoare al
stratului de acoperire.
Detalii de executie:
Detaliu - parapet fereastra Detaliu – realizarea muchiilor cu picurator (ferestre)
Caiet de sarcini 17
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Imbinarea cu acoperisul
Se fac masuratorile Aplicarea adezivului Marcarea pozitiei Aplicarea bandei de

bandei de etansare etansare
dintre caprior si izolatie
Aplicarea placilor Masurarea profilului Aplicarea bandei de Aplicare masei de armare

de ventilare protectie
Aplicarea profilului Armarea intregii Asigurare imbinare

de ventilare suprafete optima cu acoperisul
Detaliu soclu
Caiet de sarcini 18
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
 Se va verifica planeitatea (± 0,5 mm).

 Se va verifica abaterea de la verticala (± 1 mm/m).
 Se va verifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a
rezistentei la foc.
 Se va verifica corespondenta între mostre si ceea ce este executat.
 Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de
garantie si a agrementelor tehnice pentru materialele folosite.
 Dacă nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele
aprobate, arhitectul va putea decide înlocuinea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.
5. CAIET DE SARCINI TAMPLARIE
Caiet de sarcini 19
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
GENERALITĂTI
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru confectionarea, echiparea simontarea tâmplăriei din profile
PVC .
Având în vedere configuratia în plan, amploarea pe verticală a majoritătiigolurilor închise cu acest tip de
tâmplărie, precum si de importanta obiectivului,rezultată atât din functiune, arhitectură, cât si din
amplasamentul său, se recomandăalegerea unui executant cu experientă în domeniu.
Deasemeni se recomandă, conform celor amintite mai sus, ca furnizorul deelemente constructive din profile
PVC să fie si cel care execută si montează acest tip de tâmplărie, evitând în acest mod o serie de neajunsuri care
ar putea apărea în relatia furnizor-monteur.
MOSTRE SI TESTĂRI
Înainte de comandarea si livrarea oricăror materiale si accesorii, se vor punela dispozitia consultantului,
beneficiarului si a proiectantului de arhitectură spreaprobare câte o mostră (fragment) pentru fiecare tip de
produs: vitrină, fereastră, usăetc. Fragmentele vor fi echipate cu geamuri, accesorii si garnituri de etansare.
Prinaprobarea fragmentelor de către consultant se întelege si aprobarea modului de echipare.
MATERIALE SI PRODUSE
Profile din PVC de culoare alba cu barieră termică, cu rezistentă deosebită la agenti atmosferici, lovire si cicluri
înghet - dezghet .
Caracteristici ale profilelor:
a. - protectie termică a profilelor până la K = 1,2 W/mpk
b. - protectie fonică până la 44 db
c. - densitate 1,4 g/cmc
d. - să fie tratate antistatic
e. - să aibă o garantie de minim 25 ani la profile si minim 10 ani la garnituricu certificat de garantie
f. - să fie ecologice
g. - cu protectie la foc
h. - cu feronerie garantată minim 10 ani.
Pentru realizarea uniformitătii vederii, accesoriile si garniturile trebuie să fie originale (din aceeasi gamă de
produse ca si profilele) si nu adaptate sau confectionate.
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
Tâmplăria se livrează în elemente constructive închegate pentru usi si ferestreiar pentru vitrine si pereŃi cortină
în elementele constructive predimensionate conformproiect tehnologic întocmit de către furnizorul de tâmplărie.
Toate elementeleconstructive vor fi protejate la transport si depozitare prin îmbrăcare în folie de plastic.
Descărcarea, manipularea si depozitarea cad în sarcina furnizorului, care va lua măsuri ca produsele să-si
mentină calitatea si aspectul.
MONTAREA TÂMPLĂRIEI
Caiet de sarcini 20
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
A. OPERATIUNI PREGĂTITOARE
- verificarea golurilor (planeitate, verticalitate, centrare, etc.) în care vor fi montate produsele cu panexpanduri
si spumă poliuretanică;
- finisarea contururilor fiecărui gol ce urmează a fi închis cu tâmplărie (tencuieli, zugrăveli, placaje, tavane,
etc.).
B. POZAREA SI ECHIPAREA TÂMPLĂRIEI
Se va efectua conform proiectului tehnologic întocmit de furnizorul tâmplăriei, care va asigura si garantia în
timp a produsului.
PROTEJAREA LUCRĂRILOR
Toate elementele tâmplăriei din PVC vor rămâne protejate în folie până la închiderea tuturor lucrărilor la
clădire.
VERIFICĂRILE ÎN VEDEREA RECEPłIEI
- aspectul si starea generală
- alinierea în cadrul subansamblurilor (fatade, coridoare, holuri, tavane, etc)
ca înăltime, adâncime, verticalitate, planeitate, centrare, etc;
- corespondenta cu proiectul aprobat.
Acolo unde apar neconcordante, executantul, beneficiarul si proiectantul vor decide: înlocuiri, completări sau
alte situatii ca se impun.
6. CAIET SARCINI SARPANTA DIN LEMN

1. Generalitati :
Sarpanta reprezinta scheletul de rezistenta al unui acoperis, cu panta medie sau mare, avand invelitoarea
continua sau discontinua (tabla zincata sau tigla).
Caiet de sarcini 21
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Ȋn general sarpantele sunt alcatuite din elemente verticale (popi, scaune ), pe care reazema elemente orizontale
– longitudinale (pane de camp), elemente inclinate (capriori ), dispuse dupa panta acoperisului la intervale de 0,7
-0,8 m, care reazema pe pane de camp, pane de reazem si coama, elemente orizontale de rigidizare transversala
(clesti ), care se dispun in dreptul popilor si asigura imbinarea dintre popi, pane, capriori si contrafise.
2. Standarde de referinta :
- Normativ P 100/2004 – Protectia antiseismica a constructiilor ;
- Legea 10/1995 – Calitatea in constructii ;
- Ghid GP 023-96 – Tehnologia realizarii constructiilor din lemn ;
- Specificatie tehnica ST 014-96 – Conditiile de calitate a lemnului pentru constructii ;
- Normativ C 37- 88 – Alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii ;
- STAS 3303/2- 88- Pantele invelitorilor ;
- STAS 3303/88 – Zone climatice ;
- STAS 10101/A1-87 - Actiuni in constructii ;
- STAS 942-80- Cherestea de rasinoase ;
- Normativ 9 118/99 – Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia impotriva focului ;
- Normativ C58/96 – Ignifugarea materialelor combustibile din lemn ;
- NE 005/97 – Normativ privind postutilizarea ansamblelor si subansamblelor si elementelor componente ale
constructiilor.
3. Materiale si executie :
Lemnul folosit la constructia sarpantelor poate fi :
- lemn rotund (brut ) sub forme de bile si manele ;
- lemn semiecarisat (semiprelucrat ), cu una sau mai multe fete plane, sub forma de lemn semirotund ;
- lemn ecarisat (prelucrat ), cu fete plane, care pot fi sub forma de scanduri, dulapi, sipci, rigle si grinzi ;
Speciile de material lemnos folosite sunt :
- lemn de rasinoase ;
- lemn de foioase.
Executia sarpantei incepe cu amplasarea popilor pe zidurile portante interioare ale cladirii, respectand distantele
din proiect. Rezemarea lor pe planseu se face prin intermediul talpilor de repartitie din lemn ancorate in placa sau
centura din beton armat cu buloane sau mustati dun otel OL 37. Apoi se fixeaza panele orizontale pe capul popilor
si panele inclinate dispuse la intersectia apelor. Ȋmbinarea panelor de streasina se face cap la cap, iar a panelor de
camp si coama, prin chertare si buloane in dreptul reazemelor (popilor ). Pe zidurile exterioare se fixeaza
cosoroabele ancorate cu mustati 06/50 cm din otel OL 37 existente in centura de beton armat. Capriorii se dispun
dupa linia de panta, perpendicular pe coama. Ei pot fi confectionati dintr-o singura bucata, sau din bucati, atunci
cand imbinarea se face prin chertare in dreptul panelor. Daca pentru unii capriori ar rezulta o pozitie care conduce
Caiet de sarcini 22
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
la rezemarea lor pe un cos de fum sau de ventilatie, capriorii se intrerup si se descarca pe cei alaturati prin
intermediul unui jug. Distanta jugului fata de un cos de ventilatie trebuie sa fie de, mai mult de 5 cm, iar fata de de
un cos de fum, mai mare de 12,5 cm.
Pentru asigurarea rigiditatii spatiale a sarpantei sub actiunea incarcarilor, se prevad contrafise (transversale si
longitudinale) si clesti prin intermediul carora se realizeaza inbinarea prin capriori, pane, contrafise si popi.
Ȋnbinarea intre capriori, pane, popi si clesti se realizeaza prin intermediul cuielor, iar intre popi, talpa si
contrafise, prin chertare si scoabe.
Ȋn constructiile de lemn moderne se mai utilizeaza ca elemente de inbinare si piese metalice : tiranti,
buloane, suruburi, prezoane, juguri.
Ȋn vederea simplificarii montajului si reducerii inaltimii constructiei, imbinarea elementelor sarpantei in
noduri se poate face utilizand numai piese metalice de diferite forme si tipuri.
Dimensiunile minime ale pieselor metalice se stabilesc luand in considerare si actiunea coroziva pe care o au
in timp agentii atmosferici asupra otelului. Din acest motiv se impune ca diametrul minim al pieselor rotunde sa fie
de 12 mm, iar in cazul pieselor confectionate din otel lat, grosimea minima sa fie de 6 mm.
Pentru a mari suprafata de strivire dintre piulita si lemn, la capatul tirantilor, a prezoanelor si a buloanelor se
aseaza cate o saiba normala sau saiba Grover.
Ȋn cazul jugurilor de sustinere executate din otel rotund se impune utilizarea unor saibe de otel lat sau
cornier, pentru marirea ariei de strivire.
Se va acorda o atentie deosebita la ancorarea sarpantei de structura de beton armat a constructiei.
4. Masuri de tehnica securitatii muncii
La executarea sarpantei se vor respecta masurile privind tehnica securitatii muncii prevazute in :
- Norme republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele
34/1975 si 60/1975.
- Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj aprobate de Ministerul Constructiilor
Industriale cu ordinul nr. 1233/D- 1980.
5. Masuri de paza contra incendiilor

Ignifugarea
Prevederile normelor tehnice sunt obligatorii la tratarea cu produse ignifuge a elementelor din lemn ale
sarpantei.
Ignifugarea sarpantelor este recomandata la constructiile noi, la modificarea destinatiei constructiei si
periodic la expirarea perioadei de mentinere a calitatii lucrarii de ignifugare specificata de producator.
Caiet de sarcini 23
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Pentru ignifugare este obligatoriu utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul Trupelor de
Pompieri si dupa caz numai cu agrement tehnic.
Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat in acest scop, cu respectarea stricta a
instructiunilor de utilizare elaborate de producator.
Executantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifugarii executate prin buletine de
incercare eliberate de laboratoare autorizate.
La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de incercare si asigurarea conditiilor
de eficienta.
Lucrarile de ignifugare se executa in spatii in care se asigura temperatura de minim +10 grade Celsius.
Pregatirea lemnului in vederea aplicarii produselor ignifuge se face astfel :
- curatarea suprafetelor de praf, noroi, var, vopsea prin periere sau razuire ;
- chituirea cu masa de spaclu (realizata din produsul ignifug, respectiv si praf de creta ) a tuturor crapaturilor si
golurilor existente.
Ignifugarea poate fi de suprafata si prin impregnare.
Pentru ignifugarea prin ipregnare, lemnul trebuie sa fie decojit si sa nu fie tratat in profunzime sau la
suprafata cu substante chimice care sa impiedice patrunderea produsului ignifug in masa materialului.
Aplicarea produselor ignifuge de suprafata se face numai dupa prelucrarea definitive a elementelor
sarpantei si poate fi executata prin pulverizarea sau aplicare cu pensula.
Calitatea lucrarilor de ignifugare este conditionata de respectarea stricta a tehnologiei de aplicare a
produsului si a consumului specific, stabilite de producator. Ȋn cazul produselor ignifuge la care se utilizeaza
aplicarea a doua sau mai multe componente se vor respecta consumurile specifice pentru fiecare componenta in
parte. Consumul de produs ignifug se determina in functie de suprafata totala desfasurata a elementelor ce urmeaza
a se ignifuga, tinand seama si de pierderi, care la aplicarea cu pensula pot fi pana la 5 %, iar stropire pana la 20 %.
Documente de referinta pentru substantele ignifuge

- Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 ;
- Legea 10/1995 a calitatii constructiilor ;
- Fisa tehnica a produsului de ignifugare ;
- Instructiuni de utilizare ;
- C 56/1996 ;
- C56/1985 ;
- STAS 7218 ;
- SR 652 ;
- STAS 11357 ;
- STAS 35.
Masuri de protectia muncii aplicate la lucrarile de ignifugare :

Caiet de sarcini 24
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
La prepararea produselor ignifuge, se vor respecta regulile si masurile specifice de prevenire si stingere a
incendiilor si de protectia muncii prevazute in standardele de firma sau normele interne, precum si Normele
republicane de protectia muncii.
La prepararea si aplicarea produselor ignifuge de suprafata se vor utiliza ochelari de protectie pentru a feri
ochii de atingerea vatamatoare cu stropi de solutie, care pot avea un caracter puternic alcalin. Pe timpul lucrului se
va folosi imbracaminte de protectie, cizme si manusi de cauciuc.
Dupa terminarea lucrului se vor spala mainile si se vor unge cu o alifie protectoare pe baza de lanolina.
Legaturile furtunului la compresor vor fi etanse, executate conform normelor tehnice.
La ignifugare prin inpregnare la presiune se vor respecta masurile de protectia muncii prevazute de
instructiunile in vigoare pentru folosirea instalatiilor sub presiune.
VERIFICAREA EXECUTIEI SI RECEPTIEI

La sarpante se va verifica:
a) corespondenta tipului de sarpantă cu aceea din proiect
b) dimensiunile elementelor sarpantei distanta dintre ferme, materiale folosite,
pozitia si alcătuirea îmbinărilor, inclusiv a accesoriilor.
c) încadrarea pantelor realizate în prevederile stabilite prin proiect
d) suruburile si cuiele să fie bine strânse, bătute si distribuite conform indicaŃiilor
din proiect.
e) rezemarea si fixarea panelor de ferme si înnădirea căpriorilor să fie realizate
conform detaliilor din proiect.
f) verificarea sudurilor la îmbinările grinzilor metalice.
g) executarea ignifugării sarpantelor, conform normelor .
7. CAIET SARCINI TENCUIELI
1. GENERALITATI
1.1. Prezentul caiet de sarcini trateaza conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor de
tencuieli obisnuite (umede) si a tencuielior subtiri (tratamente) interioare si exterioare, aplicate manual sau
mecanizat, pe suprafete de zidarie de caramida sau de beton la cladiri.
1.2. Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortare preparate pe santier sau in centrale sau in statii
de preparare a mortarului, conform “Instructiunilor tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuieli” (indicativ C 17 – 82 Bul. C. 1 – 83), iar tencuielile subtiri (tratamentele) se executa cu
mortare preparate in cantitati mici la locul de lucru, sau cu paste gata preparate turnate in bidoane.
CLASIFICARI
1.3. Dupa pozitia lor in constructii:
Caiet de sarcini 25
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
a. Tencuieli interioare executate in interiorul cladirilor pe pereti sau tavane.

b. Tencuieli exterioare sau pe fatada care acopera suprafetele exterioare ale peretilor.
1.4. Dupa natura suprafetei pe care se aplica:
a. Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpisori, bolti) care se executa in mod obisnuit in
doua straturi (grund si tinci – strat vizibil).
b. Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si de beton armat (la pereti, stalpi, grinzi si tavane)
si pe suprafetele de zidarie de piatra (pereti si stalpi) care se executa din sprit, grund si strat vizibil;
la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit, fara grinzi, sau
realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si
tinci – strat vizibil).
c. Tencuieli pe suprafete de sipci si trestie (tavane si suprafete de pereti despartitori din sipci) care
se executa in trei straturi (sprit, grund si tinci – strat vizibil).
d. Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabit (la tavane false care mascheaza intradosul
planseelor din beton armat, cu grinzi, scafe de racordare a peretilor cu tavanul etc) care se executa in
trei straturi (smir, grund si strat vizibil).
1.5. Dupa modul de finisare al fetei vazute
Tencuieli obisnuite, la care suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita), urmand a primi finisajul
definitiv prin zugraveli sau tapete.
La randul lor, tencuielile obisnuite se impart in:
a. Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezite, in stare
bruta; se intrebuinteaza la interior, in depozite, in poduri etc;
b. Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil este preparat cu nisip fin
(tinci); acesta se aplica pe peretii si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor social-culturale, precum
si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii;
c. Tencuieli sclivisite, la care stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai
dintr-o pasta de ciment, in care se pot adauga, in unele cazuri, si anumite materiale hidrofobe (ex.
apa-stop, tras etc), deoarece se utilizeaza la interior, pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati
cu apa;
d. Tencuieli gletuite la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire de pasta de ipsos sau var,
cu adaos de ipsos, ipsos cu adaos de aracet (gipac), bine netezit cu drisca de glet; se intrebuinteaza
numai la interior (la pereti si tavane), in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara;
suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, alchidal etc, se gletuiesc in
prealabil cu glet de ipsos.
e. Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si
se prelucreaza fie prin raschetare, periere etc, inca in timpul cand mortarul nu este perfect intarit, fie
dupa intarire, cu diferite speciale (tencuieli buceardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra
naturala (similipiatra);
f. Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru; aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc
manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra
macinata si cu adaos de colorant;
g. Tencuieli decorative, care se executa cu mortare preparate din material special (terasit, dolomit,
marmura etc);
h. Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul de aer comprimat, alcatuite din
paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra (nisip de la 0 – 1 mm), aracet, ipsos.
2. MATERIALE SI PRODUSE
CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE
2.1. Pasta de var se va folosi dupa trecerea a 60 de zile de la stingerea varului diluandu-se cu apa si
trecandu-se printr-o sita cu ochiuri de 1 mm pentru a se inlatura granulele de var nestinse.
Caiet de sarcini 26
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
2.2. Nisipul natural trebuie sa fie curat, aspru la pipait, fara amestec de materii organice, in conformitate
cu prevederile din STAS 1667 – 76.
Pentru diferitele straturi ale tencuielilor se va intrebuinta nisipul avand urmatoarele dimensiuni ale
granulelelor:
a. Pentru stratul de grund, nisip cu granule pana la 3 mm, dar cu 20 – 40% (in greutate) nisip pana la
1 mm;
b. Pentru stratul vizibil nisipul cu granule pana la 1 mm.
Un nisip cu o buna granulozitate pentru tencuieli trebuie sa aiba un volum de goluri mai mic de 40%
din volumul total, iar partea levigabila (argila) sa fie de maxim 5% in cazul tencuielilor obisnuite si maxim
1% in cazul tencuielilor decorative.
2.3. Agregatele speciale utilizate la prepararea mortarelor pentru stratul vizibil al tencuielilor decorative
sunt: piatra de mozaic, sticla pisata, foita de mica, granule de marmura divers colorate de 1 - 3 mm.
Piatra de mozaic (gris si praf de piatra) trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 1134 – 71. Dimensiunile
granulelor de gris sunt cuprinse intre 0,3 – 6 mm si trebuie sa aiba o coloratie uniforma; praful de piatra are
granulele mai mici de 0,3 mm, in general sub 0,15 mm; de asemenea se va utiliza marmura de diferite culori
sau granit colorat cu cristale mari.
In mortarul pentru finisarea unor tencuieli decorative se va adauga, pentru a se obtine un luciu sclipitor,
sticla pisata cu granule de 1,5 – 2 mm, foita de mica, bucatele de sidef rezultate din pisarea scoicilor, mozaic de
carbune antracit etc.
2.4. Adaosurile plastifiante (aditiv plastifiant), care pot fi utilizate la prepararea mortarelor de tencuieli,
sunt: varul gras, calcarul fin macinat, nisipul de cuart etc.
Dintre plastifiantii fabricati industrial in tara noastra se poate utiliza in special Disanul (97% lignosulfonat de
calciu tehnic + 3% detergent) STAS 8625 – 70; acest produs se poate utiliza si la prepararea pastei GUPAC.
2.5. Adaosurile hidraulice utilizate la prepararea mortarelor de tencuiala sunt materiale fin macinate
(tras, piatra ponce, cenusa vulcanica si puzzolano), zgura granulata de furnal, praf de caramida sau tigla etc;
acestea se vor adauga in ciment sau var spre a-i mari caracterul hidrofob.
2.6. Intarzietorul de priza “Replast”, care se utilizeaza la prepararea mortarelor de ciment sau ciment-
var: proportia de aditiv precum si alte detalii privind prepararea mortarelor respective sunt indicate in
Normativul C 140 – 79, anexa V.4.
Pentru mortarele de ipsos se va intrebuinta intarzietorul de priza, fabricat de ICPILA, conform caietului de
sarcini “Intarzierea de priza pentru ipsos”.
2.7. Colorantii se vor utiliza numai pentru deschiderea culorii mortarelor sau pentru a da acestora diverse
culori; se va folosi in special praful de piatra care se obtine prin cernerea prin sita de 900 – 1000 ochiuri/cmp a
deseurilor rezultate din concasarea marmurelor sau a calcarelor de diferite culori, precum si prin cernerea
deseurilor ceramice.
Dozajul pigment – liant – nisip, pentru obtinerea mortarului de culoare dorita, se va stabili prin incercari
preliminare; in nici un caz adaosul de pigment nu trebuie sa depaseasca 15% din greutatea amestecului uscat.
CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIALA
Domeniul de utilizare a diferitelor tipuri si marci de mortare (inclusiv a mortarelor cu adaos de aracet),
pentru tencuielile exterioare si interioare, inclusiv dozajele uzuale ale mortarelor, se vor stabili de la caz la caz,
in functie de structura peretilor pe care se aplica, in conformitate cu prevederile din instructiunile tehnice C17 –
82.
2.8. Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel ca ele sa poata fi
utilizate in bune conditii, variaza in functie de natura liantului, astfel:
Caiet de sarcini 27
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
a. La mortarele de var marca M4 T – pana la 12 ore

b. La mortarele de ipsos-var marca M50 T – pana la 15 minute
c. La mortarele de ipsos-var marca M50 T, in care s-a introdus un intarzietor de priza, pentru a se
evita o intarire rapida – pana la 1 ora;
d. La mortarele de ciment marca M100 T si ciment-var marca M50 T, fara intarzietor – pana la 10
ore;
e. La mortarele de ciment marca M100 T si ciment-var marca M50 T, cu intarzietor – pana la 16 ore.
2.9. Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se aplica.
Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa corespunda
urmatoarelor tasari ale conului etalon:
a. Pentru sprit, in cazul aplicarii mecanizate a mortarelor, 12 cm;
b. Pentru sprit, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 9 cm;
c. Pentru smir, in cazul aplicarii manuale, 5-7 cm;
d. Pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate (in functie de
aparatul folosit) 10-12 cm;
e. Pentru stratul vizibil, executat din mortar care contine ipsos, 9-12 cm;
f. Pentru stratul vizibil executat din mortar fara ipsos, 7-8 cm;
2.10. Pentru executarea tencuielilor subtiri, de 5 mm grosime, pe suprafete netede de beton in medii
umede, se vor utiliza mortare pe baza de polimeri (cu adaos de aracet E50), preparate conform prevederilor din
anexa 2.
2.11. Consistenta mortarelor cu adaos de aracet E50, determinata cu conul etalon, trebuie sa fie
urmatoarea:
a. Pentru tencuieli aplicate pe suporturi poroase, 10-11 cm
b. Pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi (beton greu), 7-8 cm.
CONTROLUL CALITATII MORTARELOR
2.12. Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidarie si tencuiala se va face conform metodelor
prescrise in STAS 2634 – 80 “Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita”.
2.13. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi conform STAS 1030 – 70
“Mortare obisnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare si conditii tehnice”.
3. TRANSPORT, DEPOZITARE, MANIPULARE

3.1. Alegerea utilajelor pentru transportul mortarului se face in functie de gradul de mecanizare a
santierelor, de locul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele si nivelurile la care
urmeaza a se face transportul.
3.2. Transportul pe orizontala, pe distante mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau
pompe, iar pe distante mari, de la statia de preparare a mortarului pana la punctul de punere in lucrare,
transportul se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.
3.3. Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pomepe sau trolii instalate pe sol.
3.4. Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport sunt urmatoarele:
a. Sa fie etanse
b. Sa fie curate (fara mortar vechi aderent)
c. Sa permita fara eforturi golirea totala si rapida
Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate:
a. La sfarsitul schimbului de lucru
b. Ori de cate ori se schimba natura materialului transportat
c. La fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
3.5. Descarcarea mortarului din autobasculanta sau autoagitatoare se face in:
a. Dispozitive asezate la nivelul solului prin bascularea mortarului in:
Caiet de sarcini 28
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
 Buncarul de transfer, din care la randul sau, prin basculare se incarca in pompe, bene speciale
pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante;
 Lazi de primire, de unde se imparte in galeti, ce urmeaza a fi transportate cu dispozitive
speciale de agatare, tip candelabru.
b. Dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu: bene special asezate in
gropi prevazute cu rama de ghidaj a mortarului sau in bene speciale la nivelul solului sub ramele pe
care vin autobasculantele).
Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant.
3.6. Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare sa se faca:
a. In maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var fara intarzietor;
b. In maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var cu intarzietor.
Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare pentru executarea zidariilor si
tencuielilor.
4. EXECUTIA LUCRARILOR
CONTROLUL SI PREGATIREA STRATULUI SUPORT
4.1. Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua in prealabil un control al suprafetelor
care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un anumit timp pentru ca ulterior sa nu se mai
produca tasari ce ar putea provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor. Astfel, zidaria de caramida a peretilor
trebuie lasata sa se usuce (mortarul sa se intareasca in rosturi), iar suprafetele de beton sa fie uscate pentru ca
umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta tencuielilor.
4.2. La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana
sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
4.3. Suprafetele de suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de
grasime etc; suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma
zincata de scheletul metalic sau de elementele pe care se aplica. Tencuielile nu se vor aplica decat dupa
remedierea eventualelor deficiente constatate.
4.4. Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi de suport, acestea trebuie
pregatite in vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de
la verticalitate si planitate mai mari decat acelea indicate in prescriptiile tehnice in vigoare. Abateri mai mari
decat admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor si prin acoperirea intrandurilor mari (peste 40 mm),
cu o plasa de rabit, prinsa in cuie in rosturile zidariei, peste care se va executa tencuiala; rectificarea
intrandurilor mai mari de 70 mm, pe suprafetele exterioare ale cladirilor (profiluri decorative, cornise,
solbancuri etc) nu se va face cu plasa de rabit ci cu completari de caramida sau prin confectionarea in prealabil a
unor cofraje cu forma profilurilor, in care se toarna beton, eventual armat cu o impletitura de sarma fixata in
cuie.
4.5. Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime de 3-5
mm iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
4.6. Rosturile de dilatare intre elementele de constructii de pe suprafetele cladirilor, care au coeficient de
dilatare diferit, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15 cm latime.
De asemenea, se vor acoperi cu plasa de rabit si suprafetele de lemn sau metal, existente pe suprafetele
din zidarie de caramida (ghermele, grinzi, buiandrugi etc). Pe suprafetele de lemn acoperite cu plase de rabit,
sub plasa de rabit se va aplica fie carton, fie alta solutie hidrofuga, pentru a se evita umflarea lemnului in
contact direct cu tencuiala.
4.7. Suprafetele peretilor interiori si ale tavanelor de beton, care se executa in cofraje de inventar cu fete
netede (metalice, placaje etc), nu vor fi tencuite ci se vor pregati doar prin chituire cu mortar de ciment si nisip
fin, eventual cu adaos de aracet E50, pentru ca ulterior sa fie finisate direct, numai cu strat vizibil, alcatuit din
compozitii corespunzatoare de paste subtiri, tapete etc.
Caiet de sarcini 29
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
4.8. Pe suprafetele peretilor din cladirile care au in mod permanent umiditati relative interioare peste
60% se vor lua masuri, verificate prin calcul termotehnic, pentru impiedicarea acumularii progresive a
umiditatii provenite din condensarea vaporilor in interiorul elementelor de constructie (bariere contra vaporilor,
stratul de aerare sau de ventilare) care vor fi justificate si din punct de vedere economic. Pentru realizarea
acestora se vor avea in vedere si prevederile din “Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din
materiale bituminoase la lucrarile de constructii”, indicativ C112 – 80.
4.9. Suprafetele de lemn ale tavanelor, care urmeaza a fi tencuite, vor fi acoperite cu sipci de lemn de 22
x 38 mm si trestie, care se vor fixa pe grinzile de lemn ale tavanelor, la intervale de circa 2 cm intre ele. Inainte
de baterea trestiei se va verifica planeitatea intregii suprafete; defectele locale se vor corecta prin cioplirea
sipcilor de lemn in dreptul iesindurilor, iar la intranduri, prin baterea a inca unui rand de trestie.
Abaterile mai mari de 10 mm se vor remedia prin marirea sau micsorarea stratului de tencuiala.
EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT
4.10. Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi
tencuite.
La efectuarea trasarii prin diferite metode: cu repere de mortar (stalpisori), scoabe metalice lungi sau
sipci de lemn, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repere, asa incat sa se
obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.
4.11. Pe suprafetele exterioare ale peretilor (fatade) trasarea se va face in acelasi mod ca si pe
suprafetele interioare ale peretilor. In mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colturile fatadei
precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor.
4.12. In cazul utilizarii reperelor (stalpisorilor) de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar din
care se executa grundul; latimea stalpisorilor de mortar va fi de 8-12 cm pentru trotuarele de var-ciment sau de
var si de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos.
EXECUTAREA AMORSARII
4.13. Suprafetele de beton (tavane, stalpi) si ale zidariilor vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va
face amorsarea prin stropire cu un sprit, care se aplica in grosime de 3 mm.
Compozitia spritului pentru amorsarea acestor suprafete va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment).
In cazul cand tencuielile se aplica in mai multe straturi si apoi se sclivisesc (camine de vizitare, rezervoare,
subsoluri), umiditatea stratului anterior, pentru aplicarea stratului urmator, se va masura cu aparatul tip
“Higromette” si va trebui sa fie cuprinsa intre 5% si 7%.
4.14. Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi
amorsate prin strop cu mortar fluid in grosime de maxim 3 mm care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului
pentru stratul de grund.
4.15. Amorsarea suprafetelor tavanelor din sipci si trestie se va face prin stropire cu sprit din mortar de
var-ipsos iar pe suporturile din plasa din rabit se va aplica direct smirul, un mortar din aceeasi compozitie cu a
mortarului pentru stratul de grund (din nisip, var si ipsos, sau din nisip, var si ciment).
4.16. Aplicarea spritului se va face fie manual, cu ajutorul unei maturi scurte, fie mecanizat, cu aceleasi
aparate folosite pentru aplicarea mecanizata a grundului.
4.17. In timpul executarii amorsarii se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat mai uniform, fara
discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient intarit, fara
prelingeri si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipait cu mana.
EXECUTAREA GRUNDULUI
4.18. Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm), se va aplica dupa cel putin 24 ore de la
aplicarea spritului in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de caramida; pe suprafetele
de zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se va aplica imediat. In cazul
cand suprafata spritului este prea uscata sau pe timp calduros, aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa,
inainte de a se aplica grundul.
4.19. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, intr-una sau doua reprize, grosimea totala
fiind de circa 15 mm pe suprafetele suport executate din sipci si tresite si pana la 20 mm pentru restul
suprafetelor.
Caiet de sarcini 30
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
4.20. Pe suprafetele peretilor din beton turnat in cofraje de inventar, care sunt netede si au absorbtie de
apa redusa, stratul finit de circa 5 mm grosime se va executa cu mortar cu adaos de aracet E5, dupa ce in
prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.
4.21. Aplicarea stratului de grund pe suprafetele interioare ale peretilor si pe tavane (in campurile
dintre repere) se va realiza mecanizat, in toate cazurile in care este posibil, asigurandu-se o suprafata (front de
lucru) de cel putin 2000 mp.
4.22. Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperile cladirilor, pe pereti si tavane, pana la
inaltimea de 3 m, se va executa de pe pardoselile respective.
Aplicarea manuala a spritului si grundului pe tavane si la partea superioara a peretilor se va executa de pe
platforme de lucru continue (dupali de lemn), rezemate pe popi metalici extensibili de inventar si direct de pe
pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.
4.23. Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin
acoperirea suprafetelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.
4.24. Este cu desavarsire interzisa aplicarea stratului de grund pe suprafetele inghetate sau daca exista
pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.
4.25. In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze
in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si sa rectifice
toate defectele stratului suport; de asemenea se va verifica suprafata grundului ca aceasta sa nu prezinte
asperitati pronuntate, zgarieturi, neregularitati, ciupituri etc.
4.26. Spritul si grundul se vor aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schele de fatada montate
la circa 50 cm fata de suprafata fatadelor.
4.27. Inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu
aiba granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de grund si
stratul vizibil (aplicat ulterior) si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafetele tencuite.
EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL
4.28. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci”, de aceeasi compozitie
cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1 mm, sau, in cazuri
speciale, numai cu ciment si praf de piatra.
4.29. Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2-5 mm) mortarul de “tinci” se va arunca
cu mistria, la anumite intervale de timp (cca. 5 minute), astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze cu drisca.
4.30. Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in functie de sculele
utilizate, tencuielile respective purtand urmatoarele denumiri: driscuite, gletuite, stropite, scivisite, decorative
din materiale speciale etc.
4.31. Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin inchiderea porilor tinciului, cu un strat subtire
(cca 1 mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (cca 2
mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos) netezita fin. Pentru gletul de var, in pasta de var se va adauga circa 100 kg
ipsos la 1 mc de var pasta, pentru a se accelera intarirea gletului.
4.32. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport, care are un anumit grad de umiditate (nu
este perfect uscat), in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.
4.33. Pe suprafetele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau de ipsos fara straturi intermediare.
In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara realizarea unui strat de glet, se va
folosi o pasta speciala denumita “GIPAC”, a carei reteta si mod de preparare sunt indicate in Caietul VII –
Prepararea si aplicarea pastei “GIPAC” – din normativul pentru executarea lucrarilor de zugraveli si
vopsitorii C3 – 76.
4.34. Finisarea exterioara a suprafetelor netede din beton se poate face, de la caz la caz, si cu o pasta
subtire tip INCERC, pe baza de praf de piatra, ciment alt, aracet E50, oxizi coloranti. Aceasta pasta se va
prepara la locul de lucru, din doua parti, si anume: o parte solida (praf de piatra, ciment alt si oxizi coloranti) si
o parte lichida (aracet E50 si apa). Cele doua parti componente se vor amesteca pe santier intr-o targa, in
cantitati strict consumabile intr-o ora de lucru. Modul de preparare detaliat al acestei paste, inclusiv reteta de
preparare, sunt indicate in Anexa 3.
Caiet de sarcini 31
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
4.35. Pastele subtiri GIPAC si tip INCERC se vor intinde pe suprafetele interioare, respectiv exterioare
netede ale peretilor de beton, stropite in prealabil cu apa, fie cu drisca de glet (in strat subtire sub 1 mm sau un
strat mai gros decat este necesar), fie cu aparatul de zugravit manual sau electric, sau cu pistolul pulverizator
(imitatie de calcio vecchio); aceste paste se pot colora prin amestecare cu oxizi minerali frecati cu apa
obtinandu-se chiar stratul de finisaj gata colorat.
4.36. Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se va urmari ca, in campurile mari (in special pe
fatade), tencuielile sa fie realizate din aceeasi cantitate de mortar pregatita in prealabil, pentru a nu se produce
diferente de culoare; de asemenea, se va urmari ca sa nu se intrerupa lucrul la mijlocul suprafetelor, deoarece
reluarile produc pete si diferente de nuante suparatoare in campurile mari dintre golurile de pe fatade, in dreptul
spaletilor etc.
4.37. De regula nu se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de plus
5C). In cazul cand totusi este necesar a se lucra si pe timp friguros se vor lua masuri speciale prevazute in
Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C. 16 – 79.
4.38. Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite
pana la intarirea mortarului legate de urmatoarele actiuni:
a. Umiditate mare care intarzie intarirea mortarului si-l altereaza;
b. Uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafata tencuita,
uscare care poate proveni din curent de aer, expunerea indelungata la razele soarelui, supraincalzirea
incaperilor;
c. Lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen;
d. Inghetarea tencuielilor ineinte de uscarea lor.
5. VERIFICAREA EXECUTIEI, RECEPTIE

PREVEDERI COMUNE
5.1. Tencuielile fiind lucrari destinate, in general, a ramane vizibile, calitatea din punct de vedere al
aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect; fac exceptie tencuielile aplicate la
interiorul unor recipienti in care accesul ulterior nu mai este posibil.
5.2. Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuire inainte ca suportul, in intregime sau
succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita, sa fi fost verificat si receptionat, conform
instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse, precum si prezentului normativ.
5.3. Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile
admisibile, in vederea efectuarii si a luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se repete in continuare.
5.4. Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, plansee etc) sau a caror executie ulterioara ar putea
provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, tamplarie etc), precum si daca au fost montate toate piesele
auxiliare (ghermele, praznuri, suporti, coltare etc).
5.5. Toate materialele si semifabricatele (mortarele preparate centralizat) vor fi introduse in lucrare dupa
ce, in prealabil, s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii, daca au fost livrate cu certificarea de
calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective; de asemenea, materialele si
semifabricatele vor fi verificate si prin procedee de santier daca sunt corespunzatoare.
Mortarele provenite de la statii sau centrale de mortar, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in
lucrare numai daca transportul este insoit de o fisa care sa contina indicarea tuturor caracteristicilor tehnice
ale mortarului.
5.6. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie,
utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in
grosimile prescrise; de asemenea, este necesar a se urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii
fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii.
5.7. Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducatorului
tehnic al lucrarii in termen de 48 de ore de la incercare. In toate cazurile, in care rezultatul incercarii este sub
75% din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul pentru a se stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste
Caiet de sarcini 32
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
cazuri se inscriu in registrul de procese-verbale si se vor mentiona in prezentarea ce se preda comisiei de

receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii tencuielii respective.
5.8. Receptia pe faze de lucrari se va face, in cazul tencuielilor, pe baza urmatoarelor verificari, la
fiecare tronson in parte:
a. Rezistenta mortarului
b. Numarul de straturi aplicat si grosimile respective, determinate prin sondaje, in numarul stabilit
de comisie, dar cel putin cate unul la fiecare 200 mp.
c. Aderenta la suport si intre straturi, cu aceeasi frecventa ca la lit. b
d. Planitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata)
e. Dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe (solbancuri, braie, cornise etc)
– bucata cu bucata.
Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii iar rezultatele se inscriu in registrele de
procese-verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.
Abaterile admisibile sunt date in Anexa 4.6.10. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze
de lucrari se fac una cate una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp cu exceptia de la pct.
5.8.b.
La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie sondaje si verificari dar cu o
frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta.
VERIFICAREA ASPECTULUI GENERAL AL TENCUIELILOR
5.9. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma
muchiilor, scafelor si a profilurilor.
Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme (ca prelucrare), sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri,
impuscaturi provocate de granule de var nestins, urme vizibile de reparatii locale etc. De asemenea, se va
controla corespondenta mortarului (cu praf de piatra, gris de marmura, terasit etc) precum si modul de
prelucrare a fetei vazute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli de glet, stropire,
buciardare, sprituire etc).
5.10. Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor, pentru lumina indirecta, se va face seara, cu ajutorul
unei lampi electrice, asezata in imediata apropiere a suprafetei, pentru a scoate in evidenta toate defectele.
5.11. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile
ferestrelor etc, trebuie sa fie rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
5.12. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplarie, in spatele radiatoarelor etc.
5.13. Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte portiuni cu o prelucrare, culoare si
nuante neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi etc.
5.14. Solbancurile si diferitele profiluri trebuie sa aiba pantele spre exterior precum si o executie
corecta a lacrimarului.
5.15. Verificarea planitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin asezarea
acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala; in anexa 4 se
indica abaterile care pot fi admise la verificarea calitativa a tencuielilor de diferite feluri: brute, driscuite,
gletuite etc.
Caiet de sarcini 33
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
5.16. Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor (cu exceptia tencuielilor pe bolti inclinate,
pe cupole etc) si a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul si cu firul de plumb. Abaterile nu trebuie sa
depaseasca pe cele admisibile prevazute in anexa 4.
5.17. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuili gletuite si se va aprecia
prin plimbarea palmei pe suprafetele respective.
5.18. Grosimea stratului de tencuieli se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin
sondaje speciale, care se fac in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii
ulterioare.
5.19. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica in general numai prin ciocnirea cu
un ciocan de lemn, un sunet de “gol” arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface intreaga
suprafata dezlipita; in cazuri speciale verificarea aderentei la suport a tencuielilor se va face si prin extrageri de
carote din tencuiala.
5.20. Pentru verificarea abaterii admise la receptia calitativa a tencuielilor se vor consulta Anexa IX.1
din “Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente” Indicativ C56
– 85, editia 1986.
6. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI IMPOTRIVA INCENDIILOR

6.1. La executarea lucrarilor de tencuieli interioare si exterioare se vor respecta urmatoarele prescriptii
tehnice:
a. Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii,
cu ordinele nr. 34/1975 si 60/1975.
b. Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii-montaj, volumul 3, art. 2. Executarea
tencuielilor – aprobate de M.C.Ind. cu ordin nr. 1233/D/1980.
c. Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P118
– 83.
6.2. Conducerea santierelor va elabora instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii pentru lucrul cu
fiecare nou tip de utilaj introdus in santier folosind in acest scop cartea tehnica a utilajului respectiv.
7. TENCUIELI EXTERIOARE
Pentru realizarea tencuielilor exterioare silicate se procedeaza in felul urmator:
 Se aplica un strat de tencuiala fin driscuita cu mortar var ciment M 25 T

 Se aplica un strat suport de grund silicatic aplicat cu bidineaua sau trafaletele
 Dupa uscarea grundului se aplica tencuiala silicata alba sau colorata in masa, livrata in galeti
(silicat de potasiu, ingrediente minerale, pigmenti, stabilizatori, adaosuri, apa). Se aplica cu un
dreptar din otel inoxidabil
 Fiecare dintre aceste straturi trebuie sa fie uscat, fara praf, neinghetat, permeabil, neted (in
conformitate cu instructiunile furnizorului)
 Nu se aplica sub temperatura de +5C, direct sub razele solare, pe timp de ploaie sau vant
puternic
 Timpul de uscare este minim 24 ore, atat grundul cat si tencuiala necesitand a fi amestecate lent
si uniform cu mixerul.
Caiet de sarcini 34
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
8. CAIET SARCINI PARDOSELI

1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru executarea pardoselilor prezentate pe subcapitole:
a) Pardoseli din gresie ceramică şi porţelanată
2. ALCĂTUIREA PARDOSELILOR
Fiecare tip de pardoseală este alcătuit din:
- îmbrăcăminte – strat uzură – care este supusă direct tuturor sarcinilor şi acţiunilor din exploatare
- stratul suport – pe care se aşează pardoseala propriu-zisă
3. REGULI GENERALE
- controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic
pentru executarea pardoselilor – ce trebuie să se facă pe toată durata executării lucrărilor;
- pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări, cu excepţia celor prevăzute expres în proiect a
avea o anumită configuraţie;
Caiet de sarcini 35
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
- executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent şi
constatarea că acesta îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute;
- în cazul în care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardiseli, care se
execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în
poziţie închisă, delimitarea realizându-se printr-un profil metalic special tip U din alamă sau aluminiu.
4. LUCRĂRI CARE TREBUIESC TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR DE

PARDOSELI
- Lucrările de pardoseli se vor face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale,
fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise,
precum şi după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii-montaj a căror
execuţie ulterioarăar putea deteriora pardoseala. Conductorii electrici care se montează sub pardoseală
vor trebui protejaţi cu mortar de ciment în grosime strict necesară.
- Curăţarea planşeelor şi spălarea lor cu apă de eventualele impurităţi sau resturi de tencuială.
- Diversele străpungeri din planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile
mai mari, etc, se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.
- Se va verifica dacă instalaţiile sanitare şi termice au fost izolate corespunzător la trecerea prin dreptul
planşeelor, evitând orice contact al acestora cu planşeul şi pardoseala.
- Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei suport existente cu ajutorul unui strat de
egalizare (mortar) care trebuie să fie suficient de întărit în momentul trecerii la executarea lucrărilor de
pardoseli. Dozajul şi natura acestui strat de egalizare este prevăzut în antemăsurătorile proiectului
pentru fiecare tip de pardoseală în parte.
Executarea stratului suport al pardoselilor:
- Atunci câmd stratul suport al pardoselilor este rigid (mortar de ciment) acesta trebuie să aibă suprafaţa
perfect plană şi netedă.
- Când stratul suport este elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încât sub încărcările din exploatare
să nu se taseze provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselilor.
Executarea îmbrăcăminţii pardoselilor:
- Executarea stratului de uzură (îmbrăcăminţii) pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face
conform prevederilor din subcapitolele ce urmează.
Condiţii de calitate:
- Respectarea condiţiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face conform
Normativului pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ C56-75,
capitolul 8 “Pardoseli”.
Pardoseli din plăci gresie ceramică şi porţelanată

Prevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privind executarea pardoselilor din gresie
porţelanată şi ceramică pe şapa de mortar ciment, lipite cu adeziv import cu rosturi.
Caiet de sarcini 36
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Materiale utilizate
- plăci din gresie ceramică sau alte tipuri de gresie porţelanată, import sau priducţie internă, ale căror
caracteristici tehnice să fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România;
- ciment metalurgic cu adaosuri M30, saci;
- ciment alb, conform STAS 7055-87;
- agregate naturale, conform STAS 1667-76;
- acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76;
- corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84;
- apă pentru construcţii, conform STAS 790-84;
- oxizi coloranţi;
- alte tipuri de adezivi pentru gresie ceramică, import, ale căror caracteristici tehnice să fie
corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România.
Transportul şi depozitarea materialelor
Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate.
Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi
produselor încât să elimine posibilitatea degradării acestora, astfel încât, în momentul punerii lor în operă,
acestea să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în
vigoare.
Alcătuirea pardoselilor
Alcătuirea structurii pardoselilor de gresie ceramică şi porţelanată va fi:
- şapă din mortar de ciment, agalizare marca M100T de 30-50 mm grosime;
- îmbrăcăminte din gresie ceramică sau porţelanată;
- plinte din gresie ceramică sau porţelanată.
Executarea lucrărilor de pardoseli din gresie ceramică sau porţelanată
Stratul suport se va realiza, pe un suport rigid din beton, dintr-un strat de mortar de ciment marca
M100T de 30-50 mm grosime, având dozajul de cca 400 kg ciment / 1 mc. Nu se vor utiliza cimenturi cu
întărire rapidă, ci cimenturi cu întărire normală.
Înainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile de gresie ceramică se
vor ţine în apă timp de 2-3 ore.
Îmbrăcămintea din gresie ceramică sau porţelanată va fi montată cu adezivi speciali din import.
În cazul adezivilor speciali, prepararea (dozajul), modul de aplicare al acestora se va executa conform
instrucţiunilor furnizorilor de adezivi. Atenţie ca tipurile de adezivi să corespundă naturii şi funcţiunii
încăperilor în care urmează a se folosi.
Plăcile vor fi montate rost pe rost, urmărindu-se în permanenţă planeitatea.
Rosturile se vor umple cu chit de rosturi (import) la 3-5 zile după montarea plăcilor, iar în acest interval
pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi va fi udată cel puţin o dată la 24 de ore.
Caiet de sarcini 37
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci de gresie ceramică şi porţelanată se face cu rumeguş sau alte metode,
fără însă a utiliza frecări cu corpuri abrazive care pot deteriora suprafaţa finită.
La intersecţia pardoselilor din gresie ceramică cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza
interspaţii de cca 5 mm, care se vor umple cu material elastic. (Scopul este de a prelua diferenţiat, faţă de
verticale, eventualele tasări şi deformări care apar în construcţie.)
În cazul încăperilor cu suprafeţe mai mari se recomandă realizarea de rosturi de dilataţie la cca 30,0 mp,
în funcţie de modularea structurii de rezistenţă a construcţiei.
Execuţia plintelor
La îmbrăcăminţile din gresie ceramică ce se racordează vertical cu faianţa nu se montează plinte. În
cazul când se racordează vertical cu zugrăveli se execută plinte din plăci gresie ceramică sau porţelanată fixate
tot cu adezivi speciali de import.
Condiţii tehnice de calitate
În timpul executării îmbrăcăminţilor se vor respecta condiţiile tehnice de calitate prevăzute în STAS 2560/1-
75 şi STAS 2560 7 2 – 75, prin metode de verificare stabilite de STAS 2560/3-76.
Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remedieri sau refaceri.
Livrare, depozitare, manipulare

Furnizorul va asigura ambalarea, transportul şi livrarea plăcilor în condiţii optime, pentru evitarea
deteriorării.
Plăcile vor fi ambalate şi stivuite pe platforme de lemn (paletizat) care să permită manipularea din camion
cu mijloace de încărcat. Plăcile lustruite se aşează două câte două, cu partea lustruită faţă în faţă, pentru a se
evita zgârierea.
Depozitarea se face în spaţii acoperite, închise sub cheie, respectându-se modul de stivuire şi ordinea lor.
Caiet de sarcini 38
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Executarea lucrărilor
Proiectantul de specialitate, de comun acord cu investitorul, constructorul şi furnizorulde materiale vor
stabili termenele de predare solicitate de investitor, etapele de realizare şi asigurarea frontului de lucru.
Lucrările ce trebuiesc terminate înaintea întocmirii proiectului de stereotomie şi începerii montajului
sunt:
- curăţarea de moloz şi praf a planşeului, precum şi udarea acestuia;
- realizarea şapei de egalizare din mortar de ciment marca M100T;
- realizarea tuturor instalaţiilor interioare: electrice, telefonie, sanitare, termice, alarmare, semnalizare,
etc;
- fixarea ştergătoarelor de picioare la intrare;
- realizarea tuturor finisajelor interioare în spaţiile unde urmează a se realiza aceste pardoseli;
- blocarea trecerilor către zona unde urmază a fi realizate pardoselile din plăci pentru a nu se circula pe
parcursul execuţiei;
- trasarea şi fixarea cu martori a axelor.
Pozarea plăcilor
Plăcile se montează ţinând seama de martorii ce au fixat în prealabil axele şi nivelul pardoselii. Plăcile
se aşează după aplicarea stratului suport şi se fixează cu adezivi de import, iar zona se izolează în afara
circulaţiei 24 de ore.
După montarea plăcilor, rosturile se umplu cu chit de rost la culoarea plăcilor. După 7 zile de la montare
pardoseala se curăţă şi ceruieşte.
În cazul întârzierii predării la termen a obiectivului, pardoselile placate nu se lustruiesc, ci se protejează
cu hârtie impermeabilă fixată cu dopuri ipsos până la 7-10 zile înainte de recepţia lucrării, când se va executa
lustruirea.
La treptele de marmură se vor monta şi plinte aferente acestora. Ele se montează după realizarea
pardoselii, direct pe zidărie, tot cu adezivi de import la culoarea plăcilor. După montare, la 7 zile, plintele se
curăţă şi se ceruiesc.
Recepţia lucrării
Pe tot parcursul execuţiei, atât investitorul cât şi proiectantul şi furnizorul de materiale vor acorda asistenţa
tehnică necesară realizării unei calităţi superioare. Se va urmări:
- aspectul şi starea generală;
- alinierea în cadrul ansamblului, planeitate, rostuire, rosturi mici şi egale, continuitatea culorii şi a
lustruirii;
- corelarea lucrărilor din plăci (granit, plăci gresie porţelanată sau gresie glazurată) cu lucrări de altă
natură (zugrăveli, alte pardoseli, tavane, etc);
- lovirea uşoară a plăcilor pentru verificarea aderării totale a acestora la stratul suport.
Caiet de sarcini 39
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
9. CAIET SARCINI PLACARE FAIANTA SAU GRESIE

1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă şi gresie ceramică
executate pe pereţi interiori de cărămidă, b.c.a. sau beton.
2. STANDARDELE ŞI NORMATIVELE DE REFERINŢĂ
STAS 233-86 – Plăci de faianţă
C6-86 – Instrucţiuni tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă sau CESAROM
C223-86 – Instrucţiuni tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă sau plăci ceramice aplicate pe pereţi
prin lipire cu adeziv.
3. MOSTRE ŞI TESTĂRI
Înainte de comandarea şi livrarea pe şantier a materialelor necesare execuţiei placajelor de faianţă se vor
pune la dispoziţia beneficiarului şi proiectantului, spre aprobare, următoarele mostre:
- placaj faianţă sau gresie ceramică – cel puţin 10 mostre, cu desenul şi culoarea indicate în proiect;
- borduri pentru placajul de faianţă sau gresie – 10 mostre, cu desenul şi culoarea indicate în proiect
corespunzătoare mostrelor de faianţă sau gresie prezentate.
4. MATERIALE UTILIZATE
Toate materialele care se pun în operă, în special plăcile de faianţă, adezivii, etc, pot fi import sau producţie
internă, cu caracteristici tehnice care să fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România.
- faianţă de producţie internă sau import;
- tipuri de adezivi care să înlocuiască metoda tradiţională de montaj faianţă, dar care să corespundă
standardelor admise în România.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT
Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate.
Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi
produselor încât să elimine posibilitatea degradării acestora, astfel încât, în momentul punerii lor în operă,
acestea să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în
vigoare.
6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE PLACAJE DE FAIANŢĂ SAU GRESIE
Aplicarea placajelor de faianţă sau gresie pe elementele de beton şi zidărie se va face la cel puţin o lună
după încărcarea cu greutatea permanentă, inclusiv din acoperirea clădirii.
Înainte de începerea executării placajelor de faianţă sau gresie, trebuie să fie terminate următoarele categorii
de lucrări:
- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau căpruşelilor la uşi;
- tencuirea tavanului şi a suprafeţelor pereţilor care se plachează;
- montarea conductelor sanitare, electrice, termice, inclusiv terminarea probelor şi eventualele remedieri
ale acestora;
- executarea mascărilor şi şliţurilor din plasă de rabiţ
- montarea diblurilor (în cazul în care se foloseşte metoda tradiţională de montaj cu dibluri de lemn, nu
cu dibluri împuşcate din plastic), consolelor, etc;
- executarea lucrărilor care necesită spargeri pe faţa opusă a peretelui care trebuie placat;
- îmbrăcăminţile pardoselilor reci.
Pregătirea suprafeţei pereţilor
- înainte de începerea lucrărilor de placare, suprafeţele pereţilor din zidărie, b.c.a. sau beton se vor pregăti
conform Normativ C18-83 (executarea tencuielilor) şi P104-82 (executarea pereţilor din b.c.a.);
Caiet de sarcini 40
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
- placajul de faianţă sau gresie se aplică pe suprafeţe uscate, fără abateri de la planeitate (sub 3 mm / m pe
verticală şi sub 2 mm / m pe orizontală);
- suprafaţa pe care se aplică placajul nu trebuie să aibă neregularităţi, pete de grăsime, rosturile zidăriei
trebuie curăţate pe o adâncime de 1 cm, iar suprafeţele de beton trebuie aduse în stare rugoasă.
Aplicarea plăcilor de faianţă sau gresie:
- se trasează suprafeţele pentru placare, cu atenţie deosebită la stabilirea orizontalităţii şi verticalităţii
montajului;
- plăcile curăţate în prealabil de praf se ţin în apă o oră şi se scurg preţ de 2-3 minute înainte de aplicarea
lor;
- montarea plăcilor se face pe orizontală începând de jos în sus;
- rosturile orizontale şi verticale trebuie să fie în prelungire (rost pe rost) şi în linie dreaptă, având lăţimea
indicată prin proiect, dar nu mai mare de 0,5 mm;
- suprafeţele orizontale (glafurile) se vor executa cu pantă de cca 2%.
Operaţiuni:
- montarea plăcilor se face pe tencuiala existentă executată la nivel de tinci, cu adezivi speciali de import,
cu respectarea tehnologiei furnizorului de produse, rosturile fiind închise cu chituri speciale de import.
Atât culoarea plăcilor cât şi a chitului se va stabili de către proiectant;
- după 5-6 ore de la montarea plăcilor se vor curăţa rosturile;
- umplerea rosturilor se va face ulterior cu chituri speciale;
- etanşările între suprafeţele placate şi recipienţi de orice fel se va face cu chituri speciale;
- în cazul execuţiei placajelor de faianţă la interior, la o temperatură mai mică de +5 grade C, se vor lua
măsurile speciale prevăzute de “Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros” – indicativ
C16-79.
7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR ŞI VERIFICAREA CALITĂŢII
Se va controla aspectul general al placajului: corespondenţa cu proiectul şi mostrele aprobate,
uniformitatea culorii, planeitatea, verticalitatea şi orizontalitatea suprafeţelor (sub dreptarul de 1,2 m
lungime orientat pe toate direcţiile se admite o singură undă cu săgeată de maximum 1 mm), continuitatea şi
execuţia îngrijită a rosturilor dintre plăcile de faianţă, rosturi de lăţimi uniforme şi rectilinii, atât pe verticală
cât şi pe orizontală, etc.
Se va controla gradul de aderenţă al plăcilor la stratul suport. Liniile de racord ale placajului cu alte
tipuri de finisaje adiacente (plinte, tencuieli, etc) trebuie să fie rectilinii, fără onduleuri în plan vertical sau
orizontal, iar rosturile bine etanşate cu chituri speciale.
Nu se admite ca nivelul placajului să fie nici sub nivelul tencuielii dar nici ieşit cu mai mult de grosimea
plăcii de faianţă.
În jurul străpungerilor prin suprafaţa de placaj, găurile se maschează cu rozete metalice, capace,
întrerupătoare, prize, etc, găurile netrebuind să fie vizibile.
Placajul de faianţă fiind un finisaj cu caracter pretenţios, recepţia se va face cu exigenţă sporită.
10.CAIET DE SARCINI INVELITOARE SI TINICHIGERI
GENERALITATI
Caiet de sarcini 41
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol:.

Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrari de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri)
Capitole asociate:
Elementele de invelitoare cum ar fi tabla plana sau tabla metalica tip tigla, tabla ondulata si elemente sandwich.
Pantele invelitorilor
Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m )
minime uzuale
Tabla plana obisnuita si 15 30 - 60
tabla autoportanta
Tabla profilata tip tigla 25 45 - 175
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
Acolo unde există contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normatvele
enumerate mai jos, instructunile din specificati vor avea prioritate.
Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste
1. GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si executia lucrãrilor de remediere aM.L.P.T.L.

hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton. 1624/02.11.2001
2. C 217-1983 Norme tehnice privind alcãtuirea si executarea hidroizolatieiI.C.C.P.D.C. NP 37–1982

cu folie din pvc plastifiat la acoperisuri 21/21.02.1984
3. NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, executia si exploatareaM.L.P.T.L. C 37-1988,

învelitorilor acoperisurilor în pantã la clãdiri 606/21.04.2003
Caietul 1
4. GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea învelitorilorM.T.C.T. 219/2005
din membrane polimerice realizate ,,in situ‖
5. NP 119-2006 Normativ privind proiectarea şi execuţia învelitorilor subţiri deM.T.C.T.

beton armat şi precomprimat, monolite şi prefabricate 1733/20.11.2006
NORMATIVE CONEXE
6. C 37-1988 Normativ pentru alcatuirea si executarea învelitorilor laI.C.C.P.D.C. C 37-79

constructii 4/10.01.1989
7. C 151-1972 Instructiuni tehnice pentru folosirea învelitorilor din tablaM.C.Ind.

cutata zincata termoizolate cu polistiren celular 161/N/18.09.1972
8. C 172-1974 Îndrumator pentru prinderea si montajul tablelor metaliceM.C.Ind.

profilate la executarea învelitorilor si a peretilor 126/19.11.1974
Legenda:
I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii
Caiet de sarcini 42
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului M.C.Ind. - Ministerul Constructiilor Industriale
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE,

MANIPULARE, DEPOZITARE
Materiale
a) Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un start
table ondulate din otel galvanizate si vopsite;
table ondulate din aluminiu anodizate si/sau copsite
Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Proiectant.

Alte finisaje, cum ar fi finisaj din Al-Zn, placa lacuita din aluminiu sau din otel inoxidabil sunt optionale si se
vor folosi doar cu acordul Contractorului. Garantia producatorului: timp de 15 ani panourile nu vor coroda.
- Tabla din otel galvanizat :
o Va fi otel laminat la cald Gauge 24 (0,60mm), table moale si otelita.

o Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces continuu de imersare.
c) Tabla pentru acoperis din cupru: tabla din cupru laminata la rece in conformitate cu indicarea duritatii H00 si
cu greutatea de 4,90 - 6,10kg/m2, daca nu se specifica altfel in planse.
d) Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis, daca sunt in conexiune.
e) Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat, invelisuri
protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice, exceptand daca
se indica altfel.
o Etansator pentru rosurile de dilatatie .

- Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiun a caietelor de sarcini, se livreaza
componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama, sageac, agrafe, sipci, scurgeri,
jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere. Se potrivesc materialele si finisajele
acoperisului.
o Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee 100%. Se
furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica, nu pateaza.
o Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric, polisulfidea butil sau etansator din silicon cum se recomanda
de producatorul constructiei.
- Cuie:
o Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25mm minim, nu mai putin de 2,2cm;
o Pentru tabla din cupru: ca mai sus, dar din cupru sau bronz.
- Sururburi si bolturi:
o Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil o Pentru tabla din cupru: Cupru, bronz sau alama.
- Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm largime x 7,5cm
lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla.
Se urmaresc recomdarile producatorului.
- Lipire. Conform STAS 11212/2-84, compozitia pentru cupru 50% cositor si 50% plumb.
- Nituri: 0,3 - 0,5cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla.
Caiet de sarcini 43
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
25.3.2. Depozitare si Manipulare

Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare.
Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura ventilatie adecvata.
Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior ,dar se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate
si pentru a impiedica deteriorarea lor.
- Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor. Deteriorarile minore se
vor repara cu chit .
- Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentru a evita deformarea tablelor care se afla in partea de jos.
25.3.3. Mostre
Contractorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului, instructiunile de montare,
recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis.
Mostre (se furnizeaza incazul acoperiselor complet noi): inainte de achizitionarea materialelor si montarea
componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra. Se incorporeaza materialele si metodele de excutie si
montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra pe suprafata acoperisului la indicatia Proiectantului. Se
retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a
lucrarii pentru acoperisl metalic.
Mostra trebuie sa aiba dimensiune asuficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice, detaliile de
prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea.
Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare, jgheaburi, burlane,
tevi pentru evacuare apa pluvila etc.. vor fi de aprox 20cmx20cm din fiecare.
Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor . Se indica rosturile de dilatare si
conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si penetrari.
25.4. EXECUTAREA LUCRARILOR, INSTALARE, MONTARE, ASAMBLARE
A.Montarea invelitorilor din tabla .
25.4.1. Generalitati
Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil.

Tabla metalica prefabricata pentru acoperis, burlane, coame pentru hidroizolatie si rezistenta la apa cu previziuni de
expansiune pentru lucrarile in desfasurare, pentru a preveni scurgeri sau deteriorare.
Lucrarile trebuie sa se potriveasca cu substructura.
Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului.
Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate, montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile
fasonate pentru a forma bordura.
- Imbinari: imbinarile prefabricate la tabla cu imbinati plate. Marginile din tabla galvanizata se vor imbina si lipi. Se
recomanda nituri suplimentare pentru imbinari.
- Iminari pentru etansare: unde sunt mobile, se recomanda sau sunt necesare imbinari tip care nu se dilata pentru
performanta adecvata a lucrarii, pentru ca metalul sa asigure montarea adecvata a etansatorului elastomeric, in
concordanta cu standardele STAS.
- Separari: pentru separarea metalului se foloseste metal care nu este compatibil sau sub-structura coroziva prin
acoperirea suprafetele ascunse la locurile de contact cu invelis bituminos sau alte saparari permanente cum se
recomanda de producator.
COORDONARE
Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a
planseelor, parapetilor, peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile,a securiza si a asigura o
instalatie rezistenta la coroziune.
LUCRARI DE PREGATIRE
Se curata suprafetele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. Se bat cuiele sau alte mijloace
de prindere proiectate in substructura (panseu din lemn).
Caiet de sarcini 44
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
MONTARE
Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa
fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tablelor care este montat.
A. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecarei suprafete din metal in zona de contact cu invelis
bituminos, prin aplicarea de ameste asfalt- caiciuc, sau prin separare permanenta cum se specifica de producatorul
metaleleor care nu sunt similare.
B. Se monteaza o folie( membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vapori pe toata suprafata acoperisului
exceptand cazul in care producatorul specifica altfel. Se foloseste adeziv pentru ancorare temporara, unde este
posibil, pentru a minimiza folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperisul din tabla de cupru. Imbinarea se
suprapune minim 5cm.
C. Tablele prefabricate, imbinarile, fasiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile si alte componente ale
tablei metalice pentru acoperisuri, pentru profile, elemente de drenare indicate si dupa cum se cere pentru evitarea
scurgerilor. Se prevad pentru expansiune si contractia termica a lucrarilor, cum se indica. Se etanseaza Imbinarile
dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folosesc materiale perfabricate cat de mult posibil.
D. Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza flanse pentru elementele de imbinare
nu mai mici de 2,5 cm in etansator. Cand temperatura ambientala este moderata in momentul monatrii, 5° - 21°C., se
monteaza elemente de imbinare pentru 50% miscare in ambele parti. Se regleaza proportional pentru montari la
temperaturi ambientale mai mari. Nu se monteazaimbinari tip etansare la temperaturi sub 5°C.
E. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari vizibile si localizati astfel icat sa
minimizati posibilitatile de scurgere. Acoperiti si etansati elementele de prindere si ancorele cum se cere pentru o
montare adecvata.
F. Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de 1,25 - 2,50 cm,
solosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metalica.
CURATARE
Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafete vizibile ale tablei metalice pentru acoperis. Se
indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor.
Se curata suprafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidarea sau agentii atmosferici.
FINISARE
Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare.
Pentru tabla din cupru: pentru a incetini actiunea agentilor atmosferici, se aplica un start uniform de ulei de parafina
de calitate superioara, sau de lac transparent.
PROTECTIE
Se asigura protectia finala a intr-un mod acceptabil pentru a se asigua absenta deteriorarii acoperisului in momentul
receptiei lucrarilor.
25.4.2. Coame, dolii

Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei.
- Asezarea va incepe de la capatul opus unde se previne vantul.
- Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da gauri pentru suruburi si cuie. Nu se
dau gauri cu obiecte neascutite.
- Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi autofiletante pentru legatura
cu sageacul.
25.4.3. Tabla profilata pentru acoperis - Generalitati

- Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare Aindicata de producator.
- Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Proiectantului.
- Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este probata de Proiectant.
Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de Proiectant.
25.4.4. Prindere si fixare

Caiet de sarcini 45
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Se folosesc conectorii recomandati de producator si aprobati de Proiectant. Vopseaua trebuie sa aiba aceeasi culoare
ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere. Acestea se aplica intr-un mod curat,
consistent si dupa un anumit criteriu. Se folosesc suruburi tip TEK pentru streasina acoperisului, unde ramele
acoperisului sunt vizibile.
25.4.7. Jgheaburi si burlane

Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate , de acelasi tip cu materialul
invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ).
Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ;
Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior
in cel inferior pe cca 6 cm .
Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .
25.5. VERIFICAREA CALITATII
Verificari inainte de inceperea executiei invelitorii
Trebuie sa se verifice :
- Existenta procedurii tehnice de executie a invelitorii in documentele de calitate ale constructorului ;
- Existenta proiectului si a detaliilor de executie;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
- Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
- Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului;
- Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe ); abaterile de la
planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta;
- Existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii, strapungeri, jgheaburi,
burlane);
Verificari in timpul executiei lucrarilor

Trebuie sa se verifice:
- Daca se respecta procedura tehnica de executie;
- Daca se respecta proiectul si detaliile de executie;
A) Pentru stratul de protectie din carton bitumat sau membrana hidroizolatoare:

- suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari;
- la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 -3 cm , iar cartonul trebuie adus pe fata
inferioara a asterelei si prinse in cuie;
- ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse parallel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20 cm/m si perpendicular
la acoperisuri cu pante mai mari;
- ca foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele , cu petreceri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si
fixate cu cuie cu cap plat;
- toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii;
B) Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica:

-petrecerile minime paralele cu panele sa se incadreze in functie de panta invelitorii in urmatoarele limite:
Panta 40 30 15 12
acoperisului cm / m
Caiet de sarcini 46
C.U.I. 36821104 J39/760/2016
Petrecerea minima 9 10 11 20
cm
- petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumatate de ondula si sa includa obligatoriu
creasta ondulei;
- respectarea sensului de montaj de la poala spre coama;
- respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si strapungeri (cordoane de chit , garnituri , saibe)
astfel incat la receptie sa nu patrunda apa prin invelitoare;
- realizarea protectiei anticorozive a panourilor din tabla si a elementelor metalice de montaj;
C) Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica:
- panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permita stagnarea locala a apei
turnate in jgheab pentru verificare;
- saezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii;
- imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor;
- fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire, montate
ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proiect;
- burlanele trebuie montate vertical , cu abateri de max 0,5 cm / m , bine fixate cu bratari din tabla zincata, cu
tronsoanele petrecute etans , cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu
existe pierderi de apa;
- glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior , sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu
cuie , iar strapungerile lipite cu cositor;
- amplasarea , prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp , la colturi si la burlane;
- executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jghab;
- realizarea pantei spre burlan , asigurand scurgerea apei fara stagnari;
Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor

Trebuie sa se verifice:
- existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;
- existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
- invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etanseitate la apa, la vant, la ploaie sau
zapada; la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte interspatii prin care sa se vada
lumina din exterior;
25.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE
- lucrari de montaj invelitori din tabla
- lucrari de montaj invelitori din panouri autoportante
- lucrari de montaj glafuri, jgheaburi si burlane
Caiet de sarcini 47

Caiet Sarcini

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. MHL PROARHIPROD S.R.

CAIET DE SARCINI ARHITECTURA

Denumire: CONSTRUIRE 2 IMOBILE LOCUINTE COLECTIVE

Amplasament: Drumul Cheile Turzii nr.125-135

Beneficiar: BAICU GIORGICA

1.DATE GENERALE PROIECT

Denumirea investiţiei CONSTRUIRE 2 IMOBILE LOCUINTE COLECTIVE

Elementele de trasare ale construcţiei

Europubele se afla la demisol intr-o incapere alimentata cu apa si cu canalizare.

1.1. DATE GENERALE CAIET SARCINI

1.2.MASURI GENERALE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR SI CONTROLUL CALITATII

La finalizarea lucrarilor Executantul va asigura efectuarea curateniei generale finale.

SEF PROIECT:Arh. Estera Gospodaru INTOCMIT:Arh.Mihalache Laurentiu

2. CAIET DE SARCINI ZIDARIE

Activitatile cuprinse in acest capitol trebuie sa fie in conformitate cu:

• grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm;

Zidărie mixtă (complexa)

SEF PROIECT:Arh. Estera Gospodaru INTOCMIT:Arh.Mihalache Laurentiu

3. CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATIE SUBSOL -DEMISOL

Indicativ P 134-95 Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce înglobeaza material geosistetice

SEF PROIECT:Arh. Estera Gospodaru INTOCMIT:Arh.Mihalache Laurentiu

4. CAIET DE SARCINI TERMOSISTEM

Lucrările de izolare termică se execută pe baza proiectelor întocmite de proiectantul lucrărilor de

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE

GRADUL DE DETALIERE PROIECTULUI

Pregătirea stratului suport

Deviația de la suprafața perpendiculară și de la muchii maxim 10 mm de la podea și în general maxim

Livrare, depozitare, manipulare

Pregatirea suprafetei suport

Tencuiala se da dupa uscarea grundului.

Detaliu - parapet fereastra Detaliu – realizarea muchiilor cu picurator (ferestre)

Se fac masuratorile Aplicarea adezivului Marcarea pozitiei Aplicarea bandei de

Aplicarea placilor Masurarea profilului Aplicarea bandei de Aplicare masei de armare

Aplicarea profilului Armarea intregii Asigurare imbinare

VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

 Se va verifica planeitatea (± 0,5 mm).

SEF PROIECT:Arh. Estera Gospodaru INTOCMIT:Arh.Mihalache Laurentiu

5. CAIET DE SARCINI TAMPLARIE

SEF PROIECT:Arh. Estera Gospodaru INTOCMIT:Arh.Mihalache Laurentiu

6. CAIET SARCINI SARPANTA DIN LEMN

5. Masuri de paza contra incendiilor

Documente de referinta pentru substantele ignifuge

Masuri de protectia muncii aplicate la lucrarile de ignifugare :

VERIFICAREA EXECUTIEI SI RECEPTIEI

SEF PROIECT:Arh. Estera Gospodaru INTOCMIT:Arh.Mihalache Laurentiu

7. CAIET SARCINI TENCUIELI

a. Tencuieli interioare executate in interiorul cladirilor pe pereti sau tavane.

1% in cazul tencuielilor decorative.

a. La mortarele de var marca M4 T – pana la 12 ore

3. TRANSPORT, DEPOZITARE, MANIPULARE

5. VERIFICAREA EXECUTIEI, RECEPTIE

cazuri se inscriu in registrul de procese-verbale si se vor mentiona in prezentarea ce se preda comisiei de

procese-verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.

La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie sondaje si verificari dar cu o

frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta.

VERIFICAREA ASPECTULUI GENERAL AL TENCUIELILOR

6. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI IMPOTRIVA INCENDIILOR

 Se aplica un strat de tencuiala fin driscuita cu mortar var ciment M 25 T

SEF PROIECT:Arh. Estera Gospodaru INTOCMIT:Arh.Mihalache Laurentiu

8. CAIET SARCINI PARDOSELI

4. LUCRĂRI CARE TREBUIESC TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR DE

Pardoseli din plăci gresie ceramică şi porţelanată

Livrare, depozitare, manipulare