Sunteți pe pagina 1din 144

SUMAR

INTRODUCERE

Antonio Momoc
Mass-media, new media şi criza actuală. Presa ca „a patra putere” vs. citizen
journalism /

MASS-MEDIA, NEW MEDIA ŞI CRIZA ACTUALĂ.


PRESA CA „A PATRA PUTERE” VS. CITIZEN JOURNALISM

Ionela Carmen Boşoteanu


Impactul social media asupra comunicării politice /

Corina Daba-Buzoianu, Cristina Cirtita-Buzoianu


Media Picture Politics: a Communicational Analysis of the Romanian Media Public
Space /

Monica Pătruţ
Pro şi contra suspendării preşedintelui: referendum pe Facebook /

Antonio Momoc
Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook în timpul protestelor din ianuarie 2012 /

Dragoş Lucian Ivan


Social Media PR as a Catalyst: Balancing the Political Pressures to Communicate
“with” or “to” the Public /

STUDII

Mariana Stanciu
Sănătatea populaţiei şi accesul la serviciile medicale din România /

Mihai Stelian Rusu


Topografii ale trecutului: structurarea şi restructurarea conştiinţei istorice
româneşti prin manualele naţionale de istorie /

Valentin Nemeş, Luminiţa Filimon, Claudiu Filimon


Socio-economic Mutations Occurred in the Evolution of Communist Urban
Structures. Case Study: Ştei (Bihor County, Romania) /

Marin Constantin
Dimensiunea etno-culturală a cetăţeniei în legislaţia contemporană a Uniunii
Europene şi a României (1992-2012) /
ACTUALITATEA ŞTIINŢIFICĂ

Mihai Dumitru
Conferinţa Internaţională „Cultura europeană a drepturilor omului. Dreptul la
fericire”, 13-15 Decembrie 2012, Bucureşti /

RECENZII

Romina Surugiu
Luminiţa Roşca, La sphère publique, la démocratisation de la vie sociale et
politique et les médias en Roumanie, Tritonic, Bucureşti, 2012, 182 p. /

Alexandru Iorga
Laura Jiga Iliescu (coord.), Nicolae Teodoreanu şi Monica Beatrice Bercovici,
Oameni şi fiare. Introducere în universul imaterial al făurăriei. Studii şi
documente/Men and irons. An introduction to the immaterial universe of
blacksmithing. Studies and documents, Bucureşti, Curtea Veche, 2011, 255 p. /

Ioan Mărginean
Elena Zamfir, Vasile Burtea (coordonatori), Prezent şi perspective în cultura romă
în viziunea intelectualilor, liderilor şi oamenilor de succes romi, Grupul de presă,
tipografie şi distribuţie PPB, Bucureşti, 2012, 151 p. /
CONTENTS

INTRODUCTION

Antonio Momoc
Mass-media, New Media and the Current Crisis. The Press as the „Fourth Estate”
vs. Citizen Journalism /

MASS-MEDIA, NEW MEDIA AND THE CURRENT CRISIS. THE PRESS AS THE
„FOURTH ESTATE” VS. CITIZEN JOURNALISM

Ionela Carmen Boşoteanu


The Impact of Social Media on Political Communication /

Corina Daba-Buzoianu, Cristina Cirtita-Buzoianu


Media Picture Politics: a Communicational Analysis of the Romanian Media Public
Space /

Monica Pătruţ
For and against the Impeachment of the President: the Referendum on Facebook /

Antonio Momoc
The Presidential Candidates’ Presence on Facebook during the January 2012
Protests /

Dragoş Lucian Ivan


Social Media PR as a Catalyst:
Balancing the Political Pressures to Communicate “with” or “to” the Public /

STUDIES

Mariana Stanciu
Population Health Status and the Access to the Medical Services in Romania /

Mihai Stelian Rusu


Topographies of the Past: Structuring and Restructuring Romanian Historical
Consciousness through National History Textbooks /

Valentin Nemeş, Luminiţa Filimon, Claudiu Filimon


Socio-economic Mutations Occurred in the Evolution of Communist Urban
Structures.
Case Study: Ştei (Bihor County, Romania) /
Marin Constantin
The ethno-cultural dimension of European citizenship (1992-2012) /

SCIENTIFIC ACTUALITY

Mihai Dumitru
International Conference „The European Culture for Human Rights.
The Right to Happiness”, December 13-15, 2012, Bucharest /

REVIEWS

Romina Surugiu
The Public Sphere, the Democratisation of Social and Political Life and Media in
Romania /

Alexandru Iorga
Laura Jiga Iliescu (ed.), Nicolae Teodoreanu şi Monica Beatrice Bercovici, Men and
Irons. An Introduction to the Immaterial Universe of Blacksmithing. Studies and
Documents/Oameni şi fiare. Introducere în universul imaterial al făurăriei. Studii şi
documente, Bucureşti, Curtea Veche, 2011, 255 p. /

Ioan Mărginean
Elena Zamfir, Vasile Burtea (editors), Present and Perspectives in the Roma Culture
in the Vision of the Roma Intellectuals, Leaders and Successful Businessmen, Grupul
de presă, tipografie şi distribuţie PPB, Bucureşti, 2012, 151 p. /
INTRODUCERE

Mass-media, new media şi criza actuală.


Presa ca „a patra putere” vs. citizen
journalism
Antonio Momoc*
Universitatea din Bucureşti

Înainte de revoluţia Facebook, odată cu voltat într-o perioadă de redescoperire a de-


trecerea de la web 1.0 la web 2.0, jurna- mocraţiei sub forma democraţiei reprezen-
lismul tradiţional a suportat o serie de tative. Diferenţa majoră dintre democraţia
transformări aflate încă în desfăşurare. antică directă ateniană şi cea indirectă, mo-
Apariţia blogului şi a blogosferei, popula- dernă constă în faptul că, în epoca na-
ritatea reţelelor sociale (Facebook, Twitter, ţiunilor, democraţia modernă este una re-
LinkedIn) şi mai ales introducerea pe scară prezentativă, iar puterea politică se exercită
largă a noilor tehnologii de comunicare cul- prin reprezentanţi aleşi. În opinia unor cer-
minând cu smartphone-ul conectat perma- cetători ai fenomenului, ca Paul Levinson
nent la internet au modificat fundamental (New new media, Allyn & Bacon Penguin
modul cum funcţionează redacţiile şi agen- Academics, Boston, 2009), în democraţia
ţiile de PR şi publicitate, felul în care jurna- directă a lui Solon, Clistene şi Pericle toţi
listul sau specialistul în relaţii publice cu- cetăţenii vorbeau pentru toţi cetăţenii: în
lege, redactează, transmite sau ambalează democraţia directă ateniană toţi cetăţenii
informaţia. Criza financiară internaţională a erau educaţi, adică ştiau să scrie şi să ci-
contribuit la rândul ei la transformarea tească legile, toţi participau la elaborarea şi
comunicării şi a mass-mediei tradiţionale. votarea normelor cetăţii. În schimb, în de-
În acest număr special al revistei mocraţia indirectă, câţiva reprezentanţi vor-
„Sociologie Românească”, autorii răspund besc în numele tuturor cetăţenilor, câţiva
la următoarele întrebări: care sunt obsta- scriu şi citesc legile pentru toţi ceilalţi. În
colele economice actuale ale redacţiilor, ale sistemul mass-media tradiţional (în epoca
agenţiilor de PR şi publicitate, care sunt tiparului, a radioului, a televiziunii) câţiva
presiunile financiare şi politice asupra cetăţeni vorbesc în numele tuturor celor-
jurnaliştilor în contextul crizei, cum este lalţi: politicieni, jurnalişti, editori, gate-
afectată presa tradiţională de ascensiunea keeperi, patroni de presă.
presei online, ce aduc nou social media în Media tradiţională s-a dezvoltat odată
jurnalism, comunicare şi relaţii publice? cu democraţia indirectă. Raportul dintre
Mass-media tradiţională, printul, cine- producătorul şi consumatorul de informaţie
matograful, radioul, au apărut şi s-au dez- în democraţia reprezentativă este urmă-

* Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Departamentul de


Antropologie culturală şi Comunicare, Bd. Iuliu Maniu 1-3, Complex Leu, Corp A, et. 6, sector 6,
Bucureşti, România. E-mail: antoniomomoc@fjsc.ro.
6 Antonio Momoc, Mass-media, new media şi criza actuală

torul: câţiva vorbesc pentru toţi. În sistemul independentă s-a impus în democraţia mo-
media tradiţional există o singură voce, un dernă ca mecanism fundamental de apărare
singur microfon, un singur reprezentant sau a drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului
câţiva care se adresează unui număr mare împotriva abuzurilor posibile ale puterii
de oameni, unor audienţe mari, unor pu- politice. Dar metafora „presa este a patra
blicuri eterogene. putere” exprima, dincolo de un mandat pe
În epoca internetului, a blogului şi a care ziariştii nu l-au avut niciodată din
social media, fiecare cetăţean, fiecare con- partea cetăţenilor, şi un deziderat al jurna-
sumator de media devine producător de liştilor ca posibili reprezentanţi şi apărători
informaţie şi fiecare individ, la fel ca în ai interesului public în faţa puterii (de stat)
democraţia ateniană, vorbeşte pentru el şi care are tendinţa să devină abuzivă. Câine
în numele său. New media (internet, blog, de pază al democraţiei („watch-dog”), pre-
social media) fac posibilă apariţia „satului sa tradiţională semnala abuzurile puterii
global” în care un număr tot mai mare de politice şi vorbea în numele celor „fără
oameni creează texte, imagini, mesaje, şi putere”, în numele categoriilor pe care
devin producători de informaţie. Aceste politicienii nu le reprezentau.
schimbări din industria mass-media au de- Pe fondul ascensiunii presei online şi
terminat specialiştii să identifice „jurnalism mai ales după explozia social media,
cetăţenesc” în activitatea online a userilor cetăţenii – acum producători de informaţie
non-jurnalişti, a consumatorilor de media – critică reprezentarea politică şi pretind
care se transformă, cu ajutorul noilor exprimarea directă a puterii poporului, fără
tehnologii, în producători de informaţie. intermediari. Criza democraţiei reprezen-
Nu întâmplător ideea de presă ca „a tative nu este însă doar criza Parlamentului,
patra putere în stat” s-a născut în epoca a partidelor sau a reprezentării politice:
presei tradiţionale în care ziariştii erau per- cetăţenii nu se mai simt reprezentaţi de
cepuţi ca vocea celor care nu se puteau face politicieni, dar nici de către jurnalişti. Lipsa
auziţi sau văzuţi de către deţinătorii puterii. de legitimitate a parlamentarilor este com-
De fapt, la originea acestei metafore se află pletată de lipsa de încredere a cetăţenilor în
observaţia politicianului Edmund Burke, profesionalismul, obiectivitatea şi bunele
care ar fi remarcat (potrivit unei note a isto- intenţii ale jurnaliştilor. În acest context
ricului Thomas Carlyle) că în Parlamentul creşte consumul de media alternativă, dar şi
britanic erau trei stări sociale, dar la „ga- producţia de jurnalism alternativ. Demo-
leria unde stăteau reprezentanţii presei se craţia directă este astăzi o „democraţie
afla o a patra stare, mai importantă decât online”.
toate celelalte la un loc”. Ideea lui Burke În primul articol al acestui număr al
ajunsă pe tărâm francez a suferit o modi- revistei Sociologie Românească, intitulat
ficare: Balzac, Dumas, Zola au vorbit des- Impactul social media asupra comu-
pre presă ca despre o „a patra putere”, iar nicării politice, Ionela Carmen Boşoteanu
expresia s-a impus în opinia publică cu insistă asupra schimbărilor pe care social
această semnificaţie. media le-a provocat recent în viaţa noastră
Evident, presa nu a fost niciodată a (publică şi privată), dar şi asupra trans-
patra putere în stat, aşa cum au descris formărilor produse de noile tehnologii în
principiul echilibrului şi controlului reci- comunicarea politică. După o scurtă trecere
proc al puterilor filosofi ca John Locke (Al în revistă a impactului presei scrise, a ra-
doilea tratat despre guvernare) sau dioului, a cinematografului şi a televiziunii
Montesquieu (Despre spiritul legilor). asupra comunicării publice, autoarea face
Ideea iluministă referitoare la separaţia un inventar al caracteristicilor noii comu-
executivului de legislativ şi de o justiţie nicări politice în era social media.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 5-7 7

Corina Daba-Buzoianu şi Cristina special potenţialii candidaţi la funcţia de


Cirtita-Buzoianu propun o analiză a spa- Preşedinte al României, au încercat să profite
ţiului public în România post-comunistă şi de momentul politic. Studiul prezintă reacţiile
interpretează protestele din ianuarie 2012 pe social media ale celor mai importanţi
ca pe o formă de manifestare a societăţii actori politici: Victor Ponta, Crin Antonescu,
civile. Pornind de la consecinţele crizei Sorin Oprescu, Dan Diaconescu, Mihai
financiare şi ale măsurilor de austeritate, Răzvan Ungureanu sau Emil Boc.
cele două autoare discută modul în care Impactul web 2.0 asupra activităţii de
comunicarea este structurată în spaţiul PR este prezentat de Dragoş Lucian Ivan în
public românesc, cine sunt actorii comu- articolul Social Media PR as a catalyst:
nicării publice, care sunt temele dezbaterii Balancing the Political Pressures to
publice. În studiul intitulat Media picture Communicate “with” or “to” the public.
politics: a communicational analysis of Autorul discută despre relaţiile publice 2.0
the Romanian media public space sunt ca şi catalizator pentru atragerea şi impli-
prezentate rezultatele unei monitorizări carea consumatorilor/alegătorilor tineri.
comparative între anii 2011 şi 2012 asupra Cercetarea cantitativă şi calitativă asupra
unor ziare naţionale („Adevărul”, „Eveni- practicienilor PR cu vârste cuprinse între
mentul zilei” şi „Jurnalul Naţional”) cu pri- 19 şi 27 de ani a relevat în ce măsură noile
vire la temele şi actorii mediatizaţi în instrumente PR 2.0 pot orienta membrii
spaţiul public înainte şi după izbucnirea comunităţii tinere spre participare politică
protestelor din ianuarie 2012. şi implicare civică.
În articolul Pro şi contra suspendării În finalul acestui număr, Romina
preşedintelui: referendum pe Facebook, Surugiu prezintă lucrarea La sphère
Monica Pătruţ analizează modul cum a fost publique, la démocratisation de la vie
utilizată reţeaua Facebook atât de către sus- sociale et politique et les médias en
ţinătorii păstrării preşedintelui în funcţie, Roumanie, apărută la Editura Tritonic, în
cât şi de cei care cereau demiterea lui, în 2012. Cartea Luminiţei Roşca abordează
timpul campaniei electorale pentru referen- modul în care mass-media din România a
dumul din 29 iulie 2012. Autoarea a folosit contribuit la formarea şi consolidarea sferei
atât analiza funcţională pentru a cuantifica publice de la noi. Romina Surugiu ne
atacurile şi apărările online ale celor două asigură că autoarea tratează conceptul de
părţi implicate, cât şi analiza de conţinut sferă publică în sensul filosofic dat de
pentru a prezenta evoluţia activităţii de co- Habermas, dar şi în sensul politic propus de
municare a celor două tabere pe reţeaua de documentele Uniunii Europene, iar pentru a
socializare Facebook. oferi un cadru teoretic cuprinzător, recurge,
Cel de-al patrulea articol, Candidaţii de asemenea, la lucrările lui H. Arendt, dar
prezidenţiabili pe Facebook în timpul şi la perspectivele contemporane asupra
protestelor din ianuarie 2012 face referire modului în care se construieşte sfera pu-
la criza din ianuarie 2012 declanşată după blică în anii 2000 în cercetările lui P.
demisia din 10 ianuarie 2012 a lui Raed Mancini şi K. Jakubowicz. Lucrarea
Arafat din funcţia de subsecretar de stat în Luminiţei Roşca dezvoltă un model de
Ministerul Sănătăţii. Demisia doctorului analiză a sferei publice româneşti, din seco-
Arafat a condus la protestele de stradă care lul al XIX-lea până în prezent, iar ele-
au culminat cu demisia guvernului Emil mentul central al acestui model este relaţia
Boc pe 6 februarie 2012. Noutatea acestor sferei publice cu presa.
mişcări de stradă o reprezintă mobilizarea
Primit la redacţie: martie, 2013
online a protestatarilor. Politicienii, şi în
MASS-MEDIA, NEW MEDIA
ŞI CRIZA ACTUALĂ.
PRESA CA „A PATRA PUTERE”
VS. CITIZEN JOURNALISM

Impactul social media asupra


comunicării politice
Ionela Carmen Boşoteanu*
Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi

Abstract: The paper „The impact of social media on political communication” aims to emphasize
the changes brought by new technologies, via social media, to political communication, as an
unprecedented transformation of the communication between a politician and the ordinary
potential elector. Following the rise of the internet and the success of social networks, political
communication adapted to the web structure by means of the online interaction of the two actors in
the public scene. Social media is a relatively new concept, used rather than defined in the
specialised literature. Therefore, after a brief definition and a diachronic presentation of the
concept, we intend to describe the new features of political communication used by politicians by
means of new communication techniques, providing examples wherever possible. New media, a
form of mass communication, was a constant topic of our concern, and, therefore, approaching the
social media phenomenon is nothing but a natural consequence of our previous studies. The article
is structured into two chapters, as follows: The first chapter deals with the social media
phenomenon and the changes it brought to political communication. The second chapter concerns
the social media – political communication which will highlight the reviving of political
communication through social media, leading us to assert that, through social media, political
communication tends to become – in Dominique Boullier’s terms – net-politique (internet politics).
The bibliographic references we made use of in describing this theme come from the Anglo-
francophone research area, but also from the Romanian specialised literature.

Keywords: democratisation of political communication, social media, net-politique.


Cuvinte-cheie: democratizarea comunicării politice, social media, net-politique.

Introducere forme new media, – preponderent de apli-


cabilitate secvenţială a unor forme spe-
Studiile, din România, referitoare la cifice, exemplu Facebook, blogosfera etc.,
new media sunt, în general, demersuri de studiile de caz pe o anumită problematică –
investigare teoretică şi practică a unor , lipsind o abordare teoretică coerentă şi

* Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, Facultatea de Economie, Str. Grigore Ghica, nr. 13, Iaşi. E-
mail: ionela.bosoteanu@yahoo.com.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 8-18 9

unitară. În acest context, social media şi meniu (Livingstone, 2007; Flew, 2008;
implicaţiile acesteia în societate, mai ales Castells, 2001; Terranova, 2004) ceea ce
în domeniul comunicării politice, constituie ne-a determinat să facem o mică analiză a
o provocare în a surprinde câteva din ceea ce înseamnă social media şi implica-
aspectele teoretice ale fenomenului. Majo- ţiile în comunicarea politică. După defi-
ritatea cercetărilor abordează studii de caz nirea acestui concept şi o sumară prezen-
despre blogosferă, prezenţa si evaluarea tare diacronică a acestuia descriem caracte-
prestaţiei politicienilor pe Facebook sau risticile noi ale comunicării politice prin fo-
Twitter, analiza limbajului şi designul unui losirea de către politicieni ale noilor tehnici
site politic, interactivitatea comunicării de comunicare, exemplificând acolo unde
online pe site sau blog, însă sunt rare cazu- este cazul.
rile de prezentare a unor consideraţii gene- Structura articolului are în vedere un
rale bazate pe o bună cunoaştere atât a fe- capitol despre fenomenul social media şi
nomenului social media, cât şi a moda- transformările produse asupra comunicării
lităţilor de manifestare a clasei politice, în politice cu două subcapitole, unul de defi-
special în ceea ce priveşte comunicarea. nire şi evoluţia conceptului, al doilea, baro-
Toate consideraţiile generale asupra impac- metrul utilizat reţelelor sociale. Al doilea
tului social media asupra comunicării poli- capitol îl constituie social media – comuni-
tice au la bază o observaţie îndelungată a carea politică care va evidenţia relansarea
fenomenului, cu exemplificări acolo unde comunicării politice prin social media, ast-
este cazul. fel încât să fim tentaţi a afirma că, prin so-
Social media, în special reţelele sociale cial media comunicarea politică tinde să
cele mai frecvent utilizate, au obligat politi- devină, cum inspirat a denumit-o
cianul să fie permanent în agora, să răs- Dominique Boullier, net-politique.
pundă hic et nunc opiniilor cetăţenilor, care Referinţele bibliografice la care am ape-
se pot manifesta public cum au făcut-o lat pentru descrierea acestei teme sunt mai
până acum, dar şi online. Totodată, cadrul mult din spaţiul de cercetare anglo-franco-
de reglementare al comunicării politice, fon, dar şi din literatura de specialitate din
statuat de Asociaţia Internaţională a Con- România.
sultanţilor Politici (IAPC), prin fondatorii Valorificarea concluziilor studiilor de
săi Michel Bongrand şi Joseph Napolitan, caz pentru definirea teoretică a implicaţiilor
trebuie completat de regulile specifice co- social media asupra comunicării politice
municării politice în spaţiul virtual, care este într-un stadiu încă incipient, deter-
comportă caracteristici proprii. minante fiind atât noutatea fenomenului,
Direcţiile de cercetare în ceea ce pri- cât şi rapiditatea cu care s-a propagat.
veşte impactul reţelelor sociale asupra co-
municării politice, nu numai în Romania, Fenomenul social media şi
dar şi în întregul spaţiu european şi, fireşte, transformările produse asupra
în cel american, au ca punct de plecare
constatarea empirică a folosirii mediului comunicării politice
online de comunicare al politicienilor în
activitatea curentă, însă, îndeosebi, în Noile tehnologii de comunicare au schim-
timpul campaniilor electorale, prin diverse bat total şi într-un mod rapid viaţa noastră,
studii de caz. În primul rând, trebuie definit atât cea privată cât şi cea publică. Adesea,
conceptul de social media, conţinutul şi Internetul este perceput ca fiind un vector
caracteristicile acestuia. În prezent, biblio- susceptibil de a fi revoluţionat comunicarea
grafia temei este lacunară, înregistrând doar şi, implicit, comunicarea politică.
câţiva autori cu contribuţii majore în do-
10 Ionela Carmen Boşoteanu, Impactul social media asupra comunicării politice

După ce presa scrisă şi-a câştigat Internetul, reţeaua ce conectează toate


popularitatea (începând din 1600 în Europa computerele prin protocoale de transmisie,
şi America, din 1829 în România – Albina oferă diferite dispozitive de informaţie, de
Românească şi Curierul), societatea a cu- comunicare şi de tranzacţionare. Internetul
noscut profunde transformări datorate tipă- este media ce permite indivizilor să se
ririi de cărţi şi reviste, subminând, astfel, informeze, să dezbată şi să se mobilizeze
autoritatea bisericii de la acea vreme. Au într-un timp foarte scurt. Internetul a revo-
urmat telegraful la mijlocul anilor 1800 luţionat şi continuă să revoluţioneze modul
(prima transmisie s-a realizat între de producţie şi de distribuţie a informaţiei
Washington D.C. şi Baltimore la 1844), deoarece, în acest moment, TIC oferă tutu-
telefonul (1876 – Alexander Graham Bell), ror posibilitatea comunicării în timp real.
radioul (1920) şi primele dezbateri radio-
fonice. Partidele politice au remarcat ime-
diat potenţialul radioului „intimate, direct, Social media – definirea şi evoluţia
and immediate” (West, 2005, 170) şi l-au conceptului
folosit în campaniile electorale încă din Internetul este tehnologia care a cu-
1924, 1928, 1932 (Pole, 2010). În timpul noscut cea mai rapidă dezvoltare într-un
ascensiunii radioului a apărut televiziunea timp foarte scurt, cea mai mare răspândire
(1940), devenită „regina” comunicării de şi cu o foarte mare aplicabilitate în toate
masă şi care şi-a câştigat audienţa într-un domeniile, inclusiv în cel al comunicării:
timp record datorită transmiterii imediate, „În primul rând, trebuie recunoscut că
obţinerii unui feedback mult mai rapid noutatea este o noţiune relativă în ceea ce
decât la presa scrisă şi datorită imaginilor priveşte atât timpul cât şi locul. Ce este nou
prezentate. Referitor la televiziune, se poate astăzi este vechi mâine, şi ceea ce este nou
spune că, în aceeaşi manieră cu istoria într-un context cultural poate fi necunoscut
presei scrise şi a cinematografiei, aceasta a sau demodat într-un altul” (Lievrouw şi
fost influenţată de descoperirile tehnolo- Livingstone, 2007, 56). Trecerea la tehno-
gice, dar şi de diversele (r)evoluţii sociale. logia informaţiei digitale a fost rapidă,
La sfârşitul secolului al XIX-lea, desco- după ce a apărut şi World Wide Webul în
perirea cinematografului a reprezentat o anii 1990. Internetul creşte acum într-un
inovaţie tehnologică şi, în acelaşi timp, un ritm mai rapid decât orice alte noi mediu-
nou mod de a prezenta spectacolele, mu- muri electronice anterioare (Bucy, 2000).
zica, divertismentul, cunoscând o mare Astfel, a fost de douăzeci de ori mult mai
amploare în Europa, în perioada primului rapid decât telefonul, de zece ori mai rapid
război mondial. Apariţia televiziunii nu decât radioul şi de trei ori mai rapid decât
trebuie privită ca un fenomen izolat, ci ca televiziunea (Pisani şi Piotet, 2008).
un rezultat al unei întregi evoluţii tehno- Interactivitatea Internetului, iniţial, sub
logice. Pentru a transmite imagini şi sunete, formă de e-mail, apoi dezvoltat sub forma
televiziunea avea nevoie de trei lucruri: chatului şi reţelelor sociale (social
fotoelectricitatea, analiza imaginii punct cu networks, social media), a transformat co-
punct şi linie cu linie şi undele hertziene. municarea umană şi a adus un plus de nou-
Dacă secolul XX a aparţinut tehnologi- tate, prin rapiditate, interactivitate şi propa-
zării, trebuie să menţionăm faptul că Inter- gare, comunicării politice.
netul este cea mai importantă inovaţie a Reţelele sociale reprezintă un set de
acestei epoci. După ce, ani de-a rândul, instrumente dintr-o comunicare care o face
televiziunea a fost supranumită „regina să fie puternică datorită interactivităţii şi a
mass-media”, locul acesteia a fost ocupat modului în care interacţionează. Astfel,
de Internet, adică de World Wide Web.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 8-18 11

foarte multe din social networks (site-uri de avea o foarte mare influenţă asupra psiho-
socializare), website-uri care-i implică pe logiei, de unde a fost preluat de Stanley
cei ce le accesează într-o conversaţie, au Milgram care a studiat şi a făcut cunoscută
capacitatea de a-i conecta pe fiecare printr- teoria celor „şase grade de separare” sau
o manieră ce le sporeşte impactul şi puterea „l’effet du petit monde” sau „Small World”
de folosire. (Gervais, 2007, 103), o teorie ce şi-a
Andreas Kaplan şi Michael Haenlein reînnoit popularitatea prin explozia de
(2010, 61) definesc social media ca fiind reţele sociale pe Web (Ruette-Guyot,
„un grup de aplicaţii bazate pe Internet şi 2009). Astfel, conform lui Milgram, cele
construite pe ideologii şi tehnologii ale web patru caracteristici sunt: 1. Utilizatorul îşi
2.0, care permite crearea şi schimbul de creează profilul personal care va fi public,
conţinut generat de utilizator”. Şi mediul semipublic sau privat în funcţie de ceea ce
afacerilor are legătură cu social media ca şi decide acesta. Fără un profil, utilizatorul nu
consumator”. va putea naviga pe un asemenea site; 2.
Danah Boyd şi Nicole Ellison (2008, Utilizatorul beneficiază de instrumente
211) văd „Site-urile de reţea socială ca ser- pentru a invita şi membrii familiei sale,
vicii bazate pe web care permit indivizilor prieteni şi alte persoane pe care acesta le
să: 1. Să construiască un profil public sau cunoaşte sau nu; 3. „Prietenii prietenilor”
semipublic în cadrul unui sistem delimitat, se pot adăuga şi ei pe lista acestora ceea ce
2. Să realizeze o listă cu alţi utilizatori cu face ca reţeaua să se extindă; 4. Există
care împărtăşesc o conexiune, 3. Vizuali- instrumente de participare şi de schimb
zarea şi traversarea propriei liste de cone- care să permită utilizatorului să menţină
xiuni şi cele făcute de alţii în cadrul siste- relaţii permanente cu prietenii, care ne con-
mului. Natura şi nomenclatura acestor turează imaginea de ansamblu a social
conexiuni poate varia de la site la site”. media – reţelelor sociale.
Începuturile social media datează din Reţelele sociale se dezvoltă odată ce
1979-1980, când Tom Truscott şi Jim Ellis, oamenii se întâlnesc în grupuri sociale
de la Universitatea Duke, au creat Usenet – informale, dar şi în grupuri formale (la ser-
un sistem de discuţii care a permis utiliza- viciu, la şcoală etc.). Wellman et al. (1996)
torilor de Internet să posteze mesaje pu- susţin că atunci când reţelele computerizate
blice. Totuşi, era social media, aşa cum o – cum ar fi Internetul – leagă oamenii la fel
percepem astăzi, a început cu aproape 20 de bine ca maşinăriile, acestea devin reţele
de ani mai târziu, atunci când Bruce şi sociale. Persoanele şi grupurile nu folosesc
Susan Abelson au fondat „Open Diary”, o Internetul precum telefonul doar pentru a
reţea care a oferit posibilitatea postărilor păstra prieteniile, ci îl folosesc pentru a
online. Acest jurnal online este considerat a accesa resurse, în special pe acelea legate
fi un social network – site de socializare, de informaţii. Internetul facilitează regulat
întrucât au postat foarte multe persoane conexiunile dintre grupuri sau reţele so-
pentru o comunitate, devenită comunitatea ciale, datorită faptului că membrii unui
virtuală (Kaplan şi Haenlein, 2010). anumit grup fac parte din alte câteva
Termenul sau expresia de social media, grupuri, folosind e-mailuri.
réseaux sociaux, a apărut înaintea Interne- Social media poate îmbrăca mai multe
tului. Autorul său, sociologul John Barnes, forme, incluzând aici forumurile de pe
l-a utilizat public pentru prima dată, în Internet, weblogurile, blogurile sociale,
1954, într-un articol publicat în revista microbloggingurile, wikis şi podcasts,
Human Relations unde se analiza organi- video, fotografiile, social bookmarking.
zaţia socială a locuitorilor din Bremnes, un Conform lui Andreas M. Kaplan şi Michael
mic oraş din Norvegia. Acest concept va Haenlein (2010) există şase tipuri diferite
12 Ionela Carmen Boşoteanu, Impactul social media asupra comunicării politice

de social media: proiecte de colaborare, milioane de LinkedIn (Barza, 2012). Nu-


bloguri şi microbloguri, comunităţi de con- mărul utilizatorilor de reţele de socializare
ţinut, site-uri de social networking, lumi este într-o continuă creştere, fapt uşor
virtuale de joc şi comunităţi virtuale. observabil întrucât, în octombrie 2007,
Tehnologiile pe care acestea le dezvoltă Facebook avea aproximativ 60 de milioane
acoperă blogurile, portaluri foto, video, e- de utilizatori, iar în august 2008, număra 90
mailul, mesageria instant, photo-sharing, de milioane de utilizatori (Schonfeld,
music-sharing etc. 2009). În România, numărul internauţilor
Joel Postman subliniază că social media este din ce în ce mai mare: la 7 ianuarie
a devenit cel mai puternic instrument dintr- 2011, Facebrands Reports număra
o comunicare de corporaţie datorită celor 2.591.100 de utilizatori de Facebook
şase atribute pe care le-a definit ca fiind (Facebrands Reports, 2011), iar în 2012
autenticitatea, transparenţa, rapiditatea, par- numărul acesta s-a dublat, ajungând la
ticiparea, responsabilitate şi conectarea 5.591.700 de utilizatori (SocialBakers,
(Postman, 2009). Totuşi, conform lui Susan 2012).
Rice Lincoln, „social media is more a Şi în cazul microbloggului Twitter,
behavior than a set of tools. In other words, popularitatea a crescut foarte mult, astfel
social media is more about the ideas that încât, din iulie 2010 când ComScore anunţa
you share, collaborate on, create and parti- cota de 93 de milioane de utilizatori
cipate in rather than observe” (Lincoln, (Hartzer, 2011), acum, reţeaua de sociali-
2009, 10). zare numără peste 200 de milioane (Bârza,
Internetul şi tehnologiile mobile conexe 2012). Pentru români, Twitterul nu repre-
au înlocuit şi îmbunătăţit funcţiile instru- zintă un interes aparte demonstrând o „su-
mentelor utilizate zilnic precum hărţi, tele- perficialitate şi mai pronunţată în adminis-
fonia mobilă, agendele telefonice etc. Un trarea acestora” (Cismaru, 2012, 52), lucru
mediu defavorizat tot mai mult de utilizarea vizibil prin prezenţa numărului de conturi
Internetului, ca instrument principal de in- active din România: doar 9.992
formare, este cel al presei scrise. În ultimul (www.zelist.ro).
deceniu, industria presei scrise a cunoscut Internetul nu mai constituie de mult
un declin major în vânzări din cauza unor doar o sursă de informare, ci este integrat
serii întregi de factori printre care se în viaţa socială, acesta facilitând comu-
numără şi apariţia noilor tehnologii care au nicarea. Ca de fiecare dată, orice tehnologie
dezvoltat ediţiile online. aduce şi schimbări majore, schimbări care
au fost preluate imediat în comunicarea
politică şi care au dus la campanii electo-
Barometrul reţelelor sociale rale inovatoare, atât pentru candidat cât şi
pentru alegători. Mai mult chiar, candidaţii
Internetul este şi tehnologia care a au reuşit să interacţioneze tot timpul cu
reunit cel mai mare număr de internauţi alegătorii datorită conectării la Internet prin
într-un timp record într-un spaţiu foarte telefonia mobilă –, cunoscut fiind faptul că,
mare. Conform ultimelor statistici, la nivel Barack Obama a fost online pe telefonul
global sunt 2,4 miliarde de utilizatori de sau mobil, în timp real cu susţinătorii săi,
Internet din care 1,1 miliarde în Asia, 519 postând chiar el pe site-urile de socializare,
milioane în Europa şi 274 de milioane în iar simpatizanţii săi având posibilitatea de a
America de Nord (Barza, 2012). Dintre vizualiza cele scrise prin telefonia mobilă
aceştia, peste un miliard sunt utilizatori de indiferent de locul de oriunde s-ar fi aflat –,
Facebook, peste 200 de milioane de ce a dus şi la creşterea notorietăţii acestora,
utilizatori de Twitter şi tot peste 200 de dar şi la creşterea numărului de utilizatori
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 8-18 13

de telefonie mobilă care este de 5 miliarde dependenţă. Comunicarea politică are avan-
la nivel mondial (Bârza, 2012), 9,5 mili- tajul de a accelera circulaţia temelor şi idei-
oane de români din care 7 milioane îl acce- lor politice spre spaţiul public, într-un mod
sează (Delea, 2013). cât mai comprehensibil, datorită mijloa-
celor de comunicare în masă, şi, mai ales,
datorită Internetului care transmite într-un
Social media în comunicarea timp real tot ceea ce se comunică. Comu-
politică nicarea politică a evoluat odată cu dezvol-
tarea tehnicilor de mediatizare.
În această perioadă a schimbărilor,
epoca contemporană se caracterizează prin
transformări majore în comunicarea poli- Relansarea comunicării politice prin
tică, atât la nivelul discursului politic, cât şi social media
în modalităţile de organizare a campaniilor
electorale. Pentru presa scrisă sau media Ideea „americanizării” comunicării po-
electronică consumatorul este un receptor litice a fost frecvent invocată în noile tipuri
pasiv de informaţii de la un număr redus de de campanie politică în România şi în
surse, în schimb, Internetul este cel care a întreaga Europă. La aceasta a contribuit
cedat controlul informaţional consuma- uniformizarea practicilor prin constituirea,
torului individual, oferindu-i posibilitatea în 1968, la Paris, a Asociaţiei Internaţionale
să îşi poată căuta informaţiile necesare şi în a Consultanţilor Politici (IAPC), cu cei doi
acelaşi timp să îşi editeze sursele informa- pionieri ai marketingului politic – Michel
ţionale. Datorită noilor tehnologii, fiecare Bongrand şi Joseph Napolitan, şi, în 1996,
consumator poate deveni producător de formarea Asociaţiei Europene a Con-
ştiri sau informaţii, dezvoltând, astfel, inte- sultanţilor Politici (Boşoteanu, 2012). Încă
ractivitatea prin posibilitatea de a se angaja din 1977, în S.U.A., când Jimmy Carter a
în dialog cu politicienii, cu candidaţii, din câştigat alegerile, Marea Britanie a fost ţara
cursele electorale sau cu alte grupuri de care a preluat rapid noul mod de comu-
cetăţeni de la distanţe destul de mari. nicare politică american, regăsit în campa-
Comunicarea politică este l’espace oú nia desfăşurată pentru Margaret Thatcher.
s’échangement les discours contradictoires În 1997, Tony Blair s-a inspirat din cam-
des trois acteurs qui ont la légitimité de pania lui Bill Clinton. Consilierii politici
s’xprimer publiquement sur la politique et americani au influenţat şi au vândut unele
qui sont les hommes politiques, les strategii de marketing politic candidaţilor
journalistes et l’opinion publique au din Italia (Ex. Karl Rove, consilierul lui
travers des sondages (Wolton, 1989, 32). George Bush, l-a consiliat pe Silvio
Comunicarea politică a devenit unul din Berlusconi în 2005), Columbia, Marea
conceptele cele mai importante pentru de- Britanie (Vedel, 2000) şi chiar România.
mocraţia maselor, în pofida faptului că exe- Campaniile şi comunicarea politică din
geţii în domeniu consideră că este un SUA sunt, într-o oarecare măsură, diferite
équilibre instable entre des logiques faţă de Europa din cauza reticenţei euro-
contradictoires (Wolton, 1995, 109), care pene faţă de publicitatea şi advertisingul
presupune trei distincţii diferite: privat – politic televizat, a diferenţei de costuri într-
public, spaţiu public – spaţiu politic, socie- o campanie electorală, a perioadei şi moda-
tatea civilă – spaţiu public. Legătura dintre lităţilor de desfăşurare a unei campanii
sfera privată, spaţiul public, spaţiul politic electorale şi chiar a legislaţiilor electorale
şi comunicarea politică este una de inter- în vigoare. De asemenea, europenii sunt
mult mai conservatori decât americanii
14 Ionela Carmen Boşoteanu, Impactul social media asupra comunicării politice

(Cismaru, 2012), ceea ce nu îi ajută la vin în sprijinul candidaţilor politici printr-o


depăşirea unor bariere comunicaţionale şi comunicare directă, prin postarea de mesaje
ţin mult mai mult la viaţa lor personală. În personalizate, prin organizarea de sondaje,
ciuda acestor diferenţe, europenii au reuşit dar şi prin evidenţierea vieţii de familie,
într-o foarte mare măsură să adopte multe deoarece aceasta contează încă mult în faţa
din tehnicile marketingului politic american electoratului.
datorită noilor metode de comunicare în Barack Obama s-a declarat candidatul
masă, şi anume datorită Internetului. Un schimbării, iar originalitatea campaniei sale
exemplu edificator, în acest sens, îl repre- constă în faptul că a părăsit sfera politicii, a
zintă analiza comparativă a ultimelor două raţionalului şi a reuşit să mobilizeze o „co-
campanii prezidenţiale ale lui Barack munitate Obama” bazată pe emoţii. „Co-
Obama cu campaniile electorale din 2008 şi munitatea Obama” s-a construit în jurul
2012 din Franţa ale lui Nicolas Sarkozy şi personalităţii candidatului. Victoria lui
Nicolas Hollande. Obama din 2008, reiterată în 2012, a
În general, toţi politicienii au adoptat, în dezvăluit rolul cheie jucat de new media şi
ultimii ani, un mesaj pe care îl pot trans- reţelele sociale în comunicarea politică pe
mite foarte uşor electoratului, dar adaptat parcursul desfăşurării campaniei electorale.
sistematic la exigenţele media. Actorii poli- Campania din 2012 a scos în evidenţă pro-
tici au sesizat importanţa tehnologiilor blema unui mandat greu şi a subliniat mai
informaţionale, precum şi capacitatea lor de multe aspecte şi lecţii interesante pentru
a comunica cu un public larg. Indiscutabil, activiştii europeni, deşi a utilizat aceleaşi
revoluţionarea organizării şi desfăşurării tehnici, nu a mai beneficiat de acelaşi entu-
unei campanii electorale prin new media a ziasm ca în 2008. Sloganul său „Speranţă şi
fost realizată de Barack Obama în alegerile schimbare” a fost afectat din cauza pri-
prezidenţiale americane din 2008 şi 2012. mului său mandat, deşi în campania electo-
Succesul său s-a datorat utilizării tehno- rală au fost implicaţi mult mai mulţi mili-
logiilor digitale prin mobilizarea electorală tanţi decât în 2008 (Browne, 2012), aceştia
promovată prin comunităţi online Obama şi puteau să militeze de acasă pentru Obama
responsabilizarea susţinătorilor săi (Boşo- cu ajutorul Internetului via Dashboard, pu-
teanu, 2012). Această experienţă americană teau primi instrucţiuni şi numere de telefon
a fost secondată, la un interval foarte scurt, la care să sune pentru a se informa despre
de atitudini asemănătoare în Europa, reuniunile sau evenimentele ce aveau să
Nicolas Sarkozy şi Ségolène Royal, aibă loc. Campania din 2012 a dat posibi-
Nicolas Sarkozy şi François Hollande, în litatea voluntarilor să organizeze mult mai
Franţa, Traian Băsescu – Mircea Geoană – multe întruniri şi evenimente proprii, la fel
Crin Antonescu la nivelul campaniilor ca în 2008, dându-le mai multă autonomie.
electorale prezidenţiale din România, în Barack Obama a fost cel care a re-
2009, când, pentru prima dată, s-au folosit marcat şi a profitat de faptul că schimbarea
şi reţelele de socializare (Momoc, 2012, vine din exteriorul spectrului politic, lucru
77-95), dar şi la nivelul comunicării deja reliefat de către Alexis de Tocqueville
politice de-a lungul mandatelor de parla- în cartea Democracy in America. Pornind
mentari a unor deputaţi şi senatori: Mircea de la dictonul it is the people who govern, –
Geoană, Toader Paleologu, Crin lucru neîntâlnit în fapt până astăzi din
Antonescu, Elena Udrea ş.a. cauza autonomiei de care s-au bucurat atât
Campaniile politice tradiţionale se ba- politicienii cât şi partidele politice, deşi de-
zează pe un proiect politic, în timp ce clarativ era un adevăr universal –, Obama a
campaniile moderne se concentrează asupra înţeles că trebuie să-i asculte pe cei care l-
personalităţii candidatului. Reţelele sociale au votat, pe cei care îl vor vota, să aibă
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 8-18 15

voluntari, să comunice cu electoratul într- ţie, mobilizare, dezbatere şi luarea deciziei


un mod direct, să asculte părerea electo- finale (Vedel, 2000). Internetul poate fi vă-
ratului şi să se implice. zut precum „réplique électronique de
Acest tip de campanie electorală a fost l’agora athénienne” (Vedel, 2000, 25), care
preluat, ca formă, însă fără conţinutul ajută instituţiile în timpul crizei. De aici, a
implicit, şi de către candidaţii români în apărut şi ideea de democratizare
campaniile prezidenţiale, cât şi în cele (Marcoccia, 2003), Internetul va revigora
parlamentare, dar fără prea mult succes. democraţia (Rheingold, 1995) sau reţeaua
Indiferent de zona geografică, politicie- creează democraţia (Thornon, 2002), toc-
nii au adoptat, în general, aceleaşi strategii mai datorită discuţiilor online privite ca
de marketing politic, dar le-au adaptat în bază a participării politice, întrucât dez-
funcţie de cultura, electoratul şi mentali- voltă capacitatea de a identifica şi exprima
tăţile existente. În acelaşi timp, politicienii interesele şi ajută la dezvoltarea metodelor
români sunt reticenţi faţă de comunicarea necesare pentru dezbateri în „viaţa reală”
online (Cismaru, 2012; Ciocotişan, 2011; (Schneider, 1997; Marcoccia, 2003).
Boşoteanu, 2012), resimt o oarecare te- Această democraţie directă a potenţialului
mere, chiar şi o nesiguranţă din faptul că nu tehnologic permite conexiunea tehnică a
îşi cunosc foarte bine electoratul, nu ştiu tuturor cu toţi, dând astfel posibilitatea
care vor fi reacţiile acestuia şi nici nu îşi exprimării libere indiferent de actorul poli-
pot adapta mesajul în funcţie de reţeaua de tic implicat.
socializare pe care o folosesc. De multe ori,
politicianul preferă să şteargă comentariile
negative sau acide din dorinţa de a nu da Concluzii
prea multe explicaţii, crezând că dacă
acestea nu se văd, ele chiar nu există. Am optat pentru o sinteză a fenome-
Utilizarea, dezvoltarea şi răspândirea nului social media în comunicarea politică,
Internetului, indiferent de formele pe care în baza unor studii de caz aplicate atât pen-
le îmbracă, de a dezvolta sau de a schimba tru campaniile politice din România, cât şi
comunicarea, au condus la reprezentarea din Franţa şi SUA, considerând că acest
politicii sub o nouă structură denumită sin- articol suplineşte lipsa unor consideraţii din
tagmatic „netpolitique” (Baullier, 2000; spaţiul publicistic românesc. Lucrarea de
Manunier, 2006). Aceasta oferă, practic, o faţă s-a dorit a fi o prezentare teoretică a
perspectivă de ansamblu a comunicării po- fenomenului social media şi implicaţiile
litice, prin intermediul Internetului, asupra acestora din comunicarea politică, dar cu
informaţiei, mobilizării şi chiar a angaja- exemple din campaniile electorale şi
mentului politic (Maunier, 2006). Internetul marketingul politic francez şi cel american.
a devenit un instrument inconturnabil Sub impactul new media comunicarea
pentru comunicarea cu cetăţenii, posibili în mediul socio-politic s-a schimbat foarte
electori, şi a relansat comunicarea politică mult, determinând formaţiunile politice şi
prin însăşi democratizarea ei. organismele guvernamentale să caute noi
Net-politique reprezintă spaţiul online abordări şi strategii. Cea mai vizibilă trans-
partajat, între partidele politice, politicieni, formare o înregistrează marketingul politic
comunicatori politici, alegători, care poate cu misiunea sa declarată de a influenţa con-
modifica dimensiunile spaţiului public prin sumatorii cu drept de vot pe teme politice,
prelucrarea numărului, calitatea si expresi- candidaţii pentru funcţii publice sau temele
vitatea actorilor care îl formează. Webul nu de pe agenda publică.
produce spaţiu public, dar poate interveni Una din formele democratizării, destul
asupra lui în patru secvenţe: prin informa- de evidentă, este aceea a reţelelor sociale
16 Ionela Carmen Boşoteanu, Impactul social media asupra comunicării politice

care au deschis posibilitatea unui dialog politicienii, iar conectarea la Internet per-
între utlizatorii reţelelor online, internauţi, mite trimiterea de e-mailuri, imagini, înre-
deşi aceasta a însemnat renunţarea la comu- gistrări video.
nicarea interpersonală, face to face. Dis- În spaţiul teoretic românesc, specialiştii
persia reţelelor de socializare s-a realizat în comunicare care au tratat anumite forme
într-un timp record, iar politicienii au pre- ale new media, fie blogosfera, fie
ferat să adopte acest mijloc de comunicare Facebookul, Twitterul, dar nu au prezentat
deoarece social media a construit şi mai pe larg fenomenul denumit social
construieşte comunităţi, creează şi distri- media şi implicaţiile în mediul politic.
buie informaţii. Comunicarea new media a Pentru îmbunătăţirea cercetării inten-
transferat puterea de la elite la poporul ţionez să analizez şi să radiografiez fiecare
obişnuit, care până acum era „mai puţin parte componentă a acestui fenomen social
activ, mai puţin vocal, dând şi cetăţenilor media, urmând ca viitoarea cercetare să se
dreptul la opinie. De asemenea, într-o de- axeze pe strategiile de comunicare în blo-
mocraţie ei ar trebui să aibă un drept egal gosfera românească. O realitate a social
de a fi ascultaţi. Pentru prima dată, noile media în societatea contemporană o consti-
tehnologii ale informaţiei ar putea să-i pună tuie şi bloggingul, care a dezvoltat o formă,
pe picior de egalitate” (Davies, 1999, 37). din ce în ce mai răspândită, de socializare a
Marketingul politic pune în acţiune Internetului. Interesant, de remarcat, este
toate instrumentele de comunicare exis- faptul că cei mai puţini dintre politicienii
tente, inclusiv procedeele „marketingului momentului au adoptat această formă de
direct” realizat prin new media, pentru a socializare, în speranţa unei comunicări
stabili legătura directă cu cetăţenii, poten- mai eficiente cu potenţialul electorat, formă
ţiali alegători. intens exploatată în timpul campaniilor
Un model elocvent de comunicare poli- electorale în scopul promovării propriei
tică online şi de marketing politic axat pe imagini.
new media l-a oferit campania prezidenţială Concluziile noastre au fost formulate în
americană din 2008, dar şi 2012, încheiată urma observării directe a site-urilor şi blo-
cu victoria lui Barack Obama. Ampla reţea gurilor politicienilor români activi online,
de site-uri de socializare la care a apelat în perioada 2008-2012, însă preponderent
candidatul democrat i-a asigurat o mare în perioada campaniilor electorale.
vizibilitate în mediul online şi a influenţat Totodată, în 2011, am intervievat parla-
vizibil cursul şi rezultatul strategiei tradi- mentarii ieşeni cu privire la folosirea mij-
ţionale, cum a fost, de exemplu, reţeaua de loacelor de comunicare online, procedând
voluntari care l-au sprijinit pe Obama în la o analiză comparativă a răspunsurilor
cadrul campaniei electorale, iar strategia de obţinute şi a analizei site-urilor şi blogu-
comunicare în mediul online a fost foarte rilor lor.
bine gândită. Observând comentariile de pe site-uri şi
Progresul tehnic în ceea ce priveşte bloguri, unele pertinente, altele cu un lim-
telefoanele mobile a condus la Smartphone baj virulent, chiar licenţios, am constatat că
al căror potenţial a fost deja sesizat de toţi la scurt timp după postare acestea dispar.

Bibliografie

Baullier, D. (2000, 2008) La nouvelle maté- Boşoteanu, I. C. (2012) New media. Rolul new
rialité de l’espace public: les dispositifs de la media în campania prezidenţială din 2009.
Netpolitique, Revue Hermès, 26-27, 79-87. Iaşi: Institutul European.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 8-18 17

Boyd, D. M. şi Ellison, N. B. (2008) Social info.gate3.inist.fr/revue-langage-et-societe-


Network Sites: Definition, History, and 2003-2-page-9.htm. Accesat în 1 februarie
Scholarship, Journal of Computer – 2013.
Mediated Communication, 13(1). Disponibil Maunier, C. (2006) La communication politique
la http://jcmc.indiana.edu/vol13/issue1/boy en France, un état des lieux, Revue Market
d.ellison.html. Accesat în 10 decembrie Management, 6, 4, 69-83. Disponibil la
2012. http://www.cairn.info.gate3.inist.fr/revue-
Bucy, E. (2000) Social Access to the Internet, market-management-2006-4-page-69.htm.
The Harvard International Journal of Accesat în 5 februarie 2013.
Press/Politics, 5, 1, 50-61. Disponibil la Momoc, A. (2012) Social media in Romania:
http://muse.jhu.edu/journals/prp/summary/v left wing or wing? The case of the 2009
005/5.1bucy.html. Accesat în 15 decembrie presidential campaign: Blogs and Facebook,
2012. Journal of Media Research, 5, 2(13), 77-95.
Castells, M. (2001) The Internet Galaxy. Pisani, F. şi Piotet, D. (2008) Comment le web
Reflections on the Internet, Business and change le monde. L’alchimie des multitudes.
Society, Power of communication. New Paris: Pearson Education France.
York: Oxford University Press. Pole, A. (2010) Blogging the political. Politcs
Cismaru, D. M. (2012), Social media şi mana- and Participation in a Networked Society,
gementul reputaţiei, Bucureşti: Tritonic. New York; London: Routledge.
Davies, R. (1999) The Web of Politics. The Postman, J. (2009) Social Corp – Social media
Internet’s Impact on the American Political goes Corporate, Berkeley: New Riders.
System. New York, Oxford University Press. Rheingold, H. (1995) Les Communautés
Flew, T. (2008) New media. An introduction, a virtuelles, Paris: Addison-Wesley.
III-a ediţie. South Melbourne, Oxford Ruette-Guyot, E. şi Leclerc, S. (2009) Web 2.0.
University Press. La Communication „iter-@active”. Paris:
Gervais, J. F. (2007) Web 2.0 Les Internautes au Economica.
pouvoir: Blogs, Réseaux sociaux, Partage Schneider, S. M. (1997) Expanding the Public
de videos, Mashups…, Paris: Dunod. Sphere through Computer-Mediated
Kaplan, A. şi Haenlein, M. (2010) Users of the Communication: Political Discussion about
world, unite! The challenges and Abortion in a Usenet Newsgroup, Teză de
opportunities of Social media, Business doctorat, Massachusetts Institute of
Horizons, 53, 1, January-February, 59-68. Technology. Disponibil la www.sunyit.edu/
Disponibil la www.sciencedirect.com. steve/main.pdf. Accesat în 25 ianuarie 2013.
Accesat în 10 ianuarie 2013. Terranova, T. (2004) Network Culture: Politics
Leteinturier, C. şi Le Champion, R. (2009) for the Information Age. London: Pluto
Médias, information et communication. Press.
Paris: Ellipses. Thornton, A. (2002) Does Internet Create
Lievrouw, L. A. şi Livingstone, S. (2007) The Democracy, Teză de masterat în jurnalism,
handbook of new media: Social Shaping and University of technology, Sidney.
Social Consequences of ICTS. London: Sage Disponibil la www.zip.com.au/athornto/
Publication. thesis_ 2002_alinta_thornton.doc.
Lincoln, S. R. (2009) Mastering Web 2.0: Tudor, S. (2008) Politica 2.0.08: politica
transform your business using key website marketingului politic. Bucureşti: Tritonic.
and social media tools. London; Vedel, T. (2000) L’Internet et la démocratie,
Philadelphia: Kogan Page. Cahiers Français, 295, 25-30.
Livingstone, S. (2007) The Handbook of New Wellman, B., Salaff, J., Dimitrova, D., Garton,
Media. Social Shaping and Social L. et al. (1996) Computer Networks as
Consequences of ICTs. Leah A. Lievrouw & Social Networks: Collaborative Work, Tele-
Sonia Livingstone, London: Sage work, and Virtual Community. Annual
Publication. Review of Sociology, 22, 213-239.
Marcoccia, M. (2003) Parler politique dans un West, D. M. (2005) Digital Government
forum de discussion, Langage et société, Technology and Public Sector Performance,
104, 9-55. Disponibil la http://www.cairn. Princeton: Princeton University Press.
18 Ionela Carmen Boşoteanu, Impactul social media asupra comunicării politice

Wolton, D. (1989) Communication politique: Serviciul de monitorizare a paginilor de


Les medias, maillon faible de la Facebook în România:
communication politique, Revue Hermès, 4. http://www.facebrands.ro/blog/2011/01/facebra
Wolton, D. (1995) Les contradictions de la nds-ro-depaseste-5000-de-pagini-si-
communication politique, Revue Hermès: lanseaza-cifrele-facebook-pe-orase-si-
Cognition, Communication politique, 17-18, judete-in-romania. Accesat în 25 ianuarie
107-124. 2011.
Internet Marketing Consulting:
Webliografie http://www.billhartzer.com/pages/comscore-
Site de statistică a reţelelor sociale: twitter-latin-america-usage. Accesat în 15
http://www.socialbakers.com/facebook- februarie 2011.
statistics/romania. Accesat în 29 ianuarie Site ce produce şi redifuzează soluţii politice
2012 inovante pentru Franţa şi întreaga Europă
Pingdom – serviciu de monitorizare a http://www.tnova.fr/sites/default.files/121205%
performanţei site-urilor la nivel global: 20-%20Matt%20Browne%20-
http://royal.pingdom.com/2013/01/16/intern %20FR_0.pdf. Accesat în 15 ianuarie 2013.
et-2012-in-numbers/. Accesat în 16 ianuarie Mobile Marketing Blog:
2013. Delea, C. (2013) Anul în care numărul
Hotnews – Site de articole, analize, opinii: utilizatorilor de telefonie mobila depăşeşte
http://economie.hotnews.ro/stiri-it-14022898- populaţia globului. Disponibil la
internetul-cifre-social-media-mail-video- http://breezemobile.ro/blog/2013/03/2013-
domenii-segmentul-mobile.htm#. anul-in-care-numarul-utilizatorilor-de-
UPgd6ej0qU4.facebook - Vlad Barza telefonie-mobila-depaseste-populatia-
(2012), Internetul în cifre – Social media, e- globului/. Accesat în 28 martie 2013.
mail, video, domenii şi segmentul mobile. Site de monitorizare a blogosferei şi
Accesat în 17 ianuarie 2013. Twittosferei din România:
Dailybusiness – site de ştiri şi analize http://www.zelist.ro/twittosferei. Accesat în 30
economice: martie 2013.
Schonfeld, E. (2009) Facebook a atras 50 de Site de ştiri:
milioane de utilizatori în ultimele trei luni, 3 Ciocotişan, F. (2011) Politica în social media.
august 2009, New Media. Disponibil la Disponibil la http://impactnews.ro/Politic/
http://www.dailybusiness.ro/stiri- Politica-%C3%AEn-social-media-49210.
newmedia/facebook-a-atras-50-milioane-de- Accesat în 25 februarie 2011.
utilizatori-in-ultimele-trei-luni-28527.
Accesat în 11 ianuarie 2010.
Primit la redacţie: ianuarie, 2013
Media Picture Politics: a Communicational
Analysis of the Romanian Media Public
Space
Corina Daba-Buzoianu*
National University of Political Studies and Public Administration
Cristina Cirtita-Buzoianu**
“Vasile Alecsandri” University of Bacău

Abstract: Our paper implies a comparative analysis of the Romanian media public space in
the years 2011 and 2012, by pointing out the process, actors and themes of the
communication. We inquire whether we have real communication autonomy in the public
space and how public space’ actors relate with journalists and politicians. We are interested
in understanding how citizens and opinion leaders succeed to communicate and state their
position, but also what are the themes they choose. The methodology is content analysis, with
which we investigated the content of the messages within the media public space in Romania,
the actors and the mechanisms of the communication. Also, our study implies a
communication analysis of the public space, as it uses a content analysis method specific to
public relations, communications lifecycle, developed by David Michaelson and Toni L.
Griffin, in order to analyse the efficiency of the communication. Our study shows that there is
a strong connection between the themes communicated by public space’s actors and the
topics spread out by the media. Moreover, we see that media is dominated by political
messages, which have an important influence on the message content of the public space’
actors, who don’t seem to succeed in imposing new themes, or to generate a real debate on
the issue at matter. Finally, our paper reconsiders the debate on the public space and the
media public space, for a better understanding of their dynamics and communication
mechanisms.

Keywords: media, media public space, communications lifecycle, communication analysis.


Cuvinte-cheie: mass media, spaţiu public mediatic, ciclul comunicării, analiză
comunicaţională.

Introduction must consider that we are dealing with a


post-communist society and an emerging
Do we have real communication civil society, thus we have to understand
autonomy in public space in Romania? Do the communication process accordingly. In
Romanian public space’s actors succeed to analysing the public space in Romania,
impose themes and to conduct the public and, particularly, the media public space,
debate? When referring to Romania, we we must have in mind the fact that public

* National University of Political Studies and Public Administration Str. Povernei 6, Bucureşti,
România. E-mail: corina.buzoianu@comunicare.ro.
**“Vasile Alecsandri” University of Bacău, Calea Mărăşeşti, 157, Bacău, România. E-mail:
buzoianu.cristina@ub.ro.
20 Corina Daba-Buzoianu, Cristina Cîrtita-Buzoianu, Media Picture Politics...

debate needs social mechanisms that development of public space and civil
facilitate communication and interaction, society.
mechanisms that are constructed throu- The current paper looks at the
ghout time, in democracies. Romanian public space through the content
Romania, the country of no protests in analysis methodology. More precisely, we
2011, explodes in strong civil disobedience identified the themes and the actors of the
at the beginning of 2012. We have to Romanian public space covered by the
wonder if the public debate influenced the media, in 2011 and 2012. In order to do
social events and the street protests, or the this, we monitored three daily newspapers
civil disobedience changed the public space “Adevărul”, “Jurnalul Naţional” and
and its communication. We aim to answer “Evenimentul zilei”. Moreover, as it will be
this inquiry by focusing on the Romanian shown below, we were interested in the
media public space, and by investigating efficiency of communication with the help
the actors and messages within the media of a method developed by Michaelson and
discourse. This study is part of a research Griffin, communications lifecycle. No
project in which we aim to investigate the doubt, we considered the major role of the
Romanian society, its particularities and context, and, therefore, we analysed the
dynamics along several years (Daba- data according to the events that took place
Buzoianu and Cirtita-Buzoianu, 2011; in 2011 and 2012.
Cirtita-Buzoianu, 2012). We are interested
in analysing the actors, as we intend to
understand the connection between the Theoretical considerations
content and the communicator, by showing
who communicated in the Romanian media In order to elaborate on the issue of
and on what matters, in 2011 and 2012. public space, first, we’ll consider, together
Therefore, in our study we analysed the with Claude Lévi-Strauss’s, that a society
communication process in the media public is a group of people who communicate
space in Romania, by investigating the (Lévi-Strauss, 1963, 296). Therefore,
actors and the topics. Based on a communication is the key element in
quantitative, and on certain points a quali- understanding a society, its public space
tative analysis, our study aims to underline and its reactions. Secondly, as we live in a
the fact that, in Romania, politics have an world covered by media, we’ll consider the
important influence on the way commu- fact that communication is being influen-
nication in public space is being structured. ced by the media message, especially from
This fact has its roots in the weak civil the content point of view. Public debate is
society that characterizes post-communist centred and focused on what media
societies. Although it is not assimilated into spreads-out, as there are few public spaces
the political discourse, currently, commu- that succeed to impose new themes and to
nication in public space is connected to influence the media agenda. Public space
political matters, as they are spread-out by implies interaction, which has an important
the media. Moreover, we can say that the role in facilitating dialogue and debate.
messages regard a certain image of the Obviously, there is an inner connexion
Romanians, and, in a great majority, this between public space and democracy,
image has important negative elements. By connexion that regards interaction between
spreading out negative messages about social actors with different opinions and
Romanians, and by catching up political interests (Beciu, 2011). As we shall reveal
issues, media have a negative impact on the in the current paper, our study points out
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 8-18 21

how it is possible to evaluate commu- Moreover, as we could not deny the fact
nication in the public space and what are its that Romania is a democratic state, we have
mechanisms. Although, there are many to ask why the above definitions have limi-
important theories about public space, in a ted application in Romania. Well, again,
great majority the discussion is centred we must add to the researchers’ perspec-
around how public space should be, and tives, the dynamics of public space, inner
rarely on what happens, in fact. McGuigan elements that can energize a reaction, or, on
points out that in a real democracy, the contrary, that can facilitate reactive
“citizens have to be correctly informed attitude. As in the case of societies, public
about issues and must have access to space is a complex phenomenon and it
critical-rational debates with consequences would be a mistake if we were to limit its
for public policies” (McGuigan, 2010, 15). definition only to what is should be or do.
Public space should be a space of media- From this point of view, our approach
tion between civil society and the state, a comes closer to Peter Dahlgren’s pers-
space of constructive debate, of disa- pective, as he discusses about a functional
greement and contradiction, as Dacheux public space, which he sees as a conste-
says (Dacheux, 2008, 11). If we were to llation of communication spaces that allow
limit our research to Romanian’s 2011 information to be spread-out and facilitate
public space, we would probably disagree debates (Dahlgren, 2005). Although it is
with Dacheux and McGuigan, and we the realm of multiple identities and is con-
could state that their points of view are ditioned by the dynamics of the events
quite far from the Romanian reality. But, (Bastien and Neveu, 1999), public space
after seeing the same Romania in 2012, we gathers social forces and represents a
read these theories differently. Romania, negotiation which succeeds to reduce to a
from the country where protests never common denominator different interests.
really take place transforms in a society No doubt, we are not talking about unifica-
with significant civil disobedience, a tion, but of certain harmonization. In fact, it
country where debate is possible in social gathers social forces around an idea,
space. At the beginning of 2012, public without interfering with the fact that in the
space in Romania starts to be a realm of public space coexist contradictory ideas,
public debate, the emergence of public aspect revealed extremely well in Romania,
opinion, a symbolic space of democracy. in 2012.
And we have to ask how it is possible that Nowadays, the literature on public
Dacheux and McGuigan are right in the space vividly discusses about media public
context of public space in Romania, in space (Wolton, 2008; Beciu, 2011), as
2012, but wrong in 2011. No doubt, public space can hardly be put aside from
Dacheux and McGuigan are right the media. According to Camelia Beciu,
regardless of the events, as they speak of media have become an essential condition
how public space should be, describing a for public space. Newspapers, magazines,
desirable space of public debate. The fact television and radio represent the media of
that Romanian society contradicts them public sphere, says Habermas (Habermas,
does not mean that their definitions are 1997, 105). To these, let us not forget the
invalid, or that we had no public space in online media, an essential part of the media
2011. It means that, in reality, public space public space, and perhaps one of the most
is a complex symbolic realm, that its important of all, as it really facilitates
mechanisms are dynamic and that the lack debate and contradiction.
of democratic tradition has a huge In our study we are discussing the
influence on the public debate. media public space, by underlining its
22 Corina Daba-Buzoianu, Cristina Cîrtita-Buzoianu, Media Picture Politics...

particularities in Romania. In fact, we Education, Health, Job loss, Salary cuts,


analyse the way communication in public Labour code, Gas price, and Political
space is being structured, who are the corruption. The theme Education refers to
actors and which are the topics, and if we the educational system in Romania, with
can discuss about an efficiency of commu- direct connection to the National
nication. So, regardless of the events and Educational Law and the theme Health
perspectives, we must ask about the effi- refers to the health system in Romania. The
ciency of communication (Michaelson and Job loss and Salary cuts are themes
Griffin, 2005) in public space, and investi- generated from the austerity measures of
gate the mechanisms that generate real the Government. Here we also considered
public debate and real interaction between all the protests on these topics. The Labour
citizens, on one hand, and politicians and code is a theme that refers to the new
state, on the other hand. labour code proposed by the Government at
that time. The sixth theme, Gas price is
connected to the raise of the gas price in
Methodology Romania. In this theme we considered also
the articles generated by the protests of the
In order to analyse the media public drivers in direct connection to the raise of
space, we used the content analysis, by the gas price. The political corruption is a
investigating the content of the messages general theme, as it refers to the whole
within the press articles that referred to the political class, with no differences between
issue. In this respect, we monitored all the the opposition and those in power. All
press articles that connected to the these topics are part of the main categories
Romanian public space. We monitored Romanian mediatized public space. All
three important daily newspapers in themes and actors were, then, analysed
Romania, „Adevărul”, „Evenimentul zilei” with due consideration to the content of the
and „Jurnalul Naţional”, between 2011 and message and its form.
2012, by identifying the main themes Moreover, we considered the efficiency
communicated in the mediatized public of the communication and, therefore, we
space, and the actors. We have chosen used media content analysis applied in pu-
these newspapers because, during the blic relations through a method developed
monitored period, they were the most by David Michaelson and Toni L. Griffin,
circulated newspapers in Romania. In communications lifecycle (Michaelson and
2011, we monitored 324 articles and 412 Griffin, 2005). The two authors state that
articles in 2012. In 2012 we found more one of the major aspects in analysing the
articles in the mediatized public space, due content of the message should be the link
to the major protests that took place. As of the message to the communication
actors of the public space we considered objectives. In this case, we analyse the
the opinion leaders and the citizens, regard- efficiency of the communication in public
less if they have a public persona. By space in Romania, from the point of view
opinion leaders we mean citizens with visi- of the intentionality of the communication.
bility in the press, sociologists, historians In 2005, the two researchers proposed at
and other cultural personalities, and union the Institute of Public Relations, a new
representatives. Also, we monitored journa- model for investigating the content of the
lists and politicians, as we wanted to see media message. Michaelson and Griffin’s
the actors/themes distribution. All messa- communications lifecycle refers to the
ges were introduced into seven topics: message by taking into consideration the
intentionality of communication. The
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 8-18 23

method was very useful, as it helped us to dominates the Romanian post-communist


look at the media public space in different society (Daba-Buzoianu and Cirtita-
terms, and to interpret the data from the Buzoianu, 2012). At an international level,
point of view of communication efficiency. we must mention that 2011 and 2012 were
As Michaelson and Griffin mention in their dominated by important street demonstra-
model, the elements of the communications tions and civil disobedience throughout
lifecycle regard the “awareness of the Europe, due to the austerity measures. The
issue; the capacity to build sufficient events that took place in Greece and in
knowledge and understanding about the Western Europe, in France, Spain and Italy,
issue, and the capacity to create a level of are part of a movement that jerked Europe.
interest in the preference of the issue or at In 2011, although Romania faced more
least a recognition of its relevance to the than six protests, none had serious social
message recipient” (Michaelson and impact or consequences at a higher level.
Griffin, 2005, 8). In all our analysis in The extreme action of Adrian Sobaru, an
which we used communications lifecycle employee of the Public Television who
we considered that awareness of the issue jumped from the balcony during a plenary
implies the multiplication of the message session of the Parliament, the protests of
through several sources. The capacity to the drivers, of the employees of the
build sufficient knowledge and understan- National Archives, of the Postal Services,
ding about the issue was verified based on and the Internal Affairs Ministry had a
the quality and quantity of the information minor impact on the communication on
in public space. The capacity to create a public space. The same happened with the
level of interest in the preference was protests organized by unions. These pro-
analysed by comparing the themes commu- tests don’t seem to be able to generate
nicated by citizens and opinion leaders, on social cohesion and solidarity and get to
one hand, to those of journalists and poli- have no real efficiency. In 2012, something
ticians, on another hand. The point was to changes in the public apathy and on the
see if and how we have new messages 12th of January we have the start of the
imposed by citizens and opinion leaders. first real protest, since the ’89 revolution.
In Târgu Mureş starts the protest in support
for doctor Raed Arafat, an opponent of the
Context new health system, strongly endorsed by
the president Traian Băsescu. In a few
Before analysing the data, we consider days, the protest reaches fifty-one cities
that certain events must be underlined, for a throughout Romania. Although Arafat did
better understanding of the issue. First, we not support the protests and he even
must consider our analysis in a wider reprised his office in the Health Ministry,
context, both national and international. At the protests grow every day, becoming
a national level, we must point out that more intense and more violent. With a
Romania is a country with a lack of demo- large array of social, economic and poli-
cratic tradition, if we were to consider the tical issues, the protests were a true society
fall of communism in the early ‘90. We are relief, a moment when society unloaded
dealing with an emerging civil society and years of passivity. Although the 2012 pro-
civic spirit. The Romanian public space can tests generated the fall of the Boc gover-
be characterized by limited civic initiatives nment, the protesters did not stop and con-
and weak street protests. In fact, as many tinued few more weeks, until the red code
media articles show, it is the lack of for snowstorms started. As Cătălin
reaction and of real civic activism that Augustin Stoica shows, there is a consistent
24 Corina Daba-Buzoianu, Cristina Cîrtita-Buzoianu, Media Picture Politics...

difference between the 2012 protests and Regarding the distribution of actors
former street manifestations in Romania, according to the visibility hierarchy, we
due to the great diversity of protestors and can say that there are no significant
themes (Stoica, 2012, 28). While we can differences between the two years (Figure
say that 2011 is a typical year for the 1). Both in 2011 and in 2012, journalists
Romanian public space, we are not over- were, by far, the actors who communicated
reacting when stating that 2012 started with the most (45.50% in 2011, and 41.12% in
very atypical street demonstration and pro- 2012), followed by the citizens (22.25% in
tests, but ended more or less in a usual 2011 and almost 30% in 2012). Both
way. categories arise in visibility during the
protests. It is important to note that in 2011
journalists were, by far, the actors of the
Data analysis media public space, as they constantly had
reactions to the political decisions, trying to
A general overview of the data gathered be the spokesperson of the citizens. In
while monitoring reveals the dynamics of 2011, journalists substitute the civil
the media public space, but also certain society, but in 2012, in a great majority,
patterns of the communication process. they comment the actions and messages of
First, we must mention the fact that there the citizens. So, from main actors in 2011,
are important differences between 2011 in 2012, journalists become main commen-
and 2012 regarding the media public space, ters and judges. Although citizens are
its structuring, actors and themes. Second, visible in the public space in 2011, as we
let us underline that we have a contra- shall see, their communication does not
diction in the reaction and the events that have a major impact, nor can be considered
took place in the public space. It is efficient, according to the communications
interesting to see the fact that, although we lifecycle. This is mainly because of the lack
had, in 2011, over five street and labour of social cohesion and solidarity, the civil
protests, none had real impact on manifestations being fragmented and
communication and none actually meant sporadic. Moreover, many of the protests
something for the political discourse and that took place in 2011 were ironized. The
action. Nevertheless, in 2012 we had only protest of the drivers, for instance, has
one protest, but of a real significance and small visibility in the media, and the few
with visible consequences at social and articles referred to the fact that the drivers
political levels. In terms of media coverage, paid in small change and filled-up only one
the protests that took place in 2012 were litter of gas. The action was ridiculed and
much more visible than all the 2011 given small attention, as it was considered
protests. The multitude of comments from not a real protest, being inefficient and with
different categories of actors and all the no real purpose and means. The labour
messages send shaped a lively and conflicts and protests were put, more or
powerful public space. The increase of less, in the same light, as the protestors did
citizens’ messages points out their clear not succeed to assert and to enforce the
intention in being visible and in stating decision makers.
their position.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 8-18 25

100.00%
90.00%
80.00%
70.00% 41.12%

60.00% 29.38% 45.50%


20.25%
50.00%
40.00% 9.25% 22.25%
30.00% 18.75%
13.50%
2012
20.00%
10.00% 2011
0.00%
Opi nion leaders Citi zens Journali sts Pol iti cians

Figure 1: Actors in Romanian press in 2011/2012.

Unlike 2011, 2012 shows an increase in also of the opinion leaders, who commu-
visibility for citizens, who have 7.13% nicate less. We have to wonder why is it
more messages in the second year, that in a year with so important events
obviously due to the wide spread of the (major protests all over the country and
protests and to the fact that we have many parliamentary elections) opinion leaders
media articles which present the opinions have less media visibility. By investigating
of the protestors. At the other side, we have carefully the media articles we can see that
opinion leaders who have lower visibility opinion leaders are still present with their
in 2012 than in 2011. Politicians are more comments and opinions. What really
visible in 2012, mainly in the last part of happens is that citizens, especially protes-
the year, when we have the electoral tors, take over communication, and civil
campaign. During the protests, politicians society is, thus, represented by its own
preferred to communicate less, as they members. Also, let us mention that opinion
didn’t want to be visible, in a context of leaders were very visible during the pro-
public resentment and disobedience. tests and the electoral campaign.
Therefore, in 2011, and at the beginning of In respect to the themes communicated
the 2012 politicians had a reactive commu- in the media public space in 2011 and
nication. The governing party avoided 2012, we have both a quantitative and
public comments; meanwhile the opposi- qualitative dynamic. Themes like
tion took advantage of the public resent- Education, Job losses, Labour code and
ment. In 2012, the opposition became more Gas price are much more visible and on
visible and send much more messages, debate, in 2011. It is quite easy to under-
mainly due to the coming elections in June stand this fact, as these themes connect to
and December. the austerity measures. Moreover, we have
In 2012, there are significant changes in the National Education Law which was
the media visibility of the politicians, but adopted at the beginning of 2011, with a
26 Corina Daba-Buzoianu, Cristina Cîrtita-Buzoianu, Media Picture Politics...

visibility of 18% in 2011 and of 4% in we encounter messages that involve a nega-


2012. So, communication in public space tive characterization of the Romanians and,
shapes its content according to the political implicitly, a negative image of them. Poli-
agenda, by reacting to the political deci- ticians, from the governing party, and
sions. As shown in our previous studies journalists and opinion leaders supporting
(Daba-Buzoianu and Cirtita-Buzoianu, them tend to blame the protests due to the
2011; Daba-Buzoianu and Cirtita- street violence. So, not only that they give
Buzoianu, 2012), public space, whether is less support to the citizens in expressing
media public space or not, is based on poli- their discontent, but they blame them. What
tical issues. It is a structural dependence is interesting to see is that citizens vividly
that is generated by the passive civil so- express their proudness of being Romanian,
ciety and the lack or weak civic initiative. at the same time blaming the politicians.
As it is shown in Figure 2, in 2012, we So, in this case, it wouldn’t be adequate to
have only three themes which increase in say that public space encouraged dialogue
visibility. Especially during the protests, and debate.
100%

80% 30%
18% 12% 15%
60% 15% 4% 2%
4% 25%
40% 21%
18% 12% 10% 2012
6% 4%
4%
20%
2011
0%
Education Health Romanian Job losses Salary cuts Labur code Gas price Political
Socitety corruption

Figure 2: Themes communicated in Romanian press in 2011/2012.

When analysing the data, we can easily and political communication. The reaction
see that the topics within the media public of the citizens that decided to protest had
space in Romania are very much connected an important visibility during the events,
to political measures, so it is quite difficult but less attention until the end of the year.
to say that we have autonomous public Moreover, subjects debated during the
space communication. In fact, we are protests continued to be on the media
dealing with a reaction of the civil society discourse, but now we have journalists and
to the measures and decisions from the politicians as main actors.
institutional and political level. And this If we consider the effectiveness of the
phenomenon can be encountered both in communication in public space in Romania
2011 and in 2012. The civic explosion in with the help of communications lifecycle,
the public space in 2012 is connected only we can say that we encounter an important
to the visibility of citizens and the events visibility of the citizens and opinion
that took place and which had huge media leaders, especially on matters of general
coverage. But we don’t see new themes or interest, or on usual events. Therefore, in
new content in the themes. Citizens with most of the cases we can say that there is
media visibility and the protestors an awareness of the issue, although not all
themselves chose to catch up topics and the messages were picked up and covered
issues already in the media and political by the press. Moreover, the irony found in
debate, succeeding to reinforce the media some press articles towards the protestors
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 19-28 27

influenced the awareness upon the issue, in and reactions, but they can be psychologi-
terms of an implicit negative repre- cally and sociologically explained through
sentation. mental contagion and social mimesis. To
Although we see significant visibility of these, we must add the impact and
citizens and opinion leaders, it is quite influence that media have, as journalists
difficult to discuss about a real capacity to facilitate the spread-out of ideas and
build sufficient knowledge and under- events. Let us underline here the fact that,
standing about the issue. The main reason by presenting an event, media categorizes it
is because the public space’s actors do not and, implicitly, gives it a representation.
succeed in imposing new themes, and only This is the main cause of polarization
manage to react to a subject already in the within the public space, as media facilitate
debate, that was framed by its sender, the acceptance or rejection. Media public
mainly the politician, and afterwards, by space is full of images and judgements.
the journalist who spread it out. So, from Considering the above and having in
the point of view of the visibility and media mind the fact that the Romanian public
coverage we could say that this indicator is space was quite far from implying a debate,
fulfilled, but from the content point of as it implied mutual accusations and con-
view, we have to admit the insufficient flicts, we might say that it is very difficult
accomplishment. In direct connexion to all to validate the various definitions of public
these above, we can add that, although the space. In the case of Romania, in a great
public space’s actors manage to create a majority, public space did not imply
certain level of interest, and on certain constructive debate and did not generate a
points, even a great level of interest, their better understanding or influence on the
communication is merely effective due to public and political policy. But, if we were
the lack of continuity, consistency and to extend the definitions and consider the
capacity to arise social solidarity. No fact that public space is a process and a
doubt, we should not forget that 2012 dynamic system, than we could see it as a
represents a new dimension of commu- realm of interactions of ideas, of freedom
nication in public space in Romania. of speech, which may, sometimes, generate
contradictions and direct confrontation.
Our study pointed out that the
Conclusions Romanian media public space is dominated
by a reactive communication and that its
Our research revealed not only a series actors respond to political issues. Even
of particularities regarding the Romanian though, as we saw, the Romanian media
media public space, but also the influence public space has the capacity to state a
that media coverage has in structuring the position against politicians, it is difficult to
public space. The current study points out say that it has the capacity to generate new
that public space is complex and dynamic, themes or to influence, in long term, the
and can be understood as an arena of voices decision makers. The lack of civic initiative
and opinions, because it gathers different and democratic tradition has a major
individuals with common, but also distinct impact on the public space and a negative
interests and attitudes. Therefore, when influence on its communication. What
referring to public space, we must first happened at the beginning of 2012 is, with
have in mind the fact that is not a space of no doubt, authentic and real, but an isolated
unity in thought or speech, but a realm of phenomena, as the influence did not
free expression and diversity. Nevertheless, continue after the protests.
we can easily see similarities in opinions
28 Corina Daba-Buzoianu, Cristina Cîrtita-Buzoianu, Media Picture Politics...

References

Bastien, F. and Neveu, E. (1999) Espaces deliberation. Political communication, 22,


publics mosaïques. Acteurs, arènes et 147-162.
rhetoriques des débats publics con- Habermas, J. (1997) The Public Sphere, in
temporains. Rennes: Presses Universitaires Robert E. Goodin and Ph. Pettit (eds.),
de Rennes. Contemporary Political Philosophy, an
Beciu, C. (2011) Sociologia comunicării şi a Anthology, Oxford: Blackwell Publishers.
spaţiului public. Iaşi: Polirom. Levi-Strauss, C. (1963) Structural Anthro-
Cirtita-Buzoianu, C. (2012) Filosofia spaţiului pology. New York: Harper Torchbooks.
public românesc contemporan: o abordare McGuigan, J. (2010) The cultural public sphere.
comunicaţională, in A. Muraru (ed.), Filo- Cultural Analysis. London: Sage
sofia şi societatea cunoaşterii, Iaşi: Institutul Publication.
European, 195-210. Michaelson, D. and Griffin, T. L. (2005) A New
Daba-Buzoianu, C. and Cirtita-Buzoianu, C. Model for Media Content Analysis, The
(2011) Patterns of Communication in Public Institute for Public Relations, USA.
Space in Romania. International Con- Available at www.instituteforpr.com.
ference: Identity and Intercultural Commu- Accesed on January 5, 2011.
nication. Communication Research Centre, Stoica, C. A. (2012) Faţetele multiple ale
Bucureşti, September 26-27. nemulţumirii populare: o schiţă sociologică
Daba-Buzoianu, C. and Cirtita-Buzoianu, C. a protestelor din Piaţa Universităţii din
(2012) Inquiring European Public Spheres: ianuarie 2012, Sociologie Românească, X,
Framing Romanian Protests in National and 3, 4-33.
International Media. International Con- Wolton, D. (2009) Informer n’est pas commu-
ference: Media and the Public Sphere niquer. Paris: CNRS Éditions.
International Conference. Communication Daily newspapers
Research Centre, Lyon, July 2-3. “Adevărul”, 2011 January 1st-2012 December
Dacheux, É. (2008) L’espace public. Paris: 31th collection.
CNRS Éditions. “Evenimentul Zilei”, 2011 January 1st-2012
Dahlgren, P. (2005) The Internet, public spheres December 31th collection.
and political communication: dispersion and “Jurnalul Naţional”, 2011 January 1st-2012
December 31th collection.

Primit la redacţie: ianuarie, 2013


Pro şi contra suspendării preşedintelui:
referendum pe Facebook
Monica Pătruţ*
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Abstract: Facebook has proved to be an efficient means of political communication between


citizens and politicians. On this virtual stage, political actors display their competence,
consolidate their fame, mobilize their volunteers and attack their political opponents,
encourage donations and debate some sensitive issues of the society. Citizens have the chance
to get informed, to organize and to mobilize themselves for different causes or candidates, to
participate in different events or elections campaigns. Our study will analyze the use of
Facebook during the election campaign for the impeachment referendum (July 29, 2012). The
analysis will focus on the posts made both by the pro-Băsescu citizens and by those that are
against. The research questions addressed will focus on: a) the types of information posted by
both opponent groups; b) the degree in which the Facebook accounts are used for acclaims,
attacks or defenses; c) the time span during the election campaign in which „the dialogue”
between the two groups gets more intense; d) the degree of interactivity between those who
post the information and their „friends”. The research methods are functional analysis and
content analysis. The two opponent groups sent their messages by the use of photographic
images, verbal texts and advertising images. They used more attacks than acclaims, and had
an intense activity during the middle and the end of the campaign. Their Facebook pages
were interactive allowing the posting of appreciations, comments and the distribution of the
materials posted.

Keywords: political communication, social media, referendum, 2012, Traian Băsescu.


Cuvinte-cheie: comunicare politică, social media, referendum, 2012, Traian Băsescu.

Introducere nului, de încălcarea repetată a drepturilor şi


libertăţilor cetăţenilor şi a Constituţiei, a
Referendumul pentru suspendarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a
preşedintelui României a avut loc pe 29 independenţei justiţiei, de iniţierea unui
iulie 2012 şi a fost consecinţa votului parla- proiect neconstituţional de revizuire a legii
mentar din 6 iulie. Preşedintele Traian fundamentale, de presiuni directe asupra
Băsescu a mai fost confruntat cu o ase- judecătorilor Curţii Constituţionale şi încăl-
menea situaţie şi în anul 2007, iar atunci carea deciziilor acesteia şi de abandonarea
74% din alegătorii prezenţi la urne au decis rolului de mediator în viaţa politică şi
repunerea lui în funcţia prezidenţială. societate. Mai mult, preşedintele a declarat
Pentru motivarea demiterii din 2012, că nu va numi un prim-ministru din partea
preşedintele a fost acuzat de uzurparea ro- Uniunii Social-Liberale, deşi aceasta va
lului primului-ministru şi controlul guver- câştiga alegerile parlamentare.
La rândul său, preşedintele a afirmat că

* Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea de Litere, Str. Spiru Haret 8, C, Bacău. E-
mail: monicapatrut@yahoo.com.
30 Monica Pătruţ, Pro şi contra suspendării preşedintelui...

reprezentanţii Uniunii Social-Liberale sunt online care să conecteze membri ai comu-


interesaţi de controlul justiţiei şi a catalogat nităţilor din lumea reală într-un mod mai
ultimele acţiuni ale acestora ca atacuri la eficient decât Facebook (Westling, 2007,
adresa statului de drept şi a instituţiilor 4). Acesta este folosit ca un canal de comu-
democratice din România (Andrei, 2012). nicare politică cu dublu sens: actorii politici
La votul din 29 iulie s-au prezentat pot transmite mesaje acelor cetăţeni-inter-
46,24% din cei 18.292.464 de cetăţeni cu nauţi dispuşi să-i asculte şi pot primi
drept de vot. 87,52% dintre aceştia au votat feedback-ul lor la mesajele transmise.
în favoarea suspendării şi 11,15% s-au Considerăm că în sfera comunicării po-
pronunţat contra demiterii preşedintelui. Pe litice Facebook ar avea următoarele puncte
21 august 2012 Curtea Constituţională a tari:
invalidat referendumul deoarece nu a fost – capacitatea de a permite membrilor
întrunit cvorumul necesar (Dinu, 2012). săi să se informeze dintr-o sursă alterna-
Pornind de la această situaţie din viaţa tivă, să se conecteze şi să se organizeze.
politică românească, ne-am propus în acest Utilizatorii Facebook se pot manifesta
articol să analizăm modul în care s-a desfă- politic în mai multe feluri, de la efectuarea
şurat campania electorală pentru referen- unor donaţii online, la încurajarea priete-
dumul de demitere a lui Traian Băsescu în nilor să participe la vot, până la a posta gra-
mediul virtual, mai exact pe Facebook – fice şi statistici sau a-şi actualiza statusul
cea mai populară reţea socială din astfel încât să exprime diferite opinii şi ati-
România. După prezentarea avantajelor fo- tudini politice (Kushin şi Yamamoto,
losirii reţelei Facebook pentru comunicarea 2010);
politică, am analizat scena politică virtuală – intensificarea interacţiunii şi comu-
pentru a identifica cele două poziţii nicării directe dintre membrii comunităţii şi
adverse, păstrarea şi schimbarea preşedin- actorii politici. În contextul interesului scă-
telui, poziţii susţinute cu fermitate de mii zut al tinerilor pentru viaţa politică şi a
de prieteni. Cu ajutorul analizei funcţionale lipsei lor de încredere în partidele politice,
am cuantificat aclamaţiile, atacurile şi apă- reţeaua socială Facebook contribuie la
rările celor două părţi implicate. Iar cu reducerea distanţei existente între electorat
ajutorul analizei de conţinut am prezentat şi politicieni, „peretele” public fiind spaţiul
evoluţia activităţii celor două tabere pe pe care unii postează întrebări, răspunsuri,
Facebook în funcţie de perioada de început, comentarii pozitive sau negative pentru
mijloc şi sfârşit a campaniei electorale, ceilalţi. Cetăţenii pot fi transformaţi din
tipul materialelor postate pe paginile ges- telespectatori pasivi în utilizatori activi: pot
tionate şi dacă acestea au avut caracter inte- fi invitaţi la dezbateri pe profilul omului
ractiv, permiţând vizitatorilor să le apre- politic sau pe pagina lui de susţinători şi
cieze, comenteze şi distribuie. pot trimite acestuia soluţiile identificate la
problemele propuse. Prin intermediul aces-
tei comunicări cetăţeanul se poate face
Utilizarea reţelei sociale auzit de omul politic, iar acesta îşi poate
Facebook în comunicarea gestiona mai bine imaginea;
– stimularea creşterii participării poli-
politică tice a membrilor săi mai ales în timpul
campaniilor electorale. Prin interactivitate
Numărul din ce în ce mai mare al utili- şi comunicare directă, membrii mai tineri
zatorilor Facebook demonstrează că acesta sunt ajutaţi să dobândească mai multe cu-
reprezintă o adevărată arenă comunicaţio- noştinţe politice, care să le sporească inte-
nală. Practic, nu există o altă comunitate resul faţă de teme politice şi să devină mai
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 19-28 31

eficienţi/competenţi în acest domeniu. De tarea electoratului şi contactarea alegăto-


exemplu, utilizatorii se pot alătura diferi- rilor pentru a le aminti să voteze în ziua
telor grupuri politice, pot descărca diverse fixată.
aplicaţii despre candidaţi şi măsurile imple- Facebook facilitează comunicarea poli-
mentate de aceştia, îşi pot exprima opiniile tică atât pe orizontală, între membrii săi
politice pornind de la opiniile exprimate de obişnuiţi, cât şi pe verticală, între membri
prietenii virtuali, se pot implica în luarea şi politicienii din lumea reală. Comunicarea
deciziilor, îşi pot dezvolta diferite compe- orizontală între membrii reţelei e stimulată
tenţe civice (Vitak et al., 2010). Facebook e de faptul că aceştia se pot organiza în dife-
locul potrivit pentru a-ţi expune viziunea rite grupuri tematice şi îi pot invita şi pe
politică, aceasta fiind chiar solicitată la alţii să li se alăture. Scopul comun e de a
rubrica informaţii de pe profilul oricărui discuta diferite teme politice şi a le împăr-
membru; tăşi şi altora diferite mesaje, imagini, filme,
– satisface nevoia de apartenenţă la un linkuri, de a implica cât mai mulţi membri
grup de discuţii sau la o comunitate online în dezbaterea politică. Pe plan vertical, co-
a membrilor reţelei de socializare. Oamenii municarea dintre oamenii politici şi cetă-
se tem de singurătate, iar apartenenţa la un ţeni ar trebui să servească nu doar pentru
grup e şi o componentă a imaginii de sine conturarea imaginii politicienilor şi spo-
(Zhang et al., 2011). Grija utilizatorilor rirea donaţiilor din perioadele electorale, ci
(non)politici pentru gestionarea imaginii mai ales pentru întreţinerea unui dialog
prin profilurile personale de pe Facebook permanent cu cetăţenii şi implicarea publi-
ori pentru administrarea acestui profil e pe cului în decizia politică (Cmeciu, 2005).
deplin justificată. În plan personal mai Odată cu apariţia Facebook, actorul po-
există şi alte recompense (supraveghere litic se poate prezenta nu doar ca un perso-
socială, divertisment, recunoaştere, suport naj competent, unic, ce se aseamănă şi/sau
emoţional, extinderea reţelei de prieteni) deosebeşte într-o mai mică sau mare mă-
sau trăiri psihologice (creşterea stimei de sură de viitorii lui votanţi, ci mai ales ca un
sine, deschiderea emoţională către celălalt) „centru al unei lumi”. Reţeaua socială
asociate cu folosirea Facebook; Facebook este formată din noduri şi fiecare
– este cel mai puternic instrument de membru al ei este un nod. Pentru actorul
mobilizare a simpatizanţilor şi voluntarilor, politic e vital să fie un nod central, un nod
iar acest lucru e demonstrat de campania cu cât mai multe conexiuni şi cât mai mulţi
electorală a lui Barack Obama în 2008. prieteni. Cu cât numărul de conexiuni în
Acesta a reuşit să mobilizeze aproximativ mediul virtual e mai mare, cu atât statusul
şase milioane de voluntari tineri să retrans- său social e mai înalt şi importanţa sa so-
mită mesajul său şi să-i convingă pe inde- cială mai mare (Dalsgaard, 2008). Actorul
cişi că el e cel mai potrivit candidat pentru politic devenit „marele om” trebuie să-şi
funcţia de preşedinte (Toader, 2009, 182- etaleze capitalul social în spaţiul virtual,
198). În alegerile din 2008, reţeaua socială trebuie să prezinte insistent mărimea reţelei
a fost foarte activă în plan politic: 5,4 sociale pe care o poate mobiliza în ajutorul
milioane de alegători membri Facebook au său. Numărul mare de prieteni-susţinători
apăsat pe butonul „Am votat” de pe pagina poate fi interpretat ca un semn al sprijinului
dedicată alegerilor şi 1,5 milioane de utili- şi simpatiei populare iar cursa electorală
zatori au menţionat numele unui candidat poate fi câştigată şi cu ajutorul dimensiunii
pe pagina lor (O’Neill, 2008). Facebook cantitative a reţelei Facebook (Dalsgaard,
ajută nu numai la atragerea şi mobilizarea 2008).
unui număr foarte mare de susţinători, ci şi Candidaţii la diferite funcţii politice
la colectarea datelor utile pentru segmen- postează informaţii în reţelele sociale
32 Monica Pătruţ, Pro şi contra suspendării preşedintelui...

pentru a-şi demonstra competenţa şi creşte În anul 2011, 85 de parlamentari români


notorietatea, a se prezenta ca alternative aveau cont pe Facebook, 32 dintre aceştia
credibile şi adevăraţi purtători de cuvânt ai fiind din PSD, 25 din PD-L, 19 din PNL, 4
cetăţenilor pe care urmează să-i reprezinte. din UDMR şi 2 din fostul UNPR. În acelaşi
În funcţie de poziţia pe care o deţin, la pu- an, într-un top al celor mai populari poli-
tere sau în opoziţie, vor milita pe Facebook ticieni pe Facebook, pe primul loc se situa
pentru continuitate sau schimbare, vor Crin Antonescu cu 16.210 fani, pe locul al
invita cetăţenii să se implice în procesul doilea Elena Udrea cu 9.000 de fani, iar pe
politic, îşi vor prezenta realizările şi pro- locul al treilea se afla liberalul Nicolae
iectele, îşi vor susţine propriile poziţii în Robu cu 5.000 de prieteni (Ciocotişan,
legătură cu rezolvarea unor probleme 2011).
importante ale societăţii, vor utiliza acele
cifre şi statistici care ajută punctele lor de
vedere şi se vor adresa prietenilor virtuali Cadrul teoretic şi metodologic
ca unor colegi (Cozma şi Chen, 2011). De
asemenea, îşi vor mobiliza voluntarii şi Debutul campaniei electorale pentru re-
ataca contra-candidaţii, vor încuraja dona- ferendumul de demitere a preşedintelui
ţiile şi vor dezbate problemele curente ale României a fost marcat rapid în mediul
societăţii/comunităţii (Sweetser şi Lariscy, virtual de crearea mai multor pagini de
2008). Facebook ce, prin conţinuturile găzduite,
militau pentru susţinerea lui Traian
Băsescu sau pentru demiterea lui. Pentru
Folosirea Facebook în campa- studiul nostru am ales trei pagini ce găz-
nia pentru referendumul de duiau mesaje de susţinere a preşedintelui
(Alături de preşedintele nostru, Eşti supă-
demitere a preşedintelui (2012) rat pe Băsescu. De ce?, Flacăra demo-
craţiei) şi patru pagini de pe care se milita
Reţeaua socială Facebook a fost folosită pentru demitere (Flacăra democraţiei 2,
şi în România ca instrument de comunicare Sătul de Băsescu, Ţara arde. Dă Like dacă
electorală. Primele utilizări ale acesteia au ai fost dezamăgit de Traian Băsescu, Da,
avut loc în timpul campaniei electorale demiterii lui Băsescu!).
pentru alegerile parlamentare din 2008 şi Vom folosi în studiul nostru analiza de
pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Ea conţinut şi analiza funcţională. Preluată de
a fost folosită pentru a promova imaginea la Benoit, Blaney şi Pier (1998), analiza
actorului politic şi pentru mobilizarea funcţională porneşte de la premisa că actu-
simpatizanţilor la vot (Momoc, 2011). alii candidaţi doresc să se poziţioneze pe un
Chiar dacă unii politicieni români au intrat loc cât mai înalt pe scala preferabilităţii
în jocul virtual, ei au relaţionat mai puţin care stă la baza procesului de judecată de
cu prietenii din mediul online. Parlamen- valoare a votanţilor. A fi sau a nu fi pre-
tarii români preferă să posteze pe Facebook ferat se realizează prin trei funcţii dis-
mesaje oficiale impersonale, informaţii şi cursive:
imagini referitoare la activitatea lor în – aclamaţii – enunţuri pozitive al căror
Parlament sau în partid, fotografii de fami- scop este reliefarea calităţilor şi a faptelor
lie şi din călătorii, şi foarte rar interacţio- bune ale candidatului, enunţuri ce anga-
nează direct cu prietenii din lista lor, poten- jează candidaţii în autovalorizare cu scopul
ţiali simpatizanţi şi votanţi (Boşoteanu, declarat de a-şi creşte gradul de prefera-
2011). bilitate în ochii alegătorilor;
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 19-28 33

– atacuri – enunţuri pozitive al căror codarea, propunem următoarele extrase din


scop este sublinierea punctelor slabe ale textele postate pe paginile de Facebook
contracandidatului. Deoarece votul este o analizate:
judecată comparativă, un atac de succes îl Traian Băsescu: „Ponta e mincinos, n-ai
va face pe oponent să apară „rău” sau inde- ce să-i faci, minte cu o lejeritate extraor-
zirabil în ochii alegătorilor, conferindu-i în dinară/[Atac, Caracter, Calităţi personale],
acelaşi timp iniţiatorului atacului un avan- iar Dragnea este lipsit de caracter [Atac,
taj net în preferabilitate; Caracter, Calităţi personale]. Aş vrea să spun
– apărări – enunţuri al căror scop este că ceea ce a făcut USL nu e cinstit
respingerea atacului venit din partea contra- [Apărare, Politici, Realizări anterioare]. Nu e
candidatului şi recuperarea preferabilităţii cinstit să ai ca obiectiv acapararea integrală
pierdute. Apărarea poate fi considerată o a instituţiilor statului şi punerea lor la
funcţie secundară, întrucât ea poate conţine în dispoziţia partidului [Apărare, Politici,
sine fie o aclamaţie, fie un atac. Obiective generale]” (http://www.facebook.
Aceste funcţii discursive pot fi raportate com/PresedinteleTraianBasescu, 2012).
la două teme: politici (acţiuni dispuse pe o „Am convingerea că românii vor fi
axă temporală: realizări anterioare, planuri cinstiţi cu preşedintele lor [Aclamaţie,
de viitor, obiective generale) şi caracter Caracter, Abilităţi de conducere], vor aprecia
(calităţi personale, abilităţi de conducere şi că mi-am asumat alături de guvern
idealuri/valori). momentele dificile prin care România a
Urmărind studiile efectuate de autorii trecut [Aclamaţie, Politici, Realizări
teoriei funcţionale, ştim că în analizele dez- anterioare]” (http://www.facebook.com/
baterilor prezidenţiale americane realizate PresedinteleTraianBasescu, 2012).
de ei, dar şi în dezbaterea prezidenţială din Întrebările cercetării noastre sunt
România anului 2009 (Pătruţ şi Cmeciu, următoarele:
2010) se confirmă următoarele ipoteze: I1 - Ce fel de materiale au postat pe
1) în spaţiul dedicat autoprezentării candi- Facebook cele două tabere adverse?
daţilor, aclamaţiile sunt mai frecvente decât I2 - În ce măsură părţile implicate în
atacurile, 2) în autoprezentările candida- competiţia electorală folosesc contul de
ţilor, capitolul politica e mai bine reprezen- Facebook pentru aclamaţii, atacul
tat decât caracterul, 3) reprezentantul parti- adversarilor sau apărare?
dului la putere foloseşte mai mult aclama- I3 - În ce moment al campaniei (început,
ţiile şi atacă mai puţin decât reprezentanţii mijloc sau final) sunt postate mai multe
partidelor în opoziţie, 4) faţă de contra- informaţii pe Facebook?
candidaţi, candidatul partidului la putere I4 - Este interactivă comunicarea dintre cei
foloseşte realizările anterioare mai mult ce postează informaţii şi „prietenii” lor?
pentru a aclama, decât pentru a ataca şi
5) calităţile personale sunt folosite mult
mai frecvent pentru a aclama decât pentru a Prezentarea rezultatelor
ataca ( Benoit et al., 1998).
Analiza de conţinut ca metodă discretă Pentru a oferi răspuns primei întrebări,
de cercetare ne permite studierea proceselor am monitorizat paginile de Facebook
comunicaţionale fără a le afecta desfăşu- enumerate mai sus în perioada 7-29 iulie
rarea (Babbie, 2010). Ca unitate de analiză 2012. Paginile din prima categorie au
vom folosi, după caz, propoziţia sau fraza. găzduit 59 de postări în sprijinul susţinerii
Vom folosi codarea pentru a transforma şi păstrării preşedintelui în funcţie, iar cele
datele brute în categorii conceptuale. din a doua categorie 208 postări. Aşa cum
Pentru a ilustra maniera în care am realizat arată şi figura 1, materialele postate au fost
34 Monica Pătruţ, Pro şi contra suspendării preşedintelui...

sub forma textelor, fotografiilor, afişelor, prezentare sau denigrare a preşedintelui şi


legăturilor către emisiuni televizate, înre- convorbiri online în derulare, convorbiri
gistrate şi postate pe canalul Youtube sau între candidat şi cetăţeni sau jurnalişti
emisiuni transmise live, filme scurte de

Texte
preşedintelui
Demiterea

Fotografii

Afişe

(Fragmente)Emisiuni tv
înregistrate
preşedintelui
Păstrarea

Emisiuni live

Filme

Convorbiri online
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Figura 1: Conţinutul paginilor de Facebook.

Echipele de campanie sau cetăţenii activitate persuasivă mai intensă exercitată


internauţi au postat pe Facebook cu scopul în direcţia suspendării preşedintelui, prin
susţinerii preşedintelui 13 texte, 24 de intermediul celor 124 de aclamaţii şi 257
fotografii de campanie, două afişe, 19 de atacuri. Multe din aclamaţiile cuprinse
fragmente de emisiuni televizate la care a în mesajele postate aici au făcut un apel
participat preşedintele, două emisiuni TV exemplar la informarea şi participarea
în direct (live), două filme scurte şi două cetăţenilor la vot pentru a stopa abuzurile
convorbiri online. Pentru a susţine demi- preşedintelui, au îndemnat la reclamarea
terea preşedintelui au fost postate 63 de posibilelor fraude electorale şi au făcut
texte de atac sau denigrare, 64 de fotografii trimitere la valori democratice consacrate.
şi caricaturi, 64 de afişe, cinci emisiuni Pagina numită Sătul de Băsescu a fost cea
înregistrate şi 12 filme. mai eficientă în promovarea acestei
Pentru a răspunde la a doua întrebare a implicări civice. Contestatarii virtuali ai
studiului nostru, în ce măsură părţile preşedintelui apelează la un număr foarte
implicate în competiţia electorală folosesc mare de atacuri (257). Preşedintele este
contul de Facebook pentru aclamaţii, atacul atacat pe toate fronturile, nerecunoscându-
adversarilor sau apărare, am sintetizat i-se nici un merit în domeniul Politic sau
rezultatele în tabelul 1. Am constatat o Caracter.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 19-28 35

Tabel 1: Rezultatele analizei funcţionale

Aclamaţii Atacuri Apărare


Alături de preşedintele nostru 76 38 24
Eşti supărat pe Băsescu. De ce? 4 0 3
Flacăra democraţiei 3 0 0
Total 168 103 38 27
Flacăra democraţiei 2 0 32 0
Sătul de Băsescu 70 133 0
Ţara arde. Dă Like dacă ai fost 21 38 0
dezamăgit de Traian Băsescu
Da, demiterii lui Băsescu ! 33 54 0
Total 381 124 257 0

Pentru a-l susţine pe preşedinte, prie- În legătură cu caracterul preşedintelui -


tenii au recurs la 103 aclamaţii, 38 de comandant de navă, prietenii de pe Facebook
atacuri şi 27 de apărări. Acestea din urmă îi recunosc abilităţile de conducere, caracterul
au oferit mai multe explicaţii motivelor şi (mai ales capacitatea de a rosti adevăruri
acţiunilor care au provocat scăderea trep- dureroase) şi idealurile şi valorile după care
tată a popularităţii lui Traian Băsescu în se conduce în viaţa politică (democraţia,
ultimii doi-trei ani. Prin intermediul acla- statul de drept, reforme în toate domeniile şi
maţiilor prietenii virtuali au motivat că pre- respingerea Estului în favoarea Vestului).
şedintele trebuie să rămână la Cotroceni da- De cealaltă parte a baricadei, preşedin-
torită realizărilor sale anterioare, planurilor telui îi sunt imputate nerealizările ante-
de viitor şi a unor obiective generale. rioare (încălcarea Constituţiei, tăierea pen-
Drept realizări ale lui Băsescu sunt con- siilor şi salariilor, umilirea mai multor cate-
siderate independenţa justiţiei, renunţarea gorii socio-profesionale, impunerea dicta-
la politicienii corupţi şi demascarea abu- torială a politicilor şi deciziilor, distrugerea
zurilor săvârşite de clasa politică româ- flotei, incapacitatea de a discuta sau ne-
nească. De asemenea, Băsescu este consi- gocia, protejarea politicienilor corupţi din
derat onest cu poporul în privinţa reducerii Partidul Democrat Liberal, încălcarea sepa-
cheltuielilor bugetare şi s-a apreciat faptul raţiei puterilor în stat, îndatorarea ţării,
că a respins politicile economice populiste umilirea publică a lui Raed Arafat) şi pla-
ce afundau ţara în criza economică şi nurile de viitor (refuzul declarat de a numi
socială. un prim-ministru din partea alianţei USL ce
Referitor la planurile de viitor ale pre- va câştiga alegerile, exploatarea aurului de
şedintelui, prietenii virtuali s-au referit la la Roşia Montană). Reproşurile aduse pre-
garantarea independenţei justiţiei şi judeca- şedintelui se menţin şi în legătură cu lipsa
rea politicienilor corupţi, impunerea parla- abilităţilor sale de conducere, a valorilor şi
mentului unicameral şi reducerea număru- idealurilor ce îl călăuzesc în viaţa politică.
lui de parlamentari ca urmare a rezultatului Ambele tabere au acordat, aşa cum era
referendumului din 2009. La subcapitolul de aşteptat, o atenţie mai mare subiectului
obiective generale aceştia au menţionat Politici (65%) faţă de Caracter (35%). În
legitimitatea preşedintelui ales, credibili- cadrul capitolului Politici s-a acordat cea
tatea de care se bucură în relaţia cu UE şi mai mare atenţie realizărilor anterioare
NATO şi garanţia că el este singura contra- (59%), apoi obiectivelor generale (26%) şi
pondere la monopolul puterii deţinut de planurilor de viitor (15%). Tabăra ce pleda
Uniunea Social Liberală. în favoarea preşedintelui a folosit mai mult
36 Monica Pătruţ, Pro şi contra suspendării preşedintelui...

aclamaţiile, cea adversă a recurs cu pre- fiecare în parte. Aşa cum se observă în
cădere la atacuri. figura 2, tabăra pro demitere a avut o acti-
Pentru aflarea răspunsului la a treia vitate susţinută şi crescătoare de la o etapă
întrebare, cea referitoare la perioada la alta, punctul culminant fiind atins chiar
campaniei electorale în care „pledoariile” în ultimele două zile de campanie. Postările
celor două tabere sunt mai intense, am din această perioadă au cuprins nu doar
împărţit perioada de campanie în trei părţi atacurile împotriva preşedintelui, ci şi
şi am calculat totalul postărilor pentru multe îndemnuri pentru mobilizarea la vot.

120

100

80
Păstrarea
preşedintelui
60
Demiterea
preşedintelui
40

20

0
7- 13 iulie 14-20 iulie 21- 29 iulie

Figura 2: Derularea campaniei pe Facebook în cele trei perioade.

Tabăra ce a militat pentru menţinerea Facebook şi vom cuantifica două forme de


preşedintelui în funcţie a fost mai puţin interactivitate: de utilizator-la-utilizator şi de
activă, numărul postărilor fiind în creştere utilizator-la-document (Tedesco, 2007).
până la mijlocul campaniei şi având o Prima formă de interactivitate se manifestă
pronunţată descreştere după ce preşedintele sub forma distribuirii diferitelor materiale
a îndemnat cetăţenii să nu legitimeze „lovi- postate între membrii reţelei, iar a doua se
tura de stat” a USL şi să boicoteze referen- concretizează în aprecierile şi comentariile
dumul prin neprezentare la urne. postate de utilizatori în legătură cu diverse
Studiile anterioare au arătat că folosirea documente disponibile.
potenţialului interactiv al internetului în Pentru a oferi un răspuns la ultima
comunicarea politică oferă foarte multe avan- întrebare a studiului, cea referitoare la ca-
taje: de la diminuarea cinismului politic, la racterul interactiv al paginilor analizate,
diferite oportunităţi de învăţare în domeniul constatăm că cele trei pagini de Facebook
temelor electorale şi procesului politic până la care au susţinut cauza preşedintelui au
creşterea participării internauţilor la vot şi găzduit 59 de postări ce au primit 357.876
implicarea lor în derularea unor campanii de aprecieri şi 72.605 comentarii din partea
electorale. În studiul nostru ne vom opri vizitatorilor şi au fost distribuite apoi în
asupra potenţialului interactiv oferit de reţea de 38.403 ori.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 19-28 37

7000

6000

5000

4000
Pro Preşedinte
Contra Preşedintelui
3000

2000

1000

0
re

re
e
ar

ta

ta
st

os

os
po

/p

/p
ri/

rii

iri
ie

ta

bu
ec

en

tri
pr

om

is
A

D
C

Figura 3: Formele interactivităţii paginilor de Facebook analizate.

Paginile ce au găzduit cele 208 postări Concluziile cercetării


în favoarea demiterii au primit 1.120.694
de aprecieri şi 5.533 de comentarii şi au Startul campaniei electorale pentru refe-
fost distribuite între utilizatori de 33.817 rendumul de demitere a preşedintelui a fost
ori. luat în aceeaşi zi, atât în mediul offline, cât
Pentru a evalua măsura în care postările şi în cel online. Iar acest start nu a fost dat
celor două tabere au provocat mai multă numai de echipele de campanie, ci şi de
implicare din partea prietenilor-vizitatori, cetăţenii obişnuiţi, de aceşti reprezentanţi ai
am calculat raportul numărului de apre- Generaţiei Net (Tapscott, 2011) care sunt
cieri, comentarii, respectiv distribuiri la nu- mai înclinaţi spre cooperare, relaţionare şi
mărul postărilor. Aşa cum se poate observa creare de conţinut. Locul lor de întâlnire,
şi în figura 3, deşi postările în favoarea Facebook – cea mai populară reţea socială
menţinerii preşedintelui în funcţie au fost din România – s-a transformat într-o arenă
mai puţine comparativ cu cele ale taberei de luptă pentru adversarii şi suporterii
adverse, ele au fost mai eficiente pentru că preşedintelui în funcţie ce şi-au creat pagini
au generat un număr mai mare de aprecieri, speciale, cu nume sugestive: Alături de
comentarii şi distribuiri. În cazul ambelor preşedintele nostru, Eşti supărat pe
tabere interactivitatea se manifestă în Băsescu. De ce?, Flacăra democraţiei,
primul rând prin aprecieri, apoi comentarii Flacăra democraţiei 2, Sătul de Băsescu,
şi distribuirea materialelor postate. Ţara arde. Dă Like dacă ai fost dezamăgit
38 Monica Pătruţ, Pro şi contra suspendării preşedintelui...

de Traian Băsescu, Da, demiterii lui vitate virtuală intensă mai ales la mijlocul
Băsescu! şi la finalul perioadei electorale.
În perioada monitorizată de noi, 7-29 Pornind de la interactivitatea paginilor
iulie 2012, paginile de pe care se milita pro şi contra menţinerii preşedintelui în
pentru susţinerea preşedintelui în funcţie au funcţie, interactivitate manifestată în pri-
găzduit 59 de postări, iar cele de pe care se mul rând prin aprecierile, comentariile şi
insista asupra necesităţii demiterii sale distribuirea materialelor postate, constatăm
aveau 208 postări. Cu ajutorul fotografiilor, din nou o îmbucurătoare implicare a inter-
afişelor şi textelor postate, prin intermediul nauţilor români în susţinerea unei cauze
aclamaţiilor şi atacurilor, cele două părţi politice. Această implicare în difuzarea şi
adverse au reuşit să-şi implice prietenii comentarea informaţiei politice în mediul
virtuali în aprecierea, comentarea şi virtual a debutat cu „guerilla digitală” din
distribuirea informaţiilor cu caracter poli- anul 2004 (Momoc, 2010), a continuat cu
tic, creând adevărate reţele de N-Fluenţă „dialogul” de pe website-urile candidaţilor
(Tapscott, 2011). Însă, activitatea persua- la funcţia prezidenţială în 2009 (Cmeciu şi
sivă mai intensă a fost exercitată în direcţia Pătruţ, 2012) şi s-a consolidat prin consti-
suspendării preşedintelui, prin intermediul tuirea grupurilor şi comunităţilor politice
celor 124 de aclamaţii şi 257 de atacuri. de pe Facebook. Prin valorificarea etosului
Tabăra ce pleda în favoarea preşedintelui a colaborativ al membrilor Generaţiei Net,
folosit mai mult aclamaţiile, cea adversă a reţelele sociale pot contribui la consolida-
recurs cu precădere la atacuri. Aşa cum era rea unei democraţii deliberative în mediul
de aşteptat, ambele tabere au acordat o virtual. Însă, cea mai mare provocare ră-
atenţie mai mare subiectului Politici (65%) mâne aceea a transferului democraţiei deli-
faţă de Caracter (35%) şi au avut o acti- berative şi în mediul offline.

Bibliografie

Andrei, C. (2012) Cele şapte motive ale mai-tare-politician-de-pe-Facebook-48577.


suspendării preşedintelui Traian Băsescu. Accesat în 15 ianuarie 2013.
Ce conţine documentul USL. Disponibil la Cmeciu, C. M. (2005) Strategii persuasive în
http://www.gandul.info/politica/cele-sapte- discursul politic. Iaşi: Universitas XXI.
motive-ale-suspendarii-presedintelui-traian- Cmeciu, C. M. şi Pătruţ, M. (2012) Visual
basescu-ce-contine-documentul-usl- Framing of Intertexts in Political Reversing
9813858. Accesat în 15 ianuarie 2013. Mirror Websites, Cultural Perspectives.
Babbie, E. (2010) Practica cercetării sociale. Journal for Literary and British Cultural
Iaşi: Polirom. Studies in Romania 1(17), 45-63.
Benoit, W. L., Blaney, J. R. şi Pier, P. M. (1998) Cozma, R. şi Chen, K. J. (2011) Congressional
Campaign ‘96: A Functional Analysis of Candidates’ Use of Twitter during the 2010
Acclaiming, Attacking, and Defending, Midterm Elections: A Wasted Opportunity?
Westport, CT: Praeger. Lucrare prezentată la International
Boşoteanu, I. C. (2011) New media în alegerile Communication Association Annual
prezidenţiale din 2009. Sfera Politicii, 8 Conference, Boston. Disponibil la
(162), 47-56. Disponibil la http://www.sfera http://www.allacademic.com/meta/p490948
politicii. ro/sfera/162/art06-Bosoteanu.php. _index.html. Accesat în 17 ianuarie 2013.
Accesat în 7 ianuarie 2013. Dalsgaard, S. (2008) Facework on Facebook.
Ciocotişan, F. (2011) Cine este cel mai tare The presentation of self in virtual life and its
politician de pe Facebook?. Disponibil la role in the US elections, Anthropology
http://impactnews.ro/Politic/Cine-este-cel- Today 24 (6), 8-12.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 29-39 39

Dinu, C. (2012) Referendum 2012. Rezultate Political Information Efficacy, American


finale Biroul Electoral Central. Disponibil Behavioral Scientist, 50 (9), 1183-1194.
la http://www.gandul.info/news/referendum- Toader, F. (2009) Barack Obama - noua „faţă” a
2012-rezultate-finale-bec-prezenta-la-vot- politicii americane, în T. Sălcudeanu, P.
46-24-pentru-demiterea-lui-basescu-au- Aparaschivei şi F. Toader, Bloguri,
votat-87-52-iar-impotriva-11-15-9913998. Facebook şi politică. Bucureşti: Tritonic.
Accesat în 20 ianuarie 2013. Vitak, J., Zube, P., Smock, A., Carr, C. T. et al.
Kushin, M. J. şi Yamamoto, M. (2010) Did (2011) It’s Complicated: Facebook Users’
Social Media Really Matter? College Political Participation in the 2008 Election,
Students’ Use of Online Media and Political CyberPsychology, Behavior, And Social
Decision Making in the 2008 Election, Mass Networking, 14(3): 107-114.
Communication and Society, 13, 5, 608-630. Westling, M. (2007) Expanding the Public
Momoc, A. (2010) Online Negative Campaign Sphere. The Impact of Facebook on
in the 2004 Romanian Presidential Political Communication. Disponibil la
Elections. Styles of Communication, 2:1, 89- http://www.thenewvernacular.com/projects/f
99. Disponibil la http://journals.univ- acebook_and_political_communication.pdf.
danubius.ro/index.php/communication/articl Accesat în 15 septembrie 2011
e/view/735/667. Accesat în 19 ianuarie 2013 Woolley, J. K., Limperos, A. M. şi Oliver, M. B.
Momoc, A. (2011) Candidaţii populişti şi noile (2010) The 2008 Presidential Election, 2.0:
tehnologii (Blog, Facebook, YouTube) în A Content Analysis of User-Generated
alegerile prezidenţiale din 2009. Sfera Political Facebook Groups, Mass
Politicii, 8 (162), 39-46. Disponibil la Communication and Society, 13, 5, 631-652.
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/162/art05- Zhang,Y., Tung Tang, L. S. şi Leung, L. (2011)
Momoc.php. Accesat în 15 ianuarie 2013 Gratifications, Collective Self-Esteem,
O’Neill, N. (2008) The Facebook Election Online Emotional Openness, and Traitlike
Results. Disponibil la http://allfacebook. Communication Apprehension as Predictors
com/the-facebook-election-results_b2089. of Facebook Uses, Cyberpsychology,
Accesat în 20 ianuarie 2013. Behavior, and Social Networking, 14(12),
Pătruţ, M. şi Cmeciu, C. (2010) Dezbaterile 733-739.
electorale – un joc discursiv ritualic. Sfera http://www.facebook.com/PresedinteleTraianBa
politicii 3 (145), 57-63. Disponibil la sescu
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/145/art09- http://www.facebook.com/groups/flacara.democ
patrut_cmeciu.html. Accesat în10 ianuarie ratiei/?ref=ts&fref=ts
2013. http://www.facebook.com/pages/E%C8%99ti-
Sweetser, K. D. şi Lariscy, R. W. (2008) sup%C4%83rat-pe-B%C4%83sescu-De-
Candidates make good friends: An analysis ce/392726400786616
candidates’ uses of Facebook. International http://www.facebook.com/FlacaraDemocratiei2
Journal of Strategic Communication, 2 (3), ?ref=ts&fref=ts
175-208. http://www.facebook.com/DEMITEL.PE.BASE
Tapscott, D. (2011) Crescuţi digital: generaţia SCU?ref=ts&fref=ts
net îţi schimbă lumea. Bucureşti: Publica. http://www.facebook.com/pages/Demite-
Tedesco, J. C. (2007) Examining Internet lro/293331550765909
Interactivity Effects on Young Adult http://www.facebook.com/daJosBasescu
http://www.facebook.com/TaraArde29

Primit la redacţie: februarie, 2013


Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook în
timpul protestelor din ianuarie 2012
Antonio Momoc*
Universitatea din Bucureşti

Abstract: Raed Arafat’s resignation from his position of Secretary of State within the
Ministry of Health on January 10th 2012 ignited the political crisis that took place in
January-February 2012 and led to a series of street protests, which culminated when the Emil
Boc Government resigned on February 9th 2012. The newness of these street movements that
happened in Romania’s large cities consisted in the online mobilization of the protesters. The
citizens showed online their solidarity with Raed Arafat, the medic who opposed the
Government’s intentions to change the Sanitary System Law. According to the Secretary of
State, the reform would have liberalized the health services, which would have affected the
low income population, as well as the Public Emergency Ambulance Service. The social
networks users organized in online communities of supporters, and the members of these
groups settled and communicated online the time and meeting place where they gathered to
shout anti-governmental and anti-presidential slogans every evening. The Romanian
politicians, especially the potential candidates for the 2014 presidential elections, have not
remained indifferent. Most of them reacted in an effort to improve their image and their level
of trust among the protesters, who have organized themselves through social media. Using
the content analysis method applied on the politicians’ official Facebook accounts, this
article presents the quick reactions, and the image and communication strategies that the
presidential candidates resorted to during the protests started on the social networks in
January 2012.

Keywords: social media, online reputation management, political communication.


Cuvinte-cheie: social media, managementul reputaţiei online, comunicare politică.

Introducere scăzut interesul pentru print şi radio în


avantajul internetului.
Criza financiară internaţională a zguduit 81,8% dintre români se informează
în ultimii ani peisajul media tradiţional din despre politică de la televizor, potrivit unui
România: pentru eficientizarea costurilor, studiu IRES din decembrie 2011. Acelaşi
ziare cu tradiţie în print au fost obligate să studiu arată că 7% dintre români îşi luau
renunţe la tipar şi să apară doar pe internet. informaţiile politice de pe Internet (Obae,
Publicitatea şi numărul de angajaţi din pre- 2012). La sfârşitul anului 2011 începutul
sa scrisă s-au redus substanţial, într-o peri- lui 2012 internetul a depăşit în relevanţă
oadă în care, aşa cum arată datele de son- ziarele tipărite care erau preferate ca sursă
dare a pieţei de consum media, a crescut de informaţii politice de doar 6,2% dintre
încrederea publicului în presa online şi a români. Radioul este principala sursă de

* Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Departamentul de


Antropologie culturală şi Comunicare, Bd. Iuliu Maniu 1-3, Complex Leu, Corp A, et. 6, sector 6,
Bucureşti, România. E-mail: antoniomomoc@fjsc.ro.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 41

informaţii politice pentru numai 2,1% se de un anumit context politic şi de schim-


dintre români, în timp ce procente nesem- bările produse la nivelul consumului de
nificative, mai mici de 1%, au indicat ca internet.
principala sursă de informaţii politice dis- După prezentarea stadiului actual al cer-
cuţiile cu familia sau cunoscuţii, locul de cetării în domeniu, după stabilirea diferen-
muncă, şedinţele de partid sau alte surse. ţelor la nivel teoretic între marketingul
Potrivit unei cercetări Mediascope electoral profesionist şi cel amator, după
Europe (Internet ProTV, 2012) în România prezentarea unei scurte istorii a comunicării
s-a produs recent o explozie a consumului online în alegerile din România şi a rolului
video şi de social media: 39% dintre ro- gherilei digitale în mobilizarea publicului
mâni stau pe internet în medie 18,6 ore pe tânăr, articolul prezintă rezultatele moni-
săptămână, depăşind media europeană de torizării asupra conturilor de Facebook ale
14,1 ore. Mai mult, 30% dintre români sunt politicienilor potenţiali candidaţi la alege-
online în timp ce urmăresc şi emisiuni TV. rile prezidenţiale.
Cu alte cuvinte, românii navighează pe Am recurs în acest articol la metoda
internet şi socializează în timp ce urmăresc analizei de conţinut, explicată de Alex
ştirile la televizor. Zilnic, 48% dintre userii Mucchielli (2002, 38-48) în lucrarea Dic-
români vizitează site-uri de ştiri. Concluzia ţionar de metode calitative, pentru a iden-
studiului Mediascope Europe: utilizatorii tifica temele şi mesajele transmise online
români de Internet sunt mai activi decât de către politicieni şi pentru a măsura pro-
restul europenilor în ceea ce priveşte social filul de imagine pe care candidatul poten-
media. ţial a încercat să îl inducă publicului. Am
În septembrie 2009 erau 270.540 con- monitorizat în lunile ianuarie-februarie
turi de FB originare din România. În no- 2012 conturile oficiale de Facebook ale
iembrie 2009, în campania electorală prezi- candidaţilor potenţiali (ale liderilor parti-
denţială, ajunseseră la 414.000 useri delor din opoziţia parlamentară şi neparla-
(Momoc, 2011a). În ianuarie 2010, potrivit mentară, dar şi pe cele ale liderilor de la
Facebrands.ro, erau 518.140 Facebook putere), iar articolul conţine rezultatele
useri, iar în ianuarie 2011 s-a ajuns la acestei monitorizări.
2.405.920 de conturi. În ianuarie 2012, în Prin analiza de conţinut aplicată asupra
perioada protestelor, în România erau deja postărilor realizate pe conturile oficiale de
4.161.340 de conturi de Facebook. În Facebook am stabilit care au fost actorii
martie 2013 au fost înregistraţi 5.810.420 care au exprimat puncte de vedere în flux
de utilizatori de Facebook în România. continuu atât despre situaţia politică in-
În contextul crizei financiare interna- ternă, cât şi despre ei înşişi ca actori pu-
ţionale şi al acestor mutaţii de pe piaţa de blici, despre soluţiilor lor la criză. Articolul
consum a mediei interne s-au produs miş- răspunde în concluzii la întrebarea cine a
cările de stradă din ianuarie 2012 care au încercat să definească problema de pe piaţa
condus la demisia Guvernului Emil Boc. politică şi să-şi impună propria agendă
Politicienii, în special cei din Opoziţie, nu influenţând prin postările de pe pagina de
au rămas indiferenţi la tendinţele şi reacţiile Facebook agenda mass-media tradiţională.
publicului din spaţiul online. Am identificat care sunt politicienii care
Obiectivul acestui articol este să sta- dispun de o reţea invizibilă online, neofi-
bilească măsura în care candidaţii potenţiali cială, cei care monitorizează atacurile la
la alegerile prezidenţiale din 2014 (numele adresa politicianului şi cei care reacţio-
cele mai vehiculate în viaţa publică) au nează rapid la mesajele referitoare la omul
urmărit să câştige puncte la capitolele ima- politic care îi angajează. Acest studiu pre-
gine, încredere şi intenţie de vot, folosindu- zintă rezultatele cercetării efectuate asupra
42 Antonio Momoc, Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook...

managementului reputaţiei online a candi- tor produs de susţinători (sfera socială)”


daţilor prezidenţiabili la alegerile din 2014. (Beciu, 2011, 289).
Gherila digitală utilizată pentru prima
oară pe site-ul de campanie a lui Traian
Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2004
Cadrul teoretic este un asemenea tip de marketing amator
manevrat de specialiştii în publicitate elec-
Comunicarea politică presupune o re- torală care au stimulat implicarea simpa-
laţie triadică în care sunt implicaţi poli- tizanţilor Partidului Democrat şi ai Alianţei
ticienii (ca emiţători ai mesajelor), jurna- D.A. (Momoc, 2011b). La alegerile parla-
liştii şi mass-media (ca interpreţi sau canale mentare din 2008 şi la cele prezidenţiale
de transmitere a mesajelor) şi cetăţenii (ca din 2009 au fost utilizate pentru prima oară
receptori ai mesajelor) (Mazzoleni, 1998, reţelele de socializare în comunicarea elec-
140). În era 2.0, internetul este utilizat de torală la noi în ţară, dar numărul conturilor
politicieni pentru mobilizarea electoratului de Facebook originare în România era încă
la urne şi la acţiuni simbolice de imagine în destul de mic.
favoarea candidatului. Cu cât numărul de Analizele de conţinut asupra comen-
prieteni-susţinători online ai candidatului tariilor politice postate în campania prezi-
este mai mare cu atât poate fi interpretat denţială din 2009 de către userii care au fo-
(de către echipa de campanie, de către losit bloguri, reţele sociale şi forumuri de
jurnalişti sau de liderii de opinie) ca un discuţii au arătat că pe conturile de
semn al sprijinului şi simpatiei populare, Facebook şi pe blogurile politicienilor can-
iar cursa electorală poate fi câştigată şi cu didaţi „funcţionează cenzura administra-
ajutorul dimensiunii cantitative a reţelei torului şi că stafful de campanie respon-
Facebook (Dalsgaard, 2008, 13). sabil de imaginea candidatului monitori-
Pentru a se argumenta în favoarea uti- zează şi controlează comunicarea pe blog.
lităţii şi eficienţei social media în comu- [...] Atitudinea predominantă din articolele
nicarea electorală adeseori este invocat şi comentariile de pe blogurile candidaţilor
exemplul alegerilor din Statele Unite şi în este una pozitivă.” (Momoc, 2011c).
special campania lui Barack Obama din Dacă pe blogurile şi pe conturile ofi-
2008 cu scopul de a se sublinia rolul reţe- ciale de Facebook şi Twitter ale politicie-
lelor sociale în activarea militanţilor şi în nilor atitudinea este mai degrabă pozitivă,
ocuparea de noi segmente de pe piaţa campania negativă nu este niciodată asu-
electorală. mată oficial de către candidaţii aflaţi în
Marketingul electoral apelează la func- competiţie. Campaniile negative online se
ţiile interactive ale social media care permit derulează cu asistenţa marketingului ama-
contactul şi comunicarea directă nemediată tor prin intermediul site-urilor clonă sau
dintre candidat şi alegător, eludând astfel prin comentariile plasate pe blogurile sau
rolul de gate-keeper al jurnalistului. În era pe conturile de Facebook/Twitter ale con-
comunicării 2.0 candidatul poate beneficia curenţei şi este implementată şi „viralizată”
de un „marketing electoral de tip amator”, de echipe de postaci care intervin pe blo-
iniţiat chiar de către alegători, în comple- guri şi reţele sociale.
tarea conceptului strategic de campanie pla- Campania online de atac şi denigrare a
nificat şi implementat de echipa de comu- adversarilor implică de cele mai multe ori
nicare a candidatului. Putem distingem userul (postac plătit sau susţinător radical al
între „marketingul electoral proiectat şi candidatului/partidului) să folosească un stil
asumat de către oamenii politici (sfera verbal agresiv în locul politeţei sau co-
instituţională) şi marketingul electoral ama- municării decente, argumentată raţional.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 43

Postacii, voluntari sau profesionişti plătiţi, pot fi membri ai formaţiunii politice, însă
vânează site-uri, bloguri, forumuri sau arti- pot să nu fie neapărat membri. Principala
colele din presa online depre concurenţă lor caracteristică este că ei se implică activ
pentru a plasa mesaje insultătoare la adresa şi voluntar în activităţile politice ale for-
concurenţei. Acolo unde există un mana- maţiunii. Ei constituie forţa vitală a parti-
gement al reputaţiei online aceste postări sunt dului, deoarece la nivel local o formaţiune
monitorizate, moderate sau cenzurate de către se poate dezvolta pe baza activismului
echipa de comunicare a politicianului atacat. acestor simpatizanţi, care sunt cei mai
Revoluţia 2.0 şi reţelele sociale au importanţi „propagandişti”, instrumentele
influenţat comunicarea politică, atât în co- esenţiale ale persuasiunii politice la nivel
municarea dintre politicieni şi alegători, cât comunitar.
şi în comunicarea din interiorul partidelor. Activiştii partidului pot fi votanţi de
Candidaţii apelează din ce în mai puţin la încredere, uneori sunt activi organizaţional
organizaţia de partid şi din ce în ce mai şi sunt „legaţi sufleteşte” de partid. Din
mult la echipele de susţinători online pentru rândurile acestor activişti/voluntari, politi-
a comunica cu electoratul, pentru a mobi- cienii constituie reţeaua vizibilă de activişti
liza simpatizanţii la acţiuni de campanie online. Primii activişti online ai reţelei vizi-
sau alegătorii la urne. Adică, politicienii se bile de susţinători sunt selectaţi din rân-
folosesc intenţionat de marketingul electo- durile membrilor de partid sau ai celor mai
ral de tip amator care urmează conceptul activi susţinători ai candidatului. Activiştii
creativ şi direcţiile strategice de comuni- joacă rolul principal de emiţători de mesaje
care ale profesioniştilor. în comunicarea politică online a oricărui
În era comunicării 2.0 partidele nu mai politician.
joacă un rol promordial în campania electo- Al doilea cerc concetric, potrivit lui
rală deoarece campania se poate realiza Bulai, este cel al votanţilor de încredere.
fără efortul de organizare al partidului. În Aceştia sunt alegătorii care au încredere
era web 2.0 mobilizarea la vot se face deplină în partidul candidatului. Deşi ei nu
online, pe orizontală, nu pe linie de partid se implică real în viaţa de partid sau în
(Momoc, 2011d). diferitele acţiuni politice de stradă, ei vo-
Dacă aplicăm modelul cercurilor con- tează necondiţionat partidul. Pot fi consi-
centrice al partidelor politice al lui Alfred deraţi votanţi „ideologici”, pentru că încre-
Bulai (1999, 141-143) la tendinţele actuale derea lor în partid se bazează pe un ata-
de consum de pe piaţa online, putem afirma şament cu substrat valoric şi mai puţin pe
că puterea unei formaţiuni politice nu elemente de imagine, profit material sau de
constă numai în numărul votanţilor săi la conjunctură. Ei nu sunt interesaţi să desfă-
un moment dat, ci şi în profilul socio-de- şoare o activitate politică, nu sunt oportu-
mografic pe care alegătorii îl au, în tipul de nişti, dar sunt interesaţi de politică şi se
relaţie existentă între ei şi formaţiunea poli- cred responsabili în a-şi asuma roluri ci-
tică pe care o susţin, în tipul de relaţie vice. Din rândurile acestor alegători fi-
(raţională/emoţională) pe care actorul poli- deli/de încredere pot fi cooptaţi de către
tic o poate stabili cu publicurile sale. liderii grupului de susţinători online viitori
Potrivit modelului cercurilor concen- membri în reţeaua vizibilă de activişti
trice, există mai multe cercuri de susţină- online.
tori, în funcţie de gradul „apropierii” aces- Al treilea cerc este reprezentat de vo-
tora de partid. Zona centrală descrie un tanţii de campanie. Alfred Bulai arată că
prim cerc al susţinătorilor, care este format aceştia sunt votanţi care nu au o încredere
din nucleul suporterilor, din cei pe care îi foarte mare în partid, dar s-au convins că
putem numi activiştii partidului. Aceştia din oferta electorală actuală nu pot face o
44 Antonio Momoc, Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook...

altă alegere. Ei sunt activaţi şi votează prin litice de o anvergură fără precedent. Aceas-
mecanismul „răului cel mai mic”. Aceşti tă schimbare de fond a tendinţei electora-
votanţi vor fi atraşi de către candidat prin tului – încrederea în forţele proprii şi expri-
demonstraţia/argumentaţia că competitorii marea liberă pe social media a alegătorilor
direcţi ai candidatului sunt mult mai răi – se combină cu noua tehnologie care le
pentru comunitate decât orice alternativă. oferă votanţilor puteri nemaiîntâlnite. Son-
Ei vor fi adeseori critici în raport cu dajele îi evaluează pe oamenii politici pen-
acţiunile politice ale partidului, iar reţeaua tru fiecare zi de mandat şi difuzează rezul-
vizibilă de activişti online poate permite tatele în văzul şi auzul tuturor. Referen-
acestor alegători un anumit grad de critică dumurile, iniţiativele populare şi chiar de-
constructivă. De obicei, ei sunt extrem de miterea din funcţie a celor aleşi sunt tot mai
numeroşi, fiind numeric cea mai importantă frecvente în viaţa politică.
categorie de electori ai unui partid. Consilierul politic al lui Bill Clinton,
Bulai descrie al patrulea cerc concetric Dick Morris, obervă că o dată cu internetul
– cercul exterior – ca fiind cercul votanţilor paradigma fundamentală care guvernează
conjuncturali. Ei sunt decişi să meargă la politica este reîntoarcerea de la democraţia
vot, dar sunt nehotărâţi cu privire la cine reprezentativă la democraţia directă. „Elec-
este cel mai bun dintre candidaţi. Aceştia toratul îşi doreşte să fie principalul actor şi
sunt alegători indecişi, activi civic sau/şi este nerăbdător faţă de orice formă de inter-
social. Ei se orientează spre un partid/can- mediere între opiniile sale şi politica pu-
didat sau altul doar în campaniile electorale blică. Această schimbare se datorează, pe
şi se decid doar spre finalul campaniei, de o parte, abundenţei de informaţii şi, pe
probabil în ultima zi sau în ziua alegerilor. de alta, profundei neîncrederi în instituţii şi
Ei se raportează reactiv şi emoţional la politicieni. Televiziunea şi internetul vor
viaţa politică şi sunt puternic influenţaţi de face posibile întrunirile cetăţeneşti la nivel
propaganda/publicitatea electorală negativă naţional, cu zeci de milioane de oameni
din campania electorală. Votanţii conjunc- care s-ar pronunţa direct, prin vot, asupra
turali care sunt şi consumatori de media chestiunilor discutate – esenţa democraţiei
online sunt potenţiali membri ai reţelei directe în comunităţile mici.” (Morris,
invizibile de susţinători online. Din rândul 2003, 3-5).
acestor alegători conjuncturali, mobilizaţi În ciuda exploziei Facebook şi a creş-
prin campanii negative, sunt stimulaţi şi terii rolului alegătorilor în comunicarea po-
selectaţi postacii neplătiţi ai partidelor în litică, în România există numeroase figuri
marketingul de tip amator. publice politice care nu au nici măcar o
La rândul lor, alegătorii nu văd nici ei prezenţă formală pe internet. „Mulţi poli-
cu ochi buni partidele sau parlamentul ca ticieni au o activitate foarte slabă şi incon-
actori ai democraţiei indirecte, ca interme- secventă, în spaţiul virtual. Actorii politici
diari sau reprezentanţi ai nevoilor şi intere- prezenţi în spaţiul online nu îl folosesc ca
selor lor social-economice. Pe fondul crizei mediu de relaţionare cu publicurile, ci mai
financiare, din ce în ce mai mulţi cetăţeni mult pentru o comunicare unidirecţională.”
se simt nereprezentaţi şi din ce în ce mai (Cismaru, 2012, 41-42).
mulţi nu mai vor să îşi delege puterea. Din Partidele politice din România, ca orga-
acest motiv apelul la social media şi la nizaţii, au manifestat ignoranţă sau o atitu-
comunicarea 2.0 este perceput ca o întoar- dine de necunoaştere a specificului comu-
cere la o democraţie directă (Levinson, nicării virtuale, „a oportunităţilor şi riscu-
2009). rilor care vin dinspre spaţiul virtual”. Ră-
Revoluţia 2.0 şi proliferarea dezbate- mase încă în epoca web 1.0, paginile web
rilor online creează forumuri de discuţii po- ale partidelor din România pot fi cel mult
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 45

instrumente de informare pentru jurnalişti, Popularitatea reţelelor sociale a deter-


analişti şi simpatizanţi, dar nu sunt minat cea mai mare parte a cercetătorilor să
construite în vederea unei relaţii cu publi- descrie însă cu optimism transformările şi
curile cheie. Chiar atunci când există, sec- implicaţiile social-politice ale consumului
toarele în care se comunică cu publicurile de servicii 2.0. Social media sunt descrise
sunt slab gestionate (rată de răspuns slabă, de către optimiştii participării 2.0 ca noile
lipsa înţelegerii şi aplicării principiilor unei instrumente de comunicare ale politicieni-
comunicări eficiente şi rapide în spaţiul lor, jurnaliştilor şi cetăţenilor, ca noi meca-
virtual). nisme de participare a alegătorilor, ca şi
Cei mai sceptici observatori ai comu- canale specifice unei ere aparţinând demo-
nicării online evidenţiază două funcţii ale craţiei 2.0.
spaţiului online în comunicarea politică din Camelia Beciu (2012, 286-287) reamin-
România: „pe de o parte, canal de dever- teşte de acest punct de vedere care susţine
sare a frustrărilor şi neîmplinirilor colective că internetul contribuie la revitalizarea spa-
şi personale, şi pe de altă parte, un spaţiu ţiului public prin interacţiunea directă între
de proiecţie al imaginii politice (fie accen- cetăţeni în dezbaterea problemelor de inte-
tuat pozitive şi cosmetizate în cazul ima- res public. Internetul contribuie în această
ginii induse de către politician, fie accen- perspectivă optimistă la o mai mare interac-
tuat critice şi polemice în cazul imaginii tivitate în relaţia dintre cetăţean, instituţii şi
reflectate de către user, cu polarizări inten- decidenţi, dar şi în ceea ce priveşte relaţio-
sificate în diferitele puncte ale spaţiului narea între cetăţenii dispuşi să dezbată o
virtual, în funcţie de apartenenţa politică a anumită problemă. „Interactivitatea, conec-
membrilor comunităţilor virtuale)” tivitatea şi multiplicitatea ar constitui faci-
(Cismaru, 2012, 89). lităţi esenţiale care ar putea transforma
Bennet şi Iyengar (2008) au demonstrat internetul într-un mecanism de democra-
prin diverse experimente faptul că inter- tizare a societăţii”.
netul nu influenţează atitudinile şi opiniile Diferite forme de protest împotriva re-
deja formate ale userilor: cu cât accesul la gimurilor autoritare sunt promovate online
informaţie se extinde prin intermediul noi- în SUA sau în Europa. „Internetul este, în
lor tehnologii, iar publicul se fragmentează, ambele cazuri, principala resursă comu-
cu atât probabilitatea ca oamenii să îşi nicaţională la care apelează protestatarii”.
schimbe atitudinile este mai redusă. Oame- Optimiştii web 2.0 susţin rolul pe care l-ar
nii au tendinţa să consume şi să se angajeze avea internetul la dezvoltarea participării
doar pe forumurile de discuţii sau pe blo- civice şi la declanşarea mişcărilor sociale
gurile cu care împart acelaşi punct de ve- democratice.
dere ideologic. Adică, odată cu internetul ia Scepticii consideră dimpotrivă că rolul
amploare fenomenul polarizării sferei me- internetului în participarea civică nu ar
diatice. În viziunea scepticilor 2.0, tehno- trebui supraevaluat. Internetul face într-
logia îngustează mai degrabă decât extinde adevăr posibilă vizibilitatea şi auzirea unor
orizonturile politice ale userilor. În timp, opinii/voci diverse, dar acestea sunt pre-
evitarea informaţiei care nu convine va de- zentate mai mult ca o „colecţie” de opinii
veni un obicei, iar userii vor ocoli su- individuale şi disparate şi nu sunt rezultatul
biectele şi opiniile care nu le par agreabile. unui dialog raţional. Userii se exprimă mai
Rezultatul: un electorat mai puţin informat, mult în calitate de actori individuali, fără a
dar polarizat, iar comunicarea politică îi va avea în vedere valorile specifice cetăţeniei,
viza pe aceia care accesează doar ceea ce ale spaţiului public sau ale responsabilităţii
vor (Bennet şi Iyengar, 2008, 32). civice.
46 Antonio Momoc, Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook...

Obiectivele studiului sau interpretarea datelor. Codificarea urmă-


reşte decuparea, cu ajutorul cuvintelor-
În ce măsură s-au folosit politicienii de cheie, a esenţialului din ceea ce a fost
protestele din ianuarie-februarie 2012 exprimat în mărturia de pe contul de
pentru a câştiga capital de imagine şi încre- Facebook aparţinând actorului politic.
dere? Cum au reacţionat în mediul online Simpla lectură a cuvintelor-cheie trebui să
potenţialii candidaţi prezidenţiabili? Ipo- permită unui cititor neavizat să reconstituie
teza de lucru a fost aceea că reprezentanţii poziţia actorului politic faţă de temă.
opoziţiei, social-democraţii şi liberalii Categorizarea înseamnă transpunerea
(Victor Ponta şi Crin Antonescu), au cuvintelor-cheie în concepte. O categorie
încercat să confişte protestele de stradă şi este un cuvânt sau o expresie care de-
să se solidarizeze pe reţelele sociale cu semnează, la un nivel relativ ridicat de
manifestanţii, în vreme ce reprezentanţii abstractizare, un fenomen cultural, social,
puterii, democrat-liberalii (Emil Boc, psihologic aşa cum este perceput într-un
Răzvan Mihai Ungureanu), au încercat să corpus de date. Prin intermediul categoriei
minimalizeze efectele asupra imaginii par- apare teoretizarea care va stabili legăturile
tidului de guvernământ. Cum s-au poziţio- dintre categorii. Expresia „forţe de ordine”
nat populiştii (Dan Diaconescu) pe durata este un cod, în vreme ce expresia „auto-
protestelor, cum au comunicat indepen- rităţi” este o categorie. A doua expresie
denţii (Sorin Oprescu)? este mai bogată, mai cuprinzătoare. Inter-
Obiectivul articolului a fost acela de a pretarea datelor se referă la atitudinea can-
identifica pe acei politicieni candidaţi po- didatului prezidenţial (negativă sau pozi-
tenţiali la alegerile prezidenţiale din 2014 tivă) privind tema în dezbatere („reacţia
(numele cele mai vehiculate în media) care Jandarmeriei/a autorităţilor la protestele de
au încercat să câştige puncte la capitolele stradă”).
imagine şi intenţie de vot, folosindu-se de
mediul online şi de nemulţumirea populară.
Rezultatele cercetării

Metoda de cercetare În actuala eră a noilor mijloace de co-


municare (internet, telefonie mobilă, reţele
Am monitorizat conturile oficiale de de socializare) pot apărea mişcări sociale
Facebook, respectiv postările pe wall din cu mize transnaţionale în care sunt impli-
perioada ianuarie-februarie, aparţinând po- caţi indivizi din anumite societăţi naţionale
liticienilor candidaţi potenţiali la alegerile unde anumite tensiuni structurale nu există
prezidenţiale din 2014: Victor Ponta, Sorin sau nu sunt conştientizate îndeajuns de
Oprescu, Crin Antonescu, Dan Diaconescu, mult la nivel local. „Protestele din
Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu. Nu Bucureşti sau din alte oraşe ale României
au fost analizate comentariile şi nici răs- au folosit ca mijloace de mobilizare noile
punsurile politicienilor la comentarii doa- medii de comunicare (internet, reţele de
rece am urmărit exclusiv care sunt mesajele socializare, telefonie mobilă). Protestele au
şi profilul de imagine pe care intenţionează beneficiat şi de o mediatizare intensă care a
să le inducă/transmită candidatul, nu per- sporit amploarea lor. Participanţii la pro-
cepţia/reacţia sau atitudinea publicuri- teste proveneau din categorii sociale
lor/alegătorilor. extrem de diverse, cu interese şi orientări
Analiza de conţinut presupune codi- ideologice diferite şi în unele cazuri chiar
ficarea, categorizarea şi stabilirea relaţiilor opuse.” (Stoica, 2012, 3-35).
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 47

Pe 6 februarie 2012 Guvernul PD-L de de USL, se află pe locul 7 pe Facebrands cu


la Bucureşti a căzut în urma protestelor de 44.402 fani. Crin Antonescu, preşedintele
stradă din marile oraşe. Pe 13 ianuarie la PNL, ocupă locul 9 la categoria Politica pe
Bucureşti, mai mulţi manifestanţi se aduna- Facebrands cu 38.114 fani pe Facebook.
seră în Piaţa Universităţii, în faţa Teatrului Dan Diaconescu, Partidul Poporului, este
Naţional, în semn de solidaritate cu subse- inscris nu la categoria Politica, ci la cate-
cretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, goria Celebrităţi cu 21.328 de fani pe
Raed Arafat. După doar câteva zile, la 17 Facebook. Este de menţionat şi faptul că de
ianuarie 2012, doctorul Raed Arafat a fost pe pagina oficială de Facebook Emil Boc
rechemat în funcţia de subsecretar de stat la lipsesc lunile ianuarie-februarie 2012. Ales
Ministerul Sănătăţii, dar, deşi Arafat a primar al Clujului în 2012, fostul prim-mi-
acceptat să revină pe poziţia din minister de nistru, Emil Boc, şi-a deschis un nou cont
unde demisionase, criza nu a fost dezamor- de Facebook ca persoană privată în 2013.
sată, iar protestele au continuat până în Liderul USL, Victor Ponta, a postat în
februarie. perioada ianuarie-februarie 2012 de 167 de
Încă din 11 ianuarie, în ziua în care ori. Atitudinea este pozitivă în 70 de postări
prim-ministrul Boc semna demiterea lui şi negativă în 97 de cazuri, reprezentând
Raed Arafat, protestarii s-au solidarizat şi critici dure sau atacuri la adresa liderilor de
s-au organizat mai întâi în grupuri de susţi- la putere: Emil Boc, Traian Băsescu,
nători online pe reţele sociale (Jurnalul.ro, Roberta Anastase, Elena Udrea. Temele
11 ianuarie 2012). Membrii grupurilor de sunt: Traian Băsescu – 20; USL (Miting
discuţii au programat apoi în fiecare zi pe USL) – 19; Proteste Universitate – 16;
Facebook orele de întâlnire la protest în Emil Boc – 16; PD-L – 11; SMURD – 9;
pieţele din centrele marilor oraşe: Bucureşti Demitere T. Băsescu – 9; ACTA – 9;
(Mureşan, 2012), Alba Iulia (Adevărul.ro, Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu – 7;
16 ianuarie 2012), Cluj (BuzzNews, 24 Udrea – 6; Reforma Sănătate – 4; cetăţeni –
ianuarie 2012). Primii care au ieşit în 4; TVR – 4; Noul Guvern – 3; Întâlnire
stradă, pe 12 ianuarie, au fost locuitorii din Strasbourg – 3; Protest Parlamentar – 2;
Târgu Mureş (Moisoiu, 2013). PSD – 2; Scădere preţuri carburanţi – 2;
Politicienii opoziţiei parlamentare şi presa scrisă – 2; Vrancea – 2; UDMR – 2;
neparlamentare s-au solidarizat cu protesta- CCR – 2; România – 2; Legea reducerii
tarii. Am monitorizat în perioada ianuarie- numărului de parlamentari blocată de cei de
februarie 2012 conturile de Facebook ale la putere – 1; Legea lustraţiei – 1; alegeri
candidaţilor potenţiali la funcţia de preşe- anticipate – 1; Modificarea Constituţiei
dinte al României în 2014: Crin Antonescu, României în 2013 – 1; Indemnizaţie donată
Victor Ponta, Sorin Oprescu, Dan – 1; Roberta Anastase – 1; Ionuţ Adrian
Diaconescu şi Mihai Răzvan Ungureanu. Tănăsoaia – 1; sondaj CSOP – 1; Blejnar –
Pagina de Facebook a lui Mihai Răzvan 1; Videanu – 1; Dan Şova – 1; Informare
Ungureanu nu mai conţine eventualele pos- asupra Tratatului de guvernanţă fiscală – 1;
tări din perioada ianuarie-februarie 2012 şi Igaş – 1; Opoziţie – 1; Martin Schulz – 1;
prin urmare nu a putut fi monitorizată. jandarmi – 1.
În funcţie de numărul de fani pe Cuvintele-cheie frecvente: Traian
Facebook, clasamentul potenţialilor candi- Băsescu – 39; Guvern – 15; Mihai Răzvan
daţi la Preşedinţie ar fi următorul: Victor Ungureanu – 13, Parlament – 12; USL – 9;
Ponta, preşedintele PSD, ocupă locul 4 la Udrea – 8; Proteste – 7; PD-L – 7; sănătate
categoria Politica pe Facebrands, cu 77.920 – 6; Opoziţie – 5; Raed Arafat – 4; Roberta
de fani. Sorin Oprescu, candidat indepen- Anatase – 4; suspendare – 4; politicieni – 4;
dent la primăria capitalei în 2012, susţinut Bani – 4; CNN – 3, manipulare – 3; taxe –
48 Antonio Momoc, Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook...

2; Criza – 1; Victor Ponta – 3; democraţie – dicului Oprescu. Atitudinea actorului po-


3; Universitate – 2; demisie – 2; litic Sorin oprescu faţă de protestatari şi
incompetent – 2; candidat – 1; presa – 1. faţă de evenimentele din centrul capitalei a
Atitudinea liderului PSD este pozitivă fost absolut neutră. Temele postărilor: mă-
atunci când discută despre SMURD sau suri de deszăpezire – 67; asistenţă socială –
despre protestele din Piaţa Universităţii. În 12; dezvoltarea Bucureştiului – 12; mani-
cele 16 postări despre Piaţa Universităţii festări publice – 10; lansare proiect igienă –
atitudinea este favorabilă protestatarilor pe 7; meci de fotbal pe Arena Naţională – 7;
care liderul PSD îi încurajează sau îi starea carosabilului – 5; eveniment cultu-
felicită. Ponta cere respectarea ordinii pu- ral-artistic – 5; apariţie TV – 5; expoziţie
blice şi susţine că actele violente au venit de tehnologii şi echipamente – 3; şedinţă a
din partea unor grupuri care nu au legătură Consiliului General al Primăriei Bucureşti
cu manifestanţii paşnici din Piaţa Univer- – 3; inaugurarea Pasajului Latin – 3; circu-
sităţii. 10 postări conţin îndemnuri de parti- laţie rutieră – 2; urări de sărbători – 2; mo-
cipare la mitinguri organizate de USL si- numente protejate – 1; numere dispecerat –
multan cu protestele anti-guvernamentale 1; datoriile RADET – 1; energie electrică –
din Piaţa Universităţii. În postarea despre 1; reţeaua de apă şi canalizare – 1; pro-
jandarmi are o atitudine favorabilă şi res- bleme cauzate de vreme – 1; studiu socio-
ponsabilă încurajând Jandarmeria să pro- logic – 1; ordinea de zi a şedinţei Con-
tejeze manifestanţii şi să îşi recâştige res- siliului Municipiului Bucureşti – 1; şedinţă
pectul cetăţenilor. a Consiliului Municipiului Bucureşti – 1;
Preşedintele PNL, Crin Antoescu, a album foto – 1.
avut 58 de postări în perioada monitorizată. Liderul PP-DD, Dan Diaconescu a
Atitudinea este negativă în 31 de posturi, postat de 65 de ori în cele două luni moni-
neutră în 16 şi pozitivă în 11. Teme ale torizate. Temele abordate: Congresul PP-
postărilor: transcriere emisiune TV sau DD – 10; adeziune la PP-DD – 5; maşinile
intervenţii Antonescu – 16; anunţ confe- politicienilor din România la putere şi din
rinţă de presă – 14; miting USL – 8; Atac la opoziţie – 3; semnături pentru demiterea lui
Băsescu – 5; comunicat de presă – 3; ape- Băsescu – 2; Trofeul Calităţii şi Adrian
luri la miting USL – 2; îndemn la proteste Năstase – 2; critici despre Dan Voiculescu
în Piaţa Universităţii – 1; alegeri anticipate şi Emil Boc – 2; protest împotriva Codex
– 1; grevă parlamentară – 1; condoleanţe la Alimentarius – 2; Raed Arafat şi
moartea actorului Emil Hossu – 1; replica revoluţionarii – 1; mişcarea socială de-
lui Antonescu şi atac la secretarul general clanşată pe Facebook – 1; comparaţie între
PD-L Ioan Oltean – 1; Ziua Unirii – 1; evenimentele din ’89 şi ianuarie 2012 – 1;
anunţ apariţie TV – 1; anunţ participare la cum a tradus presa străină „ieşi afară, javră
miting – 1; fotografii de la mitingul USL – ordinară”; românii din Londra au ieşit în
1; demisia Guvernului – 1. Cuvinte-cheie: stradă; slogan P-ţa Universităţii; invitaţie la
Crin Antonescu – 40; miting USL – 8; concurs; promovare PP-DD; critică la
Traian Băsescu – 5; Emil Hossu – 1; anti- adresa liderului PSD Radu Mazăre; poze cu
cipate – 1; grevă – 1; replică – 1; Ziua mesaje de la proteste; victima jandarmilor;
Unirii la Iaşi –1. un europarlamentar britanic îi cere demisia
Primarul capitalei, Sorin Oprescu, a lui Băsescu; scriitorul Mircea Cărtărescu
postat în perioada ianuarie-februarie 2012 este de acord cu demisia lui Băsescu;
de 153 de ori pe contul său de Facebook. Traian Igaş, audiat de comisia de apărare
Postările nu au legătură cu protestele care din Camera Deputaţilor; Dan Diaconescu la
se desfăşurau în Piaţa Universităţii, ci vi- miting; Revoluţia Poporului; Jos Băsescu;
zează exclusiv activitatea de Primar a me- Dan Diaconescu va fi Vlad Ţepeş, varianta
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 49

2012; PCR, versiunea 2.0; un procuror sus- rizat pe conturile lor de Facebook cu doc-
ţine protestele; sondaj despre demisia lui torul Raed Arafat şi cu cetăţenii care se
Traian Băsescu; critici la adresa lui Ion adunau în fiecare seară în pieţele publice
Iliescu; manifest Anti-ACTA; corupţie po- ale marilor oraşe pentru a cere demisia
liticieni; predicţie despre noul Prim- Preşedintelui Traian Băsescu şi a Guver-
Ministru; mesaj către membrii PSD; Arti- nului PD-L. Liderii USL nu au pretins în
col despre Antonescu; Dan Diaconescu postările lor că ar fi vocea sau reprezen-
sprijină sinistraţii; 5 mandate USD+PNL= tanţii protestatarilor, ci s-au preocupat în
LOVELE; PP-DD, partid parlamentar; bună măsură să mobilizeze proprii membri
Articol despre un pitic; relaţia dintre Ponta şi simpatizanţi (ai PSD şi PNL) la mitin-
şi Daciana Sârbu; despre tricoul lui Ponta; gurile USL desfăşurate simultan cu cele din
Galerie foto Ministerul Turismului; Galerie Piaţa Universităţii în alte pieţe din capitală.
foto Gigi Becali; Sondaj legat de confis- Discursul pe Facebook al liderului PP-
carea averilor ilicite; Sondaj despre averea DD este unul populist, anti-sistem şi anti-
politicienilor români; Sondaj despre partide elită politică. Dan Diaconescu s-a pozi-
politice; Galerie foto Steaua-Dinamo. 23 de ţionat în postările sale de pe Facebook de
postări sunt pozitive, autocentrate, de pro- partea protestatarilor şi a poporului în
movare a PP-DD sau a liderului Partidului ansamblul său. Liderul PP-DD a orchestrat
Poporului, conţinând informaţii despre atacuri continue la adresa Guvernului PD-
Congresul PP-DD sau despre adeziunea la L, dar şi la adresa liderilor opoziţiei parla-
partid, ori despre susţinerea celor nevoiaşi mentare prin invocarea faptelor referitoare
de către politicianul Dan Diaconescu. 39 de la îmbogăţirea politicienilor de la putere şi
postări sunt negative, de atac la adresa opoziţie prin mijloace suspecte.
întregii clase politice, a politicienilor care Cine parcurge postările de pe contul de
au fost la putere în ultimii 20 de ani şi de Facebook al lui Sorin Oprescu în perioada
solidarizare cu protestarii şi cu poporul. 3 ianuarie-februarie 2012 nu va afla că în
postări sunt neutre, strict informative. Bucureşti în acea perioadă au avut loc pro-
teste de stradă sau că în unele zile con-
fruntările cu jandarmii au avut un caracter
Concluzii violent. Postările de pe pagina Primarului
capitalei se referă exclusiv la acţiuni de
Confruntaţi cu criza de legitimitate şi cu administraţie publică (deszăpezire, căldură,
presiunea protestelor de stradă, liderii parti- transport, lucrări metrou, reparaţii străzi
dului aflat la putere au refuzat să comunice etc.) sau la manifestări culturale: expoziţii,
pe reţele sociale în perioada mişcărilor so- concerte, vernisaje.
ciale pentru a evita reacţiile dure ale Reţeaua socială Facebook a constituit
userilor care îşi organizau pe Facebook un canal online de comunicare bine con-
acţiunile outdoor. Atât prim-ministrul de- trolat de către echipele de comunicare on-
misionar Emil Boc cât şi noul prim-mi- line organizate de către partidele de Opo-
nistru Mihai Răzvan Ungureanu (instalat la ziţie. Deloc întâmplător, reprezentanţii pu-
9 februarie 2012) au renunţat la comu- terii, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu
nicarea prin social media şi au închis acest şi Traian Băsescu, nu au comunicat pe un
canal de comunicare în perioada protestelor canal populat de protestatari. Candidaţii
din ianuarie şi februarie 2012. PNL şi PSD au profitat de grupurile de dis-
Profitând de nemulţumirea populară, cuţii şi de comunităţile online de protes-
liderii opoziţiei parlamentare, Victor Ponta tatari pentru a-şi plasa mesajele şi pentru a
şi Crin Antonescu, au făcut referire la pro- le viraliza. Opoziţia a diseminat mesajele
testele organizate spontan şi s-au solida-
50 Antonio Momoc, Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook...

politice cu ajutorul indirect al marketin- mitinguri politice. Beneficiind de un con-


gului amator. text nefavorabil Puterii, liderii Opoziţiei,
O parte dintre acţiunile outdoor ale lide- Victor Ponta şi Crin Antonescu, sunt actorii
rilor USL au fost promovate pe reţele so- care au construit şi au manageriat pe re-
ciale, chiar şi atunci când protestatarii anti- ţeaua socială Facebook o reputaţie pozitivă
sistem respingeau ideea de a participa la în lunile ianuarie-februarie 2012.

Bibliografie

Adevărul.ro (2012) Mobilizare pe Facebook Disponibil la http://jurnalul.ro/stiri/ obser


pentru noi mitinguri anti-Băsescu şi pro- vator/mobilizare-pe-facebook-sunt-raed-
Arafat în Alba. Publicat în 16 ianuarie 2012. arafat-si-sustin-miscarea-de-rezistenta-
Disponibil la http://adevarul.ro/locale/alba- 601192.html. Accesat 1 februarie 2013.
iulia/mobilizare-facebook-mitinguri-anti- Levinson, P. (2009) New New Media. Boston:
basescu-pro-arafat-alba-1_50ad53e87c42d5 Allyn & Bacon Penguin Academics.
a663930cab/index.html#. Accesat în 1 fe- Mazzoleni, G. (1998) La comunicazione politica
bruarie 2013. [Political communication]. Bologna: Il
Beciu, C. (2011) Sociologia comunicării şi a Mulino.
spaţiului public. Iaşi: Polirom. Moisoiu, A. (2013) Un an de la protestele din
Bennet, W. L. şi Iyengar, S. (2008) A New Era ianuarie. Ai fost în Piaţă? Publicat în DC
of Minimal Effcts? The Changing News la 11 ianuarie 2013. Disponibil la
Foundations of Political Communication. http://www.dcnews.ro/2013/01/un-an-de-la-
Journal of Communication, 58, 4, 707-731. protestele-din-ianuarie-2012/. Accesat în 1
Bulai, A. (1999) Mecanismele electorale ale februarie 2013.
societăţii româneşti. Bucureşti: Paideia. Momoc, A. (2011a) Candidaţii populişti şi noile
BuzzNews (2012) A 12-a zi de proteste. Pe tehnologii (Blog, Facebook, YouTube) în
Facebook a apărut Manifestul de la Cluj. alegerile prezidenţiale din 2009. Sfera
Publicat în BuzzNews la 24 ianuarie 2012. Politicii, XVIII, 8 (162), 39-47. Disponibil
Disponibil la http://www.buzznews.ro/ la http://www.sferapoliticii.ro/sfera/162/art
2012/01/24/a-12-a-zi-de-proteste-la-cluj-pe- 05-Momoc.php. Accesat în 1 februarie
facebook-a-aparut-manifestul-de-la-cluj- 2013.
citeste-l/. Accesat în 1 februarie 2013. Momoc, A. (2011b) The Rising of Romanian
Cismaru, D.-M. (2012) Social media şi mana- President Traian Băsescu and the role of
gementul reputaţiei. Bucureşti: Tritonic. digital guerilla, în E. De Blasio, M. Hibberd
Dalsgaard, S. (2008) Facework on Facebook. şi M. Sorice (eds.), Leaders and New Trends
The presentation of self in virtual life and its in Political Communication, Roma: CMCS,
role in the US elections. Anthropology 79-95.
Today 24 (6), 8-12. Momoc, A. (2011c) Agresivitatea comentariilor
Internet Protv (2012) STUDIU – Românii, peste de pe blogurile candidaţilor în campania
media europeană şi din regiune: câte ore prezidenţială din 2009 – Violenţa de limbaj
stăm pe internet într-o săptămână? Con- ca exprimare liberă. Sfera Politicii, XVIII,
sumul simultan de TV şi online în creştere. 10 (164), 56-63.
28 iulie 2012. Disponibil la http://internet Momoc, A. (2011d) Fabbrini despre Political
protv.ro/2012/07/studiu-romanii-peste-me leadership in a time of technological change:
dia-europeana-si-din-regiune-cate-ore-stam- Jurnaliştii şi politicienii gândesc la fel.
pe-internet-intr-o-saptamana-consumul-sim Disponibil la http://www.antoniomomoc.ro/
ultan-de-tv-si-online-in-crestere/. Accesat în fabbrini-despre-political-leadership-in-a-
1 februarie 2013. time-of-technological-change/. Accesat în
Jurnalul.ro (2012) Mobilizare pe Facebook: 15 februarie 2013.
Sunt Raed Arafat şi susţin Mişcarea de re- Morris, D. (2003) Noul Principe Machiavelli în
zistenţă!. Publicat în 11 ianuarie 2012. secolul al XXI-lea. Bucureşti: Ziua.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 51

Mucchielli, A. (2002) (coord.) Dicţionar de paginademedia.ro/2012/01/5-ianuarie-


metode calitative. Iaşi: Polirom. romanii-se-informeza-despre-politica-de-la-
Mureşan, A. (2012) Sute de pagini pe Facebook tv-internetul-peste-presa-scrisa-2011-un-an-
care cer demisia lui Băsescu. Publicat în negru-pentru-jurnalisti/. Accesat în 1 fe-
Ziua de Cluj la 20 ianuarie 2012. Disponibil bruarie 2013.
la http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/ Stoica, C. A. (2012) Faţetele multiple ale ne-
sute-de-pagini-pe-facebook-care-cer-demi mulţumirii populare: o schiţă sociologică a
sia-lui-basescu-vezi-poza-zilei--82305.html. protestelor din Piaţa Universităţii din
Accesat în 1 februarie 2013. ianuarie 2012. Sociologie Românească, X,
Obae, P. (2012) 5 ianuarie: Românii se infor- 1, 3-35.
mează despre politică de la TV. Internetul
peste presa scrisă. 2011, un an negru pentru Primit la redacţie: ianuarie, 2013
jurnalişti. Publicat în Paginademedia.ro la 5
ianuarie 2012. Disponibil la http://www.
Social Media PR as a Catalyst:
Balancing the Political Pressures to
Communicate “with” or “to” the Public
Dragoş Lucian Ivan*
National University of Political Studies and Public Administration

Abstract: Sensuous public relations practices, the activity through which dialogue and
communication is shaped, transmitted and disseminated. In its different ways, PR
conceptualizes societal evolution as inter-woven with social practices; and those practices, in
turn, shape its activity. PR arises among distinctive social groups and institutions, between a
political figure and its constituency, on the basis, and as a response to given conditions and
relationships. It is in the presence of these conditions Romanian PR practitioners have to
handle and respond to the conditions of existence. We engage in quantitative and qualitative
research Romanian PR practitioners so as to understand the impact of social media in
Romanian PR political campaigns. We seek to place PR practitioners within a new society
conceived as a complex expressive entity with new demands out of its political figures, and in
consequence, in need of new PR instruments and solutions. There are, of course, some
unresolved problems and some new threats for both Romanian PR practitioners and
Romanian political figures, not least of which is the unevenness of dialogue between public
and political figure. We alert to the assumption about the channels of communication with the
young community, apparently disengaged from civic participation and disillusioned by
political figures.

Keywords: social media, communication, politics, public relations.


Cuvinte-cheie: social media, comunicare, politică, relaţii publice.

The general context of the pressure coming from the political party
research and the pressure coming from their
electorate. As a result, successful politicians
Politicians operate under the collective have different methods of dealing with
social pressure of the public sphere. The these pressures. The need to handle the
public sphere is changing, the family is public sphere pressure determined an
changing (Flaquer, 2011; Flaquer, 2007) increase interest in using PR in political
and the individual is changing. The campaigns. We have documented in
politician has to construct ties and channels considerable detail how in the struggle to
of communications with the community, attain a superior position in the polls,
the family and the individual. Usually, in political figures employ PR in the political
Romania politicians have to manage the campaign. Nevertheless, this is not the only

* National University of Political Studies and Public Administration, Strada Povernei nr. 6, Sector
1, Bucureşti. E-mail: i_dragos_lucian@yahoo.com.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 53

reasons for using PR in political campaigns. traditional media. Traditional media has
Its usage stems also from the need to been the backbone of political campaigns.
control potentially image damaging This way of perceiving reality has partially
situations, which are quite frequent in to do with the partisan role played by
Romania. Politicians have encapsulated PR traditional media in political campaigns.
in their campaign so as to deal with the new This attitude has lead, in time, to political
needs of their public image. The need for disengagement and cynicism (Boţan and
PR also resulted from the need to adapt to Corbu, 2011; Tătar, 2011). In this situation,
the new public sphere environment in the job of the PR professionals is to try to
Romania. In order to meet the steadily fix this break. Their efforts concentrate on
increasing number of social media users, including once again the segment of
politicians have started to show a growing audience composed by young people in
interest in using social media. Our research civic participation. Acknowledging that
is meant to support this attempt through people tend to have the same views as their
offering a better understanding of the social principal source of information (Tunstall,
media instrument of the public sphere. Only 1970) was a natural course to start
through proper understanding of the impact employing social media. Most of the time,
of social media can it be used accurately the users of traditional media are not aware
and efficiently. Current research in this of what is being said, promised or done
field is limited and rarely does it refer to the through the on-line community. Social
context of the Romanian society. media is noteworthy because it impacts two
We would like to better understand the prominent predictive variables: trust and
context in which we are witnessing this social ties (Duhe, 2007). Our scientific
increase of interest in political PR in methodology was based on both qualitative
Romania. It happened for determinate and quantitative results, so as to offer an
political, economical and social reasons. accurate depiction.
We agree with the author Constantin The structure of the articles has been
Schifirneţ on the changing nature of our built around the qualitative and quantitative
society. Changes occur at every level and findings, so as to answer the research
PR political campaigns are no exceptions. question. In our scientific effort we have
The author Constant Schifirnet coined the debated past and current scientific literature
concept of “tendentious modernity” on the topic and presented our hypothesis.
(Schifirneţ, 2012), which is “useful for The current scientific literature has proved
studying transitional societies where the need for further research and has
modernity is a trend which coexists with supported our scientific choice of study.
obsolete institutional forms and ancient The methodology used is fully and detailed
substance. (Schifirneţ, 2009). Our research described in the chapter following the
on PR campaigns has revealed that at the scientific literature review and it is
PR level both traditional and modern followed by the presentation of the
instruments coexist, but not evenly findings. We have completed our research
distributed. with a short chapter dedicated to
It has been noticed an increasing conclusions and limitations of our research.
disinterest of Romanian young people not Naturally, we have acknowledged the help
only towards the political activities of the received in undertaking our research.
country, but also towards participating in
the voting system all together (Boţan, 2010,
11). There is a tendency of young people of
not being interested any more in the
54 Antonio Momoc, Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook...

Theoretical perspectives on the creating and disseminating (Solis and


potential of social media in PR Breakenridge, 2009) content through dia-
logue. The convergence of public relations
political campaigns and social media can create a powerful tool
especially in political campaigns. This
The standards by which PR should be thesis is naturally supplied with support
judged are always in a constant state of from recent research in this field (Toledano,
change. Referring to this reality, an author 2010; Wright and Hinson, 2011). Of course,
mentions PR in a state of repositioning in one could argue that the immediate,
relation with its original coordinates tangible consequence of the presence of
(Pricopie, 2005). Much has been claimed social media together with public relations
about the power of PR to determine what presents an excellent value (Venter, 2010).
are regarded as prime issues since its first Perhaps the greatest value of social media,
use of the term, in 1897, by the Association value that can be exploited by PR, consists
of American Railroads (Cameron et al. in its powerful dialogic communication
2008, 66). Particular reference has been function (Rybalko and Seltzer, 2010). To
made to the power of PR (Entman, 2007; speak of the political role of social media in
Coombs and Holladay, 2010) to reach, political PR in Romania is not an abstract
inform and change public opinion, to be undertaking. Nonetheless, Romanian
persuasive (Starck and Kruckeberg, 2001) political figures are at different stages of
and to construct a political brand using social media in their PR activities, but
(Săvulescu and Viţelar, 2012). Secondly, we notice the powerful practical use of it
the purpose of PR is to identify, reach and (Venter, 2010; Shirky, 2011).
manage the relationships with their key To connect public sphere with the
audience (Grunig and Hunt, 1984, 4). From political sphere, PR should handle
the point of view of the audience, of the transmission but while using an instrument
people, they are interested in what has a such as social media to disseminate the
consequence for them (Van Leuven and information through friends, family (Katz
Slater, 1991) and discuss it as part of a and Lazarsfeld, 2005), so as to increase its
dialogue. There are circumstances when PR intensity. This interpretation suggests that
has to act as a defensive force (Brissenden social media usage in PR can be used to
and Moloney, 2005). In order to be able to further the activity of political opinion
do so, it has to understand the public leaders through social media (Mangold,
(Cutlip, 2006; Eyrich, Padman and 2009).
Sweetser, 2008). Public Relations have Public relations practitioners have to
been an efficient way of bringing together complement their traditional way of
and managing the relationship between the promoting the political sphere. They have
public sphere and political figure since the to complete the traditional PR instruments,
20th century (Baines, 2004). The function of such as messages, unilateral activities, in
PR is to facilitate not only the creation of a which there is no relation between the
simple relation of communication to the stakeholders (Bruning and Ledingham,
public, but a complex, long standing 2000) with a new model of public relations.
relation of the type communication with the This new model of PR not only engulfs
public, from the part of the political figure social media, but transforms it into a
(Bernays, 1955; Hellweg, 2011). process of relations management (Gruning
In association, conjointly with the and Hunt, 1984). We agree with the
social, the Internet, the new instrument, has statement that there is a situation of
managed to offer people a new way of unbalance between the political sphere and
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 55

the public. This unbalance is rooted in the and participation of public relations
lack of trust and proper communication practitioners. These practitioners were
(Cişmaru, 2011; Stoica, 2012). Social between the age of 19 and 27, of Romanian
media, part of PR activities in political citizenship. It is the aim of this research to
campaigns, is no longer a deviance. It has test the opinion of people that were either at
turned into a much needed label that is the beginning of their career or with a work
attached to the PR process, via a series of experience of at least three years. From the
complex social and political processes. This point of view of experience, the public
was done so as to manifest openness and relations practitioners had a minimum of
dialogue for resolving disputes (Ackerman, six months experience to a maximum of
1980). This is yet another task of the three years experience. The respondents
political figure, to resolve disputes, but first came from different parts of Romania, and
the political figure has to engage the public. represented a wide variety of the public
In this case, the public, especially the young relations industry. The participants were not
are present especially via the Internet. It can in an equal percent, as you shall see: 20%
be no dialogue with an entire generation of the public relations representatives
without PR activities through social media. worked for corporations (n=56), 23%
No longer does PR refer only to getting worked for small agencies (n=64), 10%
people to do what you want, quote from worked for consultancies (n=28), 12%
James Tolley (cited in Grunig, 1992, 38). worked for their own company (n=34), 15%
Now, it starts through an engagement worked for Non Governmental Organi-
towards a smoothening of the way in which zations (n=42), 20% worked for political
the society is functioning (Tedlow, 1979). It figures or people engaged in political
continues with providing information activities (n=56). All of them were engaged
necessary for the citizen (Weeks, 2008) and in using both traditional public relations
determines the existence of a necessary instruments, and new public relations
system of communication entitled a two- instruments. All of the participants were
way symmetrical system (Gordon and also actively using Social Media in their
Berhow, 2009). personal lives, for periods between a
minimum of three years and a maximum
period of about six years. The participations
Methodology were fairly divided in male (49%, n=138)
and female (51%, n=142). The respondents
In the quantitative research, we have were contacted in two ways: personally or
based this scientific effort on the support via the Internet.
56 Antonio Momoc, Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook...

Figure 1: Descriptive graph of the participants constructed on the correlation between Experience
and Place of work.

From the educational point of view, we The questionnaire was constructed


have asked them about the presence of around 38 closed-ended questions and two
special education in the field of public open ended questions. The questionnaire
relations and communication. From this was intended to research whether or not the
question we determined that 45% were appearance of social media has changed the
studying or graduated a Faculty specialized way in which they create and build up the
in Communication and Public Relations profile of the company/person for which
(n=126). Around 25% were coming from they work for. The feed-back received from
Social Sciences (n=70), 10% from the participants and the piloting test
Humanities (n=28), 15% from Sciences demonstrated that the questionnaire took
(n=42) and 5% (n=14) graduated from between one hour and one and a half hour
high-school, planning to continue their to be completed.
education at a Faculty that provides Public The quantitative study took place via
Relations and Communication speciali- the Internet and we initially contacted 400
zation. 79% (n=220) of the participants persons, but we received a positive answer
were conducting their Public Relations from 280 respondents. It was the intention
activities from the office of the company to recheck the initial results of the study
that employed them, while the rest of the and we contacted the second time the 400
21% (n=60) were working most of the time persons that we had in the data base and
from their home. tried to invite them for a second question-
We asked the participants to return the naire completion. This time, we received
questionnaire completed in maximum two 135 affirmative answers and we decided to
days from receiving it. The respondents pick randomly from these another 50 to
were advised to answer the questionnaire retake the initial questionnaire. The varia-
question by question, respecting the order bles that described the first group of
of the questions. participants were kept, differences in the
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 57

structure of the participants being different 3. The emergence of social media changed
with only 2%-3% from the initial structure. how political figures should communicate.
The second questionnaire, in fact, the same 4. The use of PR activities through social
design and the same questions, was con- media channels can influence the
ducted on a reduce number of people out of profile of a political figure.
those that responded initially 50 persons 5. The use of social media in PR activities
and at an interval of three weeks after the has led to new dangerous situations for
first questionnaire. The research has been all the stakeholders, including PR
complemented with a qualitative study practitioners, political figures and
represented by 12 in-depth interviews. We audience.
selected 12 PR practitioners in such a 6. PR practitioners feel comfortable using
manner that to represent most of the in their professional life the social
categories above. Each interview had a media tools that are also common in
length between 35 minutes and 60 minutes. their personal life. The lack of training
and guides limits their social media PR
activities to what is situated in their
Working hypothesis comfort zone.

1. The use of social media has enhanced


the practice of Public Relations. Findings
2. The presence of social media in the
society forces public relations practi- Next we shall try to resume, in short,
tioners to respond more quickly to the most important findings and con-
situations/criticism/problems. clusions of the qualitative and quantitative
research.

Table 1: Do you believe that the use of the Social Media has enhanced the practice of Public
Relations and how it is handled in Communication?
Strongly Disagree Uncertain Agree (%) Strongly
Disagree (%) (%) (%) Agree (%)
Communication? 10 12 18 39 21
with the staff? 38 20 10 22 10
with audience? 3 13 12 52 20

The questionnaire revealed the fact that have a negative impact on their personal
the use of social media is particularly seen life made several PR practitioners to either
as an advantage in the communication with constantly control the content they display
the public, and in communication in on social media, or even to create a sepa-
general. During the in-depth interviews we rate account. On this second account they
understood that social media is not re- do not have work colleagues or managers
garded as a principal factor of commu- from work, trying to keep private life and
nication within the PR company, but more professional life separated.
as a possible danger for the private life to In what regards communication in ge-
be invaded by the professional life. Con- neral, we notice that the Agree and
cerns regarding the possibilities of private Strongly Agree categories are not as deci-
events presented through social media to sive in terms of percents, as there are for
58 Antonio Momoc, Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook...

the Communication with audience. During media for personal communication, and
the in-depth interviews, an important thus not engaging people through direct,
percent of PR practitioners underline the face to face communication, or more
threat of being too satisfied using social traditional ways of interacting with people.

Table 2: Do you believe that Traditional Public Relations Activities and Social Media related Public
Relations Activities:
Strongly Disagree (%) Uncertain Agree Strongly
Disagree (%) (%) Agree (%)
(%)
Support each other? 5 10 5 55 25

Are mutually 15 10 20 40 15
exclusive?

The two questions seem to be only upon the young community. PR


antithetical, at a first glance. Apparently, practitioners seldom take into consideration
they offer conflicting results, because it using traditional PR when trying to get in
seems to be mutually exclusive. Continuing touch with the young community. At the
the research through in-depth interviews same time, they admit that there is a small
we investigated this situation, where PR percentage of population that is both an
practitioners seemed to be in agreement Internet user and a social media user, but
that traditional PR and social media PR are, also trust traditional PR instruments. For
at the same time, exclusive and comple- this purpose, when addressing issues that
mentary. Discussions have underlined the are linked with this category, they use both
fact that PR practitioners consider the social media PR and traditional PR. It is the
context before using the two together or case of intellectual persons that are also
before excluding one. It seems that social Internet users.
media PR is viewed as having an impact

Table 3: Taking into account your experience as both a PR professional and a user of Social Media
would you say that:
Strongly Strongl
Disagree Uncertai Agree
Disagree y Agree
(%) n (%) (%)
(%) (%)
Social media has enhanced the
1 5 14 65 15
possibilities for the PR field?
PR through social media could
25 6 10 35 24
promote a political person?
PR through social media influences
5 25 12 28 30
traditional PR practices?
Traditional PR influences PR through
1 5 19 70 5
social media?
There is a need for prompt and
instantaneous PR responses in political 2 8 5 65 20
campaigns?
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 59

The questionnaires have demonstrated an instrument of traditional media and


that the vast majority of PR practitioners made a debate around it as a concise study
view the social media as a possibility of case. We were curious to discuss the way
expansion of the traditional PR. During the in which it is still successful and if it was
in-depth interviews, they were eager to changed in any way. Public Relations
discuss the way in which they adapted practitioners have underlined the degree of
traditional PR to on-line activities, trans- penetration that a press release has gained
forming them. The replies also demonstrate through the use of the Internet. The
the fact that traditional PR is still the base majority of them have mentioned that using
for development and the primary source for traditional press releases they expected
inspiration while using social media PR. only reporters, editors and a small
During the discussions, the participants proportion of other people to see it. They
presented only situations of adapting and believe that the event presented in the press
using traditional concepts and methods release reached only accidentally people
from traditional PR in the on-line. They that were outside this restricted circle, and
viewed social media PR as an extension of that it was hardly any important results in
the already known practices in PR, with terms of audience increase, in the old press
little new discoveries without being inspi- release. On the other hand, they pointed out
red from traditional PR. that currently, press releases used in PR
Their vast majority consented with the campaigns through social media engage a
use of social media PR in political cam- lot more people and reach a larger
paigns and recognized the need for fast res- audience. Another topic that came into
ponses. They admitted that this context also discussion was the way in which the
represents a potential problem for both information was disseminated. The old
them as professionals and for their em- press release meant that only a small
ployees. Most of them admitted that the audience was targeted and, in fact, there
need for a prompt response made them was little hope of attracting people outside
work, practically, while they were outside that circle. The new press releases through
their regular schedule, because events social media have improved chances to be
happen on a irregular basis. Most of them passed on to other interested individuals.
were under severe stress because of the quan- We have also created a ranking of the
tity of information and its constant flow. preferred social media instruments used in
During the in-depth interviews we have PR activities.
brought into question the press release as

Table 4: Frequency of Social media instruments used in PR activities

Social media instruments used in PR activities


Cumulative
Frequency Percent Valid Percent
Percent
Valid Electronic mail 50 17.9 17.9 17.9
Corporate web sites 11 3.9 3.9 21.8
Social networks 70 25.0 25.0 46.8
Video and photo sharing 14 5.0 5.0 51.8
Blogs 34 12.1 12.1 63.9
Forum/News groups 28 10.0 10.0 73.9
60 Antonio Momoc, Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook...

Instant messaging 36 12.9 12.9 86.8


Intranet 3 1.1 1.1 87.9
PDAs 3 1.1 1.1 88.9
Game applications 7 2.5 2.5 91.4
Wikis 12 4.3 4.3 95.7
Social Bookmarking 5 1.8 1.8 97.5
Virtual Worlds 7 2.5 2.5 100.0
Total 280 100.0 100.0

PR practitioners were given a list of We noticed that there still is a great gap
social media instruments, and they had to based on the work place of the PR practi-
limit themselves to just one choice. There tioners in terms of instrument usage. This,
was a great preference for social networks, in turn, means that PR practitioners from
but, surprisingly, there is still a great focus one field of activity will have more expe-
upon the use of the traditional e-mail. A rience only with one social media instru-
very small percent chose to think about ment. In each cases we notice dramatic
using only virtual world or PDAs, or even differences in social media instruments
the intranet, leading us to believe that those usage, and sometimes, even all together
areas lack proper training and information omissions of one instrument.
about their potential. Their personal Correlating the level of experience with
choices reflected their comfort zone. The social media instruments used we under-
fact that most of the PR practitioners chose stand a lot better the inclination of some PR
social networks, forums, blogs and e-mail practitioners towards a particular media.
demonstrates that they were in the position Those PR practitioners that have less expe-
of learning from their personal experience rience use, most of the time, Social net-
before using those tools in their works, while those with a solid experience
professional life. background rely on Electronic mail.
In depth interviews confirmed these Although we do not put into question the
assumptions and showed that they feel importance of each of the instruments, we
confident in using at work the same social observe that the two categories tend to
media instruments that they use in their over-rely on only one instrument, for most
personal life. of the cases. As a consequence, we expect
During the in-depth interview, those less efficiency then in a mixed PR
that chose to use more unconventional campaign. We understand the difference,
tools, such as PDAs and Intranet, recog- and we believe in the existence of either
nized that they made this choice so as to mixed teams or in training sessions for
have an edge over the others, anticipating specialists in PR.
that the others won’t use this method. They We understand the difference and we
admitted that they do not master comple- believe in the existence of either mixed teams
tely the use of these tools. or in training sessions for specialists in PR.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 61

Table 5: PR practices using social media are:


Strongly Strongly
Disagree Uncertain Agree
Disagree Agree
(%) (%) (%)
(%) (%)
More credible for you than
2 6 56 34 2
traditional PR?
More precise and to the point
11 20 46 18 5
than the traditional PR?
Better at establishing a sentiment
16 15 17 38 14
of trust than the traditional PR?
Have an impact upon the entire
45 15 27 13 -
society?
Cheaper than the traditional PR? - - 5 45 40
More transparent than the
5 20 25 43 7
traditional PR?
Offer a balance between to
14 19 18 37 12
inform, to reach and to change?

In this set of question we have found and without being under the pressure of
the impulse we needed for further research. interest, the fact that the majority of young
The responses in the questionnaires people distrust traditional PR and look at
demonstrate that there is still an open field the social media for the true face of reality.
of research, because a great percent of PR There is still the question of impact
practitioners could not offer a positive or a upon society. PR practitioners are aware of
negative answer regarding either the the fact that not the entire Romanian
credibility of social PR in comparison with society is plugged in the social media space
the traditional PR or its precise character. and are reluctant in considering that all
Although all of them found that, in terms of sectors of the Romanian society can be
price, social PR is obviously without any affected by social media PR. Those that
competition, they also observe the fact that agree consider that the young generation
it still does not affect the entire society. that uses social media might engage other
The limitations of social PR are obvious members of the family in discussions
and it seems well known for PR practi- inspired from the Internet, and, by doing
tioners, limitations given by technology this, they could contribute at the disse-
access, education access, age differences mination of the message.
and cultural stereotypes, all of them In terms of transparence it seems that
discussed during the in-depth interviews. PR practitioners appreciate social media
An important percent of PR practitioners PR as offering a greater transparence. On
considered that social media PR benefits the other hand, there is also a high degree
from a better image in the eyes of both PR of uncertainty surrounding the issue. Those
practitioners and users. During the in-depth that manifested uncertainty has brought
interviews, explanations of this situation into question the endless possibilities
were presented. It seems that traditional PR offered by the Internet for concealing one’s
has known also some unfortunate situations identity. PR activities, while conducted
in which it had lost credibility, social media over the Internet, are not governed by any
PR is a relatively new instrument and it is set of rules. Although this is an advantage,
associated with the Internet that has an sometimes is also a disadvantage, because
image dominated by freedom of expression in combination with concealing one’s
62 Antonio Momoc, Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook...

identity public image attacks upon political degree of access, but it is not transparent, at
figures can be easily constructed and very the same time, due to the means it provides
difficult to prevent. Social media PR is for concealing identity, and for not
transparent, in the sense that it is there to be following any rules or policies to control its
reviewed by anyone with a particular usage.

Table 6: Mean ANOVA analysis of ‘how important social media are’ and ‘how important they should be’
Social Media How important are these media How important should these
in Political PR efforts media be in Political PR efforts
Blogs 3.30 3.36
Forums 3.01 3.72
Photo/Video sharing 2.11 3.20
Social networks 2.91 3.80
Wikis 2.81 3.71
Search engine marketing 3.10 4.11
RSS 3.30 4.10

Conclusions the support of those supposedly inactive


politically classes could determine a
There is growing awareness among PR change in the political system, and the way
practitioners that they need to examine the in which civil society interacts with
context in which political figures have to political representation.
function. In order to fit their role, PR What about the other side of the coin?
practitioners understand that they need to Thus, this line of research has also pointed
examine their audience reactions to social out some of the dangers felt by the PR
media PR activities. Social media PR community in Romania. It seems there is a
activities steam from two points: first, it is growing concern with the danger of not
its centrality among the young represen- being able to cope with the quantity of
tatives of the society. This point empha- information. The daily quantity of infor-
sizes the importance of mastering both the mation with which PR practitioners have to
encoding and decoding of information deal with, while practicing social media
through social media. Secondly, studies PR, has increased considerably. At the
regarding audience and use of social media same time, PR practitioners are feeling the
PR activities are essential. This stage is danger of aggressive attacks towards the
essential in order to illuminate the process political figure they represent. This is a
whereby PR practitioners facilitate the result of the fact that social media is an
emergence of a social media PR. The social instrument at which more and more people
media PR can handle the task of creating a have access.
trusting dialogue between social media PR practitioners feel that social media
users and political figures. The emergence PR lacks a proper training schedule for
of such a tool can lead to an active consent those that use it, or intend to use it. Being a
of political participation and civic relatively new instrument on the Romanian
engagement from the young community. It (media) market, it also lacks the training
can also result in an increased awareness opportunities, necessary for PR practitio-
from the political figures, which will also ners. Most of the time, they are in the
benefit from a strengthened position, position of managing with their own
through proper representation from all creativity and seldom receive feedback.
categories of the Romanian society. Getting Throughout the research, both quantitative
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 40-51 63

and qualitative results have underlined the activities. Overall, PR practitioners expect
need for a policy that protects and controls, that the means of communication will
to a certain degree, the ethical and practical become more prominent than the content of
use of social media PR. The PR practitio- the communication, which is surprising,
ners feel under a lot of stress in an unre- conflicting with research in this field done
gimented and new world that sometimes at the European level.
seems to spiral out of control. Most of the Social media PR is seen as both
time, the lack of performing indicators and presenting advantages, but also dangers.
the lack of tools for monitoring the players On one side, it does present the advantage
of this game make their activity even more of faster retrieval of information. It also
difficult. They also find it difficult to represents an appealing opportunity to open
motivate financing or to prove results. a direct dialogue, devoid of any apparent
There is a strong demand for the existence control, but it also can be used to threaten
of social media guides. the image of the represented political
Results also demonstrated that PR figure. The more experienced PR practi-
practitioners who have less experience in tioners tend to be more focused upon the
the field value social media PR more than new threats brought about by the expansion
those that are more experienced. There is a of social media, while those with little
tendency of the digital and traditional PR to experience tend to view the advantages.
be valued by experienced PR practitioners. The limitations of the study are based
This study did not reveal any difference around the sheer number of participants
between male and female, in the impor- and on the period in which they parti-
tance given to digital or social PR prac- cipated in the experiment. For a better
tices. Non-profit PR practitioners value understanding further research should be
social media PR activities more than other undertaken in the future so as to cover a
type of practitioners, and are also the most longer time span. Also, in order to reach
flexible. They are ready to change their conclusions that can be valid for the entire
client or employer with a greater ease. On population, future research should include a
the other side, PR practitioners that work larger group of participants. We also
within a multinational company tend not to consider the need for research involving all
be that flexible. They are ready to change the stakeholders in this process: politicians,
their workplace, but still remain within a their staff and the different members of the
multinational company. They are also public sphere.
reluctant in using social media PR

Note
1
Ivan Dragos Lucian was a beneficiary of the Development, 2007-2013. He was also
„Doctoral Scholarships for a Sustainable visiting researcher at the Universitat
Society” project, co-financed by the Autonoma de Barcelona (UAB),
European Union through the European Departament de Sociologia, under the
Social Fund, Sectoral Operational supervision of Professor Lluís Flaquer.
Programme Human Resources and

References

Ackerman, B. A. (1980) Social Justice in the Baines, P., Egan, J. and Jefkins, F. (2004)
Liberal States. New Haven: Yale University Public Relations: Contemporary issues and
Press.
64 Antonio Momoc, Candidaţii prezidenţiabili pe Facebook...

techniques. Oxford: Elsevier Butterworth- continuidad. Madrid: Universidad


Heinemann. Autónoma de Madrid. Boletín Oficial del
Bernays, E. (1955) The Engineering of Consent. Estado. 229-239.
Norman: University of Oklahoma Press. Flaquer, L. (2011) Cambios en la estructura
Boţan, M. and Corbu, N. (2011) Tv News familiar, in S. García-Tornel, P. Miret, A.
Frames and the Construction of Electoral Cabré, L. Flaquer, K. Berg-Kelly, G. Roca,
Stakes during the 2009 Romanian J. Elzo and J. M. Lailla (coord.) El
Presidential Elections. Romanian Journal of adolescente y su entorno en el siglo XXI.
Communication and Public Relations, 13, Instantánea de una década. 35-61.
2(22), 51-63. Quaderns Faros 5. Esplugues de Llobregat:
Boţan, M. (2010) New Perspectives on the Hospital Sant Joan de Déu.
Study of Political Communication. Gordon, J. and Berhow, S. (2009) University
Romanian Journal of Communication and websites and dialogic features for building
Public Relations, 12, 3(20), 9-19. relationships with potential students. Public
Breakenridge, D. K. (2009) Putting the Public Relations Review, 35(2), 150-152.
Back in Public Relations: How Social Media Grunig, J. and Hunt, T. (1984) Managing Public
is Reinventing the Aging Business of PR. Relations. London: Holt, Rinehart and
New Jersey: FT Press. Winston.
Brissenden, J. and Moloney, K. (2005) Political Grunig, J. E., Dozier, D. M., Ehling, W. P.,
PR in the 2005 UK General Election. Grunig, L. A. et al. (1992) Excellence in
Journal of Marketing Management, 21(1). public relations and communication mana-
Bruning, S. and Ledingham, J. A. (2001) Public gement. New Jersey: Lawrence Erlbaum
Relations As Relationship Management: A Associates.
relational approach to the study and Hellweg, A. (2011) Social Media Sites of
practice of public relations. Routledge. Politicians Influence Their Perceptions by
Cameron, G., Wilcox, D., Reber, B. and Shin, J. Constituents. The Elon Journal of
H. (2008) Public Relations Today – Undergraduate Research in Communi-
Managing competition and conflict. Boston: cations, 2, l.
Pearson. Hiebert, R. E. (1966) Courtier to the Crowd:
Cişmaru, D. M. (2011) Reputation management The Story of Ivy Lee and the Development of
in online social networks for governmental Public Relations. Ames: Iowa State
actors: opportunities and threats. Romanian University Press.
Journal of Communication and Public Katz, E. and Lazarsfeld, P. (2005) Personal
Relations, 14, 1(25), 75-90. Influence: The part played by People in the
Coombs, W. T. and Holladay, S. J. (2010) PR Flow of Mass Communication. New
strategy and application: Managing Brunswick, (N.J.): Transaction Publishers.
influence. Oxford: Wiley-Blackwell. Mangold, W. G. and Faulds, D. J. (2009) Social
Cutlip, S. M., Center, A. H. and Broom, G. M. media: The new hybrid element of the
(2006) Effective Public Relations. Upper promotion mix. Business Horizons, 52, 357-
Saddle River, N.J.; London: Prentice Hall. 365.
Duhe, S. (2007) New Media and Public Morse, J. M. and Richars, L. (2002) Read me
Relations. New York: Peter Lang first for a user’s guide to qualitative
Publishing. research. London: Sage Publications.
Entman, R. J. (2007) Framing bias: Media in the Oppenheim, A. N. (1992) Questionnaire design,
distribution of power. Journal of interviewing and attitude measurement.
Communication, 57, 163-173. London: Continuum.
Eyrich, N., Padman, M. L. and Sweetser, K. D. Pimlott, J. A. (1951) Public Relations and
(2008) PR practioners’ use of social media American Democracy. Princeton: Princeton
tools and communication technology. Public University Press.
Relations Review, 34, 4, 412-414. Pricopie, R. (2005) Relaţiile publice: Evoluţie şi
Flaquer, L. (2007) Familia y políticas públicas, perspective. Bucureşti: Tritonic.
in A. M. Morales and J. M. Miquel (eds.) Rybalko, S. and Seltzer, T. (2010) Dialogic
Derecho, sociedad y familia: Cambio y communication in 140 characters or less:
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 52-65 65

How Fortune 500 companies engage Bucharest’s University Square. Sociologie


stakeholders using Twitter. Public Relations Românească, IX, 1, 3-35.
Review, 36(4), 336-341. Tătar, M. (2011) I vote, therefore I am? A
Săvulescu, R. and Viţelar, A. (2012) Pics or It longitudinal study of turnout in the
Didn’t Happen: Analyzing Facebook parliamentary elections in Romania.
Photographs of Romanian Women Sociologie Românească, IX, 3, 90-120.
Politicians. Romanian Journal of Tedlow, R. S. (1979) Keeping the Corporate
Communication and Public Relations, 14, Image: Public Relations and Business.
1(25), 7-22. Greenwich, CT: JAI.
Schifirneţ, C. (2009) The mass media and Toledano, M. (2010) Professional competition
tendentious modernity in the transition and cooperation in the digital age: A pilot
process from the national society to the study of the New Zealand practitioners.
European Community. Civitas. Revista de Public Relations Review. 36, 230-237.
Ciencias Sociais, 9, 1, 50-64. Tunstall, J. (ed.) (1970) Media Sociology: A
Schifirneţ, C. (2012) Tendential Modernity. reader. London: Constable.
Social Science Information, 2012, 51, 1, 22- Van Leuven, J. K., Slater, M. D. (1991) How
51. public, public relations, and the media shape
Shirky, C. (2011) The Political Power of Social the public opinion process. Public Relations
Media. Technology, The Public Sphere, and Research Annual, 3, 165-178.
Political Change. Foreign Affairs, 28. Venter, B. P. (2010) Views of PRISA members
Solis, B. and Breakenridge, D. (2009) Putting on South African public relations: An
the public back in Public relations: How exploration. Public Relations Review, 36,
Social Media is reinventing the aging 281-284.
business of PR. USA: New Jersey: FT Press. Weeks, E. C. (2008) The practice of deliberative
Starck, K. and Kruckeberg, D. (2001) Public democracy: Results from four large scale
relations and community: A reconstructed trials, in N. C. Roberts (ed.) The age of
theory revisited, in R. L. Heath (ed.), direct citizen participation, 296-313. New
Handbook of public relations, 51-59. York: M. E. Sharpe.
Thousand Oaks: Sage. Wright, D. K. and Hinson, M. D. (2011) A
Stoica, C. A. (2012) The Multiple Facets of three-year longitudinal analysis of social
Popular Discontent: A sociological Outline and emerging media use in public relations
of the January 2012 Protests from practice. Public Relations Journal, 5(3), 1-32.

Primit la redacţie: februarie, 2013


STUDII

Sănătatea populaţiei
şi accesul la serviciile medicale din România
Mariana Stanciu*
Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română

Abstract: This article shows some of the contrasts among the Romanian quality of health
services and that from European Community. Through its medical practices and critical
health state of its population, Romania seems deeply dissociated from European Union
realities in this respect. Since two decades, the Romanian public health system is situated at
the tail-end of the European systems in what concerns social prevention, care for
population’s health, application of some sanitary public programmes and performances of the
medical services providing. And all these after about twenty years of health services reform,
and multiplying of public health care spending of five times. The article includes two chapters
focused on some health and demographic indicators, and on the existing difficulties in
accessing public health services encountered by various disadvantaged categories of
population – with an accent on some new research data concerning the access of the Rroma
ethnic group to the public health services. There are used data published by Eurostat, but
also from the national and territorial health statistics.

Keywords: indicators, causes, disadvantaged social cathegories.


Cuvinte-cheie: indicatori, cauze, categorii sociale defavorizate.

Introducere Europa au devenit termeni de referinţă


pentru alte ţări ale lumii. România, deşi
Rapoartele asupra stării de sănătate a ţară europeană dintotdeauna, a recurs la
populaţiilor europene publicate periodic de compararea indicatorilor naţionali ai sănă-
Comisia Europeană, din anul 1996, au de- tăţii publice cu cei din ţările UE, abia după
venit o prezenţă constantă în conştiinţa anul 1990. Tot de atunci, populaţia autoh-
socio-medicală din UE. Cu fiecare nou tonă şi-a conturat aşteptările în materie de
raport, preocuparea faţă de factorii corelaţi calitate a serviciilor medicale, privind spre
cu starea de sănătate comunitară şi cu Occident. Din păcate însă, nici compararea
creşterea calităţii serviciilor medicale s-a cu Occidentul, nici adoptarea unor măsuri
accentuat. Probleme sunt destule, mai ales occidentale de reformă (de tipul introdu-
în ţările nou intrate în UE, însă chiar şi în cerii medicului de familie, sau al priva-
aceste condiţii, starea de sănătate a tizării serviciilor medicale) nu au reuşit să
populaţiei europene şi multe dintre siste- schimbe în mai bine situaţia, şi să micşo-
mele naţionale de servicii medicale din reze radical decalajele faţă de alte state
europene. Acest fapt a fost recunoscut şi în

* Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5,
Bucureşti. E-mail: mariana1stanciu@yahoo.com.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 52-65 67

Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru tura de specialitate în ceea ce priveşte exi-


analiza şi elaborarea politicilor din dome- genţele ce se impun sistemelor medicale
niul sănătăţii publice din România (2008): publice pentru a fi performante conţine nu-
„un copil născut în România, în anul 2007, meroase alte contribuţii deosebit de apre-
avea şanse de 6 ori mai mari de a deceda ciate pe plan internaţional precum Garner,
înaintea primei sale aniversări, în compa- Docherty, Somner, Sharma, Choudhury,
raţie cu un copil născut în aceeaşi perioadă Clarke, Littlejohns (2013), Elissen, Nolte,
în Suedia şi de aproape 3 ori mai mare Knai, Brunn, Chevreul, Conklin, Durand-
decât unul născut în Ungaria... afecţiuni Zaleski, Erler, Flamm, Frølich, Fullerton,
care în multe state ale UE sunt aproape Jacobsen, Saz-Parkinson, Sarria-Santa-
eradicate continuă să afecteze un număr mera, Sönnichsen, Vrijhoef (2013) ş.a.
mult prea mare de români, mai ales dintre Prin prezentul articol ne propunem
acelea care pot fi prevenite şi controlate identificarea stării de fapt din sfera sănătăţii
printr-un sistem sanitar public eficient... populaţiei din România, utilizând o pers-
mortalitatea evitabilă, adică acele afecţiuni pectivă comparativă europeană. În acest
ce pot fi tratate de un sistem de sănătate scop vom prezenta o serie de indicatori
funcţional, plasează România într-o situaţie relevanţi, publicaţi de Eurostat şi alte insti-
şi mai dificilă: aproape jumătate din dece- tuţii ale UE, precum şi unele date referi-
sele la bărbaţi şi peste o treime din cele la toare la accesul populaţiei la serviciile me-
femei puteau fi evitate… datorită disfunc- dicale autohtone, publicate de Institutul
ţiilor sistemului sanitar în România mor Naţional de Statistică, CNAS şi alte insti-
anual peste 60 000 de oameni, în fiecare an tuţii de profil. Demersul nostru a pornit de
„dispărând” populaţia echivalentă a unui la constatarea că deşi sistemul românesc de
oraş de talia Sloboziei sau Giurgiului…” servicii medicale a parcurs, în aproape
(p. 6). De atunci au trecut cinci ani în care două decenii, diverse etape de reformare,
nimic nu s-a schimbat în mai bine. acesta se află încă într-o stare atât de critică
Până în anul 2007, România a pierdut încât, din barometrele de opinie publică dar
prin emigraţie 14.000 de medici, în pregă- şi din alte tipuri de investigaţii sociale, re-
tirea cărora a investit 3,5 miliarde de euro iese că populaţia este profund nemulţumită
(Gheorghiţă, 2013), numai pentru că poli- de calitatea serviciilor.
ticienii români nu au găsit o soluţie de legi- Articolul se adresează publicului larg
ferare a unor salarii decente pentru medici. interesat, politicienilor şi specialiştilor din
Pe un asemenea fond, starea de sănătate a sfera politicilor medicale şi managementu-
populaţiei a regresat continuu. Realităţile lui serviciilor medicale. În articol sunt inse-
descrise prin indicatorii europeni privind rate trei capitole principale cu următoarele
sănătatea populaţiei, prin determinanţii să- tematici: indicatorii stării de sănătate, mor-
nătăţii şi performanţa serviciilor medicale bidităţii şi mortalităţii în context european
(European Commission, 2012), sunt ates- şi dificultăţile de acces ale populaţiei la ser-
tate şi prin „indicele european al sistemelor viciile publice, acestea fiind urmate de un
medicale (EHCI)”, calculat de Björnberg capitol de concluzii şi recomandări.
(2012) pentru mai mulţi ani. Acesta eva-
luează performanţele diferitelor sisteme
medicale naţionale, pe o scară ce cuprinde Indicatorii stării de sănătate în
trei grade pentru fiecare indicator utilizat. context european
Pentru România, indicele EHCI arată că, în
pofida contribuţiei financiare a UE la refor- Programul de Monitorizare a Sănătăţii
marea sistemului medical naţional, acesta Publice al Comunităţii Europene, iniţiat în
nu dă semne de schimbare în bine. Litera-
68 Mariana Stanciu, Sănătatea populaţiei şi accesul la serviciile medicale...

perioada 2003-2008, a elaborat o listă de 88 decalajul dintre bărbaţi şi femei a crescut


de indicatori relevanţi pentru evaluarea să- (exceptând Marea Britanie), iar în inter-
nătăţii publice, referindu-se şi la valorile/ valul 1992-1997 decalajul a stagnat
concepţia europeană asupra ocrotirii sănă- (European Commission, 2003). În anul
tăţii publice (ECHI European Community 2009, speranţa de viaţă la naştere în UE 27,
Health Indicators). În etapa 2008-2013 s-a situat în intervalul 67,5-79,8 ani (12,3
acest program realizează monitorizarea să- ani diferenţă) pentru bărbaţi, şi între 77,4 şi
nătăţii publice din ţările europene. Lista 85,0 ani (7,6 ani diferenţă) pentru femei.
ECHI include: indicatori demografici şi so- Diferenţele dintre ţări în termeni de calitate
cio-economici; indicatori privind statusul a vieţii/stare de sănătate au fost mult mai
sănătăţii; indicatori privind determinanţii accentuate decât cele în termeni de ani ai
sănătăţii; indicatori privind intervenţii asu- speranţei de viaţă, deoarece creşterea spe-
pra stării de sănătate – serviciile medicale; ranţei de viaţă nu presupune întotdeauna
indicatori ai promovării sănătăţii (European creşterea calităţii vieţii. Totuşi, starea de
Commission, 2012). În cele ce urmează sănătate este un potenţator al calităţii vieţii
prezentăm o mică parte a indicatorilor in- şi al dorinţei de a trăi. Iar indicatorul ani de
cluşi în această listă, suficientă însă pentru viaţă sănătoşi (AVS) este un evaluator
a crea o imagine concludentă. relevant al stării de sănătate, ce semnifică
Speranţa de viaţă în spaţiul european. anii de viaţă fără dizabilităţi sau afecţiuni
Din anul 1970, speranţa de viaţă din spaţiul grave, ce pot imobiliza la pat, pe care poate
european a început să crească, nu uniform, spera să-i trăiască, în medie, o persoană
dar s-a conturat un trend. Până în 1992, dintr-o anumită populaţie.

Tabel 1: Topul sănătăţii populaţiilor europene în anul 2010

Poziţia Ţara Ani de viaţă în Ani de viaţă în Ani de viaţă în


sănătate - femei sănătate - bărbaţi sănătate - medie
1. Suedia 71 71,7 71,35
2. Malta 71,6 70,2 70,90
3. Italia 67,3 67,3 67,30
4. Grecia 67,6 66,4 67,00
5. Irlanda 66,9 65,9 66,40
6. M. Britanie 65,6 64,9 65,25
7. Luxemburg 66,0 64,5 65,25
8. Bulgaria 67,2 63,0 65,10
9. Cipru 64,9 65,1 65,00
10. Spania 63,7 64,3 64,00
11. R. Cehă 64,6 62,2 63,40
12. Belgia 62,6 64,0 63,30
13. Franţa 63,5 61,9 62,70
14. Danemarca 61,9 62,3 62,10
15. Olanda 60,2 61,1 60,65
16. Polonia 62,2 58,5 60,35
17. Austria 60,7 59,3 60,00
18. Lituania 62,3 57,7 60,00
19. Germania 58,6 57,9 58,25
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 52-65 69

Poziţia Ţara Ani de viaţă în Ani de viaţă în Ani de viaţă în


sănătate - femei sănătate - bărbaţi sănătate - medie
20. Finlanda 57,8 58,5 28,15
21. Portugalia 56,6 59,2 57,90
22. Ungaria 58,6 56,4 57,50
23. România 57,4 57,4 57,40
24. Estonia 58,1 54,0 56,05
25. Letonia 56,5 53,5 55,00
26. Slovenia 54,5 53,2 53,85
27. Slovacia 52,1 52,3 52,20

Sursa: Eurostat, 2012e.

Acest indicator se exprimă în funcţie de favoarea femeilor. Speranţa de viaţă a fost


gen, la momentul naşterii sau la vârsta de relativ stabilă între anii 2007 şi 2010, în
65 de ani, şi se calculează utilizând pon- condiţiile în care totuşi, AVS la naştere au
derea populaţiei sănătoase în totalul scăzut pentru bărbaţi în opt ţări membre, iar
populaţiei şi mortalitatea specifică dife- pentru femei în 12 ţări membre ale UE 27.
ritelor categorii de vârstă. Pentru ţările din În acelaşi interval, speranţa de viaţă pentru
UE, datele disponibile pentru AVS (din femei, în UE 27 a fost, în medie, cu şase ani
aprilie 2012) se referă la anul 2010. Cei mai mare decât cea pentru bărbaţi. Femeile
mai numeroşi AVS s-au înregistrat, pentru prezintă tendinţa de a trăi un interval de
femei în Malta (71,6 ani), iar pentru bărbaţi viaţă suplimentar dar beneficiind de o stare
în Suedia (71,7 ani). Şi alte populaţii euro- a sănătăţii mai precară decât bărbaţii.
pene s-au remarcat prin AVS: Italia (AVS Decalajul dintre genuri este mai redus în
medie = 67,3), Grecia (67 de ani), Irlanda privinţa anilor de viaţă trăiţi într-o stare
(66,40 ani) ş.a. România ocupă unul dintre bună a sănătăţii – în medie, în jur de un an
cele mai modeste locuri – 23 în UE 27 cu în favoarea femeilor. Bărbaţii trăiesc mai
AVS = 57,40 ani, egal pentru bărbaţi şi puţin, dar o mai mare parte a vieţii într-o
femei. Anii de viaţă sănătoşi au oscilat de stare bună a sănătăţii (Eurostat, 2012d).
la 52,1 la 70,5 ani (18,4 ani diferenţă) Mortalitatea şi morbiditatea. Două sunt
pentru bărbaţi şi de la 52,3 la 70,6 ani (18,3 cauzele majore de deces în ţările UE 27 –
ani diferenţă) pentru femei. În Bulgaria, cancerul şi bolile sistemului circulator.
Estonia, Lituania şi Polonia diferenţa în Aceste două cauze de deces clasifică ţările
materie de AVS a fost în jur de patru ani în în două grupuri:
Tabel 2: Rata standardizată a mortalităţii pe cauze de deces în ţările UE 27 (la 100.000 de locuitori), în anul 2009 (1)
Total Femei
Cancer Cancer Cancer Afecţiuni Afecţiuni Accidente Cancer Cancer
Ţara Sinucidere (5)
(2) pulmonar (3) de colon circulatorii ale inimii (4) de circulaţie la sân Uterin
UE 27 71,9 18,5 6,3 45,0 19,4 9,5 7,1 13,3 4,2
Belgia 73,5 21,8 5,7 37,6 16,5 16,5 10,4 17,7 3,0
Bulgaria 88,3 23,7 8,8 151,1 37,1 7,7 10,8 13,1 9,8
R. Cehă 81,8 19,5 8,9 61,3 29,6 11,7 8,6 9,9 5,0
Danemarca 68,7 18,3 7,2 29,2 11,2 8,7 5,2 13,7 2,8
Germania 65,9 16,5 5,9 37,0 16,7 8,3 4,7 13,0 3,0
Estonia 81,6 16,6 7,0 100,6 40,3 17,1 7,7 13,4 5,7
Irlanda 65,2 14,3 6,2 34,8 21,1 11,9 5,6 15,0 5,0
Grecia 61,6 18,9 3,4 46,3 28,8 2,9 13,3 10,9 2,6
Spania 65,7 18,3 6,7 26,8 11,7 5,5 5,4 10,7 3,1
Franţa 75,0 20,7 5,4 25,6 8,9 13,5 6,8 14,3 3,3
Italia 61,9 13,7 5,8 26,6 11,5 4,8 8,0 13,6 2,5
Cipru 46,7 10,2 3,3 35,3 22,8 3,5 0,5 13,3 1,1
Letonia 94,0 19,1 6,4 144,2 71,7 20,0 10,9 16,9 7,7
Lituania 93,1 19,6 6,9 122,2 64,7 30,6 12,4 15,7 10,2
Luxemburg 61,5 18,1 4,7 30,8 11,4 9,8 8,6 12,2 3,1
Ungaria 132,2 45,3 13,5 104,3 53,0 19,8 9,5 17,1 6,7
Malta 57,4 10,1 6,6 29,7 18,3 7,9 4,1 21,1 2,4
Olanda 70,3 18,8 6,9 27,6 10,3 8,2 3,4 15,3 2,4
Austria 64,4 16,7 5,3 31,3 17,2 10,8 6,3 11,6 3,3
Polonia 93,1 27,3 7,4 84,8 27,1 15,4 11,4 12,5 7,5
Portugalia 70,6 15,0 7,5 27,6 9,7 16,3 8,2 12,9 4,4
România 100,4 26,6 7,7 115,9 49,2 10,5 14,0 14,4 13,4
Slovenia 79,3 18,5 8,5 36,6 17,4 16,7 8,4 12,1 4,8
Slovacia 91,1 18,9 9,9 89,2 47,4 9,8 8,8 11,5 7,3
Finlanda 50,7 9,8 4,2 44,9 22,2 18,2 5,3 11,5 2,6
Suedia 50,7 9,1 5,3 28,8 15,0 11,8 3,4 11,0 2,8
M. Britanie 62,8 13,6 5,6 36,2 20,4 6,7 4,0 14,5 3,0
(1) Franţa şi Italia, 2008, Belgia, 2005; (2) Neoplasm malign; (3) Neoplasm malign al laringelui, traheei, bronhiilor, plămânilor; (4) Cardiopatie
ischemică; (5) Sinucideri şi auto provocări de leziuni
Sursa: Eurostat, 2012b.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 52-65 71

I. Ţările a căror primă cauză de deces cauza afecţiunilor ischemice ale inimii şi
este cancerul, iar a doua cauză derivă din din cauza accidentelor de circulaţie (cu
bolile aparatului circulator – din această peste 30%), iar numărul deceselor din
categorie fac parte ţările vestice şi ţările cauza cancerului s-a redus cu 10%.
central europene. Cauze de deces externe. În această
II. Ţările a căror primă cauză de deces categorie sunt incluse decesele cauzate prin
este generată de bolile aparatului circu- sinucidere şi prin accidentele de circulaţie.
lator, iar a doua cauză, de cancer – ţările Deşi prin numărul relativ redus, sinu-
est europene. Bolile sistemului circulator ciderile pot să nu fie considerate o cauză
includ acele afecţiuni corelate cu hiperten- majoră de deces, totuşi, acestea constituie
siunea arterială, diabetul zaharat, dezechi- un indicator extrem de relevant al calităţii
librul colesterolului şi fumatul, cele mai vieţii. În anul 2009, cele mai ridicate rate
frecvente cauze de deces fiind cardiopatia ale sinuciderii s-au înregistrat în ţările
ischemică şi afecţiunile cerebrovasculare. baltice (Lituania – 30,6 la 100.000 de lo-
Cea mai ridicată rată a mortalităţii din cuitori, Letonia – 20,0), iar cele mai scă-
UE 27 din cauza cardiopatiei ischemice s-a zute, în Grecia (2,9 la 100.000 de locuitori)
înregistrat în ţările baltice, Bulgaria, şi Cipru (3,5). Din cauza accidentelor de
România şi Ungaria (în toate aceste ţări s- circulaţie, cele mai numeroase decese s-au
au înregistrat peste l00 de decese la înregistrat în România (14,0 la 100.000 de
100.000 de locuitori în anul 2009), în timp locuitori) şi în Grecia (13,3), iar cele mai
ce în Olanda, Portugalia, Spania, puţine – în Suedia, Olanda şi Marea Britanie
Luxemburg şi Franţa s-au înregistrat cele (sub 4 decese la 100.000 de locuitori).
mai scăzute (sub 50 de decese la 100.000 Rata mortalităţii în funcţie de gen. În
de locuitori). În România decesele provo- anul 2009, în ţările UE 27 s-au înregistrat
cate de bolile aparatului circulator şi afec- rate ale mortalităţii mai mari pentru bărbaţi
ţiunile inimii au fost cele mai numeroase în decât pentru femei, pentru toate cauzele
anul 2009 – peste 165 la 100.000 de principale de deces (excepţie bolile genului
locuitori, aceasta constituind cea mai feminin). Decesele din cauza afecţiunilor
importantă cauză de deces în ţara noastră. ischemice ale inimii au fost de două ori mai
Cancerul – a doua cauză de deces în UE numeroase pentru bărbaţi (110 decese
27 (în medie, 169 de decese la 100.000 de pentru bărbaţi, respectiv 56 de decese
locuitori, în anul 2009). Ungaria, Slovenia, pentru femei la 100.000 de locuitori). Ra-
Slovacia, R. Cehă, Polonia, Letonia şi tele deceselor au fost de patru ori mai ridi-
Lituania au fost cele mai puternic afectate de cate pentru bărbaţi din cauza dependenţei
această grupă de boli. Cele mai răspândite de droguri şi a consumului abuziv de bău-
forme de cancer au fost cele maligne ale turi alcoolice, şi de trei ori mai ridicate din
laringelui, traheei, bronhiilor, plămânilor şi cauza HIV/SIDA şi a sinuciderii. Incidenţa
cancerul de colon. Bărbaţii au suferit mai deceselor din cauza bolilor cardiovasculare
mult decât femeile de asemenea afecţiuni, din a fost mai ridicată decât cea din cauza can-
cauza obiceiului de a fuma (Ungaria – cea cerului pentru ambele genuri în ţările
mai ridicată rată a deceselor, urmată de baltice, Slovacia şi România, în Finlanda,
Polonia, ţările baltice, Belgia şi România). În acest fenomen înregistrându-se mai mult în
rândurile femeilor, cele mai ridicate rate ale rândurile populaţiei masculine.
mortalităţii din cauza cancerului s-au Rata mortalităţii în funcţie de vârstă.
înregistrat în Danemarca şi Ungaria. Pentru populaţia sub vârsta de 65 de ani
În anul 2009, bolile aparatului circu- prima cauză de deces, ca importanţă rela-
lator şi cancerul au generat, de departe, cele tivă, a fost cancerul, aceasta fiind urmată
mai frecvente cauze de deces în ţările de bolile aparatului circulator, de cauzele
europene. Între anii 2000 şi 2009, s-a înre- externe ale mortalităţii şi morbidităţii şi de
gistrat o reducere a ratelor mortalităţii din afecţiunile aparatului digestiv.
72 Mariana Stanciu, Sănătatea populaţiei şi accesul la serviciile medicale...

Tabel 3: Cauze majore de deces pentru persoanele de 65 de ani şi peste – rata standardizată a
mortalităţii la 100.000 de locuitori, în anul 2009, în ţările UE 27

Cancer
Cardio- Afecţiuni Boli Cancer
Cancer Cancer de
Ţara patie cerebro- respi- de sân
pulmonar colorectal prostată
ischemică vasculare ratorii (femei)
(bărbaţi)
UE 27 568,8 397,4 326,0 201,2 120,4 102,4 167,3
Belgia 480,7 340,0 541,6 244,8 121,9 124,1 190,1
Bulgaria 755,6 1.310,2 204,8 137,7 126,8 87,5 133,8
R. Cehă 1.308,3 640,4 299,3 219,8 173,4 102,1 186,0
Danemarca 453,2 315,l 524,1 290,0 157,8 151,8 267,6
Germania 632,54 297,3 299,8 178,9 117,4 112,7 162,5
Estonia 1.535,9 485,2 129,2 188,1 133,9 92,2 301,6
Irlanda 759,0 324,2 583,0 247,4 132,5 133,6 220,7
Grecia 379,3 611,2 426,1 211,6 85,6 102,7 141,5
Spania 317,7 284,7 395,9 180,0 128,6 74,0 139,9
Franţa 235,8 208,0 209,8 165,2 107,9 103,5 169,3
Italia 455,1 388,7 232,2 209,1 110,8 103,7 129,4
Cipru 458,4 301,4 311,7 144,5 64,2 88,4 143,3
Letonia 1.734,0 977,5 86,2 182,2 136,5 91,6 161,7
Lituania 2.250,2 895,8 197,9 178,1 142,3 93,1 241,1
Luxemburg 314,2 376,9 331,6 222,7 138,4 123,5 202,3
Ungaria 1.523,9 666,4 273,3 273,9 207,1 117,0 171,0
Malta 905,0 485,7 428,6 177,4 113,7 142,1 122,4
Olanda 306,1 266,9 426,3 267,8 135,8 119,5 207,8
Austria 749,4 263,2 216,2 160,8 105,6 113,8 174,3
Polonia 660,3 516,4 287,3 260,9 139,0 82,9 177,5
Portugalia 304,7 598,4 510,9 119,7 138,5 79,3 195,0
România 1.317,7 1.276,5 260,9 169,5 114,7 88,8 122,9
Slovenia 444,9 531,2 318,0 204,2 171,7 134,3 281,8
Slovacia 2.072,4 715,0 338,1 188,7 181,9 100,9 186,2
Finlanda 934,0 354,0 178,5 155,8 86,9 83,8 188,9
Suedia 639,0 325,7 239,1 155,0 113,7 84,0 271,3
M. Britanie 569,6 343,8 539,6 256,1 109,3 113,1 196,1

Sursa: Eurostat, 2012j.

Principalele cauze ale mortali- circulator (accident cerebrovascular, in-


tăţii şi morbidităţii din România farct miocardic). În anul 2010, numărul
deceselor de acest tip a fost în jur de 729 la
100.000 de locuitori.
Prima cauză a mortalităţii populaţiei din
România o constituie bolile aparatului
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 52-65 73

Decedaţi la suta de mii de locuitori


780
767,9 762,1
760 753,6
742,8
740 734,8
729,6
717,4 719,8
720 710,6 712,1
701,8
700

680

660
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura 1: Decese din cauza bolilor aparatului circulator. Sursa: Culita L., 2012.
A doua cauză a mortalităţii românilor specifici au devenit tot mai prezenţi în viaţa
este generată de diverse forme de cancer. românilor. În anul 2010, numărul deceselor
Incidenţa deceselor din cauza cancerului a din cauza cancerului a fost de 221,7 de
crescut sistematic din anul 2000 până în cazuri la 100.000 de locuitori.
2010, ceea ce atestă că factorii de risc

250
216,2 220,7 221,7
201 202,9 207,7 210,6 210,7
200 184 190,8 198,2

150

100

50 Decedaţi la suta
de mii de locuitori
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura 2: Decese din cauza tumorilor. Sursa: Culita L., 2012.


A treia grupă de afecţiuni ce determină România este cea a bolilor aparatului
decesul în rândurile populaţiei din respirator.
80
66,1 70,3
70 62,9 64,7 63,1 61,7 58,7 58,8 57,2 60 59,4
60
50
40
30
20
Decedaţi la suta
10 de mii de locuitori
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura 3: Decese din cauza bolilor aparatului respirator. Sursa: Culita L., 2012.
74 Mariana Stanciu, Sănătatea populaţiei şi accesul la serviciile medicale...

60
53

50 48

40
30,6
29,7
30 26,3
22,9
21,1
19,4 19,2 18,5 17,6
20 18,4 17,4 15,6
14,1 12,9
12 11,8 11,7 10,7 10,6
10 7,3 6,7 6,5 5,3 5,1 5

0 Republica Ceha

Germania

Danemarca

Luxemburg
Marea Britanie
România

Cipru
Ungaria

Lituania

Finlanda
Slovenia

Bulgaria

Letonia

Austria

Polonia

Portugalia

Franta

Belgia

Grecia

Olanda
Slovacia

Estonia

Italia

Irlanda
Spania

Suedia

Malta
Figura 4: Decese la 100.000 de locuitori din cauza bolilor hepatice, în anul 2010.
Sursa: Cristescu A., 2011.

România este, de asemenea, ţara cu cel ordine: traumatisme, otrăviri, boli ale siste-
mai mare număr de decese din cauza bolilor mului digestiv, boli ale aparatului genito-
de ficat. urinar, anomalii congenitale şi tuberculoză.
În România, rata mortalităţii din cauza Principalele boli infecţioase şi para-
bolilor de ficat este de 53 de persoane la zitare din România. Tuberculoza a rede-
100.000 de locuitori, adică în anul 2010, în venit prima pe lista bolilor infecţioase din
jur de 11.000 de români au murit din cauza România, aceasta fiind urmată de sifilis şi
bolilor hepatice. hepatită virală.
Următoarele cauze principale de deces
pentru populaţia din România sunt, în
21,1
2010 10,9
74,8
21,6
2009 15,2
82,8
22,5
2008 18,7
87
31,8
2007 22,7
87,8
36,2
2006 26,2 Hep atita virală (cazuri noi)
94,5
51,7 Sifilis (cazuri noi)
2005 31,7
103,3 Tuberculoza (cazuri noi)
62,9
2004 40,8
114,3
59,8
2003 44,6
116,1
86,6
2002 58,3
121,9
115,3
2001 56
115,4
117,9
2000 45,2
105,5

0 20 40 60 80 100 120 140

Figura 5: Incidenţa îmbolnăvirilor de tuberculoză, hepatită virală şi sifilis la 100.000 de locuitori, în


intervalul 2000-2010. Sursa: Culita L., 2012.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 52-65 75

În anul 2010, în România, din cauza 100.000 de locuitori, în 17 din cele 27 de


tuberculozei s-au produs 7,1 decese la ţări membre ale UE, rata deceselor fiind
100.000 de locuitori, adică, au murit în jur sub 1%. Problema este însă că datele din
de 1.500 de persoane. Rata deceselor din figura 5 reflectă doar cazurile cu acces la
cauza tuberculozei situează România pe un medic, care au fost înregistrate.
locul doi în UE după Lituania (8 decese la Problema depistării bolilor cronice în
l00.000 de locuitori). Asemenea rate de România. Potrivit statisticii Eurostat, unul
deces din cauza tuberculozei sunt excesive din cinci români suferă de o boală cronică.
– media europeană fiind de 1,6 decese la

Fi n l an da 44,50%
Es ton i a 42,70%
Fran ta 36,90%
Un ga ri a 36,20%
S l ove n i a 36,20%
Ge rm an i a 36,20%
Au s tri a 34,60%
Mare a B ri tan i e 34,50%
Le ton i a 34,40%
Portu ga l i a 34%
Po l on i a 33,70%
O l an da 32,70%
S u e di a 30,70%
S l o va ci a 30,70%
S pan i a 29,80%
Re pu bl i ca C e h a 29,10%
Ma l ta 28,20%
C i pru 27,90%
Dan e m arca 27,50%
Li tu an i a 27%
Irl an da 26,40%
Be l gi a 25,70%
Gre ci a 22,80%
Ita l i a 22,50%
Lu xe m bu rg 21,80%
Rom ân i a 19,70%
B u l ga ri a 19,20%

Figura 6: Bolnavii cronici în ţările UE (% din populaţie).


Sursa: Cristescu A., 2012.

Mai precis, 19,7% dintre români suferă europene (bulgarii, ruşii), românii nu
de o maladie pe termen lung, România efectuează, în număr prea mare, controale
fiind penultima dintre ţările UE, la acest medicale periodice pentru a identifica
capitol. Aparent, România stă mai bine afecţiunile de care suferă. Aşa se explică
decăt 25 din cele 27 de state ale UE. La faptul că, deşi în România bolile cronice
nivelul UE 27, ţările cu cei mai mulţi prezintă statistic o rată dintre cele mai
bolnavi cronici par a fi Finlanda (44,5% din scăzute, rata mortalităţii din cauza unor
populaţie) şi Estonia (42,7%) (Cristescu, boli cronice (cardiovasculare) este dintre
2012). Numai că rata scăzută a bolilor cele mai ridicate din UE. Românii, de
cronice din România se explică prin aceea regulă, accesează un medic doar în situaţii
că, spre deosebire de popoarele vestice, de rău extrem şi nici atunci în toate
dar asemenea altor popoare sud-est cazurile. Iată cum se explică faptul că doar
76 Mariana Stanciu, Sănătatea populaţiei şi accesul la serviciile medicale...

5,8% dintre angajaţii din România suferă şi în jur de 53% pentru femei (Eurostat,
de o boală cronică, în timp ce media 2012k).
europeană este de 20%, şi doar 4,1% dintre
şomerii din România suferă de o afecţiune
cronică, media europeană fiind de 30%. Probleme ale accesului
Obezitatea şi supraponderalitatea populaţiei la serviciile medicale
corporală. În Europa actuală, 6 din cei 7
factori majori de risc ce vizează decesul publice
prematur – tensiunea arterială ridicată,
nivelul ridicat de colesterol, supragreutatea Rezoluţia nr. 58.33 din anul 2005 a
corporală, aportul insuficient de fructe şi Adunării generale OMS prevede dreptul de
legume, inactivitatea fizică şi consumul acces al oricărei persoane la serviciile de
abuziv de alcool – sunt corelaţi cu modul sănătate, fără ca acest lucru să-i afecteze
de hrănire şi ponderea activităţilor fizice în stabilitatea financiară. Cu toate acestea,
bilanţul zilnic al activităţilor. Comisia plata directă a serviciilor medicale deter-
Europeană a lansat, în anul 2007, în Carta mină, la nivel global, intrarea în insolvenţă
Albă a Sănătăţii (CEC, 2007), o strategie a a aproximativ 150 de milioane de familii
nutriţiei sănătoase, în vederea combaterii anual, iar nivelul de trai a peste 100 de
obezităţii, supragreutăţii şi problemelor de milioane de persoane, din această cauză,
sănătate corelate cu acestea. ajunge să se situeze sub pragul sărăciei
În ultimul deceniu, ponderea populaţiei (Ţigăniuc, 2011). Dincolo de conside-
supraponderale a crescut mult în statele UE rentele de ordin economic sau politic, acce-
27, în prezent, mai mult de jumătate din sul la serviciile medicale publice indică
populaţia europeană fiind supraponderală gradul de civilizaţie al unei comunităţi
sau obeză. Obezitatea măreşte semnificativ sociale şi măsura în care retorica privind
riscul bolilor cronice precum cele ale drepturile sociale se confirmă sau nu în
aparatului circulator, diabetul de tip 2, viaţa socială. În această privinţă, statele
hipertensiunea arterială, afecţiunile corona- UE, cu puţine excepţii, constituie un reper
riene ale inimii şi anumite forme de cancer. pentru restul lumii. Chiar şi puţinele state
O serie de probleme psihologice sunt aso- UE care au încă probleme serioase în pri-
ciate cu obezitatea, acestea determinând vinţa accesului populaţiei la serviciile
creşterea unor costuri sociale şi a resurselor medicale (România, Bulgaria sau Ungaria)
alocate sănătăţii publice. Ponderea popula- stau ceva mai bine decât media la nivel
ţiei obeze şi supraponderale în 19 state mondial. În ţările europene, marele discri-
membre ale UE, în anii 2008-2009, s-a minator nu este însă atât accesul în sine, cât
situat între 36,9% şi 56,7% pentru femei şi accesul la o calitate acceptabilă a servi-
51% şi 69,3% pentru bărbaţi. Pentru fe- ciilor medicale. Din acest punct de vedere,
meile şi bărbaţii în vârstă de 18 ani şi peste, diferenţa dintre sudul/estul şi nordul/vestul
ponderi mai reduse ale obezităţii, în acelaşi Europei este mai pronunţată decât decalajul
interval, s-au înregistrat în România (tot o dintre nivelul mediu al ofertei şi nivelul
problemă de înregistrare – 8,0% pentru mediu al accesului populaţiei la servicii.
femei şi 7,6 % pentru bărbaţi), Italia (9,3% Deşi populaţiile din multe ţări UE pot
şi 11,3%), Bulgaria (11,3% şi 11,6%) şi aprecia prin diverse sondaje de opinie că, în
Franţa (12,7% şi 11,7%). Ponderea persoa- general, nu se alocă suficienţi bani finan-
nelor supraponderale şi obeze creşte pro- ţării sănătăţii publice, în realitate, aproape
porţional cu vârsta. Diferenţa medie între toate ţările acordă o importanţă strategică
cele mai tinere şi cele mai vârstnice grupe sistemului de sănătate publică, alături de
de vârstă este în jur de 44% pentru bărbaţi educaţia publică, asigurările sociale şi
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 66-83 77

protecţia socială. Aceasta este o caracte- Nivelul de educaţie al persoanelor din


ristică europeană de mai multe decenii. Ca categoria de vârstă 25-64 de ani, speranţa
practică generală, accesul de tip universal de viaţă şi venitul net pe gospodărie sunt
al populaţiei la serviciile medicale este evaluate de ONU şi de UE prin indicele
reglementat în toate statele europene, cel dezvoltării umane în profil regional. Ulti-
puţin în limita unui pachet de servicii de mele 10 poziţii din UE sunt ocupate de
bază – fără condiţionare economică –, iar şapte regiuni din România, două din
dincolo de acesta, fără impunerea unor Ungaria şi una din Bulgaria, jumătate
eforturi economice destabilizatoare solici- dintre acestea prezentând şi cel mai mic
tanţilor eligibili sau asiguraţi ai sistemului. PIB pe locuitor (Ziare.com, 2012). Asis-
România constituie o excepţie între ţările tenţa medicală primară, teoretic, este ofe-
UE, din toate punctele de vedere – în pri- rită de medicul de familie, ales de bene-
vinţa nivelului de finanţare al serviciilor ficiar. Practic însă, pacienţii accesează întâi
medicale, a calităţii ofertei de servicii, a medicii specialişti care, pentru internare,
accesului populaţiei la servicii şi a consu- solicită ulterior trimiterea formală de la me-
mului de medicamente. Cea mai consis- dicul de familie. Pacienţii merg la medicii
tentă parte a populaţiei din România are de familie doar în cazuri excepţionale, când
acces la un pachet minim de servicii medi- aceştia activează şi în cadrul unui spital,
cale, pe baza contribuţiei la fondul de asi- sau când pacienţii nu prea au de ales. În
gurări de sănătate sau prin dreptul conferit general, medicul de familie nu dispune de
de lege anumitor categorii sociale cu mijloacele clinice şi materialele sanitare
venituri foarte mici sau fără venituri. Dar minime necesare pentru rezolvarea pro-
beneficiarii de servicii nu cunosc structura blemelor de medicină primară. Reformarea
pachetului minim şi nici condiţiile de acces repetată şi schimbările introduse în sistem
la acesta, deoarece subiectul nu este nu au atenuat prea mult acest neajuns.
popularizat. Pe de altă parte, faptul că „în Dimpotrivă, acestea au generat mereu cos-
jur de 42% dintre români suportă lipsuri turi suplimentare, creşterea birocraţiei, dis-
materiale severe (media la nivel european torsiuni manageriale, întârzieri în regle-
fiind de 17%) contribuie masiv la polariza- mentarea anumitor atribuţii, circulaţie re-
rea accesului la serviciile medicale. Unele dundantă sau disfuncţională a fondurilor în
estimări vorbesc despre lipsa de acces la sistem, asumarea de către sistem a unor
serviciile medicale a populaţiei din urban, riscuri sociale fără evaluarea urmărilor –
în proporţie de 15%, iar a celei din rural, în toate acestea afectând, în cele din urmă,
proporţie de 40%, în timp ce media lipsei calitatea serviciilor şi accesibilitatea. Deşi
de acces la nivel comunitar (european) ar fi schema de finanţare a sistemului naţional
de 12% pentru urban şi de 28% pentru rural de servicii medicale s-a schimbat radical,
(Ziare.com, 2012). Ponderea de 40% a acesta fiind susţinut preponderent pe prin-
populaţiei rurale din România, fără acces la cipiul asigurărilor şi doar în mică măsură
serviciile medicale, pare a se confirma şi prin bugetul de stat, nu s-au schimbat prea
prin alte categorii de date. Cercetările pri- mult regulile în privinţa eligibilităţii. În
vind standardul de viaţă al populaţiei din prezent, ca şi în trecut, când sistemul era
România ale Institutului de Cercetare a finanţat masiv de la bugetul de stat, multe
Calităţii Vieţii (Stanciu, 2011) atestă că, în categorii de populaţie pot solicita sistemul,
ultimii ani, pentru 40% din populaţia ru- fără a contribui la finanţarea lui. Prin Legea
rală, existenţa precară a mijloacelor de nr.145/1997, eligibilitatea este condiţionată
transport în afara localităţii şi costul aces- de contribuţia la fondul de asigurări pentru
tora constituie o barieră insolvabilă din cei ce realizează venituri peste un anumit
perspectiva accesului la serviciile medicale. cuantum, sau de apartenenţa la una dintre
78 Mariana Stanciu, Sănătatea populaţiei şi accesul la serviciile medicale...

categoriile considerate asigurate prin lege n.a.) discutabilă” (Doboş, 2006). Aşadar,
fără a contribui financiar, după cum schimbarea formei de finanţare nu a adus
urmează: – copiii şi tinerii până la vârsta de resurse suplimentare în sistem, ci doar a
26 de ani, dacă sunt elevi sau studenţi şi complicat sistemul, a mărit risipa de re-
dacă nu realizează venituri proprii; – per- surse şi birocraţia (tot ce înseamnă astăzi
soanele cu handicap, dacă nu realizează salarizarea Casei Naţionale de Asigurări
venituri şi se află în îngrijirea familiei; – Medicale, plus casele judeţene, constituie o
soţul, soţia, părinţii sau bunicii, dacă nu povară financiară ce nu era suportată de
realizează venituri şi sunt în întreţinerea sistem înainte de anul 1997) şi a restrâns
unei persoane asigurate; – persoanele no- accesul unui număr mare de potenţiali be-
minalizate prin legi speciale: veteranii de neficiari. În general, specialiştii din sistem
război şi văduvele veteranilor, eroii Revo- se preocupă puţin spre deloc de înlăturarea
luţiei din 1989, foştii persecutaţi politic inechităţilor multiple faţă de angajaţii
etc.; – gravidele şi lehuzele aflate în con- sistemului şi faţă de asiguraţi. Haosul fi-
cediu de maternitate, părintele aflat în nanciar din sistem a micşorat dramatic
concediu pentru îngrijirea copilului sub 6 accesul asiguraţilor la medicamentele com-
ani; – persoanele cu pedepse privative de pensate total sau parţial la care aveau drep-
libertate; – beneficiarii de ajutor social, în tul. Din cauza dificultăţilor de recuperare
condiţiile legii (Stănescu, 2004; Doboş, de la stat a fondurilor cuvenite farmaciilor
2006). pentru acoperirea costului medicamentelor
Pe de altă parte însă, introducerea asi- compensate, multe farmacii practică mă-
gurărilor sociale a implicat reducerea rirea preţurilor medicamentelor mai soli-
accesului populaţiei la serviciile medicale, citate, pentru a recupera măcar o parte din
în prezent, existând largi categorii de banii teoretic datoraţi de CNAS. Dar când
populaţie care nu beneficiază de altă asis- unele condiţii revin la normal (farmaciile
tenţă medicală, decât eventual, cea de ur- recuperează banii de la CNAS), preţurile
genţă. Practic, măsura introducerii princi- mărite ale medicamentelor persistă.
piului asigurărilor, pornind de la premisa că Mai sunt rromii o categorie socială cu
baza socială a asiguraţilor va deveni cu probleme de acces specifice? Accesul la
timpul mult mai largă, s-a dovedit o măsură serviciile medicale publice al populaţiei de
nerealistă. Iată de ce se poate pune pro- rromi este o temă de analiză oarecum
blema oportunităţii introducerii unei ase- controversată. Publicaţiile centrate pe eva-
menea scheme de finanţare a sistemului luarea situaţiei sociale a acestei etnii tra-
medical din România. În fond, „nemulţu- tează divergent problema accesului la ser-
mirile şi aşteptările populaţiei, înainte de viciile medicale. În anul 2009, a avut loc o
introducerea acestei scheme de finanţare, cercetare internaţională, desfăşurată pe
erau difuze şi nelegate de un mod sau altul eşantioane naţionale reprezentative, în ca-
de funcţionare a sistemului, ci de calitatea drul proiectului „Sănătatea şi comunitatea
evident proastă a serviciilor medicale, iar rromă – analiză asupra situaţiei din
nemulţumirile medicilor erau legate de Europa”, realizată în şapte state europene
salariile reduse şi de condiţiile dificile de (România, Spania, Bulgaria, R. Cehă,
muncă, de lipsa de materiale sanitare, Portugalia, Grecia şi Slovacia), finanţată de
dotări şi utilităţi. Trecerea la noua schemă UE, în Programul de Sănătate Publică.
financiară a creat doar un nou mamut Eşantionul pentru populaţia rromă din
administrativ consumator anual de resurse România a cuprins 759 de gospodării şi
financiare importante, (CNAS, inclusiv ra- 2.616 respondenţi. Unul dintre rapoartele
murile judeţene), a cărui eficienţă adminis- de cercetare rezultate, privind starea de
trativă, raportată la costuri, este (cel puţin sănătate a comunităţii de rromi, bazat pe
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 66-83 79

autopercepţia intervievaţilor, a relevat că nosc importanţa vaccinării copiilor. Rezul-


rromii dispun de un acces normal la ser- tatele cercetării amintite indică şi faptul că
viciile sanitare, că în majoritate, merg la unul din doi copii de etnie rromă nu este
doctor şi iau medicamente. Rezultatele cer- vaccinat (asta în condiţiile în care, totuşi,
cetării mai arată şi că nu ar exista o pato- raportul efectelor bune vs. cele rele ale
logie specifică populaţiei rrome, deşi s-a vaccinurilor asupra sănătăţii copiilor este
evidenţiat o distribuţie inegală a unor tot mai contestat/controversat). Îngrijoră-
simptome în funcţie de gen (femeile acuză toare este şi frecvenţa relativ redusă a în-
mai frecvent dureri de oase, coloană verte- grijirii ginecologice a femeilor rrome. În
brală, articulaţii sau dureri în piept, iar la jur de 46,3% dintre femeile rrome nu au
bărbaţi – probleme respiratorii, nervozitate, fost niciodată la ginecolog sau au fost doar
depresie, tulburări de somn). Un factor ce legat de sarcină sau naştere. Din categoria
afectează sănătatea romilor este consumul femeilor cu vârste între 16 şi 29 ani, 58,4%
alimentar deficitar cantitativ şi din pers- se aflau într-o asemenea situaţie (Wamsiedel,
pectiva echilibrului principiilor nutritive. ş.a. 2009). Majoritatea populaţiei rrome nu
Mulţi suferă de malnutriţie, avitaminoze, accesează informaţii despre planificarea fa-
anemie, distrofie, rahitism şi deficit staturo- milială şi modalităţile de protecţie împo-
ponderal. Rromii intervievaţi au declarat că triva bolilor cu transmitere sexuală, nu cu-
accesul şi utilizarea serviciilor medicale nosc şi nu respectă regulile elementare de
sunt bune: numai 2,8% din populaţia inter- igienă, deoarece mulţi dintre ei nu dispun
vievată nu a fost niciodată la medic. de apă potabilă în casă sau de instalaţii
Timpul mediu de realizare a accesului la o sanitare. Mulţi dintre pacienţii rromi nu îşi
unitate medicală, rezultat din declaraţiile cunosc drepturile şi obligaţiile privind
celor care au fost la medic a fost de o asistenţa şi asigurarea medicală. Factorii
jumătate de oră. Aproximatix 6,7% dintre care favorizează comportamentul discrimi-
cei care nu au beneficiat de îngrijire medi- natoriu (pozitiv sau negativ) al personalului
cală din diverse cauze, au declarat că nu au medical faţă de populaţia rromă sunt: -
putut obţine programare. În general, lipsa actelor de identitate care exclude per-
populaţia rromă este preocupată de starea soana în cauză de la exercitarea majorităţii
proprie de sănătate, dar există o rată mare drepturilor sociale, inclusiv cel la asistenţă
de autoadministrare a medicamentelor: medicală gratuită sau cu înlesniri de plată,
62,7% dintre adulţi au consumat medica- deoarece serviciile prestate nu pot fi înre-
mente în ultimele două săptămâni ante- gistrate în evidenţele contabile ale unită-
rioare cercetării, dar una din două persoane ţilor prestatoare şi deci nu pot fi decontate.
a procedat fără prescripţie medicală. Si- Persoana aflată într-o asemenea situaţie, nu
tuaţia economică precară constituie totuşi se poate înscrie pe lista unui medic de
un impediment frecvent în ceea ce priveşte familie; - nedeţinerea calităţii de asigurat;
accesul la serviciile medicale şi în - costurile formale şi informale prohibitive
populaţia de rromi: unul din cinci subiecţi ale asistenţei medicale pentru cei mai mulţi
care au avut nevoie de îngrijire medicală nu dintre solicitanţii de etnie rromă ai servi-
şi-a putut-o permite din lipsă de resurse ciilor publice; - igiena precară a pacien-
materiale, iar alţi 47% dintre subiecţi nu au ţilor, ce determină unele reacţii de discri-
mers la doctor pentru că nu aveau asi- minare din partea personalului medical.
gurare sau asigurarea nu acoperea servi- Pentru populaţia de rromi, absenţa surselor
ciul necesar. O problemă deosebită o de apă potabilă constituie într-adevăr, o
constituie participarea populaţiei rrome la problemă socială deosebită. Lipsa accesului
campaniile de imunizare a copiilor. Mulţi la o sursă de apă potabilă afectează însă în
membri ai comunităţilor de rromi nu cu- prezent unul din doi români şi nu numai
80 Mariana Stanciu, Sănătatea populaţiei şi accesul la serviciile medicale...

populaţia rromă: „Purtătorul de cuvânt de tinuu, fapt confirmat prin creşterea spe-
la Administraţia Naţională Apele Române, ranţei de viaţă şi a numărului de ani trăiţi în
Ana Maria Tănase, a declarat că există o sănătate de majoritatea populaţiilor euro-
discrepanţă foarte mare între marile oraşe, pene. În România, trendul respectiv a avut
care au în proporţie de peste 90% o reţea o amploare mult mai redusă, ţara noastră
de alimentare cu apă, şi mediul rural care înscriindu-se, în prezent, între ţările cu cea
are un grad de racordare la reţelele de mai precară stare de sănătate a populaţiei
alimentare cu apă sub 30%.” (România din Europa. Două sunt cauzele majore de
Liberă online, 2010). Totuşi, lipsa ori cali- morbiditate şi mortalitate din ţările UE 27 –
tatea precară a apei consumate de rromi cancerul şi bolile sistemului circulator. Şi
(care trăiesc la periferia unor comunităţi, pe în România acestea sunt primele cauze de
câmp ori în clădiri-ruine dezafectate) de- morbiditate şi deces, cu precizarea că în
termină adesea nu numai manifestarea unor ţara noastră, prima cauză derivă din bolile
probleme de igienă personală, ci duce şi la aparatului circulator.
apariţia unor maladii digestive sau infec- În România, restricţiile de acces la ser-
ţioase. Problema igienei comunitare este viciile medicale pot apărea pe diferite
extrem de presantă, mai ales în cazul co- criterii:
munităţilor (microgrupurilor) de rromi care - criteriul economic – unele costuri ale
trăiesc în vecinătatea rampelor de gunoi ale actului medical ce revin în sarcina be-
marilor oraşe (Stanciu, 2003). neficiarilor (coplăţi, costuri legate de
tratamente şi spitalizare, costuri de
transport ş.a.) nu pot fi, ori sunt sus-
Concluzii ţinute cu mari dificultăţi de aceştia, din
cauza situării veniturilor în apropierea
La începutul acestui articol afirmam că, ori sub pragul de sărăcie;
prin practicile medicale desfăşurate în ca- - distanţa mare între rezidenţa benefi-
drul sistemului naţional de servicii medi- ciarilor şi sediul ofertei de servicii me-
cale şi, implicit, prin evoluţia indicatorilor dicale (adesea cu circumstanţe agravan-
sănătăţii populaţiei, România pare profund te datorită precarităţii extreme a sănă-
disociată de realităţile europene din do- tăţii bolnavilor), inclusiv pe fondul aco-
meniul ocrotirii sănătăţii publice. Statis- peririi (tot mai) deficitare a sistemului
ticile prezentate în articol şi nu numai, sus- cu personal medical;
ţin, din păcate, faptul că deşi de aproape - disparităţile calitative mari în privinţa
două decenii, sistemul sănătăţii publice din ofertei de servicii în profil teritorial şi
România suportă diverse iniţiative de re- rezidenţial;
formare, efectele acestora au lăsat în urmă - problemele de statut ocupaţional al
un sistem cu tot mai multe probleme şi tot beneficiarilor, corelat cu eligibilitatea
mai puţin performant. Aceasta se vede din sau calitatea de asigurat al acestora;
toate clasificările performanţelor ţărilor - criteriul accesului populaţiei la infor-
europene, în care este inclusă şi România, maţiile relevante – populaţia cu difi-
ţara noastră fiind situată sistematic în coada cultăţi de accesare a informaţiilor utile
clasamentelor, ori foarte aproape de aceas- privind oportunităţile de asistenţă medi-
ta. Şi aceasta în condiţiile în care, indica- cală existente;
torii sănătăţii populaţiilor europene atestă - criteriul accesului la posibilităţi de-
că în Uniunea Europeană, începând din cente de locuire (incluzând o sursă de
anul 1970, performanţele sistemelor pu- apă curentă).
blice de servicii medicale au progresat con- Asemenea caracteristici pot fi cumu-
lative, în unele cazuri, unele dezavantaje
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 66-83 81

generându-se reciproc. Cel mai frecvent, cum efectuarea unor analize medicale de
între excluşi se află: familiile fără asi- bază, utilizarea unor medicamente sau ma-
gurare medicală ce dispun de venituri prea teriale sanitare în dispensare şi policlinici,
mici pentru a se asigura sau de venituri acordarea unor produse pentru copii, eli-
ocazionale, persoanele cu statut socio-eco- berarea unor medicamente pentru bolile
nomic incert sau în tranzit (pensionari de grave. Cu motivaţii de ordin conjunctural,
diverse categorii, încă fără decizie de pen- numeroşi bolnavi grav (suferind de TBC,
sionare, tineri care muncesc dar fără un boli venerice, cancer, diabet ş.a.) nu bene-
statut cert de angajare în muncă ş.a.), ficiază efectiv de medicaţie gratuită, deşi
familiile sărace din rural ori din alte zone, legislaţia în vigoare permite acest lucru
unde există oportunităţi reduse de soli- (Stanciu, 2003).
citare a unor servicii medicale, unele per- Aşadar, contrar aşteptărilor generale,
soane vârstnice fără venituri sau cu veni- performanţele sistemului medical naţional
turi foarte mici – în special foşti coope- au avut mult de suferit în ultimii 20 de ani
ratori din rural, copii şi tineri fără familie de reformă, aceşti ani echivalând, de fapt,
sau fără domiciliu stabil. cu cheltuirea unui volum mult mai mare de
Acoperirea riscului medical al popula- resurse economice (de aproximativ cinci
ţiei sărace prin asigurări de sănătate ridică ori mai mare comparativ cu începutul
numeroase probleme într-o economie pro- anilor ’90), fără ca aceasta să atragă o creş-
fund afectată de diverse stagii de criză, dis- tere a calităţii serviciilor medicale şi o stare
punând de un sistem de servicii medicale a sănătăţii populaţiei mai bună. În mod cert
cronic subfinanţat, sabotat continuu prin însă, a avut loc o reducere masivă a ofertei
lipsa de fluenţă a aprovizionării cu tehnică, de servicii medicale relevante pentru
medicamente şi materiale sanitare, pus în populaţia majoritară (s-au dezvoltat servi-
mişcare de profesionişti ce consideră prac- ciile finanţate în regim privat, dar s-au re-
ticile corupte un modus vivendi. Pe de altă dus atât asigurarea cu personal de spe-
parte, criza financiară din sistem, agravată cialitate cât şi numărul de spitale publice)
prin administrarea discreţionară a resurse- şi cu restrângerea accesului general la
lor existente, determină frecvent suspen- această categorie de servicii (excepţie fă-
darea acordării unor drepturi de tratament când, o parte din minoritatea rroma, pentru
sau a unor servicii cu caracter gratuit sta- care condiţiile de acces s-au ameliorat sen-
bilit prin reglementările în vigoare – pre- sibil).

Bibliografie

Björnberg, A. (2012) Euro Health Consumer Commission of the European Communities


Index, Health Consumer Powerhouse. (CEC) (2007) WHITE PAPER ON A
CNAS şi MFP (2012) MIND Research & Strategy for Europe on Nutrition,
Rating. Overweight and Obesity related health
Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Ela- issues. Disponibil la http://ec.europa.eu/
borarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii health/ph_determinants/life_style/ nutrition/
Publice din România (2008) Un sistem documents/nutrition_wp_en.pdf.
sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului - Cristescu, A. (2011) Decese la 100.000 de
Raport. Disponibil la http://www.presi locuitori din cauza bolilor hepatice, în anul
dency.ro/static/ordine/COMISIA SANATA 2010, în România, Ţara cirozei, Econtext.
TE/UN_SISTEM_SANITAR_CENTRAT_ Disponibil la http://www.econtext.ro/dosar--
PE_NEVOILE_CETATEANULUI.pdf. 2/analiza/romania-tara-cirozei-suntem-pe-
Accesat în 30 mai 2012. primul-loc-in-ue-la-decesele-provocate-de-
82 Mariana Stanciu, Sănătatea populaţiei şi accesul la serviciile medicale...

bolile-de-ficat-afla-cati-romani-mor-din- Eurostat (2012c) Healthcare statistics. Dispo-


cauza-bolilor-hepatice.html. Accesat în 20 nibil la http://epp.eurostat.ec.europa.eu/sta
iulie 2012. tistics_explained/index.php/Healthcare_sta
Cristescu, A. (2012) Câţi bolnavi cronici are tistics. Accesat în 3 decembrie 2012.
fiecare stat din Uniunea Europeană. Vezi pe Eurostat (2012d) Healthy life years statistics.
ce loc surprinzător se plasează România, Disponibil la http://epp.eurostat.ec.europa.
Econtext, 15 Februarie, 2012. Disponibil la eu/statistics_explained/index.php/Healthy_
http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/ life_years_statistics. Accesat în 10 aprilie
cati-bolnavi-cronici-are-fiecare-stat-din- 2013.
uniunea-europeana-vezi-pe-ce-loc-surprin Eurostat (2012e) Healthy Life Years (from 2004
zator-se-plaseaza-romania.html. Accesat în onwards). Disponibil la http://ec.europa.eu/
10 ianuarie 2013. health/indicators/healthy_life_years/hly_en.
Culita, L. (2012) Anul şi ministrul: 10 statistici htm#fragment2. Accesat în 30 ianuarie
alarmante despre sănătatea din România, 2013.
13 Mai 2012. Disponibil la http://www.wall- Eurostat (2012f) Health policies. Disponibil la
street.ro/slideshow/Social/131499/10-statis http://ec.europa.eu/health/health_policies/po
tici-alarmante-despre-sanatatea-din-romani licy/index_ro.htm. Accesat în 10 aprilie
a/5/de-ce-boli-mor-romanii-locul-2.html#an 2013.
chor-of-navigator. Accesat în 10 ianuarie Eurostat (2012g) Healthcare staff statistics at
2013. regional level. Disponibil la http://epp.
Doboş, C. (2006) Dificultăţi de acces la eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/in
serviciile de sănătate, Calitatea Vieţii, 1-2, dex.php/Healthcare_staff_statistics_at_
7-24. regional_level. Accesat în 10 aprilie 2013.
Elissen, A., Nolte, E., Knai, C., Brunn, M. et al. Eurostat (2012h) Healthcare statistics,
(2013) Is Europe putting theory into Healthcare indicators, 1999-2009 (per 100
practice? A qualitative study of the level of 000 inhabitants). Disponibil la http://epp.
self-management support in chronic care eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/in
management approach, BMC Health dex.php/ Healthcare_statistics. Accesat în 10
Services Research, March 26. aprilie 2013.
European Commission (2003) The health status Eurostat (2012i) Hospital beds, 1999-2009, per
of the European Union, Narrowing the 100000 inhabitants. Disponibil la http://epp.
health gap, 12 decembrie 2004. Disponibil eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/in
la http://ec.europa.eu/health/archive/ph_ dex.php?title=File:Hospital_beds,_1999-
information/documents/health_status_en.pdf 2009_(per_100_000_inhabitants).png&fileti
. Accesat în 10 ianuarie 2013. mestamp=20120514093740. Accesat în 2
European Commission (2012) Determinants of februarie 2013.
health, Public Health. Disponibil la Eurostat (2012j) Statistics explained, Causes of
http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list death statistics. Disponibil la http://epp.
/. Accesat la 20 iulie 2012. eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/in
Eurostat (2012a) General government expen- dex.php/Healthy_life_years_statistics.
diture statistics. Disponibil la http://epp. Accesat în 10 aprilie 2013.
eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ Eurostat (2012k) Overweight and obesity, în
images/d/da/Total_general_government_exp Healthy life years statistics. Disponibil la
enditure_on_health_by_country%2C_2005- http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_ex
2009_%28%25_of_GDP_and_millions_of_ plained/index.php/Healthy_life_years_statist
euro_in_2009% 29.PNG. Accesat în 14 ics). Accesat în 10 ianuarie 2013.
decembrie 2012. Garner, S., Mary, D., Somner, J., Sharma, T. et
Eurostat (2012b) Healthy life years (HLY). al. (2013) Reducing ineffective practice:
Disponibil la http://epp.eurostat.ec.euro pa. challenges in identifying low-value health
eu/statistics_explained/index.php/Healthy care using Cochrane systematic reviews,
_life_years_statistics. Accesat în 5 aprilie Journal of Health Services Research &
2013. Policy, The Royal Society of Medicine
Journals, January, 18, 1.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 66-83 83

Gheorghiţă, E. (2013) Colegiul Medicilor din raport nepublicat, 2004, preluare din Doboş
România către Ponta: 14.000 de doctori, Cristina, op.cit.
pentru care statul a investit 3,5 miliarde Ţigăniuc B. (2011) Perspective privind finan-
euro, au plecat din ţară, Mediafax.ro. ţarea sănătăţii în România, Viaţa Medicală,
Disponibil la http://www.mediafax.ro/ so 14 Ianuarie. Disponibil la http://www.viata-
cial/colegiul-medicilor-din-romania-catre- medicala.ro/articleID_2706-dArt.html.
ponta-14-000-de-doctori-pentru-care-statul- Veress, R. (2012) Îndemnul lui Băsescu a dat
a-investit-3-5-miliarde-euro-au-plecat-din- roade. România rămâne cu cei mai puţini
tara-10615853. Accesat în 28 februarie medici din UE!, Jurnalul. Disponibil la
2013. http://www.jurnalul.ro/observator/numar-
Guvernul României (2011) Raportul din 31 medici-romania-ue-614148.htm. Accesat în
martie 2011, Lege Start.ro. 30 mai 2012.
Realitatea.net (2012) Situaţie alarmantă în Wamsiedel, M., Jitariu, C., Barbu, S. şi Cnab, T.
România. Au rămas doi medici la 1000 de (2009) Sănătate şi Comunitatea Roma:
locuitori, 30 martie 2012, http://www. Analiză asupra situaţiei din România,
realitatea.net/situatie-alarmanta-in-romania- Romani CRISS – Centrul Romilor pentru
au-ramas-doi-medici-la-1000-de-locuitori_ Intervenţie Socială şi Studii.
928114.html. Accesat în 10 ianuarie 2013. WHO Regional Office for Europe (2012)
România Liberă On line (2010) Unul din doi European Health for All Database.
români nu are acces la apa potabilă, 19 iulie Disponibil la www.data.euro.who.int/hfadb/.
2010. Disponibil la http://www.romania Accesat în 14 decembrie 2012.
libera.ro/timpul-liber/fapt-divers/unul-din- Ziare.com (2010) 40% dintre români nu au
doi-romani-nu-are-acces-la-apa-potabila- acces la serviciile medicale de baza -
194142.html. raport, 19 noiembrie 2010, Ziare.com.
Stanciu, M. (2003) Premise actuale de Disponibil la http://www.ziare.com/artico
excluziune, în domeniul asistenţei medicale, le/raport+ue+venituri+romani. Accesat în 10
Calitatea Vieţii 1, 1-10. ianuarie 2013.
Stanciu, M. (coord.) (2011) Efecte ale crizei Ziare.com (2012) Unul din doi români nu are
economice asupra standardului de viaţă al acces la apă potabilă, 19 iulie 2010.
populaţiei din România, Raport de cercetare, Disponibil la http://www.ziare.com/social/
Arhiva ICCV, Academia Română. administratia/unul-din-doi-romani-nu-are-
Stănescu, A. (2006) Asigurarea accesului acces-la-apa-potabila-1030091. Accesat în
nediscriminatoriu la serviciile de sănătate, 10 ianuarie 2013.

Primit la redacţie: martie, 2013


Topografii ale trecutului: structurarea şi
restructurarea conştiinţei istorice româneşti
prin manualele naţionale de istorie1
Mihai Stelian Rusu*
Universitatea Babeş-Bolyai

Abstract: Starting from the assumption that the social management of historical time is a
powerful tool in the political definition of reality, this paper analyses how the history of the
Romanian people has been periodized through the course of time. The central argument states
that the partitioning system used to periodize the past harbors a hidden agenda, or a
particular ideological „implicature”, that can be brought to light by analyzing the temporal
watersheds selected as defining moments in the history of that community. The paper analyzes
the social logic of periodization operating within the Romania national history textbooks,
revealing how socio-political conditions determine the temporal structuring of the past.
Moreover, it shows how social change, and especially the change of the socio-political
regime, leads to a revertebration of the past’s symbolic backbone. Dramatic social and
political change results in reconfiguring the formal structure of the collective consciousness
concerning the past, within which specific events of Romanian history acquire their meaning.
In conclusion, the study shows that, although resorting to a system of periodization is indeed
a cognitive prerequisite for understanding the past, the reality of the past does not come with
an already-there articular structure, so that „carving the (past’s) reality at its joints”, as
Plato put it, is not a possibility.

Keywords: collective memory, periodization of history, Romanian history, sociology of


memory, politics of memory.
Cuvinte-cheie: memorie colectivă, periodizarea istoriei, istoria României, sociologia
memoriei, politicile memoriei.

Introducere -tabile în modificările, extirpările şi adău-


girile efectuate în rescrierea succesivă a
Instabilitatea notorie a memoriei ofi- Marii Enciclopedii Sovietice, depozitara
ciale pe termen lung este surprinsă magis- cunoaşterii oficiale a U.R.S.S. Trecutul, de-
tral în gluma care circula clandestin în so- parte de a fi un simplu domeniu de studiu
cietatea sovietică, potrivit căreia „nimic nu rezervat profesioniştilor, este un amplu re-
este mai impredictibil decât trecutul zervor de resurse simbolice şi sursă a auto-
Rusiei” (Wertsch, 2004, 77). Construcţia şi rităţii politice. Tocmai de aceea, organi-
destrucţia trecutului în funcţie de impera- zarea şi structurarea trecutului este o opera-
tivele politice ale zilei sunt limpede detec- ţiune decisivă a programului mult mai

* Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, B-dul 21 Dec. 1989


Nr. 128, Cluj-Napoca 400604. E-mail: mihai.rusu@ubbcluj.ro; rusumihaistelian@yahoo.com.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 84-102 85

cuprinzător de „management politic al reconfigurat conştiinţa istorică românească.


realităţii” (Howard, 1986, 25) prin care Studiul contrastează diferenţele în struc-
ordinea socială este menţinută şi conso- turarea trecutului survenite în istoriografia
lidată. Controlul social al trecutului se românească, începând cu Şcoala latinistă,
dovedeşte a fi, aşadar, hotărâtor în legi- trecând prin concepţia critică a istorio-
timarea prezentului. Cunoaşterea modului grafiei interbelice, apoi prin faza anti-naţio-
în care trecutul este transformat în armătura nalistă a primei perioade comuniste, meta-
simbolică a ordinii sociale prezente des- morfozată ulterior într-una etno-naţiona-
chide calea înspre înţelegerea a ceea ce listă, analiza sfârşind cu modificările aduse
Talcott Parsons (1951, 23) a considerat a fi de perioada post-comunistă. Rezultatele
nodul gordian al teoriei sociale: „problema studiului coroborează asumpţiile teoretice,
hobbesiană a ordinii” (cum este ordinea ilustrând cum conjunctura socio-politică
socială posibilă?). determină restructurarea majoră a trecu-
Articolul de faţă încearcă să completeze tului. Astfel, cunoscând condiţiile politice,
tabloul studiilor dedicate constituirii conşti- trecutul îşi pierde din proverbiala lui
inţei istorice româneşti existente în lite- impredictibilitate.
ratura de specialitate, analize care în marea
lor majoritate sunt orientate tematic şi fo-
calizate pe evenimente specifice. În
schimb, prezentul studiu propune o abor- Poetica ştiinţei sociale.
dare structuralistă, focalizată pe identi- Metafora ca dispozitiv euristic
ficarea logicii sociale a periodizării folo-
site în structurarea trecutului românesc, din Metafora, ca specie a analogiei, este
care vor fi degajate şi analizate implicaţiile responsabilă de producerea unora dintre
ideologice ale acesteia. Istoriografia româ- cele mai spectaculoase efecte poetice.
nească nu a codificat trecutul naţional într- Construcţiile estetico-literare sunt, în mare
un echivalent autohton al Marii Enci- parte, dependente de metaforizare pentru
clopedii Sovietice, ale cărei ediţii succesive livrarea mesajului şi captarea interesului
să ilustreze registrul schimbărilor dictate publicului cititor. Însă metaforizarea nu
din necesităţi de ordin politic. Totuşi, ma- este proprietatea exclusivă a operelor lite-
nualele şcolare de istorie naţională stau rare. La rândul lor, ştiinţele sociale capi-
mărturie a gradului în care fiecare regim talizează conceptual metafore şi analogii,
socio-politic a colonizat trecutul punându-l utilizând aceste procedee literare nu ca fi-
în slujba agendei politice a timpului. Stu- guri de stil cu efecte estetice, ci ca dispo-
diul de faţă realizează o analiză de conţinut zitive euristice cu efecte epistemice. Fai-
asupra unui eşantion de manuale şcolare de moase sunt „mâna invizibilă” a pieţei
istorie, urmărind modul în care conştiinţa pentru a cărei „mână liberă” a militat atât
istorică românească a fost structurată, de ardent Adam Smith, „cuşca de fier” a
destructurată şi restructurată în ultimul birocraţiei despre care a avertizat Max
secol şi jumătate. În prima parte a lucrării Weber, sau „viaţa ca scenă” prin care
este desfăşurat cadrul teoretic care ghidează Erving Goffman a teatralizat metaforic so-
analiza, insistându-se asupra funcţiei ideo- cietatea. Dincolo de efectul incontestabil
logice a cunoaşterii istorice de „semnificare stilistic al acestor sintagme, marele lor me-
socială a timpului” (Zamfir, 2005, 236) rit rezidă în faptul că reuşesc să ilumineze
prin periodizarea trecutului. Aceasta este înţelegerea unor fenomene de o înaltă
urmată de analiza de conţinut, în care sunt complexitate printr-o parcimonie extremă
cercetate în ordine cronologică sistemele de de cuvinte. Introducerea unor astfel de for-
periodizare care, succesiv, au configurat şi mule metaforice în discursul ştiinţific este
86 Mihai Stelian Rusu, Topografii ale trecutului...

justificată nu doar pe criterii estetice, ci mai funcţionează ca principii organizatoare ale


ales prin prisma faptului că reprezintă memoriei colective.
instrumente conceptuale utile în facilitarea Lucrarea de faţă, situându-se în pre-
înţelegerii unor aspecte complicate ale rea- lungirea acestui fir al tradiţiei sociologice,
lităţii sociale prin raportarea lor analogică analizează modul în care memoria istorică
la aspecte familiare. Metaforele concep- românească a fost topografiată în manua-
tuale, spre deosebire de metaforele stilis- lele de istorie naţională. Asumpţia de fun-
tice, îşi justifică existenţa nu pe criterii dal pe care se bazează demersul nostru ana-
estetice, ci ca unelte analitice mobilizate în litic este că modul în care trecutul colectiv
scopul teoretizării realităţii socioumane. este periodizat, precum şi evoluţia în timp a
Istoria, ca demers ştiinţific de cunoaş- cadrajelor temporale, are consecinţe socio-
tere a trecutului (historia rerum gestarum), politice de prim ordin: periodizarea trecu-
a făcut şi ea obiectul unor analogii intere- tului, prin stabilirea de praguri temporale
sante, unele dintre cele mai sugestive fiind de maximă încărcătură simbolică în des-
de ordin geodezic. John L. Gaddis (2002), făşurarea timpului istoric, reflectă valorile,
de pildă, vorbeşte despre istorie ca metodă idealurile şi aspiraţiile regimului curent.
de „cartografiere a trecutului”. Recursul la Trecutul, secvenţionat în deplină conso-
metafore de inspiraţie geodezică are o înde- nanţă cu imperativele agendei politice con-
lungată tradiţie şi în sociologia memoriei. temporane, este astfel instrumentalizat pen-
În fapt, însăşi primul studiu dedicat me- tru a consolida ordinea socială consacrată.
moriei colective, semnat de Maurice
Halbwachs (1992) în 1941, s-a numit La
topographie légendaire des Evangiles en Topografia structurală a tre-
Terre sainte. Etude de mémoire collective. cutului: consideraţii teoretice
Titluri de monografii precum The
Topography of Remembrance (Jonker, asupra periodizării istoriei
1995) sau A Topography of Memory
(Engelhardt, 2002) semnalează tentaţia Periodizarea timpului istoric, i.e. seg-
metaforică de a conceptualiza memoria co- mentarea fluxului continuu al istoriei în
lectivă ca spaţiu simbolic ce poate fi carto- epoci distincte prin introducerea unor borne
grafiat sociologic. Paşii cei mai hotărâţi în temporale separatoare, poate fi înţeleasă ca
sensul concretizării metaforei geodezice o formă de categorizare. Ca proces cog-
într-un cadru analitic coerent au fost făcuţi nitiv, categorizarea constă în decuparea
de Eviatar Zerubavel (1997, 1) în cartea sa mentală a realităţii în entităţi distincte şi
intitulată Time Maps: Collective Memory ordonarea entităţilor rezultante în clase de
and the Social Shape of the Past, în care obiecte similare. Categorizarea cognitivă
sunt aşezate fundamentele teoretice pentru este o operaţiune atât de bazală în funcţio-
realizarea a ceea ce autorul numeşte a fi o narea minţii, încât pentru unii cognitivişti
„topografie socio-mentală a trecutului”. devine foarte tentantă echivalarea cogniţiei
Obiectivul acestui program epistemic cu categorizarea. Stevan Harnad (2005,
rezidă în determinarea tiparelor structurale 19), spre exemplu, o spune sentenţios: „A
potrivit cărora trecutul istoric este înre- cunoaşte înseamnă a categoriza: cogniţia
gistrat, clasificat şi organizat în conştiinţa este categorizare”. Chiar dacă o astfel de
colectivă a colectivităţilor sociale. Topo- reducţie este neîndoielnic exagerată, cu
grafierea sociologică a trecutului presupune greu poate fi minimalizat rolul categorizării
identificarea „structurilor socio-mnemonice în procesul gândirii. Categorizarea rămâne
convenţionale” (Zerubavel, 1997, 14) care cu certitudine o necesitate cognitivă fără de
care lumea nu ar putea fi înţeleasă. Ca
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 84-102 87

specie a categorizării, periodizarea timpului Schema formală înăuntrul căreia este intro-
istoric este la fel de necesară pentru înţe- dusă desfăşurarea substantivală a istoriei
legerea trecutului: „gândirea umană nu se este eminamente determinată de acestea
poate abţine de la a divide procesul istoric înainte de orice alte considerente.
în perioade delimitate” (A. Ya. Gurevich Pentru Henry David Thoreau (1878,
citat de Grinin, 2007, 76). Dacă periodi- 106), „timpul nu este decât cursul de apă în
zarea este o formă specifică de categorizare care obişnuiesc să pescuiesc”. Spre deo-
aplicată cunoaşterii istorice, atunci aceasta sebire de gânditorul american, istoricii nu
moşteneşte întregul pachet de dificultăţi se mulţumesc doar să arunce plasele lor
filosofice asociate procesului de catego- intelectuale în râul istoriei, ci resimt nevoia
rizare. Printre acestea, cea mai formidabilă de a-i controla curgerea, introducându-l în
problemă rămâne cea a gradului de cores- canale, modificându-i matca, sau chiar
pondenţă dintre categorii şi realitate. Filo- regularizându-l prin construcţia de baraje.
sofului Wilfrid Sellars (1997 [1956]) îi Fluxul natural, neîntrerupt al istoriei este
revine meritul de a fi elaborat ceea ce a amenajat prin munca regulatoare a istori-
numit „mitul datului” (the myth of the cilor într-o succesiune artificială de ecluze,
given), prin care a atacat concepţia potrivit fiecare dintre acestea desemnând o „epocă”
căreia sistemul de categorii în care ne orga- avându-şi propriile particularităţi, denumire
nizăm cunoaşterea realităţii ar corespunde şi localizare pe axa liniară a timpului isto-
felului în care este organizată realitatea per ric. Trusa de scule aflată la dispoziţia isto-
se. Realitatea nu se imprimă asupra cog- ricului conţine o paletă largă de sisteme de
niţiei, ci cogniţia este cea care impune o periodizare, putând fractura linia continuă a
structură asupra realităţii. Ca atare, reali- trecutului în funcţie de mai multe criterii.
tatea nu este „dată” minţii. Asupra aceluiaşi Periodizarea marxistă, pe baza modului de
punct a insistat William James (1907) cu producţie, este o manieră de partiţionare a
jumătate de secol în urmă, când sublinia trecutului care continuă să aibă trecere în
faptul că realitatea nu este niciodată oglin- rândul istoricilor. O altă posibilitate este
dită în conştiinţă fără ca imaginile reflec- structurarea evenimenţială a trecutului,
tate să nu fie colorate de interese, aspiraţii punctele de cotitură ale istoriei cel mai
sau dorinţe. James afirmă că „realitatea adesea invocate fiind triada momentelor
«independentă» de gândirea umană pare a apocaliptice ale istoriei europene reprezen-
fi un lucru foarte greu de găsit. […] am tate de prăbuşirea Imperiului roman (476
putea spune că oriunde o găsim, a fost deja e.n.), căderea Constantinopolului (1453) şi
falsificată” (James, 1907, 248-249; subl. în răsturnarea „l’Ancient Régime” prin Revo-
original). Ca urmare, „dâra şarpelui uman luţia franceză (1789). Ce trebuie subliniat
este peste tot” (James, 1907, 64). este că fiecare tipar de structurare a tre-
Argumentaţia poate fi expandată pentru cutului are o anumită „implicatură” (Grice,
a acoperi şi categorizarea timpului istoric. 1975, 43) semantico-ideologică. Niciun
Trecutul nu vine gata secţionat. Nicio registru de categorizare a trecutului nu este
periodizare nu este naturală. „Dâra şarpelui neutru sau obiectiv, fiecare având propriul
uman”, pe care William James o reperează său bagaj ideologic, a cărui implicatură
pretutindeni, este cu siguranţă cu atât mai rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe
prezentă în organizarea trecutului istoric. care le furnizează.
Doar că în periodizarea timpului, mult mai Conştiinţa societală a trecutului, crista-
proeminente sunt „dârele socio-politice” lizată în memoria colectivă a unei colec-
lăsate în urmă de acţiunea intereselor poli- tivităţi, presupune un principiu organizator,
tice şi a crezurilor culturale prevalente într- o structură de periodizare a temporalităţii.
o anumită comunitate la un moment dat. În lipsa unei astfel de structuri organiza-
88 Mihai Stelian Rusu, Topografii ale trecutului...

torice, trecutul apare în conştiinţă (indivi- ţiunile naţiunii şi povestirea traseului în


duală şi colectivă) ca o masă amorfă. Siste- timp urmat de „sufletul românesc” înfruntat
mele de periodizare a trecutului sunt cele permanent de „teroarea istoriei” (Eliade,
care îi conferă conştiinţei istorice eşafoda- 1984) pot fi introduse în categoria mitoisto-
jul de care are nevoie pentru a reuşi să dea riei. Însă aceste naraţiuni istorice semi-
sens trecutului. Ca mijloace de structurare a ficţionale, a căror funcţie decisivă nu este
timpului istoric, sistemele de periodizare atât reprezentarea obiectivă a trecutului cât
punctează momentele cheie, definitorii, a mai ales crearea solidarităţii sociale şi asi-
căror contribuţie este decisivă la evoluţia în gurarea loialităţii indivizilor faţă de „comu-
decursul timpului a colectivităţii sociale. nitatea terminală” a naţiunii (Emerson,
1960, 96), trebuie livrate auditoriului într-o
formă schematizată. Hayden White (1973,
Consideraţii metodologice: 7) numeşte această operaţiune „emplot-
manualul şcolar ca document ment”, prin care se referă la necesitatea de
a introduce informaţia relatată într-o struc-
social şi „textbook research” tură narativă, astfel încât aceasta să bene-
ficieze de o stare iniţială, o intrigă care să
Unul dintre suporturile şi vehiculele antreneze o desfăşurare a acţiunii, şi un
cele mai eficiente ale memoriei colective deznodământ. Cel mai apropiat echivalent
este reprezentat de manualele şcolare de semantic pentru conceptul de „emplot-
istorie naţională. Manualele de istorie, ca ment” pare a fi noţiunea de „regizare”;
„documente ale consensului” societal Lucian Boia (2011, 53), în schimb, preferă
(Fitzgerald, 1979, 20), constituie expresia expresia „dramatizare”. În absenţa acestei
textuală a memoriei colective oficializate, schematizări, informaţia rămâne nestruc-
administrate şi perpetuate în cadrul comu- turată şi lipsită de relevanţă emoţională,
nităţii sociale. În calitate de document so- astfel încât scopul lor ultim, acela de a
cial în conţinutul căruia se reflectă con- electriza sentimentele patrotice şi loialită-
sensul valoric predominant al epocii în care ţile faţă de statul-naţiune, rămâne neînde-
a fost elaborat, manualul şcolar poate fi plinit. Periodizarea istoriei este instru-
înţeles ca fiind „urma [textuală] lăsată de mentul prin care se realizează acest
un fapt [interpretativ]” (Chelcea, 2001, „emplotment” la nivelul meta-povestirii
476). Premisa epistemică de la care pornim istoriei naţionale. Introducând rupturi în
rezidă în ideea că înţelegerea modului de continuitatea timpului istoric prin care sunt
partiţionare a trecutului utilizat în manua- create „insule [omogene] de semnificaţie”
lele de istorie naţională este o poartă privi- istorică (Zerubavel, 1998, 318), periodi-
legiată de acces către înţelegerea „topo- zarea constituie scheletul structural al
grafiei” structurale a conştiinţei istorice meta-naraţiunii istorice româneşti înăuntrul
româneşti. căruia evenimente particulare capătă sens
Manualele de istorie naţională consti- prin raportare la întreg. Identificarea princi-
tuie un gen narativ care prezintă toate sem- piilor constitutive acestor sisteme de refe-
nalmentele unei „meta-povestiri” (Lyotard, rinţă temporală, în calitatea lor de surse de
1993, 15). De regulă pătrunse adânc de spi- semnificare a evenimentelor trecutului,
ritul naţionalist, manualele şcolare de isto- devine esenţială pentru înţelegerea modului
rie relatează o poveste grandioasă, pigmen- în care o comunitate socială îşi adminis-
tată cu dramatism eroic, tragedii colective trează propriul său trecut.
şi izbânzi înălţătoare, a marşului naţiunii Studiul recurge la ceea ce în literatura
prin vicisitudinile istoriei întru împlinirea metodologică s-a fixat sub denumirea de
destinului său prestabilit. Ca atare, nara- „textbook research”. Ca ramură a metodei
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 84-102 89

analizei de conţinut aplicată pe cercetarea (a. R. 2206-2600). Două sunt momentele


manualelor şcolare, aceasta este tehnica capitale în istoria poporului român imagi-
prin care se realizează „inferenţe valide şi nată de Laurian: originea Romei (şi implicit
replicabile de la texte la contextele utilizării a poporului român) şi prăbuşirea Constan-
acestora” (Krippendorff, 2004, 18). Studiul tinopolului. Acestea două evenimente pivo-
de faţă realizează o „analiză verticală” tale constituie ceea ce Thomas Cahill
(Pingel, 2010, 30), urmărind diacronic (1995) a numit „balamalele istoriei” (the
modul cum conştiinţa istorică românească a hinges of history), sau, în cuvintele lui
fost structurată şi restructurată prin inter- Kenneth L. Woodward (1998), „balamalele
mediul sistemelor de periodizare. Întrucât pe care se leagănă uşa istoriei”. Întregul
analiza cuprinde manuale de istorie şcolară sistem de cronologizare a fost recalibrat,
începând din a doua jumătate a secolului al anul 1 al istoriei poporului român devenind
XIX-lea până în preajma anului 2000, acest întemeierea Romei. Totuşi, probabil pentru
tip de analiză se apropie de abordarea nu- a nu dezorienta cititorul, trezit aruncat într-
mită „istorie serială” (Braudel, 1980a, 91), o cu totul nouă ordine temporală, Laurian
constând în investigarea unor serii con- indică în paralel cu cronologia romană (a.
secutive de date privind acelaşi subiect cu R., „anul Romei”) şi cronologia creştină
scopul de a surprinde evoluţia în „durata convenţională (Xp., după semnul mono-
lungă” a fenomenului cercetat. gramei lui Isus Cristos). Însă cronologia
creştină este introdusă doar ca instrument
secundar de orientare, evenimentele din
Balamalele romano-bizantine corpusul textual fiind datate conform cro-
ale istoriei poporului român nologiei romane. Astfel, de exemplu,
Laurian plasează viaţa lui Mihai Viteazul
Convenţionalitatea inerentă a selecţiei între a. R. 2311-2354 (Xp. 1558-1601).
„punctelor de sprijin” care alcătuiesc osa- „Implicatura” ideologică a sistemului
tura temporală a istoriei face ca orice sis- laurian de periodizare este evidentă: ambele
tem de mapare a trecutului să fie posibil. În momente definitorii ale istoriei poporului
aceste condiţii, nu trebuie să ne mire de- român sunt plasate în trecutul Romei,
cizia lui August Treboniu Laurian (1853) respectiv a Bizanţului, fapt ce semnifică
de a plasa originea istoriei poporului român fără niciun dubiu hermeneutic latinitatea
tocmai în 753 î.e.n., anul mitic al înteme- bizantină a poporului român. Fixând cele
ierii Romei. În concepţia corifeului şcolii două centre de greutate ale istoriei româ-
latiniste, istoria românilor se dizolvă în nilor în Roma şi Constantinopol, Laurian a
istoria Romei, astfel că cele două popoare, realizat o „transpunere la nivel istoric a
alături de istoriile aferente, se confundă dimensiunilor genetice şi spirituale ale
până la identitate. Laurian elaborează o românilor” (Roşu, 2004, 121). Românitatea
schemă triptică de clasificare a trecutului devine astfel produsul alchimiei istorice
poporului român, fiecărei mari perioade dintre romanitatea genetică şi bizantinitatea
dedicându-i câte un volum din cele trei care spirituală. Elementul latinist rămâne totuşi
formează monumentala sa Istoria Româ- dominant, aşa cum arată restructurarea cro-
nilor: a) de la fundarea Romei până la că- nologică a istoriei. Pe lângă reliefarea
derea imperiului Roman de la apus (a. R. 1- romanităţii, efectul simbolic al cronologiei
1229); b) de la căderea imperiului Roman romane este acela de a evidenţia vechimea,
de la apus până la căderea Constantino- continuitatea, şi nobilitatea originară a
polului (a. R. 1229-2206); c) de la căderea poporului român, caracteristici care pot fi
Constantinopolului până în zilele noastre contrastate în raport cu popoarele migra-
90 Mihai Stelian Rusu, Topografii ale trecutului...

toare care au ajuns să încercuiască „insula dusă la un şirag nominal. Contrastul nu


de latinitate” românească. putea fi mai mare faţă de idealul utopic
„Romanomania” (Kogălniceanu, 1982 nutrit de Fernand Braudel (1980b, 10) de a
[1843]), atât de pregnantă în Istoria Româ- scrie o „istorie anonimă”, în care scena
nilor din 1853, devine serios subţiată în istoriei este evacuată de intenţionalitatea
manualul Elemente de istoria Românilor indivizilor, iar reflectorul analitic se fixează
pentru clasele primare (Laurian, 1870), a în schimb asupra mecanismelor structurale
cărui ediţie princeps din 1859 va cunoaşte cu bătaie lungă care acţionează în culise. În
doisprezece noi ediţii până în anul 1875 antiteză cu „istoria fără oameni” (formula îi
(Murgescu, 1999, 242). Două mutaţii ma- aparţine lui Emmanuel Le Roy Ladurie)
jore faţă de discursul anterior anunţă diluţia practicată de Şcoala Analelor, unde pro-
latinismului radical: a) abandonarea crono- cesele subterane şi mişcările tectonice ale
logiei romane în favoarea mult mai con- istoriei sunt privilegiate epistemic în detri-
venţionalei cronologii creştine, şi b) daco- mentul acţiunilor indivizilor, care sunt re-
centrismul geografic, în sensul că epopeea trogradaţi la statutul de „insecte umane”
poporului român nu mai este localizată (Burke, 1990, 41), naraţiunea lui Iorga pre-
geografic ca avându-şi originea în Roma, ci zintă o istorie nominală, intens personali-
teritoriul Daciei devine cadrul spaţial de zată, în care toate evenimentele se desfă-
referinţă. Laurian (1870) scrie de fapt o şoară în umbra marilor protagonişti ai
istorie a Daciei care începe dinainte de istoriei.
venirea romanilor, trece prin diferite „stări”
succesive („starea Daciei sub imperatorii
Bizantini”; „starea Daciei sub domni Naţionalismul critic al istorio-
independenţi”; „starea Daciei după căderea grafiei interbelice
Constantinopolului” etc.), încheindu-se cu
starea Daciei sub domnia lui Carol I. Profesionalizarea câmpului de produ-
Dimensiunea teritorială (dacică) ia locul cere a discursurilor istorice petrecută înce-
dimensiunii etnice (romane) ca ax central al pând cu intrarea în secolul XX a presupus
istoriei poporului român, însă această ieşirea din paradigma istorică utilizată de
substituţie nu afectează semnificativ temele cărturarii Şcolii Ardelene, ceea ce a coincis
constitutive ale naţiunii române: vechimea cu o infuzie de spirit critic în modul de
şi continuitatea istorică. Dimpotrivă, insis- raportare la trecutul istoric. Imperativele de
tenţa asupra factorului teritorial pune în ordin profesional trebuiau conciliate cu
lumină imobilismul geografic al poporului comandamentele naţionaliste. Istoriografia
român. interbelică românească a încercat acest
Spre deosebire de marea schemă a isto- dificil compromis, după cum indică şi N.
riei româneşti avansată de August Treboniu A. Constantinescu (1928, 3): „Sarcina de a
Laurian, manualul redactat de Nicolae întreţine necontenit viu sentimentul conşti-
Iorga (1910) reprezintă exact opusul. Fără a inţei naţionale, fără a ştirbi adevărul şi fără
fi fundamentat pe vreun sistem general de a cădea în banalitatea exaltărei patriotice –
structurare temporală a istoriei, principiul nu e prea uşoară”. Adevăr întru naţiona-
organizator al manualului lui Iorga este lism, acesta pare a fi sloganul istoriografiei
durata perioadei de domnie. Astfel, în loc interbelice. În ciuda dificultăţii de a armo-
să avem o serie limitată de mari epoci simi- niza aspiraţiile epistemice înspre adevăr cu
lare unor ample bazine de acumulare isto- menţinerea febrilităţii naţionaliste, artizanii
rică, Iorga conceptualizează cursul istoriei istoriografiei interbelice au reuşit să
ca o înlănţuire continuă de domnii mini- găsească calea de mijloc între cele două.
epocale. Esenţa istoriei românilor este re-
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 84-102 91

Istoria critică, în mare măsură deba- În aceeaşi tradiţie critică, de-naţionali-


rasată de încărcătura manifest naţionalistă, zantă, se înscrie şi manualul redactat de R.
este reflectată şi în periodizarea operată de David (1937). În plus faţă de maniera de
N. A. Constantinescu (1928) în Istoria periodizare folosită de Constantinescu, R.
Românilor. Trecutul românesc este pre- David introduce un capitol suplimentar,
zentat ca o dramă în patru acte: istoria românilor fiind conceptualizată ca
1) Partea I – din cele mai vechi timpuri desfăşurându-se într-o înlănţuire de cinci
până la 600 d. Chr.; epoci:
2) Partea II (600-1504), interval temporal 1) Epoca formării poporului român (513
bi-epocal, întrucât cuprinde: a) Epoca î.Hr. [expediţia lui Darius I împotriva
de întemeiere a neamului Românesc sciţilor]-1241 d.Hr. [sfârşitul domniei
(600-1300) şi b) Epoca de neatârnare lui Ioan Asan al II-lea]);
(1300-1500); 2) Epoca formării statelor române (1241-
3) Partea III (1504-1821) găzduieşte o 1386 [începutul domniei lui Mircea cel
succesiune de alte patru epoci: a) Sta- Bătrân]);
bilirea suzeranităţii turceşti; b) Epoca 3) Poporul şi statele române în epoca creş-
lui Mihai; c) Epoca lui Brâncoveanu; terii puterii turceşti (1386-1711 [fuga
d) Epoca Fanarioţilor; lui Dimitrie Cantemir, care semnalează
4) Partea IV (1821-1921), ultimul act al începutul epocii Fanarioţilor]);
dramei istorice româneşti, se sfârşeşte 4) Poporul şi statele române în epoca
cu a) Epoca Redeşteptării (1821-1859), descreşterii puterii turceşti (1711-1856
conceptualizată ca preludiu pentru [Pacea de la Paris]);
b) Epoca Unirii (1859-1919). 5) Epoca unirii, independenţei şi întregirii
Surprinzătoare este absenţa pragului (1856-1930).
1600, anul unificării celor trei principate Din nou, momentul 1600 este absent
româneşti de către Mihai Viteazul, din din schema istoriei poporului român. Nu
structura temporală a trecutului românesc. mai puţin curioasă este selectarea anului
Momentul 1600, vertebra cardinală a isto- 1856, anul Păcii de la Paris care „înseamnă
riei româneşti în perspectiva naţionalistă, sfârşitul influenţei ruseşti” (David, 1937,
este deliberat eliminată din succesiunea de 143), şi nu a anului 1859, anul Unirii
momente simbolice transformate în borne Moldovei şi Ţării Româneşti, ca debut al
temporale. Evitând capcanele „naţionalis- perioadei contemporane. Structura trecu-
mului retrospectiv” (Smith, 1998, 19) (i.e. tului românesc elaborată de David poate fi
tentaţia de a proiecta intenţii, aspiraţii şi denominată ca tipul de periodizare relaţio-
idealuri naţionaliste într-un trecut în care nală, întrucât istoria poporului român este
ideologia naţionalismului nu apăruse încă înţeleasă în relaţie aproape exclusivă cu
pe scena ideilor politice), N. A. Constan- Imperiul Otoman. Axa centrală a istoriei
tinescu (1928) epurează „Cea dintâi Unire a este creşterea şi descreşterea Curţii Oto-
tuturor Românilor” (163) de orice intenţio- mane, trecutul românesc fiind înţeles ca
nalitate naţionalistă: aceasta „nu putea să orbitând în jurul destinului Porţii. Istoria
dureze”, în primul rând „fiindcă era o unire românilor este reprezentată ca funcţie a
silită, din care lipsea unirea sufletească” corso e ricorsi a Imperiului Otoman.
(169). În interpretarea critică a lui Constan- Totodată, niciunul dintre momentele cheie
tinescu, Mihai Viteazul a servit idealul ale istoriei românilor nu face vreo referire
naţional, dar „fără a-şi da seama” (175), la istoria Transilvaniei. Ancorarea acesteia
acest fapt datorându-se absenţei conştiinţei în sfera Regatului Ungariei şi a Imperiului
unităţii naţionale în acel moment istoric. Habsburgic, îngreunând integrarea într-o
schemă unitară a istoriei românilor, a
92 Mihai Stelian Rusu, Topografii ale trecutului...

favorizat minimalizarea ponderii acordată 5) Perioada luptelor de libertate şi unitate


teritoriului transilvan în istoria generală a (1821-1919).
românilor. Excluderea Ardealului a devenit Pragul simbolic reprezentat de anul
norma istoriografiei naţionale româneşti. 1600 îşi face apariţia ca moment de fractură
După cum se va vedea în continuare, dis- al istoriei românilor, marcând climaxul
cursul istoriografic vehiculat în manualele eroismului românesc şi totodată începutul
şcolare prezintă ceea ce poate fi numită o decadenţei politice pe măsură ce statele
viziune regăţeană asupra istoriei românilor, române intră din ce în ce mai adânc în
istoria Transilvaniei ocupând un loc zodia dominaţiei otomane, a cărei maximă
minimal în economia simbolică a trecutului expresia va fi în ceea ce R. David (1937) a
românesc. numit „Culmea asupririi turceşti: Epoca
Modul de raportare la acţiunea lui Fanarioţilor”. Din nou, ponderea Transil-
Mihai Viteazul poate fi luată ca un baro- vaniei este neglijabilă: viziunea regăţeană
metru al naţionalismului istoriografic. Din este cu atât mai pregnantă cu cât la sfârşitul
acest punct de vedere, periodizarea lui N. manualului este ataşat inventarul „Domni-
A. Constantinescu denotă minimumul de lor Ţărilor Române” (Petrescu et al. 1935,
naţionalism în conceptualizarea istoriei 393-400), în care sunt listaţi pe două co-
poporului român, din două motive: în loane, în paralel şi în ordine cronologică,
primul rând, pentru că evacuează sensul toţi conducătorii Ţării Româneşti şi ai
intrinsec naţional al „Cuceririi Ardealului Moldovei începând cu secolul al XIV-lea.
şi Moldovei” (Constantinescu, 1928, 163), Prin neincluderea domnilor ardeleni, autorii
şi în al doilea rând, prin faptul că momentul lasă să se înţeleagă că Transilvania nu face
1600 nu face parte din armătura structurală parte din „Ţările Române”! Principalul cri-
a cronologiei trecutului românesc. Deşi teriu de incluziune/excluziune pare a fi
majoritatea manualelor şcolare de istorie etnia clasei conducătoare. Criteriul terito-
publicate în perioada dintre cele două mari rial, căruia i s-a conferit atât de multă
războaie împărtăşesc calitatea de a fi critice semnificaţie în chestiunea disputată a conti-
cu privire la sensul naţional al unirii de la nuităţii daco-romane după retragerea aure-
1600, cu excepţia lui Constantinescu liană din 271 e.n., este detronat de criteriul
(1928) şi David (1937), toate celelalte etniei elitei politice. Istoria românilor de-
alocă un statut pivotal anului 1600 în vine astfel o istorie etno-politică. Istoria
structurarea periodică a istoriei românilor. politică a Transilvaniei, atât de intim aso-
Modulând trecutul conform unei parti- ciată de nomenclatura conducătorilor de
turi similare structural cu cea a lui David etnie maghiară, a fost trecută în umbră.
(1937), manualul semnat de colectivul alcă- Însă nu se poate trece cu vederea faptul că
tuit din M. Petrescu, Remus Ilie şi I. Totoiu acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca
(1935, 4), precum şi Istoria românilor a lui fanariotă continuă să fie reliefată în
Remus Ilie (1936), recurg la o diviziune majoritatea periodizărilor istoriei românilor
cvintuplă a trecutului românesc: ca un interval definitoriu, chiar dacă simbo-
1) Perioada veche, „care începe cu primele lizează o perioadă negativă în evoluţia spre
ştiri privitoare la pământul românesc şi autonomie a poporului român. Respectarea
merge până la 1300”; cu stricteţe a criteriului etniei elitei politice
2) Perioada formării şi organizării Princi- ar prescrie eludarea importanţei epocii
patelor (1300-1400); fanariote în devenirea poporului român,
3) Perioada luptelor pentru apărarea gra- ceea ce nu se întâmplă în discursul isto-
niţelor dunărene (1400-1600); riografic gravat în manualele şcolare de
4) Perioada decadenţei politice (1600- istorie naţională.
1821);
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 84-102 93

O altă caracteristică a discursului dez- intens prezentă în Prefaţa scrisă de D. D.


voltat în manualele interbelice rezidă în Patraşcanu (1937) la Istoria Românilor
eforturile de europenizare a istoriei româ- pentru clasa a IV-a secundară din care
nilor. Aproape toate manualele publicate în vom cita in extenso:
anii dintre războaie conţin o declaraţie de
„Desigur istoria popoarelor apusene, în
intenţii programatice în care se insistă desfăşurarea ei, ne prezintă figuri gigantice,
asupra necesităţii de a ieşi din înţelegerea culturi străvechi şi evenimente mai formi-
autarhică a istoriei românilor, concomitent dabile decât le putem găsi în viforosul
cu integrarea acesteia în istoria universală. nostru trecut. […] Chiar dacă avem în ve-
Încă din 1928, N. A. Constantinescu de- dere veşmântul greu şi somptuos, care
clara în introducerea sa la Istoria Româ- îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu
nilor că a „recurs mai des la comparaţia cu trebuie să ne ruşinăm de cămeşa săracă de
faptele şi datele din istoria popoarelor pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este
adevărata cămeşă a fericitului” (Patraşcanu,
vecine” (Constantinescu, 1928, 3), şi că,
1937, iii).
„spre deosebire de predecesorii mei, am
căutat un alt criteriu de împărţire a ma- Istoria românilor nu mai poate fi privită
teriei, în tendinţa ce am urmărit de a nu lăsa în propriul ei cadru de referinţă. Majo-
expunerea evenimentelor prea mult într-o ritatea manualelor interbelice elaborează pe
izolare nefirească de istorie universală” (4). marginea raportului naţional-universal, ra-
În aceeaşi tradiţie integraţionistă, Scarlat port care de cele mai multe ori ia forma
Lambrino, Gheorghe Lazăr şi Virgiliu P. românesc-occidentală. Periodizarea trecutu-
Arbore (1939, 3) pleacă de la premisa că lui românesc este acum precedată de perio-
„istoria poporului nostru nu s-a desfăşurat dizarea istoriei universale, faţă de care isto-
în mod izolat; ea se împleteşte cu istoria ria românilor capătă sens. Astfel, Scarlat
popoarelor vecine ţării noastre”. Conse- Lambrino, Gheorghe Lazăr şi Virgiliu P.
cinţa logică a integrării în istoria universală Arbore (1939) prezintă următoarea schemă
şi a comparării cu istoria popoarelor vecine periodică a istoriei naţionale în raport cu
a constat în dezvoltarea unei conştiinţe istoria universală, reprodusă şi de Petre P.
acute şi resemnate a inferiorităţii, cel mai Panaitescu (1942):

Tabel 1: Periodizarea istoriei universale şi a celei naţionale


Epoca Istoria universală Istoria naţională
Epoca antică Mileniul IV î.Chr.–476 d.Chr. 512 î.Chr.–271 d.Chr.
476–1250 271–1300
Evul mediu
1250–1453 1300–1600
Epoca modernă 1453–1789 1600–1821
Epoca contemporană 1789–până în vremea noastră 1821–până astăzi

Raportarea istoriei naţionale la cea popoarelor apusene, care a fixat epocele


universală amplifică dimensiunea defazării istoriei universale. Deşi este alcătuită din
sau chiar a retardului istoric acumulat de aceleaşi elemente caracteristice celor patru
societatea şi cultura românească. Spre deo- epoce ale Apusului, desfăşurarea eveni-
sebire de Patraşcanu (1942), care îşi asumă mentelor istorice în ţinutul ocupat de nea-
în mod făţiş inferioritatea poporului român, mul nostru s-a petrecut într-un ritm cu totul
Lambrino et al. (1939, 4) recunosc implicit deosebit”. Ritmul „cu totul deosebit” este
decalajul atunci când afirmă că „Istoria formula eufemistică pe care autorii o gă-
noastră nu s-a dezvoltat la fel cu istoria sesc pentru a descrie întârzierea cronică a
94 Mihai Stelian Rusu, Topografii ale trecutului...

societăţii româneşti faţă de occident. To- teva excepţii (Constantinescu, 1928; David,
tuşi, chiar dacă este unanim recunoscută 1937), toate celelalte manuale afişează o
superioritatea civilizaţiei şi istoriei occiden- ambivalenţă faţă de momentul 1600 în isto-
tale, mândria patriotă răbufneşte în câteva ria românilor: chiar dacă există un consens
puseuri de orgoliu naţionalist. În această unanim asupra faptului că acţiunea unifi-
cheie poate fi interpretată afirmaţia făcută catoare a lui Mihai Viteazul nu a fost moti-
de Lambrino et al. (1939, 3), care după ce vată de idealuri naţionale, „ci numai de
admit implicit caracterul inferior al istoriei interese politice” (Lambrino et al., 1939,
româneşti, susţin totuşi că „deasemenea 212), acest fapt nu îi împiedică pe autorii
sunt epoci în istoria noastră, bunăoară de manuale să investească retrospectiv anul
aceea a lui Ştefan-cel-Mare, aceea a lui 1600 ca punct cardinal al istoriei românilor.
Mihai Viteazul şi mai recent aceea a lui De asemenea, demnă de remarcat este ten-
Ferdinand I-iu, care fac parte deadreptul dinţa regăţeană a istoriografiei naţionale,
din istoria universală”. Retardul istoric atât i.e. scrierea unei istorii etno-politice a elitei
de acut prezent în conştiinţa naţională conducătoare, ceea ce face ca istoria
românească nu putea fi minimalizat doar Transilvaniei să fie puternic marginalizată
prin elevarea anumitor momente eroice ale datorită faptului că a fost condusă de domni
trecutului românesc la nivelul istoriei occi- de origine etnică non-română.
dentale. Un laitmotiv sacrificial, care să
reliefeze victimizarea poporului român
înspre binele Europei creştine oferea o Istorie prin decret: sovietizarea
explicaţie mult mai confortantă. Iar istorio- trecutului românesc
grafia românească a găsit raţionalizarea
justificativă: statele române şi-au epuizat Preluarea puterii politice şi guverna-
energiile creative în stăvilirea înaintării mentale de către Partidul Comunist din
Islamului. Astfel, chiar dacă „n-a avut România (PCdR) în 1945 şi ulterior abdi-
niciun plan, iar cucerirea ţinuturilor româ- carea Regelui Mihai I în 1947 au însemnat
neşti […] a fost determinată de o nece- o radicală schimbare de regim socio-politic.
sitate” (Petrescu et al., 1935, 217), „Mihai Imaginea trecutului, ca resursă simbolică
a luptat ca un erou pentru binele Europei de legitimare şi contrafort ale ordinii
creştine” (Constantinescu, 1928, 175). Sta- consacrate, nu putea rămâne nealterată.
rea obiectivă de înapoiere a societăţii româ- Una dintre cele mai presante preocupări ale
neşti a fost compensată simbolic prin mitul noului regim în procesul de consolidare a
sacrificiului creştin în faţa puhoiului oto- puterii a fost aceea de „colonizare a tre-
man întru salvarea Europei (Boia, 2011, cutului” (Rusu, 2011), posibilă prin impu-
255). nerea unei noi grile de interpretare a istoriei
Conclusiv, discursul istoriografic din poporului român care să ranforseze noul
perioada interbelică etalează un naţionalism status quo. Colonizarea comunistă a istoriei
critic, în care excesele interpretative şi a făcut ca întreaga osatură a trecutului să
licenţele naţionaliste sunt drastic temperate. fie revertebrată. Noua armătură a istoriei
Coexistenţa unor multiple manuale şcolare deveneau principiile inexorabile ale
de istorie naţională face ca discursul epocii „Marxism-Leninismului” (Roller, 1952, 1,
să capete accente de polyglossia. În ciuda majuscule în original), singurele „cu ade-
evantaiului destul de divers al discursurilor, vărat ştiinţifice”, capabile să redea istoria
există o serie de note comune. În primul românească „aşa cum s-a desfăşurat real-
rând, evidentă este europenizarea istoriei mente” (Roller, 1952, v).
naţionale româneşti prin integrarea acesteia Publicarea în 1947 a manualului unic
în matca istoriei occidentale. Apoi, cu câ- coordonat de Mihail Roller simbolizează
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 84-102 95

expresia supremă a „istoriei prin decret” 124). Acronimizarea identităţii nominale a


(historiae ex fiat), comandată la ordinele statului român la R.P.R. relevă fără niciun
partidului, elaborată de membri ai parti- echivoc adoptarea modelului sovietic.
dului şi ratificată de conducerea partidului. Ideologia internaţionalistă a comunis-
Dacă discursul interbelic conceptualizează mului timpuriu recomanda păstrarea anco-
istoria poporului român ca gravitând în rării în universalitate a istoriei provinciale a
jurul axei reprezentate de Imperiul Otoman, poporului român. Manualul lui Roller res-
manualul lui Roller păstrează aceeaşi pectă acest dictat internaţionalist, istoria
abordare relaţională, însă substituie reperul naţională fiind încastrată în ritmurile isto-
central, care devine acum U.R.S.S. Chiar şi riei universale. În cel mai pur stil al mate-
numele manualului, Istoria R.P.R. (1952), rialismului dialectic, istoria societăţii ome-
indică reconfigurarea identităţii nominale a neşti este divizată în cinci orânduiri funda-
statului român după formula sovietică, de- mentale, forţa motrice care asigură pro-
numirea consacrată a statului fiind redusă pulsia dintr-o orânduire în alta fiind lupta
la o succesiune de litere (Boia, 2011, 123- de clasă.

Tabel 2: Periodizarea marxistă a istoriei universale şi a celei naţionale


Orânduirea socială Istoria universală Istoria naţională
Orânduirea comunei primitive – Până în 106 e.n.
Orânduirea sclavagistă Până în 476 e.n. 88 î.d.e.n.–271 e.n.
Orânduirea feudală 476–1789 271–1821
Orânduirea capitalistă 1789–1917 1821–23 august 1944
Orânduirea socialistă 1917–prezent 23 august 1944–prezent

Nicăieri infiltraţiile ideologice şi co- doilea rând, evidentă este rejectarea siste-
mandamentele politice nu au fost mai evi- mului creştin de cronologizare. Introdu-
dente decât în imaginea rolleriană a tre- cerea modalităţii de datare non-religioasă
cutului. Istoria românilor este „trasă în trebuie înţeleasă ca parte integrantă a poli-
schema” marxistă a succesiunii orânduirilor ticii mult mai ample de ateizare a societăţii
sociale. Deşi nu este menţionată explicit, româneşti. Pentru prima dată în istorio-
prezentă numaidecât în filosofia marxistă a grafia românească, după cronologia romană
istoriei se află o a şasea orânduire termi- promovată fără succes de August Treboniu
nală, punctul terminus al istoriei, orându- Laurian (1853), îşi face apariţia un sistem
irea comunistă. laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează
Două menţiuni merită reliefate: în pri- numerotaţia creştină, în care anul 1 îşi are
mul rând, borna temporală care divide obârşia în data tradiţională (dar eronată) a
orânduirea capitalistă („regimul burghezo- naşterii lui Isus, semnificaţia religioasă a
moşieresc”) de orânduirea socialistă („regi- acestei date este eliminată, după cum reiese
mul de democraţie populară”) este singura din pasajul următor:
datată cu maximă precizie cronologică.
„Astăzi se întrebuinţează sistemul de a
Data de 23 august 1944, care marchează număra anii înainte de era noastră (î.d.e.n.)
„eliberarea ţării noastre de către glorioasa şi după era noastră (e.n.). În mod
Armată Sovietică” (Roller, 1952, 11), este convenţional, era noastră începe cu al 31-
investită simbolic cu statutul de moment lea an de domnie al împăratului roman
fondator al noii epoci istorice de construire August (dată considerată de unii ca an de
a societăţii socialiste în R.P.R. „după naştere a lui Isus Hristos)” (Roller, 1952, 8).
exemplul şi cu ajutorul” U.R.S.S. În al
96 Mihai Stelian Rusu, Topografii ale trecutului...

Reinterpretarea semnificaţiei anului 1 al funcţie de modul de producţie şi orânduirea


istoriei ca al 31-lea an de domnie al împă- socială.
ratului August poate fi luată drept o „spă- Modificările suferite de structura şi sub-
lătură semantică” menită să elimine colora- stanţa istoriei româneşti nu au fost abrupte
tura creştină din cronologia convenţională. şi nici radicale, deşi efectul cumulativ al
retuşurilor s-a dovedit a fi unul destul de
dramatic. Două etape pot fi distinse în pre-
Memoriae quo ante, status quo lungul proces de prefacere post-rolleriană a
nunc: turnura etno-naţiona- trecutului românesc. Într-o primă fază, deşi
factorul naţional a fost reintrodus timid în
listă a comunismului matur meta-naraţiunea românească, periodizarea
trecutului a rămas cea marxist-leninistă. Pe
Ca stat satelit, aflat sub ocupaţie mili- tot parcursul deceniului şase şi chiar şi la
tară sovietică (trupele Armatei Roşii retră- începutul celui de-al şaptelea, după cum
gându-se în 1958), România manifesta o atestă manualul semnat de Dumitru Almaş
maximă sensibilitate faţă de evoluţiile po- et al. (1966), precum şi cel redactat de
litice de la Moscova. Schimbările din cen- Florea Dragne et al. (1971), s-a menţinut
trul politic moscovit erau ulterior modelate periodizarea întocmită de Roller, care poate
în periferia românească prin adoptarea de fi considerată de extracţie pur marxist-
politici strâns corelate directivelor leninistă.
Kremlinului. Istoriografia nu face excepţie. Într-o fază secundă, periodizarea trecu-
Transformată în armă de propagandă poli- tului s-a făcut conform unei scheme duble,
tică şi aliniată frontului ideologic socialist, utilizânduse în paralel două coduri nomi-
istoria a fost mobilizată, mai mult ca nici- nale pentru desemnarea perioadelor: dog-
odată, ca sursă de legitimare şi resursă matica formulă a orânduirilor primitivă-
simbolică pusă în slujba partidului devenit sclavagistă-feudală-capitalistă-socialistă,
unic. Prefigurată în teoria lui J. V. Stalin a dar care este acum secondată de un sistem
„socialismului într-o singură ţară”, apoi din denominativ paralel: „epoca străveche şi
ce în ce mai manifestă în secvenţa de eve- veche” acoperă orânduirile comunei pri-
nimente politice care s-au succedat în mitive şi sclavagistă, „epoca de trecere la
U.R.S.S. (moartea lui Stalin în 1953 urmată feudalism”, „evul mediu” ca interval echi-
de vigurosul denunţ post-mortem al cul- valent pentru orânduirea feudală, „epoca
tului personalităţii de către N. Hruşciov în modernă” corespunzând orânduirii capita-
1956), schimbarea plăcii ideologiei sovie- liste, şi „epoca contemporană” reprezen-
tice de la internaţionalism la naţionalism s- tând orânduirea socialistă (Daicoviciu et
a repercutat rapid şi asupra politicii şi al., 1972). Astfel, anul 1972 este decisiv în
istoriografiei româneşti. Ceea ce, calchiată desprinderea de structurarea tipic marxistă
nominal după reforma protestantă al cărui a timpului istoric românesc şi introducerea
protaganist principal a fost Martin Luther, a unui sistem „dublu mixt” de periodizare a
fost numită „reforma comunistă” (Urban, trecutului, menţinut până la prăbuşirea re-
1979), a afectat inevitabil şi modul de con- gimului comunist. Tranziţia va fi încheiată
ceptualizare a trecutului. Două mutaţii ma- doar în ediţia din 1991 (Daicoviciu et al.,
jore sunt evidente în această reformă pe 1991), în care clasificarea standard mar-
plan istoriografic: a) re-naţionalizarea tre- xistă pe bază de orânduiri este complet eli-
cutului, epurat anterior de orice semnificaţii minată, tot ceea ce rămâne fiind succesi-
naţionale în urma campaniei rolleriene; unea epocilor veche-medie-modernă-con-
b) abandonarea progresivă a dogmei mar- temporană.
xist-leniniste în periodizarea trecutului în
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 84-102 97

Turnura etno-naţionalistă operată în ca- munism, atât la nivelul societăţii per


drul regimului comunist a provocat o reva- ansamblu cât şi la cel al reconceptualizăriii
lorizare masivă a factorului naţional din istoriografice, nu avea să fie rapidă. În anii
istoria, devenită bimilenară, a statului ro- imediat postrevoluţionari, imaginea topo-
mân. Recursul la naţionalism în discursul grafică a trecutului românesc a suferit
istoriografic, după mai bine de un deceniu modificări minimale. În pofida faptului că
de propagandă inter- şi chiar anti-naţio- periodizarea marxist-leninistă, pe bază de
nalistă, reflectă capacitatea istoriei de a fi orânduiri sociale, este eliminată complet,
folosită ca unealtă discursivă în fasonarea manualul lui Daicoviciu et al. (1991) este o
memoriei colective în acord cu impe- simplă reeditare a textului din 1987, cu
rativele politice ale zilei. Naţionalismul a cosmetizările de rigoare. Deşi manualul
fost recuperat, radicalizat şi reinstalat ca este intitulat „Istoria românilor antică şi
axă centrală a conştiinţei istorice româneşti. medievală”, autorii oferă „periodizarea
Din acest motiv, putem vorbi despre „me- istoriei antice şi medii a României” (1987,
moriae quo ante”, i.e. restituirea memoriei 4, subl. n.):
societale antesocialistă, profund marcată de 1) Epoca străveche – de la apariţia omului
ideologia naţionalistă. În acelaşi timp, pe aceste teritorii şi până la formarea
deplasarea înspre etno-naţionalism a fost statului dac, sub conducerea lui
calculată ca strategie politică de con- Burebista;
solidare a unui regim afundat din ce în ce 2) Epoca veche (antică) – circa 80 î.e.n.–
mai adânc în criză. Restârnirea fermentului aprox. sec. VIII e.n.;
naţionalist şi a sentimentelor patriotice (ră- 3) Epoca medie – sec. VIII e.n.–1821,
mase încă nestinse de propaganda rolle- Revoluţia lui Tudor Vladimirescu fiind
riană) şi amplificarea lor paroxistică a considerată uvertura epocii moderne în
constituit o „terapie prin mit[o-istorie]” istoria patriei.
(Tomiţă, 2007, 12) ca reţetă ideologică de Dincolo de distanţările de vechea con-
compensare a gravelor deficite economice. ceptualizare a trecutului, manualul lui
Reinventarea comunistă a soluţiei naţio- Daicoviciu et al. (1991) rămâne, în esenţă,
naliste a fost o manevră de legitimare poli- acelaşi manual din 1987, cu diferenţa că nu
tică, al cărei succes s-a datorat exploatării mai menţionează o serie de expresii
unor sensibilităţi colective larg răspândite ritualice, adevărate clişee ale discursului
în rândul populaţiei. Însă, chiar dacă re- comunist: „comuna primitivă”, „orânduire
gimul totalitar a repus memoria antebelică socială” etc. De exemplu, ceea ce în ediţia
în drepturi, scopul urmărit a fost ranfor- 1987 este formulat „Epoca străveche: trăsă-
sarea ordinii socio-politice socialiste. turile generale ale orânduirii comunei pri-
Avem aşadar restituirea memoriei în slujba mitive” (1987, 12), în ediţia din 1991 de-
fortificării regimului actual: memoria quo vine „Epoca străveche: trăsăturile generale
ante, status quo nunc. ale epocii străvechi” (1991, 8). Diferenţa de
cele patru pagini (p. 12 vs. p. 8) rezultă
dintr-o serie de epurări: eliminarea por-
Postcomunism istoriografic: tretului lui Nicolae Ceauşescu de pe prima
inerţie reziduală şi restruc- pagină (pagina de verso a potretului fiind
lăsată imaculată pentru a nu perturba ima-
turare ginea conducătorului), înlăturarea unei
pagini întregi alcătuită din citate preluate
Colapsul regimului comunist prin revo- din cuvântările preşedintelui, iar restul de o
luţia română din 1989 urgenta reconcep- pagină fiind rezultatul cumulat al unor
tualizarea trecutului. Totuşi, ieşirea din co- multiple eliminări punctuale. Cosmetizările
98 Mihai Stelian Rusu, Topografii ale trecutului...

superficiale aduse textului reflectă supra- fost construite pe fundaţii noi, au preluat de
vieţuirea discursului comunist în regimul la acesta sistemul „epocal-cronologic” de
postrevoluţionar, reprezentând o axă a con- periodizare, acela de segmentare a timpului
tinuităţii istoriografiei comuniste care, istoric în epoci generice (veche, modernă,
încetul cu încetul, pe măsura îndepărtării contemporană). O variaţie a acestui sistem
temporale de vechiul regim, se va estompa. este avansată de Mihai Manea, Adrian
Manualele succesoare, care spre deose- Pascu şi Bodgan Teodorescu (1993, 10):
bire de cel al lui Daicoviciu et al. (1991) au

Tabel 3: Periodizare post-comunistă a istoriei (universale, continentale şi naţionale)


Planul
Epoca Universal Continental Naţional
Preistoria 4-3 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr.
Protoistoria – Mil. II î.Hr. Mil. II î.Hr.
Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista)
602 d.Hr. („când dispare graniţa du-
Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr.
năreană a Imperiului Roman Creştin”)
Epoca modernă 1492 1453 1600
Contemporaneitatea 1789 1789 1918

Aceeaşi schemă este reprodusă şi de în cele din urmă în „Epoca Contemporană”


manualul semnat de Liviu Lazăr şi Viorel (1918→). Acest tipar de periodizare îşi
Lupu (2000), cu diferenţa că din periodi- găseşte adepţi şi în câmpul istoricilor care
zarea acestora din urmă este extirpată „pro- nu fac parte din clubul autorilor de
toistoria”, care este asimilată intervalului manuale. În acest sens, Florin Constantiniu
preistoriei. (2011) optează în lucrarea sa – necon-
Planul de periodizare pe care l-am nu- venţional intitulată O istorie sinceră a
mit mai sus „sistemul epocal-cronologic” poporului român, dar tradiţională prin
dezvoltat pentru prima oară în perioada structură şi substanţă – pentru acelaşi şa-
comunistă de Daicoviciu et al. (1972) blon de partiţionare: istorie veche; istorie
supravieţuieşte şi după reforma introdusă medievală; istorie modernă; istorie con-
de manualele alternative. Publicat în prima temporană.
generaţie de manuale alternative, textul Continuitatea sistemului epocal-crono-
semnat de Burlec et al. (1997) păstrează logic de periodizare a trecutului românesc
acelaşi format de clasificare a timpului este acompaniată însă de o serie de modi-
istoric: epoca veche; epoca medievală; ficări substanţiale, prezente în majoritatea
epoca modernă şi contemporană. O altă manualelor post-comuniste. În primul rând,
variaţie, mai elaborată, este încercată de evidentă este recreştinarea timpului istoric,
Vulpe et al. (1999, 8), care clasifică „dura- posibilă ulterior încetării „prigoanei
tele timpului istoric în spaţiul românesc” pe ateiste” derulate de regimul comunist. Doar
întinderea săgeţii timpului, de la Daicoviciu et al. (1991), ca expresie rezi-
„Preistorie” (600.000 î.H.–cca 500 î.H), duală a discursului comunist, mai foloseşte
trecând prin „Antichitate” (cca 500 î.H.– sistemul laic „î.e.n.” şi „e.n.”. Fie că se
271 d.H.), „Epoca migraţiilor” (271 d.H.– recurge la formula „î.Chr.”, fie la cea de
sec. IX), „Evul Mediu” (sec. IX–1821), „î.Hr.” sau „î.H.”, istoria românilor este
„Epoca Modernă” (1821–1918), ajungând reinstalată pe coordonatele timpului reli-
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 84-102 99

gios. O a doua revenire vizează reluarea Multitudinea de modalităţi de siste-


sintagmei „Istoria românilor” în detrimen- matizare, ordonare şi categorizare a istoriei
tul „Istoriei României” din titlurile ma- arată că realitatea trecutului nu poate fi
nualelor şcolare. Apoi, din nou cu excepţia „decupată la încheieturi”, din simplul motiv
manualului lui Daicoviciu et al. (1991), că aceasta pur şi simplu nu are o structură
care aparţine structural perioadei comuniste articulară care să marcheze punctele în care
chiar dacă temporal a fost publicat după continuitatea temporală să fie despicată.
prăbuşirea regimului, numele autorilor tex- Spectrul întins de alternative ce stau la
tului reapar pe copertele manualelor. Nu în dispoziţia istoricului relevă faptul că nu
ultimul rând, semnificativă este importanţa există, şi nici nu poate exista, un sistem
simbolică acordată celor două momente de unic de organizare categorială a trecutului.
unitate naţională, 1600, respectiv 1918. Însă această constatare nu schimbă faptul
Prin marcarea temporală a momentelor că recurgerea la o formă sau alta de perio-
unificatorii, fibra naţionalistă este din nou dizare este o necesitate cognitivă. Un scurt
întreţesută în naraţiunea istorică româ- moment autoreflexiv ilustrează din plin
nească, devenind firul roşu care străbate această necesitate: inclusiv analiza între-
epopeea colectivă a poporului român. prinsă în rândurile de mai sus operează pe
În jurul anului 2000, meta-structura baza unei periodizări mai mult sau mai
istoriei româneşti pare să îşi fi terminat puţin explicite, compartimentând trecutul
cariera. Manualele publicate după această românesc în perioada naţionalismului
dată fie nu mai conţin niciun sistem de fundamentat pe ideea romanităţii poporului
clasificare periodică a istoriei, fie aban- român etalat de Şcoala Latinistă, perioada
donează relatarea cronologică a evenimen- naţionalismului critic al istoriografiei inter-
telor în favoarea unei structurări tematice a belice, intervalul temporal ocupat de faza
materiei. Renunţarea la prezentarea teleo- inter-, sau chiar anti-naţionalistă a isto-
logică a istoriei, abandon evidenţiat prin riografiei rolleriene, etapa naţionalismului
restructurarea non-cronologică a infor- comunist, urmată, în fine, de perioada na-
maţiei istorice, semnalează delimitarea de o ţionalismului revigorat al postcomunismu-
filosofie evoluţionistă a istoriei, care pre- lui incipient, acesta din urmă pe cale de a
zenta contemporaneitatea ca încununarea tranzita înspre un post-naţionalism con-
inexorabilă a destinului istoric al „fiinţei temporan.
naţionale româneşti”. Ca atare, concentraţia Desigur, este inutil de insistat asupra
de naţionalism prezentă în discursul istoric multitudinii de lipsuri şi limitări care afec-
suferă o diluare considerabilă. tează studiul de faţă. Suficient este de men-
ţionat că selecţia eşantionului de manuale a
fost realizată pe baza criteriului disponi-
Concluzii: decuparea realităţii bilităţii şi a accesului, în special în privinţa
istorice la încheieturi? manualelor vechi. Studiul nu este unul
exhaustiv. Posibilitatea de consultare a tu-
Periodizarea este, într-adevăr, după cum turor manualelor publicate în istoria învă-
punctează Jerry H. Bentley (1996, 749), ţământului public românesc ar crea o ima-
una dintre cele mai delicate sarcini ale ana- gine holistă, care probabil că ar reda o rea-
lizei istorice. Ceea ce nu i-a împiedicat pe litate ceva mai complexă decât este prezen-
aventurierii în realitatea consumată a tre- tată în analiza realizată. O posibilă dezvol-
cutului să folosească periodizarea ca un tare a studiului ar beneficia de lărgirea
instrument standard din trusa lor de scule eşantionului prin includerea mai multor
intelectuale. manuale în baza de date investigată. În
ciuda acestor limite inerente, concluzia stu-
100 Mihai Stelian Rusu, Topografii ale trecutului...

diului este ferm ancorată în datele dispo- că schema de periodizare a trecutului, pre-
nibile, relevând faptul că modul de perio- cum şi selecţia bornelor temporale investite
dizare a istoriei oglindeşte fidel „spiritul ca momente de cotitură în istoria unei
timpului” (Zeitgeist) în general, şi cu deo- colectivităţi, sunt colorate de ceea ce Petru
sebire interesele clasei sociale aflate la câr- Iluţ (2009, 197) numeşte „structurile men-
ma politică a societăţii. Ideea axială rezul- tale macrogrupale” prevalente în sistemul
tantă în urma acestei analize indică faptul de credinţe specific comunităţii respective.

Notă
1
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul European, în cadrul proiectului
financiar oferit prin Programul Operaţional POSDRU/107/1.5/S/76841, cu titlul „Studii
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane doctorale moderne: internaţionalizare şi
2007-2013, cofinanţat prin Fondul Social interdisciplinaritate”.

Bibliografie

Almaş, D., Georgescu-Buzău, G. şi Petric, A. Univers Enciclopedic Gold.


(1966) Istoria României. Manual pentru Daicoviciu, C., Constantinescu, M., Pascu, Ş.,
clasa a XI-a. Bucureşti: Didactică şi Daicovicu, H. et al. (1972) Istoria României.
Pedagogică. Manual pentru anul IV licee de cultură
Bentley, J. H. (1996) Cross-Cultural Interaction generală şi de specialitate. Bucureşti:
and Periodization in World History. The Didactică şi Pedagogică.
American Historical Review, 101, 3, 749- Daicoviciu, C., Constantinescu, M., Pascu, Ş.,
770. Daicovicu, H. et al. (1979) Istoria României.
Boia, L. (2011) Istoria şi mit în conştiinţa Manual pentru clasa a XII-a. Bucureşti:
românească (ediţia a III-a). Bucureşti: Didactică şi Pedagogică.
Humanitas. Daicoviciu, H., Teodor, P. şi Cîmpeanu, I.
Braudel, F. (1980a) Toward a Serial History. (1987) Istoria românilor antică şi
Seville and the Atlantic, 1504-1650, în On medievală. Manual pentru clasa a VII-a.
History, Chicago: University of Chicago Bucureşti: Didactică şi Pedagogică.
Press, 91-104. Daicoviciu, H., Teodor, P. şi Cîmpeanu, I.
Braudel, F. (1980b) The Situation of History in (1991) Istoria românilor antică şi
1950. On History. Chicago: University of medievală. Manual pentru clasa a VII-a.
Chicago Press, 6-22. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică.
Burke, P. (1990) The French Historical David, R. (1937) Istoria Românilor pentru clasa
Revolution. The Annales School, 1929-89. a IV-a secundară a şcolilor cu limba de
Cambridge: Polity Press. predare germană. Sibiu: Honterus.
Burlec, L., Lazăr, L. şi Teodorescu, B. (1997) Dragne, F., Ionescu, M. şi Iordănescu, A. (1971)
Istoria românilor. Manual pentru clasa a Istoria României. Manual pentru clasa a
IV-a. Bucureşti: All. VIII-a. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică.
Cahill, T. (1995) How The Irish Saved Eliade, M. (1984) „Teroarea istoriei” şi destinul
Civilization (Hinges of History). New York: României. Cuvântul Românesc.
Doubleday. Emerson, R. (1960) From Empire to Nation: the
Chelcea, S. (2001) Metodologia cercetării Rise to Self-assertion of Asian and African
sociologice: Metode cantitative şi calitative. Peoples. Cambridge: Cambridge University
Bucureşti: Economică. Press.
Constantinescu, N. A. (1928) Istoria Românilor Engelhardt, I. (2002) A Topography of Memory.
(ediţia a II-a). Bucureşti: Cartea Representations of the Holocaust at Dachau
Românească. and Buchenwald in Comparison with
Constantiniu, F. (2011) O istorie sinceră a Auschwitz, Yad Vashem and Washington,
poporului român (ediţia a IV-a). Bucureşti: DC. Bruxelles: Peter Lang.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 84-102 101

FitzGerald, F. (1979) America Revised: History Părţile I, II şi III (3 volume). Iaşi.


Schoolbooks in the Twentieth Century. New Laurian, A. T. (1870) Elemente de Istoria
York: Little Brown & Co. Româniloru pentru classile primare (ediţia a
Gaddis, J. L. (2002) The Landscape of History: VIII-a). Bucureşti: Libraria G. Ioanid & A.
How Historians Map the Past. Oxford: Spirescu.
Oxford University Press. Lazăr, L. şi Lupu, V. (2000) Istoria românilor.
Grice, H. P. (1975) Logic and conversation, în Manual pentru clasa a VIII-a. Bucureşti:
P. Cole şi J. L. Morgan (Eds.), Syntax and Teora.
Semantics, Volume 3: Speech Acts. New Lyotard, J.-F. (1993) Condiţia postmodernă:
York: Academic Press, 41-58. raport asupra cunoaşterii. Bucureşti: Babel.
Grinin, L. E. (2007) Production Revolutions and Manea, M., Pascu, A. şi Teodorescu, B. (1993)
Periodization of History: A Comparative Istoria românilor: din cele mai vechi
and Theoretic-mathematical Approach. timpuri până la Revoluţia din 1821. Manual
Social Evolution & History, 6, 2, 75-120. pentru clasa a XI-a. Bucureşti: Didactică şi
Halbwachs, M. (1992) The Legendary Pedagogică.
Topography of the Gospels in the Holy Murgescu, M.-L. (1999) Între „bunul creştin” şi
Land, în On Collective Memory. Chicago: „bravul român”. Rolul şcolii primare în
University of Chicago Press, 191-235. construirea identităţii naţionale româneşti
Harnad, S. (2005) To Cognize Is To Categorize: (1831-1878). Iaşi: A’92.
Cognition Is Categorization, în H. Cohen şi Panaitescu, P. P. (1942) Istoria românilor
C. Lefebvre (Eds.), Handbook of pentru clasa VIII-a secundară (ediţia a VI-
Categorization in Cognitive Science. a). Craiova: Scrisul românesc S.A.
Amsterdam: Elsevier, 20-44. Parsons, T. (1951) The Social System. London,
Howard, J. E. (1986) The New Historicism in UK: Routledge & Kegan Paul Ltd.
Literary Studies. English Literary Patraşcanu, D. D. (1937) Istoria Românilor
Renaissance, 16, 1, 13-43. pentru clasa IV-a secundară. Bucureşti:
Ilie, R. (1936) Istoria românilor. Bucureşti: Cultura românească.
Cugetarea. Petrescu, M., Ilie, R. şi Totoiu, I. (1935) Istoria
Iluţ, P. (2009) Psihologie socială şi socio- românilor pentru clasa VIII-a secundară.
psihologie. Iaşi: Polirom. Bucureşti: Cartea Românească.
Iorga, N. (1910) Istoria Românilor pentru clasa Pingel, F. (2010) UNESCO Guidebook on
a IV-a şi a VIII-a secundară (ediţia a II-a). Textbook Research and Textbook Revision.
Vălenii de Munte: Neamul Românesc. 2nd revised and updated edition. Paris and
James, W. (1907) Pragmatism. A New Name for Braunschweig: Unesco and Georg Eckert
Some Old Ways of Thinking. New York: Institute for International Textbook
Longmans, Green and Co. Research.
Jonker, G. (1995) The Topography of Roller, M. (1952) Istoria R.P.R. Manual pentru
Remembrance: The Dead, Tradition and învăţământul mediu (ediţia a II-a).
Collective Memory in Mesopotamia. Leiden; Bucureşti: Editura de stat didactică şi
New York; Köln: Brill. pedagogică.
Kogălniceanu, M. (1982) Cuvânt introductiv la Roşu, V.-T. (2004) Istorie trăită la August
cursul de istoria naţională, în 1848 la Treboniu Laurian. Studiu de caz: Istoria
Români. Istorie în date şi mărturii, Românilor (1862). Annales Universitatis
Bucureşti: Ştiinţifică şi Enciclopedică, 212- Apulensis, Series Historica, 8, 119-123.
224. Rusu, M. S. (2011) The Colonization of the Past
Krippendorff, K. (2004) Content Analysis: An and the Construction of Mnemonic Order.
Introduction to Its Methodology. Thousand Studia Universitatis Babes-Bolyai -
Oaks; London; New Delhi: Sage Sociologia, 46, 2, 39-57.
Publications. Sellars, W. (1997) Empiricism and the
Lambrino, S., Lazăr, G. şi Arbore, V. P. (1939) Philosophy of Mind. Cambridge: Harvard
Istoria românilor pentru clasa VIII-a University Press.
secundară. Bucureşti: Autorilor Asociaţi. Smith, A. D. (1998) Nationalism and
Laurian, A. T. (1853) Istoria Romaniloru. Modernism: A Critical Survey of Recent
102 Mihai Stelian Rusu, Topografii ale trecutului...

Theories of Nations and Nationalism. New University Press.


York: Routledge. White, H. (1973) Metahistory: The Historical
Thoreau, H. D. (1878) Walden. Boston: James Imagination in 19th-century Europe.
R. Osgood and Company. Baltimore: The Johns Hopkins University.
Tomiţă, A. (2007) O istorie „glorioasă”. Woodward, K. L. (1999) 2000 Years Of Jesus.
Dosarul protocronismului românesc. Newsweek Magazine, April 4.
Bucureşti: Cartea Românească. Zamfir, C. (2005) Spre o paradigmă a gândirii
Urban, G. R. (Ed.) (1979) Communist sociologice. Ediţia a II-a. Iaşi: Polirom.
Reformation: Nationalism, Internationalism Zerubavel, E. (1997) Time Maps: Collective
and Change in the World Communist Memory and the Social Shape of the Past.
Movement. New York: St. Martin’s Press. Chicago: University of Chicago Press.
Vulpe, A., Păun, R. G., Băjenaru, R. şi Grosu, I. Zerubavel, E. (1998) Language and Memory:
(1999) Istoria românilor VIII. Bucureşti: „Pre-Columbian” America and the Social
Sigma. Logic of Periodization. Social Research, 65,
Wertsch, J. V. (2004) Voices of Collective 2, 315-330.
Remembering. Cambridge: Cambridge

Primit la redacţie: ianuarie, 2013


Socio-economic Mutations Occurred in the
Evolution of Communist Urban Structures.
Case Study: Ştei (Bihor County, Romania)1
Valentin Nemeş*
Luminiţa Filimon**
Claudiu Filimon***
University of Oradea, Department of Geography, Tourism and Territorial Planning

Abstract: The establishment of the communist regime (1945-1989) triggered the shaping of a
new model of development of the country, by hastening the transformation and construction of
a modern and competitive state, based on two major pillars represented by heavy industry
and cities. The implementation in the territory of these policies led to the emergence of
“socialist urban structures”, often with monofunctional profile and artificially sustained by
massive investment at the expense of other traditional urban centers. The fall of the
communist regime and the rigors of adapting to market economy have triggered other
mutations in the Romanian socio-economic system at all scale levels. The present study
highlights the successive shocks occurred in the natural evolution of Ştei (from village to
town) in this socio-economic context. In order to highlight the mutations occurred in the
studied area there were used a number of demographic and economic markers. A typical
exponent of the forced industrialization policies, conditioned by the proximity to uranium
resources, it became Dr. Petru Groza town “overnight”, with over 5.000 inhabitants. After the
fall of communism followed the progressive decline of the town occurred due to the
difficulties to adapt the heavy industry to the market economy, simultaneously with the
diminishing of the uranium resources. The socio-economic situation of the last decades
illustrates the identity crisis facing the town after the loss of its economic identity. The
revitalization of the town of Ştei depends directly on the development policies and the urban
regeneration process, based on its real potential.

Keywords: post-communism, socio-economic mutations, urban decline, Ştei.


Cuvinte-cheie: postcomunism, mutaţii socio-economice, declin urban, Ştei.

Introduction Sighiştel. The city is crossed by national


road DN 76 Oradea–Deva and Oradea–
Ştei city is located in the South-East Vaşcău railway (Filimon, 2007). The
part of the Bihor County, surrounded by distance from Ştei to the main city of the
Bihorului, Pădurea Craiului and Codru county – Oradea is 80 km. In the
Moma mountains, at the confluence of the immediate vicinity of Ştei are three cities:
rivers Crişul Negru, Crişul Băiţa and Beiuş, Vaşcău and Nucet (Figure 1).

* University of Oradea, Department of Geography, Tourism and Territorial Planning, 1 University


St., 410087 Oradea, Romania. E-mail: nemes_vali@yahoo.com.
** University of Oradea, Department of Geography, Tourism and Territorial Planning, 1 University
St., 410087 Oradea, Romania. E-mail: palelumi@yahoo.com.
*** University of Oradea, Department of Geography, Tourism and Territorial Planning, 1 University
St., 410087 Oradea, Romania. E-mail: claudiupunct@yahoo.fr.
104 Valentin Nemeş, Luminiţa Filimon, Claudiu Filimon, Socio-economic Mutations...

Figure 1: Localization of Ştei city.


Source: own representation.

Ştei village created and imposed by The work plan includes theoretical
polarizing center in the south-east of Bihor framing of the phenomenon specific of for-
County during the communist regime, mer socialist bloc countries, emphasizing
plays a major role in the rural development the local specificity through socio-demo-
of the surrounding area. Through the new graphic and economic analysis, high-
status earned in the region, the communist lighting the communist heritage and post-
urban structures2 have changed the demo- communist transitional period effects.
graphic and economic flows within Beiuş
Land, previously oriented towards the
traditional city Beiuş, towards the Ştei, Theoretical background
Nucet and Vaşcău triad. Ştei has assumed
the development coordination of polarized The post-communism period highlights
area, which, due to economic restructuring general issues which primarily concern the
occurred in recent years, determined a economic capacity and performance of
decline of the city, propagated in the firms and markets in dealing with endo-
surrounding communes. The decline of Ştei genous and exogenous pressures. The
city is analyzed both in terms of the transition to open economies is charac-
decrease of population, as well as the terized by more intense macro-economic
changes occurred within demographic vulnerabilities (Scharpf and Schmidt,
structures, with repercussions in the eco- 2000). The collapse of the central planned
nomic environment. economy has coincided not only with the
In the presented context, the study aims collapse of the industrial organization, in
to focus on the issue of social and power for more than 40 years, but has also
economic changes occurred in Ştei, exposed these emerging markets to a more
highlighting the factors that contribute to severe global competition to which they
the onset of these phenomena, and the were, from structural reasons, not ready.
limitations of these phenomena, captured in The industrial production and employment
strategic planning documents that concern rates dramatically decreased, while infla-
sustainable development of the city. tion and poverty rates systematically
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 103-115 105

increased. Unfortunately, with the collapse deterioration of family relations and tradi-
of the central planned economy, the set of tional family ties, as well as a reduction of
existing institutional complementarities in the social networking capacity, especially
force during the communism also for the poorest social strata, with the
collapsed. The process of capitalist con- consequent diminution of the possibilities
version meant a drastic recalibration of the to find a job (Cerami, 2009).
once established institutional structures and The changes in the labour structure
associated ties (Cerami, 2009). The have primarily involved:
companies in post-communist countries i) an increase in the number of the
were robustly attacked and put under unemployed, due to the lay-off of workers
pressure by more competitive foreign firms in numerous state-owned enterprises;
and products, which found it easy to alter ii) an increase in employment in the
the false stability established by the private sector (and in self-employment) due
communist planners. Only a few “com- to the privatization of the central planned
munist” brands survived the shock of economy;
transition. The emergence of specific forms iii) a drastic decrease of people working
of clientage as an heritage of the com- in the agricultural and industrial sector, only
munist past, in order to deal with the in part covered by an increase in the number
shortages caused by central planning, of those employed in the service sector;
“second” and “informal” economies emer- iv) the formation of a new managerial
ged almost everywhere in the region, elite (class), formed, however, in a large part,
affecting the local and regional deve- of previous administrators and technocrats
lopment (Szélenyi, 1988; Hankiss, 1991; (Szélenyi, 1988; Eyal et al., 1998);
Szalai, 2005). New emerged towns, as Ştei, v) the emergence of a new middle class,
have developed a local network of parallel including self-employed people who work
services to the model imposed by the in their own enterprises, white-collar
central policy, due to close ties with the workers and intellectuals (Adamski et al.,
countryside to which the inhabitants 2001; Machonin et al., 2001; Spéder et al.,
belonged. 2001; Tuček, 2001; György and Róbert,
The post-communist transition includes 2003);
changes in multiple layers of economy, vi) and the dissolution of the once
institutional and legal structures, as well as crucial social class of the “skilled manual
politics and society, at large. The transition workers” (Slomczynski and Mach, 1997).
from a planned to a market economy could Societal transformations possess spe-
be described in terms of the major society cific process structures with their own
changes concerning the social inclusion, temporalities. The important elements are
the life chances and the life quality of the the dilemmas of simultaneity. These
citizens. In terms of social inclusion, the dilemmas refer to the complexity and the
post-communist period is characterized by attempt of radical, holistic and fast social
a rise in poverty, income inequality, social change the transformations aim at. This
fragmentation, as well as in material, idea to change all levels and all relevant
cultural and social deprivation. Material, layers (from economy, legislation and
cultural and social deprivation, certainly policy, up to arts and science) at once with
not absent during the communist regime, the „old“, i.e. given, individuals into a
have now drastically increased (Simai, complete „new“, i.e. radically modernized,
2006). In terms of life quality, the major way must generate dilemmatic situations of
political and economic changes have action, with specific (unintended) con-
triggered an increase in social closure, the sequences (Kollmorgen, 2010) (Figure 2).
106 Valentin Nemeş, Luminiţa Filimon, Claudiu Filimon, Socio-economic Mutations...

Figure 2: Levels, contexts, logics and forms of society transformation.


Source: own representation and overview partly based on a conceptual idea by Ekiert and Hanson,
2003.

Described processes led to an urban fostering the transformation (Iankova,


shrinkage which usually are characterized 2002; Bafoil, 2009). During the transition
by: from centralized to market economy,
1. out-migration, 2. the change in birth Romania has experienced both growth and
rate, 3. de-industrialisation and 4. suburba- economic contraction, the labor market has
nization (Rink, 2011). experienced successive reforms and
The development of functioning market structural changes (Chelcea, 2008).
economies posed a serious challenge for The conditionality of EU accession
the post-communist communities with little directly influenced the flow and content of
or no experience within economy competi- domestic public policy shaping the internal
tivity, the EU has been instrumental in market relations as well as the institutional
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 103-115 107

and legal structures of the candidate states destroying economic, social and cultural
(Cafaggi et al., 2010). The conditionality of connections, considered too traditionalist
accession had also brought changes into the (Serbescu, 2009). The collectivization
social policies (Turkina and Surzhko- interrupted private land relations by
Harned, 2011). The inclusion of minorities, instituting agricultural associations as the
legal protection of human rights and primary form of farm production. The
environmental awareness were the main communist management aimed at creating
areas of focus (Cerami, 2005). an urbanized and highly industrialized
society. In this system, the village was to
become an annex of the town (a potential
Communism’s shadow source of workers and raw materials). The
communist regime succeeded in bringing
Communism diminished the importance deep changes and discontinuities in the
of social origins in the status attainment urban and rural societies. Its tactics were
process, by favoring people coming from varied: intense urbanization; annexation of
farmers’ or workers’ roots, triggering villages to towns, or their compulsory
migration from rural to urban area, being transformation into “towns”; annulment of
the specific process of the socialist property rights and collectivization; forced
regimes, one that characterized industriali- changes to local economies and admi-
zation in general. The expansion of the nistrations; demolition of private houses
industrial production is also paralleled by and the construction of blocks of flats
urbanization, as an important segment of (followed by the forced relocation of the
the rural population relocates to towns, as population to the flats); industrialization
future manpower employed by the and the concentration of the manpower
developing industrial sector. The industrial near industrial sites (Gheorghiu, 2008). All
enterprises and urban centres, through their these actions had a huge impact on the rural
accentuated need of manpower, attract rural environment and its inhabitants. In an
population to towns, thus contributing to unnatural, forced way, they changed rural
the development of urban settlements ways of life and rural customs, and led to
(Enyedi, 1996). The communist regime economic stagnation in most rural areas
interpreted industrialization and urba- where people built few new buildings. The
nization in terms of the dominant ideology communist regime also brought deep
of modernization, seeking to create “the alterations of the social structure and
new socialist man”, and attempting to individual motivation, unsettling almost
fulfill quantitatively defined goals: any system of values based on common
transforming dominantly rural societies sense. In many cases, changes at the
into urban ones. In this way, the massive individual level — as in each person’s
relocation of rural population to towns had, ways of living, thinking, and relating to
primarily, a symbolic stake – the mo- others — had an even more negative effect
dernization (Geambaşu, 2007). On the on the traditional environment than a
other hand, the official encouragement of larger-scale economic or social change
rural–urban migration was also motivated (Veres, 1999). The emphasis put on the
by the very pragmatic goal of transforming industrial development created a growing
the economy into an industrial one. The need for manpower, and, in consequence,
agricultural collectivization is the con- made the recruitment of rural origin
sequence of a political ideology which workers necessary. Meanwhile, towns have
sought to create a “new society” by another ideological significance, as well –
they represent the centres of socialist power
108 Valentin Nemeş, Luminiţa Filimon, Claudiu Filimon, Socio-economic Mutations...

and domination, the sites of the creation of Regeneration of Ştei city with the parti-
the “proletariat”, the working class, and the cipation of five local actors (officials from
rightful holders of power (Harloe, 1996). the Urban Planning Department, Economic
The industrialization meant the moderni- Department and Social Development
zation of production and the improvement Department of the City Hall) and three
of life quality (Kemény, 1990). However, researchers (two from the University of
the socialist regime failed to address one Oradea and one from University of
particularly important issue: that of the Hannover). The working meeting high-
socialization and integration of newcomers lighted the main issues to which local
within the urban context. The geographical authorities must address, and some pers-
mobility from villages to towns has been pective actions toward increasing the
considered both by the official political quality of life. Partially, data’s from those
discourse and the migrants themselves as a meetings was used in order to explain the
form of upward social mobility. The rural current status of the Ştei, causes of urban
immigrants were a special category of the decline and socio-economic transforma-
“new socialist men” – one of the primordial tions. The demographic, economic data’s
modernizing projects of the socialist was processed and used in this paper as
ideology. “The new socialist man” could classic indicators for presenting the evo-
only be created through the politics of lution of Ştei. Data’s from urban and
homogenization and systematization, spatial planning and from the working
through the eradication of former social meeting offered a spatiotemporal pers-
systems and structures, and particularly, pective of the study, by finding the histo-
through the dissolution of the barriers rical and local factors which contributes to
between different social categories specific the decadence of a town considered with
to capitalist societies: urban and rural, male potential.
and female, worker and intelligentsia
(Kligman, 2000). Results and disscussions
Between 1952 and 1956, the village of
Research design Ştei was transformed by the Russians into
the town with over 5.000 inhabitants, from
Data used to highlight the socio-eco- 500 inhabitants initially. This was largely a
nomic mutations occurred in the evolution result of the discovery of uranium resour-
of Ştei (a town known as Dr. Petru Groza3 ces at Băiţa and the establishment of the
– an exponent of the Romanian Communist Romanian – Soviet Company “Kwartit” for
Party) were collected from official cen- the extraction and exploitation of subsoil
suses (INS, 1956-2011), town records (FL, resources. The Russians' appearance in
1994-2005) and extracted from urban and 1952 triggered the construction of a town
spatial planning documents (PUG Ştei, in Ştei village. In only four years in the
2007 and SDDŞ, 2008). In this study was town on the Crişul Negru river were built
analyzed also data’s extracted from dozens of residential blocks and barracks,
regional planning documents (PDJ Bihor, an administrative palace, five theaters,
2007), in order to emphasize more clearly three dance floors, two schools (one in
the transformations of Ştei town. A round Romanian and one in Russian), clinics, a
table was established during this research, sports complex, restaurants and shops
in May 2012 on the topic of Urban (Simedre, 2003).
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 103-115 109

Figure 3: Demographic evolution of the town of Ştei.


Source: INS, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 and 2011.

The analysis of statistical data at implicitly can be observed in the absence


locality level reveals a population growth of culture and urban tradition. Locals
registered in Ştei. Therefore, from the rural perceive until today Ştei as a city of
town with 545 people, in only six years, the newcomers vinituri. The building plans of
new declared town in 1956 recorded a Ştei city were made in Moscow, a city
978% population growth. The new city originally designed for Russian elites. For
image was determined by the settlement of locals, the access on the Lenin Street was
a new large number of inhabitants. This forbidden.

Figure 4: Two floors block built for the soviet elites – “Lenin Street” nowadays Unirii Street.
Credits photo: Valentin Nemeş.

Between 1956 and 1966, there had been happened during 1966-1977, when after an
registered a stagnation, due to the lack of intense industrialization and urbanization
central policy intervention, that only process dictated from the central level, it
110 Valentin Nemeş, Luminiţa Filimon, Claudiu Filimon, Socio-economic Mutations...

was recorded a 35% population growth. In entire urban existence was founded on their
the last decades of the communist era, the workplace, or the citizens of rural origin
regime maintained the upward trend of (Teşliuc and Pop, 1999). Mostly the
demographic evolution, the maximum economic units have narrowed their acti-
number (10,415 inhabitants) being recor- vities a lot, followed by severe social con-
ded in 1992, which means a 34% increase sequences. Therefore, the Ştei former
of population, compared to 1977 as a mining company, from 5.500 employees in
reference year. Inevitably, the fall of the 1990 reduced to 1.900 employees in 1995,
communist regime and the transition to and only 450 employees in 2000. A
market economy rigors have imposed an consequence of the gradual depletion of the
economic efficiency (extractive industry existing uranium deposits and reduced
being the most affected), in this context, funds for geological prospecting, in 2007
the town of Ştei lost 17% of the population started a process of mine closure (at the
until 2002, and 41% of the population until Avram Iancu mine being registered only
2011 compared to 1992 (Filimon, 2007). 130 employees). Rural immigrants have
The post-1989 massive economic proved to be one of the social categories
reorganization and industrial reform most exposed to social risk and unemploy-
affected, primarily, people employed in the ment. Under these circumstances, many
heavy industry, “new workers”, whose people have returned to the rural areas.

Figure 5: 5a Natural balance, 5b Migratory balance.


Data source: Town Records4 1994-2005.

The analysis of the demographical throughout the post-communist period, and


evolution of Ştei through the indexes of only in small part assisted by alternate
birth, death, immigration and emigration positive – negative natural balance, which
shows a continuing population loss, largely strengthens the regressive character of the
due to a negative migration balance population.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 103-115 111

Figure 6: 6a Gender structure in Ştei – 1966, 6b Gender structure in Ştei – 1992 and 6c Gender
structure in Ştei – 2002. Data source: INS, 1966, 1992 and 2002.

An obvious transition concerning the inactive population, more specifically, at


inhabitants of Ştei can be seen in the the level of retired people, where their
gender structure. Whereas in the com- share was 23% in 1992, doubling their
munist period the male – female ratio is weight in just 10 years, reaching 43%.
specific to a town developed around the Thus, the activity rate considered as the
mining industry, where the share of the share of the active population from the total
male population is higher (55%), in the population analyzed in a regional context,
post-communist period, due to the in- highlights a strong regressive trend. This
dustrial restructuring and tertialization decline reflects the decrease of the weight
trends, the male population share decreases of the working age population of the total
to 49%. The postcommunist Ştei is population of Ştei, mainly due to its
structurally characterized by higher levels regressive dynamics caused by the aging
of female employment. Moreover, the new population and migration of working age
challenge that post-communist societies are population.
called to face in this area of social pro- In terms of employed population, the
tection seems to be concerned not with a structure by sectors reveals the maintaining
farewell to maternalism (Brainerd, 2000), at a low share of the active population in
but rather with the establishment of new the primary sector, below 2%, and a
forms of the process of becoming tertialization tendency to the detriment of
reacquainted. the secondary sector. Thus, the share of
The professional structure of the employed population in the secondary
population is one of the demographic economic sector decreased from 69%, in
variables, which suffered major changes in 1992 to 58%, in 2002. The population
the effort to adapt to the socio-economic employed in the secondary sector had a
mutations occurred during post-com- regressive evolution, industry losing
munism. In a period of only 10 years ground to the benefit of the tertiary sector
between the two censuses – 1992 and 2002 activities, especially in services, following
– the ratios between the active and inactive the mutations occurred in the post-com-
population, the employed and unemployed munist period and restructuration of heavy
population, as, in fact, the structure of industry. On the other hand, the share of
employment and unemployed population tertiary population reached from 30%, in
have incurred significant changes. 1992 to 40%, in 2002. The positive
Therefore, in Ştei the share of active changes are due primarily to the trade and
population of the total number of construction boom being more repre-
population in 1992 was 48%, reaching the sentative than other service sectors such as
weight of 40% in 2002. However, the banking, insurance etc. After the fall of
greatest change is recorded at the level of communism, local economy diversified due
112 Valentin Nemeş, Luminiţa Filimon, Claudiu Filimon, Socio-economic Mutations...

to the first private companies. Unfortu- Conclusions


nately, 82% of these have a commercial
profile, only 15% provide services and 3% The communist urban structures
industrial activity (Filimon et al., 2011a). (Săgeată, 2002) are nothing else than the
The population structure by age groups ambition of the communist regime resul-
reveals a decrease of the share of young ting from the central planned economy
people of the total population, from 36%, policies built on representative pillars of
in 1992 to 27% in 2002, the adult those times, namely, urbanization and
population remained around 61%, respec- industrialization. When the two pillars had
tively, 66% in 2002, and the share of been created in an artificial way where Ştei
elderly population doubled from the 3% in was concerned, the transiency of these
1992 to 8% in 2002. structures was strictly related to the higher
The transition to a market economy of level support. Of course, forced urbani-
the communist enterprises established in zation and industrialization policies had a
Ştei was particularly difficult (Filimon et major impact not only on the newly created
al., 2011b), mainly because of their profile, communist structures, but also on the entire
then because of the loss of their market and region, causing disruptions in the natural
the tight dependence on other associated evolution of the region. The rural areas
units, whose imbalance caused chain were profoundly affected, the changes
reactions in the Romanian economy. occurred at the settlements level being, in
In conclusion, the adaptation of the many cases, irreversible. The end of the
heavy industry in Ştei to the rigors of the communist regime meant the abandonment
market economy was very slow, and the of these new urban structures and, impli-
achievements, moderate. The monospe- citly, of the emblematic industry. There-
cialization of this area in the south of Beiuş fore, the elements around which the urban
Land is a long-term challenge for a structures had been built disappeared and,
balanced territorial development process. due to the mono-industrial character of
As a result of the situation that had caused those towns, favored the installation of
social problems primarily on the unem- severe crises in the area. A new process of
ployment of population, in 1998 was crea- socio-economic mutations took place,
ted the Ştei-Nucet under-privileged area namely, the return to rural origins was a
(by Government Emergency Regulation no. specific process in the early years of the
24/1998, modified by Law no. 20/1999), post-communist period. In fact, those who
including Ştei and Nucet town and came in Ştei from the surrounding villages,
Drăgăneşti commune, benefiting from a were, during the communist period, close
number of facilities in order to attract and in touch with the native space, and
potential investors. During the transition to once that it was possible they returned at
a market economy and with the support their forefathers homes. The inclusion of
from the national level, the town of Ştei the studied town in the so-called under-
managed to recalibrate the problematic privileged areas triggered the appearance of
situation caused by the restructuring of the some investors, and finally, the set-up of
industry. In the research paper Beiuş Land. new large industrial platforms which
Regional geography study conducted by generated new processes of gravitation
Luminiţa Filimon, Ştei is described as a from the surrounding countryside. Thus,
part of an effervescent economic area. the socio-economic risks were limited,
improving the attractiveness of the town.
The general national context triggered by
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 103-115 113

the orientation towards European Union wards the more attractive western
integration and the accession in this struc- European countries. The difficult situation
ture in 2007 has led to new opportunities. facing the community of Ştei from a socio-
On the one hand, the access to information economic point of view, the adaptation to
and funds designed to improve the life the rigors imposed by a competitive market
quality, and on the other hand, the access to economy impose sustained efforts by the
employment in western European countries local authorities and the necessity to adopt
profoundly changed the pre-integration local strategies, corroborated with the poli-
situation, young and adult people leaving cies elaborated at a superior hierarchical
Ştei towards Oradea, and from there, to- level.

Notes
1 3
This contribution presents some results from Dr. Petru Groza was the Prime Minister of
the UEFISCDI research project TE_287, the first Communist Party-dominated go-
nr.75/2010. vernments under Soviet occupation, during
2
In this study, the urban structure is viewed the early stages of the Communist regime in
as an abstract or generalized description of Romania.
4
the distribution of socio-economic Fişa localităţii, is a general data base at local
phenomena in urban geographic space level.
(Capone and Nichols, 1976).

References

Adamski, W., Zaborowski, W. and Nalecz, K. P. Cerami, A. (2005) Europeanization and Social
(2001) The Dynamics of Structural Conflict Policy in Central and Eastern Europe,
in the Process of Systemic Change: Poland Dissertation Universität Erfurt.
1980-2000. Polish national report prepared Cerami, A. (2009) Socio-Economic Transfor-
for the Conference: Structural Changes in mations in Post-Communist Countries:
Post-Socialist Central Europe and the Actual Central and Eastern Europe and Russia
Challenges of Modernization, Prague, May Compared. Romanian Journal of Political
11-13. Science, 9, 1, 1-24.
Bafoil, F. (2009) Central and Eastern Europe: Chelcea, L. (2008) Bucureştiul postindustrial.
Europeanization and Social Change. New Memorie, dezindustrializare şi regenerare
York: Palgrave Macmillan. urbană. Bucureşti: Polirom.
Brainerd, E. (2000) Women in transition: DJS (Direcţia Judeţeană de Statistică) (1994-
Changes in gender wage differentials in 2005) Fişa Localităţii 1994-2005.
Eastern Europe and the former Soviet Ekiert, G. and Hanson, St. E. (2003) Time,
Union, in Industrial & Labor Relations Space, and Institutional Change in Central
Review, 54, 1, 138-162. and Eastern Europe, in Gr. Ekiert; St. E.
Cafaggi, F., Cherdnychenko, O., Cremona, M., Hanson (eds.) Capitalism and Democracy in
Cseres, K. et al. (2010) Europeanization of Central and Eastern Europe. Cambridge:
Private Law in Central and Eastern Europe. Cambridge University Press, 15-48.
SOCIAL SCIENCE RESEARCH Enyedi, G. (1996) Urbanisation Under
NETWORK? No. 15/2010. Socialism, in Gr. Andrusz, M. Harloe and I.
Capone, D. L., Nichols, W. W. (1976) Urban Szelényi (eds.), Cities After Socialism.
structure and criminal mobility. American Urban and Regional Change and Conflict in
behavioral scientist, 20, 2. Post-Socialist Societies. Blackwell
Publishers Ltd, Oxford.
114 Valentin Nemeş, Luminiţa Filimon, Claudiu Filimon, Socio-economic Mutations...

Eyal, G., Szélenyi, I. and Townsley, E. (1998) INS (Institutul Naţional de Statistică) (2012)
Making Capitalism without Capitalists: The Rezultatele provizorii ale Recensământului
New Ruling Elites in Eastern Europe. Populaţiei şi Locuinţelor – 2011.
London; New York: Verso. Kemény, I. (1990) Velük nevelkedett a gép.
Filimon, L. (2007) Ţara Beiuşului. Studiu de [They Grew with the Machines]. Budapest:
geografie regională, Teză de doctorat, Vita Publishing House.
Universitatea Babeş-Bolyai. Kligman, G. (2000) Politica duplicităţii.
Filimon, L., Olău, E. and Nemeş, V. (2011a) Controlul reproducerii în România lui
Mining Communities between Decline and Ceauşescu. [The Politics of Duplicity.
Sustainability. Case Study: Nucet (Bihor Controlling Reproduction in Ceauşescu’s
County, România). Recent Researches in Romania]. Bucharest: Humanitas.
Mechanics, WSEAS, Corfu 310-315. Kollmorgen, R. (2010) Transformation theory
Filimon, L., Petrea, R., Petrea, D. and Filimon, and socio-economic change in Central and
C. (2011b) Small towns and intercommunal Eastern Europe. A conceptual framework, in
construction. Case study: Bihor county, Employment and economy in Central and
Romania. Transylvanian Review of Eastern Europe. EMECON, 1-17.
Administrative Sciences, 34, 114-126. Machonin, P., Červenka, J., Gatnar, L., Kuchař,
Geambaşu, R. (2007) Rural-urban migration P. et al. (2001) Structural Changes in the
and the creation of “the new socialist man” Post-Socialist Czech Republic and the
in the communist Romania, Irmgard Coninx Actual Challenges of Modernization. Czech
Stiftung, Berlin. National Report prepared for the Con-
Gheorghiu, T. O. (2008) Locuirea tradiţională ference: Structural Changes in Post-Socialist
rurală din zona Banat-Crişana: Elemente de Central Europe and the Actual Challenges of
istorie şi morfologie; protecţie şi integrare. Modernization, Prague, May 11-13.
Timişoara: Eurobit. Primăria oraşului Ştei (2007) Planul Urbanistic
György, L. and Róbert, P. (2003) Middle General (PUG) al oraşului Ştei 2007.
Classes in the Making in Central and Primăria oraşului Ştei (2008) Strategia de
Eastern Europe, in V. Mikhalev (ed.), dezvoltare durabilă a oraşului Ştei (SDDŞ)
Inequality and Social Structure during 2008.
Transition, New York: Palgrave MacMillan, Rink, D. (2011) Urban Shrinkage as a problem
99-132. of post-socialist transformation. The Case of
Hankiss, E. (1991) The “Second Society”: Is Eastern Germany. Sociologie Românească,
There an Alternative Social Model IX, 3, 20-34.
Emerging in Contemporary Hungary?, in F. Săgeată, R. (2002) Structurile urbane de tip
Fehér and A. Arato (eds.), Crisis and socialist – o individualitate geografică?.
Reform in Eastern Europe, New Brunswick; Analele Universităţii din Oradea, Seria
London: Transaction Publishers, 303-334. Geografie, XII, 61-69.
Harloe, M. (1996) Cities in the Transition, in: Scharpf, F. W. and Schmidt, V. A. (2000)
Gr. Andrusz, M. Harloe and I. Szelényi Welfare and Work in the Open Economy
(eds.), Cities After Socialism. Urban and From Vulnerability to Competitiveness
Regional Change and Conflict in Post- (Volume I), Oxford: Oxford University
Socialist Societies Blackwell Publishers Ltd, Press.
Oxford. Serbescu, A. (2009) On Change and Adaptation:
Iankova, E. A. (2002) Eastern European Rural inhabitation during the Romanian
Capitalism in the Making. New York: post-socialist transition. TDSR, XXI, I, 37-50.
Cambridge US. Simai, M. (2006) Poverty and inequality in
INS (Institutul Naţional de Statistică) (1956- Eastern Europe and the CIS Transition
2002) Recensământul Populaţiei şi Locuin- Economies, UN/DESA Working Paper, 17,
ţelor 1956, 1966, 1977, 1992, 2002. UNDESA, New York.
Available at https://statistici.insse.ro/shop. Simedre, I. (2003) Ştei – 500 de ani –
Accesed on September 12, 2012. Monografie. Ştei: Ex Libris Hoffnung.
Slomczynski, K. M., Mach, B. W. (1997)
Dissolution of the socialist working class in
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 103-115 115

Poland, Hungary and Czeh Republic: A Tuček, M. (2001) Transformation of Social


myth or reality? Sisyphus. Social Sudies, 10, Structures in the Czech and Slovak
Warsaw: IFiS Publishers, 93-118. Republics over Past Fifty Years. Czech and
Spéder, Z., Elekes, Z., Harcsa, I. and Róbert, P. Slovak national report prepared for the
(2001) The Outlines of the Transformation Conference: Structural Changes in Post-
in Hungary. Hungarian national report Socialist Central Europe ad the Actual
prepared for the Conference: Structural Challenges of Modernization, Prague, May
Changes in Post-Socialist Central Europe ad 11-13.
the Actual Challenges of Modernization, Turkina, E. and Surzhko-Harned, L. (2011) The
Prague, May 11-13. Effects of Economic and Political
Szalai, E. (2005) Socialism. An Analysis of its Transitions on Value Systems in Europe:
Past and Future. Budapest: CEU Press. Analysis of Generational Differences. Paper
Szélenyi, I. (1988) Socialist Entrepeneurs. presented at Twelfth Biannual International
Madison: University of Wisconsin Press. Meeting of the European Union Studies
Teşliuc, C. M. and Pop, L. (1999) Sărăcie, Association held in Boston Massachusetts
inegalitate şi protecţie socială, in C. Rühl on March 3-5, 2011.
and D. Dăianu (eds.), Tranziţia economică Veres, E. (1999) De/re-taranizare în România
în România. Trecut, prezent şi viitor, The după 1989. Sociologie Românească, 3.
World Bank , Romanian Center for
Economic Policies, Bucureşti, 65-90.

Primit la redacţie: octombrie, 2012


Dimensiunea etno-culturală a cetăţeniei în
legislaţia contemporană a Uniunii Europene
şi a României (1992-2012)1
Marin Constantin*
Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române, Bucureşti

Abstract: My article is conceived as a comparative assessment of the implications that the


European Union enlargement in 2007 has entailed upon the ethno-national belongingness
among Romanian nationality and ethnic minorities in Romania. The cultural identity of ethnic
and linguistic communities is currently related to the statute of European Union citizenship,
as established by the article 8 of the Maastricht Treaty of European Union (1992). In such
socio-economic and legislative framework, the anthropological theorizing of ethnicity and
“cosmopolitanism”, alongside that of the “human rights” and the “national minorities”,
actually approximates the ethno-cultural dimension of the European and national citizenship,
in the historical continuity and development of the European national states, as well as within
their institutional structuring, once they have adhered to a European community. The
equivalence and communication between the terminology of European and national
legislation (with its specialized juridical principles) endorse the European conceptualization
of national citizenship, and, at the same time, the national intelligibility of European
citizenship. To exemplify, the official language of Romanian state is also one of the official
languages of Europen Union, which is the same as the recognition by the Constitution of
Romania of the minorities’ right to use their maternal languages in justice. Similarly, the
ethnic, cultural, linguistic, and religious identity compose the “configuration” of ethno-
nationality in the Framework Convention for the Protection of National Minorities, in the
Constitution of Romania, and in the draft Statute of National Minorities in Romania as well.

Keywords: ethnicity; citizenship; transborder; cosmopolitanism; Europe; Romania.


Cuvinte-cheie: etnicitate; cetăţenie; transfrontalier; cosmopolitism; Europa; România.

Introducere pectiva cetăţeniei Uniunii Europene (sta-


bilită prin Articolul 8 al Tratatului Uniunii
Aderarea României la Uniunea Europene de la Maastricht, 1992). În cadrul
Europeană (2007) aduce cu sine o recon- socio-economic şi legislativ amintit, teore-
figurare a fondului etno-cultural tradiţional tizarea antropologică a etnicităţii şi cosmo-
atât în cazul naţiunii majoritare româneşti, politismului, alături de aceea a drepturilor
cât şi în cel al minorităţilor naţionale din omului şi minorităţilor naţionale, aproxi-
ţara noastră. În lucrarea de faţă, propun o mează de fapt dimensiunea etno-culturală
analiză a identităţii etno-lingvistice şi cul- a cetăţeniei europene şi naţionale, fie în
turale în Europa şi în ţara noastră, din pers- continuarea istorică a dezvoltării statelor

* Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române, Bulevardul Eroii Sanitari 8,


sector 5, Bucureşti. E-mail: marinconstantinro@yahoo.com.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 116-132 117

naţionale europene, fie în contrast cu arti- migranţi străini (precum turcii) (Bosswick,
cularea instituţională a acestora, odată cu 1999, 52-3). Lingua padana afirma în anii
reunirea lor într-o comunitate europeană. 1990 „identitatea lingvistică” pentru un
Printr-un studiu comparativ, am în vedere „popor al Padaniei”, în nordul Italiei (ca
problematizarea cetăţeniei europene şi a program al formaţiunii politice Lega Nord)
celei româneşti, în acord cu datele legis- (Pace, 1999, 64), aşa cum lupta pentru o
laţiei comunitare şi naţionale în vigoare, educaţie proprie în limba albaneză a repre-
precum şi redefinirea etnicităţii sub ra- zentat în aceeaşi perioadă o revendicare
portul condiţiei transfrontaliere a acesteia centrală a populaţiei albaneze din Kosovo,
în Europa contemporană. împotriva sârbilor (Hudson, 1999, 73).
Articolul de faţă se referă mai întâi la Teritorialitatea transfrontalieră (şi ne-
etnografia contemporană a etnicităţii în concordanţa curentă dintre etnicitate şi
Europa, în conformitate cu datele actuale cartografierea statelor naţionale în Europa)
ale literaturii antropologice. În continuare, caracterizează grupuri precum Saami
vom preciza demersul metodologic al lu- (populaţie fino-ugrică al cărei habitat
crării de faţă, în termenii unui studiu include regiuni din Norvegia, Suedia,
comparativ asupra aspectelor legislative Finlanda şi Rusia) (Engebrigsten, 1999,
ale cetăţeniei şi etno-naţionalităţii în 43), şi Pomacii (musulmani ce locuiesc în
Uniunea Europeană. Rezultatele acestei ţinuturi muntoase din Bulgaria, Grecia,
cercetări sunt prezentate printr-o discuţie Macedonia, Albania şi Turcia) (Georgieva,
comparativă asupra etnicităţii şi cetăţeniei 1999, 221). Asocierea identităţii etnice cu
europene în legislaţia Uniunii Europene, economia tradiţională este în continuare
etnicităţii şi cetăţeniei europene în inter- activă printre oierii aromâni din nordul
pretarea antropologică, apartenenţei etno- Greciei (Chang, 1992), la fel ca pescuitul în
naţionale în definirea legislativă româ- „micro-enclavele” de Nekrasovi (grup
nească, şi etnografiei transfrontaliere din rusofon din vecinătatea Lacului Varna, în
România în perspectivă antropologică. Bulgaria) (Anastassova, 1999). Atunci când
naţionalismul maltez contemporan invocă
„ataşamentul popular” faţă de creştinismul
Etnografia contemporană a catolic (Baldacchino, 2009, 161), religia
etnicităţii în Europa este responsabilă pentru „transformarea
etnicităţii” în cadrul comunităţii pakista-
Literatura antropologică recurge în mod neze din Bradford (Anglia), acolo unde
constant la un ansamblu de trăsături ale identificarea musulmană a noilor generaţii
„portretizării” etno-naţionale, cu reliefarea apare ca o contrapondere a loialităţilor de
interculturală variabilă a acestora. Astfel, clan şi de trib, prevalente printre mai vârst-
„consangvinitatea” este ceea ce diferenţiază nicii Pakistani (Husband, 1999, 96).
populaţia elenă din Grecia şi migranţii de În ce măsură atare „ontologie” a aparte-
origine greacă proveniţi din fostele re- nenţei etno-culturale în Europa zilelor
publici sovietice, pe de o parte, de migran- noastre conferă etnicităţii o relevanţă ana-
ţii refugiaţi în aceeaşi ţară (cum sunt kurzii) litică şi interpretativă în critica antropo-
(Dikaioiu, 1999, 59); jus sanguinis traduce logică? Studii recente atrag atenţia asupra
„conceptul etnic al legislaţiei naţionalităţii” procesului de etnicizare al comunităţilor de
în Germania şi influenţează politicile locale romi din Europa Răsăriteană, materializat
ale repatrierii etnicilor germani din fosta într-un „management al identităţii” acestora
Uniune Sovietică şi pe cele ale refuzului de către propriile elite culturale (prin inven-
naturalizării unor grupuri importante de tarea unor tradiţii Romani şi revendicarea
condiţiei politice a unei „naţiuni non-teri-
118 Marin Constantin, Dimensiunea etno-culturală a cetăţeniei...

toriale”, fără stat); construcţia intelectuală pene (2000). Acest contur legislativ în
amintită este investită cu aparenţa unui fapt definirea apartenenţei şi variabilităţii etno-
de etnogeneză, după modelul formării naţi- culturale din Europa zilelor noastre poate fi
unilor moderne europene, dar care – dată confruntat cu tematica antropologică a etni-
fiind heterogenitatea, marginalitatea şi izo- cităţii şi naţionalismului în raport cu reali-
larea socială a romilor – riscă să intensifice tăţile cetăţeniei europene şi cosmopolitis-
„vechile stereotipuri şi prejudecăţi etnice” mului. Aşa cum voi constata, convergenţa
la adresa acestora (Giordano şi sau – dimpotrivă – incompatibilitatea dintre
Boscoboinik, 2003, 20-22; 2008, 14-17). etnic, civic şi global reflectă (după caz)
Temeiurile istorice ale „mitologiei etnice” propensiunea cercetătorilor pentru o dialec-
prin care Kosovo este rememorat (în retro- tică între asemenea „înrolări” sau „pozi-
specţia bătăliei dintre sârbi şi turci de la ţionări” culturale în societăţile europene
Kossovopolje, din 1389) drept „leagăn al contemporane, şi (respectiv) pentru autono-
identităţii sârbeşti” nu pot eluda realitatea mia sau asincronia fiecăruia din cele trei
(la fel de istorică) a unui „apartheid etnic” „însemne”.
asupra populaţiei albaneze din Kosovo, Cu deosebire, tradiţiile şi politicile etni-
după 1989 (Hudson, 1999, 72-3). Lega cităţii transfrontaliere anticipează (şi co-
Nord, mişcarea politică secesionistă din există cu) problematizarea legislativă con-
nordul Italiei, a mobilizat o seamă de sim- temporană a drepturilor, libertăţilor şi con-
boluri etno-istorice sau mitologice (ascen- diţionărilor asociate cu identitatea, aparte-
denţa civilizaţiei celtice, valea „sacră” nenţa sau caracterul etnicităţii în România
dintre Alpi şi râul Po, zeul Padanus), întru şi în Europa. Echivalenţa sau comunicarea
„inventarea identităţii etnice” a Padaniei dintre termenii enunţaţi în legislaţia na-
(Pace, 1999, 64). Asemenea etnificări dez- ţională şi europeană (şi principiile juridice
văluie „natura contingentă şi contextuală” a corespunzătoare) asigură în fond concep-
naţionalismului contemporan în Europa şi tualizarea europeană a cetăţeniei naţionale
conduc spre definirea identităţii naţionale şi, în acelaşi timp, inteligibilitatea naţio-
ca fiind „mai puţin o noţiune romantică de nală a cetăţeniei europene. Limba oficială a
ataşament emoţional faţă de o patrie, şi mai statului naţional român (spre a exemplifica)
degrabă o opţiune, un act de voinţă, sau este şi una dintre limbile oficiale ale
chiar o decizie calculată despre costurile şi Uniunii Europene, aşa cum folosirea în
beneficiile afilierii” (Cram, 2009, 111). justiţie a limbii materne a minorităţilor este
un drept recunoscut în Constituţia
României; identitatea etnică, culturală,
Semnificaţii legislative ale lingvistică şi religioasă compune „configu-
cetăţeniei şi etno-naţionalităţii raţia” etno-naţionalităţii atât în Convenţia-
cadru pentru protecţia minorităţilor naţio-
în Uniunea Europeană nale în Europa (1995), cât şi în Constituţia
României (2003) şi în proiectul Statutului
Sunt interesat în a evidenţia trăsăturile Minorităţilor Naţionale din România
încadrării juridice a identităţii etno-ling- (2005); în sfârşit, condiţia de membru al
vistice şi religioase într-o serie de docu- unei minorităţi etnice recunoscute din
mente ale Uniunii Europene, după cum România întemeiază dreptul electoral al
urmează: Tratatul privind Uniunea Euro- persoanei respective (la fel ca al oricărui alt
peană (1992), Convenţia-cadru pentru cetăţean) şi la alegerile din ţară, şi la cele
protecţia minorităţilor naţionale (1995), din Europa.
Tratatul de la Amsterdam (1997), Carta Românitatea este astfel semnificativă
drepturilor fundamentale a Uniunii Euro- nu doar ca ansamblu al unor valori naţio-
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 116-132 119

nal-statale, în expresia etnic-majoritară a mentale a Uniunii Europene (2000) pre-


acestora, ci şi ca un ethos împărtăşit în vede pentru persoanele şi cetăţenii Uniunii
cadre micro-comunitare şi regionale din- „dreptul la libertatea de gândire, de conşti-
afara statutului naţional, într-o viziune mi- inţă şi de religie”, implicând „libertatea de
noritară despre lume. Mai mult: prin cetă- a-şi schimba religia sau convingerea,
ţenie, românii admit participarea mino- precum şi libertatea de a-şi manifesta reli-
rităţilor etnice în sistemul lor naţional de gia sau convingerea individual sau colectiv,
guvernământ, la fel cum ei înşişi sunt recu- în public sau în particular, prin intermediul
noscuţi şi integraţi într-un corp electoral cultului, învăţământului, practicilor şi înde-
european. Din acest punct de vedere, plinirii riturilor” (art. 10 [1]); acelaşi docu-
amendamentele aduse Statutului Mino- ment interzice (art. 21 [1]) discriminarea
rităţilor Naţionale din România de Comisia „de orice fel”, inclusiv din motive de „rasă,
Europeană pentru Democraţie prin Res- culoare, origine etnică sau socială, carac-
pectarea Legii ilustrează un exerciţiu critic teristici genetice, limbă şi religie”, preci-
de punere în acord a înţelegerii local-tradi- zează „respectul” Uniunii pentru „diver-
ţionale a etnicităţii cu transpunerea civică, sitatea culturală, religioasă şi lingvistică”
transnaţională, a acesteia. (art. 22) şi acordă oricărui cetăţean comu-
nitar dreptul de a alege şi de a fi ales în ca-
drul alegerilor pentru Parlamentul Euro-
Etnicitatea şi cetăţenia pean şi în cadrul alegerilor locale din statul
europeană în legislaţia Uniunii membru (art. 39 [1], 40) împreună cu drep-
tul de sesizare a Mediatorului European
Europene (art. 43) şi de petiţie la Parlamentul Euro-
pean (art. 44), precum şi cu libertatea de
Cel mai adesea, etnicitatea este descrisă circulaţie în Uniune (art. 45 [1]).
prin prisma „proprietăţilor” unor comu- Inaugurarea Centrului European al Cul-
nităţi distincte din punct de vedere cultural. turii (cu sediul la Geneva) în 1949 – anul
Convenţia-cadru pentru protecţia mino- de naştere a celui dintâi Parlament Euro-
rităţilor naţionale (adoptată de Consiliul pean, la Strasbourg – atribuia culturii
Europei, la 1 februarie 1995) enunţă europene şi diseminării acesteia rolul
„identitatea etnică, culturală, lingvistică şi istoric de „prevenire a unui nou război, prin
religioasă” a grupurilor minoritare; „reli- înlocuirea [...] naţionalismului romantic din
gia”, „limba” (cu „alfabetul limbii ofi- veacul al XIX-lea cu un puternic antina-
ciale”), „tradiţiile şi patrimoniul cultural”, ţionalism şi federalism”; totuşi, în chiar
laolaltă cu „istoria” – compun astfel inven- viziunea fondatoare (profesată de perso-
tarul expresivităţii elementare a unei mino- nalităţi ca Robert Schuman, Alcide De
rităţi etnice; textul Convenţiei are în vedere Gasperi şi Konrad Adenauer) a unor insti-
drepturile şi libertăţile persoanelor (art. 1, tuţii supranaţionale europene precum
3-11, 13-18, 20), condiţionează „practicile Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi
tradiţionale” prin respectarea „dreptului na- Oţelului (1951), Comunitatea Economică
ţional”, a „standardelor internaţionale” şi a Europeană şi Comunitatea Europeană a
„exigenţelor ordinii publice”, cu evitarea Energiei Atomice (1957) – „forţa naţiona-
explicită a „definirii ariilor locuite tradiţio- lismului [...] putea fi doar micşorată şi con-
nal” şi „recunoaşterii drepturilor colective” trolată temporar, însă niciodată eliminată”
pentru persoane aparţinând minorităţilor (Guibernau, 2011, 305, 314). Într-adevăr,
(Consideraţii generale, art. 31, 44, 66). În conform legislaţiei comunitare în vigoare,
temeiul „comuniunii de valori dintre po- „Este cetăţean al Uniunii Europene orice
poarele Europei”, Carta drepturilor funda- persoană care are naţionalitatea unuia
120 Marin Constantin, Dimensiunea etno-culturală a cetăţeniei...

dintre Statele Membre, conform legilor în ţeniei europene solicită precizarea rapor-
vigoare în statul respectiv”; cetăţenia tului dintre etnicitate/naţionalism (ca set
europeană completează cetăţenia naţională consuetudinar de valori) şi normativitatea
(fără a se substitui acesteia), permiţând ce- unei politeia (ca sistem de drept al rezi-
tăţeanului Uniunii să-şi exercite anumite denţilor unui stat). Observând cum, aidoma
drepturi „pe teritoriul Statului membru în culturii (în sens antropologic), cetăţenia
care locuieşte (şi nu numai în ţara din care este mai curând „un proces activ, decât
vine, aşa cum se întâmpla înainte)”; aceste unul pasiv”, Máiréad Nic Craith relevă
drepturi vizează libera circulaţie, dreptul de „falsa dihotomie” dintre „naţionalismul
sejur, de stabilire, dreptul la muncă şi stu- civic” şi „naţionalismul etnic”, o distincţie
diu, dreptul de a alege şi de a fi ales în ce conferă naţionaliştilor „civici” un „simţ
Parlamentul European şi în cadrul alege- de respectabilitate” (prin interpretarea secu-
rilor locale în statul de rezidenţă, [...] lară a culturii majorităţii în termeni de
dreptul de petiţionare în faţa Parlamentului „cetăţenie”) şi suspectează pe cei „etnici”
European şi dreptul de a apela la Media- de lucruri precum „obsesia minorităţilor”,
torul European pentru examinarea cazurilor „separatism” sau chiar „terorism”; de fapt,
de administrare defectuoasă din partea „orice cetăţenie este culturală”, implică un
instituţiilor şi organismelor comunitare „proces cultural”, iar „separarea culturii şi
(Tratatul privind Uniunea Europeană, cetăţeniei [...] ignoră sensul de apartenenţă
Maastricht, 1992, art. 8). Statutului de cetă- ce este exclus atunci când contextul cultu-
ţean european i-au fost adăugate ulterior şi ral al oricărei forme de cetăţenie este exclus
dreptul de a se adresa instituţiilor europene sau nedefinit” (Nic Craith, 2004, 291-2,
într-o limbă oficială a Uniunii Europene şi 296). Deşi recunoaşte că „la fel ca naţio-
de a primi un răspuns redactat în aceeaşi nalitatea, cetăţenia este construită social şi
limbă, dreptul de acces la documentele politic, şi astfel o noţiune arbitrară”,
Parlamentului European, ale Consiliului şi Catherine Neveau susţine că o „comunitate
ale Comisiei Europene, în anumite condiţii, a cetăţenilor” şi o „comunitate a conaţio-
dreptul de nediscriminare, pe bază de nalilor” nu sunt în mod necesar „coexten-
naţionalitate, sex, rasă, religie, dizabilitate, sive”; cetăţenia este ceea ce „permite indi-
vârstă sau orientare sexuală, între cetăţenii vizilor să se elibereze dintr-o apartenenţă
Uniunii şi dreptul de acces egal la funcţia mai mult sau mai puţin prescrisă” şi – în
publică comunitară (Tratatul de la comparaţie cu identitatea etnică – include
Amsterdam, 1997, art. 2 [7, 11, 45]). „dimensiunea politică, legală, instituţională
şi practică”, nu doar pe aceea „culturală”
(Neveau, 2005, 199, 201); Uniunea
Etnicitatea şi cetăţenia euro- Europeană constă în fond într-o
peană în interpretarea antro- domainorama (gestionând culturalul, poli-
ticul, economicul ş socialul ca „domenii”),
pologică în care „cultura poate intersecta cu naţio-
nalismul, ca în Europa continentală”, dar şi
Contextualizarea contradictorie a naţio- cu „structura socială, ca în Anglia”
nalului (ca referent politic negativ despre (McDonald, 2005, 4-5). Ca o „categorie
trecut, în efortul postbelic de instituţio- legală”, cetăţenia europeană apare drept
nalizare a unei comunităţi economice a „concretizarea ideii unei ‘Europe a oame-
popoarelor Europei) în geneza însăşi a nilor’”: proiectul şi evoluţia monedei euro
Uniunii Europene şi (ca aport constitutiv şi a unei „Eurozone” echivalează în acest
legitim al condiţiei şi drepturilor civice în sens cu o „tehnologie a cetăţeniei [euro-
Europa unită) în elaborarea juridică a cetă- pene]”, prin conturarea unei „statalităţi
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 116-132 121

europene” implicite, în „continuitate cu Europeană (2004) şi superioritatea nive-


simbolurile monetare curente ale suvera- lului salarial din această ţară faţă de retri-
nităţii statale şi autoguvernării naţionale” buirea muncii în Tunisia sau Sudan au atras
(Shore, 2012, 7). În aceeaşi simbolistică în anii care au urmat un val de imigranţi
eurocentrică, „imnul, steagul şi paşapoar- africani clandestini; acest fapt a încurajat în
tele armonizate” reflectă şi ele „cadrul micul stat insular (altminteri lipsit de
mental naţional-statal al birocraţilor de la „clivaje etnice sau rasiale”) dezvoltarea
Bruxelles”; ca proces istoric, însă, cetăţe- unui nascent nationalism, cu un „caracter
nia în statele moderne europene „a legiti- secular” (în pofida ataşamentului popular
mat cultura majoritară în numele unei iden- faţă de Biserica Catolică), „în căutarea unei
tităţi non-culturale sau civice”, astfel încât identităţi” pentru o societate ce conservă
„activităţile din spaţiul public sunt adeseori între altele „singura limbă semitică într-un
determinate de standarde culturale ce sunt alfabet latin” (Baldacchino, 2009, 150-4,
acceptate ca neutre întrucât aparţin majori- 161).
tăţii [naţionale]”, în vreme ce cultura a Într-o disparitate ce opune minorităţile
devenit „tot mai mult asociată cu mino- indigene şi minorităţile imigrate, adaptarea
rităţile sau cu exoticul” (Nic Craith, 2005, legislativă a diversităţii culturale în Europa
211-2). Interpretarea juridică a crucifixului relevă „paradoxul” statului naţional con-
de către Curtea Europeană a Drepturilor temporan – devenit „prea mic în a controla
Omului ca fiind un „simbol al secularis- forţele economice determinante pentru
mului, nu doar al creştinismului” stabileşte bunăstarea cetăţenilor” şi totuşi „prea mare
accepţiunea „flexibilă” dată în prezent reli- în a da o expresie satisfăcătoare unor cres-
giei creştine într-o Europă a majorităţilor cânde identităţi localizate” (Turton şi
naţionale înscrise „cultural-istoric” într-un González, 1999, 11-2). În Norvegia, într-o
atare devotament religios, spre deosebire de consultare publică organizată de autorităţi
reducerea simbolurilor islamice la „semni- după aderarea oficială la Convenţia de
ficaţii pur religioase” ce „ameninţă sfera Protejare a Minorităţilor Naţionale în
publică europeană” (Oliphant, 2012, 10). Europa (1995), statutul de popor indigen a
Instabilitatea relaţiei conceptuale dintre fost preferat de grupul etnic Saami ca fiind
naţionalitate şi cetăţenia europeană este o „definiţie mai potrivită” (în preservarea
oglindită în problematica imigraţiei – fie unor drepturi culturale şi economice) decât
din perspectiva majorităţilor naţionale, fie cea de „minoritate naţională” (aplicată
din aceea a grupurilor etno-culturale mino- comunităţii de imigranţi finlandezi Kven,
ritare. Într-un context neo-naţionalist, ca- precum şi grupurilor locale de evrei, tătari
racterizat printr-un „pattern ideologic- şi romi) (Engebrigsten, 1999, 47-8).
ierarhic tripartit”, cu poziţionarea „noastră” Guvernul Germaniei a urmat o distincţie
între „cei de sus” (autorităţile europene de similară – aceea dintre temeiul etnic al
la Bruxelles) şi „cei de jos” (imigranţi naţionalităţii moştenite după unul sau ambii
locali şi alte minorităţi cultural-lingvistice părinţi (jus sanguinis) şi cetăţenie ca drept
din Uniune sau dinafara acesteia), Partidul teritorial, după locul naşterii (jus soli) –,
Libertăţii din Austria – asociat „noii atunci când (în 1996) a refuzat să recu-
drepte” şi participant în 1999-2002 la coa- noască populaţia de imigranţi turci (23%
liţia locală de guvernare – câştigă ade- din cele 7,3 milioane de străini) ca mino-
ziunea unor grupuri de populaţie austriacă ritate naţională, spre deosebire de micile
pe fondul îngrijorărilor acesteia faţă de imi- minorităţi „indigene” de sorbieni (slavo-
graţia est-europeană şi impactul său asupra foni, cca 70.000), ţigani (cca 70.000) şi da-
pieţei locale a muncii (Gingrich, 2006, 197- nezi (cca 50.000) (Bosswick, 1999, 51-5).
9, 201). Aderarea Maltei la Uniunea
122 Marin Constantin, Dimensiunea etno-culturală a cetăţeniei...

În ce măsură Uniunea Europeană poate Uniunii Europene) de protecţie consulară


adecva sau „armoniza” – prin ethosul său din partea autorităţilor diplomatice ale unui
„comunitar” – polimorfismul cultural şi alt Stat Membru, în cazul în care statul din
varietatea etno-naţională ce întemeiează şi care provine nu are reprezentanţă diploma-
continuă să însufleţească structuri supra- tică sau consulară în statul terţ respectiv”
statale precum Piaţa Comună sau Spaţiul (Tratatul privind Uniunea Europeană,
Schengen? În vreme ce în Catalonia sau Maastricht, 1992, art. 8). În cazul acordu-
Scoţia, „compatibilitatea dintre naţional şi rilor încheiate de Uniune (prin decizia Con-
regional merge mână în mână cu guverna- siliului Uniunii Europene şi prin aprobarea
rea [europeană] multistratificată” Parlamentului european) cu terţe ţări sau cu
(Guibernau, 2011, 311), „agenda regiona- organizaţii internaţionale, Consiliul se pro-
list-naţionalistă” a partidului Plaid Cymru nunţă prin unanimitate pentru acceptul
din Ţara Galilor” întrevede posibilitatea Uniunii asupra Convenţiei Europene a
unor europenizări alternative celei pro- Protecţiei Drepturilor şi Libertăţilor
movate de Uniunea Europeană: reiterarea Fundamentale ale Omului (Versiunea Con-
unei ideologii „europeniste” în diverse solidată a Tratatului de Funcţionare a
formule politice între 1926 şi 2007 („apar- Uniunii Europene, conform cu amenda-
tenenţa europeană”, critica Comunităţii mentele introduse de Tratatul de la
Economice Europene, pledoaria pentru o Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007 şi
„Europă a regiunilor şi naţiunilor istorice”) intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, art.
intră astfel în egală rezonanţă cu existenţa 217, 218). Asemenea prevederi deschid
unei „Europe dinaintea Europei” şi a unei tematica legislativă a Uniunii Europene (cu
„Europe dincolo de Europa” (Wyn Jones, ale sale „naţionalităţi” şi cu ai săi electori
2009, 134-44). În aceste condiţii, integrarea comunitari) către o problematizare globală
cetăţenilor ţărilor Europei într-o „asociaţie a conduitei etno-culturale şi/sau civice.
de state suverane” (vezi noţiunea Coexistenţa unor „naţiuni fără stat” (în
Staatenverbund în Actul de Aprobare a Catalonia, Ţara Galilor, Scoţia [Cram,
Tratatului de la Lisabona de către Curtea 2009, 120]), sau a „statului [maltez] fără
Constituţională a Germaniei, 30 iunie naţiune” (Baldacchino, 2009, 161), cu
2009, Art. 2 [C]) depinde cu atât mai mult „identităţi multiple” precum „distinctivi-
de convergenţa prezumptivă a naţionalităţii tatea” germană în Europa vs. „europeni-
şi cetăţeniei europene. Pe de o parte, impli- tatea” germană (Risse, 2003 apud Cram,
carea cetăţenilor europeni în referenda de 2009b, 116) vădeşte o discontinuitate şi cu
ratificare a tratatelor constituţionale comu- fundamentul naţional al statului actual
nitare este echivalată cu un „proces de (vezi, de exemplu, Constituţia Greciei, Art.
creare a unui nivel de identificare populară 1 [3], Art. 4 [1-7], Constituţia Poloniei,
cu Uniunea Europeană”; pe de altă parte, Art. 4, Constituţia Spaniei, secţiunile 1, 2
„potenţialul” Uniunii de încurajare a „di- etc.), şi cu „solidaritatea popoarelor” din
versităţii naţionale” şi „convieţuirii” apare alcătuirea Uniunii Europene (Tratatul de la
ca funcţie a mai multor „roluri” comunitare Lisabona, 2007, Art. 2 [5]). Ca ecou al
(„instrumental”, „de facilitare”, „simbolic” unor evoluţii de acest fel, alternativa unei
şi „strategic”), cu „impact asupra identi- cetăţenii multiculturale este acreditată cu
tăţilor naţionale” şi deopotrivă „asupra capacitatea unui mai mare suport oferit
integrării şi identităţii europene” (Cram, tuturor culturilor etnice dintr-o politeia,
2009a, 104-6; 2009b, 109, 114-16). îndeobşte cu privire la o reprezentare
Un alt drept statuat prin cetăţenia euro- superioară în plan politico-instituţional a
peană este cel „de a beneficia pe teritoriul acestora (Kymlicka, 1995, apud Nic Craith
unui stat terţ (stat care nu este membru al 2004, 297). Argumentând „importanţa
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 116-132 123

vitală” a „distincţiei politice dintre civic şi ţiei prin restrângerea (1993) sau recon-
cultural”, Nigel Rapport susţine (2005, siderarea (1998) lui jus soli, dezbaterile
204-5) o cetăţenie cosmopolită care pe de o asupra cetăţeniei franceze accentuează
parte „să respecte culturi diferite ca (printr-o Lege din 2006) importanţa asi-
proiecte estetice diferite”, iar pe de altă milării culturale în acordarea naţionalităţii
parte „să recunoască ştiinţific aptitudinea şi (cu denunţarea „căsătoriilor de conve-
dreptul indivizilor de a inventa sau nega nienţă” generate de migraţia forţei de
asemenea culturi”; adoptarea monedei euro muncă străine, şi cu contestarea legitimi-
(de pildă) a fost examinată din unghiul unui tăţii unor „tradiţii din alte zone ale lumii” –
„simbolism al Uniunii Europene” prin care ca poligamia sau portul voalului islamic –
„cosmpolitismul european şi pacea” sunt pe „pământul francez”) (Bertossi şi Hajjat,
contrapuse „naţionalismului, xenofobiei şi 2012, 2, 4-5, 8, 11-14, 24). Neonaţio-
războiului” (Shore, 2012, 6). nalismul afirmat încă din anii 1980 în
Demersul contrastiv (ilustrat în cele de cadrul unor mişcări politice de dreapta
mai sus) de clarificare a raporturilor precum Alianţa Naţională în Italia, Frontul
complexe – de ordin social, instituţional, Naţional în Franţa, Partidul Naţional
simbolic... – dintre etnic, civic şi cosmo- Britanic, Partidul Popular din Danemarca,
polit evidenţiază în fond iregularităţile Blocul Vlaams din Belgia etc., ca reacţie la
(auto)definirilor culturale în Europa zilelor multiculturalism şi mobilitatea forţei de
noastre. Este adevărat: etnicitatea/naţio- muncă în Europa, este descris – în ecuaţie
nalismul, cetăţenia şi cosmopolitismul pot cu „capitalismul accelerat al economiei de
fi înţelese în logica unei procesualităţi piaţă” şi cu „neonaţionalismul imperial”
istorice – în măsura în care tradiţiile etno- din Statele Unite ale Americii – ca un
naţionale, instituţionalizarea Uniunii Euro- fenomen caracteristic „fazei actuale de
pene şi globalizarea pot fi datate sau loca- globalizare” (Gingrich, 2006, 197-9, 208,
lizate în contexte culturale şi sociale veri- 215).
ficabile din punct de vedere documentar. În
Franţa, legislaţia naţionalităţii a alternat şi
combinat pe durata a două veacuri cele Apartenenţa etno-naţională în
două principii juridice ale cetăţeniei – jus definirea legislativă românească
sanguinis (adoptat ca măsură „antifeudală”
prin Codul Civil din 1804, cu cetăţenia Şi în cazul majorităţii naţionale româ-
franceză transmisă parental prin pater neşti, şi în cel minorităţilor naţionale din
familias) şi jus soli (introdus în 1889 astfel România, europenitatea poate fi interpre-
încât străinii „încetăţeniţi” să poată înde- tată din perspectiva unor acte legislative
plini serviciul militar francez, şi extins apoi potrivit cărora ansamblul unor drepturi,
în 1927 în intenţia acoperirii deficitului libertăţi şi îndatoriri etno-culturale şi civice
demografic de după Marele Război prin – adoptate normativ pentru întregul corp
facilitarea naturalizării); ulterior, deşi cetăţenesc al ţării – devin valori ale unui
Franţa a semnat o Convenţie a Consiliului patrimoniu împărtăşit cu cetăţenii Uniunii
Europei (Strasbourg, 1963) menită să Europene. Înainte de a preciza reperele
reducă dubla cetăţenie în Europa, o Lege juridice ale unei atare integrări comunitare,
franceză din 1973 egalizează drepturile de amintesc faptul că aderarea statului român
naţionalitate ale bărbaţilor, femeilor şi la Uniunea Europeană (2007) a fost pre-
copiilor legitimi şi acordă automat naţiona- cedată şi întrucâtva chiar pregătită de o
litatea copiilor născuţi în Franţa din părinţi „europenizare de jos”, printr-o extinsă reţea
originari din fostele colonii; după încer- asociativă care avea să unească grupuri
cările legislative de control asupra imigra-
124 Marin Constantin, Dimensiunea etno-culturală a cetăţeniei...

însemnate de populaţie ale României, cu (art. 4 [2]); recunoaşterea şi garantarea de


„parteneri” vest-europeni. Într-adevăr, către stat a dreptului minorităţilor la „păs-
Opération Villages Roumains (OVR, trarea, la dezvoltarea şi la exprimarea iden-
fondată în Belgia, în martie 1988, ca o tităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi re-
reacţie occidentală la proiectul socialist de ligioase” sunt în conformitate cu „prin-
„sistematizare” a habitatului rural din cipiile de egalitate şi de nediscriminare în
România) a fost dezvoltată după 1989 la raport cu ceilalţi cetăţeni români” (art. 6 [1,
aproximativ 300 de „fraternizări” sau parte- 2]); totodată, statul român sprijină „păs-
neriate (al căror număr este estimat la trarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii
1.500) între comunităţi belgiene, olandeze, lor etnice, culturale, lingvistice şi religi-
elveţiene, franceze, britanice... cu peste oase, cu respectarea legislaţiei statului ai
3.000 de localităţi româneşti de pe tot cărui cetăţeni sunt” (art. 7); libertatea şi
cuprinsul ţării; prin implicarea în proiecte autonomia cultelor religioase sunt garantate
precum diversificarea activităţilor agricole (art. 29 [3,5]); în privinţa libertăţii de expri-
(după confuzia produsă prin decolecti- mare, legea interzice „defăimarea ţării şi a
vizare), gestiunea finanţărilor SAPARD, naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la
revalorizarea patrimoniului bisericilor să- ură naţională, rasială, de clasă sau religi-
seşti din România, OVR este descrisă ca o oasă, incitarea la discriminare, la sepa-
„contribuţie a sectorului asociativ la pro- ratism teritorial sau la violenţă publică”
cesul de europenizare” şi ca o „promovare (art. 30 [7]); statul garantează dreptul mi-
a unei culturi a cetăţeniei intereuropene norităţilor de a învăţa în limba maternă (art.
[după expresia fondatorului organizaţiei, 32 [3]) şi libertatea învăţământului religios
belgianul Paul Hermant]”, îndeosebi mulţu- „potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult”
mită „democraţiei participative a reţelelor (art. 32 [3, 7]), şi asigură în România, odată
de cetăţeni europeni” (Lhomel, 2004, cu accesul la cultură, „păstrarea identităţii
passim). Cu certitudine, Opération Villages spirituale, sprijinirea culturii naţionale, sti-
Roumains nu a reprezentat un reper gene- mularea artelor, protejarea şi conservarea
ralizat şi obligatoriu pentru aderarea şi inte- moştenirii culturale” (art. 33 [3]); în con-
grarea europeană a tuturor românilor. Păs- textul garantării şi ocrotirii proprietăţii
trând proporţiile fireşti ale unui proces ini- private, este interzisă naţionalizarea „sau
ţiat şi desfăşurat la nivel local – Opération orice alte măsuri de trecere silită în proprie-
Villages Roumains a fost şi a rămas în afara tate publică a unor bunuri pe baza apar-
politicilor publice din ţara noastră, fără ca tenenţei sociale, etnice, religioase, politice”
lipsa unei coordonări guvernamentale să (art. 44 [4]). În perspectiva aderării la
împiedice dezvoltarea sa după 1990. Uniunea Europeană, reviziurea Constituţiei
Textul Constituţiei României (modifi- României (aprobată prin referendum în 18-
cată şi completată prin Legea de revizuire a 19 octombrie 2003) a recunoscut dreptul
Constituţiei României nr. 429/2003) men- „de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile
ţine caracterul naţional al statului român administraţiei publice locale” pentru acei
(art.1 [1]), cu limba română drept limbă cetăţeni ai Uniunii „care indeplinesc ce-
oficială (art. 13); „suveranitatea naţională rinţele legii organice” (art. 16 [4]), precum
aparţine poporul român” (art. 2 [1]), iar „pe şi dreptul cetăţenilor români de a alege şi
teritoriul statului român nu pot fi strămutate de a fi aleşi în Parlamentul European (art.
sau colonizate populaţii străine” (art. 3 [4]); 38); dreptul străinilor şi apatrizilor de
în acelaşi timp, „România este patria co- proprietate privată asupra terenurilor este
mună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor prevăzut „numai în condiţiile rezultate din
săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, aderarea României la Uniune” (44 [2]); la
de origine etnică, de limbă, de religie […]” nivelul exercitării autorităţii judecătoreşti,
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 116-132 125

„cetăţenii români aparţinând minorităţilor ieşte pe teritoriul României din momentul


naţionale au dreptul să se exprime în limba constituirii statului modern, numeric infe-
maternă în faţa instanţelor de judecată” (art. rioară populaţiei majoritare, având propria
128 [1]). identitate etnică, exprimată prin cultură,
Cu privire la reglementarea juridică a limbă sau religie, pe care doreşte să o
situaţiei minorităţilor naţionale din păstreze, să o exprime, şi să o dezvolte”
România, Legea nr. 86 pentru Statutul (art. 2-4); identitatea etno-naţională – înţe-
Naţionalităţilor Minoritare (Ministerul leasă ca „valoare fundamentală a statului
Naţionalităţilor Minoritare, Decretul nr. român” – include „limba, cultura, monu-
309 din 6 Februarie 1945 [emis de Regele mentele istorice, patrimoniul cultural mo-
Mihai I], publicat în „Monitorul Oficial” bil, tradiţiile şi religia” (art. 3, 9 [1]); limba
nr. 30 din 7 Februarie 1945) a rămas în maternă a persoanelor de etnie minoritară
vigoare pe toată durata regimului comunist, poate fi folosită în administraţie, în uni-
fără a fi abrogată ulterior, nici înainte, nici tăţile administrativ-teritoriale cu „pondere
după aderarea României la Uniunea Euro- semnificativă” a minorităţilor (art. 31-38);
peană (2007). Actul legislativ prevede ega- proiectul de lege stabileşte Consiliul Mino-
litatea cetăţenilor şi drepturilor civile şi rităţilor Naţionale ca „organism compus
politice ale acestora în faţa legii, precum şi din organizaţiile cetăţenilor aparţinând mi-
exercitarea „neîngrădită” de către aceştia a norităţilor naţionale reprezentate în parla-
funcţiilor publice şi profesiilor „fără deo- ment” (Art. 51 [1]) şi Autoritatea pentru
sebire de rasă, naţionalitate, limbă sau reli- Relaţii Interetnice ca „instituţie publică cu
gie” (art. 1, 3); caracterul oficial al limbii personalitate juridică, care are drept prin-
române (art. 6) este însoţit de acceptarea cipal scop protecţia minorităţilor naţionale
folosirii limbii materne, alta decât cea din România”, în cadrul aparatului de lucru
română, în instanţele de judecată, la fel ca al Guvernului şi în subordinea Primului
în denumirea străzilor, din circumscripţiile Ministru (Art. 55), împreună cu Consiliile
judecătoreşti, oraşele şi comunele cu o Naţionale ale Autonomiei Culturale, ca
populaţie de cel puţin 30% vorbind limba autorităţi administrative autonome, având
respectivă (art. 8, 15); învăţământul în personalitate juridică, constituite prin ale-
limba maternă este asigurat pentru „naţio- geri interne care se desfăşoară prin votul
nalităţile conlocuitoare care posedă un nu- secret, direct, egal şi liber exprimat (art. 61
măr suficient de şcolari” (art. 18), iar imix- [1], 62 [1]); organizaţiile cetăţenilor apar-
tiunea autorităţilor administrative în „ches- ţinând minorităţilor naţionale, constituite
tiunile de serviciu religios al cultelor recu- conform legii, cu un număr al membrilor ce
noscute” este interzisă (art. 23). „nu poate fi mai mic de 10% din numărul
La începutul anului 2005, Uniunea total al cetăţenilor care cu ocazia ultimului
Democrată a Maghiarilor din România a recensământ al populaţiei şi-au declarat
elaborat proiectul Legii Statutului Mino- apartenenţa la minoritatea respectivă” pot
rităţilor Naţionale din România, înaintat candida în condiţiile legale la alegerile
Parlamentului de către guvern în mai 2005; locale, parlamentare şi prezidenţiale (art.
în octombrie 2005, proiectul a fost respins 39, 40 [2], art. 49 [1]); „autonomia cultu-
de Senat şi se află în continuare în dezba- rală” a minorităţilor se referă la „capaci-
terea Comisiilor Camerei Deputaţilor. tatea unei comunităţi naţionale de a avea
Documentul amintit defineşte minorităţile competenţe decizionale în problemele pri-
naţionale ca „factori constitutivi ai statului vind identitatea sa culturală, lingvistică şi
român”, cu deţinerea cetăţeniei române, şi religioasă, prin consilii alese de către mem-
asociază condiţia de minoritate oricărei brii săi” (aceste competenţe vizează în
„comunităţi de cetăţeni români, care tră- esenţă învăţământul în limba maternă, insti-
126 Marin Constantin, Dimensiunea etno-culturală a cetăţeniei...

tuţiile culturale, mass media, patrimoniul 74) nu trebuie să aibă un „caracter exha-
cultural, finanţarea publică, reprezentarea ustiv” (D, 20, 21); exceptând drepturile
guvernamentală) (art. 57, 58 [a-l]); prin politice „tradiţional civice” (participarea la
legea preconizată, sunt desemnate urmă- alegerile locale, accesul la funcţiile pu-
toarele minorităţi din România: albaneză, blice...), criteriul cetăţeniei ca element al
armeană, bulgară, cehă, croată, elenă, evre- definiţiei minorităţii naţionale şi ca temei
iască, germană, italiană, macedoneană, ma- al exprimării lingvistice publice şi al repre-
ghiară, poloneză, rusă-lipoveană, romă, zentării politice a minoritarilor (Statut, art.
ruteană, sârbă, slovacă, tătară, turcă, ucrai- 3, 31-38) este disociat în avizul Comisiei
neană (art. 74); statul recunoaşte, garan- de „beneficiul drepturilor recunoscute
tează sau asigură păstrarea, dezvoltarea şi internaţional ale minorităţilor”, cu reco-
exprimarea identităţii etnice (art. 5 [1]; Art. mandarea adaptării corecte a Articolului 7
10 [1], art. 14 [1]), egalitatea cetăţenilor în din Statut la Articolul 6 al Convenţiei-
faţa legii (art. 6), „protecţie împotriva cadru pentru protecţia minorităţilor naţio-
discriminării, ostilităţii, violenţei etnice” nale în Europa (1995), potrivit căreia toate
(Art. 8 [1]), „păstrarea legăturilor tradiţio- „persoanele” (nu doar „cetăţenii”) sunt
nale constituite în decursul istoriei în acele implicate prin promovarea de către stat a
zone ale ţării, unde se regăsesc în mod „respectului reciproc, înţelegerii şi coo-
tradiţional” (art. 14 [1]), „contactele cu co- perării” (D, 25-30; E, 36; G, 56); asupra
etnicii din alte state” şi „cooperare trans- utilizării publice a limbii materne, Comisia
frontalieră prin autorităţile din zonele cu solicită ca sintagma „procentaj semni-
aceeaşi limbă” (art. 14 [4, 5]), „învăţământ ficativ” (Statut, art. 31) să fie înlocuită cu
în limba maternă” (art. 17 [a-i], art. 19 [1]), pragul de reprezentativitate de 20%, insti-
„sprijin pentru instituţii şi programe tuit de Legea Administraţiei Publice Locale
culturale” (art. 20 [4], art. 23) şi autonomia (2001) (E, 32); potrivit Comisiei, pragul de
culturală a minorităţilor (art. 56). 10% din numărul cetăţenilor unei etnii, pre-
Într-un aviz (datat: 25 octombrie 2005) văzut ca minim pentru legalitatea înregis-
asupra proiectului de lege a Statutului trării organizaţiilor minorităţilor naţionale
Minorităţilor Naţionale din România, (Statut, art. 40 [2]), este o „condiţie prea
Comisia Europeană pentru Democraţie prin restrictivă” pentru participarea electorală şi
Respectarea Legii (Comisia de la Veneţia) reprezentativitatea politică a acestora (G,
este preocupată în legătură cu noţiunea 46, 48); Comisia constată o „interferare cu
autonomiei culturale de o „mai mare pre- libertatea de asociere, garantată prin arti-
cizie în relaţia dintre proiectul legislativ şi colul 11 al Convenţiei Europene a Dreptu-
alte elemente relevante de legislaţie secto- rilor Omului [1963]” în cazul prevederii
rială” precum Legea Educaţiei (1995) şi după care maximum 25% din cetăţenii ce
Legea Administraţiei Publice Locale aderă la o organizaţie minoritar-etnică pot
(2001) (A: 2, 4; C: 14) şi aşteaptă (C: 10) să nu aparţină minorităţii respective (Statut,
adoptarea parlamentară a proiectului ca art. 40 [4]) (G, 55); cu referire la autonomia
„lege organică” (conform cu articolul 73 al culturală, avizul Comisiei de la Veneţia are
Constituţiei); cu privire la asocierea statu- în vedere o „clarificare” a modului în care
tului de minoritate naţională cu momentul Statutul „combină protecţia individuală
constituirii statului modern român (art. 3 al [prin drepturi ale persoanelor] cu protecţia
Statutului), Comisia subliniază faptul că acordată grupului [etnic]”, cu recoman-
întemeierea României moderne „poate fi darea unei „cooperări” între autorităţile sta-
văzută mai curând ca un proces, decât ca un tului şi reprezentanţii grupurilor minoritare
eveniment definitiv” şi că, legat direct de (de pildă, în alegerea conducerii instituţiilor
acest lucru, lista minorităţilor (Statut, art. culturale) şi a precizării competenţelor juri-
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 116-132 127

dice ale Consiliul Autonomiei culturale vis- vedere consemnarea unor tradiţii şi practici
à-vis Consiliul Minorităţilor Naţionale, şi ale etnicităţii transfrontaliere, şi astfel
în raport cu guvernul (G, 60-64, 66-7, 73). actualitatea etnografică a legăturilor dintre
Atât Constituţia României, cât şi pro- români şi minorităţile naţionale din
iectul Legii Statutului Minorităţilor Naţio- România, cu grupuri etno-lingvistice înru-
nale din România prevăd aşadar încadrarea dite din ţările învecinate. În anumite si-
legală a etno-naţionalităţii nu doar în cadrul tuaţii, este vorba de o memorie culturală
cetăţenesc al statului român, ci şi într-un transfrontalieră, împărtăşită de pildă de
orizont al relaţiilor internaţionale (în primul landlerii din Mărginimea Sibiului (reme-
rând, europene). Dreptul cetăţenilor români morarea în 1984 a 250 de ani de la colo-
(şi al etnicilor minoritari) de a alege şi de a nizarea habsburgică, şi dialogul generaţiilor
fi aleşi în Parlamentul European, şi dreptul actuale şi populaţia originară din Austria)
cetăţenilor Uniunii Europene de a alege şi (Sedler, 2005, 199), de şvabii din Sântana-
de a fi aleşi în autorităţile administraţiei pu- Arad („generaţiile” de colonişti germani
blice locale – extind sfera exprimării pu- din Westfalia, Bavaria, Württemberg etc.,
blice şi reprezentării politice a corpului între 1736 şi 1744) (Chelcea şi Lăţea 2000,
civic naţional, şi, deopotrivă, pe aceea a 54, 79), sau de lipovenii din Roman
exerciţiului democratic similar din partea (Flenchea, 2009) şi din Mahmudia (Titov,
cetăţenilor (cu diversele lor identităţi 2009) (contextul persecuţiilor religioase ce
etnice) altor state europene. De asemenea, au determinat migraţia acestora din Rusia,
angajamentul (solicitat) statului român de a în secolul al XVIII-lea). Identitatea sau
sprijini contactele minoritarilor naţionali cu interculturalitatea transfrontalieră este
coetnicii acestora din alte state şi coope- descrisă în termeni de „coapartenenţă” şi
rarea transfrontalieră în zonele cu aceeaşi relaţie între „cultura de origine” şi „cultura
limbă – recunoaşte implicit (în Statutul de adopţie”, în cazul satelor de români
minorităţilor) distribuţia variabilă a etni- (vlahi) şi al satelor de sârbi din Clisura
cităţii pe ansamblul teritorialităţii statale Dunării (în zona Porţilor de Fier) (Bulzan,
europene. În sfârşit, exigenţa Comisiei de 2007), şi de „Armâname” în situaţia aro-
la Veneţia potrivit căreia termenii Statu- mânilor din Constanţa, socotiţi în România
tului Minorităţilor Naţionale din România o diaspora a minorităţii etnice omonime
să concorde cu stipulaţiile Convenţiei din Grecia, Albania, Macedonia, Serbia şi
Europene a Drepturilor Omului şi cu cele Bulgaria (Iosif, 1999, 20, 42). După 1990,
ale Convenţiei-cadru pentru protecţia mi- migraţia temporară în străinătate a unor
norităţilor naţionale – aşează legislaţia comunităţi rurale româneşti (Crângeni-
etno-naţională din România în „litera şi în Teleorman şi Dobroteşti-Teleorman, prin
spiritul” dreptului internaţional. munca în agricultură sau construcţii, în
Spania) devine o „strategie de viaţă” acti-
vată sau favorizată la Dobroteşti prin ante-
Etnografia transfrontalieră din cedente de mobilitate socio-economică în
România în perspectivă antro- transhumanţă, navetism şi negustorie, şi la
Crângeni şi Dobroteşti în egală măsură,
pologică prin reţele de rudenie şi afiliere religioasă
(iniţial cea adventistă, apoi şi cea ortodoxă)
Aceste realităţi juridice sunt oglindite (Sandu, 2000, 15-25; Şerban şi Grigoraş,
într-o tematică transfrontalieră a literaturii 2000, 32-52); conjuncţia dintre nomadis-
etno-antropologice româneşti sau asociată mul ocupaţional din trecut şi migraţia la
(de un auctoriat extern) cu problematica muncă în străinătate din zilele noastre
etnicităţii din ţara noastră. Am mai întâi în caracterizează şi romii căldărari, muzicanţi
128 Marin Constantin, Dimensiunea etno-culturală a cetăţeniei...

şi zlătari din Roman (Flenchea, 2009), funciare din partea statului român) (Iosif,
precum şi grupuri de rudari dobrogeni 2009) avea să fie urmată (în anii celui de-
(Erolova, 2010). Al Doilea Război Mondial) de măsuri ale
Un alt plan de reprezentare a „fluidi- administraţiei româneşti de deportare în
tăţii” interstatale a identităţilor etno-ling- Rusia a unor grupuri de romi căldărari
vistice conturează (într-un continuum isto- (Flenchea, 2009). Exodul transfrontalier al
ric) politicile transfrontaliere ale etnicităţii comunităţilor germanofone de landleri,
(mai exact: repercusiunile etnice ale unor saşi şi şvabi a fost cauzat iniţial (în anii
acte politice), atât înainte cât şi după fon- 1972-1989) de „politica de omogenizare
darea statului modern român. Alogenia naţională românească” (Schiltz, 2003;
transfrontalieră este astfel o constantă în Sedler, 2005) şi de opţiunea economică a
evocarea diversităţii etnice şi culturale din unor „resurse financiare derizorii primite
România, ca în cazul fluxului demografic de regimul comunist pentru importante
extracarpatic (ca reacţie la fiscalitatea exce- resurse umane” (Chelcea şi Lăţea, 2000).
sivă a regimului habsburgic) al unor gru-
puri de populaţie românească sud-transil-
văneană, întemeietoare a peste 80 de sate Concluzii
de Ungureni la sud şi est de Carpaţi
(Prodan, 1944, 126; Donat, 1966, 293; Am argumentat în acest articol interre-
Mihăilescu şi Răutu, 1995, 396), sau în cel laţia conceptuală prin care etnicitatea şi
al migraţiei tătarilor (musulmani) veniţi naţionalismul sunt definite în etnografia
după războiul Crimeei (1853-1856) din europeană a zilelor noastre, şi în textele
Rusia în Dobrogea (aflată până la 1878 sub constituţionale ale Uniunii Europene şi în
administraţia otomană) (Bara, 2006, 94). cele ale statului român. Într-adevăr, atât în
Stabilirea trans-danubiană a românilor în legislaţia europeană cât şi în factologia
eparhia Vidin este asociată cu regimul etnografică, identitatea etnică, identitatea
fiscal introdus în Principatele Române prin europeană şi identitatea cosmopolită
Regulamentele Organice (1831), cu un aparţin cu certitudine unei istoricităţi şi
număr de 11.708 din cei 86.000 de vlahi unei cartografii a modernităţii euro-ameri-
(înregistraţi în Bulgaria la sfârşitul seco- cane: epoca napoleoniană, conflictele mon-
lului al XIX-lea) având origini nord-dună- diale, colonialismul, Uniunea Europeană şi
rene (Weigand, 1905, apud Vasseva, 1999, marketizarea capitalistă de sorginte ame-
316); în prezent, politica României faţă de ricană sunt tot atâtea „faze” ale evoluţiei
minoritatea bulgară din Banat, Oltenia sau omenirii în ultimele două secole. Cu toate
Muntenia se dovedeşte „mai avansată” acestea, etnicitatea continuă să existe în
(prin recunoaşterea rapidă a bulgarilor şi plină globalizare, la fel ca în perioada
asociaţiilor acestora din România – precum colonială, după cum în cadrul europenizării
Bratsvo, prin dreptul studiului limbii mino- instituţionale postbelice cetăţenia sinteti-
ritare, şi prin finanţarea şi reprezentarea zează ataşamente etno-culturale tradiţio-
politică) decât în cazul reglementării situ- nale, „drepturi ale omului”, interese econo-
aţiei vlahilor, aromânilor şi românilor în mice transfrontaliere... Interdependenţa
legislaţia şi viaţa publică din Bulgaria proceselor de etnicitate şi globalizare (ca
(unde, de pildă, Tribunalul din Vidin refuză „factor fundamental pentru echilibrul dina-
să acorde personalitate juridică Asociaţiei mic al lumii contemporane”) este dealt-
Vlahilor) (Njagulov, 2006, 4-6). Politica de minteri probată prin interrelaţia conceptelor
colonizare a sudului Dobrogei (în anii de cultură (purtând „sigiliul” etnicităţii) şi
1920) cu populaţie aromânească de prove- civilizaţie (relevând manifestările globa-
nienţă balcanică (beneficiară a unor donaţii
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 116-132 129

lizării), apoi prin convergenţa principiului dent ajustată, îndeosebi în privinţa posi-
filosofic al individuaţiei (în planul etnici- bilităţilor (asigurate constituţional de stat)
tăţii) cu un alt principiu, cel al comunicării de „protejarea şi conservarea moştenirii
(responsabil pentru contactul dintre „enti- culturale”. În chip similar, aşteptările
tăţile” etnice, prin globalizare) (Geană, Statutului Minorităţilor Naţionale în legă-
1997, passim). Poate că un ecou al acestui tură cu „păstrarea legăturilor tradiţionale
fapt, identificarea a fost propusă ca „acti- constituite în decursul istoriei în acele zone
vitate continuă a tuturor, în raport cu reali- ale ţării, unde se regăsesc în mod tradi-
tăţile lumii globalizate” (în locul inventării ţional” nu pot coincide cu reticenţa Con-
unor „identităţi după colapsul comuni- venţiei-cadru europene în a defini „ariile
tăţilor”) şi astfel ca un „vlăstar legitim” şi locuite tradiţional”. Din nou, deşi Comisia
un „companion natural” al procesului de de la Veneţia consimte (în Avizul din 25
globalizare (Baumanm, 2001, 128-9); octombrie 2005 referitor la proiectul de
(auto)identificarea este, la urma urmelor, Statut al Minorităţilor Naţionale din
ceea ce îngăduie oricărui cetăţean euro- România [G, 62]) că „doar instituţiile
pean să-şi poarte oriunde afinităţile etnice, culturale pot, în colaborare cu autorităţile
şi ceea ce recomandă instituţiilor europene publice să implementeze politicile de pro-
să recunoască reperele culturale ale unei movare şi preservare a culturii istorice şi
atare civilităţi. prezente a minorităţilor naţionale” şi că
În pofida existenţei unor „valori co- „exercitarea de drepturi în comuniune cu
mune ale popoarelor Europei”, „armoni- ceilalţi, inclusiv drepturile persoanelor
zarea” legislativă asupra conţinutului cultu- aparţinând minorităţilor naţionale, este
ral al cetăţeniei în Europa şi în legile sta- adeseori o emanaţie a libertăţii de aso-
tului naţional nu autentifică şi un consens ciere”, iar terminologia Statutului amintit
teoretic despre reprezentările şi „datum”- foloseşte (alături de expresia „minoritate
urile etnicităţii în culturile etnografice ori- naţională” şi pe aceea de „comunitate na-
ginare. Atunci când Convenţia-cadru pen- ţională” [art. 4 [1], 9 [1], 74 [1]), Con-
tru protecţia minorităţilor naţionale pre- venţia-cadru (prin Raportul său explicativ
vede ca „dreptul naţional”, „standardele [13; I: 31]) exclude „recunoaşterea dreptu-
internaţionale” şi „exigenţele ordinii pu- rilor colective” din principiile constitutive
blice” să prevaleze asupra „practicilor tra- ale „protecţiei minorităţilor naţionale şi a
diţionale”, identitatea etnică (împreună cu drepturilor şi libertăţilor persoanelor apar-
toate caracteristicile sale) este în mod evi- ţinând acestora”.

Notă
1
Această lucrare a fost realizată în cadrul Operational Programme Human Resources
proiectului „Valorificarea identităţilor Development (SOP HRD), financed from
culturale în procesele globale”, cofinanţat de the European Social Fund and by the
Uniunea Europeană şi Guvernul României Romanian Government under the contract
din Fondul Social European prin Programul number SOP HRD/89/1.5/S/59758”;
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Titlurile şi drepturile de proprietate
Resurselor Umane 2007-2013, contractul de intelectuală şi industrială asupra rezultatelor
finanţare nr. POSDRU/89/1.5/S/59758/ obţinute în cadrul stagiului de cercetare
„This paper is suported by the Sectorial postdoctorală aparţin Academiei Române.
130 Marin Constantin, Dimensiunea etno-culturală a cetăţeniei...

Bibliografie

Anastassova, E. (1999) Nekrasovtsy Old Cram, L. (2009a) Introduction: banal


Believers, în A. Krasteva (ed.), Europeanism: European Union identity and
Communities and Identities in Bulgaria, national identities in synergy. Nations and
Ravenna: Longo Editore Ravenna, 209-219. Nationalism, 15, 1, 101-108.
Baldacchino, G. (2009) Pangs of nascent Cram, L. (2009b) Identity and European
nationalism from the nationless state? Euro integration: diversity as a source of
coins and undocumented migrants in Malta integration. Nations and Nationalism, 15, 1,
since 2004. Nations and Nationalism, 15, 1, 109-128.
148-165. Dikaioiu, M. (1999) From conflict to harmony:
Bara, M. (2006) Relaţii interetnice dintre creş- the Greek case, în D. Turton şi J. González,
tinii ortodocşi şi musulmani în Dobrogea. Cultural Identities and Ethnic Minorities in
Studiu de caz: Medgidia şi Cobadin. Europe, Humanitarian Net, Thematic
Philologica Jassyensia, II, 1, 93-104. Network on Humanitarian Development
Bauman, Z. (2001) Identity in the globalising Studies, Bilbao: Universidad de Deusto, 57-62.
world. Social Anthropology. Journal of the Donat, I. (1966) Păstoritul românesc şi
European Association of Social problemele sale. Studii. Revistă de istorie,
Anthropologists, 9, 2, 121-9. 19, 2, 282-296.
Bertossi, C. şi Hajjat, A. (2012) Country report: Engebrigsten, A. (1999) Relations between the
France. Euro Citizenship Observatory, State and ethnic minorities in Norway, în D.
Robert Schuman Centre for Advanced Turton şi J. González (eds.), Cultural
Study, European University Institute, 1-36. Identities and Ethnic Minorities in Europe.
Boscoboinik, A. şi Giordano, C. (2008) Roles, Humanitarian Net, Thematic Network on
Statuses, Positions Social Categories and Humanitarian Development Studies, Bilbao:
Multiples Identities of Roma in Romania, în Universidad de Deusto, 43-49.
C. Giordano, A. Boscoboinik, M. Curelaru, Erolova, Y. (2010) Cultura materială şi
S. Gog, A. Neculau, T. Niţu, F. Ruegg, D. identitatea ţiganilor din Dobrogea, in S.
Tarnovschi şi D. Zaharia, Roma’s Identites Şerban (coord.), Teme în antropologia
in Southeast Europe: Romania, Ethno- socială din Europa de sud-est, Bucureşti:
Barometer, Rome: Officinestampa, 7-23. Paideea, 333-358.
Bosswick, W. (1999) Minorities, policies and Flenchea, P. (2009) Municipiul Roman:
strategies in Europe: Germany, în D. Turton interferenţe etnice şi confesionale – ruşii
şi J. González (eds.), Cultural Identities and lipoveni şi romii, mentalităţi în schimbare,
Ethnic Minorities in Europe, Humanitarian în A. Majuru (coord.), Conferinţa naţională
Net, Thematic Network on Humanitarian de antropologie urbană, ediţia I, Roman,
Development Studies, Bilbao: Universidad 23-25 septembrie 2009, Bucureşti: Papirus
de Deusto, 51-56. Media, 319-330.
Bulzan, C. (2007) Problema identităţii în spaţiul Geană, G. (1997) Ethnicity and Globalisation.
frontierei. Reflecţii asupra inter- Outline of a Complementarist Conceptua-
dependenţelor culturale româno-sârbe în lisation. Social Anthropology. Journal of the
Clisura Dunării. Sociologie Românească, V, European Association of Social
2, 130-148. Anthropologists, 5, 2, 197-209.
Chang, C. (1993) Pastoral Transhumance in the Georgieva, T. (1999) Pomaks: Muslim
Southern Balkans as a Social Ideology: Bulgarians, în A. Krasteva (ed.),
Ethnoarchaeological Research in Northern Communities and Identities in Bulgaria,
Greece. American Anthropologist, 95, 3, Ravenna: Longo Editore Ravenna, 221-238.
687-703. Giordano, C. şi Boscoboinik, A. (2003)
Chelcea, L. şi Lăţea, P. (2000) România Introduction, în C. Giordano, A.
profundă în comunism. Dileme identitare, Boscoboinik, D. Kostova, M. Benovska-
istorie locală şi economie secundară la Sabkova şi A. Chanteraud (eds.), Roma’s
Sântana. Bucureşti: Nemira. Identities in Southeast Europe: Bulgaria,
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 116-132 131

EthnoBarometer, Rome: Officinestampa, Association of Social Anthropologists, 13, 2,


15-29. 211-213.
Gingrich, A. (2006) Neo-nationalism and the Oliphant, E. (2012) The crucifix as a symbol of
reconfiguration of Europe. Social secular Europe. The surprising semiotics of
Anthropology. Journal of the European the European Court of Human Rights.
Association of Social Anthropologists, 14, 2, Anthropology Today, 28, 2, 10-12.
195-217. Njagulov, B. (2006) Les minorités
Guibernau, M. (2011) The birth of a united «reciproques» en Bulgarie et en Roumanie à
Europe: on why the EU has generated a l’époque actuelle: similitudes et diver-
‘non-emotional’ identity. Nations and gences. Études Balkaniques, XLIII, 1, 3-7.
Nationalism, 17, 2, 302-315. Pace, E. (1999) Padania resurrected, or how to
Hudson, R. C. (1999) Federal ‘Balkania’, invent en ethnic identity in a land with a
‘Kosova Republika’, or Balkan meltdown, thousand bell towers, în D. Turton şi J.
în D. Turton şi J. González (eds.), Cultural González, Cultural Identities and Ethnic
Identities and Ethnic Minorities in Europe, Minorities in Europe, Humanitarian Net,
Humanitarian Net, Thematic Network on Thematic Network on Humanitarian
Humanitarian Development Studies, Bilbao: Development Studies, Bilbao: Universidad
Universidad de Deusto, 71-79. de Deusto, 63-70.
Husband, C. (1999) Negotiating identities in a Prodan, D. (1944) Teoria imigraţiei românilor
diasporic context: the Pakistani population din principatele române în Transilvania în
of Bradford, în D. Turton şi J. González, veacul al XVIII-lea. Cluj.
Cultural Identities and Ethnic Minorities in Rapport, N. (2005) Discussion: Anthropology
Europe, Humanitarian Net, Thematic and citizenship. Social Anthropology.
Network on Humanitarian Development Journal of the European Association of
Studies, Bilbao: Universidad de Deusto, 87- Social Anthropologists, 13, 2, 203-206.
101. Sandu, D. (2000) Migraţia circulatorie ca
Iosif, C. (2009) L’entreprise de la parenté. strategie de viaţă. Sociologie Românească,
Réseaux d’échanges entre les Aroumains de 2, 5-29.
Constanţa. Cluj-Napoca: Fundaţiei pentru Schiltz, A. (2003) Vecinătăţile de femei din
Studii Europene. Sighişoara. Discurs şi practici, în V.
Lhomel, E. (2004) Opération Villages Mihăilescu (coord.), Vecini şi Vecinătăţi în
Roumains. Politique internationale,105, Transilvania, Ediţia a II-a. Bucureşti:
Dossier spécial: „La Roumanie au seuil de Paideea, 53-68.
l’Union Européenne”, 101-106. Sedler, I. (2005) Istoria landlerilor din
McDonald, M. (2005) EU policy and destiny: a Transilvania. Identitate de grup în oglinda
challenge for anthropology. Anthropology comportamentului vestimentar. Secolul al
Today, 21, 1, 2005, 3-4. XVIII-secolul XX-lea: partea a II-a. Studii şi
Mihăilescu, V. şi Răutu, R. (1995) Mettre sa Comunicări de Etnologie, XIX, 181-200.
tente au milieu de son village. Grandeur et Shore, C. (2012) The euro crisis and European
misère d’une ethnologie domestique. citizenship. The euro 2001-2012 – cele-
Ethnologie française, XXV, 3, 355-374. bration or commemoration?. Anthropology
Neveau, C. (2005) Discussion: Anthropology Today, 28, 2, 5-9.
and citizenship. Social Anthropology. Şerban, M. şi Vlad, G. (2000) Dogenii din
Journal of the European Association of Teleorman în ţară şi în străinătate. Un studiu
Social Anthropologists, 13, 2, 199-202. asupra migraţiei circulatorii în Spania.
Nic Craith, M. (2004) Culture and citizenship in Sociologie Românească, 2, 31-55.
Europe. Questions for anthropologists. Titov, I. (2009) Rolul comunicării în relaţia
Social Anthropology. Journal of the populaţie majoritară – populaţie minoritară.
European Association of Social Studiu de caz: relaţia dintre români şi ruşii
Anthropologists, 12, 3, 289-300. lipoveni din Mahmudia, în A. Majuru
Nic Craith, M. (2005) Anthropology and (coord.), Conferinţa naţională de
citizenship. A rejoinder. Social antropologie urbană, ediţia I, Roman, 23-25
Anthropology. Journal of the European
132 Marin Constantin, Dimensiunea etno-culturală a cetăţeniei...

septembrie 2009, Bucureşti: Papirus Media, Vasseva, V. (1999) Vlachs, in A. Krasteva (ed.),
306-318. Communities and Identities in Bulgaria,
Turton, D. şi González, J. (1999) Introduction, Ravenna: Longo Editore Ravenna, 315-329.
în D. Turton, J. González, Cultural Wyn Jones, R. (2009) From Utopia to reality:
Identities and Ethnic Minorities in Europe, Plaid Cymru and Europe. Nations and
Humanitarian Net, Thematic Network on Nationalism, 15, 1, 129-147.
Humanitarian Development Studies, Bilbao:
Universidad de Deusto, 9-21.
Primit la redacţie: martie, 2013
ACTUALITATEA ŞTIINŢIFICĂ

Conferinţa Internaţională „Cultura europeană


a drepturilor omului. Dreptul la fericire”,
13-15 Decembrie 2012, Bucureşti
Mihai Dumitru*
Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română

La sfârşitul anului 2012 (13-15 în formarea unor modele de compor-


decembrie) a avut loc în Bucureşti un eve- tament social
niment ştiinţific marcant atât prin ampli- – Secţiunea III: Dezvoltare economică şi
tudinea şi calitatea dezbaterii academice, bunăstare socială
cât şi prin numărul mare al personalităţilor – Secţiunea IV: Relaţia dintre calitatea
ştiinţifice care au luat parte la schimbul de vieţii şi fericire (dezbatere organizată de
idei. Conferinţa internaţională Cultura Institutul de Cercetare a Calităţii
europeană a drepturilor omului. Dreptul la Vieţii).
fericire a fost organizată de Universitatea Există un drept la fericire? Dar ce este
Creştină „Dimitrie Cantemir” – Institutul fericirea? Ce relaţie există între fericirea
Internaţional pentru Drepturile Omului şi individuală şi cea colectivă? În căutarea
Academia Română – Institutul de răspunsului la întrebări vechi, dar mereu
Cercetare a Calităţii Vieţii şi Institutul reînnoite, autorii lucrărilor prezentate în
Român pentru Drepturile Omului. La plenul conferinţei au utilizat perspective
conferinţă au participat peste 130 de disciplinare variate: ale filosofiei, ştiinţelor
oameni de ştiinţă din România, Belarus, juridice, economiei, psihologiei sau
Finlanda, Italia, Marea Britanie şi sociologiei.
Republica Moldova. Din România au luat Fericirea (şi dreptul la fericire) a fost
parte la dezbateri cadre didactice univer- analizată în relaţie cu drepturile omului
sitare şi cercetători de la Academia (Verginia Vedinaş, Fundamente constitu-
Română, Institutul Cultural Român şi 10 ţionale ale dreptului la fericire), dezvol-
universităţi din Bucureşti, Craiova, Piteşti tarea economică (Manoela Popescu, As-
şi Oradea. pecte ale relaţiei dintre bunăstare socială
Lucrările conferinţei s-au desfăşurat în şi fericire în economia bazată pe cu-
plen şi în cadrul a patru secţiuni: noaştere), buna guvernare (Corina Adriana
– Secţiunea I: Repere conceptuale ale Dumitrescu, Buna guvernare – condiţie
dreptului la fericire. O abordare inter- sine qua non pentru împlinirea dreptului la
disciplinară fericire), sau calitatea vieţii (Elena Zamfir)
– Secţiunea II: Rolul şi funcţiile dreptului şi politicile sociale (Cătălin Zamfir, Feri-

* Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, Calea 13 Septembrie 13, Sector 5,
050711, Bucureşti. E-mail: m_c_dumitru@yahoo.com.
134 Marin Dumitru, DConferinţa internaţională „Cultura europeană...

cirea poate fi un obiectiv central al Cele mai multe dintre comunicările pre-
politicilor sociale?). zentate în această secţiune s-au bazat pe o
Au fost prezentate studii teoretico-me- perspectivă sociologică asupra calităţii vie-
todologice sau empirice, dar şi experienţe ţii şi fericirii, valorificând rezultatele unor
şi practici naţionale privind dreptul la feri- cercetări empirice, cantitative şi calitative.
cire. Bruce Adamson (Marea Britanie) a Obiectivul central al comunicării lui
prezentat experienţa scoţiană de 40 de ani Ioan Mărginean Satisfacţia cu viaţa. Ana-
în promovarea demnităţii şi bunăstării liză longitudinală îl constituie explicarea
copiilor şi a arătat că fericirea acestora este dinamicii bunăstării subiective a românilor:
o parte esenţială a deciziilor la nivelul co- cinci factori (caracteristici) sociali explică
munităţii (Scotland and the right to mai mult de o treime din varianţa satisfac-
happiness: children’s hearings and action ţiei globale cu viaţa, dar cea mai puternică
plans). Victor Mocanu (Republica asociere o are cu autoplasarea pe scala
Moldova) a prezentat rezultatele unor cer- sărac-bogat.
cetări privind calitatea vieţii în ţara vecină, Mihai Dumitru (Standardul de viaţă –
realizate pe baza unei metodologii româ- componentă a calităţii vieţii: banii pot
neşti. Maryia Viarenich (Republica Belarus) a cumpăra fericirea?) a descris – pe baza
descris practica ţării sale în îmbunătăţirea unor cercetări calitative şi cantitative –
calităţii vieţii. Jukka Kangaslahti (Finlanda) efectul asimetric al veniturilor asupra bună-
în comunicarea sa, Human Rights and stării emoţionale: sărăcia şi privaţiunile
Human Responsibilities: Working for Equal creează suferinţă şi nefericire, în timp ce
Rights for Meaningful and Happy Life, a bunăstarea materială nu garantează feri-
subliniat ideea că este nevoie de acţiuni cirea. Gabriel Săpunaru, Irina Oana Baba şi
responsabile în fiecare zi pentru protejarea Cătălin Stancu au luat în discuţie pers-
drepturilor umane în general şi a dreptului pectivele variate ale ştiinţelor sociale, în
copiilor de a trăi fericiţi în special. special antropologia şi economia, asupra
Elena Zamfir, în studiul său Relaţia relaţiei dintre PIB şi fericire. Mariana
dintre fericire şi calitatea vieţii. Ce Stanciu şi Adina Mihăilescu au adus argu-
gândesc oamenii despre fericire?, a făcut o mente din cercetarea veniturilor populaţiei
analiză amplă a conceptului de fericire şi a pentru dreptul la un standard de viaţă
problemelor metodologice ale măsurării decent.
acesteia; perspectiva calităţii vieţii aduce o Sergiu Bălţătescu a explorat relaţia
viziune pragmatică asupra căutării şi dintre diferitele aspecte ale vieţii de student
împlinirii fericirii umane. şi satisfacţia globală cu viaţa în uni-
Filomena Maggino (Universitatea din versităţile din zona de frontieră România –
Florenţa, Italia şi Preşedinte al International Ungaria. Codrin Scutaru a analizat parti-
Society for Quality of Life Study – ISQLS) cularităţile satisfacţiei cu viaţa a populaţiei
şi-a focalizat comunicarea (The good din Bucureşti. Elena Copaciu şi Elena
society: defining and measuring wellbeing Sandu au prezentat rezultatele unei cerce-
and the role of happiness) pe indicatorii tări privind calitatea vieţii în spital şi influ-
sociali ai bunăstării şi pe problemele enţa acesteia asupra sentimentului de
metodologice ale definirii, observării şi fericire.
măsurării societăţii bune. Alte comunicări au avut drept sferă de
Lucrările secţiunii a patra „Relaţia interes calitatea vieţii grupurilor vulnerabile:
dintre calitatea vieţii şi fericire” au debutat Livius Manea, Dizabilitate, rezilienţă şi
cu o dezbatere privind indicatorii sociali şi calitatea vieţii; Sorin Cace, Simona Stănescu,
inovaţiile metodologice recente la care a Victor Nicolaescu, Antreprenoriat social şi
participat şi Filomena Maggino. calitatea vieţii grupurilor vulnerabile.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 133-135 135

Notă

Pentru mai multe detalii pot fi consultate Human Rights. The Right to Happiness”,
Proceedings of the International Bucharest, Romania, December 13-15,
Conference „The European Culture for 2012.

Primit la redacţie: martie, 2013


RECENZII

Luminiţa Roşca, La sphère cipare politică, el recurge la revendicarea


publique, la démocratisation de la de drepturi, aşteptând protecţia statului
(idem, 52). „Un nou rol revine de acum
vie sociale et politique et les médias mass-mediei. Aceasta nu mai serveşte ca
en Roumanie, Tritonic, Bucureşti, mijlocire în relaţia dintre public şi puterea
2012, 182 p. de stat, ci se orientează spre a «forma»
publicul în sensul deciziilor puterii”
Relaţia dintre media şi sfera publică nu (Marga, 2006, 116). O altă transformare
este una deloc simplă. Ea comportă inter- majoră este aceea pe care o suferă publicul:
pretări dintre cele mai diverse, care pleacă, din public care discută despre problemele
însă, de la un punct comun – modul în care generale ale societăţii se transformă în pu-
sfera publică a fost definită de filosoful blic consumator (idem, 115). Aceste schim-
german Jürgen Habermas. bări de roluri, care i-au făcut pe mulţi să se
Sfera publică (Öffentlichkeit) este con- întrebe dacă ne confruntăm cu un declin al
cepută de Habermas ca fiind un spaţiu sferei publice, nu sunt lipsite de importanţă
median, aflat între puterea politică, pe de o pentru analiza propusă în volumul pre-
parte, şi cetăţeni, pe de altă parte. Sfera zentat mai jos. Vom mai reţine – în acest
publică este locul în care se formează context – şi faptul că modelul lui Habermas
opinia publică, adică indivizii (cetăţenii) era construit pe analiza societăţilor demo-
pot participa în mod neîngrădit la cratice din „capitalismul târziu”.
discutarea problemelor de interes general Cartea Luminiţei Roşca, La sphère
(Marga, 2006, 112-113). publique, la démocratisation de la vie
Opinia publică dispune în societatea sociale et politique et les médias en
noastră de mijloace de informare în masă – Roumanie, apărută în limba franceză, la
numite de Habermas, „mediile opiniei pu- Editura Tritonic, în 2012, abordează modul
blice”. Acestea ajung – în ceea ce în care mass-media din România a con-
Habermas numeşte „capitalismul târziu” – tribuit la formarea, dezvoltarea şi conso-
să construiască sfera publică după dezi- lidarea sferei publice de la noi. Lucrarea –
deratele lor, instituind o opinie publică bine documentată şi deosebit de interesantă
manipulată şi favorizând astfel neutra- ca abordare – are în centrul său conceptul
lizarea participării politice a cetăţenilor de sferă publică, înţeles şi în sensul filo-
(Habermas, 1983, 51). Raportul cetăţenilor sofic dat de Habermas, dar şi în sensul
cu statul se reduce – în condiţiile parti- politic, eliberat de orice incertitudine teo-
cipării politice restrânse sau inexistente – la retică, propus de documentele Uniunii
relaţiile lor cu administraţia statului. Cetă- Europene. Pentru a oferi un cadru teoretic
ţeanul devine apolitic şi, în loc de parti- cuprinzător, autoarea recuge, de asemenea,
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 133-135 137

la lucrările lui H. Arendt, dar şi la două provocare este construcţia identităţii euro-
perspective contemporane asupra modului pene.” (p. 26).
în care se construieşte sfera publică în anii În acest context, Internetul este văzut ca
2000 – respectiv cercetările lui P. Mancini fiind locul unde se poate naşte sfera publică
şi K. Jakubowicz. europeană. Valorile sale pozitive (interacti-
Astfel, primele trei capitole ale lucrării vitatea, dialogul, deschiderea către ceilalţi,
(La sphère publique: encadrement facilitarea comunicării, mediu deschis, de-
théorique, La sphère publique européenne, mocratic) sunt accentuate în documentele
Le discours d’information et la sphère europene, care plasează pe un loc important
publique) se referă la principalele provocări în discuţie un concept controversat, e-
teoretice presupuse de aplicarea ideii de democracy. De altfel, chiar autorea notează
sferă publică în explicarea modului în care un dezavantaj major – clivajul existent între
funcţionează societatea contemporană nouă cei care au resurse pentru a beneficia de
şi instituţiile sale politice. Modelul de Internet şi cei care nu posedă aceste resurse
analiză a sferei publice poloneze, propus de (p. 28). Este ceea ce studiile anglo-saxone
profesorul K. Jakubowitz în lucrările sale, numesc digital divide.
este considerat de autoare ca fiind cel mai În contextul explicării relaţiei dintre
potrivit pentru cercetarea sa, întrucât se discursul public şi sfera publică sunt abor-
referă la un spaţiu cultural care a fost sub date concepte ca evenimentul mediatic,
dominaţia sistemului totalitar timp de 50 de contractul de informare sau dimensiunea
ani. Jakubowitz identifică în Polonia comu- comunicativă a sferei publice. Vom reţine
nistă trei tipuri de sferă publică, cea ofi- ca fiind extrem de valoroase interpretările
cială, cea alternativă şi cea de opoziţie. De autoarei cu privire la evenimentul mediatic
asemenea, autorul citat constată faptul că şi articulaţiile sale legate de construcţia
statul prin structurile sale de putere în- realităţii mediatice. A da un sens faptelor
cearcă permanent să introducă în sfera din realitate, explică Luminiţa Roşca, se
publică acele informaţii, imagini şi idei înscrie în logica unui proces legat de inten-
care conveneau ideologiei comuniste. ţionalitatea emiţătorului (instanţa media-
La polul opus se află sfera publică tică), dar şi de presiunile externe cu care
europeană – o realitate existentă, din emiţătorul se confruntă (logica socială
punctul nostru de vedere, mai mult pe căreia trebuie să i se conformeze) (p. 46).
hârtie, adică în documentele oficiale. Au- Din acest punct de vedere, autoarea
toarea observă faptul că, de-a lungul constată o legătură indisolubilă între eve-
timpul, Habermas şi-a nuanţat ideile nimentul mediatic şi noţiunea de sferă pu-
referitoare la sfera publică, privilegiind blică, văzută ca o reţea de semnificare
dimensiunea sa comunicativă (p. 25). Iar socială, dar şi ca o totalitate a discursurilor
această dimensiune comunicativă se află în celor care produc aceste sensuri. Devin
centrul preocupărilor pentru construirea semnificative, deci, elementele istorice,
unei sfere publice europene. Totuşi, arată culturale, sociale, legate de constituirea
autoarea, studiile recente au arătat faptul că unei sferei publice anume.
această construcţie este dificilă şi Capitolul al patrulea (La sphère
complexă. „Europa, cu instrumentele sale publique roumaine: déterminations
instituţionale, încearcă să construiască noi historiques) este dedicat clarificării modu-
moduri de discurs şi de acţiune politică, lui în care a apărut şi s-a solidificat în
pentru a netezi asperităţile, dar anumite România sfera publică, începând cu a doua
guverne şi identităţi naţionale sunt re- jumătate a secolului al XIX-lea. Autoarea
fractare la această schimbare. Cea mai mare constată faptul că primele dezbateri din
sfera publică românească au vizat moder-
138 Recenzii

nizarea Principatelor Române. Era vorba de Cel de-al cincilea capitol (Le postco-
polemici legate de reglementarea şi uni- mmunisme. La transition, la transfor-
ficarea limbii române – proces în care presa mation, l’intégration dans la Roumanie
a avut un rol important –, dar şi de polemici postcommuniste) se referă la modul în care
legate de dezvoltarea instituţională şi a evoluat presa şi s-a construit sfera publică
modernizarea României – prin organizarea după 1989. Schimbarea dramatică a situa-
de instituţii moderne, fie ele şi forme fără ţiei politice din România, materializată în
fond. trecerea de la un regim comunist, dictato-
Presa din România a cunoscut o evo- rial, la o democraţie pluripartită nu a rămas
luţie fără precedent în perioada interbelică, fără urmări la nivel social şi economic.
odată cu progresul economic şi cel insti- Presa a avut un rol semnificativ în demo-
tuţional. Numărul de titluri menţionat de cratizarea societăţii, deşi a căzut şi ea pradă
autoare este impresionant – 3.400 de peri- exceselor care au caracterizat primii ani de
odice care au apărut în primii cinci ani după momentul 1989. Autoarea constată
după încheierea Primului Război Mondial. faptul că până în 1993, presa românească a
Dar mai impresionant este faptul că în continuat să fie tributară mecanismelor co-
această perioadă se produce profesionali- muniste de informare, privilegiind patosul
zarea presei, sub toate aspectele – conţinut, şi vehemenţa, îndreptate acum spre spriji-
aspect grafic, fidelizarea cititorilor. nirea publică a noii forme de guvernare,
Perioada comunistă, care începe după democraţia (p. 80). Ideologia va trece pe
ce de-al Doilea Război Mondial, impune un planul al doilea abia la sfârşitul anilor ’90,
control sever asupra informaţiei publice, când se schimbă şi mentalitatea publicului.
care anulează practic toate progresele obţi- În ultimul capitol al lucrării, La con-
nute în ceea ce priveşte profesionalizarea solidation démocratique entre 2000-2010,
presei şi a jurnaliştilor. Controlul asupra autoarea trece în revistă toate momentele
presei – explică autoarea – se exercita prin importante pentru reconstituirea profesiei
monopolul absolut asupra bazei materiale de jurnalist, în care putem include apariţia
şi financiare, dar şi printr-o cenzură efi- primei facultăţi de jurnalism (Universitatea
cientă impusă asupra tuturor textelor pu- din Bucureşti), promulgarea legilor referi-
blicate (inclusiv asupra cuvintelor încru- toare la radioul şi televiziunea publică,
cişate) (p. 66). constituirea Consiliului Naţional al
Dezbaterea, considerată una dintre prin- Audiovizualului, a Biroului Român de
cipalele forme ale sferei publice, este trans- Auditare a Tirajelor, apariţia organizaţiilor
formată de regimul comunist într-o formă neguvernamentale care au sprijinit jurna-
de manipulare. Presa simulează dezbaterea liştii etc.
de idei, dialogul, propunând diferite rubrici Structurarea pieţei media din România
în care sunt abordate probleme de interes se produce, după cum argumentează perti-
general. De fapt, acest dialog simulat nu nent autoarea, în perioada 2000-2007. Se
face altceva decât să reia obsesiv teme pune accentul în această perioadă pe di-
specifice ideologiei comuniste şi să încerce, mensiunea economică a mass-media. Presa
la nesfârşit, introducerea acestora în sfera se diversifică şi acoperă încet-încet toate
publică (p. 69). Identificarea acestui meca- nişele de public. Ziarele şi revistele sunt
nism al simulării dezbaterii publice este un editate, de regulă, în cadrul unor trusturi
element esenţial pentru înţelegerea presei importante de presă, care tind să mono-
din perioada comunistă din România, iar polizeze toată piaţa. Televiziunea comer-
acest lucru reprezintă o contribuţie esen- cială cunoaşte şi ea o dezvoltare fără pre-
ţială pe care autoarea o aduce în domeniul cedent, în condiţiile în care piaţa este do-
studiat. minată de doi giganţi (Mediapro şi Intact),
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 133-135 139

care deţin 70% din aceasta (p. 116). face eu şmenurile”) (Mediafax.ro, 2010)
Consumul de media începe să fie atent sunt ilustrative pentru această epocă, la fel
monitorizat. de mult ca faptele menţionate anterior.
Concentrarea media în trusturi mari de Lucrarea Luminiţei Roşca reuşeşte să
presă are drept consecinţă imediată mono- dezvolte un model de analiză a sferei
polul discursiv pe piaţa ideilor şi ideolo- publice româneşti, din secolul al XIX-lea
giilor (p. 124). Acest inconvenient devine până în prezent. Elementul esenţial al
vizibil odată cu campaniile electorale din acestui model este relaţia sferei publice cu
2007 şi 2009. Studiile arată faptul că, în presa. Nu sunt trecute cu vederea şi alte
această perioadă, scade dramatic încrederea elemente importante, cum ar fi contextul
publicului în presă. social, cultural sau istoric în care apare şi
Rămâne, totuşi, necercetată situaţia se dezvoltă sfera publică în România. O
implicării politicului în funcţionarea mediei atenţie deosebită este dată perioadei
postdecembriste. Ne referim aici la marile totalitare, care a reuşit să anihileze complet
contracte de publicitate „cu statul” care au sfera publică, construită de-a lungul unui
finanţat ani la rând instituţii de presă, la secol de elitele româneşti. De fapt, multe
imixtiunea directă a factorilor politici în din evoluţiile postdecembriste – fie că este
strategia editorială a televiziunii publice şi vorba de presa, fie că este vorba de socie-
a radioului public, la implicarea directă sau tate, în general – trebuie înţelese şi
prin interpuşi a oamenilor politici în con- explicate în contextul creat de epoca
ducerea trusturilor de presă. Cuvintele atri- totalitară. Cartea Luminiţei Roşca este, din
buite de procurori lui Sorin Ovidiu Vântu acest punct de vedere, un exemplu de
(„Eu nu mai concep niciun fel de dizident analiză socială, interesantă, pertinentă şi
în Academia Caţavencu. Academia foarte bine documentată. Lucrarea sa poate
Caţavencu, ca orice instituţie de presă din reprezenta un punct de plecare bine definit
trustul meu, răspunde intereselor patro- pentru cercetătorii interesaţi de construirea
natului. Punct! (...) Cui îi place rămâne, cui sferei publice în România.
nu-i place pleacă. S-a terminat cu glumele
de genul independenţă editorială, să îmi pot Romina Surugiu

Bibliografie

Habermas, J. [1973] (1983) Asupra conceptului Mediafax.ro (2010) Stenograme din dosarul
de participare politică, în J. Habermas, SOV: Discuţiile cu şefii Realitatea şi cu
Cunoaştere şi comunicare, Prefaţă şi Nistorescu, Chirieac şi Drăgotescu, 18
îngrijirea versiunii în limba română A. octombrie 2010. Disponibil la http://www.
Marga, Bucureşti: Politică, 33-88. mediafax.ro/social/stenograme-din-dosarul-
Marga, A. (2006) Filosofia lui Habermas. Iaşi: sov-discutiile-cu-sefii-realitatea-si-cu-nisto
Polirom. rescu-chirieac-si-dragotescu-7490580.
Accesat în 14 aprilie 2013.
140 Recenzii

Laura Jiga Iliescu (coord.), nu are precedent, cel puţin nu la un


asemenea nivel; pe de altă parte, această
Nicolae Teodoreanu şi Monica „modă a introducerilor” – ca elemente de
Beatrice Bercovici, Oameni şi sistematizare şi difuzare a cunoaşterii ştiin-
fiare. Introducere în universul ţifice în România este de evitat3, mai ales
imaterial al făurăriei. Studii şi pentru că „[a]ceastă carte, care nu este nici
o monografie a fierului şi a fierăritului, nici
documente/Men and irons. An o carte de etnografie, nici o carte de peda-
introduction to the immaterial gogie, nici o carte de sociologie, nici o
universe of blacksmithing. Studies carte propriu-zisă de folcloristică, nici o
and documents1, Bucureşti, Curtea carte de artă, deşi are de-a face cu fiecare
dintre aceste domenii” (p. 11). Altfel spus,
Veche, 2011, 255 p. nu prea poate fi o introducere.
Cartea este structurată în cinci părţi-
Cartea, publicată la finalul anului 2011 capitole, precedate de un „Cuvânt înainte”
şi lansată în anul 2012, este rezultatul final şi urmate de „Datele Culegerilor” – în care,
al unui proiect de trei ani intitulat Oameni pe lângă clasicele „fişe de informator”, se
şi fiare. Cercetarea statutului, real şi ima- poate observa şi defalcarea muncii de
ginar, al lucrătorului de fier în societatea cercetare de teren şi post-teren.
românească, din epoca preindustrială la Primul capitol, realizat de N.
societatea de consum (PN II, CNCSIS Teodoreanu, „Urechea muzicală a fierarului
Modul Idei – cercetare exploratorie – cod sau despre implicarea elementelor acustice
ID 1173). Proiectul, coordonat de către în tehnologia prelucrării fierului. Studiu
Laura Jiga Iliescu (folclorist, cercetător experimental”, este unul care vizează zona
ştiinţific IEF2), a vizat o componenţă inter comunicării non-verbale prin intermediul
şi multi-disciplinară, avându-i în echipă pe sunetului şi modurilor în care sunetul şi
următorii: Nicolae Teodoreanu (etnomu- auzul sunt „puse la treabă” de către fierari
zicolog şi compozitor, cercetător ştiinţific pentru a comunica, a dobândi un ritm de
IEF), Monica Beatrice Bercovici (folclorist, lucru şi, respectiv, de a distinge diversele
cercetător ştiinţific IEF), Vlad Andrei calităţi ale materialului cu care lucrează.
Gherghiceanu (sculptor, prelucrarea artis- Capitolul este consistent, bine documentat
tică a fierului) şi Nicolae Ilfoveanu (artist şi calibrat şi, dacă ar fi să mergem pe linia
vizual – fotografie şi film, asistent uni- subtitlului, un „experiment” cel puţin
versitar Universitatea Naţională de Arte). interesant.
După cum se poate, în mod simplu, Cel de-al doilea capitol, „Metamorfoze
deduce din titlul proiectului, ambiţiile, dar ale fierului exprimate narativ: ATU 330A,
şi curiozităţile autorilor au fost foarte mari, ATU 753”, semnat de L. Jiga Iliescu, ne
atât prin întinderea cronologică propusă prezintă o introducere în universul generic
(„din epoca preindustrială la societatea de şi aproape mistic al fierăritului, făcând apel
consum”), cât şi prin dimensiunile de la două grupuri de naraţiuni (clasificate în
cercetare vizate („cercetarea statutului, real cotele din titlu), anume: „Isus Hristos
şi imaginat”). Însă, cel mai probabil pe fierar” şi „Faurul pământului”. Autorul
considerentul limitărilor de timp, determi- discută cu predilecţie manierele în care este
nate de către calendarul proiectului, rezul- imaginat fierarul ca mediator între lumi sau
tatele multiplelor incursiuni în teren se ca având puteri speciale. Capitolul este
regăsesc doar parţial în produsul final – cursiv, curios şi captivant, însă face referire
cartea (p. 11). Pe de o parte, putem con- doar la elementele identificate în spaţiul
sidera justificată alegerea completării românesc, fără a avea în vedere o literatură
titlului cărţii cu termenul de „introducere” mai generală despre fierar, meşteşug,
– mai ales prin aceea că demersul autorilor percepţie etc. din alte spaţii (spre exemplu:
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 133-135 141

desele asocieri şi comparaţii ale fierarilor fost sau poate fi evitată distorsiunea
cu şamanii sau, chiar, Kalevala). (biasul)? Nu în ultimul rând, cum este
Pe cel de-al treilea capitol, „De ce bate gestionată serendipitatea (Merton şi Barber,
fierul degeaba pe nicovală”, L. Jiga Iliescu 2004)?
îl împarte în două subcapitole, anume: În cel de-al cincilea şi ultimul capitol-
„Ritualizarea gestului” şi „Punerea în prac- parte a cărţii, „Fier, fierari, pasaje şi... noi:
tică a cunoaşterii”. În prima parte (sub- cronica de teren şi valoarea ei docu-
capitol), continuă, într-un mod firesc, cel mentară”, L. Jiga Iliescu reia ideile despre
de-al doilea capitol, introducând legende „cronică”, dezvoltate împreună cu M. B.
noi în discuţie, pe care le compară şi anali- Bercovici şi V. A. Gherghiceanu, introdu-
zează, reuşind să concluzioneze, în fapt, cel când cititorul în bucătăria cercetării prin
de-al doilea capitol. Pare că miza propusă intermediul notiţelor (jurnal, note etc.)
de autor în această parte este de a descrie şi personale de/din teren (Rabinow, 1977, p.
explica apariţia unei rupturi la nivelul 150 şi urm.). Cu toate că face referiri la
semantic al ritualului [bătăii degeaba cu studii consacrate pe această temă, autorul
ciocanul în nicovală]. În cea de-a doua îşi doreşte: (i) evitarea unei discuţii
parte a capitolului al treilea, autorul dez- „(auto)reflexive”4 (p. 215) şi (ii) subli-
voltă şi rezolvă ideea rupturii sensului nierea importanţei „[c]reării şi arhivării
ritualului amintit, oferind cititorului şi analitice a documentelor de cultură orală şi
cheia de înţelegere prin mutarea discuţiei a cercetării calitative” (idem), punând
de la „ritual[ic]” la „gest”. Mai mult, reali- accentul pe meta-documente (cele produse
zează o interesantă discuţie comparativă de către cercetători). Acest capitol are, într-
între producerea de cunoaştere şi pro- o oarecare măsură, rol de concluzii. Însă,
ducerea de obiecte. nota jovială pe care o aduce selecţia şi
Cel de-al patrulea capitol, realizat de redarea părţilor din documentele produse
către M. B. Bercovici şi L. Jiga Iliescu, de către cercetători despre experienţa de şi
intitulat „Expresii verbale ale cunoaşterii din teren ştirbeşte parţial nota de seriozitate
referitoare la prelucrarea fierului. Corpus cu care a început capitolul, implicit carac-
de documente” este cel mai mare ca volum terul de concluzii – miza cărţii fiind alta.
(140 de pagini), ocupând mai bine de Chiar dacă relativ disproporţionată în
jumătate din carte. Chiar dacă este denumit ceea ce priveşte naraţiunile – care sunt mai
„corpus de documente”, acest capitol degrabă răspunsuri (urmărite şi selectate) la
reprezintă, în fapt, o selecţie realizată de întrebări punctuale, în sensul în care acto-
către autori, un „colaj coagulat tematic” (p. rii/informatorii sunt mult prea puţin pre-
72). Dincolo de a fi un „corpus” propriu- zenţi, „vorbesc” foarte rar, exceptând capi-
zis, autorii reuşesc să realizeze un profil pe tolul al patrulea – în care vorbesc numai ei
mai multe dimensiuni şi având la bază o (după criterii de ghidaj oferite de către cer-
schemă taxonomică, regăsibilă în „chestio- cetători), cartea este caracterizată de o oare-
narul orientativ” (p. 7) prezentat la în- care consistenţă internă şi de cursivitate,
ceputul cărţii şi expandat în acest capitol. O aspecte susţinute, mai ales, de către bogata
astfel de operare este extrem de delicată – ilustrare fotografică.
desigur, în termeni de natură teoretică şi Cartea este plăcut şi interesant constru-
metodologică, şi a fost, este şi rămâne o ită, dar mult prea puţin analitică şi expli-
discuţie deschisă: cine anume, cum şi care cativă – aspecte care fac din ea, mai
sunt criteriile de selecţie pentru realizarea degrabă, un obiect (carte-obiect, către
unui astfel de profil/selecţii, pentru o astfel document-profil despre un meşteşug). Însă,
de taxonomixare/„colaj”? Care sunt limi- conţine premisele unor continuări.
tările prefigurate de autori şi cum anume a
Alexandru Iorga
142 Recenzii

Note
1 3
Însoţite de un DVD cu filmul Oameni şi Din păcate, în mod constant, se produc şi se
fiare, realizat de Hanno Höfer, ediţie publică „introduceri” în spaţiul de cu-
bilingvă română-engleză, ilustrată cu noaştere din România şi mult prea puţine
fotografii. Traducere: Anca Stere, Paula lucrări care să-şi asume novativitatea şi,
Călăraşu şi Cristina Tănase. implicit, poziţia autorului/lor. Din punctul
2
Institutul de Etnografie şi Folclor nostru de vedere, termenul de „introducere”
„Constantin Brăiloiu”, Academia Română, este superfluu în cazul lucrării de faţă.
4
Bucureşti. Din punctul nostru de vedere, ar fi meritat
din plin o astfel de încercare.

Bibliografie

Merton, R. K. şi Barber, E. (2004) The Travels Rabinow, P. (1977) Reflections on Fieldwork in


and Adventures of Serendipity: A Study in Morocco. Berkeley: University of California
Sociological Semantics and the Sociology of Press.
Science. Princeton: Princeton University
Press.
Sociologie Românească, volumul XI, Nr. 1, 2013, pp. 133-135 143

Elena Zamfir, Vasile Burtea 2) Totodată este tratată şi poziţia socială


(coordonatori), Prezent şi pers- specială a romilor în istoria Europei, cu
încercarea fructuoasă de a explica starea
pective în cultura romă în viziunea actuală precară a multor persoane din
intelectualilor, liderilor şi oame- această etnie ca rezultat al combinării
nilor de succes romi, Grupul de unui proces de automarginalizare, cau-
presă, tipografie şi distribuţie PPB, zat de un stil de viaţă prins în capcana
Bucureşti, 2012, 151 p. tradiţiilor şi cel de marginalizare con-
tinuă venită dinspre populaţia majo-
Menţionez încă de la început că această ritară. De asemenea, este evidenţiat
lucrare reprezintă o reuşită ştiinţifică rolul diverşilor factori primari şi deri-
deosebită pe o temă de larg interes, cum vaţi ce contribuie la starea precară a
este aceea legată de problematica romilor, multor romi.
dar privită dintr-o perspectivă cu totul 3) Din perspectivă metodologică, semnalez
inedită, şi anume cea a culturii rome. Pre- preocuparea autorilor pentru a clarifica
misa acestui succes o reprezintă partici- natura strategiilor de cercetare şi de
parea la realizarea cercetării şi a lucrării ca intervenţie: respectiv tratarea romilor ca
atare a unor personalităţi cu înalt prestigiu o populaţie închisă în propria ei cultură
ştiinţific, inclusiv în studierea populaţiei sau, dimpotrivă, ca una deschisă la
rome după anul 1990 şi mă refer aici la cei schimbare, evidenţiate din cercetările
doi coordonatori, şi la Cătălin Zamfir, anterioare, şi sunt analizate o serie de
membru corespondent al Academiei date statistice referitoare la cuprinderea
Române, iar activitatea efectivă desfăşurată şi participarea şcolară, gradul de alfa-
a condus la un produs ştiinţific remarcabil. betizare, semnificaţia şcolii pentru
Şi ceilalţi autori ai cărţii (Carmen Bărbat, succesul social, domenii de activitate şi
Ioan Popoviciu, Salomeea Popoviciu) au ocupaţii.
experienţe importante în cercetarea 4) Cercetarea segmentului superior al
populaţiei rome. populaţiei de romi reprezintă acel ele-
Ineditul lucrării de faţă constă în ale- ment nou în preocupările de cunoaştere,
gerea pentru cercetare a unor segmente cu dar şi de identificare şi evaluare a unei
totul aparte ale populaţiei rome, şi anume căi de depăşire a situaţiilor critice
intelectuali, activişti social-politici/lideri actuale specifice. A fost studiat un nu-
comunitari şi oameni de afaceri. măr semnificativ de romi de succes
În continuare, aduc câteva argumente (432 de subiecţi); din 20 de judeţe şi
ştiinţifice pentru susţinerea celor afirmate Municipiul Bucureşti; mulţi dintre ei
mai sus. fiind tineri, iar jumătate sunt absolvenţi
1) Lucrarea prezentată conţine o sinteză de studii superioare. Reţin efortul pen-
concludentă asupra cercetărilor privind tru a continua o cât mai completă iden-
populaţia romă din România, în special tificare a factorilor cristalizării seg-
după 1990, cu evidenţierea tematicii de mentului social superior al romilor, de
interes, modalităţile de analiză şi de la noul context politic, cu multiplicarea
evaluare a programelor, măsurilor, poli- oportunităţilor, la rolul şcolii ca prin-
ticilor şi nevoilor. O atenţie aparte este cipală cale de ieşire din subdezvoltare.
acordată unui factor important de dez- 5) Un loc semnificativ în spaţiul lucrării
voltare a elitei rome, şi anume edu- este acordat culturii rome având ca
caţiei. puncte de reper autoidentificarea etnică,
aderarea la cultura romă tradiţională,
vorbirea limbii romany de către su-
144 Recenzii

biecţii investigaţi şi care sunt evaluările, de fapt, ci şi de aşteptările şi de ceea ce


atitudinile şi comportamentele lor în crede fiecare în parte, iar ceea ce contează
aceste domenii, inclusiv imaginea de nu sunt atât opiniile singulare, cu care poţi
sine. În final, este abordată şi afilierea fi sau nu de acord, cât tabloul general care
religioasă şi procesul de convertire. se creionează şi acesta este unul relevant.
Totodată, calitatea ştiinţifică a lucrării
În concluzie, consider că prin modul trece dincolo de paginile cărţii, pentru că în
riguros de concepere a proiectului de cer- ea se aduc argumente solide în favoarea lui
cetare, analiza literaturii referitoare la „se poate reuşi”. Depinde, în primul rând,
populaţia romă şi a multor statistici, inclu- de fiecare în parte, şi de societatea în
derea în cercetarea de teren a unui număr ansamblu pentru a se schimba situaţia
semnificativ de intelectuali, lideri şi oameni actuală a etniei rome, iar romii de succes
de afaceri, culegerea unei informaţii cu sunt un exemplu în acest sens, inclusiv prin
totul aparte de la ei, lucrarea de faţă este un ceea ce întreprind în cadrul societăţii ca
produs ştiinţific de certă valoare. întreg.
Desigur, avem de a face, în mare parte,
cu opinii ale intervievaţilor, iar acestea sunt Ioan Mărginean
puternic dependente nu numai de situaţia