Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VII.7. Malaxare
VII.10. Zvantare
VII.12. Pasteurizare
VII.13. Racire
VII.14. Etichetare
VII.15 .Depozitare
● preparaea pastei
● condimentarea
● fierberea-racirea
● depozitarea si livrarea
● transportul
Preparatele din carne sunt produse alimentare la care se folosesc ca materie prima: carne, organe si
subproduse comestibile de abator de la diverse specii (bovine, porcine, ovine etc.), slanina in diferite proportii
supuse unor prelucrari tehnologice care sa le asigure marimea valorii nutritive si organoleptice precum si
salubritatea produselor.
La fabricarea preparatelor din carne participa si diferite materiale auxiliare pentru conservare , aromatizare,
imbunatatirea culorii, ambalare etc. , adaosuri de origine animala sau vegetala necesara pentru imbunatatirea
indicatorilor de calitate si materii secundare care confera specificitate unor produse.
I.1. Clasificarea preparatelor din carne
Preparatele din carne pot fi clasificate in doua mari grupe:
- preparate a caror compozitie este tocatura;
- preparate din carne netocate;
In prima grupa intra:
- preparate crude (carnati de porc, carnati de casa „Polar”, carnati „Patricieni”);
- preparate pasteurizate: tobe (toba alba calitatea I, toba calitatea a II-a, toba din carne cap de vita, toba de
casa, toba „favorit” alba, toba presata); caltabosi (caltabos alb, caltabos de „Banat”, caltabos „Dambovita”,
caltabos „Muscel”, caltabos de „Salaj”), lebarvurst;
- preparate afumate: carnati „Gherla”, de porc, patricieni din carne de oaie;
- preparate afumate la cald, pasteurizate, afumate la rece: salam italian, rusesc, Bucuresti, vanatoresc ,
Poiana, Dumbrava, carnati „Gutin”.
- preparate afumate la cald, pasteurizare, afumate la rece si uscate: salam de vara, Caraiman, Turist.
In cea de-a doua parte intra:
- preparate sarate si afumate: pastrama de oaie, pastrama de porc, pastrama de vita, picioare de porc
afumate, costita afumata, slanina afumata, capatana de porc afumata, ceafa afumata, ciolane afumate,
jambon afumat cu os, jambon afumat fara os, muschi file;
- preparate pasteurizate: slanina cu boia, sunca presata;
- preparate pasteurizate si afumate: muschi tiganesc.
I.2 PREPARATE TIP „SALAMURI”- au in compozitie brat maturat , srot din carne de vita ( 3 – 8 mm ), carne de porc (5 – 20 mm ) , slanina tare
si condimente diferite . Membranele folosite pentru umplere au diametrul intre 40- 120 mm si sunt constituite din mate naturale sau membrane
artificiale . Dupa o afumare calda timp de 20 – 80 minute , batoanele se fierb 1,5 – 3 ore si apoi se afuma la fum rece 12 – 24 ore . Din aceasta
grupa fac parte : salamul „ Bucuresti” , salamul de vara, salamul „Victoria”, „Mistretul” , salamuri dietetice, „ Parizer”.
.
Salamurile crude afumate : sunt preparate superioare de durata cu o valoare nutritiva ridicata , cu o aroma placuta , fabricate din carne de porc ,
de vita si slanina tare . Membranele umplute sunt legate longitudinal si transversal , si dupa un timp de zvantare de 30 ore , se afuma la fum rece
de 9 0 C. Cea mai importanta faza de fabricare este maturarea – uscarea realizata in timp de 90 – 110 zile in functie de diametrul batoanelor . In
timpul maturarii se face o insamantare dirijata cu spori de Penicillium , care acopera complet suprafata batoanelor . Din aceasta grupa fac parte:
salamul de Sibiu,salamul Elvetian.
Preparate crude , etuvate si afumate : au faze de fabricare asemanatoare salamurilor de mai sus, fata de care intervine etuvarea – o operatie
prin care se realizeaza o rapida fermentatie lactica cu ajutorul lacto – bacililor in scopul imbunatatirii consistentei , aromei , culorii . Etuvarea se
face in incaperi cu temperatura intre 20 – 30 0 C , umiditate relativa 95 – 100 % timp de 10 – 18 ore . Dupa etuvare , produsele sunt zvantate
printr-o circulatie moderata a aerului la temperatura de + 4 pana la + 6 0 C , umiditate 85 – 90 % timp de 24 ore . Afumarea se face tot cu fum rece
timp de 24 – 96 ore , dupa care maturarea – uscarea se desfasoara timp de 25 – 50 zile . Din aceasta grupa fac parte salamurile : „ Dunarea „ , „
Bucegi „ , carnatii „ Agnita „ .
Salamuri crude uscate sunt produse de durata in a caror compozitie intra : carne de oaie si carne de vita . Uscarea se face in doua trepte , in
anumite conditii de temperatura si de circulatie a aerului . Pasta se umple in mate subtiri de vita sau rotocoale . Maturarea , presarea si uscarea
se fac in camere racoroase , bine ventilate , pana cand in produse se mentine o umiditate de 25 – 30 % . Din aceasta grupa fac parte : „Ghiudem „
,„ Babic„ , salam „ Banatean „ , „ Danez „ .
Materii auxiliare:
- piper 0,15 kg
- usturoi 0,15 kg
- polifosfat 0,20 kg
- sare 2 kg
Materiale:
- sfoara
- membrane artificiale
Carnea de porc destinata prepararii bradtului se srotuieste si se sareaza in malaxor – cu amestecul de sare , in proportiile indicate anterior. Se
depoziteaza in frigorifer , pentru maturare timp de 24 – 28 ore.
Dupa maturare , carnea se toaca la wolf , intai prin sita cu ochiuri de 20 mm , apoi prin sita cu ochiuri de 3 mm , dupa care se prelucreaza la cuter,
adaugandu- se apa necesara prepararii unui bradt cu o consistenta asemanatoare cu cea a bradtului de vita.
Carnea de porc de la pulpa se allege bine de grasime si de flaxuri si se taie in bucati de circa 3 – 4 cm , se sareaza in malaxor cu amestecul de
sare in proportiile indicate anterior si se lasa la maturat in frigorifer circa 24 – 28 ore.
Dupa maturare , carnea de porc si bradtul se amesteca la malaxor , in acest timp se adauga condimentele macinate , presarandu-se pe toata
suprafata pastei.
Pasta obtinuta se introduce in membrane, formandu-se bucati usor curbate.Cand umplerea se face cu sprit fara vacuum, trebuie acordata toata
atentia acestei operatiuni, pentru a se evita formarea de goluri de aer in interiorul salamului sau sub membrana.
Dupa umplere , bucatile de salam se leaga mai intai la capete , apoi se mai fac 2 – 3 legaturi la distante egale iar daca este cazul , se executa si
o legatura longitudinala.
IV.4. Afumare calda.
Bucatile de salam se sorteaza dupa grosime. Pe un bat se agata datoane de aceeasi grosime , pentru ca atat afumarea cat si fierberea sa se faca
in mod uniform.
Salamul , aranjat astfel pe bete , se asaza pe rame si se introduce la fum cald la o temperatura de 75 o C……95 o C , timp de 20 – 30 min , pana
cand capata o culoare caramizie – roscata.
Durata de maturare variaza dupafelul membranelor folosite(matele sarate necesitand o afumare mai indelungata).Se considera ca afumarea este
terminata atunci cand membranele sunt uscate la suprafata si s+a obtinut culoarea dorita.
Fierberea se poate face in cazane cu apa sau in cellule cu abur. In primul caz salamul se acopera cu un gratar de lemn , pentru ca batoanele sa
fie complet cufundate in apa. Durata de fierbere variaza intre 11/2 - 21/2 ore , in functie de grosimea batoanelor.
In afumatorie , bucatile de salam se aranjeaza astfel pe bete , incat sa poata fi afumate cat mai uniform posibil.
Cand s-a terminat operatia de afumare rece , bucatile de salam se trec in deposit (magazie) si se eticheteaza conform STAS.
Batoanele de salam Victoria se vor depozita in magazii bine aerisite si racoroase. Produsul va fi agatat pe bete (se interzice depozitarea in stiva)
, cu distante intre batoane , pentru ca aerul sa patrunda pe toata suprafata lor , iar uscarea sa se faca uniform.
Forma: Bucati usor curbate , corespunzatoare fundurilor de manzat , legate la capete , transversal si dupa caz – longitudinal , cu sfoara.
Aspect exterior : Suprafata curata,cu invelisul continuu nedeteriorat ; culoare caracteristica produsului afumat (brun - roscata).
Aspect pe sectiune : Masa compozitiei bine legata, aderenta la invelis , fara goluri de aer , cu bucati de carne de porc de culoare roz pal ,
raspandite intr – o masa de bradt.
Consistenta: Semimoale.
Miros si gust : Placut , characteristic de sunca fiarta , cu aroma de afumat si de condimente; fara gust si miros strain.
NaCl max. 3%
Nitriti (NO2) mg / 100 g produs finit, max.12%
CPL = CPLS + P1
M = 2500 kg amestec
w= = 5 kg polifosfat
Cele 2 kg de sare se impart in: − 0,4 kg sare pentru carne porc lucru
CPL + S = CPLS + P1
CPLS = 758,48 kg
P1 = ( CPL + S )
P1 = (750 + 10 )
P1 = * 760
P1 = 1,52 kg
S = sare, [kg]
CPP + S = CPPS + P2
CPPS = 1786,42 kg
P2 = ( CPP + S )
P2 = ( 1750 + 40 )
P2 = * 1790
P2 = 3,58 kg
CPLS = CPLM + P3
CPLM = 753,17 kg
P3 = * CPLS
P3 = * 758,48
P3 = 5,34 kg
CPPS = CPPM + P4
CPPM = 1773,92 kg
P3 = * CPPS
P3 = * 1786,42
P3 = 12,50kg
5. Fabricare bradt
C = condimente, [kg]
C = Pi + U + P
Pi = piper, [kg]
U = usturoi, [kg]
P = polifosfati, [kg]
B = bradt, [kg]
C = Pi + U + P
C = 3,75 + 3,75 + 5
C = 12,5 kg
F + C + CPLM = B + P5
F + C + CPLM = B + + (F + C + CPLM )
B = 1015,67 − 2,03
B = 1013,64 kg
P5 = + (F + C + CPLM )
P5 = 2,03 kg
CPPM = CPPT + P6
CPPT = 1766,82 kg
P6 = * CPPM
P6 = * 1773,92
P6 = 7,10 kg
7. Malaxare
B = bradt, [kg]
A = pasta, [kg]
B + CPPT = A + P7
B + CPPT = A + (B + CPPT)
A = 2780,46 − 13,90
A = 2766,56 kg
P7 = (B + CPPT)
P7 = (1013,64 + 1766,82)
P7 = * 2780,46
P7 = 13,90 kg
8. Umplerea in membrane
M = membrane, [kg]
A = pasta ,[kg]
1 m membrane……………………………………………0,02 kg
1244,96 m membrane………………………………………..x kg
M = 24,90 kg
M + A = Mu + P8
M + A = Mu + * 2791,46
Mu = 2791,46 − 11,17
Mu = 2780,29 kg
9. Legare batoane
Sf = sfoara, [kg]
B1 = batoane, [kg]
Sf + Mu = B1 + P9
Sfoara = 0,003 m/ kg
8,34 m sfoara…………………………………………..y kg
Sfoara = 0,41 kg
Sf + Mu = B1 + P9
Sf + Mu = B1 + (Sf + Mu)
B1 = 2780,7 − 2,78
B1 = 2777,92 kg
P9 = (Sf + Mu)
P9 = (0,41 + 2780,29)
P9 = * 2780,7
P9 = 2,78 kg
10. Zvantare
B1 = batoane, [kg]
B1 = B2 + P10
B1 = B2 + * B1
2777,92 = B2 + * 2777,92
B2 = 2777,92 − 13,89
B2 = 2764,03 kg
P10 = * B1
P10 = * 2777,92
P10 = 13,89 kg
B2 = B3 + P11
B2 = B3 + * B2
2764,03 = B3 + * 2764,03
B3 = 2764,03 − 55,28
B3 = 2708,75 kg
P11 = * B2
P11 = * 2764,03
P11 = 55,28 kg
12.Pasteurizare
B3 = B4 + * B3
2708,75 = B4 + * 2708,75
B4 = 2708,75 − 27,08
B4 = 2681,67 kg
P12 = * B3
P12 = * 2708,75
P12 = 27,08 kg
13. Racire
B4 = B5 + P13
B4 = B5 + * B4
2681,67 = B5 + * 2681,67
B5 = 2681,67 − 2,68
B5 = 2678,99 kg
P13 = * B4
P13 = * 2681,67
P13 = 2,68 kg
14.Etichetare
E = etichete, [kg]
B5 = batoane racite, [kg]
E + B5 = B6 + P14
* B5 + B5 = B6 + *( * B5 + B5 )
B6 = 2684,30 kg
P14 = * (E + B5)
P14 = *( * B5 + B5 )
P14 = 8,08 kg
15. Depozitare
B6 = B7 + P15
B6 = B7 + * B6
2684,30 = B7 + * 2684,30
B7 = 2684,30 − 5,37
B7 = 2678,93kg
P15 = * B6
P15 = * 2684,30
P15 = 5,37 kg
Sarare carne porc Carne porc lucru 750 Carne porc lucru sarata 758,48
lucru
Sare 10 Pierderi tehnologice 1,52
Sarare carne porc Carne porc pulpa 1750 Carne porc pulpa sarata 1786,42
pulpa
Sare 40 Pierderi tehnologice 3,58
Maturare carne porc Carne porc pulpa sarata 758,48 Carne porc lucru maturata 753,17
lucru
Pierderi tehnologice 5,31
Maturare carne porc Carne porc pulpa sarata 1786,42 Carne porc pulpa maturata 1773,92
pulpa
Pierderi tehnologice 12,50
Tocare carne porc Carne porc pulpa 1773,92 Carne porc pulpa tocata 1766,82
pulpa maturata
Pierderi tehnologice 7,10
IX. BIBLIOGRAFIE:
1. C. BANU – „Procesarea industriala a carnii”, Bucuresti, Editura Tehnica 1997.
http://facultate.regielive.ro/proiecte/industria_alimentara/calcule_tehnologice_pentru_fabricarea_salamului_victoria-68374.html?in=all&s=salamul