F uncfiile gener nle ale educaflgi!!

particularitifile anatomo-fiziologice ale organelor de simf qi ale siste-

mului nervos central, sub raportul plasticitdiii, al energiei psiho-
fiziologice, al echilibrului gi mobilitdlii proceselor nervoase fun-
damentale (excitalia 9i inhibifia).
in ceea ce privegte particularitdlile individuale, acestea se recunosc
in caracteristicile morfologice exterioare (culoarea pielii, a pirului, a
ochilor, forma gi structura elementelor felei, particularitdfi ir1
conformalia corpului etc.); altele sunt de naturi biochimicd, interne
(amprenta digitali, grupa de sange g.a.). Aceste insugiri nu genereazd
difeienle semnificative in planul personalitdfii indivizilor' Cercetdrile
gi experienfa atestd ci asemenea insuqiri nu pot genera gi, in consecinld,
nici nu pot explica dezvoltarea personalitafii individului. In ce priveqte
rolul premiselor naturale asupra dezvoltdrii psihice a subiectului umarl/
se impun cAteva sublinieri esenfiale. In primul tdnd, rolul lor nu este
nicioiatd specifc Ei nici determinanf. Aceste particularitdfi organice
reprezinti un sistem deschis, susceptibil de a genera modalitafl diferite
de viala qi de activitate ale indivizilor. in acelaqi timP, direclia lor de
evolufie gi de concretizare este reglatd de cerinlele sociale qi de modelele
educalionale.
in al doilea r6nd, disponibilitilile native sunt valorificate in mod
diferit de la individ la individ.
in consecinltr, degi ele condifioneazd dezalltareapsihicd, se manifesti
irn mod potenfial fiind exploatate mai mult sau mai pufin.
Premisele naturale nu sunt insuqiri gata formate, preformate, ci
doar disponibilitdti cafe pregdtesc apari;ia 9i dezrtoltarea unzf tnsupiri;
reprezinti dispozi,Li native (predisp ozifn) qi se caractenzeazdpnnaceea
c6:

- nu se manifestd gi nu sunt cunoscute in formd puri, ci ca un

"aliaj" de proprietdfi innlscute qi dobdndite. Din aceastd
perspectivd, conceptele de "genotip" 9i "fenotip" aduc o
contribulie importanta ir:r explicarea contribuliei premiselor
naturale tn devenirea omului. Acestea apar ca rezultat al acliunii
strucfurii ereditare qial influenleimediului, decica o sintezd, un
aliaj al proprietdfilor i.nniscute $i dobAndite;

* sunt variabile, plastice afldndu-se sub influenta condiliilor de

6r-
I
i

78 PEDAGOGIE - FUNDAMENTE TEORETICE

existenle ale individului. Ele se pot dezvolta atunci cdnd

beneficiazi de condifii favorabile (irr principal atunci cdnd sunt
inlluenlate de acfiunile cu scop educativ);

- in primii ani de viald au caracter polivalent, nediferenfiat, ceea

ce face ca pe acelagi fond inntrscut sd se poati realizaprofiluri
psihologice diferite;

- nu au o orientare sociali anumiti, ci aceasta este dati de mediul

social de existenftr.
Din cele prezentate anterior rezulti ctr dispoziliile native sunt
necesare/ dar nu gi suficiente, pentru formarea unor insugiri de
personalitate.
Datele unor studii intreprinse asupra transmiterii unor insugiri de
la ascendenli Ia descendenfi aduc contribufi importante la explicarea
acestui fenomen. Astfel, fir familia lui J.S. Badr, pe parcursul a cinci
generafii au fost identificafi 13 muzicieni, dar acegtia nu au reprezentat
mai mult de jumdtate din numirul total al persoanelor cuprinse in lot.
Antropologul englez Francis Galton (1822-1911) a determinaL pfu
metoda statistici, la 415 englezi renumili, cu performanfe deosebite in
diverse domenii, cd,48% dintre copiii acestora, 41% dintre frali Ei 31%
dintre p rrinfii lor au avut, de asemenea, performanfe remarcabile. [a fel
w. Peters, cercetdnd misura in care se transmit aptifudinile de invifare
gcolare concretizate in performanle deosebite, a constatat cd: in cazul
perinfilor care au irvefat bine, 47o/o dintre copii au obfinut rezultate
asemdndtoare,iar 23o/oau oblinut rezultate slabe; ir cazul pdrinlilor care
au tnvdlat slab,45o/o dintre copii au invelat bine, iar 55% - slab.
Rezultatele acestor cercetiri confirmd fapfut cd zestrea genetici
asigurd unele premise necesare pentru afirmarea unor performanle
superioare in diverse domenii, dar nu garanteazdastfel de manifestiri.

b) Mediul - cadru socio-natural al dezooltdriipsihoindioiduale

D.rpa curn s-a ardtat, ereditatea este totdeauna asociati mediului

in ce privegte capacitatea de a influenla dezvoltarea personaliti;ii
urnane. Premisele ereditare fav orueazdaparilia unor insugiri psihice in
prezenla unor anumite condilii de mediu. Prin unnare, chiar gi o

;
I

I
 Funcliile generale ale educaliei 79

inzestrare nativd bogatd are nevoie de condifii sociale favorabile pentru

a se manifesta gi dezvolta. Natura umand s-a constituit gi se dezvoltd in
procesul vielii sociale. Ea nu poate fi inleleasd decAt fir misura fir care,
aldturi de explicarea - pAntr la un anumit nivel - a vielii individului pe
temeiul legilor biologice gi ne sprijinim pe legile vielii sociale. Din
aceasti perspectivd conceptul de "mediu" include, de aceea, pe ldnga
contextul natural al dezvoltarii, pe cel social. in timpurile modeme,
mediul natural este inlluenfat de experienfa 9i existenla culturald a
omului. Pentru om, mediul este impregnat de existenla 9i activitatea
sociah.
Cercetf,rile intreprinse asuPra "copiilor silbatici" (homo ferus) au
fumrz;at argumente convingdtoare privind faptul ci dispoziliile
ereditare se pot afirma gi realiza numai sub influenla factorului social-
educativ. Observarea comportamentelor in cazul copiilor "pierdufi in
naturd", care $i-au dus existenla mai mulli ani in compania animalelor,
arattr ci resursele native de care dispune fiinla umanl - degi mai mari
decdt ale altor fiinle, sunt departe de a fi utilizabile a$a cum'sunt la
origini. Prin urmare, ele nu conduc prin ele insele la starea in care fiinla
umand se diferenliazl de animal.
De asemenea, cercetarile asupra gemenilor univitelini, a cAror
dezvoltare a avut loc irr condilii diferite de mediu social, au ardtat ce
deosebirile dintre ei, fir pofida asemdndrilor frapante dobdndite prin
nagtere, se accentueazdpe mdsuri ce se asimileazd funclii psihice mai
complexe. Psihologul R. Zazzo conchide, in urma cercettrrilor sale, cd de
obicei, "cu cdt o funclie psihici este mai complexI, cu atAt ea depinde
mai pulin de ereditate".

Analiza rolului factorului ereditar, a celui de mediu qi, fir cadrul

acestuia, al educafiei conduce la mai multe clncluzii:

- inprimul rdnd, ereilitatea influenleazi creEterea gi maturizarea

organelor gi funcliilor specifice organismului uman/ indic6nd
potenlialul acestuia de a trece de la un stadiu la altul al dezvoltirii
psihice. EIe sunt indisolubil legate intre ele gi, impreund, condilioneazi
dezvoltarea psihicd a individului. Ele sunt premise, predispozilu, $i nu
trdstrturi formate, atitudini sau funclii psihice; posedd o mare
plasticitate, fiirld modificabile prin acfiunea mediului 9i sunt
80 PEDAGOGIE - FUNDAMENTE TEORETICE

polivalente, nu au o orientare definitivd, dupd cum pot evolua ori nu,

intr-un sens satisfdcdtor.
- in al doilea rAnd, actualizarea, direcfionarea gi devenirea lor ca
insugiri psihice, ca trdsdfuri de personalitate, se produc sub influenla
mediului de existenfd, furdeosebi a educafiei ca acliune intreprinsi
congtient, deliberat.
- in al treilea rAnd, particularitdlile ereditare nu sunt determinante
pentru dezvoltarea psihicd. Ele reprezintd un sistem deschis, un
ansamblu de posibilitdli a cdror dezvoltare este mijlocitd de mediu gi de
activitatea individului.

Mediut- reprezentat de ansamblul condifiilor naturale gi sociale,

materiale qi culturale, al influenlelor organizate sau spontane care se
exercitd asupra individului - este profund implicat in dezvoltarea
psihicului, in devenirea omului. El devine sursd a dezvoltdrii psihice
prin faptul cd oferd circumstanfe gi condifi concrete de via]d, informafii
gi modele de conduiti, prilejuri de comunicare gi de schimburi afective.
Mediul aclioneazd ca factor stimulator, care favorizeazd dezvoltarea
psihicd, dar gi ca barierd, ca factor frenator.

Eilucafia se constituie ca ansamblu de acliuni gi influenle exercitate

congtient in direclia formdrii gi dezvoltdrii personalitafii, a unor insugiri
gi capacitdfi in concordanld cu scopuri dinainte stabilite, raportate at6t
la social, c6t gi Ia individual. Ea se manifesti ca modalitate concreti de
utilizare a premiselor ereditare gi a resurselor aparfindnd mediului, ca
acfiune de structurare, organizare gi valorificare a mediului in scopul
favorizirii procesului de dezvoltare a personalitdfii.

in concluzie, ap reciem dezvoltarea p sihici este un p roces cu legiteli

interne proprii, gi nu unul predestinat biologic Ai nici unul impus din
afari. Intelegerea rolului hotirAtor al educafiei tr devenirea omului
presupune abordarea ei ca operatlr carc mijloce1te interacfiunea factoruIui
intern (ereditatea) Ei n celui extern (mediul), ceea ce presupune raportarea ei
atdt la social (la exigenlele acestuia), cftt gi Ia indiaidual (particularitifi
individuale, activitatea individului). intruc dt factorii externi ac;ioneazd
prin intermediul condiliilor interne, influenla educalionald deaine eficace tn
mdsura tn care este conjugatd cu particularitdlile psihice individuale, cu
NOTE gt REFERINTE B|BL|OGRAF|CE

1. Jean-Marc Monteil - Educafte Ei formare - perspectiae psihoncinle, Ed. poli-

rom,Iasi, 1997,p.16.
,

2. Peter Easton si st *r*'Kles - Educafie gi ecoinmie; alte perspectiae, in

Perspective, UNESCO, Nt.a(76)/1990. r.

3. Constantin Cucoq - Pdagogic gi axiobgie, Buc., EDp, 1995.

4. educabilitate = exprimtr disponibilitatea subiectului uman de a fi receptiv

la infl uenlele educative.
Capitolul IV

EDUCATTA PERMAN ENTA. AUTOEDUCATIA

1. Conceptul de educalie permanenti

2. Factori care genereazi nevoia de educafie permanenti
3. Impactul educafiei permanente asupra educaliei qcolare
4. Autoeducafia

1. Conceptul de educalie permanentd

Educalia permanenti instituie o noui conceplie (viziune) asupra

educafiei, contura.ttr mai ales pe parcursul celei de a doua jumAtAfi a
veacului al XX-lea, care desemneazi procesul de formare gi dezvoltare
a personalitalu pe durata intregii vieli a individului.
Semnalarea necesitdlii unei educalii care sd se desfdqoare pe toatd
durata vielii omului nu este insi atdt de noud. Ea are origini foarte
vechi, fiind intahdtA in reflecliile gdnditorilor antici, apoi in cregtinismul
timpuriu, in cultura umanisttr gi in principalele sisteme de gAndire
pedagogicd. Seneca spunea cd "chiar gi bdtrdnii trebuie si invefe". tn
zorii epocii modeme, Jan Amos Komenski (Comenius) lanseazd, in
mijlocul secolului al XVII-lea, celebra formuld "tota vita schola est"
(intreaga viald e o gcoald), sau, culn am zice noi, "omul cAt trdieqte
invajtr".
Ideea permanenlei educaliei este redati prin doud concepte
distincte, aparent un joc de cuvinte:
- "permanenfa educafie!' (sens filogenetic), care exprimtr nevoia de
educafie pe care omul a resimfit-o tn toate timpurile, dovediti
prin intreaga culturi materiald gi spirituale 9i prin imboglfirea
neintrerupti a experienlei social-istorice a umanitifii;

- "educafia permanenti" (sens ontogenetic), cu referire la nevoia

de educalie pe care individul o resimte pe toattr durata trtregii
sale viefi.
 in accepliunea actuald - ca demers continuu de formare gi
dezvoltare a personalitalii pe intreaga durati a vielii, conceplia
educaliei permanente s-a constituit pe traseul dezaoltdrii tnadldmdnlului
pentru adulli gi al reflecliilor pe care acesta le-a generat. Chiar conceptul
de educalie permanentd este intdlnitpentru prima datd tn documentele
unui Comitet pentru educafia adu$ilor din Anglia ,7glg,care lanseazd
ideea educafiei permanente. Treptat, confinuful concepfului s-a
delimitat de educalia adullilor, astfel i:rcat la inceputul deceniului g se
vorbegte de educalia adullilor in sistemul educaliei permanente. unii
autori disting trei etape ?n dezvoltarea invdlimdntului pentru adullr,
care au marcat procesul constituirii conceptului educaliei permanente:
intr-o primi etapi, educalia adu$ilor reprezenta un fenomen specific,
distinct in raport cu alte acliuni educative, gi anume o "gcolarizare
intarziati" a unor subiecfi care nu au dob.andit instruirea gcolard la
vdrsta gcolaritilii; intr-o fazi urmdtoare apare ideea continuitdfil
educalia adu$ilor fiind compleinentard, o dezvoltare a educaliei qcoliare,
pentnl ca intr-o etape urmtrtoare si se confureze inlelegerea educafiei
ca o dimensiune a vielu, deci o viziune integrativd inglobAnd toate
activitdfile sociale purtdtoare de educafie. ln acest fel educafia
permanenti nu se limiteazi la educalia continud, ci ea presupune o
educafie in conforrnitate cu cerinlele adaptdrii sociale, culturale,
profesionale a omului, deci ideea invdldrii ciclice, a integrdrii, fntr-o
viziune unitari, a etapelor educaliei (de la educafia pregcolara p6nd la
formele de educalie proprii varstei adulte, principiul verticahtllil). in
acest fel, educalia permanentd constifuie un cadru general de referinld
care acoperd toate activitdfile pedagogice, toate vdrstele gi toate
sectoarele societifii.
In consens cu aceastd inlelegere, dupi o definilie insuqiti de
Instifutul de Educafie Permanenta - uNESCo, educafia permanentd se
constifuie ca "un ansamblu de mijloace puse la dispozilia oamenilor de
orice varsti, sex, sifualie sociali gi profesional6, pentru ca ei si nu
trceteze si se formeze de-a lungul vielii, cu scopul de a-Ei asigura
deplina dezvoltare a facultdlilor gi participarea eficienti la progresul
societilii.l"
F.ducaFa permanenti este o viziune care pune in evidenli
complexitatea educaliei in perioada actuald de dezvoltare a societifi.
Ea prezintd, in sintezi, urmdtoarele caracteristici:
84 P EDAGOGIE - FUND AMEI',qE r EjRETJCE

a)Pregitireaindividuluipentruvialdnusemaipoatelimitalaanii
aiefii' "YiaJa
gcotaritapil ci, in mod ,,"."rui, se realizeazd pe toatd dutata
devine o experienlA perPetul de invtrfare"' TemPgrl' formarea
individului se prezinttr ca un Proces continuu, "un mod de existenjf,"'

b) Educalia se constituie ca un sistem de mijloace,

institufionale 9i
no.,instit rlionale, menite sd-l ajute pe individ
qi colectivitatea la
realizarea unui proces normal de adaptare socialtr, profesionald qi
culturali. Din aceasta decurge necesitatea ca fiecare persoantr de
sd
trepte
dlsprr.ra nu numai de posibili=tatea de a accede la diverse
nrvilamant, ci 9i de a-qi actualiza formarea' 9i aceasta nu ca
o

autodidaxie ocazionali (deqi nu este exclusd), ci ca

activitate
institufion aluatd, organizati qi realizatd sistematic, la intervale
determinate.
nu se
De asemenea, ilt aceasti accepfiune' educalia permanentd
limiteazi la un irvifimdnt institujionalizat, ci incorporeaztr toate
granilele
celelalte forme gi mijloace de formare, atenudndu-se sensibil
dezvoltirii individului in
dintre invdf[mdnt gl procesul general al
menit ii
contextul vielii sociite. ga devine un principiu al formirii,
str

ofere fiecdruia posibilitatea sd foloseascd mijloacele

educative create de
cu
societate, favoiizand astfel o corelare ralionali a inv6ldmAntului
autoinstruirea. Unii autori, ca de exemplu Bertrand schwartz
- in
deincheierea
lucrarea "Educafia maine", apdrutd cu doud decenii firainte
mileniului al doilea, considera ca o caracteristici a educaliei permanente
ilrt"grur"u actelor educalionale ilrtr-un veritabil continuum irr timp 9i
spati;,", inglobdnd toate activitifile sociale care sunt purtdtoare
de
educalie2.

dezvoltarea
c) Acumularea cunogtinfelor, a valorilor, formarea 9i
.upu.ita;ilor, atitudinilor se realizeazd, intr-o proporfie intr-o continui
cu
crestere, prin intermediul mijloacelor de informare extragcolare,
menliunea cd aceste mesaje difuzate de societate au nevoie
si fie
educaliei'
sistematizate, cristalizate. Are loc o extensie a cAmpului
Educafia permanenti implicd utilizarea, de o manieri armonioasd 9i
educativ al
complementard, atdt a mesajelor gcolii, cdt 9i a potenlialului
educaliei'
act#itaptor din afara qcolii, subordonAndu-le finalitdlilor
Aceastdcaracteristicipuneteoriapedagogicdgipracticaeduca-
lionald in fafa unor noi probleme cum sunt: determinarea a ce, c6t gi
anm?nva!6 elevii din alte medii decat cel gcolar; cum trebuie si se faci
integrarea celor invifate in cadrul organizat gcolar gi acumuldrile
realizate pe alte cii; care sunt modalitelile prin care gcoala poate
valoriza deplin acumularile realizate din alte medii; ce trebuie si faca
gcoala pentru a-i ajuta pe educabili si selecteze valorile autentice din
noianul mesajelor pe care acegtia le recepteazd dtn diverse surse
(capacitatea de discememanfl.
Acfiunea integratoare a gcolii este facilitata de faptul ci o parte
considerabili dintre mesajele difuzate de alte mijloace (nongcolare;, cel
puFn acelea care au un caracter culfural-educativ, se raporteazd la
acelagi sistem de valori ale culturii.

d) Educafia permanenti depigeEte impirlirea tradifionali a viefii

-in doui
-
segmente mari: unul de pregitire pentru varsta adulta, pentru
viale (timp de formare), gi alful, corespunztrtor vdrstei adulte, consacrat
activitilii socio-profesionale (timp de munci). Aceasta antreneazi
schimbiri privind rolul gcolii. Pe de o parte, durata formirii se pre-
lungegte prin adiugarea succesivd a unor stagii de formare continui,
ceeaceinseamnd o extensie in timp a educaliei, aceasta identificdndu-se
cu o manieri de a exista. Pe de altd parte gcoala dobandegte o noud
finalitate, gi anrrne aceea de a cultiva disponibilitatea pentru
autoeducafie. Aceasti caracteristici este consideratr de unii autori ca
fiind, de asemenea, definitorie pentru educafia permanenti. Depildd,
Bogdan suchodolski apreciazd cd educafia pennanenti transcende
barierele artificiale dintre educafia gcolari, cu gi dirtin
fia clasici dintre
gcoald gi educafia adulfilor, bazdndu-se pe unitatea dintre procesele
educative gi viali.

e) Cu toate ci educafia permanentd, mai ales acliunile de formare

pe parcursul varstei adulte, vizeazdmai evident formarea profesionald
a individului, ea este conceputd ca formare integrald, armonioasd,
influenfin d p er s onalitat ea tn tntr egul ei. Ea v ueaza p regltirea individului
pentru ansamblul responsabilitdlilor pe care trebuie sd gi le asume ca
membru al unei familii, al colectivitdfi, cacetilean.

f) Educafia permanentd conferd sistemurui de educafie mai multd

86 PEDAGOGIE . FUNDAMENTE TEORETICE

suplete, capacitate de adaptare la schimbdrile ce se produc in viala

sociald gi la diversitatea situaliilor pe care aceasta le creeazd. Totodati,
permite o mai mare mobilitate a individului in cursul vielii, dAndu-i o
a dlun 1ansd educatiod, ofeindu-i formele educative corespunzitoare
nevoilor (lnvildmdnt de zi, seral, fird frecvenli, firvildmAnt cu
frecvenli redusd, invdldmdnt la distanld).
In concluzie, educalia permanentd presupune corelarea, atdt pe aer-
ticald, cdt pi pe orizontald, a diferitelor componente ale sistemului educafional.
Contrar structurilor tradifionale ale invaflmAntului, concepute prin
suprapunerea sau alipirea, ca nigte cugete, a diferite grade gi tipuri de
institulii gi de activitdli educative relativ eterogene, educafia
permanentd implicl un sistem educalional integrat orizontal givertical,
ale ctrrui elemente se completeazd gi comunicd intre ele, se bazeazd pe
toate resursele pedagogice ale societdfii;in esenld, educalia permanenti se
exprimtr in toatd gama genurilor de educalie: generali, profesionali,
sociald gi culturald, morali gi afectiv5, formald gi nonformali,
institufionali gi noninstitufionali, in gcoald, in familie gi pentru adu$i.

2. Factori care genereazi nevoia de educafie permanenti

Viziunea educaliei permanente s-a constituit sub impactul unor

fenomene sociale globale,legate de accelerarea dezvoltirii societil". i.
rAndul acestor fenomene, manifestatepregnant mai cu seami in a doua
jumitate a veacului frecut, pot fi amintite:

a) Ritmul de ilezvoltare, mai alert ca oric6nd, aI cunoagteii umane, al

gtiinlei gi tehnologiel, este fenomenul cel mai evident. Mai multe
caracteristici ale acestuia au produs gi produc continuu un impact
putemic asupra educaliei:
- ln primul rAnd, explozia informafiilor gi, asociat acesteia,
obsolescenfa (uzura) relativ rapidd a multora dintre
componentele cunoagterii umane. Ambele aspecte genereazi
necesitatea unor activitdli continue de acumulare gi de
restructurare a cunogtinlelor, pentru ca individul sI rdspundd
adecvat cerinlelor viefii Ei pentru a nu fi depagit de acestea. Este
fenomenul care se afld Ia originea "tensiunii perimdrii
profesionale" (teama de a nu fi depagit) qi care nu poate fi evitatd
 Educatia permanentd. Autoeducatia 87

dec6t prin instruire continui, pe tot parcursul viefii.

- De asemenea/ gradul tnalt de sbstractizarc al noilor produse ale
cunoapterii gi nivelul inalt de tehnicitate al mijloacelor de
investigalie (folosirea largd a limbajelor simbolice, a metodei
matematice, formale, de prelucrare). insuEirea Ei stipAnirea
acestora presupun un nivel mai ridicat de maturizare psihici gi
de pregitire, un nivel firalt de dezvoltare a capacitdfilor
intelectuale, condifii care sunt proprii vArstei adulte.
in acelagi timp, fenomenele evocate induc Ai alte schimbdri ilr
realizarea educaliei, facand necesard detagarea de un invAlim6nt
enciclopedic, centrat pe acumularea unui volum cAt mai bogat de
cunoqtinle gi promovarea ideii dobAndirii mijloacelor intelectuale gi
metodologice prin care individul poate dispune de cunogtinlele
acumulate, gi de capacitatea de a acumula altele.

b) Progresul tehnic constifuie un alt factor care accenfueazi

orientarea dominantd a educaliei permanente i:r direcfia dezvoltdrii
capacitililor profesionale. Acest fapt legitimeazi firtrucdtva teza potrivit
cdreia primele beneficiare ale educaliei permanente sunt capacitdfile
profesionale gi conferd credibilitate argumentirii unor autori3, potrivit
cdreia durata medie de formare a specialigtilor reprezintd jumdtate din
perioada de exercitare a profesiei (20, din cei 40 de ani ai exerciliului
profesional).
Progresultehnic induce gi alte efecte asupra educalieipermanente,
cum sunt: cregterea dimensiunii acfiunilor de formare cu caracter de
"ameliorare/acttralizare" a formdrii, de "reconversie profesionald",
"specializare", renunlarea la "specializdri excesive" (in profiluri in-
guste)in favoarea pregdtirii in profiluri largi, mai cuprinzdtoare ("familii
ocupafionale"), ca gi realizarea formdrii profesionale pe baza unei
pregdtiri gtiinlifice generale de nivel tot mai ridicat, in concordanld cu
dinamica structurii califictrrilor (piramide-ovoid) sesizati de sociologul
Margaret Mead. Toate aceste efecte ale progresului tehnic au drept
consecinld ca formarea profesionald pe parcursul vdrstei adulte s6 se
transforme ir:r activitate cu caracter dominant de completare, intr-un
proces de formare continud.

c) Mobilitatea aielii sociale solicitd, de asemenea, capacitIfl de

adaptare din partea individului. Perceperea lumii nu inceteazd si se
88 PEDAGOGIE - FUNDAMENTE TEORETICE

largeasci, astfel ci la intervale de timp - incomparabllTui mici decdt

odilioara - individul se afli in fala unui univers (fizic, intelectual,
moral) sensibil schimbat, care necesitd aborddri noi (interpretdrile
anterioare fiind desuete), ca 9i fir fala unor noi roluri sociale 9i a unor
fenomene sociale necunoscute in trecutul nu prea indepdrtat.

d) Dezooltarea democrafiei - ca proces caracteristic societdfii

contemporane - face si creasci presir4nea exigenlelor democratice ir
toate domeniile viefii sociale, cettrjenii fiind solicitali si irdeplineascd
noi sarcini gi roluri sociale. Resposabilitdfile pe care le impune
activitatea de autogestiune, dezvoltarea unei conduite caracteristici
persoanei autonome care "aderi nu i se impune" (C onst, Noica) implic6,
Lu necesitate, un proces de formare care se manifestd plenar pe
parcursul vArstei adulte.

loisir-ului) la scari sociali este

e) Cregterea duratei timpului libet (a
un fenomen corelat cu educalia pennanenti, trtr-o dubld perspectivd:
cafactor care genereazd nevoia de formareirrvederea utilizdrii ralionale,
benefice peniru individ, a timpului liber gi ca o conditie cate favorizeazd
formarei continud Pe Parcursul vdrstei adulte. Viala 9i activitatea
omului depind sensibil gi de o educafie a loisir-ului, considerdnd cd la
o munci abrutizantd, depersonalizatoare, un loisir pasiv qi consumator,
triit ca atare, nu este util. in schimb, utilizarea timpului liber pentru
dezvoltarea personalitifii este benefici fir multe planuri ale procesului
educalional.

f Cregterea cererii de educafle constituie inci un fenomen caracteristic

societdlii contemporane, dobdndind accente puternice irn perioada
postbelicd (a doui jumdtate a veacului trecut). La originea lui se afld
circumstanle variate: cregterea natalitdlii (fenomen natural in perioada
postbelicd) necesitatea imperioasd de a rispunde unor situalii noi;
necesitatea realizdrii unei formiri profesionale intemeiatd pe o pregdtire
generall mai inaltd; cregterea nivelului de aspiraliiprivld dobAndirea
inui status social prin ocuparea unei Poztln mai ilralte in ierarhia
funcfiilor sociale, pebaza studiilor efectuate g.a.
Pentru a rdspunde unei asemenea provociri, sistemele de educafie
au fost nevoite sd creeze 9i sd dezvolte noi structuri: tnvilAmdnt seral,

-------.--|l
invdfdmant cu timp par,tial (cu frecvenld redusd), invdldmdnt fdrd
frecvenfi g.a., mai ales in beneficiul persoanelor trecute de varsta
gcolaritdfii.

3. Impactul educafiei permanente asupra educaliei

Ecolare

Educafia pennanenti nu reprezintd numai o prelungire a educaliei

gcolare, prin extinderea ei la vdrsta adulti , citgi sibsum*zdedrcatia icu
lar d rntegrand-o intr-un ansamblu de acliuni educative atotcuprinzitor.
In acest context, concqrlia educaliei permanente a determinat schimbiri
in multe zone ale educafei gcolare, mai ales in acelea care au format
obiectul unor observafii critice in studiile consacrate educaliei: tr planul
finalitifilor, al structurilor, curriculumului, managementului g.ol"..

intreg parcursul vi4ii a determinat deplasarea accenfului de pe

acumularea unui volum cat mai bogat de cunogtinte cdtre formarea
dtgnorubrtilefii pentru instruire/invdtpre, insemndnd at6t firsugirea
tehnicilor de instruire, cat gia dorinlei de a te instrui, capacitalii ae
Ei a
autoformare

b) in planul strucfuilor,schimblrile provocate privesc:

lntr-un ansamblu unitar a educafel copiilor, tinerilor
gi adu$ilor;
deschiderea unor strucfuri gcolare futuror persoanelor de orice

:ffi3 9i dezvoltarea unor noi structuri pentru persoane de

orice vdrstr: invdlimant seraf invalemdnt firl frewenld,
invd!5mdnt I distan]i, invipmAnt cu timp parfial g.a.;
- crearea gi dezvoltarea unor strucfuri postgcolare (cursuri de
aprofundare, de specializare, cursuri postuniversitare etc.
);
- crearea unui veritabil subsistem de perfeclionare profesionali
(recicldri, perfecfioniri, specializdrr, recalificdri etc);
- generalizarea strucfurilor deschise privind red.ucerea p6nd la
inlifurare a obstacolelorprivind trecerea de la o strucfuri raalta,
pe verticald gi pe orizontali, afunci cdnd apar necesare
reorientdri.
 90 PEDAGOGIE - FUNDAMENTE TEORETICE

c)in ceea ce privegte cutriculumul, educalta perrnanentd a generat

o noud viziune asupra definirii confinuturilor instruirii gcolare avAnd
ca principale caracteristici:
- dezvoltarea dimensiunii confinuturilor in care beneficiarii si gtr-
seasci acele elemente care satisfac preferinlele 9i aspiraliile lor -
prin schimbarea raportului dintre confinufurile comune
(trunchiul comun/ clre cutriculum) 9i conlinuturile la alegere
(c.d.s.4), in sensul cregterii ponderii celor din urmi;
- organizarea conlinufurilor astfel incdt si favofizeze formarea
unei viziuni inter- Ei multidisciplinare (prin crearea unor "arii
curriculare");
- introducerea unor conlinuturi care reprezintd achizitii. ale
cunoagteii trnane: diverse limbaje, elemente ale teoriei infor-
mafiei, teoriei comunicirii etc.;
- cregterea "adaptabilitilii" prin dezvoltarea formdrii generale, 9i
o mai largd polivalenli;
- diminuarea, pAni la eliminare, a caracterului enciclopedic al
conlinutului gcolar, care inceteazd de a mai fi irchis ci, dim-
potrivd, este completat prin alte posibilita;i educative (extra-
gcolare, paralele etc.);
- trecerea la o formare profesionald de bazd cdt mai largi,
corespunzdnd principalelor "fapilii profesionale", evitdndu-se
o specializare foarte precoce qi ingustd, pentru a facilita mobi-
litatea in cursul carierei;
t
i - eliberareainvdlimdntului institufionalizat de anumite sarcinipe
i care alte tipuri de formare le poate realiza cel pulin tot aga de
bine, dar mai economic (firi ca rolul gcolii si fie diminuat).
tr

i in planut metodologic:
- diversificarea Ei extinderea metodelor gi tehnicilor care favo-
r izeaz6. invifarea activi;
- promovarea unor relalii pedagogice centrate pe cel ce invaff,,
conlinutul incetdnd si mai fie un scop in sine, ci un mijloc in
serviciul finalitaflIor educaliei.

d) Mnna g em en hil tna dl dmilntului

Educafia permanentd:
- accentueazd tendinla spre descentralizare, pentru a lua in
 considerare interesele comunitdlii in care
educafla se insereazi;
- vizeazd intensificarea gi multiplicarea ."r"gilo.?ir,tre
gcoard gi
alte relele educalionale capabile ra r"rpi"J*pi,r.,i
a" educalie
permanenttr.

4. Autoeducafia

Formarea personarittrfii umane este rezultatul

unui proces complex
jn c3re acfiunile gi influenlele societifii, are institutiio.
institufii cu vocafie etici, culturale), grupurilo, 1g.oula, arte
de muncd) cirora re aparfine indivia;
sociaiert"**" grupul
se irrrpretes. rrile proprii
de autoformare ale
-fiecar9i
persoane lntreprinse ",, tn "io.t
ioi-.,r.rul viefii.
Cunogtinlele acumulate, abilitifile gi competenlere insugite, trdsdturile
de personalitate fonnate, departe
de a reprezenta
produsul acfiunilgr_gi influenplor exercitate un dar ar nafurii sunt
efsten!.a
de mediul social de
lsupra individul.ui, conjugate, intr-o mdsurtr variabild, cu
eforfurile de autofonnare ale acestuif.
Degi fenomenuf dg.autoeducafie (autoformare)
dea:na a existat dintot-
propriu fiinyei *ut -, totugi investigarea
.qq "
pentru a-i deslugi mecanismele gi interferenlele rui teoretici,
in afara unor reflecfii *poradice, s_a produs * pril;l de educafie,
,"t"tiv taoi". Se poate
;.gn.sider1ci preocupirite in aceasttr direclie sunt .o."r"r" cu cons_
tituirea 9i dezvoltarea viziunii educaliei
permanent" gi u .or,riaerafiilor
la care aceasta a dat roc, privind
- *ui ulu, - fapfur ctr, la v'rsta
devenirea individurui seiealizeazi, in adulti,
misurd trsemnati, ca proces de
autoformare- Aceasta este rafiunea pentru
care autoeducafia este
abordattr in strdnsi t"gltre cu probleinatica
educapi"i p""-*".,t".
De altfel' intr-unur dintre rtoaru"
cele mai asupra
educaliei de la sfdrgiful secolului trecut, "ir;-fi:;;"te
pe care l_am mai menfionat gi
in alt capitol ranortrS,pdgar Faure "Apgrgldre
a 6tre,' (A tnvala sa fii) -
1974 se subliniaztr ca "unl din cele
*ui qiri.'" pr"'"L" .are se pun
invefemantului pentru viitoarele decenii
ale revolufiei gtiinlifice gi
tehnice este de a face dtnobiectuleducafiei
suuucni 1"[ii.is.) propriei
sale educafii, din omul care capiti
educafie omrrt .ur" r" er r,.srrgi,
din educarea celuilalt, educafoa lui insugi gi "a.,"a
prin ,irr" i.,rrfi,,.
Etimologic, cuv'ntur de autoeducalie
.
educatio gi grecescur autos, care inseamnd 'prin
provine din latinescur
sine insugi,,; de aici,