Lucrare Investitii

Ministerul Educatiei al Republicii Moldova
Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Cadastru Geodezie şi Construcţii
Catedra Evaluarea şi Managementul Imobilului
PROIECT DE AN
La disciplina: Managementul invetițiilor
TEMA: „ Evaluarea eficienței economice a proiectului de
dezvoltare a imobilului. Argumentarea construcției unei școli
private”
A efectuat: studentul gr. EI-1211

Bodron Ion
A verificat: conf.univ., dr.

Albu Ion
Chişinău 2015
U.T.M
1
CUPRINS
INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 33
1. ANALIZA PIEȚEI IMOBILIARE........................................................................................................ 5
1.1 Analiza generală a pieței imobiliare pentru anul 2014 ........................................................................ 5
1.2 Analiza segmentului de piața a școlilor............................................................................................. 13
1.3 Argumentarea necesității realizării proiectului investițional ............................................................. 19
2. CONCEPȚIA SI ECHIPA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE ................................................... 23
2.1 Descrierea cerințelor arhitecturale si tehnice .................................................................................... 23
2.2 Studiul de marketing privind echipa ................................................................................................. 27
3. STRUCTURA FINANȚĂRII ............................................................................................................... 32
3.1 Descrierea surselor de finanțare posibile........................................................................................... 32
3.2 Analiza ofertelor crediare bancare .................................................................................................... 33
3.3 Argumentarea selectării structurii finanțării și determiaea costului capitalului ................................ 39
4. EVALUAREA PROEIECTULUI ........................................................................................................ 42
4.1 Apreciera datelor initiale ................................................................................................................... 42
4.2 Determinarea indicatorilor eficienței economice .............................................................................. 49
4.3 Analiza rezultatelor obținute ............................................................................................................. 53
4.4 Selectarea proiectelor de investiții analoagice .................................................................................. 54
CONCLUZIE............................................................................................................................................. 60
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 61
ANEXE ....................................................................................................................................................... 63
2
INTRODUCERE
În întreaga lume o importanţă din ce în ce mai mare o reprezintă noile programe legate de
evaluarea eficienţei economice a proiectului de dezvoltare a asemenea imobile, ceea ce
presupune a dezvolta activitatea printr-un plan de acţiune structurat şi a mobiliza întreaga echipă
pentru a reuşi în acţiunile întreprinse.
În prezent, Ministerul Educaţiei şi Tineretului, în conformitate cu actele normative, este
responsabil de elaborarea şi promovarea politicilor în următoarele domenii: educaţie preşcolară,
învăţămînt primar şi gimnazial, învăţămînt liceal, învăţămînt special, învăţămînt extraşcolar,
învăţămînt mediu de specialitate, învăţămînt profesional, învăţămînt superior şi postuniversitar,
învăţămînt pentru adulţi, perfecţionarea şi recalificarea cadrelor, ocrotirea drepturilor copilului,
politica de tineret, promovarea relaţiilor internaţionale în domeniul educaţiei, integrarea
sistemului educaţional din Republica Moldova în sistemul european al învăţămîntului.
Deoarece bugetul public este principalul finanţator al educaţiei, fondurile alocate nu
favorizează dezvoltarea infrastructurii educaţionale. Pornind de la această situaţie s-a încercat
dezvoltare unei afaceri prin investiţii în domeniul învăţămîntul privat.
Sistemele educative ale unei naţiuni constituie realizări importante, pentru că mobilizează
resursele societăţii şi definesc în mare măsură identitatea culturală a respectivei naţiuni,
mobilitatea socială şi dezvoltarea sa economică competitivă.
Idea de afacere trebuie să fie viabilă şi realizabilă.
Motivarea lucrării este de a ne învăţa să construim proiecte de afacere şi anume o şcoală
privată care se pot pune în practică, care ar funcţiona dacă într-adevar am investi bani şi energie
în el.
Capitolul I Analiza pieței imobiliare, cuprinde analiza general a pieței imobiliare,
segmentarea pieței bunurilor immobile și analiza detaliată a segmentului de piață la care se referă
obiectivul investițional examinat. De asemenea, este argumentată necesetatea realizării
proiectului investițional respectiv în localitatea analizată.
Capitolul II Concepția și echipa proiectului de dezvoltare a imobilului, cuprinde
descrierea cerințelor arhitecturale și tehnico – tehnologice privind obiectivul invetițional
examiat, Aici sunt prezentate rezultatele studiului pieței privind componența echipei de proiect.
În Capitolul III Structura finanțării este rezentata informația privind sursele posibile
de finanțare a proiectului, ofertele creditare, precum și argumentarea structurii financiare
selectate pentru a fi aplicată în cadrul proiectului respectiv. Pentru fiecare sursa de finanțare a
proiectului investițional este determinat costul capitalului.
3
Capitolul IV Evaluarea proiectului cuprinde trei compartimente:
(1) Aprecierea datelor inițiale – aici sunt determinate consecutiv: cheltuielile
investiționale, sumele anuale pentru rambursarea creditului, venitul brut
potențialm profitul impozabil, impozitul pe venit, profit net, uzura mijloacelor
fixe, marimea fluxului det de numerar, valoarea de lichidare a proiectului (fluxul
de numerar postprognoză). Toți indicatorii menționați sunt apreciați pe o perioadă
de 10 ani.
(2) Deteminarea indicatorilor eficienței economice, și anume: valoarea nea
actualizată total, termenul actualizat de recuperare a investițiilor, indicele de
profitabilitate și rata internă de rentabilitate.
(3) Analiza rezultatelor ce cuprinde analiza corespunderii rezultatelor căpătate
condițiilor de acceptabilitate a proiectului invetițional conform fiecărui criteriu de
eficiență
Concluzii ce cuprind opinia privind eficiența proiectului elaborate, acceptabilitatea
acestuia și posibilitatea realizării la etapa actuală de dezvoltare a economiei de piața și a pieței
imobiliare.
În Anexe sunt incluse informațiile primare utilizate in analză.
Proiectul de an conține:
Pagini (69), Figuri (23), Tabele (8), Formule (22). Surse bibliografice (25), Anexe (6).
4
1. ANALIZA PIEȚEI IMOBILIARE
1.1 Analiza generală a pieței imobiliare pentru anul 2014

Pe parcursul anului 2014 piaţa imobiliară din Republica Moldova s-a caracterizat prin
instabilitatea preţurilor. Acest fapt se datorează diminuării preţurilor de ofertă la bunurile imobile
rezidenţiale, spaţii comerciale şi oficii comparativ cu anul precedent. Preţurile de ofertă la
terenurile pentru construcţii din or. Chişinău au crescut nesemnificativ faţă de anul 2013. În baza
informaţiei privind înregistrările bunurilor imobile pentru anul 2014 s-a constatat că în Republica
Moldova au fost înregistrate 298656 tranzacţii, inclusiv în municipiul Chişinău - 37128 tranzacţii
cu bunurile imobile de diferite categorii [18].
Structura tranzacţiilor cu bunurile imobile în Republica Moldova este reprezentată în figura
1.1.
13.90%
37.50%
18.60%
30%
Tranzacții de Vînzare Cumparare Moștenire Donație -Schimb Alte Tipuri de tranzacții
Figura 1.1 Structura tranzacţiilor cu bunurile imobile în Republica Moldova în anul 2014
Sursa: Elaborat de autor în baza [18]
Structura tranzacţiilor de vânzare – cumpărare după obiectul tranzacţiei, este prezentată

în figura 1.2.
5
2.20%
7%
1.80%
8%
13%
68%
Terenuri agricole Apartamente Terenuri pentru construcție

Case de locuit individuale Centre comerciale Altele
Figura.1.2 Structura tranzacţiilor de vânzare – cumpărare după obiectul tranzacţiei

În municipiul Chişinău în anul 2014 tranzacţiile de vânzare – cumpărare a bunurilor

imobile conform figura1.3 se caracterizează prin următoarea structura: (după obiectul
tranzacţiei):
7.70%
4.60%
4.80%
7.40%
59.00%
16.50%
Apartamente Terenuri pentru construcții Case de locuit individuale

Construcții comerciale Terenuri agricole Alte bunuri imobile
Figura 1.3 Structura tranzacţiilor de vânzare – cumpărare după obiectul tranzacţiei în mun.
Chişinău în anul 2014
6
În urma analizei datelor despre înregistrarea contractelor de vânzare - cumpărare pe
parcursul anilor 2012 – 2014 se constată că numărul contractelor creşte de la an la an. Acest fapt
se datorează construirii în continuare a blocurilor locative şi respectiv darea lor în exploatare,
creşterii gradului de încredere a populaţiei faţă de organele cadastrale. Astfel, în anul 2014 s-au
înregistrat cu 4,3% mai multe contracte faţă de anul 2013, şi cu 6,2% mai mult faţă de anul 2012.
În conformitate cu art. 11 al Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26.06.2008, contractele
privind ipoteca se înscriu în registrul bunurilor imobile. În anul 2014 s-au înregistrat cu 15 %
mai multe contracte de ipotecă faţă de anul 2013, şi cu 28% mai multe faţă de a. 2012.
În anul 2014 s-au înregistrat 298 656 tranzacţii, cu 3,2 % mai mult decât în anul 2013, şi cu
8% faţă de anul 2012 [18].
a. Piaţa bunurilor imobile rezidenţiale
Preţurile medii de ofertă a apartamentelor din or. Chişinău în anul 2014 sunt următoarele:
 1 odaie - 834 €/m²,
 2 odăi - 788 €/m²,
 3 odăi – 748 €/m²,
 Casele individuale de locuit– 886 €/m².
Pe parcursul anului 2014 s-a constatat descreşterea preţurilor. Astfel, preţurile medii de
ofertă la apartamentele cu o cameră au scăzut faţă de anul 2013 cu 3,4 %, la apartamentele cu 2
odăi cu 7 %, la apartamentele cu 3 odăi diminuarea constituie 6%, iar la casele individuale de
locuit din or. Chişinău cu 5 % ( figura 1.4).
Figura 1.4. Preţurile de ofertă medii a bunurilor imobile rezidenţiale din or. Chişinău pentru anul
2014
Analizînd preţurile de ofertă medii la bunurile imobile rezidenţiale pe sectoare, se constată
că preţul mediu de ofertă pentu sectorul Centru constituie 874 €/m², pentru sectorul Botanica –
7
846 €/m², sectorul Rîşcani – 856 €/m², sectorul Buiucani – 834 €/m², sectorul Ciocana 794 €/m²
şi în sectorul Telecentru al capitalei 824 €/m² (Tabelul1.1).
Tabelul 1.1 Preţurile medii de ofertă la fondul locativ din or. Chişinău, anul 2014, euro/m²
Apartamente
Denumirea Case de
sectorului locuit apt. cu 1 apt. cu 2 apt. cu 3
media apartamente
odaie odăi odăi
Centru 909 863 851 802 838
Botanica 897 853 777 756 795
Rîşcani 919 842 788 747 793
Buiucani 900 796 772 734 767
Ciocana 823 795 772 725 764
Telecentru 867 855 767 722 781
Comparativ cu anul 2013 descreşterea preţurilor de ofertă medii pentru 1m² de

apartamente constituie: pentru apartamentele cu o odaie –3,6%, 2 odăi – 7,6 %, iar 3 odăi – 6 %.
Pentru casele individuale de locuit din or. Chişinău preţurile anului 2014 au scăzut comparativ cu
preţurile din 2013 cu 5 % (figura 1.5).
Figura 1.5 Preţurile de ofertă medii a bunurilor imobile rezidenţiale din or. Chişinău pentru anii
2012- 2014
8
b. Piaţa oficiilor şi construcţiilor comerciale
Pe parcursul anului 2014 preţurile de ofertă la bunurile imobile comerciale şi oficii din or.
Chişinău au avut ascensiuni. Către sfârşitul anului preţurile la spaţiile comerciale au revenit la
aceleaşi valori, iar la oficii s-au majorat nesemnificativ.
Referitor la preţurile medii de ofertă la spaţiile comerciale din or. Chişinău, cele mai înalt
preţ s-a întâlnit în luna iunie, şi a constituit 897 €/m², iar cel mai scăzut preţ a fost pe parcursul
lunii martie (figura 1.6).
Euro / metru patrat

1000
952 960
941 945 938
950 929 929 932 935
919 924 923
897
900 874
860 862
845
850 825 831 826 828
821
811 803
800
750
700
Oficii Spații Comerciale
Figura 1.6 Preţurile de ofertă medii la spaţiile comerciale şi oficii din

or. Chişinău pentru anul 2014
Preţul mediu de ofertă la oficii pentru anul 2014 constituie 840 €/m², comparativ şi cu
anul 2013 şi cu anul 2012 preţurile s-au diminuat cu 6,7%. Preţul mediu de ofertă la spaţiile
comerciale din or. Chişinău pentru anul 2014 constituie 936 €/m², comparativ cu anul 2013
preţurile s-au diminuat cu 2,7 %, iar comparativ cu anul 2012 cu 7,2% (figura.1.7).
9
Oficii Spații Comerciale
1200
1009
962 936
1000
899
800 901 840
EURO/ M2
600
400
200
0
ANUL 2012 ANUL 2013 ANUL 2014
Figura 1.7 Preţurile de ofertă medii la spaţiile comerciale şi oficii din or. Chişinău pentru anii
2012 – 2014
Preţurile medii de ofertă la spaţiile comerciale şi oficiile din municipiul Chişinău

constituie 410 €/m². Comparativ cu a. 2013 s-au diminuat cu 17%. Pe teritoriul Republicii
Moldova preţurile de ofertă sunt variate şi diferă de la un raion la altul. Totodată analizând
ofertele din toate raioanele ţării , s-a constatat că preţul mediu de ofertă constituie - 286 €/m² şi
comparativ cu anul 2013 preţurile sunt constante.
O altă categorie de bunuri imobile sunt obiectele industriale. Preţurile medii de ofertă în
a. 2014 pentru or. Chişinău constituie 338 €/m². Comparativ cu anul 2013 s-au diminuat cu 33%.
Pentru municipiul Chişinău preţul mediu de ofertă constituie 206 €/m², iar pentru obiectele
industriale din ţară preţurile medii de ofertă constituie 91 €/m² şi sunt constante comparativ cu
anul 2013 [18].
c. Piaţa terenurilor pentru construcţii
În or. Chişinău, preţul de ofertă mediu la terenurile pentru construcţii constituie 17906
€/ar, comparativ cu anul 2013 preţurile au crescut nesemnificativ, doar cu 1 % , iar comparativ
cu anul 2012 preţurile au crescut cu 3,5% (figura 8 şi 9).
10
Pretul mediu
18400 18350
18300 18210
18200 18116
18100 18057 18083
18007
euro/ar
18000 17918 17932 17925 17927 17930

17900 17805
17800
17700
17600
17500
Figura 1.8 Preţurile de ofertă medii la terenurile de construcţii din or. Chişinău pentru a. 2014
18100
18000
17900
17800
17700
euro/ar
17600 18022
17500 17906
17400
17300 17405
17200
17100
17000
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Figura 1.9 Preţurile de ofertă medii la terenurile de construcţii din or. Chişinău pentru anii
2012 – 2014
Preţurile de ofertă medii la terenurile pentru construcţii din municipiul Chişinău

constituie 2194 €/ar, iar pentru terenurile din republică 1142 €/ar.
11
Figura 1.10 Preţurile de ofertă medii la terenurile de construcţii
din mun. Chişinău şi Republică pentru a. 2014
Factorii de influenţă asupra preţurilor pieţei imobiliare

Asupra valorii de piaţă a bunurilor imobile influenţează atît factorii interni, cît şi factorii
externi. Factorii interni reflectă specificul bunurilor imobile tranzacţionate. La aceşti factori se
referă: amplasarea în sector, modul de folosire, suprafaţa, reţele inginereşti, numărul de etaje,
amplasarea la etaj, existenţa subsolului, faţada, parcarea, infrastructura etc.
La factorii externi se referă situaţia politică, economică, socială şi demografică. Pe
parcursul anului 2014 o influenţă negativă asupra preţurilor bunurilor imobile au avut factorii
externi cum ar fi:
- impunerea de Federaţia Rusă a embargoului la import din Republica Moldova la produse
alimentare şi vinuri. Aceşti factori au dus la diminuarea preţurilor de ofertă mai esenţial pentru
spaţiile comerciale, inclusiv a obiectelor industriale şi de producere.
- scăderea valorii rublei ruseşti ce a dus la diminuarea preţurilor în comparaţie cu alte
valute de referinţă. Acest fapt este direct proporţional cât cu economia în ansamblu cât şi cu piaţa
imobiliară în parte. Dat fiind faptul, că cetăţenii noştri care activează în Federaţia Rusă primesc
salariile în ruble ruseşti, iar convertirea lor în euro sau dolari SUA duce la pierderi esenţiale,
astfel scade şi potenţialul de cumpărare inclusiv şi cumpărarea bunurilor imobile.
Prin urmate, un moment negativ sunt şi factorii sociali ce au influenţat cumpărătorii la
bunurile imobile locative. Această evoluţie a fost determinată în cea mai mare parte, de
deprecierea monedei naţionale faţă de valutele euro şi dolari USD [18].
12
1.2 Analiza segmentului de piața a școlilor
În Republica Moldova reţeaua instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general este
constituită din 1347 unităţi, inclusiv 1345 instituţii de zi şi 2 – serale. Majoritatea instituţiilor de
învăţămînt primar şi secundar general (98,9%) reprezintă proprietatea publică, iar cele 15
instituţii cu proprietate nestatală funcţionează doar în mediul urban. În figura 1.11 sunt
reprezentate instituțiile de învățămînt totale pe republică după forma de proprietate.
33
1,484
1,451
Total Statale Nestatale
Figura 1.11. Instituțiile de învățămînt totale pe republică după forma de proprietate

În figura 1.12 sunt reprezentate institutii de invățămînt primar si secundar general totale
pe republică dupa forma de prorietate.
15
1,347
1,332
Total Statale Nestatale
Figura 1.12. Institutii de invățămînt primar si secundar general totale pe republică după
forma de prorietate.
13
Învăţămînt de zi. În conformitate cu Programul de modernizare al sistemului educaţional
în Republica Moldova (2005-2015), inclusiv trecerea la finanţarea în bază de cost per elev a
instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general, în anul de studii 2014/15 numărul total de
instituţii s-a micşorat cu 27 unităţi comparativ cu anul de studii precedent. Şi-au sistat activitatea
12 şcoli primare, 12 gimnazii, 3 licee şi o şcoală auxiliară. Totodată, a fost schimbat statutul din
liceu în gimnaziu pentru 32 unităţi, iar din gimnaziu în şcoală primară au fost transformate 13
unităţi. Actualmente, în ţară funcţionează 105 şcoli primare, 794 gimnazii, 424 licee şi 22 şcoli
pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. La începutul anului de studii
2014/15 în or. Călăraşi şi-a început activitatea un liceu teoretic - vocaţional.
În figura 1.13. sunt reprezentate institutiile de invățămînt primar si secundar general totale
pe republică după mediul de amplasare
1016
1347
329
Total Mediul urban Mediul rural
Figura 1.13. Institutii de invățămînt primar si secundar general totale pe republică după
mediul de amplasare.
Din total instituţii de învăţămînt primar şi secundar general, 329 instituţii funcţionează în
mediul urban (cu 6 unităţi mai puţin faţă de anul de studii 2013/14), iar 1016 – în mediul rural
(cu 21 unităţi mai puţin). Totodată, din total instituţii din mediul urban 68 la sută reprezintă
liceele, iar în mediul rural prevalează gimnaziile cu o pondere de 72 la sută. Din total instituţii
din mediul rural care şi-au sistat activitatea 11 sînt şcoli primare, 9 gimnazii, 1 liceu şi 1 şcoală
auxiliară. Deasemenea, pentru 29 licee a fost schimbat statutul în gimnaziu, iar 12 gimnazii au
fost reorganizate în şcoli primare.
În figura 1.14 este reprezentat numarul de instituții totale pe republică în raport cu numarul
de instituții amplasate în raionul Florești, locul amplasării obiectului investițional
14
49
1,345
Total pe Republică Raionul Florești
Figura 1.14 Numarul de instituții total pe republică în raport cu raionul Florești

Majoritatea elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general (98,8%) studiază în

instituţii publice, iar în instituţiile private studiază 4,3 mii persoane.
În figura 1.15 este reprezentată clasificarea numarului de elevi în raport cu forma de
proprietate a instituțiilor în care își fac studiile
4,3 mii
339,9 mii
Total Mediu privat
Figura 1.15. Clasificarea numarului de elevi în raport cu forma de proprietate a instituțiilor în

care își fac studiile
La începutul anului de studii 2014/15, în învăţămîntul primar şi secundar general de zi au

fost cuprinşi 339,9 mii elevi, prezentînd o micşorare cu 3,4% faţă de anul de studii precedent.
15
În figura 1.16 este reprezentat numărul total de elevi total pe republică în raport cu locul
amplasării obiectului investițional, raionul Florești.
8,177
339,936
Figura 1.16 Numărul total de elevi total pe republică în raport cu

raionul Florești.
În medie la 10 mii locuitori revin 955 elevi, faţă de 989 în anul de studii 2013/14. În profil
teritorial, cea mai mare valoare a acestui indicator se atestă în mun. Chişinău (987 elevi la 10000
locuitori), iar cea mai mică valoare – în Regiunea Nord (897 elevi la 10000 locuitori), unde este
înregistrat cel mai înalt coeficient de îmbătrînire a populaţiei.
1000 987 982

980
955 950
960
940 927
920 Elevi
897
900
880
860
840
Total Municipiul Chișinău Centru Sud UTA Găgăuzia Nord
Figura 1.17. Numărul de elevi la 10 mii locuitori pe regiuni de dezvoltare.

Absolvenţi. În anul 2014, numărul de absolvenţi ai învăţămîntului gimnazial a constituit

33,7 mii persoane sau cu 4,4% mai puţin faţă de anul 2013, iar numărul de absolvenţi ai liceelor
s-a diminuat cu 14,4 %, înregistrînd cifra de 16,1 mii persoane.
16
Din total absolvenţi ai gimnaziilor, circa două treimi sînt din mediul rural, iar în cazul
absolvenţilor liceelor, situaţia este inversă, două treimi din absolvenţi sunt din mediul urban
(figura 1.18).
Învățămînt gimnazial Învățămîntul liceal
37.50% 34.50%
Urban Urban
62.50% Rural Rural

65.50%
Figura 1.18 Repartizarea absolvenţilor în funcţie de mediul de reşedinţă

Ponderea absolvenţilor care au obţinut diploma de bacalaureat a constituit 72,7% din

numărul total de absolvenţi, înregistrînd o reducere de 7,9 p.p. faţă de anul 2013 (80,6%).
Cadre didactice. În anul de studii 2014/15, în instituţiile de învăţămînt primar şi secundar
general de zi şi-au desfăşurat activitatea didactică 30,8 mii persoane, cu 4,1% mai puţin
comparativ cu anul de studii precedent. Personalul de conducere constituie 3,7 mii persoane sau
12,1% din total cadre didactice. Majoritatea personalului de conducere activează cu normă
didactică (92,3%).
Distribuţia pe grupe de vîrstă a cadrelor didactice din învăţămîntul primar şi secundar
general este următoarea: 13,0% au vîrste sub 30 ani, fiecare al cincilea cadru didactic este
cuprins în grupa de vîrstă 30-39 ani, 25,5% fac parte din grupa de vîrstă 40-49 ani, 26,8% se
regăsesc în grupa de vîrstă 50-59 ani, iar 14,7% au depăşit vîrsta de 60 ani.
Cadrele didactice care au vechimea în munca pedagogică de 20 ani şi peste au constituit
58,2% din numărul total de cadre didactice. În acelaşi timp, 88,7% din cadre didactice sunt cu
studii superioare, iar circa 11,0% – cu studii medii de specialitate. Ponderea femeilor în total
cadre didactice a constituit 85,2%.
În figura 1.19 este reprezentat numărul de cadre didactice şi elevi în instituţiile de
învăţămînt primar şi secundar general, în anii de studii 2009/10-2014/15.
17
Figura 1.19 Numărul de cadre didactice şi elevi în instituţiile de învăţămînt primar şi secundar
general, în anii de studii 2009/10-2014/15
În figura 1.20 este reprezentat numărul de cadre didactice total pe republică în raport cu
locul amplasării obiectului investițional
860
30,834
Figura 1.20 Numărul de cadre didactice total pe republică în raport cu raionul Florești.
Pe parcursul anilor 2009-2014, atît numărul de cadre didactice, cît şi numărul de elevi s-a
redus semnificativ. Astfel, numărul de elevi s-a diminuat cu 18 la sută, iar numărul cadrele
didactice – cu 16 la sută, în timp ce numărul de elevi la un cadru didactic în această perioadă de
timp a fost stabil şi a constituit 11 persoane.
Învăţămîntul seral. La începutul anului de studii 2014/15, în cele 2 instituţii de învăţămînt
seral studiau 1041 persoane sau 0,3% din numărul total al elevilor din învăţămîntul primar şi
secundar general. Numărul absolvenţilor care au primit certificat de studii gimnaziale a constituit
25 persoane, iar numărul celor care au primit diploma de bacalaureat este de 438 persoane.
18
1.3 Argumentarea necesității realizării proiectului investițional
Activitatea investiţională în domeniul imobilar ocupă un loc important în întregul proces
investiţional al oricărei ţări. Este genul de activitate care necesită resurse financiare considerabile
cu un termen de recuperare mare, şi unde produsul creat poate genera fluxuri de lichidităţi timp
îndelungat.
Republica Moldova devine o ţară tot mai atractivă pentru cei interesaţi să facă afaceri cu
proprietăţi, dar în acelaşi timp, investitorii trebuie să fie atenţi, pentru că este o piaţă în
dezvoltare, şi implicit imatură şi riscantă. Investind în proprietăţi în Republica Moldova, oricine
are şansa de a obţine un profit bun.
Însă, pentru dezvoltarea procesului investiţional este necesar un climat investiţional mai
favorabil, care include stabilitatea macroeconomică pe termen lung, stabilitatea legislaţiei ce va
asigura drepturile investitorilor şi reguli clare privind activitatea investiţională, dezvoltarea
infrastructurii de afaceri, inclusiv serviciile financiare, juridice etc., precum şi alte componente,
printre care transparenţa în activitatea organelor de stat, încredea în mediul de afaceri etc.
Un factor de o importanţă majoră care să sporească eficienţa unui proiect investiţional,
este spectrul prin care se efectuiază analiza preinvestiţională. Anume la această etapă se va
urmări identificarea celui mai convenabil amplasament, atît din punct de vedere economic,
social, tehnic şi ecologic, însă pentru aceasta este necesar ca preventiv să se desfăşoare o analiză
complexă, care să cuprindă toate aceste elemente sub toate aspectele.
Modul în care sunt abordate aceste studii bazate nu pe supoziţii ci pe criterii ştiinţifice,
influenţează în mod direct, volumul cheltuielilor de execuţie, exploatare, şi întreţinere ulterioară
a obiectului de investiţii.
Este bine cunoscut faptul că succesele economice ale statelor sînt determinate direct de
calitatea sistemelor de învăţămînt şi că cel mai eficient factor de producţie este capitalul uman,
exprimat în cunoştinţele, competenţele, capacităţile creative şi calităţile morale ale membrilor
societăţii, pe care le formează în mare măsură sistemul de învăţămînt.
Tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă a determinat necesitatea
modificării politicii educaţionale a tînărului stat independent. Drept sarcină principală a fost
stabilită edificarea unui sistem educaţional naţional, modern şi democratic, bazat pe valorile
naţionale şi universale. În consecinţă, sistemul de învăţămînt a intrat în faza unor reforme
democratice, avînd la bază noile principii ale educaţiei, formulate explicit în Legea
învăţămîntului, adoptată de Parlament în anul 1995.
Investiţiile în domeniul învăţămîntului se materializează prin alocarea unor fonduri în
scopul implementării programelor de studii, la formarea şi perfecţionarea personalului didactic,
la reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor, ş.a.
19
Starea şi accesibilitatea infrastructurii educaţionale şi a dotărilor aferente contribuie
semnificativ la realizarea obiectivelor specifice privind asigurarea calităţii şi accesului la
educaţie. În urma analizei datelor statistice oferite de Ministerul Educaţiei şi Tineretului al
Republicii Moldova cu referire la numărul total al elevilor şi instituţiilor de învăţămint
acreditate, a informaţiilor privind infrastructura învăţămîntului a condus la ideea realizării unui
proiect investiţional pentru construcţia unei şcoli private ce se va amplasa în raionul Florești,
orașul Florești.
Aproape în fiecare localitate din Republica Moldova există o școală, un liceu. Dar nu toți
părinții dau preferință instituțiilor tradiționale de stat. Cauzele acestora sunt multe, de genul:
 condițiile de învățămîn ale instituției proaste,
 starea tehnică a cladirilor,
 lipsa comodităților de care trebuie sa dispună orice instituție,
 starea proastă a mobilierului,
 deseori indiferența profesorului față de cunoștințele elevului, ceea ce în majoritatea
cazurilor duce la neatirnarea serioasă a însăsi elevilor fața de scoală,
 lipsa profesionalismului a profesorilor,
 Surplusul de elevi în clase,
 Meniul simplu, ba chiar cu calitate asemenea proastă a alimentelor din spătaria școlii,
etc.
Toate aceste moment ar fi o cauză de a construi un astfel de obiect investițional în orașul
Florești, fapt ce va crea o concurență foarte mare școlilor existente în acest oraș ba chiar si
celor din localitățile învecinate, dispunind de condiții moderne și de personal bine instruit în
domeniul profesării și comportării cu elevii ce fregventează această instituție.
Unele din avantajele școlii private pot servi:
 număr mic de copii în clasă;
 condiții bune de studiu;
 respect față de copil și principiile de educație ale părinților;
 meniu variat și alimentație sănătoasă;
 tehnică performantă necesară instruirii,
 atenție sporită față de studierea limbilor străine și organizarea diverselor activități
suplimentare.
În figura 1.21 este reprezentată vederea de sus a amplasării obiectului investițional cu
destinație de școala privată
20
Figura 1.21 Amplasarea școlii private
Sursa: [elaborat de autor în baza 23]
Instituție de învățământ ce urmează a fi construită, va avea în gestiune, școală primară,

gimnaziu și clase de liceu. Școala va fi amplasată într-o zonă liniștită și ferită de trafic și va
dispune de clase tehnice dotate, clase de claculatoare, în cadrul lecțiilor va fi utilizat un proiector
pentru prezentarea materialelor.
În clasă vor fi circa 8 elevi (maxim 16 persoane), fiecare dispunînd de bancă aparte. Chiar
din clasa întâi se va începe studierea limbii engleze, din clasa doua se învață și limba franceză.
Se va putea alege regim obișnuit sau regim cu hrană, dar și activități Afterschool, care se va
achită suplimentar.
Instituția va fi caracterizată printr-un specific aparte, care se caracterizează prin studierea
disciplinelor reale în limba engleză și a celor cu profil umanist în limba maternă.
În liceu va funcționează un sistem computerizat de evidență a notelor tuturor elevilor.
Catalogul electronic, conectat la Internet, prin care părinții în orice moment pot face cunoștință
cu notele și obiecțiile profesorilor.
Școala privată va oferi o posibilitate de instruire elevilor claselor 10, 11 și 12. Profiluri:
Umanist real și design. Limbi de instruire: rusă, română. Elevii liceului vor învața în două limbi
străine.
21
În figura 1.22 sunt reprezentate principalele obiective de care va dispune obiectul
investițional.
Tehnologia
informațio Cursuri
Sală de nală de
sport si instruire a
dans limbilor
străine
Cabinet
de
Arte
educație
vizuale
tehnologi
că
Scoala
privată
Cabinet
Bibliotecă
de fizică
Cabinet
Cabinet
de
muzical
biologie Cabinet
de chimie
Figura 1.22 Principalele obiective ale școlii private

Sursa: Elaborat de autor
Vor există cursuri suplimentare de instruire a limbilor străine, tehnologia informațională,

arte vizuale. Școlii i se vor atribui o bibliotecă, cabinet muzical cu cursuri suplimentare la
muzica, cabinet de chimie, biologie, fizică, educație tehnilogică, de sală de sport și dans și va
dispune de clădire proprie separată pentru clasele primare.
Liceenii vor fi asigurați cu hrană și asistență medicală. De asemenea, se vor pune la
dispoziție asemenea servicii precum pregătirea pentru învățământul universitar, orientare
profesională, posibilitatea de a participa la proiecte internaționale.
Elevii absovenți vor dispun de o reducere la taxa pentru studii la universitatatile de peste
hotare.
22
2. CONCEPȚIA SI ECHIPA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE
2.1 Descrierea cerințelor arhitecturale si tehnice

Construcţiile sînt destinate la creea condiţiei optime pentru adăpostirea şi desfăşurarea
activităţii vieţii ţinînd seama de condiţiile naturale impuse de natură sau mediul înconjurător în
mijlocul căruia se amplasează.
Factorii principali care determină concepţia, alcătuirea şi modul de execuţie ale
construcţiilor sînt în general următorii: omul, activitatea omului şi mediul.
Fiecare construcţie sau element de construcţie trebuie să satisfacă un ansamblu de
condiţii tehnice sau cerinţe tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea, rezistenţa la
foc şi condiţii de rezistenţă, fizice, arhitectonice, economico-organizatorice.
Rezistenţa la foc reprezintă capacitatea construcţiei de a rezista la solicitările termice şi
mecanice produse în timpul şi din cauza incendiilor. Din punctul de vedere al rezistenţei la foc,
elementele de construcţie depind direct de materialele din care se execută şi se caracterizează
prin gradul de combustibilitate şi limita de rezistenţă la foc.
Limita de rezistenta la foc a unui element de construcţie este perioada de timp (în ore) în
care acesta deşi supus acţiunii temperaturilor înalte, îşi păstrează stabilitatea şi se poate opune
propagării incendiilor.
Condiţiile prin care se asigură rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor sub acţiunea
solicitărilor se referă la capacitatea portantă, deformaţiile, fisurarea şi oboseala elementelor de
rezistentă. În afara acestora trebuie respectate şi condiţiile de exploatare specifice fiecărei
construcţii (uzură, şoc etc.).
Combustibilitatea unui material sau element de construcţie reprezintă capacitatea
acestuia de a se aprinde şi de a arde în continuare, contribuind la creşterea cantităţii de căldură
dezvoltată de un incendiu.
Durabilitatea, adică durata de funcţionare normală a principalelor elemente de
construcţie, fără pierderea calităţilor necesare de exploatare. Durabilitatea se referă la: rezistenţa
la îngheţ-dezgheţ a materialelor şi elementelor de construcţie; rezistenţa la umiditate; rezistenţa
la acţiunea biologică a microorganismelor şi rezistenţa la coroziune.
Condiţiile fizice şi igienice de exploatare sunt legate de factorii fizici exteriori sau
interiori ai încăperilor (temperatura, viteza şi umiditatea aerului, variaţiile de temperatură, lumină
etc.). Aceste condiţii sunt importante pentru realizarea confortului (termic, fonic, de iluminare,
de ventilaţie etc.) şi al igienei în clădiri.
Condiţiile de ordin arhitectural-estetic asigură construcţiilor un aspect plăcut, cu o
23
plastică şi o compoziţie arhitectonică corespunzătoare.
Condiţiile economico-organizatorice privesc în special costul construcţiilor, modul de
executare şi posibilităţile de industrializare a construcţiilor, materialele folosite, soluţiile alese
etc.
Eficienţa economică a construcţiilor se obţine prin reducerea maximă a consumurilor
pentru executarea şi întreţinerea construcţiilor, care se poate realiza prin alegerea justă a
amplasamentului construcţiei, folosirea celor mai eficiente materiale, stabilirea volumelor
minime ale construcţiilor, dimensionarea justă a elementelor de construcţie, posibilităţi simple de
montaj, organizarea raţională a lucrărilor de construcţii etc.
Cerinţele funcţionale, datele exterioare şi condiţiile de exploatare reprezintă ansamblul
elementelor a căror rezolvare ştiinţifică este necesară pentru concepţia de ansamblu a
construcţiei. Cerinţele funcţionale pentru diferite tipuri de construcţii indicate în prescripţiile
oficiale se îmbunătăţesc odată cu ridicarea generală a nivelului de viaţă socială, în funcţie de
posibilităţi şi se completează odată cu dezvoltarea generala a ştiinţelor
În funcţie de destinaţia fiecărei construcţii sînt stabilite prin normative anumite cerinţe
tehnice, arhitecturale, sanitaro-igienice şi altele în corespundere cu particularităţile construcţiei.
Proiectarea construcţiilor pentru şcoli de învăţămînt general se face în corespundere cu
NCM C 01.03.2000 „ Construcţii Civile. Proiectarea construcţiilor pentru şcoli de învăţămînt
general”. Conform normativului dat sînt impuse următoarele cerinţe:
a) Cerintele faţă de terenul şcolii:
Construcţia instituţiilor şcolare se va efectua pe un sector propriu, distanţat de magistrale şi
întreprinderi, conform zonelor de protecţie sanitară. Distanţa de la clădire pînă la aliniamentul
străzii trebuie să fie de 25m. Distanţa de la clădirea şcolii, din partea unde se află ferestrele
încăperilor de instruire-educare, şi pînă la clădirile din vecinătate trebuie să fie de minimum 2,5
înălţimi a clădirii de vizavi. Suprafaţa sectorului trebuie să asigure 50m2 pentru fiecare elev. Pe
sector vor fi următoarele zone: sportivă, de odihnă, lot experimental şi de gospodărie.
Zona sportivă nu trebuie să se afle din partea ferestrelor claselor. Sectoarele sportive pot
să aibă înveliş de iarbă, lemn, cauciuc.Terenul sportiv combinat poate fi asfaltat. Terenurile
sportive se vor nivela permanent, pentru a exclude traumatismul şi se vor amplasa la 25m de la
casele de locuit.
Zona de gospodărie se va amplasa în vecinătatea blocului alimentar, va avea teren pavat
şi intrare separată. Lăzile de gunoi pot fi metalice din beton, cu capace şi plasate numai pe teren
pavat în zona de gospodărie la distanţa nu mai mică de 25 m de la blocul şcolii. În această zonă
pot să se afle latrina necanalizată cu hazna betonată pentru elevi şi personalul şcolii (1 scaun la
35 elevi) şi lavoare (1 la 60 elevi).
24
Toate drumurile, căile de circulaţie trebuie să fie pavate. Sectorul şcolii trebuie să aibă
lumină artificială. Nivelul apei subterane trebuie să fie la 1 m mai jos de fundamentul clădirii.
Solul trebuie să fie uscat.
b) Cerinţe faţă de clădire :
Clădirea şcolii va avea nu mai mult de 4 etaje şi va dispune de următoarele încăperi:
- de învăţămînt pentru clasele I-IV;
- de învăţămînt pentru clasele V-XII;
- ateliere;
- sportive şi de menire culturală;
- pentru grupele cu regim prelungit;
- comune: bloc alimentar, bibliotecă, administrative, de gospodărie, medicale;
Secţiile sus numite se izolează una de alta şi trebuie să aibă o legătură funcţională atît
între ele, cît şi cu terenul şcolii.
Este interzisă amplasarea încăperilor instructiv-educative în subsol sau demisol, cu
excepţia depozitelor, WC-urilor, vestiarelor. Atelierele şi sălile sportive se vor amplasa la parter
în blocuri speciale, izolate de secţiile de instruire a elevilor.
Încăperile pentru clasa I vor fi amplasate la primul etaj, vor fi izolate de celelalte clase şi
vor avea următoarele normative de suprafaţă: clasa - 2 m2 pentru un elev, dormitorul - 2 m2/elev,
camera de jocuri - 2 m2/elev, recreaţia - 1 m2/elev, closetul, garderoba etc.
Repartizarea cabinetelor în blocul şcolii se efectuează în dependenţă de vîrsta elevilor.
La fiecare etaj se plasează havuzuri cu apă potabilă, WC. Uşa de intrare în closet nu se va
afla vizavi cu uşa de la intrarea în clasă, cabinet.
Sălile pentru sport se amplasează nu mai sus de nivelul doi (etajul 1). Nu se admite
trecerea în sălile pentru sport prin încăperile de instruire. Încăperea pentru depozitarea utilajelor
sportive va comunica cu sala pentru sport printr-o uşă sau un hol cu lăţimea de cel puţin 2 m şi
înălţimea de cel puţin 2,2 m. În componenţa încăperilor de instruire sportivă pot fi şi bazine
pentru înot.
Încăperile ospătăriei trebuie să se afle la primul etaj, în vecinătatea zonei de gospodărie.
Numărul de locuri în sala cantinei din şcoli este de 250 la 1000 elevi, iar în şcolile-internat
pentru 50% din numărul total de elevi. Cantinele şcolare trebuie să dispună de încăperi pentru
prelucrarea materiei prime (secţie de prelucrare a cărnii şi peştelui, secţie de prelucrare a
legumelor).
Numărul de locuri în sala de festivităţi este de 25% din numărul total de elevi în şcolile
generale şi 50% în şcolile-internat.
25
În şcoli (100 de elevi şi mai mult) în componenţa punctului medical vor fi: cabinetul
lucrătorului medical, cabinetul de proceduri şi cabinetul medicului stomatolog.
c) Cerinţe faţă de ateliere:
Atelierele amplasate în clădirea şcolii se izolează de clase şi se vor afla la parter.
Suprafaţa atelierelor trebuie să corespundă normelor în vigoare, luînd în vedere specificul
procesului pedagogic şi activitatea fizică intensă a elevilor (6m2 pentru un elev).
Depozitele (12m2), încăperile pentru păstrarea uneltelor (16m2) etc. trebuie să se afle în
edificiul atelierelor.
Podelele încăperilor de producere trebuie să fie calde, netede şi să permită dereticarea
umedă.
Pereţii trebuie să fie netezi, acoperiţi cu vopsea, ceea ce ar permite dereticarea umedă.
Atelierele se vor dota cu lavoare cu apă caldă şi rece, săpun, şerveţele electrice şi perii.
Atelierele vor fi asigurate cu apă potabilă - havuzuri sau recipiente cu get ascendent. Apa
din vase se va schimba zilnic. Sub recipientele pentru apă se instalează un vas pentru captarea
apei.Atelierele vor fi dotate cu trusă medicală şi brancardă. Vestiarele pentru haine trebuie să fie
izolate de cele pentru echipamentul de protecţie.
d) Microclimatul, ventilaţia, încălzirea
Temperatura aerului în încăperi este de 18-20oC cu excepţia sălii sportive, atelierelor de
prelucrare a metalului şi lemnului (15-17oC), duşurilor (25oC). Umiditatea relativă în încăperile
şcolilor va fi de 40-60%.
Oberlihturile trebuie să aibă o suprafaţă de 1/50 din suprafaţa podelei şi să îndrepte aerul
spre tavan. Se interzice de a le încleia sau a le bate în ţinte. Încăperile se aerisesc la recreaţie,
pînă la lecţii şi la sfîrşitul lor. În timpul cald ocupaţiile se vor efectua cu oberlihturile sau
ferestrele deschise.
Clădirea şcolii trebuie să fie asigurată cu încălzire şi ventilaţie centrală. În clase, cabinete,
laboratoare se organizează o ventilaţie artificială, prin refularea aerului cu un debit de 16 m 3
oră/elev, ateliere - 20 m3 oră/elev, sala sportivă - 80 m3 oră/elev. Agentul termic în sistema de
încălzire va fi aerul sau apa.
Asigurarea cu căldură a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar trebuie să corespundă
cerinţelor igienice faţă de clădirile şi construcţiile publice.
e) Aprovizionarea cu apă :
Instituţiile şcolare se asigură cu sisteme centralizate de apă rece şi fierbinte (11,5-14,0
litri pe zi pentru un elev în şcoli, iar în şcolile internat - 100 litri pe zi pentru un elev) şi
canalizare.
26
Conducte de apă rece se vor instala în laboratoarele de chimie, fizică, biologie, în vecee,
în clasele 1-4, în încăperile pentru regim prelungit; se vor racorda la havuzuri. Cu apă caldă se
vor asigura chiuvetele: instalate în laboratoarele de chimie, fizică şi biologie, cabinetul de desen
liniar, informatică, încăperile pentru cercuri, ateliere, cancelarie, cantină, bufet, cabinetele de
igienă personală, duşurile, chiuvetele pentru necesităţi tehnice [2,4].
2.2 Studiul de marketing privind echipa

Adoptînd o viziune simplificatoare a procesului de implementare a unui proiect de
investiţii, putem spune ca relaţia dintre proprietarul proiectului (viiorul beneficiar) şi
antreprenorul-furnizor de bunuri şi servicii pentru investiţii se poate asimila cu un simplu act de
vanzare cumpărare.
Însă, în practică problemele sunt mult mai complexe, mai ales în cazul proiectelor de
amploare şi de mare complexitate tehnică cînd beneficiarul de proiect este pus în situaţia de a
intra în relaţii contractuale cu mai mulţi furnizori specializaţi pentru execuţia anumitor părţi de
proiect pentru care au calificarea necesară. Astfel pentru realizarea unui proiect este antrenată
echipa de proiect care joacă un rol important în realizarea acestuia.
Complexitatea şi amploarea unui proces investiţional implică pentru realizarea o
multitudine de persoane, fiecare dintre care îşi are propriul rol şi, într-o măsură sau alta, de
fiecare depinde soarta proiectului
Echipa de proiect este un grup de persoane care lucrează independent pentru atingerea
unui scop comun. Alegerea membrilor echipei este din acest punct de vedere esenţiala şi
condiţionează succesul sau eşecul proiectului.
De aceea este foarte important ca la etapa formării echipei proiectului să fie analizate
toate aspectele legate de capacităţile şi experienţa fiecăruia din cei implicaţi în cadrul proiectului,
deoarece unele aspecte neobservate pot genera mai tîrziu devieri ale proiectului de la cele
planificate.
Proiectul care a fost supus spre analiză va fi realizat de către beneficiarul proiectului şi o
firma de construcţii care va prelua executarea tuturor lucrărilor pe parcursul desfăşurării
proiectului.
Echipa proiectului va fi urmatoarea:
 Beneficiar
 Firma de construcții
 Subantreprenori
Firma de construcţii a fost selectată în urma analizei firmelor din oraş care au în profilul
lor de activitate genul dat de lucrări. Au fost analizate următoarele firme de construcţii:
27
Principalele companii de construcții analizate pentru realizarea proiectului investițional
sunt următoarele:
1. „Dansicons" SRL este una dintre cele mai importante companii de construcţie din
Chişinău, cu o experienţă ce a început din 2002, în crearea, dezvoltarea şi implementarea celor
mai eficiente soluţii necesare la realizarea proiectelor imobiliare.
Pe o piaţă imobiliară în continuă mişcare şi transformare, obiectivul principal al
„Dansicons” SRL îl reprezintă abordarea în mod profesionist a cerinţelor clienţilor săi
corporativi, instituţionali sau privaţi, întărind o relaţie pe termen lung cu aceştia, bazată pe
încredere, respect şi integritate.
Succesul soluţiilor şi strategiilor „Dansicons” SRL este liantul integrator al modalităţilor
de poziţionare şi de creştere a notorietăţii companiei pe piaţa imobiliară.
Principalul obiectiv al “Dansicons” SRL îl reprezintă furnizarea de servicii profesionale
clienţilor privaţi, corporativi şi instituţionali, întărind o relaţie pe termen lung cu aceştia, bazată
pe încredere şi respect.
Pentru o dezvoltare de succes “Dansicons” SRL promovează în rândul angajaţilor săi
valorile sale fundamentale precum standarde profesionale înalte, integritate, demnitate şi, nu în
ultimul rând, munca în echipă.
Din 2002 şi până în prezent,”Dansicons” SRL a investit numeroase resurse pentru a
furniza o pregătire superioară propriilor angajaţi, ceea ce a constituit una dintre strategiile
prezenţei de succes pe piaţa de profil.
În viitor compania îşi va păstra orientarea spre prestarea serviciilor în domeniul bunurilor
imobile, precum şi executarea lucrărilor de antrepriză în domeniul construcţiei obiectivelor
comerciale de proporţii medii şi mari [13].
2. „Glorinal Grup” S.R.L Fondată în 1998 compania de construcții a devenit centru de
activitate a unui colectiv de profesioniști.
A fost printre primele companii, care a creat o structură oranizatorică bine pusă la punct.
A adunat ce a fost mai bun și a preluat experiența companiilor străine, toate cu un singur scop-să
fie siguri, că pot face față cerințelor partenerilor ei. Criteriile după care s-au orientat în toți acești
ani de activitate, a arătat că au găsit combinația optimă care i-au ajutat să devină ceea, ce sunt
astăzi și anume: calitatea lucrărilor și serviciilor prestate clienților, operativitatea finalizării cu
succes a proiectelor inițiate, respectarea obligațiunilor contractuale față de investori, ce i-au
permis să obțină respectul și renumele unei companii cu cel mai mare grad de încredere de pe
piața autohtonă.
28
Companei îi aparține un colectiv de specialiști buni, ceutilizează tehnologii noi, utilaje și
materiale performante și sunt în proces continu de modernizare, perfecționîndu-și nivelul
profesional al cadrelor, educîndu-și tineri specialiști oferindu-le locuri sigure de muncă.
„Glorinal Grup” S.R.L are o experiență bogată în executarea lucrărilor de construcție de
diferit tip, iar palmaresul celor deja executate este impresionant.
Compania proiectează și construiește atît locuințe de elită, cît și apartamente accesibile
tuturor clienților, iar spectrul larg de prețuri la locuințele poate satisface necesitățile clienților cu
diferit nivel al veniturilor.
„Glorinal Grup” S.R.L a adus din plin constribuția sa la schimbarea aspectului exterior al
capitalei în unul modern și continuă să îmbogățieasca tradițiile arhitecturale ale Chișinăului [14].
3. SRL “Basconslux” este o companie de construcție creată la 29 mai 2003 este una
dintre cele mai mari înterprinderi de construcţie din Republica Moldova, pe parcursul anilor a
ciştigat încrederea multor cetăţeni ce nu regretă în prezent alegerea facută.
O alegere perfectă pentru un trai decent, nou, prosper şi confortabil îl puteți găsi la noi,
avem o gamă variată de apartamente în aproape orice cartier al oraşului Chișinău.
,,Basconslux’’ S.R.L are ca obiectiv crearea posibilităţilor pentru fiecare familie din
Republica Moldova de a avea propria locuinţă.
Prin activitatea sa intenţionează să contribuie la formarea în R. Moldova a unei piețe
civilizate de spațiu locativ, să ofere modalităţi noi şi sigure de finanţare, să implementeze cele
mai performante tehnologii naţionale şi mondiale de construcție [15].
4. S.A. „Monolit” este o companie cu o vastă şi bogată experienţă în domeniul
construcţiei edificiilor. Întreprinderea a fost fondată în anul 1948, ca trust de construcții, capabil
să execute tot ansamblul de lucrări de construcţii-montaj, reparaţie, reconstrucție şi amenajare.
În anul 1993 întreprinderea a fost reorganizată în Societatea pe Acţiuni «Monolit». În
prezent S.A. «Monolit» este una dintre cele mai mari companii de construcţii din Republica
Moldova, fiind dotată cu baza materială necesară şi avînd un colectiv de muncitori calificați.
Profesionalismul şi calificarea lucrătorilor, păstrarea tradiţiilor, precum şi implementarea
noilor tehnologii permit Societatii pe Acţiuni «Monolit» să-şi consolideze poziţia de lider în
construcţia edificiilor din monolit şi să realizeze obiecte ce poartă amprenta şi semnul calităţii.
S.A. «Monolit» prestează următoarele servicii:
I. Construcţia clădirilor şi edificiilor, a blocurilor locative, a obiectelor de menire social-
culturală (şcoli, grădiniţe, spitale), cu folosirea diverselor materiale de construcție: beton armat
prefabricat-monolit, cadre monolit si prefabricate cu folosirea cofrajului, piatră, cărămidă,
blocuri B.C.A. şi alte materiale performante.
29
II. Finisare interioara si exterioară, folosind materiale moderne de calitate înaltă,
europeană.
III. Reconstrucţia și izolaţia termică a edificiilor;
IV. Consolidarea structurilor portante şi a echipamentelor;
V. Producerea materialelor de construcţie şi altor articole în asortiment larg și de o
calitate înaltă:
• Beton cu adaosuri chimice – B7.5; B12.5; B15; B20; B22.5; B25; B30 GOST 7473-94;
• Mortar pentru construcţii - M4; M50; M100; M150; M200 GOST 28013-98;
• Mortar cu var;
• Trepte de scară de mozaică;
• Articole din beton armat - blocuri de fundaţie în asortiment;
• Bloc de ventilaţie din beton armat;
• Panou pentru balcoane;
• Fortan M-35, M-50, bordură de drum, placă de trotuar;
• Amestecuri uscate pe bază de ghips de marca „Monolit” /20 kg., 40 kg ;
• Plasă de armare sudată din sîrmă VR-1 4 /5 / 6 x 2 / ;
• Plasă pentru zidărie;
• Carcase metalice din armatură, etriere;
• Piese metalice înglobate;
• Articole standarde şi decorative din metal;
• Tîmplărie termopan / PVC/ şi aluminiu;
• Adeziv «Monolit,» Universal pentru porţelan;
• Adeziv «Monolit» pentru sisteme termoizolante;
• Adeziv «Monolit» pentru gresie şi faianţă.
VI. Asigură îndeplinirea complexă a următoarelor lucrări:
• proiectarea şi executarea echipamentelor;
• elaborarea cărților tehnologice;
• întocmirea (elaborarea) devizelor de cheltuieli şi a preţurilor de cost;
• îndeplinirea funcţiilor de beneficiar;
VII. Servicii de cale ferată cu depozite de tip închis şi deschis;
VIII. Servicii de transportare;
IX. Realizarea diverselor materiale de construcţie;
X. Arenda utilajelor și mecanismelor (mică mecanizare).
Toate materialele, piesele si articolele produse deţin Certificate de conformitate.
«Monolit» S.A. a implementat şi menţine un sistem de management al calităţii în domeniile:
30
 lucrări de construcţii-montaj civile şi industriale;
 producerea şi comercializarea de beton şi mortar, produse din beton, amestecuri uscate
pentru construcţii,
 confecţii metalice,
 tîmplărie din lemn, aluminiu şi PVC,
 comercializarea de oţel beton [16].
5. „Stilconstruct” la momentul de faţă compania Stilconstruct este una din companiile
care a reuşit să se situeze în topul companiilor de construcţie din Republica Moldova într-o
perioadă foarte scurtă şi pe fonul unei concurenţe acerbe. Obiectele finisate, inclusiv şi obiectul
locativ din comuna Stăuceni, deja vorbesc despre punctele forte a companiei pe piaţă. Datorită
specialiştilor de înaltă calificare cu ani grei de experienţă în domeniu, precum şi propriei baze de
echipamente şi utilaje moderne, compania oferă preţuri inedite pentru apartamente la cheie şi
mobilate, pe piaţa Republicii Moldova, ce constituie 400 de euro pe metru pătrat.
Toate blocurile locative se construiesc în zone ecologice curate, beneficiind de un design
în stil european, parcări subterane, zone pentru copii şi locuri de agrement.
În prezent este deja dat în exploatare cu respectarea termenilor propuşi blocul locativ de
16 etaje din comuna Stăuceni cu 386 apartamente finisate la cheie. Pe parcursul anului 2013 se
va da în exploatare al doilea bloc locativ cu 20 de etaje situat în aceeaşi zonă. Apartamentele vor
fi finisate la cheie, mai mult ca atât, totul la un preţ revoluţionar pe piaţă de 400 euro/m². De
asemenea, pentru anul 2012 va fi dat în exploatare blocul locativ situat în sectorul Buicani, str.
Alba Iulia 194/3, toate apartamentele vor fi finisate la cheie, cu proiectare individuală.
La momentul de faţă am putea menţiona că compania Stilconstruct datorită strategiei şi
realizărilor sale ocupă o poziţie de lider la categoria preţ, calitate, confort şi siguranţă pe piaţa
Republicii Moldova [17].
În final s-a decis că pentru executare tuturor lucrărilor şi pregătirea pentru darea în
exploatare a centrului comercial să fie antrenată S.A. „Monolit” avînd ca domeniu de
specialitate construcţii civile şi industriale, Construcţia clădirilor şi edificiilor, a blocurilor
locative, a obiectelor de menire social-culturală (şcoli, grădiniţe, spitale), cu folosirea diverselor
materiale de construcție: beton armat prefabricat-monolit, cadre monolit si prefabricate cu
folosirea cofrajului, piatră, cărămidă, blocuri B.C.A. şi alte materiale performante.
S.A. “Monolit” este cea mai potrivită firmă ce oferă servicii de construcţie- montaj din
cele analizate mai sus, adică firma dată are o experienţă mai bogată şi o vasta varietate de servicii
de construcţie- montaj, dar nu în ultimul rînd a influenţat şi numărul de ani aflat pe piaţa dată.
31
3. STRUCTURA FINANȚĂRII
3.1 Descrierea surselor de finanțare posibile

Activitatea de investiţii necesită resurse financiare, a căror formare este stimulată de
mecanismele economiei de piaţă şi de pârghiile financiare, fiscale utilizate de stat.
În economia de piaţă fiecare agent economic îşi constituie fondul pentru investiţii de sine
stătător, stăruindu-se să utilizeze cât mai eficient sumele respective.
Sursele de finanţare a investiţiilor pot fi clasificate în diferite moduri. Din punctul de
vedere al agentului economic sursele de formare a resurselor investiţionale pot fi clasificate în
proprii, atrase şi împrumutate.
Sursele proprii de formare a resurselor investiţionale includ:
a) parte din profitul net căpătat în urma activităţii economice;
b) amortismentul acumulat, serveşte pentru finanţarea înnoirii activelor fixe ajunse la limita
duratei lor de funcţionare, la fel şi pentru nevoile de dezvoltare—modernizare. In general,
sursele provenite din amortismente sunt destinate investiţiilor, însă în unele cazuri, o parte din
amortismente pot fi folosite pentru rambursarea împrumuturilor, pentru finanţarea activităţii
de exploatare (creşterea stocurilor, creditarea clienţilor etc). Reglementările legale prevăd
posibilitatea folosirii amortizării) accelerate pentru unele firme. Aceasta duce la recuperarea
cât mai grabnică a valorilor imobilizante, folosite apoi pentru dezvoltarea producţiei.
c) Poliţa de asigurare pentru acoperirea perderilor legate de pierderea proprietăţii;
d) Investiţii financiare de lungă durată, efectuate anterior şi termenul cărora expiră în perioada
dată;
e) Reinvestirea sumei căpătate în urma realizării unei părţi din fondurile fixe. La acest articol se
referă atât sursele căpătate din vânzarea unor active fixe, cât şi economiile făcute pe baza
folosirii unor utilaje în funcţiune sau /şi clădiri existente într—un proiect investiţional nou;
f) Parte din activele circulante imobilizate în investiţii.
Sursele atrase de formare a resurselor investiţionale includ:
a) emiterea şi vânzarea de acţiuni se foloseşte deseori pentru creşterea capitalului firmei;
b) emiterea certificatelor investiţionale (în cazul fondurilor de investiţii);
c) alocaţii în fondul statutar din partea altor investitori;
d) mijloacele acordate de către stat pentru investiţii. Statul alocă fonduri pentru investiţii în
volume cât mai mici posibil, asigurând cu resurse doar domeniile care sunt absolut necesare,
dar nu pot face faţă concurenţei, sau cele ce constituie monopolul statului..
32
Sursele împrumutate de formare a resurselor investiţionale cuprind:
a) Împrumuturile bancare pe termen lung şi mijlociu se folosesc în cazul insuficienţei
mijloacelor proprii ale firmei. în funcţie de garanţiile care stau la baza lor, creditele pentru
investiţii pot fi:
1. Împrumuturi bancare pe baza garanţiilor materiale. Garanţiile se referă la
capitalul sau patrimoniul firmei, în special unele elemente ale activului imobilizat, care
uşor ar putea fi transformate în lichidităţi.
2. Credite ipotecare. Se ipotechează, de obicei, clădiri, terenuri, mijloace circulante
cu o convertire rapidă în lichidităţi.
3. Credite de cash—flow. Aceste credite nu sunt garantate material.
Singura garanţie o constituie studiul de fezabilitate a afacerii (planul de afaceri). In ţările
dezvoltate acest tip de credit este cel mai răspândit.
b) Credite externe, care sunt de mai multe categorii:
 credite guvernamentale sau cu garanţie guvernamentală, în spatele cărora este statul.
Acestea pot fi căpătate doar în urma convenţiei încheiate între guvernul ţării care va
acorda credite şi. guvernul celei ce va primi credite;
 credite bancare, unde riscul e suportat exclusiv de bănci;
 credite acordate de instituţii internaţionale, de genul Fondul Monetar Internaţional,
Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare. Acest tip de credite se acordă pentru obiective economice
vitale din programul de restructurare, fără garanţii materiale.
c) Emisie de obligaţiuni este o formă clasică de finanţare a activităţii investiţionale a societăţilor
pe acţiuni;
d) Împrumut fiscal investiţional acordat întreprinderilor de către stat în scopul stimulării
investiţiilor reale în anumite sectoare ale economiei;
e) Leasing investiţional, un sistem special de finanţare a investiţiilor prin intermediul căruia se
închiriază utilaje şi maşini moderne, tehnică de calcul, mijloace de transport şi alte bunuri
mobiliare şi imobiliare de la unităţui specializate, în schimbul unei chirii [5].
3.2 Analiza ofertelor crediare bancare

Un proiect investiţional implică alocarea unei sume mari de bani şi din această cauză
majoritatea investitorilor apeleaza la ajutorul bancilor comerciale luind credite bancare.
Etapa premergătoare celei de selectare a surselor de finaţare străine este cea de analiză a
creditelor oferite de diverse instituţii de creditare, pentru ca decizia luată în acest sens să asigure
un efect maxim în rezultatul realizării proiectului. Oferta de produse bancare pentru investiţii
33
este des intîlnită pe piaţa bancară din Republicii Moldova, aceasta îmbrăcind diverse forme cum
sunt: creditul pentru investiţii, creditul pe termen mediu, finanţarea investiţiilor prin diverse
programe de finanţare (inclusiv granturi) etc.
Din aceste considerente am analizat care este situaţia instituţiilor bancare din republică la
moment şi ce servicii ofera următoarele bănci:
1. Banca Comercială „Moldindconbank” S.A.,
2. Banca Comercială „Moldova-Agroindbank”S.A.,
3. Banca Comercială „ENERGBANK” S.A.,
4. Banca Comercială „VICTORIABANK" S.A.,
5. Banca Comercială „Mobias Banca” S.A..
In analiza respectivă s-au urmărit aşa aspecte ca: documentaţia necesară pentru obţinerea
creditului, termenul creditului, suma maximă a creditului, garanţiile necesare, rata dobinzii.
a) Referitor la documentaţia necesară pentru obţinerea creditului reiese că toate băncile
prin documentaţiile solicitate urmăresc:
 o analiză a rentabilităţii activităţii desfăşurate de solicitantul creditului pentru investiţii;
 o asigurare pentru rentabilitatea proiectului de investiţii pe baza planului de afaceri şi a
studiului de fezabilitatea solicitat în acest sens;
 o asigurare pentru capacitatea de plată, aceasta va trebui să facă faţă la rambursarea
serviciului datoriei şi la cheltuielile de funcţionare pentru activitatea desfăşurată precum
şi cele aferente proiectului de investiţii, pe baza fluxului de incasări şi plăţi.
b) Referitor la durata de acordare:
Creditele pentru investiţii sunt credite acordate pe termen mediu şi lung întrucît atît durata
de execuţie a investiţiilor cît şi posibilitatea de a produce profituri viitoare depăşesc de regulă un
an. În urma analizei datelor oferite de Bancile respective, s-a putut observa perioada de acordare
este aceeaşi, diferenţa fiind în faptul că unele bănci corelează durata de acordare a creditului cu
dimensiunea si complexitatea proiectului, ciclul de producţie al întreprinderi, valorilor în mărfuri
şi materiale propuse în calitate de asigurare, ceea ce ar însemna o corelare a duratei creditului cu
particularităţile proiectului de investiţii.
c) Referitor la valoarea creditului: Din analiza datelor oferite de bănci reiese că toate
băncile solicită companiilor participarea cu resurse proprii la finanţarea proiectului de investiţii.
Aceasta reprezintă în fapt o strategie a tuturor băncilor pentru a face investitorii mai responsabili,
prin utilizarea de resurse proprii, în realizarea proiectelor de investiţii.
d) În privinţa garanţiilor necesare, din analiza comparată a datelor rezultă că se acceptă
garanţii atît reale (cu cele două forme, mobiliare şi imobiliare) cît şi personale. Principiul de
prudenţă bancară impune ca valoarea garanţiei să nu depăsească dublul valorii creditului acordat.
34
Ceea ce se poate remarca este faptul că băncile şi-au diversificat garanţiile pentru a-şi
apropia serviciile lor către nevoile de finanţare ale companiilor.
Pentru a minimiza cheltuielile şi maximiza cash-flow-ul avem nevoie de o aşa oferta care
sa ne ofere acest credit la rată cit mai mică, adica o oferta cit mai optima.
Banca Comercială "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai vechi şi mai mari
bănci din Moldova. Banca şi-a început activitatea la 1 iulie 1959 în calitate de filială a Stroibank-
ului din URSS, sarcinile de bază ale căreia erau finanţarea construcţiilor obiectelor industriale,
întreprinderilor complexului energetic, magistralelor de transport.
Astăzi BC "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai mari bănci din Republica
Moldova cu o infrastructură bine dezvoltată şi cu o reputaţie înaltă pe piaţa financiară
internaţională. La moment banca prestează întreaga gamă de servicii bancare prin intermediul
reţelei sale de subdiviziuni pe tot teritoriul Moldovei. Banca deţine relaţii de corespondenţă cu
bănci de talie mondială, totodată colaborează cu instituţii financiare internaţionale ca Corporaţia
Financiară Internaţională, Banca Mondială şi alte fonduri de dezvoltare internaţională, care
permit băncii să atragă resurse financiare pe termen lung [8].
Moldova Agroindbank este o bancă inovativă, orientată spre prestarea serviciilor
financiare înalt tehnologizate. Serviciile sunt oferite tuturor segmentelor de clienţi, persoane
fizice şi juridice, care activează în diverse sectoare din economia naţională. Instituţia oferă cea
mai mare varietate de servicii şi produse bancare care exista la moment în Republica Moldova.
Experienţa activităţii de 24 ani, continue să demonstreze că Moldova Agroindbank este
liderul pieţei bancare din Republica Moldova.
Moldova Agroindbank este un nume bine cunoscut atât în Republica Moldova, cât şi peste
hotarele ei. Fiind prima bancă care a înregistrat marca sa comercială în Registrul Internaţional al
Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale. Mai mult ca atât, rezultatele înregistrate de
bancă au fost apreciate de către o serie de ediţii internaţionale de profil mai mulţi ani la rând
(Euromoney, Global Finance, Finance Central Europe şi World Finance, Global Banking &
Finance Review). BC “Moldova Agroindbank” SA a fost inclusă în clasamentul “TOP 100 SEE”
elaborat anual de către agenţia financiară internaţională SEE News în colaborare cu Euromonitor
Internaţional [10].
Banca Comercială "Energbank" SA a fost creata la 16 ianuarie, 1997. 89.5% din actiuni
apartin intreprinderilor cu forma diferita de proprietate, 10.5% aparţin persoanelor fizice.
Capitalul statutar al Bancii este de 100 000 000 lei (2 000 000 actiuni - nominal 50 lei).
Banca este unul din fondatorii societăţii interbancare de garantare a creditelor
"Garantinvest", a biroului istoriilor creditare "Biroul de credit", Fondului de garantare a
depozitelor în sistemul bancar al Republicii Moldova, membru al Bursei de valori a Moldovei şi
35
a Depozitarului Naţional, Participant profisionist pe piaţa valorilor mobiliare, membru al
Asociaţiei băncilor din Moldova, membru asociat al sistemului internaţional de plăţi "VISA" Int.
şi "MasterCard" Int. Auditorul Băncii este compania internaţională de audit - GrantThornton.
Pe parcursul anilor de activitate Banca a reuşit să cucerească reputaţia unui partener de
afaceri sigur şi profesionist. Graţie politicii echilibrate şi raţionale în domeniul managementului
financiar, BC "ENERGBANK" S.A. , pe parcursul existenţei sale, şi-a întărit esenţial poziţiile pe
piaţa financiară a Moldovei şi-şi păstrează tendinţele pozitive de creştere a tuturor indicilor
activităţii sale. Politica în domeniul muncii cu clienţii se constituie pe baza unui avantaj reciproc
şi colaborării de afaceri. Elaborarea şi implimentarea tehnologiilor bancare, susţinerea calităţii
serviciilor la un nivel înalt au devenit baza relaţiilor reciproce cu clienţii Băncii [11].
VICTORIABANK este Prima Bancă Comercială din Moldova care a pus bazele
procesului de dezvoltare a unui sistem bancar în Moldova încă din 22 decembrie 1989.
Victoriabank a fost desemnată ca fiind una dintre cele mai bune bănci din Republica Moldova,
merit confirmat prin numeroase distincţii:
 „Banca anului 1998” din Moldova - Revista "Central European"
 „Banca anului 2004” din Moldova – Revista financiara "The Banker"
 „Banca anului 2006” din Moldova – Revista financiara "The Banker"
 „Cea mai bună Bancă pe pieţele în continuă dezvoltare” anul 2005 în Republica
Moldova - Revista "Global Finance"
 „Cea mai bună Bancă din Moldova” conform ROE (Retur on Equity) – Revista
informativa politico-business-financiara „Finance Central Europe”, anul 2007
 "Cea mai bună Bancă din Moldova a anului 2006" - titlu conferit de Revista
financiar-bancară "Bănci şi Finanţe - Profit"
 "Cea mai bună Bancă din Modova a anului 2007" - titlu acordat al doilea an
consecutiv de către Revista financiar-bancară "Bănci şi Finanţe - Profit".
 "Cea mai bună Bancă pe piaţa valutară din Moldova, 2008" - titlu acordat de către
Revista internaţională Global Finance.
 "Cea mai bună Bancă a anului 2008" - titlu acordat de către revista internaţională
"The Banker".
 "Cea mai sigură Bancă a anului 2008" - titlu acordat de către revista financiară
"Profit".
 VictoriaBank a fost desemnată câştigătoare a concursului “Marca Comercială a
anului 2008”, la nominalizarea “Debutul anului”, la categoria Instituţii financiare,
Produse şi servicii, cu proiectul VictoriaShopping.
36
 "Premiul de aur" la categoria Calitatea şi rezultatele businessului" la Convenţia
Internaţională a calităţii, organizată de Business Initiative Directions.
 Locul I in Rating-ul indicatorilor de activitate a băncilor conform rezultatelor anului
2010 publicat de Revista "Bănci şi finanţe. Profit".
 "Cea mai bună bancă pentru elaborarea şi implementarea noilor servicii bancare" în
cadrul concursului „Banca anului 2010 din ţările CSI, Ţările Baltice şi Georgia”
organizat de editura Internaţională „KBS-Izdat” în colaborare cu revista ucraineană
„Банкиръ” şi Agenţia de rating „Credit-rating”.
 "Cea mai bună bancă pentru oferirea serviciilor populaţiei" în cadrul concursului
„Cele mai bune bănci GUAM-2010” organizat de revista ucraineană „Банкиръ”
 "BANCA ANULUI 2011 ÎN REPUBLICA MOLDOVA" - titlu oferit de celebra
revistă britanică "The Banker". La topul „The Banker” au participat bănci din 147 de
ţări ale lumii.
 Victoriabank şi-a reconfirmat statutul de „Favorit al anului” pe plan naţional, fiind
premiată cu înalta distincţie „Mercuriul de Aur” la concursul „Marca comercială a
anului 2011".
 Victoriabank este una din cele mai mari bănci din Europa de Sud-Est, conform
clasamentului SeeNews TOP 100 SEE Banks.
 Ianuarie 2013 - Revista Internaţională de profil financiar Inter Continental Finance
Magazine a oferit Victoriabank premiul „pentru excelenţă în domeniul consultanţei,
deservirii clienţilor şi priceperii în afaceri”, care face parte din programul anual End
of Year Banking Awards.
 Februarie 2013 - Victoriabank premiată cu cea mai înaltă distincţie - “Mercuriul de
Aur”, la categoria marca comercială responsabilă social, în cadrul concursului
naţional “Marca Comercială a Anului 2012”
 Martie 2013 - Victoriabank a fost desemnată drept “Cea mai bună Bancă pentru
elaborarea şi implmentarea noilor servicii bancare”, la concursul internaţional “Cele
mai bune Bănci GUAM - 2012”. Competiţia dintre bănci a fost organizată de editura
Internaţională “KBC-Izdat”, în colaborare cu revista ucraineană “Банкіри” şi agenţia
de rating “Credit-rating”.
 August 2013 - Pentru merite în dezvoltarea sistemului bancar național, contribuție la
elaborarea și promovarea direcțiilor principale ale politicii monetar-creditare și
activitate filantropică prodigioasă,Președintele Victoriabank, Natalia Politov-Cangaș,
37
a fost decorată de către Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu ordinul
„Gloria Muncii”.
 Noiembrie 2013 - Deja al doilea an consecutiv Victoriabank se regăsește în
clasamentului SeeNews TOP 100 SEE Banks, fiind apreciată drept una din cele mai
mari bănci din Europa de Sud-Est.
 Decembrie 2013 - „Banca Anului în Republica Moldova”, titlu oferit de prestigioasa
revistă britanică – „The Banker”, pentru rezultatele financiare înalte obţinute de
Bancă, pentru inovaţie în sistemul bancar din Moldova, la fel şi pentru proiectele
sociale lansate în cadrul programului de responsabilitate social corporativă. Aceeaşi
distincţie, Victoriabank a primit-o în anii 2004, 2006, 2008 şi în anul 2011.
 Ianuarie 2013 - Victoriabank este declarată „Cea mai inovativă bancă din
Republica Moldova” de către Global Banking & Finance Review. Câștigătorii din
întreaga lume, au fost selectați ţinând cont de o listă de criterii conform cărora au fost
apreciate metodele bancare inovative, strategiile de investiții, realizările, provocările,
progresele și contribuția la sistemul financiar global [12].
Mobiasbancă – Groupe Societe Generale - politica de Resurse Umane la a bancii este
concepută în strânsă corelaţie cu obiectivul strategic al băncii: dezvoltarea durabilă în toate
domeniile de activitate, printr-o continuă şi permanentă satisfacere a nevoilor clienţilor noştri.
Performanţa este principalul obiectiv al resurselor umane al băncii. Pentru a fi performanţi,
trebuie să avem un personal competent şi motivat, care îşi desfăşoară activitatea într-un climat
social atrăgător.
Domeniile prioritare de activitate ale Departamentului Resurse Umane sunt următoarele:
 Recrutarea – atragerea celor mai buni candidaţi în vederea asigurării cu personal necesar;
 Formarea şi dezvoltarea profesională – dezvoltarea competenţelor profesionale în vederea
îmbunătăţirii continue a activităţii;
 Evaluarea şi Gestiunea Carierei – identificarea performanţelor şi asigurarea de
oportunităţi privind evoluţia în carieră;
 Politică de remunerare atractivă, simplă şi eficientă;
Creşterea continuă a activităţii băncii şi extinderea teritorială implică asigurarea băncii cu
capital uman, în permanentă creştere.
Consiliul băncii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre Adunările Generale şi
exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii băncii.
Organul executiv este un organ colegial, denumit Comitetul de direcție. De competenţa
organului executiv ţin toate chestiunile de conducere a activităţii curente a băncii, asigurarea
îndeplinirii hotărîrilor Adunării Generale a Acţionarilor şi a deciziilor Consiliului băncii [9].
38
În tabelul 3.1 sunt caracterizate ofertele creditare bancare ale băncilor comerciale analizate
anterior
Tabelul 3.1 Ofertele creditare analizate
Institutia Rata
Denumire
financiar- Suma oferita dobinzii Comision Termen
credit
creditara anuale
Exclusiv
Moldindconbank (Credite
Nelimitat 21% MDL Variabil 60 luni
investitionale)
Poate constitui
Credite pentru Variabila in
100% din
Moldova- scopuri MDL Variabil Pana la
valoarea
Agroindbank investitionale EUR/USD 24 luni
proiectului
investiţional
Credit"IMPULS" Pana la 300 Pina la

EnergBank 19% MDL 0.35 %
000 MDL 36 luni
Flotantă în
Până la 100% MDL
Administrativ Pana la
Victoriabak Credit Ordinar din costul USD,EUR
1% 60 luni
proiectului 12%
Pana la
Credit imobiliar dobândă Variabil 10 ani
Mobias Banca 10 000 000 lei
avantajoasă
Sursa: Elaborat de autor în baza [8,9,10,11,12].
3.3 Argumentarea selectării structurii finanțării și determiaea costului capitalului

Pornind de la faptul că pentru finanţarea proiectului de investiţie prezentat sursele proprii
nu sunt suficiente este necesară apelarea la un credit bancar. Din costul total al proiectului care
constituie 1537500 euro, întreprinderea poate asigura finanţarea unui procent de 35 %. Diferenţa
(65%) ar trebui acoperită din surse externe împrumutate de la bancă.
În figura 3.1 este prezentată structura finanțării proiectului investițional:
39
35%
65%
Surse Proprii
Surse Împrumutate
Figura 3.1 Structura finanțării proiectului investițional:

În calitate de resurse împrumutate întreprinderea va utiliza un credit bancar în valută, pe o

perioadă de 5 ani. În baza analizei ofertelor bancare s-a decis de a se apela la un credit bancar
oferit de BC “Victoriabak” S.A., denumirea creditului fiind „Credit Ordinar” făcînd parte din
creditele investiționale ale băncii. Acest credit se caracterizeaza prin urmatoarele:
Dobânda şi costurile creditului:
 Suma oferita – Până la 100% din costul proiectului,
 Rata dobinzii anuale – 16%,
 Comisione:
 Comision pentru perfectarea pachetului de documente: 80 lei
 Comision unic administrativ: 2%, min. 100 lei din suma creditului aprobat
 Comision de administrare lunară: 0.25% de la soldul creditului,
 Termenul de achitare – pîna la 60 luni.
Pentru creditele asigurate cu depozite bancare:
Rata dobânzii flotantă: în cazul depozitului în MDL: rata depozitului + 1 p.p. ; în cazul
depozitului în USD, EUR: 12% anual
Comisioane:
- Comision pentru perfectarea pachetului de documente: 80 lei
- Comision unic administrativ: 1%, min. 100 lei din suma creditului aprobat, (Anexa 6)
40
Determinarea costului capitalului
Rata de actualizare utilizată în evaluarea proiectului de investiţie este reprezentată de
costul mediu ponderat al capitalului antrenat în vederea finanţării lui. La baza structurii de
finaţare a proiectului dat stă soluţia mixtă, deaceea la stabilirea costului capitalului s-a utilizat
media ponderată dintre rata de rentabilitate a mijloacelor proprii şi rata dobînzii la creditul
bancar.
CC  C p  W p  Ci  Wi (3.1)
Unde : CC - costul capitalui, (%);

Ccp – costul capitalului propriu, (%);
Wcp- ponderea capitalului propriu din valoarea totală a investiţiei;
Cci – costul capitalului împrumutat, (%);
Wci –ponderea capitalului împrumutat din valoarea totală a investiţiei;
Costul capitalului împrumutat se situează la nivelul ratei dobânzii aferentă creditului
bancar în valuta Euro este de 12 %.
Costul capitalului propriu este reprezentat de rata de rentabilitate de 14% solicitată de
investitoru de capital propriu. În stabilirea acestei rate s-au avut în vedere cerinţele de
rentabilitate minime care trebuie îndeplinite de proiectul de investiţii.
Suma capitalui propriu se determină ca diferenţă dintre valoarea totală a investiţiei şi
suma capitalului împrumutat:
Cp=I- Ci= 1 537 500 -1000 000=537 500 (euro) (3.2)
Unde:
Cp - Suma capitalui propriu,
I - valoarea totală a investiţiei,
Ci - suma capitalului împrumutat.
Avându-se în vedere aceste elemente poate fi calculat costul mediu ponderat al

capitalului antrenat în finanţarea proiectului analizat:
CC= (14% * 537 500/1 537 500+12 * 1 000 000/1 537 500) = 12,7% (3.3)
Costul capitalului antrenat în realizarea proiectului dat va constitui 12.7 %.
41
4. EVALUAREA PROEIECTULUI
4.1 Apreciera datelor initiale

Tabelul 4.1 Date inițiale
Indicatorul Valoarea
Investițiî necesare
LCM, Euro/m2 300
Utilaj, mii Euro 150
Suprafața utilă, m2/elev 2,5
Structura investițiilor
Mijloace Împrumutate, mii euro 1000
Costul capitatului,%
Mijloace proprii 14
Mijloace împrumutate 12
Condițiile creditării
Termenul, ani 5
Rambursarea trimestrială în rate egale, mii Euro 50
Rata dobînzii,% 12
Capacitatea, elevi
Gimnaziu 1000
Liceu 850
Plata pentru instruire, Euro /elev/an
Gimnaziu 800
Liceu 1200
Utilizarea capacitații în primul an, % 80
Uzura
Mijloacele fixe pasive, % 3
Mijloacele fixe active, % 14
Rentabilitatea medie ramurală, % 18
Taxa impozitului pe venit, % 15
Aprecierea eficienţei proiectelor de investiţii se bazează pe folosirea unui sistem de

indicatori. Orice indicator de eficienţă folosit la evaluarea proiectelor de investiţii exprimă
rezultatul comparării costurilor şi avantajelor economice (eforturilor) asociate proiectelor
respective.
O cerinţă a mediului de afaceri actual impune folosirea unui sistem cît mai complet al
indicatorilor de eficienţă actualizaţi.
42
Pentru o corectă evaluare a eficienţei economice a unui proiect, este nevoie, în primul
rînd, de identificarea completă şi corectă a tuturor parametrilor de efort şi de efect, apoi, în
funcţie de condiţiile concrete, se construiesc acele corelaţii care au relevanţa pentru factorii
decizionali.
Analiza proiectul se efectuiază pe o perioadă de 10 ani.
1. Valoarea investiţiei (I): reprezintă suma dintre valoarea lucrărilor de construcţii-montaj şi
valoarea utilajelor. Valoarea lucrărilor de construcţii-montaj se determină ca produs dintre
valoarea LCM pe metru pătrat şi suprafaţa totală a imobilului:
Costul total al lucrărilor de construcţii montaj se determină :
LCM=LCM * Sutil.m2/elev* Celevi=300 * 2,5 * 1850=1 387 500 (euro) (4.1)
Unde:
- LCM - costul total al lucrărilor de construcţii montaj, (euro);
- LCM - costul lucrărilor de construcţii montaj, (euro);
- Sutil.m2/elev – suprafaţa utilă pentru m2/elev;
C – capacitatea elevi.
I=LCM + Iutilaj=1 387 500 + 150 000=1 537 500 (euro) (4.2)
Unde:
- valoarea investiţiei, (euro);
- LCM - costul total al lucrărilor de construcţii montaj, (euro);
- Iutilaj - investiţii necesare pentru utilaj, (euro);
Uzura anuală a mijloacelor fixe:
Ua=1 537 500*0,03 + 150 00*0,14=62 625 (euro) (4.4)
Valoarea de lichidare a proiectului ( peste 10 ani):
Vl=I-(Ua*n)= 1 537 500 - (62 625*10)=911 250 (euro) (4.5)
Unde:
- I – volumul cheltuielilor investiţionale;
- Ua – uzura anuală a mijloacelor fixe;
- n – numarul de ani.
2. Venitul brut potenţial (VBP): Venitul brut potenţial se determină ca suma produselor
dintre capacitatea elevilor din liceu (gimnaziu) şi plata pentru instriuire a elevilor din liceu
(gimnaziu):
VBP  Tliceu * nrliceu  Tgim * nrgim , ( euro/an) (4.6)
43
Unde:
- VBP- venitul brut potenţial, (mii euro);
- Tgim , Tliceu - taxa pentru studii gimnaziale, respectiv liceale, ( mii euro/elev);
- nrgim , nrliceu - numărul elevilor de gimnaziu şi de liceu, (elevi);
Anul 1: Dat fiind faptul că în primul an sunt utilizate doar 80% din capacitatea liceului,
venitul brut potenţial obţinut va constitui:
VBP1=(Tliceu * nrliceu +Tgim * nrgim)*80%=(800*1000+1200*850)*80%=1456000 (€/an) (4.6)
Anul 2: VBP2 = (800*1000+1200*850) = 1 820 000 (euro/an);
Anul 3: VBP3= (800*1000+1200*850) = 1 820 000 (euro/an);
Anul 4: VBP4 = (800*1000+1200*850) =1 820 000 (euro/an);
Anul 5: VBP5 = (800*1000+1200*850) =1 820 000 (euro/an);
Anul 6: VBP6 = (800*1000+1200*850) =1 820 000 (euro/an);
Anul 7: VBP7 = (800*1000+1200*850) =1 820 000 (euro/an);
Anul 8: VBP8 = (800*1000+1200*850) =1 820 000 (euro/an);
Anul 9: VBP9 = (800*1000+1200*850) =1 820 000 (euro/an);
Anul 10: VBP10 = (800*1000+1200*850) =1 820 000 (euro/an);
3. Amortizarea (A): Amortizarea se va determina prin metoda casării liniare. Metoda casării
linare constă în defalcări uniforme pe toată durata de funcţionare a activului/pasivului şi se
determină ca produs dintre valoarea uzurabilă a fondurilor fixe şi norma de amortizare:
A  FF  N a (4.7)
unde: A- amortizarea, (mii euro);
FF- Valoarea fondurilor fixe, (mii euro);
%
Na - Norma de amortizare, ( );
an
Amortizarea pentru partea pasivă a fondurilor fixe reprezintă 3 % anual din valoarea acesteia:
Ap=LCM* N a =0,03* 1 387 500= 41 625( euro/an)
Unde:
- Ap - Amortizarea pentru partea pasivă a fondurilor fixe, (euro);
- LCM- Costul total al lucrărilor de construcţii-montaj, (euro);
- N a - norma de amortizare pentru partea pasivă a fondurilor fixe, (%/an);
44
Amortizarea pentru partea activă a fondurilor fixe reprezintă 14 % anual din valoarea acesteia:
Aa= Vutilaj * N a =0,14*150 000=21 000 (euro/an)
Unde:
- Aa - amortizarea pentru partea activă a fondurilor fixe, (euro/an);
- Vutilaj - Valoare utilaj, (mii euro);
- N a - norma de amortizare pentru partea activă a fondurilor fixe, (%/an);

Uzura anuala a mijloacelor fixe reprezintă suma amortizării părţii pasive şi a celei active:
A=Ap+Aa=41 625 + 21 000 =62 625 (euro/an);
4. Rambursareai creditului: Suma creditului este de 1 000 000 €, ea este acordată pe o perioadă
de 5 ani cu rata dobînzii de 12% anual și respectiv 0,03 % trimestrial, (tabelul 4.2).
Tabelul 4.2 Graficul rambursării creditului

Anul Anul 0 Anul 1 Anul 2
Trimestrul 0 I II III IV I II III IV
Suma datoriei la
1000000 950000 900000 850000 800000 750000 700000 650000 600000
finele perioadei
Achitarea sumei
50000 50000 50000 50000 50000 50000 50000 50000
de bază
Dobînda 30000 28500 27000 25500 24000 22500 21000 19500
Spre achitare la
80000 78500 77000 75500 74000 72500 71000 69500
finele perioadei
Spre achitare
311000 287000
anual, mii euro
Continuare tabelul 4.2

Anul 3 Anul 4 Anul 5
I II III IV I II III IV I II III IV
550000 500000 450000 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0
50000 50000 50000 50000 50000 50000 50000 50000 50000 50000 50000 50000
18000 16500 15000 13500 12000 10500 9000 7500 6000 4500 3000 1500
68000 66500 65000 63500 62000 60500 59000 57500 56000 54500 53000 51500
263000 239000 215000

Suma rambursării în fiecare trimestru reprezintă raportul dintre suma creditului şi

număru de trimestre pe perioada cărora se acordă creditul ( 4.8):
S=1 000 000 euro/20 = 50 000 euro (4.8)

45
Dobânda se calculează ca 12 % din suma restantă la începutul fiecărui trimestru :
D1=0,12*1 000 000/4= 30 000 € D11=0,13*500 000/4=15 000 €
D2=0,12*950 000/4= 28500 € D12=0,13*450 000/4=13 500 €
D3=0,12*900 000/4= 27000 € D13=0,13*400 000/4=12 000 €
D4=0,12*850 000/4= 25500 € D14=0,13*350 000/4=10 500€
D5=0,12*800 000/4=24 000 € D15=0,13*300 000/4=9 000 €
D6=0,12*750 000/4=22 500 € D16=0,13*250 000/4=7 500 €
D7=0,12*700 000/4=21 000 € D17=0,13*200 000/4=6 000 €
D8=0,12*650 000/4=19 500 € D18=0,13*150 000/4=4 500 €
D9=0,12*600 000/4=18 000 € D19=0,13*100 000/4=3 000 €
D10=0,12*550 000/4=16 500 € D20=0,13*50 000/4=1 500 €
5.Venitul brut efectiv (VBE)- se determină ca diferenţă dintre venitul brut potenţial
(VBP) şi suma rambursării creditului ( Scredit ) ;
VBE  VBP  Scredit (4.9)

Anul 1: VBE1=1 456 000- 311 000= 1 145 000 (€);
Anul 2: VBE2=1 820 000- 287 000= 1 533 000 (€);
Anul 3: VBE3=1 820 000-268 250= 1 557 000 (€);
Anul 4: VBE4=1 820 000-242 250= 1 581 000(€);
Anul 5: VBE5=1 820 000- 216250=1 605 000 (€);
Anul 6: VBE6=1 820 000 (€);
Anul 7: VBE7=1 820 000 (€);
Anul 8: VBE8=1 820 000 (€);
Anul 9: VBE9=1 820 000 (€);
Anul 10: VBE10=1 820 000 (€);
6. Determinăm venitul până la impozitare (VB), care reprezintă cotă parte venitul brut
efectiv (VBE) ( 4.10), ştiind că rentabilitatea medie ramurală constituie 18 %:
PB  VBE *18% , (€) (4.10)
Anul 1: VB1=1 145 000 *18%= 206 100 (€);
Anul 2: VB2=1 533 000 *18%= 275 940 (€);
Anul 3: VB3=1 557 000 *18%= 280 260 (€);
Anul 4: VB4=1 581 000 *18%= 284 580 (€);
Anul 5: VB5=1 605 000 *18%= 288 900 (€);
46
Anul 6: VB6=1 820 000 *18%= 327 600 (€);
Anul 7: VB7=1 820 000 *18%= 327 600 (€);
Anul 8: VB8=1 820 000 *18%= 327 600 (€);
Anul 9: VB9=1 820 000 *18%= 327 600 (€);
Anul 10: VB10=1 820 000 *18%= 327 600 (€);
7. Impozitul pe venit (b), care reprezintă 15 % din profitul brut (VB) (4.11):
b=15%*VB, (€) (4.11)
Anul 1: b1=206 100 *15%= 30 915 (€);
Anul 2: b2=275 940 *15%= 41 391 (€);
Anul 3: b3=280 260 *15%= 42 039 (€);
Anul 4: b4=284 580 *15%= 42 687 (€);
Anul 5: b5=288 900 *15%= 43 335 (€);
Anul 6: b6=327 600 *15%= 49 140 (€);
Anul 7: b7=327 600 *15%= 49 140 (€);
Anul 8: b8=327 600 *15%= 49 140 (€);
Anul 9: b9=327 600 *15%= 49 140 (€);
Anul 10: b10=327 600 *15%= 49 140 (€);
8. Profitul net(PN): profitul net anual se determină ca diferenţă dintre profitul brut anual
(PBi) şi suma impozitului pe venit achitată pentru anul respectiv (bi) (4.12):
PNi  PBi  bi , (€) (4.12)
Anul 1: PN1= 206 100 - 30 915 =175 185 (€);
Anul 2: PN2= 275 940 - 41 391 =234 549 (€);
Anul 3: PN3= 280 260 - 42 039 =238 221 (€);
Anul 4: PN4= 284 580 - 42 687 =241 893 (€);
Anul 5: PN5= 288 900 - 43 335 =245 565 (€);
Anul 6: PN6= 327 600 - 49 140 =278 460 (€);
Anul 7: PN7= 327 600 - 49 140 =278 460 (€);
Anul 8: PN8= 327 600 - 49 140 =278 460 (€);
Anul 9: PN9= 327 600 - 49 140 =278 460 (€);
Anul 10: PN10= 327 600 - 49 140 =278 460 (€);
9. “Cash flow”-ul (CF): Pentru anul i al unei perioade de exploatare “cash-flow”-ul se

determină ca suma dintre profitul net pe anul în cauză (PNi) şi amortismentul anual (Ai),(4.13):
47
CFi  PNi  Ai , (€) (4.13)
Anul 1: CF1= 175 185 + 62 625 = 237 810 (€);
Anul 2: CF2= 234 549 + 62 625 = 297 174 (€);
Anul 3: CF3= 238 221 + 62 625 = 300 846 (€);
Anul 4: CF4= 241 893 + 62 625 = 304 518 (€);
Anul 5: CF5= 245 565 + 62 625 = 308 190 (€);
Anul 6: CF6= 278 460 + 62 625 = 341 085 (€);
Anul 7: CF7= 278 460 + 62 625 = 341 085 (€);
Anul 8: CF8= 278 460 + 62 625 = 341 085 (€);
Anul 9: CF9= 278 460 + 62 625 = 341 085 (€);
Anul 10: CF10= 278 460 + 62 625 = 341 085 (€);
Pentru al 10-lea an, fiind ultimul an de gestiune, se calculează “cash-flow”-ul post

prognoză (CFpp) ca diferenţă dintre valoarea investiţiilor totale (I) şi suma uzurii acumulate (Ai):
n
CFpp  I   Ai , (€); (4.14)
i 1
CFpp=1 537 500 -(62 625*10)=911 250 (€)

La suma “cash-flow”-ului pe ultimul an se adaugă şi “cash-flow”post prognoză (CFpp):
CF10=341 085 + 911 625=1 252 710 (€).
Tabelul 4.3. Valorile indicatorilor iniţiali
Indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4
VBP, euro 1820000 1820000 1820000 1820000
Utilizarea capacițăților 80% 100% 100% 100%
VBE, euro 1456000 1820000 1820000 1820000
Rambursarea imprumutului,
311000 287000 263000 239000
euro
Venitul după rambursare,
1145000 1533000 1557000 1581000
euro
Profitul pînă la
206100 275940 280260 284580
impozitare,euro
Impozitul pe venit, euro 30915 41391 42039 42687
Profitul net, euro 175185 234549 238221 241893
Uzura, euro 62625 62625 62625 62625
NFC, euro 237810 297174 300846 304518
NFC total, euro 3153963
48
Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10
1820000 1820000 1820000 1820000 1820000 1820000
100% 100% 100% 100% 100% 100%
1820000 1820000 1820000 1820000 1820000 1820000
215000 0 0 0 0 0
1605000 1820000 1820000 1820000 1820000 1820000
288900 327600 327600 327600 327600 327600
43335 49140 49140 49140 49140 49140
245565 278460 278460 278460 278460 278460
62625 62625 62625 62625 62625 62625
308190 341085 341085 341085 341085 341085
După cum observăm în calculele anterioare suma fluxurilor nete constituie aproximativ
3153963 euro.
4.2 Determinarea indicatorilor eficienței economice

1. Valoarea netă actualizată totală (VNAT): caracterizează, în valoare absolută, aportul
de avantaj economic al proiectului de investiţiii, care reprezintă diferenţa dintre suma
investiţiilor necesare exprimate în valoare actuală (I’) şi valoarea totală a “cash-flow”-ului total
actualizat (CFT’.
n m
VNAT   I i'   CFj' , (4.15)
i 1 j 1
“Cash-flow”-ul actualizat total (CFAT ):

'
CFT   CF   PB j  A j 
m m
' '
j (4.16)
j 1 j 1
Etapele de calcul ale “Cash-flow”-ului actualizat total sînt prezentate în tabelul 4.4;
49
Tabelul 4.4. Calcularea “Cash-flow”-ului actualizat total (CFAT )
Perioada Investiții NFC, NFC Valoarea coefient de NFC Act,
examinată euro euro postprognoză discont euro
Anul 0 1537500 1,0000 -1537500
Anul 1 237810 0,8873 211013
Anul 2 297174 0,7873 233975
Anul 3 300846 0,6986 210175
Anul 4 304518 0,6199 188769
Anul 5 308190 0,5500 169518
Anul 6 341085 0,4881 166471
Anul 7 341085 0,4331 147712
Anul 8 341085 0,3843 131068
Anul 9 341085 0,3410 116299
Anul 10 341085 275696 0,3025 103194
Total 3153963 1678194
Calculul NCF-ului actualizat se realizează prin înmulțirea NCF cu coeficientul de

discontare, aplicînd formula 4,17.
NCFact. = NCF x 1 / (1+CC)ⁿ (4.17)
Calculul NCF-ului actualizat:
NFCact 1 = 237 810 *0,8873= 211 013 (€);
NFCact 2 = 297 174 *0,7873= 233 975 (€);
NFCact 3 = 300 846 *0,6986= 210 175 (€);
NFCact 4 = 304 518 *0,6199= 188 769 (€);
NFCact 5 = 308 190 *0,5500= 169 518 (€);
NFCact 6 = 341 085 *0,4881= 166 471 (€);
NFCact 7 = 341 085 *0,4331= 147 712 (€);
NFCact 8 = 341 085 *0,3843= 131 068 (€);
NFCact 9 = 341 085 *0,3410= 116 299 (€);
NFCact 10 = 341 085 *0,3025= 103 194 (€);
NFCact mediu= 1 678 194 (€);
Determinarea valorii nete actualizate totală (VNAT)
VNAT=- 1 537 500+1 678 194 = 140 694 (€)
2. Indicele de profitabilitate (IP), caracterizează raportul dintre valoarea netă actualizată

totală (VNAT) şi fondurile de investiţii (I) care stau la baza proiectului de investiţii şi generează
acest volum de VNAT:
50
VNAT
IP  +1 (4.18)
I
Determinarea indecelui de profitabilitate:
IP= 140 694/ 1 537 500+1= 1.09 %
3. Termenul de recuperare a investiţiilor (T): arată perioada de timp, din durata de

funcţionare, în care efortul investiţional se recuperează pe seama profitului obţinut. În abordare
statică se determină ca raport dintre valoarea investiţiilor (I) şi valoarea medie a cash-flow-ului.
1.Termenul de recuperarea static, se determină astfel:
I
T (4.19)
CF
T = I/CF med. = 1 537 500/ (1 678 194 /10) = 4.87 ani
Termenul de recuperare static de recuperare a investițiilor va fi de 4.87 sau 4 ani, 10 luni,
13 zile.
2. termenul de reproducere a investițiilor prin actualizarea indicatorilor primari în formă
tabelară, este prezentat calculul acestuia în tabelul 4.5.
Tabelul 4.5 Determinarea termenul de reproducere a investițiilor prin actualizarea.
indicatorilor primari
Suma
NFC Perioada de Termenul de
Indicator Investiții restantă la
act recuperare recuperare
finele anului
Anul 0 1537500
Anul 1 211013 1326487 1an
Anul 2 233975 1092512 1an
Anul 3 210175 882337 1an
Anul 4 188769 693568 1an
8 ani 8 luni 3
Anul 5 169518 524050 1an
zile
Anul 6 166471 357580 1an
Anul 7 147712 209867 1an
Anul 8 131068 78799 1an
Anul 9 116299 -37500 0,67
Anul 10 103194 -140694
Deci termenul de recuperare a investițiilor prin actualizarea indicatorilor primari va fi de

8 ani 8 luni și 3 zile.
4. Rata internă de rentabilitate (RIR): reprezintă rata- limită de actualizare, prntru care
se se anulează realizarea de VNAT la proiectul de investiţii. Altfel spus, RIR este acea rată de
51
actualizare, care face ca pe toată durata proiectului valoarea actuală a veniturilor provenite din
vînzarea produselor şi din prestarea serviciilor să fie agală cu suma costurilor totale de investiţii
şi de exploatare actualizate:
VNAT  
RIR  amin  amax  amin   (4.20)
VNAT    VNAT 
Tabelul 4.6 Calcularea VNAT-ului pentru diferite rate de actualizare
Perioada exeminată VNAT (r=0) r =18 VNAT(18%) r=13% VNAT (13%)

Anul 0 -1537500 1 -1537500 1 -1537500
Anul 1 237810 0,847 201533,9 0,885 210451,3
Anul 2 297174 0,718 213425,7 0,783 232730,8
Anul 3 300846 0,609 183104,2 0,693 208501,4
Anul 4 304518 0,516 157067,0 0,613 186766,6
Anul 5 308190 0,437 134712,7 0,543 167273,2
Anul 6 341085 0,370 126348,6 0,480 163829,4
Anul 7 341085 0,314 107075,1 0,425 144981,8
Anul 8 341085 0,266 90741,6 0,376 128302,5
Anul 9 341085 0,225 76899,7 0,333 113542,0
Anul 10 341085 0,191 65169,2 0,295 100479,7
Total 1616463 -181422 119359
119359
RIR=13+(18-13)* = 14,98 %
119359  181422
În figura 4.1 este reprezentat graficul ratei interne a rentabilității:
150000
13 %
100000
50000
0 14.98 %
-50000
-100000
-150000
18 %
-200000
Figura 4.1 Graficul ratei interne a rentabilității

Sursa: Elaborat de autor în baza tabelului 4.6
După cum observăm în calculul din tabelul 4.5 și în figura 4.1, rata internă de
rentabilitate (RIR) este de 14,98 %.
52
4.3 Analiza rezultatelor obținute
Principalii indicatori ai eficienții economice sunt: valoarea netă actualizată totală,
teremenul de recuperare a investiției, indicele de profitabilitate, rata internă de rentabilitate.
Valoarea netă actualizată totală (VNAT) caracterizează, în valoare absolută, aportul de
avantaj economic al unui proiect dat de investiții, cîștigul, răsplata sau recompensa investitorului
pentru capitalul investit.
Termenul de recuperare a investițiilor (T) reprezintă perioada de timp, începînd cu
momentul punerii în funcțiune a capacităților, instalațiilor și echipamentelor de producție pe
parcursul căreia suma acumulată a avantajelor economice obținute egalează volumul investițiilor
prevăzute în proiect.
Indicele de profitailitate (IP) caracterizează raportul dintre VNAT și fondurile de
investiții care stau la proiectului de investiții și generează acel volum de VNAT.
Rata internă de profitabilitate (RIR) reprezintă acea rată a dobînzii compuse, care atunci
cînd se folosește ca rată de actualizare pentru calculul valorii nete actualizate totale, face ca suma
să fie nulă, adică, este acea rată de actualizare care egalează cash flow-ul net actualizat cu
valoarea invițiilor actualizate.
Analiza rezultatelor privind eficiența proiectului investițional (sau valoarea căpătată a
criteriilor eficienței) este reprezentată în tabelul 4.7.
Tabelul 4.7 Valoarea căpătată a criteriilor eficienței
Nr. d/o Indicatorul Condiția eficienței Mărimea calculată
1 2 3
1 VNAT VNAT > 0 140 694 (€)
2 T Trec. < 10 ani 4.87 ani
3 IP IP > 1 1,09
4 RIR RIR > WACC 14,98 % > 9,80%
Sursa: Elaborat de autor în baza calculelor
Valoarea estimată a ratei interne de rentabilitate este de 14,98 %, ea este superioară

limitei minime acceptate de investitori. Termenul de recuperare actualizat al investiţiei
evidenţiază faptul că recuperarea valorii acesteia pe baza cash-flow-urilor actualizate se
realizează intr-un interval de 8 ani, 8 luni şi 3 zile. Indicele de profitabilite constituie 1,09 fapt
ce indică că la 1 euro investit investitorul va căpăta 1,09 euro profit, ceea ce este în folosul
acestuia.
Analiza efectuată demonstrează că proiectul dat poate să se realizeze cu un nivel mai
ridicat din punct de vedere al eficienţei în comparaţie cu alte proiecte investiționale.
53
4.4 Selectarea proiectelor de investiții analoagice
În procesul selectării proiectelor investiționale s-a pus accent atît pe indicatorii eficienței
economice determinați în subcapitolul 4.2, cît și pe gradul de risc determinat în tabelul 4.9 și de
nivelul importanței proiectului determininat în tabelul 4.10.
În tabelul 4.8 sunt indicate valorile finale ale ale indicatorilor eficienței economice a 4
proiecte investiționale, cu accent pe școală privată.
Tabelul 4.8 Variante finale ale indicatorilor a 4 proiecte investiționale
Proiecte
Criterii
Bodron Ion Negru Nadejda Bordeianu Andrei Batcu Diana
VNAT, (euro) 140694 540137 415239 328302
IP 1,09 1,30 1,27 1,21
RIR, % 14,98 15,3 15,18 13,93
T, ani 8,67 5,11 7,23 5,09
În tabelul 4.9 este reprezentată determinarea gradului de risc a obiectului investițional.

Tabelu 4.9 Determinarea gradului de risc a obiectului investițional
Probabilitatea aparitiei
Evenimentul Tipul de risc evenimentului, %
1 2 3
Riscuri economico-financiare
Micsorarea cererii o data cu
Instabilitatea cererii cresterea preturilor 25
Aparitia unui produs
alternativ Micsorarea cererii 50
Marirea impozitelor Micsorarea venitului net 25
In total riscuri economico-financiare 33,3
Riscuri sociale
Amenzi pentru incalcarea
Posibilitatea grevelor cotractelor 25
Fluctuatia cadrelor,micsorarea
Nivel mic al salariului productivitatii muncii 50
Pregatirea profesionala Marirea rebutului, cresterea nr.
nesatisfacatoare a cadrelor de accidente 25
In total riscuri sociale 33,3
54
Riscuri tehnice
Marirea cheltuielilor pentru
Uzarea utilajului reparatii 75
Instabilitatea calitatii Micsorarea volumului de
materiei prime si productie si a calitatii
materialelor productiei 25
Cheltuieli pentru insusirea
tehnicii noi, micsorarea
Tehnologii noi volumului de productie 25
In total riscuri tehnice 41,6
Riscuri ecologice
Instalatii de purificare Amenzi pentru purificarea
uzate necalitativa a deseurilor 0
Cresterea cheltuielilor legate
Nivelul inalt al deseurilor de purificarea si utilizarea
ecologic periculoase deseurilor 25
In total riscuri ecologice 12,5
Nivelul de risc al proiectului 30,20
În urma determinării gradului de risc a obiectului investițional am obținut o valoare a

riscului egala cu 30,20 %.
În tabelul 4.10 este reprezentată determinarea nivelului importanței proiectului
investițional.
Tabelul 4.10 Determinarea nivelului importanței proiectului
Indicatorul apreciat Caracteristica Balul Importanţa

indicatorului flecarei Coefici
posibilităţi %
ent
1 2 3 4 5
Corespunderea Corespunde total 6
strategiei Parţial corespunde 3 3 0,03
investiţionale a firmei Nu corespunde 0
Caracteristica pieţei de Piaţa încă nu e formată, dar există
7
desfacere a produsului cerere
preconizat
O piaţă stabilă cu o cerere înaltă 3 3 0,03
Piaţa se află în declin, cererea este în
0
scădere
55
Caracteristica regiunii
Peste hotarele R.M., un climat
de realizare a 7
investiţional favorabil.
proiectului.
5
Zona liberă (în R. Moldova)
Regiune (din R. M.) cu un nivel înalt al 5 0,05

3
atractivităţii investiţionale.
Regiune cu un nivel jos al atractivităţii

0
investiţionale.
Asigurarea cu materie
Toate există în regiunea respectivă 10
primă, materiale,
resurse energetice. 10 0.1
Se produc în alte regiuni ale ţării 5
Se importă 0
Necesitatea 10 10 0,1
Vor fi micşorate cheltuielile existente în
cheltuielilor
cadrul firmei
suplimentare aferente
proiectului ( mărirea Nu vor fi schimbări 7
calificaţiei
Sunt necesare cheltuieli suplimentare,
personalului, 5
care vor fi recuperate de proiect
necesitatea
schimbărilor 0
Sunt necesare cheltuieli suplimentare.
structurale etc)
Sursele de finanţare a Proprii 15 5 0.05
proiectului Proprii şi atrase 10
Proprii şi împrumutate 5
Împrumutate 0
Formarea preţului Preţ de monopol 10 8 0,8
Preţ înalt 8
Preţ mediu 3
Preţ scăzut 0
Concurenţa Concurenţi nu sunt 15 15 0,15
10
Există un concurent potenţial
0 0
Există mai mulţi concurenţi
Durata de realizare a Până 1 an 10 0,07
7
proiectului 1 — 2 ani 7
2-3 ani 4
mai mult 3 ani 0
Desfacerea produsului 10 0,1
Utilizarea marketingului direct
10
Există deja o reţea de desfacere (proprie 5
sau prin contract)
0
Nu există reţea de desfacere
Total pe proiect. 76 0.76

Sursa: Elaborat de autor în baza [5].
56
Pentru determinarea celui mai eficient proiect de investiții, proiectele s-au ales în ordinea
priorităţii sale pentru firmă şi în corespundere cu strategia investiţională la etapa respectivă.
Criteriile de ordonare sunt:
1. Criteriul financiar prin:
 Venitul net actualizat total
 Indicele de profitabilitate
 Nivelul de risc
2. Criteriul lichidităţii prin:
 Termenul de recuperare
3. Criteriul importanţei strategice prin:
 Nivelul importanţei proiectilui
Coeficientul de prioritate a fiecărui criteriu se stabileşte de către specialişti în
corespundere cu obiectivele propuse de strategia firmei.
În urma calculării gradului de risc și nivelului de prioritate este posibilă calcularea
matricei utilităţilor cu elementele xij.
Fiecare element al matricei se calculează pentru criteriul de maxim cu expresia:
xi  xi min
xij 
xi max  xi min (4.21)
Iar pentru fiecare criteriu de minim cu expresia:
xi max  xi
xij  (4.22)
xi max  xi min
unde:
xi—valoarea indicatorului i asociată proiectului j,
xi min —valoarea minimă a indicatorului i;
xi max— valoarea maximă a indicatorului i.
În tabelul 4.11 sunt reprezentate datele initiale ale proiectelor pentru calcularea matricii
unităților, prioritatea maximă fiind dată VNAT –ului și IP –ului.
57
Tabelul 4.11 Datele initiale ale proiectelor pentru calcularea matricii unităților.
Criterii Proiectele
Prioritatea
Bodron Negru Bordeianu Batcu
criteriului
Ion Nadejda Andrei Diana
VNAT, (euro) 140694 540137 415239 328302 0,3
IP (%) 1,09 1,30 1,27 1,21 0,3
Gradul de risc (%) 30 28 32 26 0,1
Termenul de
8,67 5,11 7,23 5,09 0,2
recuperare
Nivelul importanţei
76 79 77 65 0,1
proiectului (%)
În tabelul 4.12 este reprezentat calculul matricii unităților în baza datelor inițiale din
tabelul 4.11 conform formulei (4.21).
Tabelul 4.12 Calculul matricii unităților
Proiectele
Prioritatea
Criterii Bodron Negru Bordeianu Batcu
criteriului
VNAT, (euro) 0 1 0,69 0,47 0,3
IP (%) 0 1 0,86 0,57 0,3
Gradul de risc (%) 1 0,33 1 0 0,1
Termenul de recuperare 1 0,01 0,60 0 0,2
0,79 1 0,86 0 0,1
proiectului (%)
În tabelul 4.13 este reprezentat calculul utilității globale a proiectelor investiționale.

Tabelul 4.13 Calcului utilității globale
Proiectele
VNAT, (euro) 0 0,30 0,21 0,14
IP (%) 0 0,30 0,26 0,17
Gradul de risc (%) 0,10 0,03 0,10 0
Termenul de recuperare 0,20 0 0,12 0
Nivelul importanţei proiectului (%) 0,08 0,10 0,09 0
Utilitatea globala 0,38 0,73 0,77 0,31
În urma calcului criteriul de maxim, s-a constatat că cea mai înaltă utilitate globala îl are
proeiectul investițional a lui Bordeianu Andrei înregistrînd o valoare de 0,77 %.
În tabelul 4.14 sunt reprezentate datele initiale ale proiectelor pentru calcularea matricii
unităților, prioritatea maximă fiind dată Gradul de risc și Termenului de recuperare.
58
Tabelul 4.14 Datele initiale ale proiectelor pentru calcularea matricii unităților.
Proiectele
Prioritatea
criteriului
VNAT, (euro) 140694 540137 415239 328302 0,1
IP (%) 1,09 1,3 1,27 1,21 0,1
Gradul de risc (%) 30 28 32 26 0,3
Termenul de recuperare 8,67 5,11 7,23 5,09 0,3
76 79 77 65 0,2
proiectului (%)
În tabelul 4.15 este reprezentat calculul matricii unităților în baza datelor inițiale din
tabelul 4.14 conform formulei (4.22).
Tabelul 4.15 Calculul matricii unităților
Proiectele
Prioritatea
criteriului
VNAT, (euro) 1 0 0,31 0,53 0,1
IP (%) 1 0 0,14 1 0,1
Gradul de risc (%) 0,33 0,67 0 1 0,3
Termenul de recuperare 0 0,99 0,40 1 0,3
0,21 0 0,14 1 0,2
proiectului (%)
În tabelul 4.16 este reprezentat calculul utilității globale a proiectelor investiționale.

Tabelul 4.16 Calcului utilității globale
Proiectele
VNAT, (euro) 0,10 0 0,03 0,05
IP (%) 0,10 0 0,01 0,10
Gradul de risc (%) 0,10 0,20 0 0,30
Termenul de recuperare 0 0,30 0,12 0,30
Nivelul importanţei proiectului
0,04 0 0,03 0,20
(%)
Utilitatea globala 0,34 0,50 0,19 0,95
În urma calcului criteriu de minim s-a constatat că cea mai înaltă utilitate globala îl are
proeiectul investițional studentei Batcu Diana, înregistrînd o valoare de 0,95 %.
59
CONCLUZIE
Situaţia infrastructurii educaţionale, şi în special, situaţia din Republică, reprezintă

argumentul care susţine necesitatea construcţiei unei şcoli private, care să asigure desfăşurarea
procesului educaţional la un nivel înalt, din punct de vedere calitativ, şi într-un mediu favorabil
atît pentru elevi cît şi pentru cadrele didactice.
Direcţia generală învăţămînt şi-a orientat activitatea în realizarea obiectivului strategic:
Sporirea calităţii serviciilor educaţionale.
Lucrarea dată s-a bazat pe studiul şi argumentarea eficienţei investiţiilor pentru construcţia
unei şcoli private în raionul Florești, orașul Florești. Înterpetarea rezultatelor obţinute trebuie să
se realizeze ţinînd cont de caracteristicile segmentului de piaţă în care se doreşte a investi, şi
anume piaţa imobilelor cu destinaţie specială.
În baza calculelor efectuate s-au obţinut următoarele valori:
 Valoarea netă actualizată totală (VNAT)- 140 694 (euro);
 Indicele de profitabilitate (IP)- 1,09 %;
 Rata internă de rentabilitate (RIR)-%; 14,98 %
 Termenul de recuperare a investiţiilor (T)-8 ani, 8 luni şi 3 zile.
Indicatorii de eficienţă determinaţi respectă condiţiile necesare ceea ce demonstreaza ca
proiectul este rentabil.
În urma calcului criteriul de maxim, s-a constatat că cea mai înaltă utilitate globala îl are
proeiectul investițional a lui Bordeianu Andrei înregistrînd o valoare de 0,77 %.
În urma calcului criteriu de minim s-a constatat că cea mai înaltă utilitate globala îl are
proeiectul investițional studentei Batcu Diana, înregistrînd o valoare de 0,95 %.
În final putem să concluzionăm, că segmentul de piaţă spre care s-a orientat proiectul
investiţional dat, necesită investiţii în special din partea statului, deoarece efectele pe care le
induce sînt mai mult de ordin social. Astfel din punct de vedere al agenţilor economici, domeniul
dat prezintă pentru investiţii un nivel scăzut de rentabilitate.
60
BIBLIOGRAFIE
Literatura, cursuri:
1. Legea învăţămîntului nr.547 din 21.07.95, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62-
63/692 din 09.11.1995;
2. NCM C 01.03.2000 „ Construcţii Civile. Proiectarea construcţiilor pentru şcoli de
învăţămînt general”;
3. Planul de Dezvoltare Institutionala (PDI) al Ministerului Educatiei si Tineretului,
2009-2011
4. NCM L.01.07-2005 „Regulament privind fundamentarea proiectelor investiţionale în
constrcuţii”;
5. Albu Svetlana, Capsîz Valeriu, Albu Ion, „Eficienţa investiţiilor: curs universitar”,
Chişinău , 2005.
6. Buzu Olga, Matcov Angela, „Evaluarea bunurilor imobiliare: teorie şi practică”,
Chişinău, 2003.
7. Strategia nationala - Educatie pentru toti, 2004-2015
Usturoi Liubov, Albu Svetlana, „Development: dezvoltarea imobilului”, Chişinău, 2009
Surse internet
8. https://www.micb.md/investment-loans-ro/credit_exclusiv_ro/ (accesat la data
11.11.2015);
9. https://www.mobiasbanca.md/imobiliar_pj (accesat la data 11.11.2015);
10. https://www.maib.md/ro/credite-pentru-scopuri-investitionale/ (accesat la data
11.11.2015);
11. http://energbank.com/ro/credit (accesat la data 11.11.2015);
12. http://www.victoriabank.md/ro/credit_ordinar/ (accesat la data 11.11.2015);
13. http://dansicons.md/despre-companie/ (accesat la data 09.11.2015);
14. http://www.apartamente.md/ro/companie/about (accesat la data 09.11.2015);
15. http://constructii.md/ (accesat la data 09.11.2015);
16. http://jlc-group.com/ro/view_post.php?id=1598 (accesat la data 09.11.2015);
17. http://stilconstruct.md/ (accesat la data 09.11.2015);
18. http://www.arfc.gov.md/conferinte_seminare/studii (accesat la data 06.11.2015);
19. http://www.businessmagazin.ro/analize/cei-40-000-de-elevi-care-invata-in-scoli-
private-platesc-anual-jumatate-de-miliard-de-euro-11973849 (accesat la data
16.11.2015);
61
20. http://www.familia.md/ro/info/children/from_3_to_7/chastnie_litsei_kishineova/defaul
t.aspx (accesat la data 16.11.2015);
21. http://adevarul.ro/moldova/actualitate/topul-celor-mai-scumpe-licee-private-chisinau-
1_50ae9f5a7c42d5a6639e84e8/index.html (accesat la data 16.11.2015);
22. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4279 (accesat la data
16.11.2015);
23. http://www.geoportal.md/ru/default/map#lat=306500.219462&lon=191929.375416&z
oom=8 (accesat la data 16.11.2015);
24. http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/Saveshow.asp (accesat la data 22.11.2015);
25. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4598 (accesat la data
22.11.2015);
62
ANEXE
63
Anexa nr.1. Amplasarea obiectului investițional
64
Anexa nr.2. Oferte credit investițional a B.C. Moldindconbank S.A.
65
Anexa nr.3. Oferte credit investițional a B.C. Mobiasbanca S.A
66
Anexa nr.4. Oferte credit investițional a B.C. Moldova Agroindbank S.A
67
Anexa nr.5. Oferte credit investițional a B.C. Energbank S.A
68
Anexa nr.6. Oferte credit investițional a B.C.Vctoriabank S.A
69

Lucrare Investitii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Investitii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

A efectuat: studentul gr. EI-1211

A verificat: conf.univ., dr.

1. ANALIZA PIEȚEI IMOBILIARE........................................................................................................ 5

1.1 Analiza generală a pieței imobiliare pentru anul 2014 ........................................................................ 5

1.2 Analiza segmentului de piața a școlilor............................................................................................. 13

1.3 Argumentarea necesității realizării proiectului investițional ............................................................. 19

2. CONCEPȚIA SI ECHIPA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE ................................................... 23

2.1 Descrierea cerințelor arhitecturale si tehnice .................................................................................... 23

2.2 Studiul de marketing privind echipa ................................................................................................. 27

3. STRUCTURA FINANȚĂRII ............................................................................................................... 32

3.1 Descrierea surselor de finanțare posibile........................................................................................... 32

3.2 Analiza ofertelor crediare bancare .................................................................................................... 33

3.3 Argumentarea selectării structurii finanțării și determiaea costului capitalului ................................ 39

4. EVALUAREA PROEIECTULUI ........................................................................................................ 42

4.1 Apreciera datelor initiale ................................................................................................................... 42

4.2 Determinarea indicatorilor eficienței economice .............................................................................. 49

4.3 Analiza rezultatelor obținute ............................................................................................................. 53

4.4 Selectarea proiectelor de investiții analoagice .................................................................................. 54

1.1 Analiza generală a pieței imobiliare pentru anul 2014

Tranzacții de Vînzare Cumparare Moștenire Donație -Schimb Alte Tipuri de tranzacții

Structura tranzacţiilor de vânzare – cumpărare după obiectul tranzacţiei, este prezentată

Terenuri agricole Apartamente Terenuri pentru construcție

Figura.1.2 Structura tranzacţiilor de vânzare – cumpărare după obiectul tranzacţiei

În municipiul Chişinău în anul 2014 tranzacţiile de vânzare – cumpărare a bunurilor

Apartamente Terenuri pentru construcții Case de locuit individuale

Comparativ cu anul 2013 descreşterea preţurilor de ofertă medii pentru 1m² de

Euro / metru patrat

Oficii Spații Comerciale

Figura 1.6 Preţurile de ofertă medii la spaţiile comerciale şi oficii din

Preţurile medii de ofertă la spaţiile comerciale şi oficiile din municipiul Chişinău

18000 17918 17932 17925 17927 17930

Preţurile de ofertă medii la terenurile pentru construcţii din municipiul Chişinău

Factorii de influenţă asupra preţurilor pieţei imobiliare

Total Statale Nestatale

Figura 1.11. Instituțiile de învățămînt totale pe republică după forma de proprietate

Total Statale Nestatale

Total Mediul urban Mediul rural

Total pe Republică Raionul Florești

Figura 1.14 Numarul de instituții total pe republică în raport cu raionul Florești

Majoritatea elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general (98,8%) studiază în

Total Mediu privat

Figura 1.15. Clasificarea numarului de elevi în raport cu forma de proprietate a instituțiilor în

La începutul anului de studii 2014/15, în învăţămîntul primar şi secundar general de zi au

Total pe Republică Raionul Florești

Figura 1.16 Numărul total de elevi total pe republică în raport cu

1000 987 982

Figura 1.17. Numărul de elevi la 10 mii locuitori pe regiuni de dezvoltare.

Absolvenţi. În anul 2014, numărul de absolvenţi ai învăţămîntului gimnazial a constituit

Învățămînt gimnazial Învățămîntul liceal

62.50% Rural Rural

Figura 1.18 Repartizarea absolvenţilor în funcţie de mediul de reşedinţă

Ponderea absolvenţilor care au obţinut diploma de bacalaureat a constituit 72,7% din

Total pe Republică Raionul Florești

Instituție de învățământ ce urmează a fi construită, va avea în gestiune, școală primară,

Figura 1.22 Principalele obiective ale școlii private

Vor există cursuri suplimentare de instruire a limbilor străine, tehnologia informațională,

2.1 Descrierea cerințelor arhitecturale si tehnice

2.2 Studiul de marketing privind echipa

3.1 Descrierea surselor de finanțare posibile

3.2 Analiza ofertelor crediare bancare

Credit"IMPULS" Pana la 300 Pina la