Sunteți pe pagina 1din 64

BOALA ARTROZICA

Sef de Lucrari Universitar


Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia


ARTROZE - Background-
Complex articular are la baza tesutul de tip cartilaj o varianta
de tesutul conjunctiv un tesut cu:
 celularitate bogata
 metabolism intens
Rol structural,
mecanic,
regenerare,
cicatrizare

Dr. Cristina Daia


TESUT CONJUNCTIV FORMAT DIN:

1.CELULE: intrinseci fibroblast fibrocit


Ele asigura sinteza: matricea extracelulara:
2. FIBRE: colagen, elastice, reticulină
3. SUBSTANTA FUNDAMENTALA:
formata din proteoglicani, glicoproteine structurale

Sinteza acesteia este conditionata


(-) direct
 de varsta,
 hormonal ACTH stres – patologia suprarenaliana, TIROXINA
tiroidism
(+) STH crestere, hh sexuali (Ts, Es) dezvoltare :

Dr. Cristina Daia


TESUT CONJUNCTIV
 in mod (Normal) tesutul conjunctiv rareori se divide
 in situatii patologice de genul reactiilor inflamatoare apar:
- mitoze  care produc execedentar fibre de colagen tip I  cicatrizare
reparatorie defectuoasa fibroza
- fibrocitele isi pierd proprietatii fagocitare

De aceea este necesar sa asociem in faza de acuta a unei


artroze reactivate
AINS

Dr. Cristina Daia


TESUT CONJUNCTIV
2. FIBRE
1. Elastice
2. Reticulina
3. Colagen : - fibrilar
- nefibibrilar, molecular

Colagen fibrilar: structura chimica :


benzi 
fibre 
fibrile  sunt rezultatul polimerizarii unor

 subunitati proteice tropocolagen

Dr. Cristina Daia


TESUT CONJUNCTIV
2. FIBRE

Unităţi de tropocolagen (structura chimica): 4 AA


- Rezulta prin combinarea a trei lanturi alfa 1, 2, si 3 rasucite triplu helix cu
3 AA pe o tura iar
- * al 4-lea AA este glicina rezistenta;
- * al 100 lea AA este HO-prolina  rigidiate moleculei
- In consecinta se diferentiaza in 10 subtipuri sau variante
(I,II,III…,X);
- variantele de colagen I, II si III reprezinta reprezita 90% din totalul
colagenului din organism si se caracterizeaza prin rezistenta la proteoliza.

Varianta colagen de tip II este cea mai intalnită şi rezistentă


standard “Normalitate”

Dr. Cristina Daia


TESUT CONJUNCTIV
- sinteza ff colagen este conditionata genetic: alfa 1 cr.17, alfa 2
cr 7
- sinteza lanturilor alfa : Ribozomi;
- in cisternele Reticulului endoplasmic: Pro si Lis sunt
hidrolizate la Ho-Pro si Ho-Lis; reactie dependenta de
prezenta unui agent reducator: acidul ascorbic (Vit C) a
carui absenta duce la sinteza unui colagen anormal iar rol de
cofactor (+): Vit. A si D

Pentru sinteza unui colagen de buna calitate


este necasara administrarea de vitamina C
eventual A si D

Dr. Cristina Daia


Caz particular
 Degradarea colagenului se realizeaza sub influenta
colagenazei interstitiale eliberata de macrofage;
Tesuturile cu reorganizare rapida au cantitate crescuta de colagenaza
Cazuri:
1. Tesuturile cu status INFLAMATOR: In starile inflamatorii macrofacul
activat elibereaza o mare cantitate de colagenaza: AINS (-) colagenaza
2. SARCINA: Tesutul; uterul gravid  mitoze si sinteză in exces
de fibre de colagen dar reactiv si cu cea mai mare cantitate
de colagenaza
 apar nodulii de fibromialgie  fibromialgiile de sarcina
 sindrom de tunel carpian

Dr. Cristina Daia


TESUT CONJUNCTIV
3. Substanta fundamentala
(situata intre celule si fibre)

A. Proteoglicani
B. Glicoproteine structurale

Dr. Cristina Daia


A. Proteoglicani PG
 nucleu polipeptidic miez proteic (5%) interconectat
 lanturi polizaharidice (95%) denumite gligozaminoglicani
(GAG);
Structura GAG:
- Un (poli)zaharid (acidozahar):
1. ac hialuronic: cartilaj, piele,
2. condroidin: cartilaj, os, cornee
3. dermatan: piele, tendon, valve cardiace,
4. heparan: artere
-Un monomer dizaharidic (aminozahar)
1. Glucozamina
2. galactozamina

Dr. Cristina Daia


Terapeutic...refacerea lanturilor
polizaharidice ale PG aport de GAG p.o.
 Aportul p.o. acidozahar componeta a GAG aferent unui proteoglican din substanta
fundamentala a unui cartilaj
 Sulfat sodic de condroitina (C)
 Acid hialuronic (AH)
 Aportul p.o. aminozahar
 Hidrat de glucozamina (G)
 Dona 1500 mg G
ARTROSTOP 500 mg G
ARTROFLEX C 375 mg, G 265 mg
FLEXODON C 200 mg, G 400 mg
Artrostop plus 500 mg G+ (vitamina) C
 FLEXIMOBIL plicuri C 600 mg, G 750 mg, 200 mg
herpagozide
 GLUCOSAMINE CHONDROITIN HYALURONIC ACID
C 334mg G 500mg AH 6.67 mg
Dr. Cristina Daia
TESUT CONJUNCTIV
1. Lanturile polizaharidice PG - GAG sunt acetilate (grupari CO-) ca
urmare pot fixa o multitudine de ioni pozitivi:cel mai frecvent ion pozitiv
intalnit este Na+; puternica HIDROFILIE a substantei fundamentale;
Consecinte:
 Flexibilitate si compresibilitate a tesutului;
 Permite difizarea substantelor hidrosolubile
 Proprietatile electrostatice impiedica trecerea moleculelor
mari : rol de sita moleculara (care se pierde in procele de
imbatranire: vezi cartilajul articular deshidratat, ex nucleul pulpos
imbatranire)

2. Lanturile dizaharidice pot fi polimerizate sulfatate daca GAG au lanturi


dizaharidice sulfatate tesuturile sunt un stare solida Osteofit

Dr. Cristina Daia


B. Glicoproteinele structurale
Asigura adezivitatea celulelor:
- la fibrele de colagen,
- la PG
- intre ele
Cele mai importante:
 fibronectina (secretata de fibroblast, celule endoteliale),
 condronectina (atasarea condrocitelor de colagenul de tip II),
 laminina (aderarea celulelor endoteliale de colagenul de tip IV din
structura membranei bazale)
 flexibilitate,
elasticitate

Dr. Cristina Daia


Peste Os Suprafata  Pericondru
articulara Tesut conjunctiv dens Tesut cartilaginos
de tip hialin imbatranit
Tesutul cartilaginos esential pentru Cartilaj “hialin” imbatranit
de tip hialin cresterea si mentinerea
tesutului hialin degradat prin
regenerarea apozitionala
Celule conjunctive din
pericondru se diferentiaza in
condrocite

Colagenul tip II Colagen de tip I Colagenul tip II – % scazut


normal pierdut prin degradare
Colagen de tip I

 Va fi mai putin rezistent


PG: Acidozahar : PG: Acidozahar condroidin 4 sulfat (C4S)
condroidin 4 sulfat  Keratan sulfat %
(C4S) pierdut prin degradare
normal keratan sulfat

Va fi mai putin rezistent


Dr. Cristina Daia
1. Cum se numeste procesul prin care se reface
cartilajului imbatranit?
 Cine realizeaza acest proces?

Dr. Cristina Daia


2. Cum protejam/refacem terapeutic cartilajul
degenerat si/sau imbatranit?
Raspuns:
Pron administrarea intraarticulara de solutii vascoelastice :
acid hialuronic
AH cu GM mare (Synvisc, Glicovisc) prin injectare intraarticulara
induc vasco suplimentarea protejeaza activitatea condrocitelor preexistente
din carilajul hialin articular inhiband regenerarea apozitionala (adesea
incompleta si deficitara), de aceea sunt preferate a fi injectate pentru protectia
articulara
AH cu GM mica induc vascoinductia (Hialgan)regenerarea apozitionala
Caz particular: la copil, in mod fiziologic are loc regenerarea interstitiala
prin diviziune mitotica a condrocitelor preexistente: proces specific
cresterii si dezvolatrii

Dr. Cristina Daia


TRATAMENT
 VASCOSUPLIMENTAREA
 ACID HIALURONIC
 7-10 f
 1f/saptamna
 75%

Dr. Cristina Daia


VASCOSUPLIMENTAREA

Acid hyaluronic (AH):


 AH+ Dextran (Glycovisc)
 GM Mare >4 * 10 6 D (Synvisc)
 GM Medie 0,5 – 4 * 10 6 D (Jointex, Hialuron)
 GM Mica < 0,5 * 10 6 D (Hyalgan)
Vascosuplimetarea: legarea de Rc pt AH
Vascoinductia: prin traversarea usoara a barierei
sinoviale patrundere in pericondru

Dr. Cristina Daia


(Micro)traumatismele

In urma proceselor microtraumatice


cartilajul hialin este supus frecvent
fenomenelor de degenerare,
asociind infiltrat inflamator,
ceea ce determina moartea condrocitelor
si alterarea microvascularizatiei
= premize artroza

Dr. Cristina Daia


ARTROZA
DEFINITIE
 DEGENERESCENTA focala a cartilajului articular
 NEOFORMATIE osoasa:

 la baza zonelor lezate de cartilaj: OSTEOSCLEROZA


 la marginea articulatiei/os: OSTEOFITOZA

Dr. Cristina Daia


Artroza
 Cea mai frecventa suferinta cronica musculo-
scheletala la indivizii de peste 50 de ani
 Una dintre cele mai importante probleme de
sanatate publica pe plan mondial prin:
- Invalididate
- Durata bolii
- Cost
- Afecteaza calitatea vietii pacientilor
- Implica defcite funtionale: disfuntie locomotorie
Dr. Cristina Daia
Mecanismul de aparitie al OSTEOFITELOR

Polimerizarea aminozaharurilor, mai exact sulfatarea


glucozaminei (fixarea mineralelor de lanturile polizaharidice)
 Fiziologic se face prin acetilare, ceea ce duce la obtinerea unei
structuri de consistenta normala, elastica a cartilajului hialin

 Patologic prin sulfatare, in conditiile in care in cartilajul “alterat”


prin injurie traumatica a vase de sange (care prin aport si
impregnare cu saruri minerale duc la sulfatarea matricii de
colagen, care capata consistenta OSOASA transformarea
osoasa a cartilajului, astfel apar FENOMENE DE
NEOFORMATIE OSOASA (OSTEOFITE): (calcificari cu diferite
variante de expresie) osteofitoza, ostescleroza

Dr. Cristina Daia


INCIDENTA
VARSTA Pana la 45 de ani 45-65 de ani Peste 65 de ani

INCIDENTA Pana la 10% 30% 60%

 Varsta a-III-a si respectiv a-IV-a


 Raport pe sexe: Femei / Barbati =2/1

Dr. Cristina Daia


ETIOPATOGENIE
Caracter MULTIFACTORIAL
1.Predispozitia genetica
- Pacienti cu un raspuns biologic particular:
exacerbarea a raspunsului inflamator
la procesul specific de degenerare progresiva articulara datorat senescenţei

1) cu productia execedentara de
CK pro-inflamatorii, TNF alfa:
 distructie/ degenerare accentuata a cartilajului
 asociata cu abilitate reparatorie defectuoasa

Dr. Cristina Daia


ETIOPATOGENIE
Se adauga urmatoarele mecanisme:
2) hiperproductia unor enzime denumite
matrixmetaloproteinaze (MMPs) cu rol de colagenaze;
hiperproductia este conditionata genetic prin
3) identificarea in exces a factorul imun VEGF: vascular
endotelial growth factor cu rol stimulant direct MMPs ;

Dr. Cristina Daia


ETIOPATOGENIE
Predispozitia genetica este demonstrata si de inalta
corelatie statistica intre parinti si copii cu artroza

 In cca 50% copii mostenesc OA de mana si sold


 40-45% copii mostenesc OA de genunchi

Dr. Cristina Daia


ETIOPATOGENIE
2. Stresul mecanic:

 suprasolicitarea articulara (munca fizica grea),


 micro/traumatisme – punctul de plecare in declansarea manifestarilor de OA
 interventii chirurgicale,
Mai ales daca survin pe anomaliile de statica si mecanica articulara congenitale sau
dobandite

 20 % din pac cu OA au istoric de evenimente traumatice (majore sau


minore) in anamneza
 La nivelul genunchilor pacientii cu microtraumatisme au dezvoltat
de 5 ori mai frecvent OA de genunchi
 La nivelul soldurilor  de 3 ori mai frecvent OA

Dr. Cristina Daia


ETIOPATOGENIE
3. Senescenta: pierderea functiilor secretorii condrocitare,
regenerarea apozitionala excedentara defectuoasa, feneomene de
degenerescenta
4. Bolii inflamatorii articulare (PAR, SA,LES):
- exces inflamatie, modulare imunogenetica defectuoasa 
artroze
* iatrogen: tratamentul corticosteroizi
1) - prin mecanism de afectare directă a carilajului articular,
2) - indirect prin suprasolicitarea mecanica excesiva de catre
pacient a unei articulatii artificial indolore
3) - blocarea aportului sangvin nutritiv la nivelul artic
soldului, NACF

Dr. Cristina Daia


ETIOPATOGENIE
5. Boli endocrino (Afectiuni tiroidiene , Hiperparatiroidism,
Hiperfunctia hipofizara)- metabolice (Diabet, Guta) metabolice
25% dintre pacientii cu OA de pumn, cot, umar, genunchi au la
examenul PB articulara: depozite de bogate de pirofosfat;
tratament colchicina beneficiu real
6.Artropatii nervoase prin afectarea terminatiilor
proprioceptive este diminuata capacitatea de protectie
articulara si se produc indirect microtraumatisme care
prediscpun la artroze secundare severe post SCADEREA
SUPRAVEGHERII NERVOASE: diabet, sifilis, anemie
pernicioasa, leziuni ale nervilor periferici)
7.Afectiuni hematologice: hemofilia (sange in spatiu articular:
precipitarea fier – factor iritativ mecanic / imunologic)

Dr. Cristina Daia


ETIOPATOGENIE
TEREN
GENETIC

ARTROZA

NEOFORMATIE DISTRUCTIE
Osteoscleroza, osteofitoza
cartilaj articular

Factorii de risc

Dr. Cristina Daia


FACTORI DE RISC
1. VARSTA
2. SEX FEMININ: hh; perceptia durerii la femei se
face mai puternic decat la barbati: durere
prelungita stres psihogen
3. EDUCATIA: nivelul de instruire al pacientului,
preventia OA printr-un mod de viata adecvat
78% cu OA nivel scoala generala, liceu
21% studii superioare

Dr. Cristina Daia


FACTORI DE RISC
4. Societatea: dezvoltate, varsta a-IV-a
5. Etnicitate: rasa caucaziana, afro-americana: au
rata cea mai inalta de dezv OA; la polul opus
hispanici
6. Factori anatomici: deposturarea
- Genu valg, var, genu recurvatum OA genu
- Luxatia congenitala de sold  OA sold

Dr. Cristina Daia


FACTORI DE RISC
7.OBEZITATEA
Depasirea cu 20% a greutatii corporale normale
creste de
5 ori riscul de OA, la femei si de
3 ori la barbati; mecanisme:
- suprasolicitarea articulatiilor portante SOLD si
GENUNCHI
- Exacerbarea raspunsului inflamator in OBEZITATE

Dr. Cristina Daia


FACTORI DE RISC
8. Profesia/ Timp Liber
*MESERII cu risc inalt pentru OA
miscari repetate, timp indelungat:
- ghemuit (culegatori),
- ingenuncheri (min 1 ora/zi, calugari),
- mers prelungit (peste 6 ore/zi, postasi, colectori taxe),
urcat/ coborat scari;
- microtraumatisme profesionale subclinice;
- pozitii vicioase mentinute prelungit (informaticieni:
coloana dorsala, T8; coxartroza tulburarule circulatiei
venoase de intoarcere la membrele inferioare
Dr. Cristina Daia
FACTORI DE RISC
 *SPORTURI GRELE:
- de performanta (exces)
- Grele: footbal, basebal, maraton
Mecanism: compresia ritmica a cartilajului articular in timpul alergarii
excesive cu efect microtraumatic asociat cu posibilitatea
traumatismelor efective
 PREVENTIE: ALERGARI USOARE maxim 30 de minute, urmate de
pauza cu mecanism de microcompresie/ pompa a cartilajului 
activarea metabolismului local cu epurarea metabolitilor toxici.
FACTORI: intensitatea alergarii (usoare)
Timp (30 min), distanta parcursa
 SEDENTARISM: METABOLISM LOCAL INCETINIT, DEPERFORMARE
FIZICA hipotonie, hipotrofie mm, rezerva miocardica scazuta 
capacitate scazuta de efort: RISC INALT OA

Dr. Cristina Daia


CLASIFICARE . Localizari

*Dpdv etiologic:
 primitive (idiopatice)
 Artoze secundare
*Dpdv al nr. de articulatii afectate:
 Monoarticulare
 Oligoarticulare (2-3)
 Poliarticulare
Localizari frecvente pentru artroza:
sold, genunchi, mana
- IFD, artic CMC I, articulatiile CV;
Dr. Cristina Daia
ARTROZA PRIMITIVA
- de tip degenerativ -

 Forme localizate:
 Atroza Heberden -IFD,

 Artroza Bouchard-IFP

 Forme Generalizate: mai mult de 3 atriculatii, artroza


generalizata familiara
 Forma eroziva “de granita” cu PAR; FR negativ, histologic
aspect de sinovita cu infiltratii limfoplasmocitare)

Dr. Cristina Daia


TIPURI de ARTROZA
SECUNDARA
1. Congenitala sau prin tulburari de dezvoltare (displazia de
sold, displazia multipla epifizara): Incongruenta mecanica
articulara
2. Traumatica (fracturi, traumatisme pofesionale sau sportive)
3. Inflamatorie (PR, artrite infectioase),
4. Discrazii sangvine (Hemofilia,Talasemia),
5. Artropatii nervoase : diabet, sifilis, anemie pernicioasa,
neuropatii
6. Endocrinopatii: Acromegalie, hipotiroidie,
hiperparatiroidie,boala Cushing, Condrocalcinoza, Guta,
7. B. Wilson
8. Iatrogena Infiltratiile repetate cu corticosteroizi
intraarticular
Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii clinice
1. ANAMNEZA

 Varsta Apare precoce dupa 40/ 65 de ani


 Durerea
• Caracter mecanic
Mecanism: exes inflamatie  exes presional/compresie pe maduva osoasa (prin
intermediul microfisurilor periferice) cu afectarea compresiva a pachetului
vasculo-nervos extrem bine reprezentat al maduvei  DURERE transmisa de
la nivelul “os” - ului
Nota: durerea apare numai la mobilizarea activa articulara nu si la cea pasiva
(caracterul mecanic) (durerea apare dupa efort fizic si se calmeza la repaos)
*ulterior cand exista durere +inflamatie: apar reincalziri inflamatorii
Ceea ce imprima caracter mixt in stadiile avansate ale bolii apoi caracter mixt
(persista si in repaos sau in timpul noptii )
 Fara/ scurta Redoarea matinala, sub 30 minute (15’)
 In timp duce la limitarea progresiva a miscarilor
 Absenta simptomelor sistemice asociate
Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii clinice
2.Localizarile frecvente articulare:
MI: sold, genunchi, haluce MTF I,
MS: mana - IFD, IFP, artic CMC I,
CV: articulatiile CV
 extrem de rar MCF, coate, umeri
3. Examenul fizic
 Aspect: rubor, tumor, dolor, calor:
*existenta durerii in absenta inflamatiei

Deformarea articulatiei (inclusiv marire de volum) prin:


osteofite, hiperplazie sinoviala, revarsat articular,
subluxatii Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii clinice
 Limitarea mobilitatii: redoare
*Este consecinta:
1. Durerii
2. Incogruentei suprafetelor articulare
3. Contracturii musculare
4. Fibrozei tesuturilor moi periarticulare
5. Retractiei capsulare
6. Blocajului mecanic prin osteofite si corpi straini
*Apare dupa repaos prelungit (dimineata la trezire) si dispare dupa 10-15
minute
*In stadii avansate apar cracmente la mobilizarea articulara

Dr. Cristina Daia


DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
I. RADIOGRAFIA
II. ARTROSCOPIA
III. ARTROGRAFIA
IV. ECOGRAFIA
V. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
VI. REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
VII. SCINTIGRAFIA OSOASA

Dr. Cristina Daia


DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
RADIOGRAFIA
CRITERII radiologice pentru artroza (Bachman si Resnick, 1994)
1. Ingustarea/ PENSAREA spatiului articular secundar leziunilor
cartilajului
2. Ostecleroza (osteocondensarea) subcondrala
3. Chisturi osoase subcondrale (Geode)
4. Osteofitoza
5. Deformarea contururilor extremitatilor osoase
6. Osificari periarticulare (IFD)
7. Corpi straini ososi si cartilaginosi intraarticulari
8. Osteoporoza epifizara
9. Absenta tumefierii tesuturilor moi
10. Distributie in general simetrica
11. Entezopatie (patela, pelvis, trohanter)

*Nota: Cele mai obisnuite modificari sunt: 1,2,3,4


Dr. Cristina Daia
DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
RADIOGRAFIA
STADIALIZAREA radiologica a artrozei
(Kellgran si Lowrance)
STADIUL I : Articulatie normala (+/- mic osteofit)
STADIUL II: Osteofite in mimin 2 puncte
Osteoscleroza subcondrala minima
STADIUL III: Pensarea interliniului articular
Debut de deformare a extremitatilor
STADIUL IV: Pensarea accentuata/disparitia interliniului
articular
Chisturi/eroziuni osoase (GEODE)
*Nota: Rgr pt atriculatiile portante (sold, genunchi, picior)- cliseele se fac in ortostatism
*Nota: Se pot folosii mai multe incidente ex: genunchi (ant-post, lat, axiala), sold (ant-post), CV
(ant-post, lat, ¾)

Dr. Cristina Daia


DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice
RADIOGRAFIA
I. RADIOGRAFIA
 Lipsa de corelatie intre semnele radiologice
si cele clinice

Stadiu Stadiu I-II Stadiu III-IV


radiologic
Prezenta 40% 60%
simptomatologiei

Dr. Cristina Daia


TRATAMENT
OBIECTIVELE:
1. Ameliorarea DURERII (si inflamator, inerent).
2. Ameliorarea functionala: obtinerea unei stabilitati articulare de buna calitate,
ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand unghiurile
functionale),Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers
(echilibrarea balantei agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate).
3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii, digestive etc) asociate.
4.Structurarea unui program de profilaxie secundara/terţiara adaptat pacientului
in cauza, cu scopul de a creste calitataea vietii pacientului
5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a pacientului (inclusiv colaborare cu
familia acestuia)

Dr. Cristina Daia


TRATAMENT- Mijloace
1. Regim igienodietetic
2. Terapie medicamentoasa
3. Terapie specifica de recuperare: electroterapie,
masaj, kinetoterapie, terapie ocupationala, terapie
balneara

Dr. Cristina Daia


TRATAMENT
1. Schimbarea stilului de viata;
- Program zilnic de ex fixice usoare; alergare,
ex la bicicleta ergometrica, innot; scad pragul de
perceptie dureroasa/ combaterea
sedentarismului;
- Schimbarea locului de munca
- Scaderea in greutate (coboratul scarilor incarca
genunchii cu 3-5 ori greutatea corpului)

Dr. Cristina Daia


TRATAMENT
- DIETA:
- Extract soia, avocado (incetineste degradarea
articulara senescenta) PIASCLEDIN
- Produse de peste oceanic, ac grasi w3: efect
antiaterogen dar si antiinflamator
- Vit A, D (400 UI/zi adult, 600UI/zi, varstnic), Vit C (1
g/zi)

Dr. Cristina Daia


Terapia medicamentoasa
ATAC/ ACUT
AINS, antialgice 10 zile + FIZIOTERAPIE
Antialgice 1-2 cp/zi, 5-7 zile la dureri
1. non-opioide: paracetamol (hepatotoxicitate+alcool, IR la utilizare prelungita)
2. Opioide: detripropoxifen, codeina, tramadol
3. Topice (gel)
AINS- aspirina
1.Derivati pirazolati: Ketofenilbutazona (toxic digestiv)
2.Derivatii acidului indol-acetic: INDOMETACINUL
3.Derivatii acidului aril-acetic: DICLOFENACUL
4.Derivatii acidului propionic: KETOFROFEN, IBUBROFEN, FLURBIBROFEN

5.Oxicamii: PIROXICAM, TENOXICAM, LORNOXICAM

6.Inhibitori de COX-2: CELECOXIB, ETORICOXIB, ROFECOXIB, PARECOXIB, LUMIRACOXIB


7. Alte AINS: Nimensulide, Meloxicam, KETOROLAC
CS

Dr. Cristina Daia


TRATAMENT
SUBCRONIC - CRONIC

SUPLIMENTE PG (medicamente antiartrozice


simptomatice cu actiune lenta in cure prelungite)
 3 luni cu pauza de 1-2 luni
 repetate de 2 ori pe an

pt efectele condro-protectoare si condro-reparatorii.

Dr. Cristina Daia


TRATAMENT
 CHIRURGICAL
 Chirurgia ARTROSCOPICA
 PROTEZAREA: GENUNCHI, SOLD

Dr. Cristina Daia


OSTEOPOROZA
Definitie
 Osteoporoza este o boală a scheletului osos
ce se caracterizează prin
 densitate minerala osoasa scazuta
 deteriorarea microarhitecturii a ţesutului osos
Acesta determina
cu creşterea consecutivă a fragilităţii osoase şiin
consecinta a a riscului de fracturi.

Dr. Cristina Daia


Clinic
 Dureri la nivelul coloanei vertebrale sau la nivelul
membrelor
 Apariţia fracturilor prin microtraumatisme sau spontan
de aceea se numesc “de fragilitate” sau “de stres”:
 coloana vertebrală,
 şold
 radiusul distal,
 humerusul proximal
 metatarsiene

Dr. Cristina Daia


Factori de risc
1. Vârsta peste 65 ani
2. Menopauza precoce (sub 40 ani)
3. vârsta sub 65 ani numai daca se asociaza cu
 Fracturi de fragilitate
 Radiografie sugestiva pt DMO scăzută
 Greutate mică BMI<19 kg/m2
 Boli asociate: endocrine, reumatologice, digestive, boli
congenitale ale colagenului
 Corticoterapie (mai mult de 5 mg/zi prednisolon sau
echivalent timp de mai mult de 3 luni)
Dr. Cristina Daia
Paraclinic
Osteodensitometrie osoasă prin dubla
absorbtiometrie cu raze X DXA
Se efectuează:
 la nivelul coloanei lombare (în incidenţa antero posterioară)
 şold (colul femural şi/sau soldul total).

Diagnosticul densitometric se bazează pe valoarea cea mai


mică a scorului T

Dr. Cristina Daia


Paraclinic
Osteodensitometrie osoasă prin dubla absorbtiometrie
cu raze X DXA
 Normal: Scor T mai mare de -1 DS
 Osteopenie (Pre-osteoporoza): scor T cuprins între -1 DS si
-2,5 DS
 Osteoporoza, dacă scorul T este mai mic sau egal cu -2,5
DS
 Osteoporoza severă, dacă pe lângă criteriul densitometric
este prezentă cel puţin o fractură de fragilitate.

Dr. Cristina Daia


Densitometria osoasă cu ultrasunete
Test Achile
 nu trebuie substituită metodei DXA, deoarece nu are
valoare diagnostică
 Se efectuaza la nivelul calcaneului
 Este orientativa

Dr. Cristina Daia


Diagnostic
1. Simptomatologie clinica
2. Osteodensitometrie osoasă prin dubla absorbtiometrie
cu raze X (DXA).
3. Radiografii osoase (în primul rând coloana vertebrală)
pentru a depista fracturile de fragilitate.

Dr. Cristina Daia


Tipuri de osteoporoza
Tipul I Osteoporoza postmenopauza
 apare la 5% - 20% din femei dupa 15-20 de ani de
menopauza cu un pic al incidentei intre 60 si 70 de
ani.
 Incidenta este de 8 ori mai mare la femei decat la
barbatii de aceeasi varsta.
 Cauza principala: deficitul de strogeni care
determina hiperproductie de PTH , creste
osteorezorptie
 se pierde os trabecular, apar fracturi vertebrale
http://www.medscape.com/viewarticle/410461_3
Dr. Cristina Daia
Tipuri de osteoporoza
Tipul II Osteoporoza senila :
 apare la femeile sau barbatii de peste 70 de ani
 este cauzata de incapacitatea de osteoformare (mal
functia renala a 1,25(OH)2D3 a vitaminei D, scade
absorptia de calciu, creste productia de PTH si secundar apare
osteorezorptie
se pierde os cortical si trabecular,
creste riscul fracturi de sold si vertebrale

Dr. Cristina Daia


Tipuri de osteoporoza
Tipul III Osteoporoza secundara pare in mod egal la barbati si
femei secundare:
 Ingestiei de corticosteroizi sau alte medicamente :
chimioterapice anticanceroase, anticonvulsivante, heparina,
barbiturice
 Postneoplazic (MM)
 Boli gastrointestinale de tip malabsorbtie
 Insuficienta renala
 Boli endocrine: hipertiroidism, hipogonadism
 Imobilizare prelungita
 Boli reumtice de tip inflamator: PAR
 Malnutritie Dr. Cristina Daia
Tratament
 Dieta
- Preventia caderilor, a microtraumatismelor
 Exercitiu fizic: ex active, active cu resistenta
 Terapie medicamentoasa: alfa D3, bifosfonati, terapie
hormonala (testosteron, PTH,STH), calcitonina,
modulatori ai receptorilor pentru estrogen (raloxifen),
floridul de sodiu
 Terapia bolii de baza in cazul osteoporozei secundare,
sau indepartarea factorilor generatori
Dr. Cristina Daia
Va multumesc!

Dr. Cristina Daia