COMISIA

EUROPEANĂ

Bruxelles, 12.4.2017
COM(2017) 213 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL

EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al șaselea raport referitor la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a

securității efective și reale

RO RO
I. INTRODUCERE
Acesta este cel de al șaselea raport lunar referitor la progresele înregistrate pentru
realizarea unei uniuni a securității efective și reale. Raportul prezintă evoluțiile
înregistrate în cadrul a doi piloni principali: combaterea terorismului, a criminalității
organizate și a criminalității cibernetice, precum și a mijloacelor de care dispun acestea,
și consolidarea mijloacelor noastre de apărare și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor
amenințări.
În 7 aprilie Stockholm a fost victima celui mai recent atac terorist, când un camion a fost
deturnat și condus în mod deliberat pe o stradă comercială pietonală aglomerată, înainte
de a intra într-un magazin, provocând moartea a patru persoane și rănirea a cincisprezece.
Acest atac a avut loc la mai puțin de trei săptămâni după atacul din 22 martie de la
Londra și de la sediul Parlamentului din acest oraș, când un vehicul și un cuțit au fost
folosite pentru a produce un măcel într-un loc aglomerat și cu o încărcătură simbolică.
Nivelul scăzut al tehnologiei utilizate în ambele atacuri, similare celor comise în Nisa și
Berlin anul trecut, subliniază încă o dată provocarea pe care o reprezintă pentru
autoritățile statelor membre combaterea unor astfel de amenințări și, de asemenea,
importanța activităților în curs privind protecția țintelor ușoare, din cadrul uniunii
securității1.
Prezentul raport oferă o imagine actualizată a progreselor înregistrate privind principalele
dosare legislative și nelegislative referitoare la uniunea securității. Acesta acordă, de
asemenea, o atenție deosebită combaterii criminalității grave și organizate — unul dintre
cele trei domenii principale ale Agendei europene privind securitatea din 20152. În
contextul activității desfășurate în cadrul noului ciclu de politici ale UE privind
criminalitatea internațională gravă și organizată pentru perioada 2018-2021, prezentul
raport stabilește ceea ce Comisia consideră că ar trebui să fie viitoarele priorități ale UE
pentru combaterea criminalității grave și organizate.
Criminalitatea organizată este un factor esențial care favorizează terorismul, facilitându-
le teroriștilor achiziționarea de arme și dobândirea de mijloace financiare. Granița dintre
criminalitatea informatică și criminalitatea „tradițională” dispare într-o măsură din ce în
ce mai mare întrucât infractorii utilizează internetul atât ca modalitate de intensificare a
activităților lor, cât și ca sursă de procurare a mijloacelor și de găsire a unor noi metode
de comitere a infracțiunilor. Terorismul, criminalitatea organizată și criminalitatea
informatică sunt, prin urmare, domenii interconectate, iar sprijinirea luptei împotriva
criminalității organizate reprezintă o prioritate-cheie de acțiune la nivelul UE în cadrul
uniunii securității.

II. PUNEREA ÎN APLICARE A DOSARELOR PRIORITARE ÎN MATERIE

DE SECURITATE
1. Inițiative legislative
Directiva (UE) 2017/541 privind combaterea terorismului a fost publicată în Jurnalul
Oficial la 31 martie.3 Noile norme vor contribui la prevenirea atacurilor teroriste prin
incriminarea unor fapte precum finanțarea terorismului, instruirea sau deplasarea în
scopuri teroriste, precum și organizarea sau facilitarea unor astfel de deplasări. De

1
COM(2017) 41 final.
2
COM(2015) 185 final.
3
JO L 88 din 31.3.2017, p. 6.

2
asemenea, acestea consolidează drepturile victimelor terorismului și includ un catalog de
servicii pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. Statele membre trebuie să
transpună noile norme în dreptul național înainte de 8 septembrie 2018.
Parlamentul European a votat în plen, la 14 martie 2017, pentru a aproba revizuirea
Directivei privind armele de foc4. Propunerea extinde considerabil gama de arme
interzise (categoria A) astfel încât civilii să nu mai aibă acces la armele cele mai
periculoase. De asemenea, armele acustice și dezactivate intră sub incidența directivei și
se îmbunătățește totodată trasabilitatea armelor prin norme de marcare mai stricte și
schimburi de informații între statele membre. Consiliul este așteptat să își exprime
acordul final la 25 aprilie. Statele membre vor avea la dispoziție 15 luni pentru a
transpune noile norme în dreptul național și 30 de luni pentru a pune în aplicare sisteme
de stocare de date pentru înregistrarea tuturor informațiilor necesare în vederea urmăririi
și a identificării armelor de foc.
La 21 martie 2017 au fost lansate discuții la nivel de trilog între colegiuitori privind
propunerea Comisiei referitoare la modificările specifice ale celei de a 4-a directive în
domeniul combaterii spălării banilor5, prezentată de Comisie în data de 5 iulie 2016.
Propunerea este menită să includă în domeniul său de aplicare noi mijloace de finanțare a
terorismului, cum ar fi, de exemplu, monedele virtuale și cardurile preplătite, și să
sporească transparența, astfel încât să contribuie la combaterea spălării banilor. Comisia
invită colegiuitorii să finalizeze cât mai rapid posibil negocierile privind această
propunere importantă, care va contribui la reducerea într-o și mai mare măsură a
mijloacelor de care dispun teroriștii.
În ceea ce privește întărirea controalelor la frontiere, la 7 aprilie au intrat în vigoare
modificările Codului frontierelor Schengen referitoare la controale sistematice la
frontierele externe, inclusiv pentru cetățenii UE6. Această legislație importantă va spori
securitatea în spațiul Schengen fără a perturba fluxul traficului. În anumite circumstanțe
bine definite și pe baza unei evaluări prealabile a riscurilor, pentru a se asigura că acest
lucru nu conduce la un risc de securitate, statele membre, în situațiile în care există un
impact disproporționat asupra fluxului traficului la anumite frontiere terestre și maritime,
pot decide, cu titlu de derogare pe termen limitat, să efectueze, la aceste frontiere,
verificări punctuale ale cetățenilor UE în bazele de date. Evaluările de risc trebuie să fie
partajate cu poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. În ceea ce privește
inițiativele legate de gestionarea frontierelor, la 23 martie au fost lansate discuții la nivel
de trilog între colegiuitori privind propunerile Comisiei de instituire a unui sistem al UE
de intrare/ieșire pentru a se îmbunătăți gestionarea frontierelor, a se combate migrația
neregulamentară și a se consolida securitatea internă prin înregistrarea traversărilor de
către resortisanții țărilor terțe a frontierelor externe ale spațiului Schengen7. Comisia
invită colegiuitorii să obțină progrese rapide pentru a permite acțiuni de dezvoltare a
sistemului începând din acest an, asigurându-se astfel operaționalitatea acestuia până la
începutul anului 2020. Discuțiile tehnice ale fiecărui colegiuitor privind sistemul
european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS)8 avansează într-
un ritm corespunzător. Comisia va continua să sprijine în mod activ colegiuitorii și să
facă să avanseze această chestiune. Propunerea referitoare la un sistem de intrare/ieșire al

4
COM(2015) 750 final.
5
COM(2016) 450 final, 5.7.2016.
6
COM(2015) 670 final, 5.12.2015.
7
COM(2016) 194 final, 6.4.2016, COM(2016) 196 final, 6.4.2016.
8
COM(2016) 731 final, 16.11.2016.

3
UE și la ETIAS constituie priorități legislative în Declarația comună9 a Parlamentului
European, a Consiliului și a Comisiei. Prin urmare, instituțiile au convenit să acorde
prioritate acestor dosare în cadrul procesului legislativ, pentru a asigura adoptarea lor
rapidă.
În ceea ce privește punerea în aplicare a dosarelor legislative recent adoptate, Comisia
continuă să sprijine statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare rapidă a
Directivei privind registrul UE cu numele pasagerilor (PNR).10 La 8 martie, Comisia a
organizat o a patra reuniune privind punerea în aplicare a Directivei privind PNR, care a
arătat că mai multe state membre se află în prezent în proces de adoptare de legislație sau
de modificare a celei în vigoare înainte de adoptarea Directivei privind PNR. Comisia va
continua să monitorizeze și să sprijine punerea în aplicare.
2. Punerea în aplicare a acțiunilor nelegislative
Ultima reuniune a Grupului de experți la nivel înalt pentru sistemele de informații și
interoperabilitate este programată pentru data de 25 aprilie. Ca parte a procesului de
încheiere a lucrărilor grupului, subgrupul pentru sistemele existente s-a reunit în martie
pentru a analiza sistemele vamale (utilizarea/accesul la informațiile privind aplicarea
legii) și accesul în scopul aplicării legii pentru SIS, VIS și Eurodac.
În martie, Comisia a condus o delegație a UE în Statele Unite, alcătuită din președințiile
actuală și viitoare a Consiliului, coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului,
șeful unității de semnalare a conținutului online a Europol și directorul Centrului de
excelență al rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, în vederea
unor reuniuni cu cele mai importante platforme de comunicare socială și companii de
internet pentru a se continua parteneriatul voluntar cu UE și a se asigura derularea în
viitor a inițiativelor convenite în decembrie 2016 cu ocazia Forumului pentru internet
al UE. Astfel cum a raportat anterior, Forumul pentru internet al UE, înființat în
decembrie 2015, reprezintă o parte esențială a răspunsului Comisiei la creșterea utilizării
abuzive a internetului de către organizațiile teroriste.
Un rezultat esențial l-a constituit prezentarea prototipului de lucru al bazei de date
comune a amprentelor numerice (hashes) creată de companiile de internet, care le
permite acestora să marcheze conținutul cunoscut cu caracter terorist, să identifice
conținuturi similare, să evalueze acest conținuturi în raport cu propriile politici și să le
elimine rapid și în mod ireversibil. Companiile se concentrează în prezent pe testări și
consolidarea scalabilității, precum și pe identificarea unor societăți noi, în special mai
mici, care pot fi incluse în consorțiu, astfel încât să se maximizeze impactul și capacitatea
acestui instrument. UE a subliniat, de asemenea, importanța unui răspuns mai proactiv
din partea companiilor prin detectarea automată a conținutului abuziv.
În cadrul eforturilor Comisiei de combatere a radicalizării online, au fost alocate
10 milioane EUR în plus pentru sprijinirea campaniilor de contradiscursuri online prin
intermediul Programului de responsabilizare a societății civile, o inițiativă-cheie în
cadrul Forumului UE pentru internet. Programul a fost lansat în perioada 15-16 martie,
reunind 100 de părți interesate.
Rețeaua pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare (RAN) și Centrul său de
excelență promovează schimbul de expertiză și de bune practici între practicienii din
prima linie care lucrează pentru prevenirea și combaterea radicalizării. Centrul de

9
https://ec.europa.eu/commission/publications/joint-declaration-eus-legislative-priorities-2017_en
10
JO L 119, 4.5.2016, p. 132.

4
excelență al RAN oferă sprijin statelor membre, de exemplu în conceperea de strategii de
prevenire și de combatere a radicalizării în închisori. Astfel cum s-a anunțat în
comunicarea din 2016 privind radicalizarea11, la începutul anului 2017 Comisia a lansat
rețeaua de prevenire a factorilor de decizie politică, rețea care urmărește două obiective
principale: (i) consolidarea și instituționalizarea schimbului de expertiză și de experiență
dintre statele membre cu privire la abordările și politicile de prevenire și (ii) implicarea
într-o și mai mare măsură a statelor membre în activitățile RAN, prin asigurarea unei
difuzări mai extinse a rezultatelor RAN într-un anumit stat membru, asigurarea unei
participări optime a experților de la nivel național, regional sau local la evenimente RAN
și prin identificarea nevoilor în materie de cursuri de formare, ateliere și consiliere în
cadrul RAN din statele membre. Prima reuniune a avut loc la 2 februarie 2017, iar
viitoarele reuniuni (care se vor desfășura trimestrial) se vor concentra pe teme prioritare,
cum ar fi persoanele returnate, acțiuni de combatere a radicalizării și a polarizării.

Pentru a îmbunătăți cooperarea transfrontalieră în materie de aplicare a legii, Comisia a

organizat la 27 martie un atelier dedicat practicii de „urmărire transfrontalieră”.
Acestea sunt activități de urmărire (de obicei cu mașina) a suspecților, care sunt inițiate
în zonele de frontieră internă de către autoritățile de aplicare a legii ale unui stat membru
și sunt continuate pe teritoriul unui stat membru vecin. Acest prim atelier a permis o
discuție constructivă cu privire la punerea în aplicare la nivel practic a urmăririi
transfrontaliere, precum și cu privire la posibilitățile de a facilita această formă sensibilă
de cooperare polițienească transfrontalieră.
În ceea ce privește securitatea aeronautică, acțiunile întreprinse au înregistrat progrese
în ceea ce privește evaluarea riscurilor, amenințările și vulnerabilitățile privind zborurile
care sosesc în UE din țările terțe, ca urmare a lucrărilor inițiate în luna ianuarie în
vederea elaborării unei matrice de risc care combină evaluarea amenințărilor cu elemente
detaliate ale vulnerabilității. Acest lucru va deschide calea pentru prioritizarea și
coordonarea eforturilor externe de consolidare a capacităților în țările terțe vulnerabile.
Cu toate că UE a elaborat un cadru solid de securitate a aviației, este important să se
accelereze procesele menționate mai sus pentru a se elimina eventualele lacune în
materie de securitate. Măsura interzicerii anumitor dispozitive electronice, luată recent
de către Statele Unite și Regatul Unit, evidențiază necesitatea de se a promova o
cooperare mai strânsă între statele membre, respectându-se, în același timp, dreptul
acestora de a decide cu privire la introducerea unor măsuri de securitate suplimentare
pentru zborurile provenind din țări terțe. Pentru a îmbunătăți această coordonare, Comisia
a organizat la 31 martie o reuniune a experților în domeniul informațiilor clasificate din
statele membre, Australia, Canada și Statele Unite.

III. PRIORITĂȚILE UE PENTRU COMBATEREA CRIMINALITĂȚII

GRAVE ȘI ORGANIZATE — NOUL CICLU DE POLITICI ALE UE
Obiectivul așa-numitului ciclu de politici ale UE este de a asigura o cooperare eficace
între agențiile de aplicare a legii din statele membre, instituțiile UE și agențiile UE, care
ar trebui să ducă la acțiuni operaționale coerente și solide care vizează cele mai urgente
amenințări infracționale cu care se confruntă UE. Acesta este un proces bazat pe
argumente factuale și începe cu prezentarea de către Europol a evaluării amenințării pe
care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată
11
COM(2016) 379 final, 4.6.2016.

5
(SOCTA UE), care conține un set de recomandări cu privire la principalele amenințări
ale criminalității cu care se confruntă UE. Raportul SOCTA UE reprezintă punctul de
pornire pentru discuțiile dintre statele membre privind prioritățile abordării amenințărilor
reprezentate de criminalitate la nivelul UE. Prioritățile sunt adoptate ulterior de către
Consiliul Justiție și Afaceri Interne și sunt reflectate în activitățile operaționale
transfrontaliere la nivel de stat membru, în special prin acțiuni comune între statele
membre și agențiile UE, cu sprijinul platformei multidisciplinare europene împotriva
amenințărilor infracționale.12 Comisia a furnizat și va continua să furnizeze sprijin financiar
pentru punerea în aplicare a ciclului de politici ale UE și a alocat 4 milioane EUR pentru
2017, în plus față de finanțarea de 9 milioane EUR din 2015 și 2016.
În ansamblu, actualul ciclu de politici ale UE (2013-2017) a fost pus în aplicare cu
succes. O evaluare independentă13 contractată de Comisie a concluzionat că acesta și-a
atins obiectivul principal de îmbunătățire a cooperării dintre statele membre în lupta
împotriva criminalității grave și organizate.14 Ciclul de politici ale UE a condus la o
îmbunătățire în ceea ce privește schimbul de informații, schimbul de bune practici și
lansarea a numeroase investigații și operațiuni comune de către statele membre. Acesta a
contribuit, de asemenea, la consolidarea relațiilor și a încrederii, inclusiv cu țări terțe.
Noul ciclu de politici a fost lansat prin prezentarea de către Europol, la 9 martie 2017, a
raportului SOCTA UE 2017.15 Raportul analizează posibilele legături dintre
criminalitatea gravă și organizată și terorism, și anume faptul că, prin activități
precum traficul de arme de foc și producerea de documente false sau prin fondurile
provenite din contrabanda cu droguri, criminalitatea organizată poate sprijini terorismul.
Aceasta a fost abordarea propusă în Agenda europeană privind securitatea16, urmată în
comunicarea privind punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea pentru a
combate terorismul și a deschide calea către o uniune a securității efectivă și reală.17
SOCTA UE 2017 recomandă axarea pe cinci amenințări prioritare ale criminalității:
(1) criminalitatea informatică, (2) producția, traficul și distribuția de droguri, (3)
introducerea ilegală de migranți, (4) spargerile și furturile organizate (criminalitatea
organizată contra patrimoniului), și (5) traficul de persoane. De asemenea, se
recomandă abordarea următoarelor trei chestiuni transversale care permit sau facilitează
toate tipurile de criminalitate gravă și organizată: (a) fraudarea documentelor, (b)
criminalitatea financiară, inclusiv spălarea de bani și (c) comerțul ilicit online cu bunuri
și servicii.
Pe baza SOCTA UE 2017, Comisia și Președinția Consiliului își pregătesc sugestiile
pentru abordarea priorităților privind criminalitatea ale noului ciclu de politici ale UE
pentru perioada 2018-2021, care urmează a fi discutate în cadrul Comitetului permanent
pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă, pentru a fi aprobate de
Consiliul Justiție și Afaceri Interne, în iunie 2017.

12
https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-trends/eu-policy-cycle-empact
13
Studiu de evaluare a ciclului de politici ale UE privind formele grave de criminalitate internațională și
criminalitatea organizată 2013-2017, raport final, 30.1.2017.
14
Actualul ciclu de politici ale UE are 9 priorități: combaterea facilitării imigrației neregulamentare, a
traficului de ființe umane, a mărfurilor contrafăcute, a fraudei cu produse accizabile și a fraudei în
materie de TVA, a traficului de cocaină și heroină, a traficului de droguri sintetice, a traficului ilicit de
arme de foc, a criminalității organizate contra patrimoniului și a criminalității informatice.
15
https://www.europol.europa.eu/activities-services/main-reports/european-union-serious-and-organised-
crime-threat-assessment-2017
16
COM(2015) 185 final, 28.4.2015.
17
COM(2016) 230 final, 20.4.2016.

6
Pentru a stabili viitoarele priorități ale UE pentru combaterea criminalității grave și
organizate, Comisia sprijină cele cinci priorități privind amenințările criminalității
identificate de către Europol (a se vedea secțiunile 1 și 5 de mai jos). În plus, Comisia
consideră că ar trebui, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită și să se aloce resurse
financiare la nivelul UE pentru abordarea următoarelor trei amenințări ale criminalității:
(6) traficul de arme de foc, (7) frauda în domeniul TVA și (8) infracțiunile
împotriva mediului. Aceste trei domenii ar trebui, de asemenea, să fie considerate
priorități în ceea ce privește amenințările criminalității în cadrul noului ciclu de politici
ale UE (a se vedea secțiunile 6 și 8 de mai jos).
Un aspect-cheie subliniat în SOCTA UE 2017 este utilizarea de noi tehnologii de către
infractori. Pentru aproape toate tipurile de criminalitate organizată, infractorii utilizează
și adaptează, cu o abilitate din ce în ce mai mare, tehnologii al căror impact este tot mai
important. Se constată o utilizare mult mai mare a internetului pentru toate tipurile de
comerț ilicit cu bunuri și servicii. Aceasta impune ca autoritățile de aplicare a legii să
dispună de instrumente adecvate pentru a combate acest tip de infracțiuni online și să se
instruiască și să învețe împreună. Agenția Uniunii Europene pentru formare în materie de
aplicare a legii joacă un rol esențial în asigurarea unei formări adecvate, în conformitate
cu prioritățile de politică și amenințările identificate, pentru agenții de aplicare a legii din
prima linie.
Există, de asemenea, o dimensiune externă importantă a criminalității grave și
organizate. SOCTA UE 2017 subliniază faptul că în activitățile de criminalitate
organizată din interiorul UE sunt implicate persoane provenind din peste 180 de țări, care
își au reședința în interiorul sau în afara UE 40 % din persoanele suspectate nu sunt
cetățeni ai statelor membre. Principalele rute de trafic ale criminalității organizate care
constituie o amenințare își au originea în afara UE. Sunt în desfășurare acțiuni de
combatere a amenințărilor criminalității organizate pe plan extern.18 Este important să se
asigure în continuare legăturile dintre securitatea internă a UE și acțiunea externă atunci
când se combat amenințările pe care le constituie criminalitatea gravă și organizată,
inclusiv prin cooperarea Europol cu țări terțe.
1. Criminalitatea informatică
Atacurile cibernetice sunt din ce în ce mai însemnate în ceea ce privește intensitatea,
volumul și calitatea lor.19 Prin însăși natura sa, criminalitatea informatică este
internațională: victimele, infractorii și probele sunt adesea situate în țări diferite, fiind sub
mai multe jurisdicții. Statele membre au arătat un interes deosebit pentru prioritatea pe
care o constituie criminalitatea informatică, astfel cum o demonstrează numărul de
planuri operaționale de acțiune20 instituite în domeniile atacurilor cibernetice, exploatării
sexuale online a copiilor și fraudării cardurilor de plată. La nivelul UE, Centrul european
de combatere a criminalității informatice (EC3) din cadrul Europol a avut o contribuție

18
Aceasta include proiecte finanțate de UE (de exemplu în Balcanii de Vest și în regiunea Sahel),
misiunile politicii de securitate și apărare comună (de exemplu, EU NAVFOR MED operația
SOPHIA, concepută în mod explicit pentru a submina, de asemenea, modul de acțiune al persoanelor
care introduc ilegal migranți) și misiunile de gestionare a frontierelor în țările terțe.
19
A se vedea Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată online (IOCTA) 2016:
https://www.europol.europa.eu/activities-services/main-reports/internet-organised-crime-threat-
assessment-iocta-2016
20
Sunt concepute planuri operaționale de acțiune pentru fiecare dintre prioritățile EMPACT, în vederea
coordonării acțiunilor întreprinse de către statele membre și organizațiile UE împotriva amenințărilor
identificate. În ceea ce privește criminalitatea informatică, în 2015 și 2016 au fost lansate 114 planuri
operaționale de acțiune.

7
semnificativă la combaterea criminalității informatice.21 Eurojust, prin detașarea unui
expert și calitatea de membru al consiliului programului, colaborează îndeaproape cu
EC3. EC3 găzduiește, de asemenea, Grupul de acțiune comună împotriva criminalității
informatice. Misiunea sa este de a conduce acțiuni coordonate, bazate pe informații,
împotriva amenințărilor informatice, prin intermediul unor anchete și operațiuni
transfrontaliere ale partenerilor săi.22
Alte măsuri includ explorarea unor soluții posibile pentru înlăturarea obstacolelor care
stau în calea investigațiilor penale împotriva criminalității informatice, prin identificarea
unor inițiative specifice privind accesul la probe și informații.23 Cooperarea în vederea
combaterii criminalității informatice trebuie să se concentreze în continuare asupra
identificării victimelor și protecției acestora, bazându-se pe setul actual de drepturi ale
victimelor prevăzut în legislația UE24 și pe cele mai bune practici curente25. Cooperarea
privind combaterea exploatării sexuale online a copiilor trebuie să continue și să fie
consolidată și mai mult. 26 În ceea ce privește fraudele legate de cardurile de plată, este
necesar să se extindă cooperarea existentă în materie de aplicare a legii la o gamă mai
largă de activități infracționale care vizează mijloacele de plată care nu implică numerar.
Astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune privind consolidarea luptei împotriva
finanțării terorismului, Comisia pregătește revizuirea Deciziei-cadru din 2001 de
combatere a fraudei și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul.27
2. Producția, traficul și distribuția de droguri
Piața drogurilor ilicite este în continuare cea mai mare piață infracțională din UE.
SOCTA UE 2017 arată că mai mult de o treime din grupurile infracționale care își
desfășoară activitatea în UE sunt implicate în producția, traficul sau distribuția de diverse
tipuri de droguri. Piața comerțului cu amănuntul al drogurilor UE este estimată la cel
puțin 24 de miliarde EUR pe an. Traficul de droguri sprijină, de asemenea, economia
informală și conduce la violență și la alte activități ilegale și este cauza unor probleme
sociale majore.
UE acționează împotriva traficului de droguri în conformitate cu Strategia UE în materie
de droguri (2013-2020), care prevede reducerea atât a furnizării, cât și a cererii de
droguri. La 15 martie Comisia a propus proiectul unui nou plan al UE de acțiune în
materie de droguri pentru perioada 2017-2020. Pentru a-i permite UE să acționeze mai
rapid și cu mai multă eficacitate în ceea ce privește noile substanțe psihoactive, în
decembrie 2016 Consiliul a convenit asupra unei abordări generale pentru un nou pachet

21
De la înființarea sa, EC3 a fost implicată în zeci de operațiuni de înalt profil și în peste 200 de acțiuni
de sprijin operațional la fața locului, care au condus la sute de arestări, și a analizat peste 800 000 de
dosare, cea mai mare parte a acestora dovedindu-se a conține infracțiuni
22
https://www.europol.europa.eu/activities-services/services-support/joint-cybercrime-action-taskforce
23
Concluziile Consiliului din 9 iunie 2016 privind îmbunătățirea justiției penale în spațiul cibernetic.
24
În special, Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și
protecția victimelor criminalității, JO L 315, 14.11.2012, p. 57-73 și Directiva 2011/92/UE privind
combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile,
JO L 335, 17.12.2011, p. 1–14.
25
De exemplu, proiectul NoMoreRansom - https://www.nomoreransom.org/, condus de Europol și în
care sunt implicate agenții de aplicare a legii și organizații private cu scopul de a ajuta victimele
încriptării rău-intenționate a datelor lor („ransomware”); acesta oferă victimelor instrumentele
necesare pentru a-și decripta programelor informatice și a-și recupera informațiile.
26
A se vedea raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei 2011/92/UE privind combaterea
abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile, COM(2016)
872 final, 16.12.2016.
27
JO L 149, 2.6.2001, p. 1–4.

8
legislativ care vizează noi substanțe psihoactive și pentru un control la nivelul UE asupra
substanțelor dăunătoare28. Discuțiile dintre colegiuitori au fost lansate la 1 martie.
3. Introducerea ilegală de migranți
Introducerea ilegală de migranți în UE reprezintă astăzi una dintre formele de
criminalitate organizată cu cea mai rapidă creștere.29 Aceasta, pe lângă faptul că
alimentează migrația neregulamentară în UE - afectând astfel securitatea frontierelor și
subminând gestionarea migrației - reprezintă și o formă gravă de infracțiune, prin care
migranții sunt expuși din ce în ce mai mult la violență, exploatare și riscul pierderii vieții.
Agenda europeană privind migrația30 și Planul de acțiune al UE împotriva introducerii
ilegale de migranți31 au identificat necesitatea stabilirii de priorități pentru o mai bună
prevenire și combatere a introducerii ilegale de migranți, inclusiv pentru reducerea
migrației neregulamentare și a pierderii de vieți omenești în Marea Mediterană. Creșterea
sprijinului acordat Europol, inclusiv pentru înființarea unui Centru european privind
introducerea ilegală de migranți, este menită să contribuie la abordarea acestor provocări.
Raportul pe un an de activitate demonstrează sprijinul amplu acordat poliției și
autorităților de control la frontieră europene în coordonarea operațiunilor foarte
complexe de combatere a operațiunilor transfrontaliere de introducere ilegală de
migranți.32 De asemenea, Eurojust a desemnat puncte de contact judiciare la hotspoturile
din Grecia și Italia pentru a direcționa informațiile și cazurile relevante către birourile
naționale ale Eurojust, în vederea monitorizării judiciare și a coordonării la nivelul UE.
Introducerea ilegală de migranți constituie, de asemenea, o acțiune importantă pe ruta
central-mediteraneeană propusă în comunicarea comună din 25 ianuarie 2017.33
4. Criminalitatea organizată contra patrimoniului
Criminalitatea organizată contra patrimoniului se referă la o serie de activități
infracționale diverse desfășurate de grupuri infracționale organizate, mobile, cu un înalt
grad de specializare, care operează în întreaga UE, în special prin spargeri, furturi și
tâlhării organizate, precum și prin criminalitatea legată de autovehicule.34 Cu toate
acestea, întrucât incidentele individuale sunt deseori considerate drept infracțiuni minore,
acestea nu sunt investigate suficient. Creșterea numărului de spargeri de locuințe care pot
fi atribuite unor grupuri infracționale itinerante provenind mai ales din Europa de Sud-
Est și de Est constituie o preocupare majoră pentru autoritățile de aplicare a legii. Pentru
a combate această formă de infracționalitate extrem de mobilă, cooperarea dintre
autoritățile de aplicare a legii în cadrul UE, dar și cu țările partenere din vecinătate,
reprezintă o prioritate.35

28
COM(2016) 547 final, 29.8.2016.
29
Europol estimează că cel puțin 90 % dintre toți migranții și solicitanții de azil care ajung în Europa în
mod neregulamentar au apelat la serviciile persoanelor care introduc ilegal migranți. În 2015, rețelele
de introducere ilegală de migranți care ofereau servicii de facilitare a pătrunderii sau deplasării pe
teritoriul UE au generat, conform estimărilor, un profit între 4,7 miliarde EUR și 5,7 miliarde EUR.
30
COM(2015) 240 final, 13.5.2015.
31
COM(2015) 285 final, 27.5.2015.
32
https://www.europol.europa.eu/newsroom/news/europol%E2%80%99s-european-migrant-smuggling-
centre-one-year
33
JOIN(2017) 4 final, 25.1.2017.
34
SOCTA UE 2017 raportează o creștere constantă a numărului de spargeri denunțate în ultimii ani; se
estimează că, în UE, la fiecare 1,5 minute are loc o spargere, în unele state membre înregistrându-se
1 000 de spargeri zilnic.
35
Un exemplu de cooperare transfrontalieră în domeniul aplicării legii îl reprezintă operația Turnstone,
desfășurată în mai 2015, care a vizat cazurile transfrontaliere grave de criminalitate organizată contra

9
5. Traficul de persoane
Timp de peste 10 ani, traficul de persoane a reprezentat o amenințare prioritară pentru
UE și ar trebui să continue să fie considerat astfel și în următorul ciclu de politici. Acesta
este una dintre cele mai grave forme de criminalitate organizată, și reprezintă o încălcare
flagrantă a drepturilor omului, însă constituie una dintre piețele infracționale cele mai
profitabile. 36 Traficanții se bazează într-o mare măsură pe fraudarea documentelor pentru
a-și putea desfășura activitățile de trafic37.
UE a dezvoltat un cadru juridic și de politici eficace și cuprinzător privind combaterea
traficului de persoane, în special Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea
traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia38 și Strategia UE pentru perioada
2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane.39 Comisia analizează în prezent
ce acțiuni sunt necesare pentru cadrul de politici post-2016, pe baza cadrului existent și a
unei evaluări a rezultatelor acestuia.
6. Traficul cu arme de foc
Piețele negre de la nivel național constituie sursa primară de arme de foc în scopuri
teroriste și infracționale. Acestea au drept sursă furtul din depozite sau deturnarea
transporturilor de arme legale. Comercializarea online pe Darknet a armelor de foc
ilegale și livrarea acestora prin poștă și servicii de coletărie obișnuite constituie în prezent
modalitățile cele mai comune de traficare a armelor de foc în UE. Numărul de cazuri care
au legătură cu investigarea traficului de arme de foc pe Darknet este în creștere (2 % în
2014, 6,5 % în 2015 și 9 % în 2016).
Tratarea traficului cu arme de foc ca o prioritate în cadrul actualului ciclu de politici ale
UE a avut rezultate: un angajament mai ferm al statelor membre (creșterea numărului de
țări participante de la 12 la 22) și o implicare sporită din partea autorităților vamale.40
Există, de asemenea, o cooperare din ce în ce mai strânsă cu partenerii internaționali
(Interpol, UNODC) și o cooperare regională (în special în Balcanii de Vest), ceea ce a
condus, în medie, la 17 acțiuni pe an, în ultimii trei ani.41

patrimoniului în regiunea Mării Baltice. Au fost verificate aproape 80 000 de entități din listele
pasageri și de vehicule de pe feriboturile care operează în Marea Baltică în bazele de date naționale și
ale Europol, ceea ce a condus la soluționarea a 325 de cazuri cu valoare ridicată. Infractorii au fost
arestați după o operațiune intensă de supraveghere în cadrul căreia suspecții au fost monitorizați de la
sosirea lor inițială la Stockholm cu feribotul de la Tallinn, pe o distanță de mai mult de 1 000 km pe
teritoriul Suediei, spre orașul Bodø , în Norvegia. A se vedea raportul Europol pe 2015.
36
Pe baza raportului Europol din 2015 privind modelul financiar de afaceri al traficului de persoane,
profitul estimat la nivel mondial pentru toate formele de trafic de persoane este de 29,4 miliarde EUR
anual. Venitul anual mediu al unui traficant este de aproximativ 70 000 EUR. Profitul anual estimat la
nivel mondial al activităților de exploatare sexuală aferente traficului de persoane este de 25,8 miliarde
EUR, iar în cazul exploatării prin muncă de 3,5 miliarde EUR.
37
În luna decembrie 2016, Comisia a adoptat un plan de acțiune în vederea consolidării răspunsului
european la fraudarea documentelor de călătorie [COM(2016) 790 final, 8.12.2016]. La 27 martie,
Consiliul a adoptat concluzii prin care s-a aprobat planul de acțiune și s-a solicitat punerea în aplicare
rapidă a acestuia.
38
JO L 101, 15.4.2011, p. 1.
39
COM(2012) 286 final, 19.6.2012.
40
Sunt implicate 22 de state membre (BE, BG, DK, EL, ES, FI, FR, MT, NL, PT, RO, SI, SE, UK, LU,
PL, HU, SK, AT, HR, DE și CY). Sunt implicate nouă instituții, agenții și rețele: Comisia, EUROPOL,
CEPOL, EUROJUST, SEAE, experți europeni în domeniul armelor de foc (EFE), INTERPOL,
FRONTEX, eu-LISA, și părți terțe: Elveția, US-ATF.
41
Acestea cuprind: apropierea legislațiilor naționale, înființarea unor organisme de coordonare
centralizată („puncte focale naționale”) în vederea asigurării unor mai bune schimburi de informații și

10
Pentru a opri aprovizionarea cu arme a infractorilor și teroriștilor, Comisia consideră că
această prioritate ar trebui să fie menținută în actualul ciclu42, pentru a completa acordul
la care s-a ajuns în luna martie, acord care vizează înăsprirea controalelor asupra armelor
de foc deținute în mod legal, inclusiv extinderea interdicțiilor la cele mai periculoase
arme.43
7. Frauda transfrontalieră în domeniul TVA
Grupurile de criminalitate organizată cauzează anual între 40 și 60 de miliarde EUR de
pierderi de venit prin fraudă transfrontalieră în domeniul TVA, iar 2 % din aceste grupuri
sunt responsabile pentru 80 % din frauda intracomunitară cu firme fantomă.44
Mecanismele de fraudare sunt extrem de complexe și dificil de detectat și, prin urmare,
necesită o abordare coordonată din partea administrațiilor fiscale și a organismelor de
aplicare a legii. La nivelul UE, Eurofisc, o rețea a funcționarilor administrațiilor fiscale,
asigură un schimb rapid și multilateral de informații specifice pentru combaterea
formelor grave de fraudă transfrontalieră în domeniul TVA. Aceasta utilizează informații
esențiale cu privire la autorii fraudelor și la noilor tendințe în materie de fraudă. Având în
vedere pierderile financiare cauzate de frauda transfrontalieră în domeniul TVA
organizată de grupuri infracționale, Comisia consideră că acesta este un aspect care ar
trebui să fie inclus în noul ciclu de politici ale UE.45
Astfel cum a anunțat, Comisia va prezenta în septembrie 2017 o propunere privind
trecerea la un spațiu unic pentru TVA în UE, eliminându-se principala deficiență a
sistemului în vederea reducerii în mod semnificativ a fraudei transfrontaliere.46
Odată instituit, Parchetul European (EPPO)47 va fi actorul principal al luptei împotriva
infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Parchetul European va
avea competența de a cerceta și de a urmări penal astfel de infracțiuni pe teritoriul UE,
inclusiv fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA care implică un prejudiciu de
cel puțin 10 milioane EUR. Acest lucru se aplică în special fraudei de tip carusel și
mecanismelor de fraudă intracomunitară cu firme fantomă, care implică adesea structuri
de criminalitate organizată.48

de date operative, activități de formare sau investigații transnaționale comune și operațiuni de aplicare
a legii (în Balcanii de Vest, acestea s-au concentrat pe armele cu gaz/de alarmă, armele de foc
convertite, comerțul online sau pe serviciile de livrare a coletelor).
42
Majoritatea statelor membre și-au exprimat sprijinul pentru această prioritate în cadrul discuțiilor în
curs pentru pregătirea noului ciclu.
43
COM(2015) 750 final, 18.11.2015.
44
Raportul nr. 24/2015 al Curții de Conturi cu privire la frauda intracomunitară în domeniul TVA.
45
Un număr semnificativ de state membre au sprijinit, de asemenea, prioritizarea fraudei în materie de
TVA în noul ciclu, în cadrul discuțiilor în curs pentru pregătirea acestuia.
46
Planul de acțiune privind TVA: Către un spațiu unic pentru TVA în UE — Momentul deciziei
[COM(2016) 148 final, 7.4.2016].
47
La 3 aprilie, 16 state membre au notificat celor trei instituții ale UE intenția lor de a lansa o cooperare
consolidată pentru instituirea Parchetului European.
48
Instituirea Parchetului European va conduce la un număr mai mare de urmăriri penale, condamnări și
la un nivel mai ridicat de recuperare a fondurilor Uniunii pierdute în mod fraudulos. Competența sa va
avea la bază propunerea de directivă privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor
financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (Directiva PIF), care stabilește norme minime
cu privire la definirea infracțiunilor și sancțiuni penale împotriva bugetului UE [COM(2012) 363 final,
11.7.2012]. Directiva PIF ar urma să fie adoptată în luna iunie 2017.

11
8. Infracțiuni împotriva mediului
Valoarea prejudiciilor cauzate de infracțiunile împotriva mediului este cuprinsă între
91 USD și 258 de miliarde USD anual49, iar ritmul de creștere al acestor infracțiuni este
de 2-3 ori mai mare decât ritmul de creștere al economiei mondiale. Acestea se situează
pe locul patru în lume, ca importanță, după traficul de droguri, contrafacerea și traficul de
persoane.50 UE este originea (de exemplu, traficul ilegal de deșeuri) sau piața de
destinație (de exemplu, specii protejate, exploatarea ilegală a lemnului) și/sau o platformă
pentru traficul de tranzit către alte regiuni (de exemplu, produsele derivate din speciile
sălbatice de faună și floră, cum ar fi fildeșul).51 52
Importanța infracțiunilor împotriva mediului a fost recunoscută la nivelul UE prin
adoptarea Directivei privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.53 Codul
penal și Codul de procedură penală ale statelor membre au fost aliniate cu cerințele sale
de sancționare a diferitelor categorii de infracțiuni împotriva mediului, inclusiv deșeuri și
infracțiunile legate de speciile sălbatice de faună și floră. În februarie 2016, UE a adoptat,
de asemenea, un plan de acțiune împotriva traficului cu specii sălbatice54 , care este în
prezent în curs de punere în aplicare. De asemenea, Comisia sprijină și colaborează cu
rețelele UE de ofițeri de poliție, procurori, inspectori și judecători specializați în
combaterea infracțiunilor împotriva mediului.55 Având în vedere impactul lor economic,
amenințarea pe care acestea o constituie la adresa securității și efectul lor devastator
asupra mediului natural, Comisia consideră, prin urmare, că infracțiunile împotriva
mediului ar trebui, de asemenea, să fie incluse în noul ciclu de politici ale UE.

IV. CONCLUZIE
Comisia consideră că evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de
criminalitate și criminalitatea organizată din 2017 constituie o bază bună pentru
stabilirea priorităților UE în materie de abordare a criminalității pentru următorii patru
ani. Pe baza acestor considerente, Comisia invită Consiliul să aprobe includerea, pe lista
priorităților ciclului de politici ale UE privind criminalitatea gravă și organizată la nivel
internațional pentru perioada 2018-2021, a următoarelor opt tipuri de infracțiuni :
criminalitatea informatică, criminalitatea în materie de droguri, introducerea ilegală de

49
http://www.unep.org/Documents.Multilingual/Default.asp?DocumentID=27076&ArticleID=36202&l=en
50
http://unep.org/documents/itw/environmental_crimes.pdf
51
https://www.unodc.org/documents/data-and-analysis/wildlife/World_Wildlife_Crime_Report_2016_final.pdf;
http://unep.org/documents/itw/environmental_crimes.pdf
52
În 2015, Europol a coordonat o operațiune la nivel mondial, denumită COBRA III, privind infracțiuni
legate de speciile sălbatice : 25 de state membre ale UE, Interpol și Eurojust au participat la această
operațiune, desfășurată sub egida Grupului UE de asigurare a aplicării legii în domeniul speciilor
sălbatice de faună și floră (EU Wildlife Enforcement Group). Operațiunea a vizat în principal
persoanele care fac contrabandă cu fildeș și coarne de rinocer care operează pe ruta Africa-Asia cu
traversarea Europei (în principal pe piețele din China și din Vietnam). Operațiunea a constat în 70 de
investigații complexe desfășurate în 25 de state participante și în 600 de operațiuni de confiscare,
inclusiv a unor cantități mari de medicamente de nouă generație care conțin extracte din plante
protejate, și a mai multe mii de kilograme de lemn de esențe protejate. A se vedea raportul Europol pe
2015.
53
Directiva 2008/99/CE privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, JO L 328,
6.12.2008.
54
COM(2016) 87 final, 26.2.2016.
55
EnviCrimeNet, Rețeaua europeană a procurorilor pentru mediu (ENPE), IMPEL și Forumul
judecătorilor UE pentru Mediu (EUFJE).

12
migranți, criminalitatea organizată contra patrimoniului, traficul de persoane, traficul cu
arme de foc, frauda în domeniul TVA și infracțiunile împotriva mediului.
Următorul raport, prevăzut a fi publicat în data de 16 mai, va stabili constatările Comisiei
bazate pe raportul final al Grupului de experți la nivel înalt privind sistemele de
informații și interoperabilitatea și va prezenta Parlamentului European și Consiliului
propuneri concrete care să constituie baza pentru o discuție comună privind calea de
urmat.

13